Maramureş

 Regiunea istorica a Maramuresului cuprinde partea de nord-est a judetului Maramures pe

teritoriul Romaniei si tinutul ucrainean Transcarpatia. De-a lungul timpului, aceasta zona
a apartinut Regatului Ungariei si Imperiului Austriac, iar din 1918 a devenit parte
componenta a Romaniei. Asezarile pitoresti, bisericile de lemn, padurile intinse si
dealurile inverzite formeaza un univers rural autentic, fermecator prin simplitatea si
traditiile lui. Viata maramuresenilor se desfasoara conform datinilor mostenite de la
strabuni.
 Portul femeiesc
Costumul bărbătesc
este compus dintr-un batic înflorat (acesta
are ca element de baza, cămașa albă. În
este de obicei mai închis la culoare la
partea de jos bărbații poartă izmene care
femeile mai în vârstă), o cămașa cu
mâneci trei sferturi, poale peste care se
vin până la mijlocul gambei,(iarna
îmbracă două zadii, un pieptar din pănură purtând cioareci din lână albă. Ținutei
sură sau un „lecric”, iar ca accesoriu masculine i se mai adugă clopul și straița.
„zgarda scumpă” (mărgele de corali) sau
zgărdanele (țesături de mărgele mici în
jurul gâtului).

Portul popular din Maramureș este o adevarată arta vesrtimentară, deoarece

toate piesele costumului popular sunt realizate în mod integral în casă
Portul maramureșean se remarcă prin eleganță sobră, este unitar și are un caracter
cu totul original, apreciat de întreaga lume
 Traditii de Paste in Maramureş
In noaptea de Inviere, credinciosii merg la biserica
si iau lumina sfanta. In prima zi de Paste, toti
membrii familiei poarta haine noi si se spala pe fata
cu apa in care pun un ou rosu si un ban de argint.
Dupa trei zile, moneda este daruita unui copil, ca
talisman care sa-i poarte noroc. Barbatii duc la
sfintit bucatele care se servesc la masa. Capul
familiei este cel care ciocneste primul ou; cojile se
pastreaza pana la Rusalii si sunt folosite ca
medicament pentru animale. Fetele si femeile nu
pleaca de acasa; exista superstitia ca vei avea
noroc in gospodarie doar daca primul musafir este
un barbat.
Traditii de nunta in Maramures
In satele din Maramures, fetele si feciorii se
intalnesc la petreceri, sezatori si in zilele de
sarbatoare. Baietii le conduc acasa pe fetele care le
sunt dragi, apoi amandoi cer acordul parintilor
pentru casatorie. Daca familiile accepta relatia,
flacaul trebuie sa o peteasca pe viitoarea mireasa in
casa socrilor, unde o cere propriu-zis pe aceasta de
nevasta. Logodna are loc intr-o sambata seara,
cand tinerii primesc binecuvantarea preotului si
schimba intre ei verighetele. Parintii fetei dau apoi
o petrecere cu ceterasi, mancare si bautura, pentru
a sarbatori formarea noii familii. Inainte de nunta,
preotul anunta de trei ori unirea celor doi,
inlaturand astfel posibilele piedici care ar putea
aparea in calea casatoriei.

Manifestări tradiţionale
Patrimoniul imaterial al Maramureșului e dat de marea bogăţie de tradiţii şi de
obiceiuri care provin din zone etnofolclorice consacrate: Ţara Maramureşului, Ţara
Lăpuşului, Ţara Chioarului, Ţara Codrului.
Ca atare și numărul evenimentelor culturale majore care duc mai departe aceste tradiții și
obiceiuri e ridicat, acoperind cu manifestări de mare interes aproape fiecare lună a anului.
 Manastiri
 Manastirea Barsana
Asezamantul a fost construit la mijlocul secolului
16 de catre domnii Drăgoşeşti care au mai ctitorit
si manastirea de la Peri (Săpânţa de azi).
Folosind ca sursa de inspiratie traditia locala,
toate cladirile din incinta manastirii sunt
executate din lemn de stejar si pietre de rau,
fiind ridicate de mesteri din localitate, asigurand
astfel continuitatea artei cioplirii si imbinarii
lemnului.

Biserica de lemn din Poienile Izei

Biserica a fost construită din grinzi
de brad. Altarul pătrat este mai
strâmt decât planul dreptunghic al
corpului principal al bisericii, aşa cum
este tipic pentru bisericile mai vechi.
O turlă cu acoperământul conic
încoronează edificiul.
 Cimitirul Vesel de
Numele cimitirului vine de la multitudinea de cruci
multicolore si de la poeziile satirice si epitafele care la Săpânţa
sint inscriptate pe cruci. Legenda spune ca atitudinea
vesela in fata mortii este un obicei al Dacilor care
credeau in viata vesnica iar moartea pentru ei era
doar trecerea spre o alta lume. Ei nu vedeau
moartea ca pe un sfirsit tragic ci ca pe o sansa de a
intilni zeul suprem Zamolxe. In 1934 Patras a
inceput sa scrie epitafuri pe cruci. De obicei acestea
cuprindeau un scurt poem scris la persoana intai,
intesat cu arhaisme, fraze caracteristice regiunii
respective, nelipsind insa...erorile de scriere.

Casa memoriala Stan Ioan

Patras In incinta muzeului
puteti admira costume populare
specifice zonei Sapanta, obiecte
de artizanat (cergi, covoare,
oale de lut, icoane, tabouri pe
lemn realizate de Ioan Stan
Patras) precum si poze ale
familiei acestuia.
Muzeul Satului Maramuresean
din Sighetu Marmatiei S-a
constituit ca o rezervaţie de
monumente de arhitectură
ţărănească, fiind opera comună a
domnului Francisc Nistor şi a
actualului director al instituţiei,
domnul Mihai Dăncuş. Prin
structura sa, creează impresia
unui sat tipic maramuresean.Uliţe
drepte (principale) şi
întortocheate, poteci şi „prilazuri"
alcătuiesc structura intimă a
aşezării şi converg ca în toate
satele maramureşene, spre
biserica. Muzeul de Mineralogie Baia Mare
găzduiește o expoziție desfășurată pe
900 mp, în care sunt expuse peste
1.000 de eşantioane minerale, roci și
fosile. În depozitele instituției se află
alte 15.000 de piese. Floarea de mină
este un eșantion mineral recoltat din
subteran, monomineral sau format din
mai multe minerale, posedând calități
estetice deosebite datorită:
concreșterii cristalelor, culorii,
formelor, dimensiunilor de excepție ale
unor cristale componente, care în
totalitate fac ca piesa să fie bine
Numită adesea „Mocăniţa de pe Valea
Vaserului“, Calea Ferată Forestieră din
Vişeu de Sus se află chiar în nordul
României, la graniţa cu Ucraina şi
reprezintă o bogăţie atât din punct de
vedere tehnic, cât şi cultural. Pe o rută de
aproape 60 kilometri distanţă circulă
(turistic 21.6 km, stația Paltin) – pe lângă
locomotive Diesel – până astăzi locomotive
cu abur înfocate cu lemn, lucru prin care
CFF Vişeu de Sus (prescurtare de la Calea
Ferată Forestieră) devine cunoscută în
întreaga lume ca fiind ultima cale ferată
forestieră adevărată, care funcţionează cu
abur. Un drum până la stația Comanu dura
în media 5 ore dus, 5 ore întors, total 10
ore. Linia care a fost construită dupa
ecartamentul austro-ungar de 760mm,
duce într-o vale de o sălbăticie
fermecătoare, de-a lungul râului Vaser.
Calea ferată trasează o zonă împădurită
enormă, unde nu există drumuri sau sate,
ci este locuită doar de urşi şi lupi.

Mocanita din Viseu de Sus

 Cascada Cailor

Cascada Cailor este situată în

apropiere de stațiunea turistică
Borșa, în partea de NE a Munților
Rodnei. Apa adunată într-un circ
glaciar se scurge peste un abrupt
calcaros numit ˝Podul Cailor˝, în mai
multe trepte, rezultând cea mai
mare cascadă din România. Se află
la altitudinea de 1300 m iar căderea
de apă este de 90 metri. Accesul
spre cascada este facil, fie pe jos de
la Borşa pe o poteca, fie cu
telescaunul din statiunea Borşa. De
la capatul superior al telescaunului
se poate ajunge la Cascada Cailor in
circa 15 minute.
Rezervatia Pietrosu Rodnei

Rezervația naturală ˝Pietrosu Mare˝ se află în

imediata vecinătate a orașului Borșa; este cea
mai mare rezervație naturală complexă
(geomorfologică, floristică și faunistică) din
nordul țării. Din 1979 ea a fost inclusă in
rețeaua mondială de rezervații ale biosferei.
In perimetrul de protecție a fost inclus golul
de munte cu vegetație alpină și subalpină,
precum și bradul de pădure din regiune.
Culmea principală – între vârful Pietrosu Mare
(2303 m) și vârful Piatra Albă (2061 m) –
adăpostește pe versantul nordic trei căldări
glaciare, care prin peisajul lor sălbatic, sunt
unice în Carpații Orientali.
Versantul sudic al vârfului Pietrosu Mare
adapostește Căldarea Buhăescu – Rebra, in
care sunt cantonate Tăurile Buhăescului. In
rezervație se găsește o vegetație diversă, de
la cea de deal până la cea alpină, incluzând un
număr de specii rare, endemisme rodneene.
De asemenea, aici pot fi intâlnite numeroase
specii de mamifere si păsări periclitate de
dispariție.
 Creasta Cocoșului
I se spune „creasta cocoșului” pentru că
seamănă cu o creastă gigantică de cocoș. Dar
dincolo de originea ușor de intuit a numelui,
creasta din Munții Gutâi are o însemnătate
aparte: e ultima rămășiță – și cea mai
spectaculoasă – a unui crater vulcanic care a
erupt acum 9 milioane de ani aici, în locul pe
care azi îl numim Maramureș

Valea Izei
In inima Maramuresului, pe Valea Izei, te
asteapta un tinut de poveste, locuit de
oameni ce sfideaza timpul neostenind
niciodata.Valea Izei este una dintre axele
principale folosite de turistii dornici sa
viziteze Maramureşul istoric.
Râul Iza izvoreste pe versantul nord-vestic al
Munţilor Rodnei, la aproximativ 1200 m
altitudine si are un bazin de peste 1300 kmp.
In drumul sau spre Tisa strabate Depresiunea
Maramureşului pe directie sud-est - nord-vest
avand si un sector de defileu (Surduc).