România și Patrimoniul UNESCO

Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și

Cultură (UNESCO) a propus un plan de protejare a
bunurilor culturale și naturale din lume, prin Convenția
privind Protecția Patrimoniului Mondial Cultural și Natural,
aprobată în 1972.

Patrimoniul mondial UNESCO din România include

în prezent în lista sa șase situri culturale (Bisericile
pictate din nordul Moldovei, Bisericile de lemn din
Maramureș, Cetățile dacice din Munții Orăștiei,
Mănăstirea Horezu, Centrul istoric al Sighișoarei,
Satele cu biserici fortificate din Transilvania) și
două situri naturale (Delta Dunării și Pădurile
seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni
ale Europei).
România este una dintre cele mai frumoase țări din lume. Frumusețea țării
constă într-o îmbinare armonioasă de elemente naturale diferite (mare,
munte, deltă, râuri, lacuri), grupate în același teritoriu național și
însuflețite de trăsături culturale proeminente ale poporului român,
respectiv cele reflectate în arhitectură, organizare urbană sau
peisagistică. România este o ţară a contrastelor, plină de surprize, tradiţii
şi nenumărate locuri de vizitat, care-ţi tăie răsuflarea şi lasă impresii de
neuitat în mintea celor care o vizitează.
Aşezările săseşti cu biserici fortificate
din Transilvania

Aşezările coloniale săseşti

sunt reprezentative
istoriei şi culturii
Transilvaniei de sud, fiind
şi mai unice datorită
prezenţei bisericilor
fortificate medievale.
Siturile rurale Câlnic,
Prejmer, Viscri, Dârjiu,
Saschiz, Biertan şi Valea
Viilor au fost incluse
înpatrimoniul UNESCO
încă din 1993.
Mănăstirea Horezu

Mănăstirea aflată în satul

Romanii de Jos (Judeţul
Vâlcea), a fost inclusă în
patrimoniul mondial în
1993. Clădirea este o
adevărată capodoperă a
stilului brâncovenesc.
Se spune că numele
mănăstirii vine de la
huhurez, o specie de păsări
de noapte, asemănătoare
bufniţei, care scoate un
strigăt caracteristic şi
trăieşte în scorburi de
copaci.
 Bisericile pictate din nordul Moldovei

În anul 1993 au intrat în patrimoniul UNESCO

cele opt biserici pictate din nordul Moldovei.
Acestea au fost incluse printre minunile
României datorită picturilor murale care
îmbracă zidurile şi turlele mănăstirilor.
Cele 8 biserici sunt: Biserica „Tăierea Capului
Sfântului Ioan Botezătorul” din satul Arbore;
Biserica „Adormirea Maicii Domnului şi
Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii
Voroneţ
Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Humor,
Biserica „Buna-Vestire” a Mănăstirii
Moldoviţa, Biserica „Înălţarea Sfintei Cruci”
din Pătrăuţi, Biserica „Sfântul Gheorghe” a
Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” din
Suceava, Biserica „Sfântul Gheorghe” a
Mănăstirii Voroneţ, Biserica „Învierea
Domnului” a Mănăstirii Suceviţa, Biserica
„Sfântul Nicolae” a Mănăstirii Probota.

Biserica „Învierea Domnului” a Mănăstirii

Suceviţa
Biserica „Buna-Vestire” a Mănăstirii Moldoviţa
Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”
din satul Arbore

Biserica „Înălţarea Sfintei Cruci” din Pătrăuţi Biserica „Sfântul Nicolae” a Mănăstirii Probota
 Centrul istoric din Sighişoara

Frumuseţea oraşului vechi din Sighişoara a captat atenţia celor de la

UNESCO, care în 1999 au inclus centrul vechi pe lista patrimoniului mondial.
Aceştia şi-au motivat alegerea spunând că „Sighişoara este o mărturie remarcabilă
a culturii saşilor transilvăneni, cultură care se desăvârşeşte după o perioadă de 850
de ani de existenţă şi carese va perpetua mai ales prin monumentele sale
arhitecturale şi urbanistice” Sighişoara este unul din cele mai cunoscute oraşe
medievale din Europa, legenda conform căreia aici s-ar fi născut celebrul domnitor
Vlad Ţepeş.
Bisericile de lemn din Maramureş

Acestea sunt reprezentative

arhitecturii religioase de lemn
din România, prelucrate cu o
măestrie aparte. Cele opt
biserici de lemn sunt: Biserica
Intrarea în Biserica Maicii
Domnului (Bârsana), Biserica
Sfântul Nicolae (Budeşti),
Biserica Sfânta Paraschiva
(Deseşti), Biserica Naşterea
Maicii Domnului (Ieud-Deal),
Biserica Sfântul Arhanghel
(Plopiş), Biserica Sfânta
Paraschiva (Poienile Izei),
Biserica Sfântul Arhanghel
(Rogoz), Biserica Sfântul
Arhanghel (Surdeşti).
Fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei

Rămăşiţele bine păstrate ale

fortăreţelordacice au intrat în
patrimoniul UNESCO în anul 1999.
Acestea au fost construite de daci
înaintea războaielor daco-romane, şi
prezintă o îmbinare neobişnuită între
tehnici arhitecturale militare şi
religioase.
Cele şase fortăreţe care fac parte din
patrimoniu sunt: Sarmizegetusa Regia –
Grădiştea de Munte, Cetatea dacică de la
Costeşti Cetăţuia, Cetatea dacică de la
Costeşti Blidaru, Cetatea dacică
Luncani-Piatra Roşie, Cetatea dacică de
la Băniţa, Cetatea dacică de la Căpâlna.
Delta Dunării
Delta Dunării, întinsă pe o suprafață de
3446 km², cea mai mare fiind în
Dobrogea, în România, este a doua ca
mărime (după delta Volgăi)și cea mai
bine conservată dintre deltele
europene.
Face parte din patrimoniul mondial
UNESCO din 1991.
Există aici numeroase specii de peşti,
plante, animale, păsări și insecte care
construiesc împreună cu apele şi
pământurile 30 de tipuri de ecosisteme
diferite. A fost clasificată de UNESCO
ca rezervaţie a biosferei şi ca parc
naţionional. Aici se află cea mai mare
populaţie de pelicani comuni şi creţi
din Europa şi mai mult de jumătate din
populaţia mondială de cormoran mic şi
gâscă cu gât roşu.
 Zece lucruri interesante despre Delta Dunării

1. Delta Dunării nu este doar a doua cea mai mare deltă de pe

planetă, dar, de asemenea, este cea mai bine conservată deltă de
pe continentul european.
2. Biodiversitatea sa este apropiată de cea a Marii Bariere de
Corali din Australia.
Peste 5.000 de specii de plante și animale au fost identificate în
Delta Dunării.
3. Delta Dunării se află intr-o continuă creștere.
Se estimează că aproximativ 67 de milioane de tone de aluviuni
își fac drum spre deltă în fiecare an, fapt care determină ca acest
paradis să crescă ușor în fiecare an.
4. Este un paradis pentru ornitologi. Delta Dunării este casa a
peste 300 de specii de păsări rezidente și migratoare.
5. Are un patrimoniu cultural incredibil de bogat.
6. Aceasta este cea mai mare rezervație cu zonă umedă din Europa.Delta
Dunării are, de asemenea, cea mai mare întindere de stuf din lume.
7. Mai mult de 50% din rezervația biosferei este intactă. Mai multe zone se
află în afara zonelor de acces pentru public. În prezent, mai mult de 50%
din deltă este intactă, iar întreaga zonă este împărțită în zone în care
turismul, pescuitul și vânătoarea sunt controlate strict.
8. Cuprinde 12 tipuri de habitate. În afara de fauna și flora bogată, peisajele
sunt unice și uluitoare în Delta Dunării.
9. Delta este casa pentru specii de animale și pești aflate pe cale de
dispariție.
Printre acestea se numără vidra, gâsca cu gât roșu, cormoranii pitici și
diverse specii de pelicani.
10. Este locul unde se încheie călătoria râului care străbate cele mai multe
țări. Delta marchează sfârșitul drumului pentru Dunăre, chiar înainte de a
curge în Marea Neagră. Este necesar de menționat că Dunărea este unică
datorită faptului că, în timpul călătoriei sale din Germania în România, trece
prin nouă țări și patru capitale europene, și anume Viena, Bratislava,
Budapesta și Belgrad.
 Pădurile seculare de fag din Carpaţi
Aceste păduri se află şi în unele zone de deal şi de munte din România. Pădurea
seculară este un ecosistem complex care s-a păstrat în forma originară, nederanjat de
intervenţia omului. În aceste păduri se află arbori bătrâni de 150 şi până la 500 de ani.
sunt importante pentru conservarea biodiversităţii şi lanţurilor trofice în starea lor pură. În
aceste zone nu se exploatează lemnul, nici măcar cel mort. Patrimoniul UNESCO
cuprinde rezervaţii naturale din 12 ţări (Germania, Slovacia, Ucraina, Albania, Belgia,
Bulgaria, Italia, Croaţia, Slovenia, Spania şi România). Cele din România sunt în Parcul
Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa (Caraş-Severin), Munţii Făgăraş (Braşov), Munţii Rarău
(Suceava), Parcul Naţional Masivul (Vâlcea), Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei
(Caraş-Severin, Mehedinţi, Gorj), Ţibleş (Maramureş).
 Patrimoniu imaterial UNESCO

În 2003, UNESCO a iniţiat o nouă colecţie, dedicată patrimoniului imaterial, unele

transfrontaliere, fiind tradiţii care se regăsesc pe teritoriul mai multor ţări, învecinate.
În perioada 2008-2017 au fost înscrise 470 de obiective din 117 ţări,
între care şapte din România.

1.Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei – un meşteşug prin care se

nasc ţesăturile numite scoarţe, realizate de ţărăncile din România şi Republica
Moldova.
2.Meşteşugul ceramicii de Horezu – un meşteşug prin care se nasc vasele
de lut, în satul Olari (judeţul Vâlcea). În România se aflau la începutul secolului
al XX-lea peste 200 de sate de olari. Astăzi au mai rămas mai puţind e 50.
3.Căluşul –un obicei ritual complex practicat de bărbaţi, timp de nouă zile,
începând cu duminica Rusaliilor, în anumite sate din Oltenia şi Muntenia.
4.Tradiţia Mărţişorului – un obicei străvechi legat de venirea primăverii. Este
păstrat la români, bulgari, macedoneni, greci, sârbi, unguri.
5.Colindatul în ceată bărbătească. Este un obicei străvechi legat de
sărbătorile de iarnă, practicat în special de feciorii satului, în România şi
Republica Moldova. Primul colind începea de la Sf. Andrei (30 noiembrie) şi
ţinea până la Sf.Ion (7 ianuarie).
6.Jocul fecioresc – un tip de dans ţărănesc, tradiţonal din Transilvania,
practicat de bărbaţi: români, maghiari şi romi. Erau jucate duminică şi în
sărbători, la nunţi şi târguri. Primul semn de recunoaştere este bătaia cu
palmele pe picioare, în ritmul muzicii.
7. Doina. Este un fel de a cânta a ţăranilor simpli. Se poate cânta singur, doar
cu vocea sau cu acompaniament de instrument: fluier, caval, cobză. Sunt
specifice în Oltenia, Gorj, Bucovina, Maramureş, Mehedinţi, dar şi în alte părţi
ale ţării.
 Geoparcul Dinozaurilor din Ţara Haţegului

În anul 2015, a fost adoptat Programul UNESCO

pentru Geoştiinţe şi Geoparcuri. În România se
află un singur astfel de geoparc internaţional:
Geoparcul Dinaozaurilor din Ţara Haţegului
(judeţul Hunedoara). Cuprinzând zone fertile de
depresiune, înconjurate de muncţi-retezat,
Ţarcu şi Şurianu -, zone de deal împădurite, văi
cu izvoare, aceste ţinuturi au fost locuite din
vechime. Teritoriul geoparcului acoperă cele
peste 80 de sate din Ţara Haţegului, cuprinde
monumente geologice, paleontologice, botanice,
arheologice, istorice şi culturale şi a devenit o
destinaţie de ecoturism. Au fost construite Casa
Dinozaurilor Pitici, Casa Vulcanilor, Casa
Tradiţiilor, Casa Petrelor etc. Dinozaurii pitici au
trăit în aceste locuri cu 72 de milioane de ani în
urmă, când zona era o insulă cu climă tropicală,
în oceanul Tethys. Ouă şi fosile ale acestor
animale străvechi pot fi văzute în Ţara Haţegului.
Geoparcul Dinozaurilor din Ţara Haţegului
Scumpă ţară românească,
Cuib în care ne-am născut,
Câmp pe care s-a văzut
Vitejia strămoşească,
Scumpă ţară românească,
Te salut!

Şi-a mea frunte ţi se-nchină

Ca naintea unui sfânt,
Căci, deşi copil eu sunt,
Inima de dor mi-e plină.
Să te văd mereu regină
Pe pământ.

George Coșbuc
 Realizat de
Prof. Pîrvulescu Oana