UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA: Geografie

HARTA PRINCIPALELOR
AGLOMERĂRI URBANE
-PROIECT GEOGRAFIA AȘEZĂRILOR UMANE-

AUTOR: Zaplaic Andreea-Bianca,

grupa 204

BUCUREȘTI, 2021
CUPRINS
INTRODUCERE ................................................................................................................ 2
MARILE AGLOMERĂRI URBANE ALE ASIEI ............................................................ 4
MARILE AGLOMERĂRI URBANE ALE CONTINENTULUI AMERICAN................ 6
MARILE AGLOMERĂRI URBANE ALE AFRICII ........................................................ 9
MARILE AGLOMERĂRI URBANE ALE EUROPEI ................................................... 10
MARILE AGLOMERĂRI URBANE ALE AUSTRALIEI ............................................. 11
CONCLUZIE .................................................................................................................... 11
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................... 12

PAGE 1
 INTRODUCERE
Aglomerarea urbană este o concentrare urbană alcătuită dintr-un oraș de talie mare cu o
populație de peste 50.000 de locuitori și din orașele mai mici situate în apropiere ce
manifestă dependență economică și socială față de acesta. (G. Erdeli, 2000) Formarea
marilor concentrări urbane constă în contopirea treptată a marilor orașe cu zonele
limnitrofe în care elementul favorizant este legat de creșterea economică, culturală și de
altă natură.

Figura nr. 1 prezintă harta repartiției spațiale a principalelor zone de aglomerare urbană, la
nivel mondial. Totodată, sunt evidențiate și capitalele statelor ce nu îndeplinesc statutul de
aglomerație urbană, având o populație sub 4 milioane de locuitori.

Factorul principal care a dus la repartiția aglomerărilor urbane este economia. Industria,
transportul, infrastructura, agricultura, materia primă și turismul diferă de la un stat la altul,
iar interesul pentru avansarea și creșterea pe piața economică este distinct. Un alt factor
esențial este redat de migrații, ce duc la popularea semnificativă a orașelor. Grupuri de
persoane aleg să își schimbe traiul alegând să migreze din cauza pierderii sau degradării
terenurilor agricole și a pășunilor datorate dezvoltării, poluării, achiziționării terenurilor de
diferite companii sau a conflictului.

Fig.1- Harta repartiției spațiale a principalelor aglomerări urbane din anul 2019 (Program Inskape)

PAGE 2
Harta nr. 1 prezintă o legendă ce înglobează patru clase semnificative reprezentate cu
simboluri de dimensiuni și nuanțe diferite. Astfel, cu mov avem reprezentată categoria
orașelor cu o populație de peste 10 milioane de locuitori, cu albastru orașele cu o populație
cuprinsă între 5 și 10 milioane de locuitori, cu verde orașele cu o populație situată între 4
și 5 milioane de locuitori și cu galben sunt simbolizate capitalele cu o populație sub 4
milioane de locuitori.

Cea mai mare aglomerare urbană ce se regăsește pe hartă este înregistrată de Tokyo-
Yokohama din Japonia ce înscrie în anul 2019 valoarea estimată de 38,505,000 de locuitori,
în timp ce, valoarea cea mai mică este deținută de Hefei, din China, ce indică o populație
de 4,010,000 de locuitori.

PAGE 3
 MARILE AGLOMERĂRI URBANE ALE ASIEI
La prima examinare a hărții, se observă că aglomerările urbane au o intensitate în partea
de sud-est a continentului Asia. Exemple de orașe ce fac parte din categoria populațiilor de
peste 10 milioane de locuitori sunt: Shanghai, Beijing, Tianjin, Seoul, Tokyo-Yokohama,
Manila, Bangkok, Dhaka, Delhi, Mumbai etc, iar zone urbane ce fac parte din clasa
populațiilor între 5 și 10 milioane sunt: Xi’an, Kuala Lampur, Pune, Taipei, Dongguan,
Wuhan, etc.

Interesant este faptul că India și China reprezintă cele mai importante zone din Asia de
Sud-Est în care distribuţia resurselor de materii prime energetice şi imensul potenţial
de consum caracterizează această macroregiune și o dezvoltă economic, favorizând și
îngrădind noile tehnologii de utilizare a resurselor energetice inepuizabile. Totodată, pe
suprafața continentului se realizează mari extracții de cărbuni superiori( China, India și
Kazahstan) și de petrol în statele din golful Persic (Kuwait, Riyadh).

Odată cu dezvoltarea economică a statelor din sud și sud-estul Asiei, avem și o explozie
demografică. Pentru început, vom analiza câteva aglomerări urbane ce se încadrează în
categoria a 4a de la legendă, adică orașe ce depășesc 10 milioane de locuitori.

Seul este un astfel de exemplu și se remarcă prin factorul migrator ce a atras populații
numeroase de chinezi, americani și taiwanezi, începând cu anul 2016, după o scădere
semnificativă produsă cu ani în urmă datorată îmbătrânirii excesive și mulțumită extinderii
urbane rapide către orașele ce manifestau dependență introducând costuri ridicate ale vieții.
Deși au existat efecte negative, Seul, capitala Coreei de Sud a fost selectată de mase de
oameni, datorită economiei puternice bazată pe industriile de fabricație tradițională ce
necesită forță de muncă.

Zonele de aglomerări urbane sunt așezate strategic, în apropierea țărmului, deoarece

transportul pe cale navală este mult mai eficient și ieftin. Cel mai mare port din Marea
Chinei este reprezentat de orașul Shanghai, ce plasează China pe primul loc în topul
porturilor comerciale, confirmând puterea economică a statului. Shanghai este printre
orașele cu cea mai rapidă dezvoltare din lume. În urmă cu doar două decenii, Shanghai era
doar un oraș sărac și relativ nedezvoltat care a suportat o creștere economică rapidă
devenind în prezent cel mai dezvoltat oraș al Chinei.

În ceea ce privește Japonia, întâlnim aglomerări urbane precum Tokyo-Yokohoma, Nagoya

și Osaka-Kobe-Kyoto care dețin cele mai importante și puternice întreprinderi industriale
și comerciale ce pun accentul pe dezvoltarea și modernizarea urbană.

În India regăsim aglomerări urbane precum Mumbai, Delhi, Bangalore, Chennai, Delhi și
Kolkata. Acestea reprezintă puncte esențiale ce atrag companii de renume internațional și
oameni de afaceri din întreaga lume. În legătură cu economia, în India se practică
activitățile meșteșugărești și comerțul. În momentul dezvoltării treptate a comerțului și a

PAGE 4
industriei au apărut și s-au construit centre miniere și industriale ce au transformat India
într-o zonă cu puternică însemnătate economică, ce a atras forța de muncă suprapopulând
și aglomerând orașele. În ceea ce privește așezarea strategică, Mumbai, este o regiune
“nedelimitată strict”1, plasată pe o insula în apropierea coastei vestice ce deține cel mai
mare port natural din India de Vest. În acest loc este desfășurat mai bine de jumătate din
traficul de pasageri din țară. De asemenea, un avantaj îl deține capitala Delhi deoarece este
considerată cel mai mare centru comercial și industrial din nordul țării, având o măiestrie
în arta atragerii populației către servicii și un trai satisfăcător.

Aglomerările urbane ce fac parte din Asia de Est precum Instambul și Tehran înglobează
elemente importante ce le pun pe piața economică și culturală făcând parte din ultima
categorie, aceea a statelor cu o populație de peste 10 milioane de locuitori. De exemplu în
Instambul regăsim o zonă strategică unde stramtoarea Bosfor reprezintă calea navigabilă
principală ce unește două continente importante Europa și Asia. Totodată permite
comunicația dintre Marea Mediterană și Marea Neagră, exportul și turismul fiind
privilegiate. Atât Instambulul cât și Tehranul sunt zone aglomerate ce atrag forța de muncă
în industrii puternice și dezvoltate.

Din categoria a 3-a, avem aglomerări urbane precum Wuhan, Taipei, Kuala Lampur,
Singapore, Pune, Surat, Nanjing, etc. Un exemplu din această categorie este Taipei care
datorită geografiei și locației (bazinul Taipei), precum și a diferitelor grade de dezvoltare
economică, populația este împărțită în cartiere distincte sau comunități în care gradul de
suprapopulare este diferit. În ceea ce privește Kuala Lampur, Surat, Nanjing și Singapore
strânsa legătură cu zona de coastă, activitățile comerciale și transporturile reprezintă
elemente esențiale care încadrează aceste orașe în rândul marilor aglomerări urbane.

Categoria a 2-a surprinde concentrări urbane ce au o populație cuprinsă între 4 și 5 milioane

de locuitori, iar exemple in această clasă avem în orașele Hefei, Harbin, Guyang, Kuwait.
Aceste locații sunt favorizate de numărul mare de imigranți ( în Hefei-pentru agricultură,
în Kuwait pentru petrol, în Harbin pentru culturile alimentare și textile), pentru pozițiile lor
importante pe piața economică, pentru cultura și turismul ce se realizează în aceste zone.

În ceea ce privește prima clasă de la legendă, sunt surpinse capitalele cu o populație mai
mică de 4 milioane de locuitori ce nu sunt încadrate ca fiind aglomerații urbane. Exemple
din această categorie sunt: Astana, Ulaanbaatar, Tibilisi, Baku, Biskek, etc.

Astfel, acest lucru determină ca respectivele aglomerări urbane ale Asiei să atragă
pe suprafața lor o populație numeroasă, devenind cea mai puternică diasporă, dar și în mod
cert, una din cele mai mari puteri mondiale.

1
“nedelimitată strict”=Orașul și suburbiile sale

PAGE 5
 MARILE AGLOMERĂRI URBANE ALE CONTINENTULUI
AMERICAN
Al doilea cel mai important continent în care aglomerațiile urbane au o intensitate
remarcabilă este redat de America de Nord și America de Sud. Clasele 3 și 4 de la legendă
vor fi analizate simultan pentru a fi remarcată diferența uriașă între nordul și sudul
continentului. Exemple de state din aceste categorii sunt:America de Nord: BOSWASH
(Boston, New York, Philadelphia, Washington Baltimore), Buenos Aires, San Francisco,
Mexico City; America de Sud: Sao Paulo, Rio de Janeiro, Lima, Bogota, etc.

În America de Nord întâlnim numeroase elemente ce au dus la construirea, dezvoltarea și

modernizarea tuturor sectoarelor de activitate. De exemplu, cel mai întins megalopolis2 de
pe glob este Boswash, are o suprafață mai mare decât jumătate din România și înglobează
statele: Boston, New York City, Philadelphia și Washington Baltimore. Acestea sunt
cunoscute pentru clădirile înalte de tipul “zgârie norilor” și pentru amplasarea strategică
litorală unde sunt dezvoltate piețe comerciale.

New York este cea mai mare aglomerare urbană din Statele Unite ale Americii și reprezintă
unul din centrele mondiale importante de comerț și finanțe. Totodată, două dintre
caracteristicile demografice importante ale orașului sunt densitatea și diversitatea culturală,
ce se împletesc cu istoria orașului, aceasta fiind cunoscut ca punct de stabilire al
imigranților. Un alt aspect, ce atrage populații numeroase este sistemul educațional
excepțional fiind cel mai bun din Statele Unite ale Americii.

O altă aglomerare urbană esențială este Boston ce înglobează 21 de cartiere oficiale, fiind
denumit uneori și “orașul cartierelor”. Populația este atrasă de acest loc deoarece sistemul
sanitar are o concentrare mare de facilități medicale și de cercetare, educația este una din
atracțiile studenților ce vor o carieră de succes în unele din cele mai excelente universități
din lume, iar sistemul de transport aerian este foarte dezvoltat și acest lucru îl face să fie
cel mai aglomerat serviciu din Boston.

Unul dintre factorii ce au produs aceste aglomerări urbane este legat de construirea,
dezvoltarea și valorificarea rețelelor de transport atât terestru, feroviar, naval cât și aerian.
Cea mai mare concentrare a reței de căi ferate este regăsită în zona de câmpie a orașului
Chicago, iar cea mai mare rețea de transport cu metroul se regăsește în New York. Toate
acestea au dus la valorificarea și dezvoltarea unor afaceri industriale situate în lungul văilor
râurilor (spre exemplu orașul Toronto, pe malurile canadiene). De asemenea, Philadelphia
are o economie bazată pe tehnologia informației și serviciilor fiind un centru important din
punct de vedere al educației și sănătății.

2
Megalopolis=este o aglomerare urbană întinsă, alcătuită din mai multe orașe, cu continuitate.

PAGE 6
În America de Sud se regăsesc cinci aglomerări urbane ce fac parte din categoria a 4-a,
adică cu o populație de peste 10 milioane de locuitori precum Buenos Aires, Rio de
Janeiro, Sao Paulo, Lima și Bogota și doar un singur oraș ce se încadrează în clasa a 3-a,
cu o populație cuprinsă între 5 și 10 milioane de locuitori precum Santiago.

Buenos Aires este cea mai mare concentrare urbană din Argentina deoarece prezintă
influențe legate de niveluri ale logicii economice, sociale, politice și culturale globale.
Creșterea masivă a populației a fost determinată de dispozitivele comunicative de rețele de
autostrăzi ce ajută la dezvoltarea urbană a orașului. Buenos Aires precum și Lima
reprezintă zone portuare cu o importanță industrială și comercială.

De asemenea, Sao Paulo este unul dintre orașele braziliene puternic influențate din punct
de vedere cultural, economic și politic, devenind la nivel mondial a șasea conurbație3 a
pâmântului, iar Rio de Janeiro face parte din aglomerarea urbană datorită unor aspecte
legate de atracția turistică.

După cum se observă, America de Sud are mult mai multe aglomerări urbane spre
deosebire de America de Nord. Există în primul rând, diferențe evidente în toate domeniile
economiei (servicii, industrie, agricultură), spațiul american fiind delimitat: „Nordul“ (care
cuprinde state foarte dezvoltate economic, cu rol mondial, financiar și ca producție precum
New York, San Francisco, Los Angeles, etc.) și „Sudul“ (unde sunt reunite statele Americii
Latine, cu importante resurse naturale și umane, dar rămase în urmă ca dezvoltare). Această
împărțire este însă relativă, multe dintre statele Americii Latine (de exemplu, Buenos Aires,
Sao Paulo, Rio de Janeiro, etc.) înregistrând în ultimele decenii o industrializare rapidă și
importante creșteri economice.

În al doilea rând, chiar dacă, pe ansamblu, spațiul geografic american dispune de condiții
propice dezvoltării sectorului agricol, există asemănări sau deosebiri între state, în ceea ce
privește tipul de agricultură practicată. De exemplu, în țările din America de Nord se
practică o agricultură intensivă având un caracter modern, cu un grad ridicat de mecanizare,
cu producții ridicate destinate comercializării. Pentru majoritatea statelor Americii Latine
este specifică agricultura tradițională cu producții aflate la limita satisfacerii necesităților
populației.

Ca urmare, avându-se în vedere diferențierile privind dezvoltarea economică și nivelul de

trai al populației, în America se disting: state dezvoltate și state în curs de dezvoltare.

Clasa a 2-a de la legendă cuprinde aglomerări urbane cu o populație cuprinsă între 4 și 5

milioane de locuitori și înglobează patru state din America de Nord: Detroit, Phoenix,
Monterrey și Guadaljara și un singur stat din America de Sud: Belo Horizonte.

3
Conurbație= un ansamblu urban compus din mai multe nuclee urbane ale căror suburbia
se apropie de cele din urmă

PAGE 7
Detroit este una dintre aglomerările urbane ale Americii de Nord fiind recunoscut și căutat
pentru industria dezvoltată. Ramura principală a acesteia este bazată pe construcția si
producția de mașini (Ford și General Motors), care a determinat și alte ramuri precum
siderurgia și chimia. De asemenea, Phoenix reprezintă centrul metalurgiei, turismului și al
culturii, iar Belo Horizonte reprezintă un model pentru statele dezvoltate și aglomerate
urban deoarece poziționarea sa nu este în apropierea țărmului precum celelalte orașe
amintite anterior.

Orașe precum Ottawa, Havana, Guatemala, Brasilia, La Paz, Panama City, etc. se regăsesc
în prima clasă de la legendă deoarece aceste capitale prezintă o populație sub 4 milioane
de locuitori.

Astfel, toate elementele economice, de turism, culturale și de poziționare strategică fac ca

țările din America de Nord și America de Sud să pe locul al doilea în lume din punct de
vedere al marilor concentrări urbane.

PAGE 8
 MARILE AGLOMERĂRI URBANE ALE AFRICII

Continentul African deși este unul dintre cele mai mari întinderi de pe suprafața terestră,
prezintă trei aglomerări urbane (Cairo, Kinshasa și Lagos) ce fac parte din ultima categorie,
cea cu o populație de peste 10 milioane de locuitori. Cairo este cel mai aglomerat oraș al
Africii, având o industrie ce se bazează pe construcția mașinilor electrice, metalurgie și
chimie (producție de cauciuc). Aglomerarea urbană este dată de poziția strategică a
orașului, acesta fiind poziționat pe malul Nilului. În ceea ce privește Lagos, concentrarea
urbană este datorată dominației a două puteri europene ce au creat un centru comercial și
industrial în cel mai mare oraș al Nigeriei, iar în legătură cu Kinshasa, aglomerarea urbană
este rezultatul unei economii puternice bazată pe extracția petrolului și pe industria
cimentului.

Din a treia clasă de la legendă, fac parte aglomerările urbane ce au o populație cuprinsă
între 5 și 10 milioane de locuitori. Exemple importante din această categorie sunt Nairobi,
Johannesburg, Luanda, Dar es Sallam etc. Nairobi, este cel mai populat oraș din partea de
est a continentului deoarece este cel mai remarcabil loc de reședință a numeroase companii
și organizații. Tot aici se află și cel mai important centru social din Africa și de pe Terra.
Johannesburg este un exemplu în ceea ce privește concentrațiile urbane deoarece
poziționarea sa nu este strategică, adică în apopierea unui râu, lac sau litoral, dar se remarcă
prin infrastructură dezvoltată și economie înfloritoare.

De asemenea, o altă aglomerare urbană este și orașul Luanda deoarece spre deosebire de
Johannesburg, are ieșire la Oceanul Atlantic și reprezintă principalul port maritim și centru
important de exportare a petrolului, cafelei, bumbacului, zahărului, diamantelor și sării.

Clasa a doua înglobează patru aglomerări urbane cu o populație cuprinsă între 4 și 5

milioane de locuitori, adică Casablanca, Addis Abeba, Cape Town și Accra. Casablanca
este un oraș-port vechi care în timp a evoluat și s-a modernizat, devenind în prezent o mare
aglomerare a Africii de Nord. De asemenea, Accra prezintă un oraș portuar, cunoscut
pentru producția și exportul de diamante, aur, mangan, cacao și nuci de cocos.

Orașe precum Bangui, Dakar, Bissau, Mogadishu, Kampala, etc. se încadrează la prima
categorie, adică cu o pupulație sub 4 milioane de locuitori și înglobează continentul African
ca fiind al treilea cel mai aglomerat de pe suprafața terestră.

PAGE 9
 MARILE AGLOMERĂRI URBANE ALE EUROPEI

Europa prezintă trei mari aglomerări urbane (Londra, Paris și Moscova) ce sunt încadrate
în ultima clasă de la legendă, adică orașe cu o populație de peste 10 milioane de locuitori,
patru aglomerări urbane (Essen-Dusseldorf, Milano, Madrid și St. Petersburg) regăsite în
clasa a treia, cu o populație cuprinsă între 5 și 10 milione de locuitori și două orașe (Berlin
și Barcelona) ce fac parte din clasa a doua de la legendă. Interesant este faptul că partea de
est a Europei cuprinde ultima clasă, adică cea a capitalelor cu o populație sub 4 milioane
de locuitori, deoarece principalul factor influențator este migrația. Populații din partea
Europei de Est migrează către partea versică pentru un trai mai bun, pentru locuri de muncă
dezvoltate și pentru bunuri și servicii de calitate. Un motiv principal al activității
economice din partea vestică a continentului se datorează apropierii de țărm precum și
prezenței fluviilor importante, fapt ce impune și o serie de activități comerciale, industriale
și de transport, care au dus la dezvoltarea și urbanizarea profundă a orașelor.

De exemplu, poziționarea Londrei pe râul navigabil Tamisa, face ca orașul să devină un

important port ce ajută la dezvoltarea activităților comerciale, industriale și de transport.
De asemenea, Parisul și Essen se bucură de același privilegiu, deoarece fluviile Sena și Rin
strabat orașele și asigură urbanizarea profundă. Toate cele 3 orașe se află în bazine
carbonifere ce prezintă interes economic, fiind exportate în cantități mari. Totodată, rețeaua
de transport din aceste aglomerări urbane este extinsă, prosperă și solidă și prezintă un
principal nod de autostrăzi, de căi ferate și metrouri. Interesant este că pe sub canalul
Mânecii a fost construit un tunel ce leagă Franța de Anglia, permițând oamenilor să
trasporte sau să migreze între cele două aglomerări urbane, adică Londra și Paris.

De asemenea, Barcelona, Madrid și Milano, prezintă o creștere densă și impunătoare pe

piața economică, dezvoltând și perfecționând sectoarele industriale și comerciale care duc
la modernizarea vastă a acestor orașe.

Partea Europei de Est cuprinde Moscova și St. Petersburg, aglomerări urbane ce dețin o
economie și o dezvoltare prosperă. Acestea sunt puncte de atracție pentru migratorii ce
doresc un trai mai bun, un sistem sanitar de excepție și un sistem educațional fluid.
De asemenea partea etică nu concencentrează doar state cu o aglomerare urbană cuprinsă
între 5 și peste 10 milioane de locuitori, ci cuprinde capitale populație sub 4 milioane de
locuitori datorată dezvoltării treptate a statelor. Orașele capitală au un sector industrial
echilibrat, ce încearcă să preia modelul statelor vestice pentru îmbunătățirea acestuia.
Totuși statele estice sunt cunoscute pentru agricultura densă și pentru exportul materiei pe
canalele navigabile (de exemplu Dunărea face legătura între Marea Neagră și Germania
unde se întâlnește artera Rin-Ruhr).

PAGE 10
 MARILE AGLOMERĂRI URBANE ALE AUSTRALIEI

În final, continentul Australian prezintă două mari concentrări urbane (Melbourne și

Sydney) ce sunt introduse în clasa de la legendă, cu o populație cuprinsă între 4 și 5
miliaone de locuitori. Aceste aglomerări urbane sunt date de factorul migrator ce aduce
anual în aceste 2 orașe populații numeroase din interiorul continentului. Oamenii se retrag
în aceste două orașe portuare pentru un trai mai bun, pentru un nivel sanitar dezvoltat si
pentru un sistem educațional de excepție. Totodată, întâlnim și capitale (prima categorie
de la legendă) precum Wellington și Canberra cunoscute pentru funcțiile portuare și pentru
economia stabilă și dezvoltată.

CONCLUZIE

În concluzie, aglomerările urbane se axează pe un sistem aproximativ identic, legat de o

economie sporită, de un nivel de trai ridicat, de infrasctructură și de un sistem educațional
valoros. Poziționarea în apropierea marilor fluvii, lacurilor, mărilor, sau oceanelor ajută la
dezvoltarea concetrărilor umane, deoarece transportul naval este mult mai ieftin și eficient,
iar exportul este o ramură esențială a economiei unui stat. Materiile prime precum petrolul,
cărbunele, minereurile de aur, diamente, etc. ajută de asemenea la crearea unei industrii de
bază ce sporesc și măresc considerabil aria de dezvoltare a unui stat.

De asemenea, există și diferențe între continente, în ceea ce privește rata migrației, partea
de vest a Europei are o creștere semnificativă a populației datorită migrațiilor din partea de
est. Acest lucru este remarcat și pentru statele Americii care primesc annual populații din
Europa sau Africa ce aleg să-și părăsească locul pentru un trai mai bun, pentru o educație
temeinică și pentru locuri de muncă satisfăcătoare.

PAGE 11
 BIBLIOGRAFIE

Demographia World Urban Areas: 2019

Geografia continentelor extraeuropene

Harta repartiției spațiale a principalelor aglomerări urbane din anul 2019 (Program
Inskape)

Constantin Vert (2000), Geografia populației și așezărilor umane, Ed. Universitatea de

Vest, Timișoara

Coteţ P., (1967), Europa, Asia. Geografie Fizică, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti

Wikipedia.org

PAGE 12