Dezvoltare Durabila Rurala 2011 Final Curs

DEZVOLTARE DURABILA RURALA CURS 2011 Pr.Dr.Ing. Man T.
Eugen Editare text : Cucuruz Nicolae
Pagina 1 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011
CUPRINS Curs 1 1. Consideratii generale privind conceptul de dezvoltare durabila. 2. Definirea unor termeni generali privind dezvoltarea durabila , mediul si problemele de mediu. 3. Durabilitatea concept al dezvoltarii durabile. Curs 2 1. Conceptul de dezvoltare durabila. 2. Functii ale dezvoltarii durabile. 3. Principiile cheie care stau la baza activitatii economice durabile , pentru consolidarea conceptului de dezvoltare durabila. 4. Principii care stau la baza unui model de dezvoltare durabila. 5. Politici si strategii ale dezvoltarii durabile. 6. Programele comunitare de actiune in materie de mediu. 7. Strategia UE in favoarea dezvoltarii durabile. 8. Strategia Romaniei in protectia mediului si a dezvoltarii durabile. 9. Criteriile ce stau la baza stabilirii prioritatilor privind actiunile ce trebuiesc atinse redresarii si ocrotirii mediului. Curs 3 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. Regiuni de dezvoltare. Delimitari conceptuale. NUTS si Carta Verde a Romaniei. Obiectivele de baza ale politicii de dezvoltare rurala. Politicile ce stau la baza elaborarii si a aplicarii politicii de dezvoltare regionala. Structurile institutionale de promovare a politicilor de dezvoltare regionala la nivel regional. Implementarea unor politici regionale. Regiunile dezvoltarii durabile. Instrumente financiare utilizate pentru realizarea politicilor de dezvoltare regionala. Atributiile ADR-lui. Amenajarea teritoriului si urbanism. Documente de urbanism.
Curs 4 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Analiza si diagnoza spatiului rural. Proiecte si programe de dezvoltare durabila rurala . Proiecte dupa 2007. Detalii privind masura 125. Lucrari de corectare a torentilor. Obiective operationale. Tipuri de investitii si cheltuieli eligibile.
Curs 5 1. Tipuri de societati comerciale posibile in Romania. 2. Analiza SWOT pentru analiza micro & macromediului. Curs 6 1. 2. 3. 4. Infrastructura rurala. Spatii verzi elemental de infrastructura peisajera. Metode de evaluare a terenurilor. Metode de evaluare a constructiilor
Curs 7 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Ambalaje si tehnologii de ambalare Auditul de mediu Etichetarea ecologica Etica ecologica ISO-ri Seceta.Indici climatici Energia regenerabila Amenajarile de imbunatatiri funciare
CURS 1 DEZVOLTARE DURABILA RURALA INTRODUCERE SI PROBLEME GENERALE CONSIDERATII GENERALE PRIVIND CONCEPTUL DE DEZVOLTARE DURABILA Conceptul de dezvoltare durabila desemneaza totalitatea formelor si metodelor de dezvoltare socio economica al caror fundament il reprezinta in primul rand asigurarea unui echilibru intre aceste sistemeeconomice si elementele capitalului natural. Cea mai cunoscuta definitie a dezvoltarii durabile este cea data de Comisia Mondiala pentru mediu si dezvoltare (WCED) in raportul viitorul nostru comun , raportul Brundtland : dezvoltarea durabila este dezlvoltarea care urmareste satifacera nevoilor prezentului fara a compromite generatiilor viitoare de a-si satisfice propriile nevoi. Dezvoltarea durabila urmareste si incearca sa gaseasca un cadru teoretic stabilit pentru luarea deciziilor in orice situatie in care se gaseste un raport de tipul om/mediu , fie ca e vorba de mediul inconjurator , economic sau social. Desi initial , dezvoltarea durabila s-a vrut a fi o solutie la criza ecologica determinata de intensa exploatare industriala a resurselor si degradarea continua a mediului si cauta in primul rand rezervarea calitatii mediului inconjurator , in prezent , conceptul s-a extins asupra calitatii vietii in complexitatea sa , si sub aspect economic si social. Ca obiect al DD este considerata si preocuparea pentru dreptate intre state , nu numai intre generatii. Dezvoltarea constituie o categorie filozofica ce defineste o miscare complexa orientata de la inferior la superior , de la vechi la nou , de la retrograd la democratie. Exemplificand mediul rural , DD inseamna trecerea de la un nivel interior de dezvoltare spre unul superior care sa fie capabil sa asigure mijloacele materiale si spirituale de care omul modern are nevoie , prin populatia inglobata , DD da continut intr-o mare masura notiunii de civilizatie. In Romania exista 2 planuri de dezvoltare : 1. Planul National de Dezvoltare (PND) 2007-2013 2. Planul de dezvoltare pentru agricultura durabila (PNADR) Nota 1 ! Vezi PND , PNADR Cresterea economica se produce prin cresterea productibilitatii muncii printr-o baza anteprenoriala a muncii , renovare a investitiei prin infrastructura . Romania are doar 31.1% din media UE 25 ( 2004) in privinta PIB , tinta pentru 2013 din PND este de 41%.
Dintre prioritatile PND : 1. 2. 3. Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economica bazata pe cunoastere. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului.
4. Dezvoltarea resurselor umane , dezvoltarea preocuparii si a incluziunii sociale si intarirea capacitatii administrative. 5. 6. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productiei in sectorul politic. Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii.
Prioritatile nationale trebuie sa imbine elementele politicii sectoriale si a celor regionale cu strategia nationala de DD a Romaniei + orientarile strategice la nivel European si cerintele specifice legate de accesarea fondurilor comunitatii , post aderare. Scurt istoric al DD conceptul a fost legat initial de problemele de mediu si de criza sa , in special a celor legate de energie de acum cca. 30 ani. Denumirea de DD este de data recenta si s-a impus in vara anului 1992 dupa conferinta privind mediul si dezvoltarea organizata de Natiunile Unite (ONU) la Rio. Durabilitatea pleaca de la ideea ca activitatile umane sunt dependente de mediul inconjurator si de resursele naturale existente. Sanatatea , siguranta sociala si stabilitatea economica a societatii sunt esentiale in definirea calitatii vietii. In urma unor discutii din 1970 s-a ajuns la notiunea de DD , astfel , in 1972 la conferinta privind mediul care a avut loc la Stockholm a pus problema deteriorarii mediului inconjurator in urma activitatilor umane , ceea ce a pus in pericol viitorul Romaniei. In 1983 isi incepe activitatea Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare condusa de Bruntland , adaptata de ONU. Doi ani mai tarziu este descoperita gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii , si prin conventia de la Viena se incearca gasirea unor solutii pentru reducerea consumului de substante care dauneaza acestui strat ce inconjoara planeta Pamant. La un an de la catastrofa de la Cernobal , apare raportul Bruntdland la WCED , cu titlul : viitorul nostru comun in care se da si cea mai citata a DD (sustainable development) : DD este cea care urmareste nevoile prezentului fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisfice nevoile lor . Totodata , raportul admitea ca dezvoltarea economica nu poate fi oprita , dar ca strategiile trebuiesc schimbate , a.i sa se potriveasca cu limitele ecologice oferite de mediul inconjurator si de resursele planetei. La finalul raportului , comisia sustinea necesitatea organizarii unei conferinte internationale asupra DD.
In 1992 a avut loc la Rio de Janeiro Summit-ul Pamantului , la care au participat reprezentanti din aproximativ 140 state. Tot cu aceasta ocazie a fost stabilit un plan de sustinere a DD prin Agenda 21. Dupa 10 ani de la conferinta de la Rio , in 2002 , avut loc la Johanessburg summitul prinvind dezvoltarea durabila. Astfel , fiecare dintre noi , constient sau nu , putem contribui la DD in sectoarele noastre de activitate. Putem afirma ca avem o gandire durabila atunci cand aruncam deseurile din plastic , hartie , doar in locurile special amenajate. Trebuie ca recuperarea deseurilor menajere sa devina si in randul romanilor un reflex , acesta este insa un proces de durata care depinde de constientizarea per constiinta fiecaruia. In prezent , de reciclarea deseurilor caznice , desi s-au facut pasi importanti , pare a se ocupa in mod practic doar carutasii , care merg printre blocuri in cautare de fier vechi si alte metale , cartoane , hartie, PET-ri etc. Desi dupa mai multi ani , dupa blocuri si pe diverse strazi au fost amplasate containere pentru reciclarea selectiva , care a reprezentat o initiativa laudabila , nu a dus intotdeauna la rezultatele scontate , impunandu-se reluarea acestei activitati. La nivelul industrial , lucrurile s-au miscat mai bine si mai repede , a.i multe fabrici folosesc drept combustibil deseurile sau in unele localitati se incearca implementarea unor sisteme de incalzire pe baza arderii deseurilor (cazanele cu rumegus). Diferitele companii au constientizat importanta atat economica cat si ecologica a utilizarii si refolosirii deseurilor. Lester Brown a atras atentia in lucrarea Planul B2.0 asupra conflictului dintre civilizatia industriala si mediu , mentionand : tendinta de epuizare a resurselor naturale de energie de materii prime si de hrana sau consumarea celor regenerabile intr-un ritm superior capacitatii lor de regenerare si deteriorarea fizica si poluarea factorilor de mediu (apa , aer ,sol). In acest context , el evidentiaza importanta reciclarii deseurilor pentru PM. In 1974 L.Brown creaza World watch institute fiind promotorul unor serii de studii materializate in rapoartele anuale privind progresele pe calea structurarii , pe calea unor societati durabile : starea lumii sau semne vitale , spundand ca ; intr-o societate durabila este cea care isi modeleaza sistemul economic si social , a.i resursele naturale si sistemele de suport sa fie sustinute .
DEFINIREA UNOR TERMENI GENERALI PRIVIND DEZVOLTAREA DURABILA , MEDIUL SI PROBLEMELE DE MEDIU. Dezvoltare durabil Dezvoltarea care corespunde necesitilor prezentului fr a compromite posibilitile generaiilor viitoare de a satisface propriile necesiti; Dezvoltarea durabil este un concept de evaluare a societii ce permite evaluarea pe termen lung a mediului, astfel ca dezvoltarea socio-economic s rmn posibil concomitent cu meninerea calitii mediului la un nivel acceptabil.
Mediul conform Ordonamei de Urgen (O.U.), publicat n M.O. aprobat prin legea 265/2006 este definit ca ansamblul de condiii i elemente naturale ale Terrei: aerul , apa , solul, subsolul , aspectele caracteristice ale peisajului , toate straturile atmosferice , toate materiile organice i anorganice precum i fiinele vii inclusiv sistemul natural n interaciune i unele valori materiale i spirituale , calitatea vieii i condiiile ce pot influena bunstarea i sntatea omului. Mediul nconjurtor [oikos]= loc de trai, adpost, cas, mediu de trai i [logos]=vorbire, tiin; (Ernst Haekl 1866). Deteriorarea mediului: reprezint alterarea caracteristicilor fizice-chimice i structurale ale componentei naturale i antropice ale mediului , reducerea diversitii sau productivitii biologice a ecosistemelor naturale i antropizate; afectarea mediului natural cu efecte asupra calitii vieii cauzate n principal de poluare apei , a atmosferei i solului , supraexploatarea resurselor , gospodrirea i valorificarea lor deficitar , ca i prin amenajarea necorespunztoare a teritoriului. Sistem de management de mediu: componenta sistemului de management general care include structuri organizatorice , activiti de planificare , responsabilitile , practicile , procedurile , procesele i resursele pentru elaborarea , aplicarea , realizarea , analizarea i meninerea politicii de mediu. Poluare: A murdrii , a profana i a pngrii Termenul ce definete activitatea prin care omul degradeaz mediul de via avnd ca i consecine ruperea echilibrului ecologic , distrugerea economiei , punerea n pericol a sntii.
Acord de mediu: reglementarea prin care sunt stabilite condiiile de realizare a unui proiect sau activitate. Analiz de impact: evaluarea efectului unitilor/activitilor existente asupra mediului nconjurtor n vederea elaborrii sau realizrii autorizaiei de mediu.
Antropic cauzat/determinat direct/indirect de activitile omului. Areal teritoriu ocupat de o specie. Arie protejat zona delimitat geografic cu elemente naturale rare sau n procent ridicat , desemnat sau reglementat i gospodrit n sensul atingerii unor obiective specifice de conservare. Exemplu: parcuri naionale , rezervaii naturale , rezervaii ale biosferei etc. Autorizaie de mediu reglementarea tehnico-juridic prin care sunt stabilite condiiile i parametri de funcionare pentru activitile existente i pentru cele noi pe baza acordului de mediu. Bilan de mediu procedura de a obine informaii asupra cauzelor i a consecinelor negative acumulate. Face parte din etapa de evaluare a impactului asupra mediului. Biodiversitate variabilitatea dintre organismele vii provenite din ecosistemele acvatice i terestre precum i din complexele ecologice din care acestea fac parte; cuprinde diversitatea dintre interaciunea specii i ecosistem. Efluent orice form de deversare n mediu , emisie punctual sau difuz , scurgeri , jeturi , injecie , inoculare , vidanjare sau vaporizare. Emisii poluani evacuai n mediu , zgomote , vibraii , radiaii electromagnetice care se msoar la locul de plecare din surs. Factor abiotic component al mediului lipsit de via: lumin , temperatur , umiditate presiune , relief , precipitaii etc. Factor biotic este aciunea unui organism asupra mediului ambiant sau asupra altor organisme. Fond naional de mediu fond special , extrabugetar , destinat realizrii obiectivelor naionale n legtur cu reducerea polurii i reconstrucia ecologic a mediului deteriorat. Prejudiciu efect cuantificabil n cost al daunelor asupra sntii oamenilor , biomurilor/mediului provocat de poluani de activiti duntoare sau de dezastre. Program de conformare plan de msuri i etape ce trebuie parcurse n intervale de timp precizate prin prevederile autorizate de mediu de ctre autoritatea competent n scopul respectrii reglementrilor privind protecia mediului. Protecia mediului nconjurtor totalitatea mijloacelor i msurilor ntreprinse pentru pstrarea echilibrului ecologic , meninerea i ameliorarea factorilor naturali , prevenirea i combaterea polurii i dezvoltarea valorilor naturale.
Utilizare durabil folosirea resurselor regenerabile ntr-un mod i o rat care s nu conduc la declinul pe termen lung al acestora meninnt potenialul acestora cu necesitile actuale i viitoare. Zona umed zona cu exces de umiditate (exceptnd terenurile grele) care include : mlatini , estuare , limane , lagune , zone inundabile etc. Nota 2 ! Intr-un minut in lume se intampla urmatoarele : emisiile de CO2 se ridica la peste 38 tone , oamenii distrug 3,5 km2 de paduri Producem cu totii peste 15 mii tone de deseuri Intra in circulatie 90 de masini noi Sunt inundate/aluneca 60 mii tone de pamant Se pierde aproape 1 km2 pamant prin construire sau etansare Populatia planetei creste cu 165 de oameni Mor cca. 40 oameni de foame 1.3 DURABILITATEA - CONCEPT AL DEZVOLTARII DURABILE Durabilitate provine din silvicultura si desemneaza , probleme generale , procedurile , conform carora , capacitatea de productie a padurilor si lemnul recoltat se afla in echilibru , a.i sa poata fi recoltat cat mai mult material lemnos pe termen lung , dar in acelasi timp , padurile sa nu aibe de suferit. In acest consens : sa traim din productie , nu din substanta reprezinta un principiu ecologic ce poate fi extins pe diverse si naturale ecosisteme. In 1975 , Fritz Shumaer in volumul Smalt is beautiful lansa un puternic avertisment oamenilor : putem oare avea incredere ca vor exista suficienti oameni care sa reuseasca sa salveze lumea moderna suficient de repede ? . Aceasta intrebare apare frecvent , iar rapunsurile amagitoare un DA= egoism , NU=disperare. In 1987 comisia ONU condusa de fostul premier norvegian Gro Btalavez a definit principiul de baza al durabilitatii : incercand sa corespunda necesitatilor activitatilor actuale fara a periclita pe cele viitoare , de a satisfice propriile necesitati , iar Lester Brown , fondatorul unui World Institute a preluat-o in raportul Aor comun future al comisiei Brudtland Sustanable development is development that meen the of the need of the present without compromise the ability of the future generations to meet their own needs. Nota 3 ! Pe aceasta definite se sprijina toate demersurile din politica internationala a mediului in special , conferintele de la Rio din 1992 , cand s-a nascut Agenda 21.
Agenda 21 programul global de actiune pentru o DD la care participa in strans angrenaj toate nivele Agendei 21 globala , pana la numeroase proiecte din toata lumea , cuprinsa in Agenda 21 locala. Cu aceasta ocazie , conceptul de durabilitate a cunoscut o extindere puternica in directia unui triunghi magic al durabilitatii , care cuprinde pe langa echilibrul ecologic si securitatea economica si echitatea sociala. In acest context , problemele mediului ambiant , la toate nivelele sale i s-au adaugat si obiective de natura sociala si economica. Pentru transformarea conceptului abstract al DD intr-unul palpabil , cu masuri educative concrete , ONU a proclamat domeniul 2005-2014 deceniul educatiei pentru o dezvoltare durabila , initiind in acelasi timp si o serie de activitati de promovare a acestei initiative. Domeniul central al durabilitatii este mediul ambient si in acelasi timp si relatiile diverse ale ecologiei cu economia si cadrul social. Ca Lead Agency in vederea desfasurarii deceniului pentru o dezvoltare durabila , unesc bine sa indeplineasca in mare parte cerintele tematice formulate de comunitatea germana a UNESCO care a propus urmatoarele 10 subiecte (1 pentru fiecare an al deceniului). 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. Comportamentul consumatorilor si administratia durabila 2005 Diversitatea culturala 2006 Sanatatea vietii 2007 Alimentarea cu apa si energie electrica 2008 Rezervatiile biosferei ca locuri de studiu 2009 Zone climatice ca zone de studiu 2010 Invatarea durabilitatii in societatea stiintifica 2011 Participarea cetatenilor si gouvernance 2012 Lupta impotriva saraciei prin intermediul unor proiecte durabile 2013 Dreptate intre generatii : drepturile omului si orientarea etica 2014
Conceptul de DD impune schimbari drastice in mai toate domeniile vietii astfel , nu doar obiceiurile consumatorului trebuiesc schimbate conceptia oamenilor despre societate , politica si economica. Incepand de la conferinta de la Rio , conceptul de SD/DD a devenit foarte important in politica din intreaga lume , ca o speranta pentru politica mediului , pentru ca , o considerare integrata a problemei economice , sociale si a mediului , face posibila gasirea unor solutionari posibile si acceptabile. In cadrul distributiei de astazi a sanselor , interesele generatiei viitoare presupun ca , societatea trebuie sa stie ca asupra sanselor viitoare se decide azi. Aceasta problema vizeaza disponibilitatea societatii , economiei si a fiecarui individ de a accepta aceste schimbari in comportamentul de productie si consum , respectiv , chiar in stilul de viata , vezi teoria volistica/sistemica.
Fizicianul Fritjof Capra in lucrarea the tourning Point in 1982 , care este sustinator al teoriei volistice arata ca , dificultatea principala pe calea spre o DD o reprezinta faptul ca : ne tinem cu dintii de principii depasite , de imagini depasite ale vietii bazate pe logistica Newton. De aceea este necesara o schimbare fundamentala a principiilor si valorilor mondiale care a fost deja initiata , dar nu s-a impus inca. In domeniul stiintelor , ea a fost declansata de descoperirile epocale din fizica de la inceputul secolului XX. Centrata pentru aceasta acceptiune sistemica este convingerea ca intregul este intotdeauna altceva decat suma partilor sale. Conform acestor teorii , doar acele masuri sunt acceptabile care sunt si durabile , care nu afecteaza sistemele vii, aceasta noua paradicma , reprezinta un fundament ideal pentru o DD. Trebuie insa mentionat faptul ca cele mai importante schimbari trebuiesc facute la nivel politic (decizional). Inca de la formarea obiectivelor , pentru o DD , sistemul politic actual promite pe termen scurt in functie de succesul repurtat la alegeri si orientat in vederea cresterii nivelului de trai (din simplul motiv de a-si asigura puterea) este in mod cert suprasolicitat. Schimbarea registrului are loc pe 2 cai : volistica si sistemica , care reprezinta schema schimbarii sistemului de valori prin aplicarea teoriei sistemice. Nota 4 ! Transpunerea acestor obiective sporeste necesitatea de schimbare a politicului pentru ca , noile orientari valorice si stilurile de viata emergente nu pot fi reglementate nici la nivel politic nici administrativ. El , neputand fi proliferat decat la nivel comunicativ , motiv pentru care , in dezbaterea privind implementarea conceptului de dezvoltare durabila s-a ajuns la un consens asupra faptului ca , o participare sporita si activa a cetatenilor , constituie premiza necesara pentru succesul acestei idei. Atat in privinta formularii obiectivelor cat si a transpunerii lor in practica este nevoie de o noua cultura a dialogului care presupune disponibilitatea responsabililor de la nivelul politicii si societatii de a elabora telurile si pasii pentru implementarea la comun cu persoane , grupari , asociatii angajate etc. O mentiune speciala se refera la faptul ca , politica durabilitatii impune sa ne gandim fara egoism la ceea ce am putea realiza , daca interesele noastre personale ar coincide intrutotul cu cele ale societatii. Ideea durabilitatii ne conduce intr-un salt calitativ spre participarea civila si atfel , in final , se ajunge la o modernizare a democratiei. Pentru ca aici nu este vorba de participarea la actiuni administrative , la nivel politic si este vorba de o participare constienta , responsabila de o sfatuire asupra problemei comune , asupra miscarii de organizare politice ; actorii socio-politici trebuie sa isi asume o responsabilitate diferita in ceea ce priveste impunerea politica a durabilitatii , fapt ce atrage dupa sine consecinte financiare , constitutionale si financiare (Horst Zilleben).
CURS 2 CONCEPTUL DE DEZVOLTARE DURABILA Pentru conceptul de dezvoltare durabila fundamentala este necesitatea integrarii obiectivelor economice cu cele ecologice si de PM. Pana in urma cu cca. 25 de ani s-a acordat prioritate cresterii economice excluzand problema PM. Formele grave de manifestare a deteriorarii mediului impune schimbarea acestei optici/politici. Astfel , perspectiva cresterii economice inaintea PM este un lucru posibil sustinut prin faptul ca , o economie stabila genereaza fonduri ce permit si o intensa munca sociala pentru PM. O astfel de abordare insa nu permite tarilor in curs de dezvoltare sa aibe o dezvoltare sustinuta , prin cheltuielile importante generate pentru PM. Se favorizeaza pagubele economice si consilierea asupra generatiilor prezente si viitoare si nu toate tarile participa la problemele globale de PM (schimbari climatice , protejarea stratului de ozon , efectele inundatiilor , secetelor , cutremurelor , alunecari de terenuri etc.). Deobicei , tarile in curs de dezvoltare , nu dispun de fonduri materiale care sa le permita participarea la rezolvarea problemelor de mediu , iar in alta ordine de idei , principiul de a aborda mai intai paguba si apoi remedierea trebuie pus in discutie , el neconstituind singura cale de rezolvare a problemei. Managementul economic , ca si stiintele medicale au ca principiu bine cunoscut si confirmat : prevenirea este intotdeauna mai buna si economica decat tratarea , de aceea in prezent este foarte important pentru toate tarile lumii , ca obiectivul economic si cel ecologic sa fie integrate de la inceput cu scopul minimalizarii pagubelor economico-ecologice. De mentionat ca in ultimii 20 de ani , multi specialisti si oameni din guvern au inteles aceste probleme si au cautat solutii locale/globale economice , tehnice , politice de rezolvare a problemei , contribuind astfel la o dezvoltare a ingineriei mediului pentru o dezvoltare durabila reala. Astfel , in definitia generala a conceptului de dezvoltare durabila se considera ca aceasta are ca obiectiv general , gasirea optimului interactiuniii dintre cele 4 sisteme : economic , tehnologic , ambiental si uman. Se impune aici precizarea , ca nivelul optim corespunde acelei dezvoltari de lunga durata , care poate fi sustinuta de cele 4 sisteme mentionate anterior. Cerintele minime pentru realizarea unei dezvoltari durabile sunt urmatoarele : Redimensionarea cresterii economice , avand in vedere o distributie mai echitabila a resurselor si accentuarea laturilor calitative ale productiei. Eliminarea saraciei in conditiile satisfacerii nevoilor sociale pentru locurile de munca , hrana , energie , locuinta , sanatate etc.
Asigurarea cresterii populatiei la un nivel acceptabil. Intretinerea activitatii ecositemelor , supravegherea importantei economice asupra mediului. Reorientarea tehnica si punerea sub control a resurselor Descentralizarea formelor de guvernare Crestera gradului de guvernare la luarea deciziilor privind mediul si dezvoltarea pe plan regional si national.
In ultimul deceniu , conceptul dezvoltarii durabile a devenit un obiectiv strategic , el fiind adaptat la specificul fiecarei tari in parte. In literatura tehnica de specialitate intalnim : 1. 2. 3. 4. Conceptul de dezvoltare durabila Conceptul de dezvoltare sustenabila Dezvoltarea integrata Dezvoltare spatiala
Dezvoltarea accentuata inregistrata in secolul trecut a atras dupa sine aparitia unei probleme legate de resurse si protejarea mediului. Astfel , Daniela si David Meadows in lucrarea limitele cresterii au demonstrat ca atat rezervele planetei cat si posibilitatile de absorbite a reziduurilor sunt limitate. Ulterior , avertizarile se intetesc si incep cercetarile legate de consecintele pe termen lung a continuarii industriei intensive si a cresterii populatiei. Astfel , expertii ONU au aratat ca in 1950-1990 activitatile economice au crescut de cca 4 ori. Productia industriala a crescut de peste 50 ori in ultimul secol , din care 80% dupa anul 1980 , iar productia agricola de peste 2 ori , in 10 ani , fata de 1980-1990. Consecintele acestor cresteri au fost si altele mai putin mediatizate : Degradarea terenurilor agricole , scaderea productiei agricole in unele tari populate din America latina si Africa. Cresterea pregnanta a cheltuielilor pentru extinderea culturilor pe soluri aride , desertice etc.
Toate acestea se intampla in conditiile in care populatia globului a depasit 6 miliarde de locuitori , marcand o crestere de aproapre de 2,5 ori in ultimii 50 ani. Anual , se arunca in atmosfera milioane de agenti poluanti cu efece nocive. Scaderi calitative si cantitative ale produselor agricole , astfel , din suprafata agricola de cca. 2 mii milioane de ha s-au degradat in timp , cultivandu-se in prezent doar 11% din suprafata totala , ceea ce inseamna 1500 milioane de ha din totalul de 14.474 ha , iar desertificarea continua si in prezent , afectand sute de milioane de persoane.
In 1984 in raportul Notre avenir a tous al comisiei mondiale a mediului si dezvoltarii este definita dezvoltarea durabila , ca fiind aceea care garanteaza in indeplinirea nevoilor prezentului fara sa compromita nevoile generatiilor viitoare de a-si satisfice propriile nevoi in cartea Viitorul nostru comun . Acest concept a fost dezvoltat de multi altii. Alaska a aratat ca : dezvoltarea este ecologic durabila in relatie cu mediul , daca interventiile si efectele impuse de activitatile umane , fie ele economice tehnologice , sociale , culturale , nu altereaza rata schimabrii naturii si ecosistemelor intr-un fel necontrolabil de natura sau intr-o forma reversibila din punct de vedere al generatiilor viitoare ( S.tanciulescu G ) in cartea Managentul calitatii mediului. De mentionat ca , activitatile economice in tara noastra , pe langa ancorarea lor in zona durabilului sunt grevate de imperativul integrarii economice europene , ceea ce determina conceperea unei strategii de dezvoltare complexa , care sa raspunda cerintelor simplist metionate astfel : Modernizarea infrastructurii Dezvoltarea rurala-urbana Dezvoltarea de forme de energie durabila (energia apei , solara, eoliana , biomasa , etc) si de tehnologii nepoluante.
Conceptul de dezvoltare durabila presupune atingerea performantelor pe urmatoarele planuri : Pe plan economic , prin cresterea gradului de exploatare si valorificare a resurselor. Prin resurse naturale se intelege , totalitatea elementelor naturale ale mediului inconjurator ce pot fi folosite in activitatea umana : resurse neregenerabile resurse regenerabile : aer , apa , sol , flora , fauna salbatica resurse permanente : energia solara , eoliana , geotermala , a valurilor. Pe plan ecologic , prin reciclarea deseurilor , evitarea degradarii mediului si reducerea scoartei terenurilor din spatiul agricol , depozite ecologice de deseuri.
Pe plan social , prin cresterea numarului locurilor de munca , practicarea unor meserii traditionale si atragerea populatiei in pastrarea mediului.
Principalele functii ale dezvoltarii durabile : 1. Functii ce contribuie direct la calitatea vietii - natura ofera oamenilor satisfactii estetice si emotionale , prin peisaje inedite si alte frumuseti care se transforma in elemente esentiale ale recreerii in mod diret/indirect ( filme/Tv). 2. Functii ce contribuie indirect la calitatea vietii poluarea afecteaza in mod direct sanatatea, care conduce la scaderea bucuriei de a trai , muncind , franand procesul economic. 3. Functii ce contribuie direct la produsul materialului brut ( venitul real) activitatile legate de mediul natural genereaza atat cheltuieli pentru protejarea si prevenirea degradarii acestuia cat si venituri si locuri de munca. In masura in care , cheltuielile medicale sunt mai putin eficiente pentru PNB decat alte cheltuieli brute , cresterea economica este mai inceata decat in alte cazuri. 4. Functii ce contribuie la sustinerea vietii in general cu toate ca unele servicii ecologice sunt definite corespunzator , cum ar fi functiile padurilor tropicale de protectie impotriva apelor si de purificare a aerului , ele sunt adesea ignorate de analiza economica a mediului inconjurator. Alte servicii adesea greu de caracterizat in termen ecologic au o importanta fundamentala , deorece in lipsa lor , economia nationala nu poate functiona corect ( stratul de ozon ce regleaza nivelul radiatiilor ajunse pe pamant , oceanele si marile care sunt parte din circuitul carbonului si al ciclului vietii pe pamant etc). Principiile cheie care stau la baza activitatii economice durabile , pentru a consolida conceptul de dezvoltare durabila sunt : Mediul are o valoare intrinseca deosebit de mare , si de el trebuie sa se poata bucura si generatiile viitoare. Orice activitate umana trebuie sa raspunda nevoilor pe termen lung ale initiatorilor ei , ale comunitatii locale si ale societatii in ansamblul ei.
Mediul trebuie sa sustina activitatea economica pe termen lung , dezvoltarea economica nu trebuie sa duca la degradarea mediului Dezvoltarea activitatii economice trebuie sa respecte caracteristicile ecologice , sociale , economice si culturale ale locului unde se desfasoara.
Dupa Sonnen Feld , notiunea de mediu este sinonima cu cea de mediu inconjurator ambient , ecologic , sau de viata : mediul reprezentand totalitatea factorilor fizici , chimici , meteorologici , hidrologici dintr-un loc dat , cu care un organism vine in contact . Astfel , se poate vorbi despre : Mediul geografic sfera cea mai larga si care , se refera la nivelul planetar al mediului ingloband celalalte sfere. Mediul operational cuprinde doar acele portiuni cunoscute de individ si care influenteaza perceptia. Mediul perceptual reprezinta acea zona , care este perceputa de individ Mediul comportamental este acea zona restransa , in care individul traieste si se misca
Nota 5 ! Daca economia inseamna la baza luarea in stapanire a lucrului util , a omului care vrea sa traiasca in prosperitate , in prezent presupune o convietuire armonioasa a omului cu natura , o crestere economica in conditiile de corecta gestionare , care trebuie sa devina prioritate si prosperitate. In aceeasi lucrare se arata ca dezvoltarea durabila presupune satisfacera in mod echitabil a nevoilor de dezvoltare durabila si de necesitatile nevoilor populatiei prezente si viitoare. Pentru a realiza o dezvoltare durabila trebuie ca dezvoltarea economica sa se combine cu cea demografica , cu masurile de PM si de economisire a resurselor. Studiul de relatie mediu a generat controlarea a 2 directii de abordare : tehnocentrismul ecocentrismul.
Adeptii si sustinatorii tehnocentrismului sunt de parare ca omul prin tehnologie are capacitatea de a se adapta oricarei lipse naturale , datorita substituibilitatii factorilor de productie si nu stabiliesc niciun fel de limite pentru producatori , consumatori. Adeptii ecocentrismului se situeaza la polul opus.
Principalele principii care stau la baza unui model de Dezoltare Druabila sunt : Obiectivele economice vizate trebuie sa fie optime si nu maxime Mediul este generat de legi ale fizicii , chimiei , biologiei care nu port fi incalcate sau ignorate Resursele sunt intotdeauna limitate Orice activitate economica trebuie sa tina seama de costurile de mediu ca parte a costurilor de productie Politicul trebuie sa adopte ca prioritate probleme legate de mediul inconjurator.
In acest context de politici in UE , PM inconjurator a devenit o componenta a celorlalte politici comunitare propundandu-se din 1997 sa se realizeze o integrare a mediului natural in politicile UE pe sectoare , de exemplu , transportul , energie , agricultura etc. Acest proces a presupus realizarea unor masuri specifice in sectorul energetic si analiza progresului facut in ceea ce priveste nevoia integrarii mediului incojurator in acest sector. Actiunile desfasurate de UE au condus la elaborarea unui raport ce cuprinde principalele aspecte ale dezvoltarii durabile. In viziunea UE , dezvoltarea durabila presupune un management durabil al resurselor naturale si a mediului , incluzand o serie de activitati : Promovarea managementului durabil al resurselor de apa Cooperarea intre state in domeniul energiei si al dezvoltarii economice
Promovarea unui acord national de mediu Realizarea unui plan de actiune in vederea combaterii inegalitatii , a modului in care pot fi contracarate
In cadrul politicii UE se urmareste integrarea dezvoltarii durabile in acestea prin stabilirea unui sistem de evaluare ecologica , sociala , economica , a impactului societatii economice asupra mediului , continuarea procesului de adaptare a mediului la politicii de dezvoltare durabila , combaterea efectelor negative ale emigrarii si altele . De mentionat ca o dezvoltare durabila nu poate fi realizata fara o implicare si din partea societatii civile realizandu-se o guvernare globala si coerenta . Strategia nationala a tarii noastre include si concluziile de dezvoltare durabila de la Lisabona si a celui de-al 6 program , de actiune a mediului in vederea conservarii protectiei si imbunatatirii sanatatii umane si a utilizarii resursei de mediu. Pentru a contribui la dezvoltarea regiunilor , mai putin dezvoltate in tara noastra , regiunile avute in vedere de politicile de coeziune ale UE , Romania trebuie sa faca investitii semnificative in infrastructura de mediu si in particular in sectoarele apa , deseuri si calitatea aerului.
In plus trebuie mult investit in dezvoltarea unor sisteme de management de mediu ( apa , aer , sol si de deseuri ) cu scopul imbunatatirii calitative a serviciilor de catre populatie si pentru a crea un mediu de afaceri competitiv. Astfel , pentru protectia si valorificarea superioara a resurselor este necesar un sistem de management viabil , care sa conduca la o calitatea mai buna . POLITICI SI STRATEGII ALE DEZVOLTARII DURABILE Summitul mondial pentru dezvoltare durabila de la Johanesburg 26 august 2002 , a cuprins peste 100 sefi de state si gurverne , mai multe zece mii de reprezentanti guvernamentali sau ai organizatiei neguvernamentale si numerosi reprezentanti ai industriei si comertului , care au incheiat cu aceasta ocazie numeroase parteneriate. Tot aici au fost luate cu titlul de recomandare o serie de masuri pentru reducerea saraciei si protejarea mediului , care se refera la mai multe domenii , ( apa , sanatatea , enregia , diversitatea biologica) . Cu aceasta ocazie a fost adoptata declaratia politica si planul de implementare a dispozitiilor adoptate. In declaratia politica , sefii de state si guverne si-au reafirmat responsabilitatea comuna de a face progrese si de a imbunatati PM , dezvoltarea sociala si cea encomica , 3 stalpi importanti ai dezvoltarii durabile la nivel local , national , mondial. Planul de implementare cuprinzand 9 capitole a fost privit diferit de participantii la summit , in vederea indeplinirii obiectivelor prevazute , sefii de state si gurverne , semnatari ai planului au soliciatat tarilor dezvoltate sa-si onoreze angajamentele financiare asumate cu diverse ocazii , sa-si intensifice activittile in vederea punerii la punct a unui mediu international financiar mai stabil , sa caute si sa gaseasca surse noi de finantare publice , private. S-a solicitiat intarirea colaborarii intre ONU , institutiile financiare si fondurile de mediu. De asemenea , statele trebuie sa incurajeze parteneriatele , sa adreseze formularea de strategii de dezvoltare durabila si sa inceapa punerea lor in lucru inainte de 2015. Programele comunitare de actiune in materie de mediu Desi probleme privind PM au radacini mai vechi , doar in 1970 , comisia europeana a declarat pentru prima data oficial , printr-un comunicat al consiliului Europei , necesitatea unui program comunitar de mediu. Din 1970 si pana in prezent , au fost elaborate 6 programe de actiune : 1973 1977 1983 1987 1992 2001
Acestea exprima o veritabila filozofie comunitara in privinta protectiei si ameliorarii mediului si au stabilit un calendar de actiuni specifice pentru anii acoperiti de fiecare program in parte.
Documentele respective nu au forta juridica , ele constituind doar declaratii politice , in care se prezinta obiectivele necesare refiind atinse , conform calendarului propus. Primele 4 programe au prevazut o aplicare verticala si sectoriala a problemelor ecologice . In perioada in care s-au derulat acele programe , la nivelul UE s-au adoptat peste 200 de acte in domeniul mediului , care se refereau in special la limitarea poluarii , introducerea unor norme mininale , in special al gestionarii deseurilor dar si al apelor si aerului. Introducerea acestui cadru politic de reglementare nu a putut defini dregradarea mediului , s-a trecut la integrarea principiului dezvoltarii durabile , iar domeniul PM a fost ridicat la rangul de prioritatea absoluta. Programul comunitar de actiune pentru mediu 5 , spre o Dezvoltare Durabila a prevazut pentru 99-2000 o noua strategie comunitara si actiunile de intreprins in vederea unei dezvoltari durabile. Aceste programe au pus bazele unei strategii europene bazate pe voluntariat si a marcat inceputul unei actiuni comunitare orizontale. Tinand cont de toti factoriii poluatori , s-au stabilit 4 probleme importante care trebuie sa faca obiectul unei actiuni la scara internationala : schimbarile climatice , saracirea stratului de ozon , reducerea diversitatii biologice , despadurirea etc. Programul 6 de actiune pentru mediu mediu 2010 , viitorul nostru , alegerea voastra care stabileste oebiectivele , termenele si prioritatile , axele de apropiere strategica in domeniul mediului la nivel european si care are 4 domenii prioritare de actiune : Prevenirea schimbarilor climatice Protejarea naturii si a biodiversitatii Tratarea porblemelor de mediu si sanatate Gestionarea resurselor naturale si a deseurilor
Un element inovator al programului in reprezinta politica integrarii porduselor , ce vizeaza dezvoltarea unei piete cu produse mai ecologice si care respecta mediul de-a lungul intregului ciclu de viata. STRATEGIA UE IN FAVOAREA DEZVOLTARII DURABILE La consiuliul European de la Gotenborg a fost convenita o strategie de dezvoltare durabila ce confera o a 3 dimensiune de mediu , strategiei de la Lisabona , stabilind o noua abordare a politicilor de mediu in acest domeniu. Prin aceasta strategie care este practic o continuare a eforturilor intreprinse pentru indeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabila prevazute la cel de-al 5lea program a CE: spre o dezvoltare durabila si care recunoaste , ca PM este fudamentala pentru dezvoltarea viitoare a comunitatii.
Aceasta strategie UE este parte integranta a celui de-al 6 lea program de actiune al mediului , ce stabileste actiunile prioritare pentru 2001-2010. Se bazeaza pe principiul ca efectele economice si sociale asupra mediului ale politicilor trebuiesc examinate intr-o maniera coordonata si trebuie luate in considerare in procesul de adoptare a deciziilor. Consiliul Europei a identificat un numar de obiective si masuri in cele 4 domeniii prioritare ale viitoare politici de dezvoltare ale UE. In concluziile de la Bruxell din 21 martie 2003 se subliniaza ca au fost inregistrate progrese importante prevazute in strategia de la Lisabona , iar promovarea unei cresteri durabile prin punerea in lucru a strategiei globale pentru dezvoltare durabila adoptate la Goteborg ramane o prioritatea a UE , printre obiectivele semnalate se afla si cel de protejare al mediului. Astfel , masurile concrete de luat in perioada urmatoare in scopul atingerii acestui obiectiv se refera la : Ameliorarea indicatorilor de mediu Regandirea transportului produselor petroliere Punerea accentului pe dezvoltarea pe noi tipuri de combustibili pentru vehicule Punerea la punct a unui sistem de actiuni , inclusiv penale pentru poluari maritime , adoptarea unui program Energie inteligenta pentru Europa .
STRATEGIA ROMANIEI IN PROTECTIA MEDIULUI SI A DEZVOLTARII DURABILE Este un proiect comun , al guvernului Romaniei prin Ministerul Mediului si al Dezvoltarii Durabile si al programei Natiunilor Unite prin centrul CNDD aprobat prin HG 1914 in 1916. Ca si in alte tari , problelme le PM se pun cu acuitate/seriozitate , in special ca urmare a poluarii locale intense a factorilor de mediu de catre industrie si agricultura sau de catre centrele populate , precum si a existentei unei poluari transfrontaliere , care au condus in unele zone la dereglarea ecosistemelor si la inrautatirea conditiilor de viata ale oamenilor , fara ocrotirea mediului nu se poate asigura dezvoltare durabila. Astfel , dezvoltarea durabila include PM , iar PM conditiozneaza dezvoltarea durabila. Strategia PM se regaseste in coordonatele sale esentiale in strategia nationala pentru dezvoltare durabila a Romaniei. In 1995 a fost elaborata si aprobata strategia PM publicata in 1996 in cadrul unui program PHARE , iar in 1999 Guvernul Romaniei a aprobat strategia pentru dezvoltare durabila. Incepand cu 2001 , programul de guvernare stipuleaza masuri si actiuni concrete , care vizeaza ocrotirea si asigurarea unui mediu curat si sanatos pentru toti locuitorii , respectantu-se in principal obiective din programul national pentru PM.
Modificarile care au intervenit in evolutia calitatii factorilor de mediu , modifcarile survenite in starea economico - sociala a tarii in ultimii ani , elaborate strategiei pentru dezvoltare durabila , initerea unor reglementari guvernamentale care au legatura cu PM , activitatile de elaborare a unor strategii sectoriale , noile conventii si acorduri internationale la care Romania a devenit parte , documentele si reglementarile pe plan regional si international pe probleme de mediu au facut necesara an de an actualizarea strategiei nationale de PM in Romania. Astfel , strategia natioanla de PM , ca si alte strategii are un caracter dinamic . Principiile generale care au stat la baza elaborarii strategiei de PM a tarii noastre sunt : Conservarea si imbunatatirea conditiilor de sanatate ale oamenilor Dezvoltarea durabila Evitarea poluarii prin masuri preventive Conservarea diversitatii biologice si reconstructia ecologica a sistemelor deteriorate Conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice Principiul poluatorul plateste Stimularea activitatii de redresare a mediului
Criteriile ce stau la baza stabilirii prioritatilor privind actiunile ce trebuiesc atinse redresarii si ocrotirii mediului sunt : Mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei si a calitatii vietii Mentinerea si imbunatatirea potentialului existent al naturii Apararea impotriva calamitatii naturale si a accidentelor Respectarea prevederilor , conventilor si programelor internationale privind PM Raport maxim beneficiu/cost Integrarea Romaniei in UE CURS 3 REGIUNI DE DE DEZVOLTARE . DELIMITARI CONCEPTUALE Odata cu tratatul de la Maastrict 1992 se arata ca regionalismul a devenit un factor dinamizator al dezvoltarii : politica UE trebuie sa atenueze deosebirile dintre regiuni , diferentele de sanse datorate dezvoltarii intarziate , sa creeze instrumente structurale si de politici economice , nationale si comunitare corelate pentru inlaturarea diferentelor conceptuale izbitoare si sa coordoneze diferitele surse financiare ale UE in interesul politicii regionale . Delimitarea unei regiuni/zone este o problema complexa , conditionata de urmatoarele aspecte : omogenitatea teritoriala si disponibilitatea datelor statistice. Aceasta se refera la criterii geografice , istorice , economice si sociale precum si la comunitatea de interese , traditii , obiceiuri , folclor , dialect si grai al poporului.
Disponibilitatea datelor statistice este conditia vitala pentru realizarea unei analize si respectiv diagnosticarea starii de dezvoltare a unei regiuni. Datele statistice trebuie sa identifice prin prelucrare acele regiuni care au probleme socio-economice , iar pe baza acestora se poate defini problema de dezvoltare regionala , care sa conduca in final la intocmirea proiectelor de dezvoltare regionala. Pentru a evita incrucisarea eforturilor , o regiune trebuie sa fie guvernata de un centru sau de o institutie cu structuri organizate , adecvate care sa dispuna de mecanisme financiare eficiente si operationale. Incadrarea unui teritoriu intr-o regiunie rurala/urbana se face in conformitate cu raportul dintre proprietatea rurala si cea urbana astfel : 1. Regiune predominant rurala , daca peste 50% din populatie traieste si locuieste in mediul/spatiul rural 2. Regiune semnificativ rurala , 10-15% din populatie traieste si locuieste
3. Regiune predominant urbana < 50% , traieste in mediul rural. Distributia populatiei in UE si Romania se prezinta astfel : Nr crt. 1 2 3 4 Specificatie Predominant rurala Semnificativ rurala Semnificativ urbana Total % din asezarile UE Romania rurale Suprafata Populatia Suprafata Populatia >50% 9.7 47 47 52.5 15-50% <15% 29.8 0.05 33.5 37.4 95.6 84.4 43.6 46.5 90.6 46.5 0.96 99
In afara de aceasta clasificare bazata pe indici demografici se impune a se lua in considerare si clasificarea unor sisteme de analiza calitativa a structurii ruralului astfel , la nivelul unei tari este important de cunoscut si studiat si raportul intre regiunile rurale si economia nationala ca intreg. In functie de gradul de integrare a economiei nationale , zonele rurale pot fi diferentiate /clasificate astfel : 1. Regiuni rurale integrate economic 2. Regiuni rurale intermediare 3. Regiuni rurale indepartate
1. Regiuni rurale integrate economic sunt situate in apropierea centrelor dezvoltate economic , avand populatia in crestere , cu locuri de munca disponibile pentru sectoarele secundare si tertiare cu infrastructura mai dezvoltata. Protejarea mostenirii socio culturale in aceste regiuni devine esentiala , fiind amplasate in jurul marilor orase , ele risca sa devina in timp zone de locuinta si nu zone ecologice avand pretul pamantului destul de ridicat. 2. Regiuni rurale intermediare mai indepartate de oras , au acces la retele de comunicare , dependente de dezvoltarea agriculturii. Cuprind ferme mari in care se produce pentru piata , perspectiva lor fiind determinata de capacitatea de schimbare rapida a structurii agrare si de modul in care pot fi asigurate sau nu ocupatii alternative pentru populatia activa. 3. Zone rurale indepartate zone cu populatie scazuta , structura demografica nefavorabila , venituri scazute ale populatiei , populatie imbatranita. Sunt in general zone izolate cu conditii nefavorabile , insfrastructura slab dezvoltata , posibilitati reduse de dezvoltare economica. Sunt regiuni periferice a caror dezvoltare necesita eforturi finaciare importante. Delimitarea unei regiuni trebuie sa aiba in vedere limitele naturale ale regiunii si daca e posibil chiar sa se suprapuna peste o anumita regiune geografica cu caracteristici specifice de relief , clima , ape , resurse economice din interactiunea carora sa rezulte o zona cu specific propriu prin care se deosebeste de regiunile invecinate. In acest context , UE a creat o baza de reforma unitara a statisticilor regionale denumita NUTS nomenclatorul unitatilor teritorial statistice. NUTS SI CARTA VERDE A ROMANIEI Termenul de regiune folosit pentru a descrie entitati politice/administrative cuprinde o gama variata de concepte , astfel constitutia statelor membre se refera la : Lander n Germania i Austria Regions Communities n Frana Communidades autonomas n Spania Regiuni i departamente n Frana Consilii de comitat n Anglia i Suedia Regiuni cu statut special/Regiuni cu statut obinuit/Provincii autonome n Italia i Spania Provincii n Belgia , Danemarka , Spania , Finlanda , Italia , Olanda.
Eterogenitatea fiecarei tari este sistemul de clasificare europeana NUTS care are la baza regiuni statistice de colectare a informatiilor .
In mod practic , accesul la date este organizat pe 5 niveluri , de la unitatile mari la cele mici , NUTS 1,2,3,4,5 , NUTS 4 (Lau1) , NUTS 5 (Lau 2). Nivelurile 1,2,3 sunt definite conform pragurilor demografice : NUTS 1 2 3 Obs. 1 ! In aceasta clasificare intra intregul teritoriu al tarii ( urban+rural) , NUTS a fost conceput de UE pentru statistica oficiului European de statistica (EUROSTAT) 1986 cu scopul de a crea o structura unitara , logica si coerenta a distributiei unitare la nivel UE si de a elabora un sistem regional de statistica pentru analize economice precum si pentru elaborarea politicii de dezvoltare regionala , la nivelul fiecarui stat membru in parte. Comisia UE , odata la 3 ani publica un raport privind situatia socio economica si dezvoltarea regionala NUTS din tarile membre la nivelul NUTS 13 , iar nivelurile 4 si 5 sunt utilizate unitatile de administrare nationala ale fiecarui stat in parte. Spre exemplu , Suedia si Luxemburg formeaza o macroregiune ; Olanda , Belgia , Grecia cuprind mai multe microregiuni. In tara noastra in baza legii 115 s-a creat cadrul legal prin care 4 - 7 judete au fost grupate intr-o regiune de dezvoltare economica existand in prezent 8 regiuni de dezvoltare economica. In 2004 , in Romania si-a revizuit cadrul institutional , obiectivele , competentele si instrumentele specifice de dezvoltare a tarii , conform prevederii capitolului 21 , politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale pentru aprobarea legii 315/2004 privind dezvoltarea regionala a Romaniei. Atfel , regiunile de dezvoltare au fost definite ca fiind : zone ce corespund unor grupari de judete constituite prin asociere pe baza de conventie semnata de reprezentanta consiliilor judetene si respectiv a consiliului general al Mun.Bucuresti . Nr. Persoane Minim 3 milioane 800 mii 150 mii Maxim 7 mil 3 mil 800 mii
Cele 8 regiuni de dezvoltare din Romania s-au realizat prin asociere voluntara fiind fara statut administrativ si fara personalitate juridica care corespund NUTS astfel : 1. Nivelul NUTS 1 cuprinde , macroregiunile si care nu sunt conturate pana in prezent 2. Nivelul NUTS 2 cuprinde 8 regiuni de dezvoltare cu o populatie medie pe regiune de 2,8 mil locuitori. 3. Nivelul NUTS 3 cuprinde 42 judete si care reflecta structura administrativa teritoriala in Romania 4. Nivelul NUTS 4 (LAU 1) nu se foloseste deoarece nu s-au realizat asocieri teritoriale in Romania 5. Nivelul NUTS 5 (LAU 2) cuprinde 276 municipii si orase (103 municipii) , 2727 comune , 13042 sate , ce reflecta structura administrativa , conform anuarului statistic din 2004 si recensamantului din 2002. Nota 6 ! Se poate aprecia ca acestea au fost stabilite arbitrar fara a se tine seama de relatiile interjudetene bazate pe dezvoltarea organizata si durabila existand diferente importante intre aceste regiuni , privind gradul de dezvoltare , exprimat in PIB/regiune la care se adauga o mare neomogenitate datorita traditiilor si legaturilor istorice romanesti. In perioada interbelica Romania a fost impartita in provincii , in 1937 functionand 10 provincii : Oltenia , Muntenia , Dobrogea , Moldova , Basarabia , Bucovina , Transilvania , Banat , Crisana si Maramures cuprinzand 71 de judete. NUTS 4 acopera nivelul microregiunilor reprezentand nivelul de baza al politicii de dezvoltare teritoriala de jos in sus (in perioada interbelica NUTS 4 ii corespundea PLASA). Microregiunea este o unitate de planificare , dezvoltare in care se desfasoara activitatea proceselor economice , comerciale legate de infrastructura comerciala , eonomica etc. In tara noastra se impune organizarea microregiunilor prin delimitarea zonelor de traditie , unde locuitorii au aceleasi indeletniciri si unde activitatea se dezvolta corelat cu resursele naturale ale zonei; exemplu :Tara Motilor , Amajului , Banatului etc.
Obiectivele de baza ale politicii de dezvoltare rurala : Delimitarea dezechilibrelor regiunilor existente cu accent pe stimularea dezvoltarii in mod echilibrat si revitalizarea zonelelor defavorizate Preintampinarea producerii de noi dezechilibre Indeplinirea criteriilor de integrare in structurile UE si la instrumente financiare de asistenta pentru tarile membre Corelarea politicilor de dezvoltare regionala promovata de UE cu politicile de guvernare de dezvoltare Cooperare dezvoltarii interne si internationale care contribuie la dezvoltarea economica in conformitate cu prevederile legale , nationale si cu acordurile interne incheiate de Romania. Politicile ce stau la baza elaborarii si aplicarii politicii de dezvoltare regionala : Descentralizarea procesului de luare a deciziilor de la nivelul guvernamental spre cel al comunitatilor locale Parteneriatul intre toti actorii implicati in domeniul dezvoltarii regionale Planificarea ca proces de utilizare a resurselor ( prin programe si protectie in vederea atingerii unor obiective stabilite) Cofinantare prin contributia financiara a actorilor implicati in realizarea programelor si proiectelor de dezvoltare regionala.
Structurile institutionale de promovare a politicilor de dezvoltare regionala la nivel regional : 1. CDR (consiliile de dezvoltare regionala) 2. ADR (agentiile de dezvoltare regionala) 3. DRS (directii regionale de statistica) La nivelul NUTS 2 a fost implementat un sistem de statistica pentru dezvoltare regionala prin directivele regionale de statistica care este folosit pentru analiza si monitorizarea disparitatilor in dezvoltarea regionala.
Implementarea unor politici regionale se face prin : 1. MIE (ministerul integrarii europene) 2. CNDR (consiliul national pentru dezvoltarea regionala) MIE pentru DGR (directia generala de dezvoltare regionala) reprezinta organul de coordonare la nivel national al procesului de elaborare , implementare si monitorizare a politicii nationale de DR in tara noastra si a strategiilor nationale de dezvoltare a tarii. Dupa 1 ianuarie 2007 , MIE si DGR au devenit autoritate de management pentru programul operational regional , calitate in care va realiza managementul asistentei financiare din cadrul FEDR (fondul European de dezvoltare regionala). CNDR a fost infiintat in baza legii 315/2004 si HG si este autoritatea pentru politicile in proramul de DR si care acorda PND si strategia nationala de DR.( SNDR). CDR creeaza la nivelul fiecarei regiuni , decide la nivelul fiecarei regiuni cu privire la oibiectivele prioritare de DR si strategia de DR. CDR este alcatuit din presedintii consiliilor judetene si are un reprezentat al consiliilor locale , comunale , orasenesti si judetene ale fiecarui judet din regiunea respectiva si care coordoneaza activitatea ADR din fiecare regiune in parte. ADR-le organe executive ale CDR si reprezinta ONG-ri de utilitate publica cu personalitate juridica elaborand PNDR si respectiv PND. Cele 8 regiuni de DR sunt : 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. NE cu ADR la Piatra Neamt (6 judete) SE cu ADR la Braila (6 judete) Sud Muntenia cu ADR la Calarasi , (7 judete) SV Oltenia , ADR Craiova , (5 judete) Vest cu ADR Timisoara , (4 judete) NV cu ADR Cluj Napoca , (6 judete) Centrul cu ADR Alba Iulia , (7 judete) Municpiul Bucuresti + Ilfov cu centrul ADR Bucuresti.
Instrumentele financiare utilizate pentru realizarea politicilor de dezvoltare regionala 1. FNDR ( fondul national pentru dezvoltare regionala) 2. FDR (fondul pentru dezvoltare regionala la nivelul celor 8 regiuni)
Atributiile ADR-lui sunt : Elaboreaza si propune spre aprobare CDR programele si planurile de gestionare a fondurilor Pune in aplicare PDR si planurile de gestionare a fondurilor conform politicii CDR cu respectarea legislatiei in vigoare
Identifica zonele defavorizate din cadrul regiunii si asigura asistenta tehnica de specialitate pentru derularea fondurilor Inainteaza CDR programele si planurile aprobate prin FNDR
Gestionarea FDR
Obs. 2 ! In prezent , regiunile de de dezvoltare sunt doar regiuni cu functie statistica care nu dispun de instrumente si/resurse financiare pentru aplicare politica comisiei europene si atingerea obiectivelor de dezvoltare regionala.
AMENAJAREA TERITORIULUI SI URBANISM ELEMENT IMPORTANT AL DEZVOLTARII DURABILE A INFRASTRUCTURII Teritoriul tarii noastre constituie resursa spatiului necesar in procesul dezvoltarii durabile reprezentand o parte a avutiei nationale de care beneficiaza toti cetatenii tarii , iar gestionarea spatiala reprezinta o obligatie continua si de perspectiva in concordanta cu valorile si aspiratiile societatii si cu cerintele integrarii in spatiul european. Gestionarea se realizeaza prin intermediul amenajarii teritoriului si a urbanismului care constituie activitati complexe de interes general ce contribuie la o dezvoltare a spatiului echilibrata , la protejarea patrimoniului construit precum si imbunatatirea conditiilor de viata (urban rural). Aceasta activitate trebuie sa respecte legea privind amenajarea teritoriului si urbanismului cuprinsa in codul amenajaraii teritoriului si urbanismului. Scopul de baza al amenajarii teritoriului este armonizarea la nivelul intregului teritoriu a politicii economice , sociale , tehnologice , ecologice si culturale stabilita la nivel national si local pentru asigurarea echilibrului dezvoltarii diferitelor zone ale tarii , urmarind apoi coeziunea economica si sociala dintre acestea.
Amenajarea teritoriului urmareste alinierea la principiile directivelor europene prin racordarea la schema continentala de dezvoltare spatiala , infrastructura si PM la PDR si procesele tehnico specifice de cooperare in programele transfrontaliere. Strategia nationala de perspectiva cuprinzand principiile de baza si liniile directoare in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului se aproba de parlamentul Romaniei , iar prioritatile si programele din politicile sectoriale precum si din actiunile curente de amenajare a teritoriului sunt stabilite prin programele de guvernare. Coordonarea acestei ATU revine MLPAT care colaboreaza cu ministerele si institutiile de profil , consiliile regionale de dezvoltare , prefectura , cu agentii economici , regiile autonome si cu organisme ale societatii civile de importanta nationala. MLPAT are departamentul de amenajarea teritoriului si urbanismului condus de un secretar de stat asistat de un consilier ministerial. In fiecare regiune de dezvoltare , pe langa consiliul regional exista si o comisie de amenajare a teritoriului si urbanismului condus de un arhitect sef de judet si o comisie tehnica judeteana. La fiecare consiliu judetean exista o comise de amenajarea si PM condusa de un sef de judet si comisie tehnica judeteana. La primariile judetelor si orase exista compartimente de amenajarea teritoriului si urbanismului condus de un arhitect sef si o comisie tehnica , iar la comune , un birou. Documentele specifice si cele de urbanism sunt planuri de amenajare a teritoriului. Planuri de amenajarea teritoriului cu caracter obligatoriu se refera la teritoriile Romaniei si a judetelor cuprinzand : 1. PATN plan amenjare a teritoriului national 2. PATJ plan amenajare a teritoiului judetean Plan de amenajare cu caracter deosbit cu cel zonal si se refera la mai multe unitati administrative : 1. 2. 3. 4. PATR planul de amenjare a teritoriului regiunii PATII planul de amenjare inter orasenesc si intercomunal PATT planul de amenajare a teritoriului transfrontalier PATM metropolitan
Documentele de urbanism se refera la localitatile urbane si rurale si reglementeaza utilizarea terenurilor si conditiile de ocupare a acestora cu constructii. Ele transpun la nivelul localitatilor propunerile din PATJ , PATN , si din programe de dezvoltare a localitatilor stabilind si regulamentele aplicate direct asupra localitatilor la nivelul parcelelor cadastrale . Aceste planuri de urbanism trebuiesc actualizate periodic cu perioadele de dezvoltare a localitatilor.
Documentatia de urbanism 1. PUG plan urbanism general 2. PUZ plan urbanism zonal 3. PUD plan urbanism de detaliu PUG are caracter director pe termen lung si reglementare specifica pe termen mediu si scurt. Pe termen lung , cuprinde : evolutia in perspectiva , directii de dezvoltare spatiala si functionala , trasarea coridoarelor de circulatie si de echipare prevazute in PATN , PATJ. Pe termen mediu si scurt : stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan , a modului de utilizare a terenului , zonificarea functionala in corelare cu sensul circulatiei , delimitarea zonelor afectate de servituti publici , modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico edilitare , stabilirea zonelor protejate si de protectie a zonelor istorice , imobiliare , forme de proprietate si circulatia juridica a terenurilor , precizarea conditiilor de amplasare si conferirea masurilor construite , amenajate , plantate. PUZ reglementare specifica a detaliilor asigurand corelarea dezvoltatrii urbane complexe , a unei zone precise delimitate si teritoriul locuit cu prevederile din PUG. Cuprinde reglementari asupra zonei referitoare la : schema strazilor , organizarea arhitecturii urbane in functie de caracteristicile structurii urbane , modul de rezervare si utilizare a terenurilor , insfrastructura edilitara , statutul juridic si circulatia terenurilor , protejarea terenurilor istorice . PUD caracter exclusiv de reglementare specifica concreta prin care se asigura conditii de amplasare , servire edilitara , in corelatie cu vecinatatile . Dreptul de superficie consta in dreptul pe care o persoana denumita superficial il are asupra constructiei plantatiei sau oricarei alte lucrari executate pe un teren care apartine altei persoane (proprietar) , precum si dreptul de folosinta a terenului. In acest caz , proprietarul a cedat posesiune si folosinta altei persoanei si a ramas numai cu nuda proprietate adica numai cu dreptul de dispozitie limitata. Se poate dobandi prin acte juridice cu titlul oneros sau gratuit . Poate fi insa limitat , prin ipoteca , uzuri personale. Dreptul de uzufruct dreptul pe care o persoana il are cel mult pana la incetarea din viata . Uzufructarul este dator sa restituie in modul in care a primit. Uz si abitatiune este la fel ca uzufruct , extinderea lor in timp este mai mica . Dreptul de servitute drept real in virtutea carui se impune un servant , o anumita sarcina in favoarea altui fond , fond dominant. Definitia cuprinde numai servitutiile prin fapta omului deoarece numai ele fac parte din drepturile tabulare si se inscriu in CF (cartea funciara). Servitutea este un drept perpetuu si accesoriu , dureaza atata timp cat exista cele 2 fonduri si dispare cand ele se constropesc.
Ipoteca garantie reala imobiliara prin care un bun nemiscator este afectat la executarea unei obligatii fara a deposeda pe titularul dreptului ipotecant , care confera creditorului dreptul sa-l urmareasca in orice maini s-ar afla. CURS 4 ANALIZA SI DIAGNOZA SPATIULUI RURAL Delimitarea teritoriilor rurale in tara noastra s-a realizat pentru prima data in carta verde a dezvoltarii rurale durabile in Romania in 1998 intocmita de Urban Proiect Bucuresti si cuprinde diagnoza spatiului rural , strategiile de dezvoltare regionala , un plan de actiune si proiectul pilot. UPB este institutul national de dezvoltare cercetare pentru urbanism si amenajarea teritoriului , care cuprinde si o echipa strategica care s-a ocupat de carta verde ; carta verde este primul document de sinteza realizat in Romania pentru planificarea si implementarea unor actiuni vizand dezvoltarea rurala integrata. Pentru diagnoza si cuantificarea dezvoltarii regionale se face o analiza multicriteriala a stadiului de dezvoltare a spatiului rural. Valoarea cocmitiva a indicatorilor si criteriilor utilizate in studiul dezvoltarii regionale este diferentiata si trebuie sa se incheie cu un indice sintetic ce caracterizeaza intreg spatiul rural. Indicele sintetic se stabileste pe baza urmatoarelor criterii: 1. 2. 3. 4. 5. 6. Fizico geografic Demografic Locuire Echipare Social Ecologic
Acestia sunt indicatorii folositi la identificarea starii de dezvoltare a spatiului rural. Mai sunt si alte criterii : Demografic Economic
Acestia reprezinta indicatori de resurse si se folosesc in diagnosticarea starii de dezvoltare , identificarea si relevarea factorilor cu rol important in dezvoltarea endogena viitoare a zonei.
Punctajul maxim ca suma a fiecarui indicator si criteriu in algoritmul de calcul al indicatorilor agregati este de 100 puncte pentru cele 7 criterii enuntate anterior. Fizico geografic 8 pct Demografic 30 pct Economic 30 pct Locuire 10 pct Echipare 10 pct Social 8 pct Ecologic 4 pct
Optional, aceste 100 puncte se vor corela in mod corespunzator valorilor rezultand din insumarea subcriteriilor sau a indicilor componenti. Pe baza acestui algoritm UPB si un colectiv de cercetare de la USAMVBT (AC.Otiman I.P) efectuand astfel de calculi pentru fiecare comuna in parte a realizat harti la nivelul intregii tari , precum gruparea componentelor dupa valorile indicilor si o zonificare a spatiului rural fiind identificate 3 categorii mari de zone : 1. Zone in care predomina factorii favorizanti ai dezvoltarii 2. Zone in care predomina factorii restrictivi 3. Zone in care predomina factorii cu conditii medii ai dezvoltarii Valorile indicilor agregati sunt grupate pe intervale pentru a realiza o tipologie a comunelor indicand/identificand cel putin cel 3 categorii de comune la fiecare criteriu : 1. Comune cu stare si potential bun de dezvoltare 2. Comune cu conditii medii 3. Comune cu potential slab In tabelul 3.1 din cartea Dezvoltarea rurala si regionala si durabila a satului romanesc M.Eugen si S.Nicoleta sunt reprezentate valorile indicilor agregati la nivelul intregii tari. Pe baza acestor date , corespunzator tipul majoritar de comune , Otiman si colaboratorii au realizat o zonificare tipologica a caracteristicilor spatiului rural. De la tipologia comunelor figura 3.1 s-a trecut la tipologia zonelor figura 3.2 In consecinta ,pentru fiecare criteriu si pentru ansamblul criteriilor s-a realizat o zonare cumulativa a teritoriului rural, care a tinut seama de toate elementele analizate. Spatiul rural din tara noastra e format din suprafata administrativa a 2581 comune care regrupeaza cele 12.946 de sate. Suprafata aferenta spatiului rural astfel delimitat insumeaza 223.055 mii ha reprezentand 87.1%din suprafata tarii , populatia rurala este in prezent de cca. 9,7 milioane persoane , respectiv 45,1% din totalul populatiei. Numarul gospodariilor din spatiul rural este de 3.311 mii ( 45% din totalul din tara) iar al locuintelor de 3.656 locuinte 46,8% din nr. total.
Nota 7 ! Acest spatiu rural este depozitarul marii majoritati a resurselor economice : materii prime pentru industrie, resurse agricole , forestiere , turistice si balneare . DRD presupune crearea unei infrastructure atat in intravilan cat si in intravilanul extins ( retele de drumuri , alimentare cu apa si canalizare , retele de alimentare cu gaz si termoficare , TV si telefonie , DED , locuinte confortabile , sedii de firme productive pentru prelucrarea produselor agricole si silvice din zona : abator , moara , brutarie , fabrici de lapte si produse lactate , distilarii , fabrici de fructe , gatere , ateliere de tamplarie ) , alte sedii : ateliere mecanice si service , scoli bine dotate , dispensare , camin cultural , biserica etc. cat si in extravilan ( drumuri agricole , magazii si depozite pentru produse agricole , ferme agrozootehnice , grajduri ,saivane , padocuri etc) mijloace de transport adecvate zonei , pasuni bine organizate etc. Dezvoltarea durabila este o problema actuala , complexa , de durata care urmareste modernizarea , echiparea si dotarea prin sistematizare si amenajare a teritoriului fara a produce expansiunea urbanului , pastrand caracterul traditional al spatiului si culturii rurale. PROIECTE SI PROGRAME DE DEZVOLTARE RURALA DURABILA 1. Programe de preaderare la UE: - PHARE - ISPA (instrumente pentru politica de preaderare) - SAPARD - CARDS 2. Programe de postaderare : - FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regionala) - FSE (Fondul Social European) - FC (Fondul de Coeziune) - FEOGA (FEOGA O orientare ; FEOGA G garantare) ; in 2005 prin reglementarea 1920 a Consiliului European au fost create 2 fonduri : FEGA ( fondul European de garantare agricola) si FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala) - IFOP (Instrumentul Financiar de Organizare in domeniul Pescuitului) - FSUE (Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene)
1. FEDR infiintat in 1975 are cea mai mare pondere in cadrul fondurilor structurale si e folosit pentru finantarea proiectelor de infrastructura a investitiilor productive pentru crearea locurilor de munca si proiectelor de dezvoltare locala si desprindere a IMM lor. Conform reglementarilor europene si Consiliului European , directiile de interventie ale FEDR sunt : - investitii productive pentru crearea si mentinerea unor locuri de munca durabile - investitii in infrastructura - in activitati de dezvoltare locala - de desfacere a IMM - investitii in educatie si sanatate 2. FSE infiintat in 1958 , principalul instrument al politicii comunitare sociale si care pune accent pe imbunatatirea functionarii pietei muncii in diferite tari si pe integrarea somerilor pe piata muncii asigurand finantarea a 3 tipuri de actiuni : - formarea profesionala - reconversie profesionala - crearea de noi locuri de munca 3. FC infiintat in 1993 are ca scop finantarea proiectelor din domneiul PM inconjurator si imbunatatirea retelei de transport trans - europene in statele membre ale UE al carui PIB <90 % fata de media europeana a PIB-lor. La acest fond , sprijinul financiar acordat nu este structurat pe programe ci pe proiecte , fiecare proiect primind finantare in proportie de 80-85% din totalul costurilor eligibile. Sunt acceptate pentru finantare proiecte care contribuie la realizarea obiectivelor de PM si anume : - conservarea , protectia si imbunatatirea calitatii mediului - protectia calitatii populatiei - crearea conditiilor utilizarii prudente si rationale a resurselor naturale 4. FEOGA creat in 1962 pentru finantarea politica agricola comuna (PAC) a sprijinit dezvoltarea regiunilor rurale si imbunatatirea structurilor agricole , format din 2 sectiuni : 4.1.1 FEOGA O prin care s-au finantat actiuni de dezvoltare regionala si de ajutor a agriculturilor , in principal ramase in urma;
4.1.2
FEOGA G s-au finantat masurile de organizare comuna a pietelor agricole si de sustinere a preturilor produselor agricole. In 2005 prin reglementarea Consiliului Europei 1920 privind finantarea PAC s-au creat alte 2 fonduri pentru agricultura :
4.2 FEGA destinat masurilor de sustinere a organizatiilor comune de piata finantarea masurilor de marketing ; 4.3 FEADR dedicat masurilor de DR pentru finantarea programelor de DR. Finantarea prin FEADR in Romania cuprinde 4 directii (axe): 1. Restructurarea si dezvoltarea produselor agricole si silvice si a industriilor prelucratoare aferente , tinand cont de imbunatatirea competentelor profesionale de managementul durabil si de respectarea exigentelor de mediu. 2. Biodiversitatea si conservarea naturii (dezvoltarea padurilor , managementul durabil al terenurilor agricole si forestiere ) 3. Investitii in dezvoltarea infrastructurii si serviciilor rurale (multifunctionalitate economica a zonelor rurale , conservarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural si arhitectural). 4. Implementarea unor strategii locale de dezvoltare pentru imbunatatirea guvernarii administrative la nivel rural. 5. IFOP creat in 1994 prin gruparea tuturor instrumentelor comunitare privind pescuitul , finantand reforma structurala a sectorului piscicol. 6. FSUE infiintat in 2002 in urma inundatiilor care au afectat Franta , Germania , Cehia fiind cel mai mare fond al politicii de dezvoltare rurala. Obiectivul este de solidarizare al UE fata de populatia unui stat membru sau in curs de aderare care a fost afectat de un dezastru natural major ( inundatii , cutremure , seceta , focuri extinse etc.) Sumele se aloca intr-o singura transa de finantare pentru tara/regiunea solicitata in baza unei cereri inaintata comisiei europene in termen de 10 saptamani de la inregistrarea primei pagube de dezastre. Isntrumentele financiare au fost create pentru a raspunde nevoilor acute a statelor aflate in faza de preaderare in domeniile infrastructurii , restructurarii economice , a serviciilor , IMM , agriculturii si PM.
Instrumentele fianciare pentru perioada de preaderare au fost pana in 2007 PHARE , ISPA , SPARD iar din 1.ian.2007 acestea au fost inlocuite de catre un nou instrument de asitenta de preaderare IPA si care are 5 componente : Asistenta pentru tranzitie si consolidarea institutiilor Cooperarea tranfrontaliera Dezvoltarea regionala Dezvoltarea resurselor umane Dezvoltarea rurala
Pentru 2007-2013 obiectivele comunitare finantate de UE pentru cele 27 de state membre cuprinde un pachet de negocieri ce include 3 parti : Cheltuieli Venituri Clauza de revizuire
Aceste 3 parti sunt complementare si inseparabile. Obiectivele pentru 2007-2013 sunt : Cercetare si dezvoltare tehnologica Conectarea Europei prin retelele UE
Educatie si formare
Promovarea competitivatatii pe o piata unica pe deplin integrata Agenda politicii sociale
Actiuni de politica de coeziune se vor concentra asupra investitiei intr-un numar limitat de prioritati concentrate in jurul a 3 obiective : Convergenta se concentreaza pe accelerarea convergentei regiunilor si statelor membre cel mai putin dezvoltate (NUTS 2- regiuni eligibile) Competitivitatea regionala si angajarea fortei de munca
Obiectivul de cooperare europeana teritoriala urmareste intarirea cooperarii teritoriale la nivel transfrontalier , trans-national , trans-regional , stabilirea retelelor de cooperare si continuarea schimburilor de experienta la nivel teritorial (NUTS 3 regiuni eligibile). PROIECTE DUPA 2007 1. Programul national pentru dezvoltarea rurala PNDR program , prin care se acorda fonduri nerambursabile de la UE si GR pentru dezvoltarea economica sociala a spatiului rural. Prin PNDR sunt disponibile fonduri nerambursabile de aprox. 10 miliarde euro din care : 8,22 miliarde din contributia UE si diferenta de 1,984 miliarde GR pentru realizarea de investitii la standard europene , eficiente si rentabile. PNDR documentul cheie in baza caruia pot fi accesate fondurile pentru agricultura. PAC este un set de reguli si mecanisme care reglementeaza producerea , procesarea si comercializarea produselor agricole in UE si acorda o mai mare atentie dezvoltarii rurale. 2. FEADR este un instrument de finantare creat de UE pentru a sprijini tarile membre in implementarea PAC. FEADR reprezinta oportunitate de finantare a spatiului rural romanesc si care se bazeaza pe principiul cofinantarii proiectelor de investitii private. In prezent sunt active 11 masuri de finantare care includ sute de tipuri de investitii in agricultura si dezvoltare regionala. AXA 1 : CRESTEREA COMPETITIVITATII SECTORULUI AGRICOL SI SILVIC Masura 112 : Instalarea tinerilor fermieri pentru 2011 sunt alocate 100 mii de mii euro nerambursabili fermierilor care incep pentru prima data o activitate agricola si prezinta un plan de afaceri si prezinta detalii a investitiilor . Masura 21 : Modernizarea exploatatiilor : 150 mii de mii euro in 2011 si sustine investitiile private Masura 123 : Procesarea produselor agricole si forestiere 130 mii de mii euro in 2011 , pentru investitii in modernizarea sau infiintarea unitatilor de procesare a productiilor silvice si agricole Schema de ajutor de stat M/2009 , in 2011 sunt alocati 101 mii de mii euro pentru stimularea dezvoltarii regionale prin realizarea de investitii pentru procesarea produselor agricole in vederea obtinerii de produse neagricole. Masura 125: Modernizarea infrastructurii agricole si silvice - asigura finantarea investitiilor pentru accesul la plantatiile agricole.
AXA 2 : IMBUNATATIREA ZONELOR SI A MEDIULUI RURAL Masura 221 : Prima impadurire a terenurilor agricole ; 200 mii de mii de euro in 2011; se fac plati fixe pentu proiectele care asigura imbunatatirea conditiilor de mediu in spatiul rural. AXA 3 : CALITATEA VIETII IN ZONELE RURALE SI DIVERSIFICAREA ECONOMIEI RURALE Masura 312 : Dezvoltarea de microintreprinderi , 89 mii de mii de euro in 2011 ; investitiile privesc activitatile non agricole productive , dezvoltarea activitatilor mestesugaresti de artizanat si servicii pentru populatia rurala. Masura 313 : Incurajarea activitatilor turisticie avand fondurile dirijate catre investitii ce asigura imbunatari de primire turistice si dezvoltare a centrelor de informare si promovare turistica. Masura 322 : Renovarea si dezvoltarea satelor finantarea proiectelor de infrastructura de baza si de servocii pentru comunitatea rurala. AXA 4 : LEADER este o metoda ce ofera noi solutii pentru dezvoltarea regionala si pune bazele pe dezvoltarea nevoilor locale , intarirea capacitiatii de dezvoltare si implementare a strategiilor locale de dezvoltare in vederea conservarii patrimoniului rural si cultural , a dezvoltarii mediului economic si imbunatatirea abilitatilor organizatorice ale comunitatilor locale. DETALII PRIVIND MASURA 125 Are ca obiectiv general adaptarea infrastructurii agricole si forestiere la noile structuri de proprietate ; apartine ca urmare a procesului de restituire a proprietatilor in vederea cresterii competitivitatii sectorului agricol si forestier. Beneficiaza solicitantii care intocmesc proiecte de innoire si consolidare a urmatoarelor obiective : Infrastructura agricola Sistemle de irigatii Infrastructura feroviara si rutiera Instalatii funiculare (teleferic , telegondola)
LUCRARILE DE CORECTARE A TORENTILOR Cuprind 3 submasuri : 1. Submasura 125 a pentru imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii. 2. Submasura 125 b pentru imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea silviculturii. 3. Submasura 125 c pentru lucrari de constructii , refacere si modernizare a infrastucturii de prevenire si protectei impotriva inundatiilor Diminuarea riscului si a incertitudinii prin reducerea incidentei fenomenelor naturale Amelioararea calitatii mediului si diminuarea surselor de poluare.
OBIECTIVE OPERATIONALE Construirea/modernizarea infrastructurii agricole : drumurile de acces si cele de exploatare agricola , lucrarile de corectare a torentilor situate in fondul funciar agricol , modernizarea/retehnologizarea sistemelor de irigatii si a altor sisteme de imbunatatiri funciare. Beneficiarii eligibli : unitatile administrativ teritoriale detinatoare de terenuri agricole/infrastructura de acces la exploatatiile agricole prin reprezentantii lor legali ; asociatii de dezvoltare intercomunitara detinatoare de terenuri agricole , de infrastructura , de acces la exploatatiile agricole , organizatii/federatii de utilitate publica. OUAI organizatii la utilizarile de apa pentru irigatii FOUAI federatii la utilizarile de apa pentru irigatii Sunt persoane juridice de utilitate publica fara scop patrimonial si functioneaza in conformitate cu 138/2004 si care administreaza si repara infrastructura de imbunatatiri funciare in interesul membrilor acestora.
TIPURI DE INVESTITII SI CHELTUIELI ELIGIBILE : 1. Infrastructura rutiera Agricola : construirea/modernizarea drumurilor de acces , poduri si podete , a drumurilor de exploatare agricola. 2. Sisteme de irigatii , modernizare /retehnologizare , inclusiv lucrari pentru SP de contorizare a apei ; sunt eligibile si lucrari pentru SP , dispecerizare , monitorizare , si contorizare a apei si energiei electrice. 3. Sisteme de descarcare si drenaj si alte imbunatatiri funciare 4. Lucrari de corectare a torentilor situate in fondul modernizare/retehnologizare a digurilor , barajelor , etc. funciar agricol constand in
CURS 5
TIPURI DE SOCIETATI COMERCIALE POSIBILE IN ROMANIA In baza legii 15/90 si al legii 31/90 la care se adauga H.G. si O.M respectiv O.U, firmele de stat si cele private s-au constituit/transformat in S.C avand urmatoarele forme sau denumiri: SCN socieatate in nume colectiv la care obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea garantata a tuturor asociatilor. SCS societate in comandita simpla obligatiile sunt garantate cu patrimoniul social si raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati , comanditarii raspund doar pana la nivelul acordului lor la capitatul social al firmei. SCA societate in comandita pe actiuni la care capitalul social e impartit pe actiuni iar obligatiile sunt garantate cu patrimoniul social. SA societate pe actiuni ale carei obligatiuni sunt garantate cu patrimoniul social. Actionarii sunt obligati cu plata pana la nivelul actiunilor lor. SRL societate cu raspundere limitata (LPD , GMBH ) ale carei obligatii sunt garantate prin obligarea angajatilor si raspunderea partilor pe care le detin. Infiintarea unei S.C necesita intocmirea statutului care impune pentru inceput alegerea dimensiunii si a denumirii firmei , care se face prin solicitare la registrul comertului si judecatoriei , dupa care urmeaza intocmirea contractului de societate intre asociati prin care se precizeaza capitalul social si contributia fiecarui asociat la constituirea capitalului social.
Un contract de constituire a firmei trebuie sa cuprinda: Denumirea si forma juridica Sediul firmei Obiectul de activitate al societatii Capitalul social Prestatiile in natura Administrarea firmei Beneficii si pierderi Sucursale si filiale Durata de existenta , determinata/nedeterminata Modul de dezvoltare si lichidare Dispozitii finale
Statutul unui SRL trebuie sa cuprinda : Nota 8 ! Intr-o afacere , un vechi proverb italian spune : asociatii intr-o firma se recomanda sa fie impar, pentru a putea decide fara a intra in balotaj , iar acel numar impar sa fie mai mic ca 3. Tipul societatii si denumirea Obiectivul firmei Obiectul de activitate Durata de existenta Capitalul social Aportul numeric in natura si total Partile sociale Cesiunea si transmiterea de parti sociale Administratorul si puterile lui Asociatii Cenzorii Exercitiul financiar-bilantul contabil Dividende Pierderi Reducerea/marirea capitalului social Lichidarea Actele inscrise in numele societatii
ANALIZA SWOT PENTRU ANALZIA MICRO SI MACROMEDIULUI Cuprinde : Analiza factorilor interni sau a punctelor forte (tari) si slabe Analiza factorilor slabi sau amenintarile cu care se confrunta.
Perspectivele : a. O perspectiva strategica deoarece permite identificarea strategiilor si cuprinde: - viziunea sau orientari viitoare motivatia (accepte/atitudini politica) - obiectivele sau siguranta locurilor de munca. b. Perspectiva calitativa ce descrie : puncte tari slabiciuni oportunitati amenintari finantare participarea inzestrarea fortei de munca aplicatiile complete (servicii , structura , centre locale , regiuni)
c. Perspectiva cantitativa care inglobeaza informatii cantitative referitoare la : - Infrastructura tehnica (forme de proprietati , forme , calitate) - Premize sociale , legale , oraganizationale si regionale 1.1 Argumentatia strategica si implicatiile analizei SWOT Analiza SWOT parte a unei analize mai complexe , a situatiei unei organizatii reprezentand unul din elementele fundamentale ale strategiei acesteia. Analiza de situatie se compune din : componenta exeterna sau macromediu cea interna micromediu
Analiza macromediu reprezinta procesul scanarii si monitorizarii mediului in vederea identificarii atat a tendintelor pozitive prezente si viitoare cat si a tendintelor negative care pot influenta abilitatea organizatiei de a-si atinge scopurile.
Macromediul unei firme sau organizatii poate fi impartit astfel : Macromediul operational/de sarcina ce reprezinta o industrie (furnizorii , concurenta , forta de munca , clientii si componentele internationale). Mediul general care cuprinde totalitatea componentelor sociale tehnico-economico de mediu , politice , in care este situata industria.
Pe baza analizei de mediu , decidentul poate sa raspunda la urmatoarele intrebari : Care sunt tendintele principale in industrie ? Care sunt fortele concurente si cat de puternic vor afecta ele organizatia ? Ce factori creaza schimb de dinamica si afecteaza competitia? Care sunt opiniile concurentei? Care sunt factorii de mediu importanti pentru succesul organizatiei in ceea ce priveste competitia? Este mediul industrial atractiv sau neatractiv acum sau in viitor?
Micromediul analistul analizeaza pentru a intelege mai bine situatia interna a firmei : Situatia actuala Costurile Resursele Potentialul Organizarea interna
Analiza micromediului reprezinta studiul strategiei organizatoric al structurii abilitatilor sistemelor valorilor comune , stilul si personalul. O analiza de mediu trebuie sa fie profunda si sa furnizeze informatii critice relevante pentru cei care trebuie sa ia decizii importante pentru viitorul firmei. Analiza SWOT obliga managerii sau ii face sa inteleaga mai bine si sa raspunda la acesti factori care au importanta pentru performantele firmei , factori denumiti perstrategice ale organizatiei. Informatiile derivate din SWOT ajuta la identificarea noilor tehnologii tendite de piata , a noilor concurente si a tendintelor de satisfacere a clientului. Adesea , managerii isi folosesc experienta pentru a clasifica probleme drept controlabile/necontrolabile , amenintari/oportunitati. Analiza SWOT este un instrument al managementul structural al DD. A fost introuds de Ken Andrews. Este o metoda de audit a organzatiei si a mediului acestuia si constituie prima etapa a planificarii strategiei pentru realizarea unei DD. Metoda ajuta specialistii a se concentra pe aspectele relevante care , identificate se transforma in obiective de marketing. Metoda analizei SWOT poate fi folosita alaturi de alte metode de audit si analiza , ca de exemeplu analiza PEST si modelului lui PORTER. Analiza swot reprezinta o abatere sanatoasa pentru determinarea unei strategii nisa pentru o anumita firma care cauta sa-si foloseasca punctele sale tari pentru a-si exploata oportunitatile sau de a se apara de diverse amenintari in punctele slabe sau tari.
Schema logic care arat originea analizei SWOT sau care alegerea strategic
Valoarea analizei SWOT este aceea ca este o metoda intuitiva de organizare a unei cantitati mari de informatii si date. Dupa ce a fost efectuata analiza initiala si au fost identificate problemele de strategie , analistul aseaza problemele intr-un tabel cu 4 rubrici. Puncte forte Puncte slabe Oportunitati Amenintari
Acest tabel este rezultatul analitic al analizei SWOT. Punctele slabe si tari sunt prezentate de analisti pentru a sublinia astfel aspectele de infrastructura strategica ale analizei. Avantajele analizei SWOT : Are aplicabilitate pe scara larga. Este o metoda simpla este un instrument analitic frecvent predat in invatamantul de afaceri , realizandu-se rapid si eficient. Functioneaza la fel de bine pentru organizatiile profit/nonprofit , nu necesita multe calcule si resurse financiare. Se poate mentiona faptul ca , atunci cand trebuie sa faca fata unei situatii complexe , pentru o perioada scurta de timp si se incearca rezolvarea tuturor problemelor strategiei implicate , ea nu mai da efectul dorit deoarece se axeaza pe elemente ce vizeaza perioade mari de timp recomandu-se pentru probleme cu mai mare importanta , actionand asupra pozitiei firmei pe termen lung. Poate fi o metoda a unei echipe , cand pentru rezolvara ei lucreaza impreuna specialisti in marketing , finante , productie si alte domenii. In acest caz poate furniza probele necesare pentru stimularea schimbarii orgazitionale , putand face urmatoarea analogie : Analiza SWOT identifica numai piesele de sah de pe table si mutarile posbilie ale competentilor. De analist depinzand numai calculul seriei de mutari care sa corespunda la miscarea castigatoare/de a obtine un avantaj competitiv.
SWOT este un model pur descriptiv care nu confera analistului recomandari strategice; este un mod de a organiza informatia si de a emite probabilitati de evenimente , potentiale bune si rele ca baza pentru strategia de baza a afacerii si planurile operationale. Ea ofera recomandari generale de tipul : Indepartati competitia amenintarii Adecvati punctele tari cu oportunitatile Aparati firma impotriva punctelor slabe prin retragere si sustinere
Simplitatea analizei SWOT mascheaz totui o mare complexitate a ei , avnd la ndemn cantiti mari de date pe care le interpreteaz.
ETAPELE DE APLICARE ALE ANALIZEI SWOT 1. 2. 3. 4. Evaluarea potentialului firmei Analiza mediului ambient Formularea alternativelor strategiei si situatiei de actiune Identificarea punctelor
Puncte forte : Ce avantaje detine firma ? Ce merge bine ? La ce resurse importantate are acces firma analizata ?
Puncte slabe : Ce elemente poate sa-si imbunatateasca ? Ce merge prost ? Ce trebuie sa evite firma ?
Obs. 3 Neglijarea punctelor analizate poate afecta grav situatia financiara . Oportunitatile : Care sunt tendintele interesate pe care le indentifica ? Unde exista oportunitati ?
Obs. 4 Ele pot veni si din schimbari in tehnologie si piese la nivel micro si macro , schimbari in politica gurvernamentala , ale felului de viata etc. Amenintarile mediului : Cum actioneaza principalii sai competitori ? Care sunt specificatiile produselor firmei pe care sa se schimbe , daca schimbarea tehnologica ii afecteaza pozitia ? Daca are probleme cu competitorii , cu datoriile sau fluxul de numerar ? Daca punctele slabe i-ar afecta serios afacerea ?
Raspunzand la aceste intrebari se poate arata urmatoarele : a. Punctele forte - Sunt acei factori care fac ca organizatia sa fie mai competitiva decat celelalte firme concurente de pe piata. - Reprezinta avantajul distinctiv al unei companii din punct de vedere al activitatii sau resurselor pe care le are , fiind superioare competitiei. Ele sunt resurse/capacitati pe care firma le are si care pot fi folosite pentru asigurarea obiectivelor de performanta. - Avantaje/atuuri competitive in raporturile ei cu concurenta
b. Puncte slabe Limitare , greseala , defect care o impiedica sa-si atinga obiectivele Reprezinta ceea ce nu face bine firma/resurse si capacitate inferioara concurentei Se numesc si vulnerabilitati cheie sau dezavantaje
c. Oportunitati Cuprind orice situatie curenta sau viitoare favorabila in mediul organizatiei cum ar fi : Tendinta Schimbare Necesitate de care nu s-a tinut cont si care , sprijina cererea pentru un produs/serviciu si permite organizatiei sa-si imbunatateasca conditia competitiva.
Astfel , ocaziile/oportunitatile pot aparea sub aspect economic , tehnologic sau politic. d. Amenintarile reprezinta o primejdie ce poate aparea ca urmare a unei evolutii sau tendinte nefavorabile ale acestora. In lipsa unor reactii de aparare din partea firmei , acestea pot provoca daune activitatii firmei. LEGISLATIE. ZONE UMEDE SI ARII PROTEJATE Conventia de la Bernad , Rio , legea 58/2004 , Washington , Ramsar legea 5/91 , directivele europene pentru apa , HG privind rezervatiile in Romania , legea 5 lacuri si rezervatii .
CURS 6 INFRASTRUCTURA RURALA Infrastructura spatiului rural cuprinde : infrastructura din intravilanul extins si extravilanul rural. Elementele componente sunt : Drumurile rurale Constructiile din intravilan si extravilan Spatiile verzi Depozitele de deseuri Retele de alimentare cu apa , canalizare , gaz Retele de telefonie , cablu tv , antene de telefonie , TV Amenajarile hidrotehnice din extravilan (baraje di lacuri de acumulare , amenjari de indiguire si regularizarea raurilor , de desecare-drenaj si subirigatie , de irigatii , de combatere a eroziunii solului , amenajari de agrement , piscicole , etc).
Drumurile rurale Prin sistemul R sau corpul drumului se intelege un ansamblu de structuri amplasate pe patul drumului destinate suportarii circulatiei. In functie de materialul folosit la executie deosebim : sisteme rutiere rigide , care au in alcatuirea lor si un strat de beton , nerigid cuprinde betonul de ciment . Nota 9 ! Numarul si grosimea straturilor din insfrastructura si suprastructura drumului si modul de alcatuire a unui sistem rutier sunt determinate de considerente tehnico economice , tehnologii , de materiale locale utilizate etc. Imbracamintea rutiera este partea superioara a sistemului rutier alcatuita din 1 sau 2 straturi care suporta direct actiunea traficului si agentilor atmosferici. Stratul de uzura e stratul superior pe care se circula si care transmite integral actiunile tangentiale date de trafic si partial a agentilor atmosferici. Se executa cu o structura inchisa si din materialae rezistente. Stratul de legatura este stratul situat la partea superioarea care face legatura intre stratul de uzura si cel de baza sau de fundatie a sistemului rutier , are o structura deschisa si se aplica in cazul in care imbracamintea se executa in 2 straturi. Stratul de baza e situat intre imbracaminte si fundatie cu rolul de a prelua incarcarile din trafic (eforturile verticale in limta capacitatii de rezistenta). Fundatia drumului este stratul care preia solicitarile verticale de la stratul de baza , pe care le transmite si le repartizeaza patului drumului. Se realizeaza economic din materiale locale. Sistemul de fundatie are un rol constructiv ; este asezat pe pamantul din patul drumului cu scopul de a feri sistemul rutier/pamantul de fundatie de unele efecte daunatoare putand fi izolator (nisip min.7 cm grosime sau drenant din balast min. 10 cm grosime).
CLASIFICAREA DRUMURILOR
1. Din punct de vedere al destinatiei si administrarii : a. Drumuri publice pentru transportul rutier. b. De exploatare a unor unitati economicie , institutii si cuprinde : drumuri industriale , forestiere, agricole , miniere. 2. Din punct de vedere al importantei lor : a. drumuri de interes republican : autostrazi , DN , E b. drumuri publice de interes local : DJ , drumuri urbane si vicinale 3. Din punct de vedere al reliefului a. de ses pana la 150 m altitudine b. de deal 150-300 m c. drumuri de munte > 300 m 4. Dupa gradele de perfectionare tehnica : a. drumuri de pamant b. pietruite c. modernizate
Nota 10 ! Caile de comunicatie rurala cuprind in special drumuri de interes local executate din pamant si pietruite/modernizate. 5. Clasificare tehnica a drumurilor Se face in functie de intensitatea traficului de perspectiva , calculata ca media zilnica anuala pentru 15 ani in 24h de autovehiculele ce vor parcurge . In functie de intensitatea exprimata in vehicule efective si etalon Vt (autoturisme) deosebim 5 clase tehnice :
In functie de clasa tehnica si relieful zonei se stablieste viteza de proiectare a drumului care este viteza maxima cu care poate circula un autoturism pe un sector de drum si anume pe tronsonul in care se suprapun elemente geometrice limita. Viteza medie de circulatie 80% din autoturisme este in general mai mica decat cea de proiectare si se stabileste conventional prin masuri administrative pentru diferite categorii de autovehicule si perioade. Nota 11 ! In functie de viteza de proiectare se stabliesc elementele geometrice : razele minime ale curbelor , declivitatile maxime , latimea drumului. Nota 12 ! Proiectarea si clasificarea strazilor a drumurilor industriale , agricole si forestiere se face pe baza normelor existente.
Un profil transversal dint-un drum arata astfel :
LINIA ROSIE SI NEAGRA A UNUI DRUM Linia neagra linia pamantului Linia rosie linia proiectului Constructii pentru spatial rural : Case familiale cu anexe : case de locuit , grajduri , magazii , sura , cotete , hambare de cereale , imprejmuiri , fantani. Constructii publice si sociale : sediu primarie , dispensar , camin cultural , scoala , biserica , magazin satesc , bufet , cofetarie , sedii de firme , distilarie , service auto , ateliere , case de vacanta , moara , tabacarie , fabrica de lapte , depozite de deseuri. Constructii agricole : a. Dupa functiunea indeplinita : pentru productia animala : adaposturi pentru animale , taurine , ovine , cabaline , si avicole ; productia vegetala : sere si solarii , constructii pentru depozitarea nutreturilor. b. Dupa modul de participare al acestora la procesul de productie : pentru productie , auxiliare (silozuri) . Utilitatile necesare : apa potabila si industriala , energie termica , racordul la internet , tv , retea canalizare, etc.
SPATII VERZI IN MEDIUL RURAL ELEMENTUL DE INFRASTRUCTURA PEISAGERA Principiile de proiectare ale spatiilor verzi : Functonalitatii Compatibilitatii Unitatii Armonie Proportionalitatii Economicitatii Istoric Caracterul original al compoziitiei
Stiluri : geometric , peisager , mixt. Spatiile verzi urbane sau rurale cuprind elementele : Parcurile Gradinile Scuarurile Spatii verzi pe bulevarde si sosele In cartiere de locuit Parcurile si gradini sportive Gradini botanice Gradini zoologice Spatii verzi pentru recreere Spatii verzi de pe teritoriul scolilor Din interiorul firmelor private De pe langa spitalii , sanatorii , statiuni balneoclimaterice Paduri de recreatie , parcuri nationale , rezervatii , regionale
Particularitati biologice ale speciilor de vegetatii folosite la realizarea spatiilor verzi : Inaltimea Forma si desimea coroanei Forma trunchiului si curbarea scoartei Forma , marimea si culoarea frunzelor , florilor , fructelor Rapiditatea de crestere Longevitatea speciilor Forme ale coroanei arborilor si copacilor ornamentali : piramidala , ovoidala , pletoasa , globulara , conica , umbrelara. Gardurile vii : foarte mici/borduri , mici , inalte, foarte inalte. Gardul pentru protejare
Garduri pentru camuflare Garduri decorative
Florile in spatii verzi alcatuiesc un dcor , joaca un rol psihologic fundamental , ifluentand asupra sensibilitatii construirii climatului de odihna pe care il cauta omul modern. Criterii de alegere a speciilor : inaltimea , portul plantelor (tulpini erecte , ramificate , urcatoare etc) , forma marimea si culoarea frunzelor , durata vietii , rezistenta la frig; Speciile floricole se cultiva pentru decorarea spatiilor verzi , decorarea balcoanelor , ferestrelor , jardinelor , decorarea incaperilor. Dupa forma si dimensiuni : Partere Ronduri Rabate (fasii dreptunghiulare 0,2 latime si lungime) Arabesturi (stilizarea unor obiecte) Mozaicuri (suprafete mici de forme geometrice elipsa , patrat , rombice) Lottouri suprafata de teren impartita in mai multe rabate care indeplinesc locul cartoanelor de la jocul de loto.
Intr-o amenjare mai mare de spatii verzi acestea se pot asocia. Gazonul in spatiile verzi : este o suprafata de teren acoperita de o vegetatie erbacee , formata din graminee. Gazonul are o foarte mare valoarea decorativa , creaza o atmosferea de cald si liniste , intinderile mari , asigura o nota de solidaritate si romantism. Importanta sanitara consta in modificarea temperaturii si umidititatii. Vara , temperatura in contact cu gazonul este de 22-24 grade Celsius , iar in contact cu betonul si asfaltul de 35-40. Dupa destinatie , compozitie si mod de intretinere : peluze din parcuri , peluze de gradini. , terenuri sportive acoperite cu gazon. Specii folosite la obtinerea gazonului : agrostis qy nosurus , festuca , loliu ,etc. Gramineele se recomanda a fi amestecate minim 3 intre ele .
METODE EVALUARE A TERENURILOR 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Metoda 834/ 91 din H.G a Romaniei Metoda bonitatii Comparatiei directe Valorii de piata De randament Combinate sau a practicienilor Patrimoiale (2,3,4,5)
Valoarea constructiilor : Valoarea de piata De inlocuire De investitie Lichidare Concesionare
METODE DE EVALUAREA A CONSTRUCTIILOR 1. 2. 3. 4. Prin comparatie Estimarii costurilor de inlocuire/devizelor Randament Indicilor
Indicii folositii : indicele de constructie calculat de MLPAT , de relatie constructor beneficiar rezultat in urma concorelarii dintre acestia , indice de piata , calculat conform expertilor tehnici din Romania.
CURS 7 AMBALAJE SI TEHNOLOGII DE AMBALARE
1. DEFINITII SI PROBLEME GENERALE. 2. CLASIFICAREA AMBALAJELOR 3. FUNCTIILE 4. TIPURI DE AMBALAJE 4.1 Ambalaje din materiale plastice 4.2 Materiale celulozice 4.3 Ambalaje din sticla 4.4 Din materiale metalice 4.5 Din materiale complexe AUDITUL DE MEDIU SI ETICHETAREA ECOLOGICA Termenul de audit este utilizat in domeniul managementului calitatii in sensul de examinare a calitatii produselor , serviciilor , proceselor unei organizatii sau a sistemului calitatii in ansamblul sau. Prin auditul calitatii se evalueaza sistemul calitatii organizatiei , procesele organizatiei si respectiv rezultatele organizatiei. Tipurile de audit se clasifica dupa : 1. Dupa obiectul auditului : Auditul calitatii produsului/serviciu Calitatii procesului Sistemului calitatii
2. Dupa provenienta auditorilor : Intern Extern/secundar- efectuat de client/reprezentanti ai acestuia Tertiar
3. Dupa scop : De preevaluare De certificare efectuat de o terta parte in scopul certificarii De supraveghere
Definitia auditului de mediu prin OUG 195/2005 publicata in MO part.1/2005 si aprobata prin 265/2006 este : instrument managerial de evaluare sistematica documentata , periodica si obiectiva a pefrmoamtnei organizatie a sistemului de management cu scopul de a facilita controlul managementul practicilor cu posibil impact asupra mediului si de a evalua respectarea politicii de mediu inclusiv realizara obiectivelor si stiintelor de mediu ale organizatiei. Un audit de mediu ne ofera o fotografiere rapida a situatiei de mediu a unei organizatii la un moment dat avand ca scop identificarea efectelor posibile asupra mediului si stabilirea raspunderilor care deriva in urma auditarii. Auditul de mediu (AM) difera de EIM care are scop sa identifice , evalueze si sa prognozeze din timp posibilele efecte negative asupra mediului ale unui proiect inca din primele etape . Tipuri de audit de mediu. 1. Auditul terenurilor contaminate identifica si stabileste raspunderile ce deriva din contaminarea solului si a apei subterane la nivelul unui amplasament sau al unei cladiri. 2. Necesar in cazurile de transfer de proprietate scopul de a identifica riscurile si raspunderile asociate prin transferarea drepturilor de proprietate.
3. De conformare scopul de analiza si evalua daca activitatile aflate in functiune se desfasoara in conformitate cu cerintele prevazute prin reglementari sau prin regulamente de ordine interna.
4. Sistemelor de managementelor de mediu (SMM) efectueaza o analiza sistematica a unui SMM existent pentru a verifica si stabili daca acesta se conformeaza standardului international ISO 14001 in vederea asigurarii unei permanente functionalitati a SMM. 5. Pentru planurile de management de mediu analizeaza implementarea recomandarilor privind masurile de reducere a efectelor semnificative asupra mediului si monitorizarea efectelor , efectuate in cadrul PMM.
Managementul de mediu trebuie sa satisfaca simultan doua conditii : utilizarea eficienta a resurselor naturale in beneficiul dezvoltarii umane conservarea resurselor naturale in baza importantei lor functii de sustinere a ecosistemelor.
PMM document in care sunt detaliate masurile care trebuie aplicate pentru a micsora efectele generale de diferite activitati asupra mediului pe parcursul etapelor de constructie , functionare si incetare a respectivelor activitati. PMM se poate constitui ca : IMM parte compoenenta a unui raport SMM Document independent
PMM utilizeaza informatiile si analizele furnizate de IMM la care se adauga strategia pentru protejare si conservarea mediului si masurile de urmarire a aplicarii acestei strategii. PMM identifica toate elementele practice necesare pentru implementarea unei strategii de mediu (tipuri de experti tehinci ) si PA pentru solutionarea oricaror situatii conflictuale care apar in cursul implementarii. Diferenta intre aceste 2 instrumente corelative consta in aceea ca : EIM este un instrument de descriere si planificare pentru stabilirea initiala a ceea ce se va intampla sau posibil sa se intample cu mediu si raspunde la ceea ce trebuie facut. PMM constituie un set de instrumente dinamice axate pe masurile de actiune care sprijina formularea implementarea si monitorizarea strategiilor pentru protectia , ameliorarea si conservarea mediului , raspunzand la intrebarea cum trebuie facut ?. SMM definit conform 195/2005 este o componenta a SM general care include structura organizatorica , activitatile de planificare , responsabilitatile , practicile procedurile , procesele si resursele pentru elaborarea , aplicarea , analizarea si mentinerea politicii de mediu. Pentru o buna functionare a SMM se intocmesc documente constand din proceduri , instructiuni , pentru a fi permanent implementate si pentru a sigura o comunicare reala si eficienta. SMM asigura o abordare structurata a planificarii si aplicarii masurilor de PM , care permite tuturor tipurilor de organizatii sa-si masoare performantele in raport cu mediul si sa isi evalueze periodic nivelurile de performanta si imbunatatirile realizate prin masuri de PM. Sfera de aplicare a SMM poate fi extinsa la nivel de intreprindere/amplasament.
Prin SMM se poate implementa in conf. cu standardele : ISO 14001 , EMAS (eco- management audit scheme) , schema europeana pentru audit si management de mediu. Organizatiile isi pot intocmi propriile SMM destinate in mod specific propriilor activitati care insa nu implica , certifcarea prin standarde internationale sau ale UE. De asemenea , standardele de mediu pot fi incluse intr-un SMM intergrat cu calitate , sanatate , securitatea muncii , informational etc. Planul de actiune PAM in domeniul mediului poate fi : regional , local sau national. PAM reprezinta documente ce furnizeaza guvernelor linii directoare clare pentru luarea deciziilor politice in domeniul mediului. In 2004.28 ian , comisia europaeana a aprobat planul de actiune pentru tehnolgii de mediu. Elementele unui plan sunt : Obiectivul prcis exprimat Mijloace prin care se indeplineste obiectivul Predictia rezultatelor cu care se finalizeza
Modul de inctomire al planurilor nationale de actiune in domeniul mediu , PNAM pentru tarile Europei a fost stabilit in urma acordului dintre ministri mediului din Europa din cadrul : mediul pentru Europa din 1993. Profilul de mediu al unei tari consta in intr-un document ce sintetizeaza situatia problemelor de mediu , economice si sociale , documentele pot fi variate prin continut si format insa ele contin : Descrierea mediului natural si celui uman Informatii privind situatia sociala , economica si a mediului Principalele domenii si zone in care se impun masuri de PM Recomandari privind masurile aplicate Prezentarea generala a capacitatilor existente pentru monitorizare , cercetare si a celor administrative ale tarii pentru tratarea problemelor de mediu
Acest profil de mediu trebuie sa furnizeze o sinteza si o analiza a conditiilor de mediu existente intr-o tara sau zona incluzand principalele probleme de mediu , tendintele si greutatile intampinate , reactiile gurvernului la aceste probleme , stadiul reformelor legislative in institutiile implicate. PNAM are ca scop de stabilire a unui plan de masuri limitat in timp privind consideratiile asupra mediului in dezvoltare ecomonica si sociala. El trebuie sa fie orientat pe indeplinirea unor tinte , sa aiba un calendar al actiunilor si sa delege responsabilitati clare.
La nivel regional pot fi intocmite PNAMR pentru tari vecine ce impart resurse comune. La nivel local , erarhia problemelor de mediu se stabileste prin PNAML. Etapele intocmirii unui PAM : Stabilirea unor obiective si indicatori de mediu specifici Caracterisiticile generale solicitate pentru indicatorii de mediu Stabilirea problemelor de mediu semnificative la nivel adecvat Elaborarea si aprobarea actinunilor Intocmirea raportului Difuzarea PAM Implementarea continua a PAM
Planul operational sectorial de mediu POS auditul de mediu POS mediu este unul din cele 7 programe operationale ce sprijina implementarea PND pentru 2007-2013. El contine elementele esentiale pentru implementarea cu success a PND in PM avand ca obiectiv de baza promovarea DD a Romaniei. POS mediu dezvolta axa prioritara 3 a PND intitulata imbunatatirea si protejara calitatitatii mediului . A fost elaborata in corelatie cu politicile comunitare reflectate in al 6 lea progam de actiuni pentru mediu , strategia europenaa de DD , liniile directoare strategice pentru politica de coeziune 2007-2013 , regulamente UE privind fondurile dar si pe baza documentelor care fundamenteaza obiectivele si proprietatile strategice formulate in strategiile/documentele nationale : Documentul de pozitie complementara cap.22 mediu , planuri de implementare aferente Strategia de DD a Romaniei 2000-2025 Planului national de gestionare al deseurilor si cel regional Strategia nationala de protectie impotriva inundatiilor Strategia impotriva desertificarii De protectie a atmosferei De gestiune a deseurilor LEGISLATIA AUDITULUI DE MEDIU Regulamentul EU din 93 privind participarea voluntara a companiilor cu o schema de audit si management ecologic comunitar EMAS. Regulamentul EU si al C.E NR 761/2001 permite participarea voluntara a organzatiilor la un sistem comunitar de management ecologic si audit.
Transpunerea in legislatia din Romania : 1. O.M agriculturii , apelor si mediu 50/2004 2. OMMGA completat cu MMAP privind procedura de scheme de mediu si EMAS in vederea participarii voluntare , 424/2006 publicat 3. Regulamentul de organizare si functionare al comitetului EMAS si al biroului EMAS. Nota 13 ! 19 membrii titulari cu mandate de 9 ani , comit. EMAS , biroul 2 specialisti de MMGA si 2 de la ANPM. Registrul national EMAS cuprinde lista inregistratiilor insotita de documente arhivate pe fiecare organizatie: Raportul de mediu validat de un verificator de mediu acreditat Reactualizarea anuala a informatiilor cuprinse in raportul de mediu Certificate de acreditare Descrierea sistemului de MM si al programului de audit
Etichetarea ecologica conform OUG 195/2005 este un simbol grafic/si sau un scurt text descriptiv aplicat pe ambalaj int-o brosura sau alt document informativ ce insosteste produsul si ofera informatii despre cel putin unul si cel mult 3 tipuri de impact asupra mediului,. Scopul a fost de promovare a produselor ce au impact redus iar promovarea acestor produse contribuie la utilizarea eficienta a produselor si la nivel ridicat de PM prin furnizarea catre consumatori de informatii corecte , exacte . Etichetarea ecologica nu este o actiune obligatorie. Legislatia UE cuprinde : 1. 2. 3. 4. In RO 1. Hg /2002 acordarea etichetei ecologice, HG 189/02 desemnarea organzismului de etichetare 2. OMAPM 1010/02 aprobarea componenetei nominale a Comitetului National pentru acordarea etichetei ecologice 3. Hg 189/2002 autoritatea competenta MMGA Reg, 890 din 92 al CEEC - baza etichetarii ecologice Reg. CE 1980/2000 Decizia 729/2000 - contractul cadrul 728/2000 tarife
Agentii economici prestatori de servicii parcurg : Solicitarea etichetei ecologice la MMGA Realizarea incercarilor pe produse de catre institute in laboratoare acreditate Evaluarea performantelor produsului de catre MMGA in colaborare cu comisia pentru acordarea etichetei ecologice. Acordarea etichetei ecologice. Dupa acordarea dreptului de utilizare , a atuoritatea competenta incheie un contract cu solocitantul prin care se stabilesc conditiile de utilizare.
Eticheta ecologica nu se acorda pentru toate produsele , doar pentru 16 grupe , 160 produse , iar la 2 ani se revizuiesc. Eticheta ecologica a UE Eticheta ecologica a Romaniei
ETICA ECOLOGICA Ecofilosofii arata ca mediul trebuie privit si prin prisma etica considerand ca principiile eticie ar trebui sa influenteze intr-o mai mare masura abodarea principiilor masurii mediului. Se intampina dificultati in definirea unui principiu ecologic. Mediul ca element etic rezulta din evolutia problemelor de mediu in care au rol important stiinta si modul de aborare.
Ecologia a aparut in sec IX ca parte integranta a biologiei. In 1866 Haechkel defineste ecologia ca studiul relatiilor reciproce dintre organismele vii si mediul lor biotic sau abiotic. Sinteza acestor idei a fost realizata de Warming si Smiper in volumul : Plantes Saufun primul manual de ecolgie. In sec. XX apar primele societati ecologice : British ecological society 1913 , E.S of America 1916. O impunere a primit-o in 1952 cu ocazia problemelor de zmogul londonez. Oamenii de stiinta , medici , au incercat rezolvarea problemelor promovand : clean air act a fost adoptat 4 ani mai tarziu , aparand cooperarea interdisciplinara pentru rezolvarea problemei ecologice. Ca surse societale : Miscarea pentru conservare a naturii , mijlocul sec IX Miscarea consumatorilor : ce este produsul de cosum din SUA ? Miscarea anti nucleara Stiinta populara care a contribuit la problemele ecologice prin publicarea unor volume de aspecte ale mediului : Rachel Carson 1962 izvorul tacut este descrisa otravirea lenta cu pesticide a mediului ; Paul Erlich in 68 art. The Population Bomb ; Limits to grow in 1972 se descriu consecintele epuizarii resurselor naturale.
Mass media a influentat prin : Accidente/dezastre de mediu Publicarea unor materiale despre mediu
La nivel diplomatic international au fost realizate conventii de problemele de impact pe termen lung asupra mediului. In Agenda 21 se analizeaza demersurile sociale si ecologice ale problemelor de mediu contemporane. Combaterea saraciei reorinetarea celor 2 categoirii sociale Schimabrea de produse se refera la modificarea metodelor de dezvoltare sustenabila ce duce la agravarea mediului.
Charls a aratat ca nu avem progres daca ritmul populatiei > cel economic. Mediul si sanatatea s-au identificat ca 2 domenii principale ale raportului dintre sanatate si mediu. Un etic de mediu este un principiu care conceptualizeaza actiunile corecte/incorecte in raport cu mediul inconjurator. Tipuri de etica ecolgica Promediul Neutru Anti mediu
Sylvan si Benweth in 94 au descries 3 tipuri de etica : 1. Aplicarea in varianta verde a principiului standard si desi acest lucru poate avea consecinte negative. 2. Adoptarea principiului standard pentru a le face utile unor cauze ecologice. 3. Formularea de noi principii ; Deep ecology sa le inlocuiasca pe cele traditionale Elemente de etica ecologica : Antropocentrismul Ecocentrismul Etica pamantului Miscarea pentru drepturile animalelor Ecologia de profunzime DD ca si concept Teoria Gaia
Etica antropocentrista cosidera omul drept obiect principal al obiceiurilor sale. Mediul este vazut doar ca un mijloc , iar omul sa fie ocupat de mediu doar din considerentele morale crestine. Etica pamantului si miscarea drepturilor animale abordare internationala intre antropocentrismul ecologia de aprofunzime , ecologia de profunzime considera mediul ca valoare esentiala mai importanta decat cea rezultata din raporturile mediului cu fiintele umane. Ecologul si silvicutorul americam Leon Bold a emis 2 principii : Un lucru este corect atunci cand tinde sa conserve integritatea , stablindu-se frumusetea comunicarii biotice si este incorect daca are o alta orientare. Etica pamantului pur si simplu extinde granitele pentru a include solul , apa plantele sau intreg pamantul in general.
Teoria Gaia a fost infiintata de James Lovelock la care a contribuit si Lynda M. La baza acestei teorii sta ideea ca planeta Pamant - Gaia este o identitate capabila de autoreglare. Pornind de la aceasta idee , biocenoza , rocile , atmosfera , oceanele sunt strans interconectate. Evolutia a trebuit studiata ca un proces unic. Teoria prezinta un alt mod de abordare al problemei climatice globale , a relatiilor organismelor vii si formarea scoartei terestere + poluarea. Lovelock , referindu-se la acest lucru arata : vad lumea ca o fiinta vie din care noi construim o parte nu ca proprietari nici ca pasageri pe aceasta nava cosmica , Pamant . A fos criticata pentru orientarea ei teologica numind-o ; stiinta oamenior ca nu cred in stiinta. A supravietuit aproximativ 2 decenii. SECETA Clasificarea secetei : Meteorologica raportul sau gradul de reducere al precipitatiilor fata de o valoare medie Agricola precipitatiile , evapotranspiratia , bilantul hidric. Plantele au sensibilitatea variabila la lipsa apei , putand reduce pana la 0 productia agricola Hidrologica efectelor perioadelor reduse. Se manifesta cu o intarzierea fata de cele 2 mai sus. Socioeconomica apare cand cererea pentru apa ca bun economic > oferta.
Indicii secetei : Climatici N.Topor Hellman % din valoarea normala PN Decilele Indicele Bhalme Mooley SPI-indicele precipitatiei standardizate Indicele de seceta efectiva EDI. Climatici Hidrotehnici Pentru secete agricole Caracterizarea secetelor hidrologice Pe baza datelor satelitare
Hidrotermici Martone , Thornthwaite , Seilianinov , Dolmuta Ihst Pentru secete agricole MAI , CMI , SMD , AHP Hidrologici Indicele rezervelor de apa de suprafata Satelitari : NDVI , EVI , VCI ,TCI , CMI , SMI
STRUCTURI 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. Parlamanetul Senatul Camera deputatilor Guvernul Ministere : MAI , MGA , MAN , MC , MEEC , ISU inspectorat situatii de urgenta Institutul de biologie Bucuresti Amenajari silvice Satistica RAR ONG-ri STANDARDE ISO IN VIGOARE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. IS0 9000 2008 managemet al calitatii ISO 14000 2004 SMM ISO 18000 2005 ISO 22000 2005 sisteme de management al sigurantei de alimentare ISO 27000 2009 ISO 28000 ISO 30000
ENERGII REGENERABILE Surse : 1. En. Apei : hidraulica , mareelor , geotermala : Ex : A. Barglazan transformator hidraulic ; berbecul hidraulic 2. En . Solara 3. En. Eoliana 4. En. Biomasei : biodiesel , bioetanol , biogaz RESURSE DE APA PE TERRA 1. 1.385,983.000 Km3 apa AMENJARILE DE IMBUNATATIRI FUNCIARE 1. 2. 3. 4. Irigatii 3.077 mii ha Desecare 2,950 mii ha Drenaje 250 mii ha Amenajari pentru combaterea eroziunii solului

Dezvoltare Durabila Rurala 2011 Final Curs

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dezvoltare Durabila Rurala 2011 Final Curs

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DEZVOLTARE DURABILA RURALA CURS 2011 Pr.Dr.Ing. Man T.

Eugen Editare text : Cucuruz Nicolae

Pagina 1 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 2 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 3 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 4 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 5 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 6 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 7 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 8 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 11 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 12 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 13 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 14 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 15 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 16 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 17 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 18 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 21 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 23 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 24 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 25 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 26 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 27 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 28 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 29 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 30 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 31 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 32 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 33 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 34 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 35 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Promovarea competitivatatii pe o piata unica pe deplin integrata Agenda politicii sociale

Pagina 36 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 37 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 38 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 39 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 40 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 41 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 42 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 43 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 44 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 45 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 46 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 47 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 48 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 49 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 50 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Un profil transversal dint-un drum arata astfel :

Pagina 51 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Garduri pentru camuflare Garduri decorative

Pagina 53 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Valoarea constructiilor : Valoarea de piata De inlocuire De investitie Lichidare Concesionare

Pagina 54 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

CURS 7 AMBALAJE SI TEHNOLOGII DE AMBALARE

2. Dupa provenienta auditorilor : Intern Extern/secundar- efectuat de client/reprezentanti ai acestuia Tertiar

Pagina 55 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 56 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 57 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 58 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 59 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 60 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 61 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011

Pagina 62 Curs Dezvoltarea Durabila Rurala 2011