N-am văzut fereastră mai luminoasă şi nici poartă mai largă, care să

îţi umple sufletul, decât în arhitectura arhaică a Maramureşului.

MARAMURES Ileana Pop-Nemeş

 MARAMUREȘ

Maramureșul este o regiune geografică și etno-culturală aflată

pe teritoriul României și Ucrainei, alcătuită din 
Depresiunea Maramureșului, aflată pe cursul superior al văii Tisei,
și versanții munților care o înconjoară: Munții Oașului, Gutâi, 
Țibleș și Rodnei spre vest și sud, și Munții Maramureșului la est și
nord.
 OBICEIURI
C O PA C U L C U O A L E .  

In curtile maramuresenilor vei vedea

un copac ale carui ramuri sunt
impodobite cu oale. Batranii spun ca
atunci cand oala din varful pomului
este rosie, inseamna ca in acea familie
exista o fata care doreste sa se marite.
Dupa ce fata se casatoreste, in varf se
asaza o oala de o alta culoare. Numarul
de oale semnifica bogatia familiei si
disponibilitatea de a primi petitori.
 BUNA VESTIRE SAU BLAGOVEŞTENIA

Se sarbatoreste pe 25 martie si marcheaza

momentul in care Arhanghelul Gavriil a
instiintat-o pe Fecioara Maria ca il va
naste pe Iisus. In aceasta zi, cantecul
cucului se aude pentru prima oara in an.
Oamenii il asteapta imbracati in haine
curate, veseli, satui si cu bani in buzunar;
altfel vor avea ghinion. Satenii din
Maramures aduna lucrurile nefolositoare
din gospodarii si le dau foc.
 GASTRONOMIE
Balmoș - „Se pun două găvane de jintuit în
căldărușe, apoi un găvan de lapte dulce și un
găvan de apă. Se gustă. Când e prea dulce se
adaugă lapte acru, iar când e prea acru se
adaugă lapte dulce. Căldărușa se pune apoi la
foc și se fierbe în clocote ½ oră, mestecându-
se mereu. Se adaugă la urmă făină de mălai
«ca pentru coleșă» și se mai fierbe, în clocote,
15 minute; apoi se amestecă în jur cu
coleșerul până ce iese untul de jintuit de trece
peste balmoș” (A. Georgeoni, 1936).
 HORINCA 
„Se prepară din cereale și din prune. Cea
din prune se fierbe de două ori. Lichidul
ce s-a scos după prima fiertură se
numește „suslă”. Aceasta o pun din nou
în căldare pentru a o fierbe, la început
30%, apoi din ce în ce mai slabă și când
lichidul nu mai conține mult alcool;
desfac țevile ca să nu mai curgă. Acest
rachiu are în medie cam 50 de grade.
Spirtul de cereale are 30 degrade. La
sărbătorile mari (Crăciun, Paști și
Bobotează) o îndulcesc cu miere de stup
și așa se ospătează” (I. Bârlea, 1924).
 VESTIGII ARHEOLOGICE

1.Cetatea medievală de la Baia Mare - "Dealul Cetății"

2.Cetatea medievală de la Berechezoaia
3.Situl arheologic de la Bicaz - "Corbuțu„
4.Situl arheologic de la Bogdan Vodă 
5.Așezarea paleolitică de la Bușag - Coasta Bușagului