 Muntenia este o regiune istorică

din sudul României, parte

componentă a Țării Românești.
Limitele sale sunt: la nord munții
Carpați (care o delimitează
de Transilvania), la vest râul Olt
(care o separă de Oltenia), la sud
și est fluviul Dunărea (care o
delimitează
de Bulgaria și Dobrogea), iar la
nord-est râurile Milcov, Putna și
Siret (dincolo de care se
află Moldova).
 Culmile montane se desfăşoară pe
formaţiuni geologice. În partea
nordică a regiunii, de la vest la est, se
întinde lanţul muntos al Carpaţilor
Meridionali cu masivele Munţii
Făgăraş, Munţii Bucegi , Munţii
Gârbovei şi Ciucaş. În masivul Făgăraș
se găsesc cele mai înalte vârfuri
muntoase din România și anume,
Vârful Moldoveanu (2.544m) și Vârful
Negoiu(2.535 m).
 Integrată climatului temperat-continental, cu nuanţe de excesivitate mai pronunţată pe
măsura înaintării spre est şi sud-est, regiunea Sud Muntenia beneficiază de toate tipurile
climatice dezvoltate altitudinal, de la clima de luncă joasă din câmpie, la cea de dealuri şi
podişuri, până la cea de munte.
 Dealurile subcarpatice şi podişurile piemontane reprezintă treapta intermediară
întremunţi şi câmpie, desfăşurată la marginea Carpaţilor Meridionali şi Orientali. Au
altitudini care scad de la 800 - 900 m la contactul cu muntele , 200 - 300 m la contactul
cu câmpia.
 Câmpia ocupă cea mai mare parte a regiunii Sud Muntenia, fiind situată în partea desud a
acesteia şi corespunzând părţii centrale şi estice a Câmpiei Române.
 Etajarea biopedoclimatică a regiunii Sud Muntenia este mult mai evidentă pe versantul
sudic al Carpaţilor Meridionali şi ai Munţilor Baiului, Ciucaş ,cuprinzând etajul alpin,
etajul subalpin şi etajul forestier. La acestea se adaugă zona pădurilor de foioase în
unităţile de deal şi podiş, în timp ce în Câmpia Românăse dezvoltă silvostepa şi stepa.
 In Muntenia putem gasi urmatoarele animale:Capra neagra, cocos de munte, mistret.
 Teritoriul Munteniei a făcut parte din marele regat dac a lui Burebista dar nu și din regatul lui Decebal.
După victoria asupra lui Decebal, Traian trimite trupe auxiliare în Muntenia și sudul Moldovei pentru
pacificarea regiunii. Conducătorii locali fac jurăminte de vasalitate, dar teritoriul Munteniei nu este anexat
și nu devine provincie a Imperiului Roman, rămânând doar în zona de influență.
 Muntenia și Dobrogea au fost un culoar de trecere al popoarelor migratoare, trecerea goților și bulgarilor
lăsând suficiente urme, apoi invaziile cumane care pun chiar bazele unui stat Cumania neagră ce
cuprindea mai ales Moldova cu Muntenia.
 După victoria lui Basarab I de la Posada, acesta și Vladislav I își extinde stăpânirea asupra teritoriului
Munteniei și al sudului Moldovei (sub denumirea de "Basarabia") în urma unor campanii victorioase
împotriva tătarilor care ajunseseră stăpânitori peste aceste teritorii dând astfel naștere principatului
medieval al Țării Românești cu capitala la Câmpulung.
-Ion Heliade-Rădulescu (n. 6 ianuarie 1802, Târgoviște — d. 27 aprilie 1872, București) a fost
un scriitor, filolog șiom politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său
președinte, considerat cel mai important ctitor din cultura română prepașoptistă.

-După obiceiul și în spiritul vremii, Ion Heliade Rădulescu învață limba greacă, înainte de a
învăța să citească românește din lucrarea Istoria pentru începutul românilor în Dachia a lui Petru
Maior.

-In 1818, el devine elevul lui Gheorghe Lazăr, căruia îi va urma la conducerea școlii de la
“Sfântul Sava”. Este membru activ al asociaților culturale din epocă: Societatea Literară (din
1827), Societatea Filarmonică (din 1833), întemeietor al presei din Țara Românească: Curierul
Românesc (1829) și Curierul de ambe sexe (1837), tipograf, editor, poet, prozator, critic.
 -Rodica Bujor, pe numele adevărat Eugenia Nedelea, a fost o interpretă de folclor
muzical românesc, situându-se în prima generație de mari interpreți, alături de mai
des-amintitele Maria Tănase sau Maria Lătărețu, recunoscută pentru vocea ei
puternică, expresivă și memorabilă, pentru dăruirea cu care interpreta cântecele
populare.

-Ileana Sărăroiu a numit-o ca fiind una din interpretele sale preferate în materie de folclor.
Repertoriul Rodicăi Bujor este alcătuit în special din cântece populare din zona Dâmbovița–Argeș.
Veselă-i inima mea
Vorbește lumea de noi
Fir-ai să fii, măi băiete (preluat de la Maria Tănase)
Ia mai cântă, cucule
Am cântat pe Ialomița Mândră-i lumea cu feciori (învârtită din Ardeal)
De cine mi-e dor și sete
-Artista debutează la Casa de Cultură din Târgoviște. După
absolvirea Școlii populare de artă pleacă la București. Este
angajată la sugestia lui Harry Negrin la Teatrul „Ion Vasilescu”.
În 1958 cântă la hotelul-restaurant Minerva din Craiova.

-Activează apoi în cadrul Ansamblului de cântece și dansuri al

D.G.S.M. (Direcția Generală a Serviciului Muncii) și
Ansamblului Aviației, iar din anul 1964 la Ansamblul
„Ciocârlia”. A fost colaboratoare a Radioteleviziunii Române.
-Actorul mărturisea însă ulterior într-un interviu că prima dată
când a fost văzut pe scenă de către părintele său, acesta a fost atât
de impresionat, încât a acceptat imediat faptul că menirea fiului
era să joace pe scenă.
-Primul rol „mare” pe care l-a jucat a fost Nae Ipingescu din „O noapte
furtunoasă”, de Caragiale, pe când director al teatrului era autorul însuşi.
Despre prima sa interpretare a rolului, actorul mărturisea ulterior în acelaşi
interviu: „A fost, îmi închipui, un mare succes, pentru că altfel nu-mi explic
cum Caragiale nu s-a mai despărţit de mine din seara aceea”.
 -Străbătută în secolele precedente de vechile drumuri comerciale care legau
Orientul de Occident şi de binecunoscutele trasee ale transhumanţei oierilor
transilvăneni, care îşi iernau turmele în bălţile Dunării, Muntenia a beneficiat
de timpuriu de un statut privilegiat în ceea ce priveşte schimburile culturale
interzonale şi accesul la diverse categorii de materiale noi, vândute prin sate
de către “marghidani” (vânzători ambulanţi).

-Firul metalic auriu şi argintiu, arniciul colorat, mătasea, fluturii (paietele) şi mărgelele folosite în broderia şi alesăturile pieselor de
costum, încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, au contribuit la înnobilarea acestora şi la diversificarea paletei lor cromatice. În partea
de sud a Munteniei – zonele etnografice Vlaşca, Ilfov, Teleorman – costumul tradiţional aduce în atenţie câteva elemente ce trădează
influenţă balcanico-orientală: croiul “poturilor” (pantaloni bărbăteşti cu turul foarte larg), folosirea găitanelor negre de mătase şi a celor
colorate pentru decorarea hainelor groase din dimie, adoptarea de către femei a “fesului”, “chemeleţului” şi a monedelor de aur (“icuşari”
şi “mahmudele”) pentru găteala ceremonială a capului.
-Cultura tradițională a avut în timp o influență puternică asupra artei
profesioniste a României. Viețile și obiceiurile românilor de la țară au fost mult
timp subiectul favorit al scriitorilor români. Operele multor compozitori au fost
parțial inspirate din muzica populară românească.
-Compozitorii George Enescu și Theodor Rogalski, sculptorul Constantin
Brâncuși și scriitorul Eugen Ionescu sunt probabil printre cei mai cunoscuți
artiști de origine română. Capodoperele lui Enescu, numite Rapsodiile Române,
sunt și ele bazate pe muzica populară românească. Câteva din sculpturile lui
Brâncuși conțin elemente ale artei populare românești.
-Azuga este o statiune de mici dimensiuni
situata in Valea Prahovei la poalele muntilor
Bucegi si Muntii Baiului; la fel ca celelate
statiuni din zona ,Azuga este foarte
apreciata pentru zonele sale, asezare
geografica si clima propice pentru
practicarea sporturilor de iarna.De
asemenea , la Azuga este prima partie
omologata de Federatie Internationala de
ski,partia Sorica.
-Castelul a fost construit de Gheorhe Grigore
Cantacuzino.
-Grigore Cantacuzino (1832-1913)
descendentul unei familii nobiliare bizantine,
atestate din 1094. El a fost om politic, primar al
capitalei (1869-1870, 1913), ministru în mai
multe guverne, prim ministru (1899-1900,
1904-1907) și Președinte al Partidului
Conservator (1899-1907).
-Castelul a fost construit între anii 1901 și
-Zona care cuprinde platoul Medelic este una dintre acelea in
care potentialul turistic este mare si face parte din ansamblul
de obiective turistice cuprinse in arealul Subcarpatilor
Curburii.Reprezinta o zona unica in Europa datorita
formatiunilor sale saline.De asemenea, platoul este o arie
protejata turistica si se afla la o distanta de circa 60 de km pe
teritoriul comunelor Manzalesti si Lopatari din Buzau.
-Aceasta provincie românească ce se întinde de-a lungul Dunării,
peste Câmpia Romana si pana la Carpați, era faimoasa pentru
petrecerile date de voievozii munteni in onoarea oaspeților lor străini.
-Bucătăria acestei zone este influențată de gastronomia franceză.
-Astfel, in afara de felurile tradiționale bazate pe legume si carne,
foarte cunoscut si apreciat este si borșul de leuștean, urzici, fasole,
ciuperci sau pui.
- In Muntenia se mănâncă de asemenea friptura cu prune uscate si plăcintă cu
brânză sau dovleac, mai ales iarna.
 -De Anul Nou, muntenii păstreaza o tradiţie foarte veche. In această zonă,
capra poartă numele de brezaia si are o semnificaţie foarte importantă.
Sătenii spun ca măştile populare sunt intruchiparea sufletelor celor
decedaţi care au revenit pe pamant; in ele sunt adunate spaimele,
arhetipurile si legăturile cu lumea spiritelor, iar jocul lor reprezintă
alungarea vechiului an si regenerarea.
-Obiceiurile păstrate in această perioadă
sunt mai putine La denia din Joia Mare,
fetele si baieţii vin la biserica aducănd o
sfoara;iar după fiecare evanghelie citită
fac un nod si isi pun o dorintă. Sfoara cu
cele 12 noduri se pune sub pernă in
noaptea de joi spre vineri pentru ca tinerii
sa-si viseze jumătatea. De asemenea, daca
una dintre dorinţe se indeplineste, nodul
corespunzator se desface. Mai exista
-In seara Invierii, credincioşii
de toate vârstele merg la
slujbă. Se spune că fetele
trebuie să păstreze lumânarea
primită in biserică si s-o
aprindă pentru câteva
momente in timpul
evenimentelor fericite din
viaţa lor; respectând traditia,
vor fi bine vazute de ceilalţi si
vor avea parte de reuşite.
Enoriaşii care nu merg la
-Mirele si mireasa nu se intâlnesc
inainte de slujba religioasă; fiecare
merge la casa parintilor si se pregateşte
pentru nunta.
-O altă datină specifică este ruperea
turtei, un colac mare, frumos
ornamentat, pe care naşa il rupe
deasupra capului miresei. Se spune ca
este semnul bogaţiei şi ca toţi nuntaşii
trebuie sa mânânce din ea.
-Duminica, la 50 de zile după Paşte. In satele munteneşti, mai ales in Argeş
tinerii indeplinesc un ritual cu origini dacice. Dăruindu-si unii altora farfurii
decorate pline cu pâine si colivă, baieţii se infraţesc, iar fetele se insuraţesc.
In trecut, acest obicei avea loc in biserică, unde preotul citea rugăciuni
pentru a intări legăturile dintre tineri.
-David Apavaloae
-Magop Radu
-Maties Andrei
-Aron Stefan