CAPITOLUL 2

CARACTERIZAREA GENERAL A JUDEULUI MARAMUREs

n nord-vestul patriei noastre n cadrul Muntilor Carpatii Orientali se deschide o depresiune de mare frumusete, cunoscuta sub denumirea de ara Maramuresului. Strveche vatr romneasc, cu o natur ncnttoare, de o rar frumusete, judetul Maramures este situat n nordul Romniei si are ca vecini Ucraina, judetele Suceava, Bistrita-Nsud, Cluj, Slaj si Satu Mare. De o frumusete aparte sunt depresiunile Maramuresului, Lpusului si Bii Mari, cu dealuri, terase si lunci, care au favorizat, prin bogtiile naturale si geo-climatice, prezenta si permanenta omului din cele mai vechi timpuri n aceast zon. Maramuresul este o oaz de viat arhaic plin de farmec, n mijlocul unei civilizatii egalizatoare. Este cu certitudine cel mai mare muzeu etnografic n aer liber din Europa si valorile pe care le detine l recomand s ocupe un loc pe lista UNESCO a valorilor culturale ale umanittii. Prin valorile si frumusetile sale spirituale, morale si peisagistice, judetul Maramures constituie un punct de atractie pentru mii de turisti din tar si strintate.

2.1 Maramuresul ntre nou si vechi

Prin pozitia sa geografic specific, n extremitatea de nord-vest a Romniei, Maramuresul a avut o istorie mai agitat dect alte zone aflate nspre interiorul Transilvaniei, provincie de care esti legat n mod natural prin unitatea de limb si cultur a populatiei sale, n majoritate romneasc. La acest destin aparte a contribuit si pozitia sa strategic de prim important. De aceea, n decursul timpului apartenenta Maramuresului la un stat sau altul a suferit dese schimbri.

Judetul actual Maramures cuprinde ara Maramuresului, Lpusului, Chioarului, Bazinul Baia Mare si o parte a Zonei Codrului.

n Maramures unde mesterii populari au cultivat de veacuri cu deosebit art si pe scar ntins arhitectura de lemn, obiceiurile si traditiile, noul, prin modernitatea sa, nu agreseaz vechiul ci ncearc s-l completeze, s l duc mai departe, s-l pun n valoare. Natura, de-a lungul timpului, a fost privit ca aliat n realizarea operelor cu caracterul lor specific original si pitoresc. Prin adaptarea la materialul din care este construit, opera mesterilor maramureseni a dus la nchegarea unor forme de mare prospetime si usurint .

Frumoas, pitoreasc, elegant - arta, traditia maramuresean se distinge de-a lungul timpului nu att prin forma discret si odihnitoare apropiat de scara si ochiul omului, ct prin nftisarea mndr si formele mestesugite monumentalizate.

Vizitatorii rii Maramuresului sunt atrasi, n primul rnd, de creatia popular din Oas, pstrat si azi n formele sale originale. n ritualul srbtorilor osenilor, transmise din generatie n generatie, se rsfrng obiceiuri legate de preocuprile milenare (pstoritul). Se remarc portile sculptate (Halmeu), originalitatea gospodriilor, cioplitul lemnului (Camarzana, Certeze), pictura pe sticl si olritul (Tur), toate de o inegalabil frumusete. De asemenea, Vama este o cunoscut localitate prin produsele sale ceramice, care perpetueaz vechiul obicei dacic al olritului. Culorile cu care se orneaz vasele sunt naturale, aidoma celor de acum 2000 de ani.

2.2 Istorie si cultura n contextul actual

Maramuresul, vatr de cultur si civilizatie care si-a dltuit n lemn istoria, este locul unde traditiile, portul si arta popular se pstreaz ca nicieri altundeva n Romnia. Maramuresul este un imens muzeu n aer liber, iar viata de zi cu zi a satului maramuresean este o adevarat ntoarcere n timp.

Muzeul rii Oasului - Negresti Oas, posed o frumoas colectie de port osenesc, art popular (testuri si custuri caracteristice), ceramic; Muzeul ceramicii - Vama, expune peste 500 de piese, unele cu o vechime de peste 300 de ani; Muzeul etografic svbesc-Petresti. Bisericile de lemn - bijuterii de art popular - se ntlnesc aproape n fiecare sat. Opt dintre acestea apartin patrimoniului UNESCO, iar

unele detin recorduri absolute: cea mai nalt constructie din lemn - biserica mnstirii Brsana 62 m, cea mai veche biseric din lemn biserica de la Ieud 1364. Poarta maramuresean veritabil "arc de triumf" rustic, era n trecut apanajul familiilor nobile. Conform traditiei, poarta este bariera mpotriva rului, elementul care delimitez universul sacru al casei si gospodriei. Elementele decorative nu au doar o functie estetic, ci sunt simboluri cu rdcini puternice n cultura crestina si precrestin. Coarda spirala simboliznd aspiratia spre nalt, rozeta - simbol al soarelui ca element esential al vietii, arborele vietii - simboliznd viata vesnic, sarpele cu binecunoscutul lui rol protector, sunt doar cteva dintre elementele cel mai des ntlnite n sculptura portilor maramuresene. Maramuresul este o regiune care a pstrat de-a lungul timpului obiceiurile legate de munc, de viat si de srbtoare. Obiecte din lemn decorate artistic nsotesc toate momentele importante ale vietii, dar cele mai fascinante sunt crucile, element de comunicare ntre lumea celor vii si a celor morti. Cimitirul vesel de la Spnta, opera artistului popular Ioan Patras, reuneste cruci "vorbitoare". Prin intermediul unui text n care autoironia se mpleteste cu dramatismul, acestea povestesc viata ce lui disprut. Meseriile traditionale cum ar fi tesutul, sculptura lemnului, pictura pe lemn si sticl se practic cu succes si se transmit din tat n fiu. Muzica maramuresean care nsoteste toate momentele fericite ale vietii se remarc prin ritm si vitalitate. Portul popular este purtat zi de zi nu doar de srbtori ca n alte zone. Srbtorile sunt momente n care satul maramuresean "explodeaz" de muzic si voie bun, si ele nu sunt putine de-a lungul anului: Srbtorile de Iarn, Pastele, Tnjaua, Stna maramuresean, la care se adaug nuntile si botezurile. Aici, mai iute ca oriunde, se-ncinge muzica si jocul. n cteva clipe, toat sala este n picioare, iar perechile ncep s se roteasc, pe ritmul din ce n ce mai rapid, impus de ceterasi, acesti violonosti locali de exceptie, nelipsiti de la orice petrecere.

2.3 Asezare geografica si ci de acces

Judetul Maramures este situat n extremitatea de N-NV a Romniei, la granita cu Ucraina. Maramuresul are o suprafat de 6 304 km2 adic 2,37% din suprafata trii si o populatie de 535 000 locuitori (2005) si se ntinde n partea de nord a Carpatilor Orientali, acolo unde acestia se desfac n dou ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului, nchiznd depresiunea cu acelasi nume.

Maramuresul - situat n cursul superior al rului Tisa - formeaza n privinta topohidrografica un teritoriu nchis din toate laturile, de dealuri mari si munti nalti, ca o cetate, avnd ca poarta locul ngust lnga Hust, unde Tisa paraseste locul sau natal. Ruri

curg din toate marginile pna la mijlocul tinutului, unde Tisa le aduna, primind din stnga rurile Mara, Iza si Viseul iar din dreapta Apsa, Tarasul, Talaborul si rul Neagova. Toate aceste ruri se ramifica n vai si vlcele de o rara frumusete naturala.

Descrierea cuprinde ntreg spatiul Maramuresului istoric, adic a rii Maramuresului, din care astzi mai mult de dou treimi se afl n dreapta Tisei, n tara vecin, Ucraina.

Din suprafata total de 10 354 km ct avea fostul comitat Maramures nainte de primul rzboi mondial, la sud de Tisa a mai rmas o suprafat de 3 381 km, ct reprezint actualul Maramures. Aceast zon este situat n partea de nord a Carpatilor Orientali, care sunt marcati de masivul Rodna, Carpatii Vulcanici de Nord si respectiv Muntii Maramuresului. Limita de nord a zonei se suprapune pe granita cu Ucraina, granita marcat de rul Tisa ncepnd de la satul Piatra pn la vrsarea Viseului n Tisa. Granita se continu pe cumpna apelor din Muntii Maramuresului pn dincolo de Izvorul Ctelei (izvor al Ceremusului). Spre est Maramuresul se nvecineaz cu Bucovina (actualul judet Suceava) pn la Bistrita Aurie. La sud, Maramuresul se nvecineaz cu judetul BistritaNsud pe Bistrita Aurie, urc n Pasul Prislop si n continuare pe cumpna apelor, peste Rodna urmeaz lantul muntilor iblesului, Lpusului, Gutiului, Ignisului si Oasului. La sud-vest se nvecineaz cu Depresiunea Baia Mare*23+.

Cile de comunicatie si transporturile

ara Maramuresului, aceast zon att de frumoas peisagistic, att de bogat n traditii etnografice si folclorice, pmntul care a dat primii domni ai Moldovei si bisericutele de lemn, a trebuit de-a lungul secolelor s traiasc n srcie si izolare. Totusi, conditiile geografice, istorice si poate mai mult ca orice constiinta apartenentei la acelasi neam, au impus o legatur a maramuresenilor cu fratii lor din celelalte tinuturi locuite de romni. Toponimia si traditiile, precum si atestrile documentare din perioada medieval, confirm legtura permanent cu fratii lor de dincolo de munti.

Reteaua rutier de astzi este modernizat, drumurile spre Maramures sunt asfaltate, fiind accesibile pentru masini. Drumurile urmeaz n general firul vilor principale si secundare pe care sunt dispuse asezrile omenesti cu toat frumusetea si pitorescul lor.

Cile rutiere ale judetului sunt reprezentate de drumul european E60 care strbate traseul Bucuresti Cluj Napoca, E571 spre Dej si DJ1C spre Baia Mare.

Centrul de convergent al tuturor drumurilor rutiere este municipiul Sighetu Marmatiei, fost resedint de voievodat, comitat, si mai trziu de judet, timp de peste 600 de ani. Accesul n Maramures dinspre Baia Mare se face pe soseaua national nr. 18, care trece prin pasul Guti (989 m), una din ,,portile" de intrare n zon - coboar muntele n serpentine, prinde firul rului Mara si-l urmeaz pn la Sighetu Marmatiei. O alt ,,poart" a Maramuresului este pasul Prislop, care leag ntre ele asezrile de pe Valea Marei, o parte din asezrile de pe Valea Tisei si Ronei cu cele de pe Valea Viseului si Borsei, precum si orasele zonei: Sighetu Marmatiei, Viseu de Sus si Borsa. Drumul care se constituie si ntr-o ax etnografic a Maramuresului este cel care porneste de la Sighet si urmeaz firul Vii Izei, cuprinznd toate asezrile de pe aceast vale, precum si cele de pe vile laterale. Tot de la Sighet un alt drum urmeaz firul Vii Tisei, iar prin pasul Huta deschide poarta spre ara Oasului - o alt zon etnografic de mare rezonant n nord- vestul Romniei. Drumuri laterale, drumuri forestiere si de crute, poteci, nlesnesc accesul omului n toate locurile tainice ale Maramuresului, dnd posibilitatea iubitorilor de natur si de cultur popular s-si umple sufletul, s se bucure de creatiile omului si ale lui Dumnezeu.

Cile ferate ofer o alt posibilitate de acces spre Maramures. Prima retea de cale ferat s-a dat n folosint n anul 1875, cnd a devenit functional si gara Sighet. ncepnd din 6 decembrie 1996 s-au dat n folosint noi trasee, pe calea ferat, nspre Ucraina.

Calea ferat nsuma 232 km lungime la sfrsitul anului 2000, cu o densitate de 40 km/1000 km, structurat pe dou directii:

1) Satu Mare Baia Mare Bucuresti, cu mai multe ramificatii;

2) Sighetu Marmatiei Viseul de Jos Salva Beclean, cu ramificatie spre Viseul de Sus Borsa.

Transportul aerian, atat de marfuri cat si de persoane se face prin aeroportul din comuna Tutii Mgherusi situat la 10 km de Baia Mare[24].

2.4 Nivelul de dezvoltare economico-social

Din punct de vedere economic si social dezvoltarea turismului n judetul Maramures exercit o influent pozitiv mai ales asupra utilizrii fortei de munc prin crearea de noi locuri de munc, turismul avnd efecte benefice asupra nivelului de calificare si instruire a oamenilor ct si asupra dezvoltrii economice a judetului.

2.4.1 Economia

Economia actual a judetului Maramures este de tip industrial-agrar, aflat n tranzitie la economia de piat. Numarul total de salariati la sfrsitul anului 2003 este de 96,7 mii persoane, a cror distributie procentual pe principalele ramuri de activitate se prezint astfel:

- agricultur, silvicultur, piscicultur, exploatare forestier

5,8%

- industrie si constructii

46,2%

- servicii si alte activitti

48,0%

Total:

100%

Repartizarea salariatilor pe principalele ramuri de activitate n anul 2003, n judetul Maramures

Tabel nr. 2.1 INDICATORI Aprilie Mai Iunie

Agricultur, silvicultur, piscicultur, exploatare forestiera 2 491 2 501 2 506

Industrie si constructii 45 928 46 104 46 194

Servicii si alte activitti 47 746 47 928 48 022

TOTAL 96 165 96 533 96 722

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2003, INSSE, Bucuresti

Efectivul de salariati la sfrsitul lunii iunie 2003 a fost de 96 722 persoane, n crestere cu 557 persoane fat de sfrsitul lunii aprilie a aceluiasi an.

Distributia salariatilor pe sectoare de activitate evidentiaz c cea mai mare pondere o detin serviciile (49,6% din totalul salariatilor), urmat de industrie si constructii (47,8%), agricultur, silvicultur, piscicultur, exploatare forestier (2,6%).

Comparativ cu sfrsitul lunii aprilie 2003, efectivul de salariati a nregistrat cresteri mai mari la servicii (276 persoane), industrie si constructii (266 persoane), agricultur, silvicultur, piscicultur, exploatare forestier (15 persoane).

Cresterea efectivului de salariati s-a datorat n principal nfiintrii de noi locuri de munc n sectorul privat, reducerea muncii la negru si recalificarea somerilor n concordant cu nevoile curente ale economiei.

2.4.2 Industria

Industria n judetul Maramures este reprezentat prin sectoarele de exploatare si prelucrare a materiilor prime. Ramurile prelucrtoare s-au dezvoltat datorit prezentei zcmintelor de minereuri

polimetalice neferoase si a resurselor de mas lemnoas. Astfel, metalurgia neferoas ocup primul loc ca pondere att n productia industrial a judetului ct si a trii, Maramuresul ocupnd locul nti pe tar n productia de plumb si cupru electrolitic. Baia Mare, Borsa, Baiul, Cavnic reprezint principalele centre ale metalurgiei neferoase.

Pe teritoriul judetului Maramures si mai desfasoar activitatea ntreprinderi textile, de articole de blnrie, materiale de constructii, ncltminte, produse alimentare etc.

Populatia activ ocupat, pe ramuri ale economiei (%), n judetul Maramures, n perioada 1998-2002

Tabel nr. 2.2 INDICATORI 1998 1999 2000 2001 2002

TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Agricultur

42,2 49,0 50,0 49,0 44,7

Silvicultur, exploatare

forestier, vnat 1,2 1,0 1,0 1,0 0,9

Industrie 29,9 22,3 20,0 20,6 24,0

Ind. Extractiv 5,0 3,9

3,7 3,5 3,5

Ind. Prelucratoare 23,9 17,2 15,3 16,1 19,5

Energia electric si termic, gaze si ap 1,0 1,2 1,0 1,0 1,0

Constructii 2,8 2,7 2,6 2,5 2,7

Comert, repararea si ntretinerea autovehiculelor, a bunurilor personale si casnice 6,1 7,8 7,5 8,6 8,7

Hoteluri si restaurante 1,5 0,9 1,2 0,8 0,5

Transporturi si depozitare 3,0 2,7 2,8 2,5 3,3

Posta si telecomunicatii 1,0 1,1 1,0

1,0 1,0

Activitti financiare, bancare si de asigurare 0,5 0,6 0,5 0,6 0,6

Tranzactii imobiliare, nchirieri si servicii prestate ntreprinderilor 1,5 1,9 1,8 1,6 1,5

Administratie public 1,1 1,0 1,3 1,3 1,4

nvtmnt

4,6 4,7 4,6 4,6 4,8

Sntate si asistent social 4,0 4,0 4,6 4,3 4,4

Alte activitti 1,4 1,4 1,1 1,6 1,5

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2003, INSSE, Bucuresti

Agricultura a avut cea mai mare pondere n anul 2000 cu 50,0%, iar n anii urmtori ponderea a nceput s scad la 49,9% n 2001 si 44,7% n 2002. Silvicultura, exploatarea forestier si economia vnatului au

variatii foarte mici. Industria extractiv scade de la un an la altul (1999 3,9%, 2000 3,7%, 2001, 2002 3,5%), iar industria prelucrtoare are o pondere n crestere din an n an (2000 15,3%, 2001 16,1%, 2002 19,5%). Activittile care au o crestere semnificativ sunt: constructii, comert, repararea si ntretinerea autovehiculelor, a bunurilor personale si casnice, transporturile (2000 2,8%, 2002 3,3%) nvtmntul si sntatea.

Industria feroas este reprezentat printr-o turntorie de otel aflat la Baia Mare, iar industria constructiilor de masini are centre la Sighetu Marmatiei si Baia Mare. Productia acestor centre se bazeaz n general pe utilaj minier, masini si utilaje agricole si forestiere, piese de schimb auto etc.

Industria de prelucrare a lemnului a beneficiat de centre la Sighetu Marmatiei, Baia Mare, Baia Sprie, Borsa, unde se realizeaz mobil, placaj, cherestea etc.

O ndelungat traditie n judetul Maramures o are productia mestesugreasca din care se remarc olritul la Scel, Tg. Lpus si prelucrarea artistic a lemnului cu vestitele porti maramuresene, mobilier trnesc, cruci pictate, la Vadul Izei, Spnta, Desesti si prelucrarea lnii la Spnta, Viseu de Sus*25+.

2.4.3 Agricultura

Fondul funciar al judetului Maramures la sfrsitul anului 1996 era format din 311 226 ha de terenuri agricole acoperite cu fnete naturale, pepiniere pomicole si viticole, terenurile arabile nsumnd 3 604 ha cultivate cu: porumb, cartofi, gru, orz etc.

Cresterea animalelor este si ea prezent, principalele animale fiind bovinele, porcinele, ovinele. n sectorul cresterii animalelor s-au desfsurat actiuni menite s conduc la stoparea scderii numrului de animale la toate speciile si relansarea zootehniei conform Programului de guvernare.

A fost elaborat si pus n aplicare Programul strategic privind exploatarea si mbunttirea pajistilor, care n judet ocup 71% din totalul suprafetelor agricole.

S-a constituit cadrul favorabil pentru mbunttirea si asigurarea strii de sntate a animalelor, realizndu-se programul de supraveghere si combatere a bolilor la animale, de prevenire si transmitere a acestora la om.

2.4.4 nvtmntul

n anul scolar 2002 2003, reteaua unittilor de nvtmnt a judetului Maramures cuprindea 56 de grdinite, 271 scoli generale, 32 licee, 1 scoal profesional, o scoal de maistri si 14 institutii de nvtmnt superior.

Evolutia nvtmntului de toate gradele n judetul Maramures

Tabel nr. 2.3 INDICATORI 1999/2000 2000/2001 2001/2002 2002/2003

nvtmnt total:

Unitti 623 366 365 369

Populatia scolar 111 903 109 475 108 169 105 573

Copii de grdinit 17 630 17 526 17 448 17 853

Elevi nscrisi 89 663 87 083 85 241

82 537

Studenti nscrisi 4 610 4 866 5 480 5 183

Personal didactic 7 461 7 318 7 391 6 974

nvtmnt prescolar:

Grdinite de copii 296 52 52 56

Copii nscrisi 17 630 17 526 17 448 17 853

Personal didactic 1 010 941 929 920

nvtmnt primar si gimnazial:

scoli 208 273 272 271

Elevi nscrisi 64 108 61 912 59 542 54 093

Personal didactic 4 405 4 243 4 287 4 022

nvtmnt liceal:

Licee 31 30 30 32

Elevi nscrisi

15 698 15 792 16 382 17 083

Personal didactic 1 508 1 494 1 591 1 425

nvtmnt profesional:

scoli 3 1 1 1

Elevi 4 450

4 669 4 881 5 477

Personal didactic 35 79 48 57

nvtmnt tehnic de specialitate postliceal si de maistri:

scoli 1 1 1 1

Elevi nscrisi 2 339 1 604

1 324 1 026

nvtmnt superior:

Institutii 31 16 14 14

Studenti 4 610 4 866 5 480 5 183

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2003, INSSE, Bucuresti

Efectivul scolar scade de la un an la altul (de la 111 903 n 1999/2000 la 105 573 n 2002/2003). O scdere spectaculoas au avut-o grdinitele (de la 296 n 1999/2000 la 56 n 2002/2003). scolile profesionale au sczut de la un numar de 3 n 1999/2000 la o scoala n 2002/2003. nvtmntul superior a suferit si el o transformare dintr-un numr de 31 de institutii n 1999/2000 la 14 n 2002/2003.

O prim cauz a acestor scderi n nvtmnt o reprezint situatia economic si slaba dotare a scolilor cu tot ceea ce este necesar copiilor, de la grdinite pn la institutiile de nvtmnt superior.

2.4.5 Populatia

Conform ultimului recensmnt din 18 martie 2005, Maramuresul avea 535 000 locuitori, adic 2,37% din populatia trii, din care populatia masculin 249 350, iar cea feminin 285 650*26+. Populatia urban reprezint 52,9%, cea rural 47,1% iar densitatea populatiei este de 82,6 locuitori/km2.

Populatia, pe sexe si medii, la 1 iulie n judetul Maramures

Tabel nr. 2.4

Judetul Maramures

Total (numar persoane) Urban (numar persoane) Rural

(numar persoane) Locuitori / km2

Ambele sexe Masculin Feminin Ambele sexe Masculin Feminin Ambele sexe Masculin Feminin

Anii:

1990 559393 278051 281342 296745 147698 149047 262648 130353 132295 88,7

1995 537477 266134 271343 286789 141256 145533 250688 124878 125810

85,3

2000 530955 262845 268110 284256 139396 144860 246699 123449 123250 84,2

2001 530605 262560 268045 284468 139399 145069 246137 123161 122976 84,2

2002 520635 256901 263734 275357 134416 140941 245278 122485 122793 82,6

2003 519057 255981 263078 274876 133986 140890 244181 121995 122186 82,3

Sursa:www.maramures.insse.ro

Populatia urbana a judetului era alcatuita din 38,6% evrei, 35,4% romni, 19,9% maghiari, 4,5% ruteni (ucrainieni) s.a. Ca limba materna n mediul urban predomina limba idis (36,6%), urmata de limba romna (33,7%), maghiara (25,7%), ucraineana (2,3%) s.a. Din punct de vedere confesional, locuitorii sau declarat n majoritatea lor de religie mozaica (38,9%), urmati de greco-catolici (38,0%), romanocatolici (12,8%), reformati (5,7%), ortodocsi (3,5%) s.a.[27]

Turismul reprezint un factor ce poate duce la o crestere considerabil a economiei judetului Maramures, n msura n care potentialul turistic al acestei zone este bine valorificat prin crearea de conditii optime n vederea practicrii formelor de turism specifice acestui areal si atragerea prin diferite mijloace de promovare att a turistilor romni ct si a celor de peste hotare.

CAPITOLUL 2: CARACTERIZAREA GENERAL A JUDEULUI MARAMUREs.......................................................................................................................... 22

2.1 Maramuresul ntre nou si vechi............................................................................................ 22

2.2 Istorie si cultur n contextul actual...................................................................................... 24

2.3 Asezare geografic si ci de acces......................................................................................... 25

2.4 Nivelul de dezvoltare economico-social............................................................................. 28

2.4.1 Economia..................................................................................................................... 28

2.4.2 Industria....................................................................................................................... 29

2.4.3 Agricultura................................................................................................................... 31

2.4.4 nvtmntul................................................................................................................ 31

2.4.5 Populatia...................................................................................................................... 33 CAPITOLUL 4: CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDEULUI MARAMUREs................. 82

4.1 Asezrile .............................................................................................................................. 82

4.2 Mestesugurile trnesti......................................................................................................... 83

4.3 Casa si gospodria trneasc.............................................................................................. 84

4.4 Portul popular si obiceiurile................................................................................................ 85

4.5 Monumentele de arhitectur, bisericile si portile maramuresene........................................ 87

4.6 Decorul si simbolistica lui................................................................................................... 88

CAPITOLUL 4

CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDEULUI MARAMUREs

Diversitatea formelor de relief, ntinderea pdurii cu bogatul fond cinegetic, specificul etnografic si folcloric, prezenta unor monumente istorice si de arhitectur, multimea izvoarelor minerale si prezenta statiunuilor climaterice confer judetului Maramures un valoros potential turistic. Dintre toate acestea, cadrul etnografic este cel care atrage n mod deosebit turistii prin frumusetea si diversitatea caselor, portilor traditionale, uneltelor, testurilor, ceramicii, bisericilor, datinilor si folclorului, unice prin semnificatie, vechime si desfsurare.

4.1 Asezrile

La ntrebarea de ce este frumos Maramuresul, vom gsi o multime de rspunsuri pornite din impresii de moment, din impactul pe care-1 are vizitatorul cu natura, cu oamenii si creatiile acestora. Credem c armonia care s-a creat ntre om si operele sale integrate n peisajul maramuresean d nastere specificului care individualizeaz zona, care-i confer acesteia unicitate.

Privit n ansamblu, asezarea maramuresean are ca dominant biserica, care n general este amplasat n mijlocul satului sau n mijlocul celor dou prti ,,susani" si josani". Biserica, n general este amplasat pe un patrimoniu, de unde domin satul. n jurul bisericii este cimitirul satului, unde de secole sunt ngropati cei care pleac n lumea de dincolo.

Avnd n vedere criterii etnografice, istorice si geografice, se constat elemente de identitate cultural local care indic mai multe subzone. Pentru aceste subzone pledeaz si tipul de asezare si structura gospodriei trnesti, ocupatiile specifice portul popular si arta popular n general, obiceiurile si folclorul, particularittile lingvistice, si nu n ultimul rnd, arhitectura.

1) Subzona plasat n vestul Maramuresului, definit geografic de bazinul Marei si Cosului si cursul inferior al Izei pn la Brsana, n care folosirea lemnului de stejar a imprimat constructiilor anumite caractere.

2) Subzona central, cuprinznd cursul mijlociu al Izei (ntre Strmtura n nord si Slistea de Sus, n sud) si apa Viseului (de la vrsare n nord si pn la Viseu de Sus, n sud), n care s-a dezvoltat arhitectura cunoscut ndeobste maramuresean, incluznd cele mai reprezentative biserici de lemn (Ieud, Rozvlea, Bogdan Vod, sieu, Botiza, Poienile Izei).

3) Subzona estic a bazinului Ruscova, grupnd si ctunele populatiei de ruteni, n care arhitectura prezint unele note diferite fat de restul zonei, n ceea ce priveste planul si sistemul de decoratie.

4) Subzona nordic, de-a lungul Tisei, n care se simte mai puternic influenta arhitecturii orasului Sighet, precum si a localittilor urbane de dincolo de Tisa, ducnd la anumite fenomene de hibridizare.

5) Subzona sudic cuprinde cursurile superioare ale Izei si Viseului (satele Scel, Borsa, Moisei), mai complex ca structur, n care se resimt legturile cu Nsudul si cu Bucovina.

Desi s-a fcut mult pentru dezvoltarea unui turism modern, amenajrile actuale sunt nc departe de a pune n valoare potentialul turistic al judetului[58].

4.2 Mestesugurile trnesti

Acestea au aprut pentru a satisface nevoile omului, n special n perioada cnd satele erau ,,nchise", guvernate de un sistem autarhic. Odat create, ele s-au perfectionat, pstrndu-se vii pn n zilele noastre.

Torsul, tesutul si cusutul. Ambianta interiorului casei din Maramures este armonizat de prezenta textilelor care, prin varietatea lor, bogtia formelor, motivelor decorative, a cromaticii si nu n ultimul rnd a felului cum sunt aranjate, dau o not specific zonei. Dup functia testurilor n cadrul casei se disting: testuri de uz curent (cerga, tolul, tolinca, lepedeul, fata de perin, stergarele, fata de mas); testuri cu caracter decorativ (tolurile si cergile de rud, cptie de pern, testurile de desagi, stergarele de rud, stergarele de icoan, stergarele de blid, fetele de mas si lepedeele care se pun pe rud); testurile de ritual (covorul pe care ngenuche mirii cnd depun juramntul, dar si covorul de pe masa pe care este asezat mortul n cosciug n timpul priveghiului si al prohodului, stergarele si materialele de traist care se dau de poman la nmormntare, crijma de botez).

Prelucrarea lemnului. Mestesugul prelucrrii lemnului se justific prin bogtia pdurilor de foioase si rsinoase, pduri care si astzi acoper o mare parte a teritoriului. Viata de azi a impus n Maramures noi tehnici si materiale de constructie. Mestesugarii de case si porti, prezenti n toate satele zonei, folosesc si astzi vechile tehnici traditionale: cioplitul lemnului cu securea, ftuitul cu barda, tiatul si crpatul lemnului gros cu fierstrul si joagrul, securirea pentru drnitit, rindele, dlti, sfredele. n cadrul Maramuresului, comuna Spnta face o not aparte n privinta artei lemnului. Mesterul Stan Ion Patras a colorat lemnul sculptat tot de el, n albastru ca fond, iar pentru sublinieri a folosit galbenul, rosul, albul. Stan Patras a mai lucrat si mobilier trnesc, miniaturi, picturi pe lemn.

Olritul. nc se mai pstreaz n casele maramuresenilor piese vechi de ceramic

provenite din zona Scel, Sighet, Ieud. Astzi functioneaz centrul de ceramic de la Scel si cel de la Sighet. Centrul de ceramic de la Scel are un specific propriu, absolut inconfundabil, ceramica de Scel este cunoscut ca ceramic de factur dacic, deoarece prin tehnicile de lucru, dar si prin forma vaselor si prin elementele decorative este foarte asemntoare cu ceramica arheologic din La Tene-ul dacic. Efectul deosebit al ceramicii de la Scel l constituie forma si culoarea rosie nesmltuit. Armonia ntre forma vaselor si simplitatea motivelor decorative, ntr-o cromatic cald, d not de vechime si autenticitate pentru aceste obiecte. Ceramica de Scel a avut o larg rspndire, piese de mare rafinament artistic ptrunznd n colectiile muzeelor zonale, nationale si n multe colectii particulare. si astzi vasele ceramice si gsesc rolul lor functional (pentru ap, lapte, preparatul hranei), iar pentru calittile lor estetice se folosesc si n decorarea interiorului.

4.3 Casa si gospodria trneasc

Privit n ansamblu, gospodria trneasc traditional se ncadreaz n tipul gospodriilor cu curte dubl. Fiecare spatiu din gospodrie este ocupat de o constructie cu destinatie special. Gospodria maramureseanului cuprinde dou componente: statutul, respectiv gospodria propriu-zis (grdina, livada, grdinita, curtea cu casa si ocolul vitelor) si terenurile din afara gospodriei (fnete, pmnt arabil, pdure). Astzi gospodriile s-au modernizat, fenomen firesc si necesar, s-au ndesit de-a lungul drumului principal, dar n general, au pstrat structura modelului traditional.

Casa - Locuinta. Este un semn, o marc cultural si de civilizatie a unui popor. n ea este ncorporat un sistem existential, filosofic, de aceea se constituie ntr-un element

de identitate cultural si national.

Casa tranului din Maramures poart amprenta timpului peste care a trecut si la care a rezistat, rmnnd un simbol al startoniciei. Casa este dovada importantei de care s-a bucurat ntotdeauna din partea celor care o locuiau si de aceea, pe lng functionalitate, s-a avut n vedere si aspectul ei estetic, pe msura oamenilor locului, a frumusetii lor sufletesti si a mediului natural care o nconjoar. n Maramures, arhitectura constructiilor este ntr-o armonie perfect cu peisajul, formnd o simbioza ntre om, creatiile sale si mediu.

Astzi gospodriile s-au modernizat, fenomen firesc si necesar, s-au ndesit de-a lungul drumului principal, dar, n general, au pstrat structura modelului traditional.

Satul maramuresean, pn n primele decenii ale secolului nostru era pus sub semnul "civilizatiei lemnului". Toate componentele, de la poarta de intrare pn la cas, erau confectionate din lemn, la fel ca si morile, pivele, vltorile si uleinitele, dar si constructiile administrative. Din lemn erau si semnele de mormnt - crucile - si troitele de hotar si ca o sintez a geniului creator trnesc tot din lemn erau construite si bisericile maramuresene. Intrnd astzi ntr-o cas trneasc vei fi uimit de abundenta produselor textile de tot felul, care mai de care mai colorate, mobilier modern n amestec cu piese traditionale, vase emailate cu motive strident colorate asezate n stive pe dulapuri, n esent, un amalgam ntre vechi si nou. Interiorul trnesc traditional conditionat de factori social-economici, etnopsihologici, geoclimatici a fost si este supus nevoii de nnoire. Trebuie s remarcm c semnul categoriei sociale nu era dat de mrimea ncperilor casei, ci de mrimea si numrul constructiilor anexe din gospodrie, care erau relevante pentru bogtia n animale, pmnt.

4.4 Portul popular si obiceiurile

Maramuresul, sub aspectul creatiei populare, este o zona unitar cu caracteristici specifice de necontestat. Un loc important n domeniul acestei creatii l detine portul

popular[59]. n timp, portul popular, ca de altfel majoritatea categoriilor culturii populare materiale si spirituale, sufer n continuare modificari, care, n ultimii ani, au devenit din ce n ce mai pregnante. Se renunt cu mare usurint si rapiditate la piesele traditionale, prelundu-se mbrcminte din comert.

Costumul femeiesc din Maramures, cu multe elemente specifice locale, pe ansamblu, se integreaz n structura general a portului popular romnesc. O mare valoare artistic o au cmsile femeiesti, confectionate din pnz alb tesut n cas. La femeile tinere si fete, decolteul si mnecile sunt accentuate de ornamente realizate prin custuri de mare migal si cu fire divers colorate. O cmas bogat ornamentat, care astzi a devenit frecvent n Maramures, este cmasa de Spnta. Croiul acesteia este cel traditional specific zonei, cu mneca ncretit prins din umr si decolteul ptrat. Pieptarul femeiesc are n general dou variante: cel din pnur de ln si cojocul din blan de miel, brodat cu ln fin, divers colorat. Podoabele femeilor din Maramures sunt putine si sobre. La gt poart si azi "zgrdane" din mrgele colorate, nsirate si mpletite sau "tesute" n motive geometrice.

Costumul brbtesc se nscrie n aria portului transilvnean, cu elemente comune si pentru celelalte provincii romnesti. Cmasa traditional brbteasc, confectionat din cnep si in, astzi din bumbac sau n amestec cu in, este tesut n cas. Pieptarul, o alt pies a costumului popular brbtesc, este confectionat din pnur si tivit pe margini cu catifea neagr dar si albastr, la Spnta, Sarasu si Iapa. ncltmintea traditional era format din opinci cu obicele de ln legate cu curele. Astzi se poart cizme sau bocanci. O categorie aparte a costumului popular o constituie portul pcurarilor, piesele sunt tratate cu snge de ied n amestec cu unt, cear de albine si rsin de brad, n felul acesta devenind impermeabile si imune la insecte. Se fierb cu scoart de arin si capt o culoare neagr. Hainele pcurarilor se numesc smolenci si sunt o marc personal si semn de distinctie. Portul popular este nc viu n zon, iar zilele de srbtoare devin pentru strini o revelatie estetic*60+.

Obiceiurile sunt o component a modului existential al oamenilor si constituie un sistem de viat care s-a statornicit n timp, n cadrul cruia s-au produs si se produc schimbri, de sens si functionale, dar care se mentin si n zilele noastre, pstrndu-si functiile esentiale. Momentele importante, hotrtoare din viata omului, ca nasterea, cstoria, moartea, dar si zilele de trecere de la un anotimp la altul, care presupun munci specifice, au determinat aparitia unor ceremonii si ritualuri de o frumusete si originalitate deosebit.

De-a lungul timpului, obiceiurile au pierdut tot mai mult caracterul lor magic si ritual, au trecut n cel ceremonial, evolund nspre cel artistic, pstrnd totusi secventele esentiale initiale. Toate obiceiurile statornicite n viata comunittilor maramuresene, cele din ciclul vietii, dar si cele de peste an, sunt marcate si de componente sacrale crestine, cu note proprii, care au contribuit la pstrarea si transmiterea lor peste timp.

4.5 Monumentele de arhitectur. Bisericile si portile maramuresene

Monumentele Maramuresului sunt fr ndoial monumentele neamului romnesc. Maramuresul si-a lsat amprenta pe pmntul milenar prin constructiile de lemn, case si biserici, mori si semne de mormnt, acareturi gospodresti si unelte. Prezenta, n toate satele Maramuresului, a bisericilor de lemn, este expresia rolului pe care l-au avut acestea de-a lungul veacurilor n viata si spiritualitatea romneasc de pe acele meleaguri*61+.

Din punct de vedere al planimetriei, la bisericile maramuresene se constat unitatea de conceptie, edificiile fiind ridicate pe sistemul de plan folosit de ntreaga arhitectur medieval romneasc si caracteristic cultului ortodox. Caracteristic arhitecturii bisericilor maramuresene este supranltarea boltii naosului, ce se sprijin nu pe peretii cldirii, ci pe un sistem de grinzi si console. Elemente de decor vin s sustin arhitectura maiestuoas a constructiei. ncadramentele usilor masive de la intrare, precum si ale ferestrelor, poart nsemne decorative pe care le gsim frecvent si la casele traditionale si care, sunt expresia unui limbaj ce se las greu de descifrat, avnd o ncrctur simbolistic milenar, astzi trecut n planul artisticului.

ntre monumentele Maramuresului, un loc aparte l au troitele de hotar, att de specifice satelor romnesti. n Muzeul Etnografic al Maramuresului din Sighetul Marmatiei se mai pstreaz elemente componente - sculpturi ca "Sf. Ioan", mai multe rstigniri "Iisus Hristos", "Sf Maria cu Pruncul" recuperare de la troitele din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea[62]. Semnele de mormnt sau crucile, cum sunt denumite de steni, atunci cnd s-au pstrat, devin monumente, deoarece ele aduc de peste secole forme sculpturale si motive decorative deosebite si de cele mai multe ori, texte care ele nsele sunt monumente de limb. Maramuresul are putine monumente vechi din zid (de piatr, pmnt, crmid).

Printre acestea, cettuia dacic cu suprapunere medieval de la Oncesti, asezarea fortificat de pe Dealul Cettii din muncipiul Sighetul Marmatiei, datat la sfrsitul epocii bronzului si nceputul epocii fierului.

Un element important al gospodriei maramuresene l constituie portile, adesea cu o nftisare monumental, care si-au cucerit o faim binemeritat prin armonia proportiilor, prin echilibrul constructiei si prin metafora dens a ornamentatiei. Adevrate opere de art, frumusetea portilor uimeste cu att mai mult cu ct creatorii au fost trani simpli, fr pregtire special, dar cu un simt al esteticului deosebit. O poart maramuresean este un ansamblu format din prti fixe si mobile . Poarta maramuresean "clasic" si cea mai des ntlnit este alcatuit din trei stlpi de baz, confectionati din lemn de stejar, dispusi paralel si n acelasi plan. Poarta maramuresean este, n afar de atributele deja descrise, si o marc de identitate cultural, zonal si local. Dac n privinta arhitecturii locuintei si a celorlalte componente ale gospodriei traditionale s-au produs astzi mutatii nu ntotdeauna fericite, pierzndu-se mult din specificul zonal, poarta rmne ca un simbol al Maramuresului, rennoindu-se an de an pe aceeasi structur, pe acelasi model. Portile maramuresene alctuiesc un capitol important al civilizatiei lemnului si vzute ntr-un context european, ele reprezint o contributie de seam la mbogtirea tezaurului cultural al vechiului nostru continent.

4.6 Decorul si simbolistica lui

Cel care va zbovi putin pe pridvorul unei biserici maramuresene va constata, nu fr surprindere, c decoratia n lemn a stlpilor de la intrare este identic cu a portilor de la gospodriile trnesti din satele regiunii. Printre cele mai frecvente motive care apar ncrustate pe cadrul usilor exterioare la intrarea n biserici este n primul rnd funia rsucit. Acest motiv l gsim si n sculptura brului masiv care ncinge mai ntotdeauna biserica de jur-mprejur. Element decorativ astzi, la vechile culturi din care a fost preluat, el avea un rol simbolic, brul acesta mai ilustreaz si planul de legtur dintre Cer si Pmnt. n afar de funia rsucit, Soarele, arborele vietii, roata si coroana sunt cele mai frecvente elemente decorative.

Soarele apare nu numai pe porti, ci pn si pe obiecte de uz casnic, pe testuri brodate si pe cruci n cimitire. El era prezent nc din preistorie n simbolistica celor mai multe popoare. Soarele era considerat simbolul vietii, al cunoasterii si al ntelepciunii. Soarele era msura timpului si simbolul vietii, astfel el a fost cunoscut n Maramures reprezentat sub form de disc, cu raze multe si dese, dar cel mai frecvent se poate vedea sub form de rozacee cu petale, reprezentare care vine de fapt cu aceeasi semnificatie. Luna - ca simbol, nseamn cel mai adesea puterea femeii, divinitatea mam, regina cerului, combinat cu Soarele ca parte masculin; Luna simbolizeaz ritmul ciclic al timpului, devenirea universal; aparitia, disparitia si reaparitia ei nseamn deasemenea nemurirea si vesnicia, rennoirea etern. Luna are si aspecte mai putin pozitive, reprezentnd irationalul, intuitivul, subiectivismul. Luna este n general asociat cu Soarele, si reprezint astfel cstoria sfnt dintre Cer si Pmnt. Luna plin nseamn ntregul, mplinirea, forta si puterea sufleteasc, Soarele - puterea trupeasc. Luna jumtate este un simbol de ngropciune; n descrestere ea mbrac un aspect demonic, nseamn nenorocire. Luna nou, n crestere, arat lumin, este "nava luminii care pluteste pe marea noptii". Arborele sau pomul vietii este reprezentat n Maramures fie cioplit n lemn, fie pictat, fiind aproape peste tot alturi de Soare, motivul cel mai frecvent ntlnit n regiune. Motivul semnific viata vesnic, "tinerete fr btrnete"; el este o mostenire a dendrolatriei, cultul arborilor, cult de circulatie universal.

Coroana. Sculptat n lemn sau confectionat din diverse frunze sau flori, de dimensiuni mai mari sau redus la dimensiuni de amulet, coroana a avut din cele mai vechi timpuri o gam de semnificatii dintre cele mai diverse, care merg pn la contradictoriu: simbol funerar, semn de distinctie, recompens, veselie, pavz mpotriva bolilor. Florile erau utilizate n scop profilactic, contra anumitor boli, prin nsusirile speciale pe care unele dintre ele le aveau. Ca talismane profilactice care se puneau n anumite puncte ale corpului, florile au avut una din cele mai vechi ntrebuintri. n mormintele antice se puneau flori ca: rosmarin, albstrele, busuioc, pentru a ntrzia putrefactia corpului. Roata, un alt ornament des ntlnit n Maramures, simbolizeaz fie schimbarea si curgerea fr ntrerupere a timpului, fie ciclurile anului. Crucea nssi este unul dintre cele mai vechi semne fcute de mna omului. Are semnificatii magice, previne si chiar respinge rul; ea a fost si un instrument de tortur si pedeaps. n acceptiunea ulterioar a Bisericii crestine, prin rstignirea si moartea lui Iisus pe cruce, a fost transformat dintr-un obiect de tortur ntr-un lucru sfnt,

devenind simbol al crestinismului. sarpele este unul dintre cele mai complexe simboluri; l gsim gravat si sculptat n lemn pe stlpii portilor n mai multe regiuni din Romnia, n special n Maramures. Poate reprezenta uneori spiritul binelui, alteori al rului. n Maramures este ncrustrat pe stlpii portilor pzind gospodria. sarpele, ca simbol, este soarta omului nsusi: "repede ca nenorocirea, ascuns si chibzuit ca rzbunarea, de neptruns ca destinul". Coarnele de berbec sau de bovideu care mpodobesc sub form de gravur sau cioplitur n lemn portile maramuresene, erau considerate ca simboluri pentru putere, fecunditate si fort regeneratoare*63+.

Arta si civilizatia popular maramuresean reprezint una din componentele de baz ale culturii si civilizatiei nationale, capabil s oglindeasc ntr-o modalitate specific realitatea lumii prin crearea de ansambluri, grupuri artistice, generate de un evantai larg de emotii si talente cu adnci rdcini n spatiul carpato-danubiano-pontic cu ndelungate evolutii istorice si care au nceput s fie apreciate si mai bine cunoscute abia la nceputul secolului XIX.

Prezentarea traseului pe zile

Circuitul turistic va urmari n principal vizitarea urmatoarelor puncte turistice:

Baia Mare Baia Sprie - Vadu Izei Sighetu Marmatiei Spnta

ZIUA 1: 1.08.2006

Ora 7.30: ntlnire n Piata Unirii, Bucuresti. Plecare cu Minivan-ul catre Baia Mare pe traseul Brasov, Tg. Mures, Bistrita cu scurte opriri.

Ora 16.30: Sosire Baia Mare, vizitare Biserica din Lemn, Biserica Sfnta Treime, casa Iancu de Hunedoara, Turnul lui stefan, Turnul Mcelarilor, Vechiul Han al orasului, Muzeul judetean.

Ora 20.00: Cazare si cina la hotel Mara (3*).

ZIUA 2: 2.08.2006

Ora 8.30: Mic dejun la hotel Mara (3*).

Ora 9.30: Plecare catre Baia Sprie unde se vor vizita rezervatia naturala Chiuzbaia, Creasta Cocosului, Lacul Albastru, Muzeul de Mineralogie si biserici de lemn.

Ora 19.00: Cazare si cina traditionala n ambianta unui taraf de muzica populara la pensiunea Vlad (3 margarete).

ZIUA 3: 3.08.2006

Ora 8.30: Mic dejun la pensiunea Vlad (3 margarete).

Ora 9.30: Plecare catre Mara Desesti Hrnicesti unde se viziteaza Cheile Ttarului, Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Desesti ridicata n anul 1770, case, porti monumentale, sopronuri pentru fn si alte biserici din lemn.

Ora 19.00: Cazare si cina la pensiunea Ioana (2 margarete) n satul Hrnicesti

ZIUA 4: 4.08.2006

Ora 8.30: Mic dejun la pensiunea Ioana (2 margarete).

Ora 9.30: Plecare catre Giulesti Vadu Izei, traseu care ofera pe lnga peisaje de un mare pitoresc si satisfactia vizitarii unora dintre cele mai vechi biserici din lemn, precum si a unui sir ntreg de porti maramuresene, adevarate arcuri de triumf rustice. Aici se vor vizita Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf. Nicolae.

Ora 19.30: Cazare si cina la Vila Doina n Vadul Izei

ZIUA 5: 5.08.2006

Ora 8.30: Mic dejun la Vila Doina

Ora 9.30: Plecare catre Sighetu Marmatiei Cmpulung la Tisa. Aici se viziteaza cldirea actualei biserici reformate cea mai veche constructie din orasul Sighetu Marmatiei ce dateaza din secolul al XI-lea, cldirea monumental a fostei prefecturi a judetului Maramures care, pe fronton, deasupra usii de la intrare, pstreaz n original sterna veche a Maramuresului, Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare Maramuresene.

Ora 19.30: Cazare si cina la pensiunea Casa Iurca

ZIUA 6: 6.0.2006

Ora 8.30: Mic dejun la pensiunea Casa Iurca

Ora 9.30: Plecare catre Spnta unde se vor vizita Cimitirul Vesel si Centrul etnografic.

Cimitirul Vesel de la Sapnta (la 18 km de Sighetu Marmatiei), unic n lume, uluieste prin originalitatea sa. Crucile de lemn sculptate si pictate de mesterul popular Stan Patras, l-au transformat ntr-un adevarat muzeu. Coloritul crucilor si textele pline de umor eternizeaza ipostazele esentiale ale vietii si evidentiaza vigoarea spiritului romnesc care nu se teme de moarte. Se poate spune ca satele maramuresene reprezinta o imensa Galerie de arta populara. n zilele de sarbatoare decorul lor este completat de costumele localnicilor, puternic colorate, cusute cu migala si fantezie; obiceiurile

reprezinta originale demonstratii de arta populara. Vestitele porti maramuresene sunt adevarate carti de vizita ale sculpturii n lemn. Maiestrit lucrate, ele au ca ornament elementul traditional pentru ara Maramuresului: semnul soarelui, simbolul vietii.

Ora 19.30: Cazare si cina la pensiunea Adriana (3 margarete).

ZIUA 7. 7.08.2006

Ora 8.30: Mic dejun la pensiunea Adriana (3 margarete).

Ora 9.30: ntoarcere pe traseul Cmpulung la Tisa - Sighetu Marmatiei - Vadu Izei Giulesti - Hrnicesti Desesti Mara - Baia Sprie - Baia Mare

Ora 19.30: Cazare si cina la hotel Mara (3*) n Baia Mare

ZIUA 8: 8.08.2006

Ora 8.30: Mic dejun la hotel Mara (3*)

Ora 9.30: Plecare catre Bucuresti pe traseul Bistrita, Tg. Mures, Brasov

Ora 17.30: Sosire n Bucuresti, Piata Unirii

Analiza de pret a circuitului turistic

Circuitul turistic maramuresean se desfasoara n perioada 1-8 august 2006, si prezinta n programul turistic urmatoarele obiective: n Baia Mare - Biserica din Lemn, Biserica Sfnta Treime, casa Iancu de Hunedoara, Turnul lui stefan, Turnul Mcelarilor, Vechiul Han al orasului, Muzeul judetean; n Baia Sprie - rezervatia naturala Chiuzbaia, Creasta Cocosului, Lacul Albastru, Muzeul de Mineralogie si biserici de lemn; Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Desesti; Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf. Nicolae n Vadu Izei; Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare Maramuresene n Sighetu Marmatiei; Cimitirul Vesel si Centrul etnografic din Spnta.

Beneficiarii acestui program turistic pot fi: - grup de turisti romni sau straini

- grup de familii

Organizatorul grupului si al circuitului turistic este ANTREC, unul din scopurile sale fiind acela de a promova imaginea judetului Maramures si de a l aduce n acelasi timp n atentia turistilor de pretutindeni.

Calculatia pretului de vnzare este nfatisata n urmatorul tabel, observndu-se prezentarea tipurilor de cheltuieli, alaturi de comision si asigurare, pentru ca n final sa rezulte pretul total de vnzare pe persoana, apoi totalul pretului de vnzare pentru ntreaga actiune, respectiv pentru cele 20 de persoane.

Calculatia pretului de vnzare

Tabel nr. 6.2

Nr.crt Articole de calculatie Elemente de cheltuieli Elemente de calcul (RON) Valoare (RON)

Cheltuieli directe Cheltuieli cu cazarea 35 RON/np*7 nopti 245

4900

2 Cheltuieli cu alimentatia 40 RON/zi*8 zile 320 6400

3 Cheltuieli cu transportul 1280 km*2RON/100 km 25,6 512

4 Cheltuieli culturale -

5 Cheltuieli cu ghidul

15 300

6 Cheltuieli cu soferul

15 300

7 Cheltuieli organizatorice

50 1000

8 Alte cheltuieli -

9 Total cheltuieli directe (CD)

670,6 13412

10 Comision (10% * CD)

67,06 1341,2

11 Asigurare (3% * CD)

20,12 402,36

12 TVA (19% * comision)

12,74 254,83

13 Total costuri

770,52 15410,4

14 Rotunjiri

771 15420

15 Total pret de vnzare

771 15420

16 Total pret de vnzare n euro

220 4400

Sursa: Neacsu Nicolae, Cernescu Andreea Economia turismului. Studii de caz. Reglementari, Editura Uranus, Bucuresti, 2003

Concluziile ce se desprind n urma realizarii tabelului nr. 6.2 reflecta faptul ca pretul total de vnzare/persoana este de 771 RON echivalent a 220 euro.

Acest pret este accesibil nu numai pentru familiile cu venituri medii ci si foarte atragator n acelasi timp pentru straini.

Pretul vnzare persoana cuprinde urmatoarele servicii:

- cazare la hotelul Mara din Baia Mare, pensiunile Vlad, Ioana, Casa Iurca, Adriana si Vila Doina

- masa n stil traditional

- transport Bucuresti Baia Mare - Baia Sprie - Vadu Izei Sighetu Marmatiei Spnta Baia Mare Bucuresti

- servicii de ghid specializat n arta folclorului romnesc si vorbitor de limbi straine

Se acorda facilitati : tarifele pentru copii 0 6 ani: gratuit

tarifele pentru copii 6 -14 ani: reducere 50%

Pretul nu include costurile intrarilor la obiectivele turistice.

Circuitul turistic n zona Maramuresului va fi promovat prin intermediul agentiilor de turism, internetului si televiziunii.

CONCLUZII

nzestrat cu un potential turistic deosebit de variat, diversificat si concentrat prin existenta unor forme de relief mbinate pe tot teritoriul, a unei clime favorabile practicrii turismului pe aproape tot parcursul anului, a unui potential faunistic si floristic bogat n specii si ecosisteme singulare n Europa, cu factori naturali de cur balnear, cu un patrimoniu cultural istoric si arhitectural de referint mondial, judetul Maramures se poate ncadra n rndul destinatiilor turistice atractive din Romnia si chiar din Europa.

Tursmul se practic din vremuri strvechi, nsa a cunoscut o dezvoltare major n ultimele doua secole; mai cu seam, primele definitii ale turismului au fost realizate n secolul al-XIX-lea de mari profesori ai domeniului precum: Guy Freuler, Edmound Picard, W. Hunziker, care au ncercat s formuleze si s delimiteze urmtoarele notiuni: turist, excursionist, cltor, vizitator.

Important zon turistic a trii noastre, judetul Maramures este situat n extremitatea de N-NV a Romniei, la granita cu Ucraina, ntre 4702000 si 4800015 latitudine N si 2205230 si 2500730 longitudine E. Maramuresul are o suprafat de 6 304 km2 adic 2,37% din suprafata trii si o populatie de 535 000 locuitori (2005) si se ntinde n partea de nord a Carpatilor Orientali, acolo unde acestia se desfac n dou ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului, nchiznd depresiunea cu acelasi nume. n cadrul judetului ntlnim numeroarse orase, ns cele mai importante dintre ele sunt municipiile Baia Mare si Sighetu Marmatiei.

Cile de acces ale judetului sunt cele clasice: sosele, ci ferate, ci aeriene (aeroportul Tutii Mgherusi situat la 10 km de Baia Mare).

Judetul Maramures are o economie de tip industrial-agrar, principalele ramuri de activitate fiind agricultura, industria si constructiile.

Relieful judetului este predominant muntos, acoperind 43 % din suprafata acestuia. Clima este temperat continental, cu ierni aspre si veri rcoroase. Reteaua hidrografic este bogat datorit regimului abundent al precipitatiilor n zonele montane, unde si au izvorul majoritatea rurilor, si are o lungime de peste 3000 km. Principalele ruri ale judetului sunt: Somes, Lpus, Iza, Viseu, Vaser si Mara. n muntii Rodnei se gsesc si cteva lacuri naturale: Iezerele, Buhescu, ns cel mai important lac al judetului este Firiza (10 ha).

ntinderea mare a pdurilor a constituit un mediu prielnic pentru dezvoltarea unei faune bogate: capra neagr, marmota de munte, cerbul carpatin, vulpea, iepurele etc. Tot aici ntlnim mai multe rezervatii naturale, cea mai important fiind Parcul National Muntii Rodnei Rezervatie a Biosferei, cu o suprafat de 3 300 ha.

Una din atractiile principale ale judetului sunt bisericile din lemn ce s-au mentinut de-a lungul timpului aproape nealterate si care detin adevrate recorduri: Biserica din Deal de la Ieud este cea mai veche biseric din lemn din Europa (1364) si Biserica din lemn din Surdesti este cea mai nalt biseric din lemn din Europa (1721).

Spnta uluieste lumea cu frumusetea unic a Cimitirului Vesel, creatia lui Ion Stan Patras, n care coloritul crucilor evidentiaz vigoarea spiritului romnesc care nu se teme de moarte, nu ngenuncheaz n fata ei, ci o consider o simpl trecere, necesar n rotirea ireversibil a ciclului vietii. Maramuresul este tara oamenilor tari si colturosi la chip ca piatra, tara oamenilor harnici si buni la suflet ca pinea cald.

Motivele ornamentale ale portilor maramuresene, cergile nflorate, covoarele, portul, ciopliturile mrunte, icoanele pe sticl si multe alte comori traditionale prezente n acest judet ti vor dezvlui nclinatia spre frumos a maramuresenilor, transformat n miestrie, n vocatie atunci cnd urmresti arhitectonica armonioas a bisericilor si caselor din lemn.

Pentru a deveni o destinatie turistic din ce n ce mai cautat judetul Maramures are nevoie de o baz tehnico-material mult mai dezvoltat, mai ales din punct de vedere al agrementului care, n ultimii ani, a devenit o motivatie foarte important n paracticarea turismului. Judetul este renumit pentru

pensiunile agroturistice unde turistii pot reveni la o viat simpl, departe de banalul cotidian si de toate problemele legate de aglomeratia urban. n cadrul acestor pensiuni, turistii nu numai c se odihnesc dar pot lua parte si la activittile specifice tinutului: olrit, cioplitul lemnului, cusut, brodat etc.

Datorit potentialului natural si antropic foarte variat formele de turism ce se pot practica n judet sunt diverse: turism montan, balnear, cultural, stiintific, rural, agroturism.

Numrul turistilor sositi n ultimii ani s-a mrit, ceea ce nseamn c atractia ctre acest judet este n crestere, ns acestia nu au nnoptat mai mult de 2,3 zile, cu toate c unittile de cazare sunt variate si numeroase. Coeficientul de utilizare a capacittii de cazare era de doar 14 % n anul 2005 deoarece judetul detine unitti de cazare ce functioneaz la capacitate maxim doar 3-4 luni pe an, mai ales n sezonul de var.

Principalele msuri ce ar trebui aplicate pentru realizarea unei activitti turistice dezvoltate n zona Maramuresului sunt: crearea de programe si fonduri pentru co-finantarea de proiecte de dezvoltare regional, corelarea programelor nationale cu cele de interes local si regional, extinderea comunicatiilor n zonele de interes turistic, a transporturilor eficiente si moderne, promovarea potentialului turistic zonal prin participari la trguri de turism, prin realizarea de campanii publicitare, ntocmirea de brosuri cu informatii despre potentialul turistic al zonei si cu imagini sugestive n acest sens, mediatizarea pensiunilor si fermelor agroturistice.

Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie, cultur si geografie fr profesor. Nu trebuie dect s priviti si s ascultati cu mare atentie spectacolul ce va nconjoar. Natura se desfsoar miestoas de jur mprejur iar viata localnicilor , att de linistit dar att de bogat, nu v va lsa indiferenti. Veti dori s faceti parte, s aflati, s ncercati.

Desi suntem la nceput de drum, avem totusi succese n turismul rural din Romnia. De la luna, la luna tot mai multi turisti romni sau straini ne solicita pentru petrecerea vacantelor. Ce poate fi mai minunat dect un mic dejun cu lapte prospat, o plimbare pe cararile muntilor, ulita satului, cteva clipe n fata unei expozitii artizanale, o plimbare cu sania trasa de cai, cteva ore visnd n fata sobei? Cum sa nu alegi aceasta lume minunata a satului n locul hotelurilor zgomotoase?