În Europa abia găsești un loc unde tradițiile antice sunt atât de respectate ca în

nord-vestul României, unde vamal și intern universul rămâne neschimbat .

În județul istoric Maramureș, sat viața pare înghețată în timp. Oamenii încă se îmbracă ca
strămoșii lor de două mii de ani în urmă. În satele Iza, Mara sau Valea Tisei, bărbații poartă
pantaloni țărănești strânși, haine lungi și sandale țărănești țesute grosier, iar femeile fusta
țărănească de casă.
Chiar dacă maramureșenii au nu au renunțat la obiceiurile lor străvechi, așa este nu
înseamnă că vizitatorul nu se va bucura de toate ospitalitatea și confortul Maramureșului
civilizaţie. Așa pornește fără teamă în țara în care poți admiracostumele populare, cămăși celebre
cu inserție și cuier, tehnici de modă veche, precum utilizarea vaselor cu hidromasaj pentru
spălarea țesăturii sau a sărbătorilor pastorale, care fac parte dintr-o lume neatinsă.
Centrul acestui univers este civilizația extraordinară a lemnului, dezvoltată din necesitate:
În secolul al XVIII-lea, maghiară Nobilii catolici au interzis românilor ortodocși să construiască
biserici din piatră. Deci, de la ingeniozitatea meșterilor locali, s-a născut stilul gotic
maramureșean; reflectată în biserici pictate și porți monumentale, sculptat meticulos cu
simboluri specifice - soarele, pomul vieții, centura.
Opt dintre faimoasele biserici de stejar sau brad, cu turnurile lor care ajung la cer, sunt
incluse ca situri ale Patrimoniului Mondial UNESCO și fac parte din crutele turistice - numele lor
sunt Bârsana, Budești, Desești, Ieud, Plopiș, Poienile Iza, Rogoz și Șurdești. Situate de obicei în cel
mai înalt punct din sat, multe din cele 100 de biserici din regiune datează din al XVII-lea. Cel din
Bârsana, o reală bijuterie arhitecturală, este o sinteză a tuturor celorlalte edificii din Maramures:
un acoperis cu șindrilă cu streașină dublă și un turn deasupra pronaosului, cu foișor și cârmă
alungite. În plus, până în 1997, când s-a finalizat construcția Mănăstirii Săpânța-Peri, Bârsana a
fost considerată cea mai înaltă clădire din lemn din Europa (clopotniță de 57 m).
Deși o regiune mai puțin extinsă, Maramureșul a acumulat multe superlative în România:
în Peștera Șomcuta Mare poți explora una dintre cele mai tinere formațiuni carstice din țară și
lângă Baia Mare poți să te plimbi prin cea mai mare pădure de castani comestibili, la țară (270
ha) și cel mai nordic de acest gen din Europa. Mai presus de toate acestea, regiunea se mândrește
cu un spectacol unic în lume: Cimitirul Vesel (Cimitirul Vesel) în Săpânța, un loc etern, acolo sunt
cruci colorate din lemn, pentru a aminti epitafe rimate despre moarte și înfricoșătoarele obiceiuri
ale dacilor ancestrali, care au învins moartea prin credință într-o altă Viață.
 Au apărut porți de lemn maramureșene în perioada feudală și constă din trei stâlpi, prag
și acoperiș. stâlpii sunt decorați cu frânghii, viță de vie, rozete solare, șerpi, copaci și dintele
lupului. Au avut ca rol spiritual de apărare a gospodăriei.

❖ Porțile lui Vadu Iza. Se spune că satul are cele mai frumoase porți din lemn sculptate în
Maramures.

❖ Horincă. Bei un coniac de fructe (prune) din Maramures, dublu distilat, foarte parfumat, dar
excepțional de puternic.

❖ Creasta Cocoșului. În această rezervație natural în Munții Gutâi, descoperi o formă bizară de
topografie, parte a unui vechi crater vulcanic. Dacă ajungeți la vârf (1428 m), veți obține o mare
vedere.