Județul Maramureș

Elev: Lazar Dacian Noris

Prof: Hoban Carmen Teodora
Descriere
Maramureș este un județ format din teritorii ale regiunilor
istorice Maramureș, Ardeal și Crișana (respectiv Partium), situat în
nord-vestul României. A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea
teritorială a Regiunii Maramureș (din raioanele Șomcuta Mare, Baia
Mare, Sighet, Lăpuș și Vișeu).
Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai
devreme din Județul Maramureș (interbelic), respectiv din Comitatul
Maramureș (antebelic). Din punct de vedere al culturii tradiționale,
actualul județ este alcătuit din patru zone (etno-folclorice)
distincte: Țara Chioarului, Țara Lăpușului, Țara
Maramureșului (jumătatea de nord-est a Maramureșului Istoric)
și Țara Codrului (partea de sud-vest), la care se adaugă Zona
Metropolitană Baia Mare. Reședința și centrul cultural, educațional și
economic a județului este municipiul Baia Mare.
Principalele atracții
Lacul Albastru Baia Sprie
Acest lac, aflat la doar 35 minute de mers pe jos de centrul orașului Baia
Sprie, este unic în lume întrucât își schimbă culoarea în funcție de poziția
Soarelui și de temperatura apei. Astfel, primăvara lacul este albastru, vara este
verde închis cu nuanțe de smarald, iar toamna devine mai închis la culoare,
alternând între nuanțe intense de verde și maro.
Explicația științifică a acestui fenomen constă în procesul de apariție a
lacului: acesta s-a format după prăbușirea unei mine, iar mineralele reziduale
sunt cele care influențează culoarea apei. Lacul Albastru de la Baia Sprie pare să
fie ascuns într-un loc uitat de lume, într-o zonă sălbatică, neamenajată, de unde
reușește să îi surprindă mereu pe trecători datorită nuanțelor sale schimbătoare.
Acesta a fost declarat rezervație naturală, fiind unic prin origine iar
organizațiile neguvernamentale, împreună cu Administrația Parcului Național
Munții Maramureșului supervizează conservarea peisajului respectiv în scop
educativ și științific.
Vârful Pietrosul Rodnei

Una dintre bijuteriile ascunse ale Maramureșului este Vârful Pietrosul

Rodnei. Acesta este cel mai înalt vârf din Carpații Orientali, fiind atracția
favorită a turiștilor care iubesc natura. Pentru a ajunge la acesta, trebuie să
parcurgeți un traseu de 8-9 ore în ambele sensuri, de dificultate medie.
Acesta merită efortul depus, întrucât priveliştea pe care o veţi admira de la
înălțime este cu adevărat impresionantă.
Pe traseu veți avea șansa de a admira Lacul Iezer, unul dintre cele mai
frumoase lacuri glaciare din lume, cu apă cristalină. Priveliștea din vârf
este una de neuitat, întrucât acolo veți fi înconjurați de Munții
Maramureșului la nord, de Munții Țibleș la vest și de Munții Rodnei la est
și sud.
Muzeul de mineralogie din Baia Mare

Înființat în anul 1989, Muzeul de mineralogie aflat

în Baia Mare este cel mai vast muzeu regional din
Europa. În cadrul acestuia veți descoperi o colecție
impresionantă de minerale, fosile și roci (aproximativ
19.000 elemente), dintre care aproximativ 1.000 de
elemente sunt unice în lume. Acest muzeu include
sectorul științific și zona florilor de mină, care
include cele mai rare exponate.
Tradiții și obiceiuri
Traditii de Paste in Maramures
Pentru locuitorii din Maramures, Paștele este cea mai mare
sărbatoare religioasa și cea mai importantă zi a primăverii,
prilej cu care sunt urmate atât obiceiurile creștine ale locului,
cât și cele cu origini păgâne. Maramureșenii respectă cu
strictețe Postul Paștelui, perioada în care se dedică rugăciunii
și se abțin de la păcate. Bătrânii spun că nu e bine să porți
haine noi sau colorate în post, ci veșminte modeste, în nuanțe
închise. În Joia Mare, creștinii împart mâncare, pomenindu-i
pe răposați; tot în această zi, gospodinele vopsesc ouăle, iar
bărbații sacrifică mieii. Pe vremuri, după slujbă, copiii aruncau
cu pietre în casele evreilor, ocărându-i în acest fel pentru că l-
au răstignit pe Iisus.  
În noaptea de Înviere, credincioșii merg la biserică și iau lumină sfântă. În
prima zi de Paște, toți membrii familiei poartă haine noi și se spală pe față cu
apa în care pun un ou roșu și un ban de argint. Dupa trei zile, moneda este
dăruită unui copil, ca talisman care să-i poarte noroc. Bărbații duc la sfințit
bucatele care se servesc la masă. Capul familiei este cel care ciocnește
primul ou; cojile se păstrează până la Rusalii și sunt folosite ca medicament
pentru animale. Fetele și femeile nu pleacă de acasă; există superstiția că vei
avea noroc în gospodărie doar dacă primul musafir este un bărbat.   
Începând cu a doua zi de Paște, se organizează din nou jocuri, petreceri și
nunți. În unele sate se celebrează și Udatoriul, ocazie cu care este desemnat
și lăudat gospodarul satului; el este însoțit de un alai format din țărani
îmbrăcați în straie festive. Sărbătorile pascale oferă plaiurilor maramureșene
o aura fascinantă, dominată de legătura omului cu divinitatea.
Obiceiuri de Crăciun în Maramureş
Maramureşul este foarte bogat în obiceiuri şi de tradiţii de sărbători, mai
ales în preajma Crăciunului. Astfel, cu o zi înainte de Crăciun, sătenii pun
într-o găleată cu apă o potcoavă. Primul va bea gospodarul, apoi o va da
vitelor, pentru că acestea să fie tari ca fierul. Găinilor li se va da de
mâncare din ciur sau sita, că în anii următori să facă ouă mai multe.
Ciobanii aşează sub pragul casei un drob de sare învelit, pe care îl lasă în
acel loc până la „Alesul oilor”. Atunci îl scot, îl macină şi îl amestecă cu
tărâţe, după care îl dau oilor, pentru că turma să sporească.
Hornurile se curată, iar funinginea se pune la rădăcina pomilor, pentru a
avea un rod mai bogat. În Ajun în Maramureş grajdurile se ung cu
usturoi, pentru a alunga strigoii şi duhurile necurate.
Tot în Ajunul Crăciunului, în satele din Maramureş, primii care pleacă la
colindat sunt copiii. Cu trăistuţele la gât, aceştia merg pe la case ca să
anunţe marele eveniment care se va produce, iar în schimbul colindei lor
se obisnuiste să se ofere colaci, nuci, mere.