1 Martie- ”Mărțișor”

Autor: Moldovan Denisa

Școala Gimnazială Halmeu, județul Satu Mare

„1 Martie călător / Îţi aduce-un mărţişor

Şi pe firul lui subţire/Mult noroc şi fericire”

În ziua de 1 Martie, românii celebrează sărbătoarea Mărţişorului, triumful

primăverii asupra iernii, zi care aduce cu ea un frumos obicei de primăvară numit
mărțișor. Mărțișorul este reprezentat fizic de un obiect micuț legat cu două fire
împletite, înnodate, alb și roșu, care semnifică lupta vieții asupra morții, a sănătății
împotriva bolii. De asemenea mărțișorul este considerat un talisman al norocului, al
bunăstării și al prețuirii. Se obișnuiește ca bărbații să ofere doamnelor și
domnișoarelor din viața lor mărțișoare, în semn de respect și admirație.
În tradiția populară se spune că firul mărțișorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi
fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Astfel, în plan simbolic,
firul mărțișorului este firul anului, al tuturor zilelor de peste an.
Una din legendele simbolului primaverii ne spune ca odata soarele a coborat pe
pamant, luand chipul unui tanar, pentru a participa la o hora dintr-un sat. Zmeul cel
rau, vazand ca a luat chipul unui tanar, l-a rapit si l-a inchis intr-o temnita, provocand
suferinta intregii naturi. Se spune ca raurile au incetat sa mai curga, pasarile nu mai
cantau... pana nici copii nu mai radeau.
Nimeni nu stia ce sa faca pana cand, un tanar voinic s-a hotarat sa il infrunte pe zmeu
si sa elibereze soarele. Acesta a pornit la drum, avand puterea multora dintre
pamanteni. Calatoria tanarului a durat 3 anotimpuri:vara, toamna si iarna. Spre
sfarsitul ierni, acesta a gasit castelul zmeului si s-au luptat zile intregi pana cand
zmeul a fost doborat.Slabit si grav ranit, tanarul a reusit sa ajunga pana la temnita
soarelui, l-a eliberat, dupa care a murit, sangele acestuia curgand pe zapada alba.
Soarele a urcat pe cer si a vestit venirea primarii, umpland de fericire inimile
pamantenilor.De atunci, tinerii impletesc doi ciucurasi, unul alb si unul rosu, oferindu-
i fetelor pe care le iubesc sau celor apropiati. Rosul semnifica dragoste pentru tot ce
este frumos, amintind de culoarea sangelui tanaralui voinic. Albul simbolizeaza
sanatatea si puritatea ghiocelului, prima floare a primaverii.
In vechime, pe data de 1 martie, martisorul se daruia inainte de rasaritul soarelui,
copiilor si tinerilor - fete si baieti deopotriva. Snurul de martisor, alcatuit din doua fire
de lana rasucite, colorate in alb si rosu, sau in alb si negru, reprezinta unitatea
contrariilor: vara-iarna, caldura-frig, fertilitate-sterilitate, lumina-intuneric. Snurul era
fie legat la mana, fie purtat in piept. El se purta de la 1 martie pana cand se aratau
semnele de biruinta ale primaverii: se aude cucul cantand, infloresc ciresii, vin berzele
sau randunelele. Atunci, martisorul fie se lega de un trandafir sau de un pom inflorit,
ca sa ne aduca noroc, fie era aruncat in directia de unde veneau pasarile calatoare,
rostindu-se: "Ia-mi negretele si da-mi albetele".
Poetul George Cosbuc, intr-un studiu dedicat martisorului afirma: "scopul purtarii lui
este sa-ti apropii soarele, purtandu-i cu tine chipul. Printr-asta te faci prieten cu
soarele, ti-l faci binevoitor sa-ti dea ce-i sta in putere, mai intai frumusete ca a lui,
apoi veselie si sanatate, cinste, iubire si curatie de suflet. Taranii pun copiilor
martisoare ca sa fie curati ca argintul si sa nu-i scuture frigurile, iar fetele zic ca-l
poarta ca sa nu le arda soarele si cine nu le poarta are sa se ofileasca."
Despre istoricul martisorului, Tudor Arghezi afirma in volumul "Cu bastonul prin
Bucuresti": ".La inceput, atunci cand va fi fost acest inceput, martisorul nu era
martisor si poate ca nici nu se chema, dar fetele si nevestele, care tineau la
nevinovatia obrazului inca inainte de acest inceput, au bagat de seama ca vantul de
primavara le pateaza pielea si nu era nici un leac. Carturaresele de pe vremuri, dupa
care au venit carturarii, facand "farmece" si facand si de dragoste, au invatat fetele cu
pistrui sa-si incinga grumazul cu un fir de matase rasucit. Firul a fost atat de bun incat
toate cucoanele din mahala si centru ieseau in martie cu firul la gat.
Astăzi, mărțișorul, șnurul tradiţional împletit doar din fire din mătase de culoare albă
și roșie, chiar dacă nu mai este confecţionat de femeie în casă și este cumpărat, a
rămas neschimbat, iar valorile și semnificaţiile lui iniţiale sunt încorporate în el.
Combinația de alb și roșu nu este altceva decât expresia vizuală a relației dintre om și
mediul său de viață. „Albul reprezintă lumina, puritatea, candoarea, iar roșul viața,
fiind expresia sângelui, deci pulsare, vitalitate și, întotdeauna, tinerețe; în firul
mărțișorului se împletesc cele două semnificații - lumina și viața”, spune cercetătorul
Doina Ișfănoni.