COLEGIUL TEHNIC ,,IULIU MANIU”

CAREI
 ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ
Scopul :
• Dezvoltarea respectului pentru valorile tradiţionale ale culturii româneşti;

• Cunoaşterea tradiţiei mărţişorului românesc.

Obiective :

• Să stimuleze gustul elevilor pentru frumos;

• Să sensibilizeze elevii pentru cunoaşterea şi aprecierea tradiţiilor şi obiceiurilor legate de această

perioadă;

• Cultivarea spiritului de echipǎ

• Implicarea în activităţi extracurriculare.

Data : 1 martie 2012

Organizatori: Consiliul şcolar al elevilor CTIM Carei

Coordonatori: Consilier şcolar Prof .Daniela Pridea
Consilier educativ Prof. Elena Coşarcă

Clasele implicate: Clasa a XI-a A; a XI-a C

 Desfăşurarea activităţii:
Membrii Consiliului şcolar al elevilor, au realizat un panou dedicat zilei de
1 Martie, postat pe holul din faţa sălii festive a unităţii. Aici s-a prezentat
Istoria mărtişorului, şi de asemenea diferite lucrări realizate de elevii unităţii
noastre.

Elevii claselor a XI-a A respectiv a XI-a C , au împărţit mărţişoare şi felicitări

colegelor şi doamnelor profesoare din unitate. Mărţişoarele au fost prinse la
mâini, pentru a le purta noroc în cursul anului.

Atmosfera a fost una de sărbătoare, caldă, deschisă ceea ce ne determină să

continuăm această tradiţie şi în anii următori.
• 1 Martie era considerată prima zi a anului la romani. În această zi aveau loc serbările lui
Marte, zeul forţelor naturii, al primăverii şi al agriculturii.

• Mărţişorul este o sărbătoare specifică românilor, care celebrează venirea primăverii. În

această zi se oferă mărţişoare, ca mici semne de mulţumire.

• Se consideră că mărţişoarele sunt aducătoare de fericire şi noroc. Ele sunt formate în

mod tradiţional dintr-o fundiţă roşu cu alb, la care se adaugă alte simboluri ale
norocului: trifoi cu patru foi, potcoavă, coşar, inimă. Acest simbol este purtat la vedere o
săptămână sau două.

• Mărţişorul se poartă legat la mână, la gât sau prins în piept. Odată cu mărţişorul se pot
oferi flori de primăvara: ghiocei, zambile, frezii, etc.

• Probabil toti stiu ca de 1 Martie dăruim sau primim mici simboluri ale primăverii,
mărtisoare, dar probabil puţini dintre noi cunosc povestea acestuia ori s-au întrebat ce
simbolizeazaă şi de unde a pornit obiceiul ,,purtatul mărtţşorului"...
CUM A APĂRUT MARŢIŞORUL?
Iată povestea lui...

Odată soarele coborî într-un sat, la horă, luând chipul unui fecior. Un zmeu l-a pândit si l-a răpit
dintre oameni, închizându-l într-o temniţă. Lumea se întristase. Păsările nu mai cântau, izvoarele nu
mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni nu îndraznea să-l înfrunte pe zmeu. Dar într-o zi, un
tânar voinic s-a hotarât să plece să salveze soarele. Mulţi dintre pământeni l-au condus şi i-au dat din
puterile lor ca să-l ajute să-l biruie pe zmeu şi să elibereze soarele. Drumul lui a durat 3 anotimpuri:
vara, toamna si iarna. A găsit castelul zmeului şi au început lupta. S-au înfruntat zile întregi până când
zmeul a fost doborât. Slabit de puteri şi rănit, tânărul eliberează Soarele. Acesta se ridică pe cer
înveselind şi bucurând lumea. A reînviat natura, oamenii s-au bucurat, dar viteazul n-a ajuns să vadă
primăvara. Sângele cald din răni i s-a scurs în zăpadă. Pe când aceasta se topea, răsăreau flori albe,
ghiocei, vestitorii primăverii. Pâna şi ultima picătura de sânge se scurse în zăpada imaculată. Muri. De
atunci tinerii împletesc doi ciucuraşi: unul alb şi unul roşu. Ei le ofera fetelor pe care le iubesc sau celor
apropiaţi. Roşul înseamnş dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui voinicului.
Albul simbolizează sănătatea şi puritatea ghiocelului, prima floare a primăverii.
CARE SUNT ORIGINILE MĂRŢIŞORULUI?
• Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că ea a apărut pe
vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui
Marte. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea

• Martisorul – denumit de etnologul Ion Ghinoiu “funia zilelor, săptămânilor şi lunilor anului,
adunate într-un şnur bicolor” – este oferit ca semn al sosirii primăverii şi a căpătat în ultimul
timp forme tot mai diverse faţă de tradiţionalul mic obiect de podoabă legat de un fir roşu cu
alb. El face parte din larga categorie a talismanelor dăruite celor dragi de 1 Martie,
simbolizând iarna şi vara, dar şi speranţa.

• La originile mărţisorului a stat o monedă de aur sau de argint, după alte surse, la care se
ataşa o sfoară făcută din două fire răsucite, una roşie şi alta albă ( sau alb şi negru), ce
semnificau lupta vieţii asupra morţii, a sănătăţii împotriva bolii şi care era purtată în general
de persoanele sensibile (copii şi fetele tinere). Există credinţa, conform căreia, această
amuletă aducea noroc şi fericire.
• În general, femeile şi fetele primesc mărţişoare şi le poartă pe durata lunii
martie, ca semn al sosirii primăverii.

• Se spune că mărţişorul serveşte celor ce-l poartă “ca un fel de amuletă”, dar
cine doreşte ca acesta să aibă efectul dorit “trebuie să-l poarte cu demnitate”.

Dacii vedeau în firul alb venirea primăverii, iar în celălalt, iarna. Totodată,
mărţişorul reprezintă femininul şi masculinul, viaţa şi moartea,i ar după unii
etnologi, ying şi yang. Iniţial, mărţişorul a fost transformat de români într-un
simbol al primaverii.
Mărţişorul era pus la mâinile sau la gâtul copiilor pentru a le purta noroc în
cursul anului, pentru a fi sănătoşi şi curaţi ca argintul la venirea primăverii. În
unele zone, copiii purtau mărţişorul 12 zile la gât, iar apoi îl legau de ramura
unui pom tânăr. Dacă în acel an pomului îi mergea bine însemna că şi copilului
îi va merge bine în viaţă. În alte cazuri, mărţişorul era pus pe ramurile de
porumbar sau păducel în momentul înfloririi lor, copilul urmând să fie alb şi
curat ca florile acestor arbuşti.

• Şi datul jos al mărţişorului are o poveste cu tâlc. În unele sate, fetele işi scoteau
mărţişorul numai pe lună plină; în sudul ţării, mărţişorul se dă jos când omul
vede primul stol de berze. În Moldova şi Bucovina, se ţinea 12 zile la gât, apoi
se prindea în plete, până înflorea primul pom.

• În Moldova, obiceiul este ca fetele să dăruiască mărţişoare băieţilor. Împreună

cu mărţişorul se oferă adesea şi flori timpurii de primăvară, cea mai
reprezentativă fiind ghiocelul.
Imagini din timpul activităţii: