MANASTIREA

CALDARUSANI
DE

IEROMONAHUL DAMIAN STANOIU

CU 0.PREFATA DE INALT ?REA SFINTITUL

MITROPOLIT PRIMAT AL ROMANIEI
D-r MIRON CRISTEA

elr

BUCURESTI
TIPOGRAFIILE ROMANE-UNITE", Ca lea Rahovel No. 50
1 9 2 4

www.digibuc.ro
 MANASTIREA

CALDARU$AN1
DE

leromonahul DAMIAN STANO1U

cu o prefalã de Ina It Prea Sfintitul Mitropolit Primat al Roman lei
Dr. MIRON ORISTEA

Tipariti cu cheltuiala mana'stirel §i cu ajutorul a catorva párinti, in

timpul stiiretieI Arhimandrituful lustin SAvutescu

000

BUCURETI
TIPOGRAFIILE ROMANE-UNITE", CALEA RAHOVEI, 50
1 9 2 4

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 PREF AT A
Cerceteind indatel dupel ocuparea scaunului de
erhiepiscop ,si mitropolit al Ungro-Vlahiei mdmistirile
eparhiei, am constatat cd mai ales cele de bdrbati se
aftd, fatei de frumosul kr trecut, Intl o complectei deca-
denier'. Afard de slujbele --Ktuale, cari s' au mentinut
biniFor, referintele sociale, economice, higienice, cub-
culturale, etc., nu se pot descrie. Cele constatate trebue
sd atingel dureros pe orke fiu al bisericii fi mai ales
putinele elemente bune ale clerului nostru monahal. 0
indreptare a situatiei e cu a/at mai grea, cu cat aceste
elemente bune stint prea patine. Cdlugeiri noi cu
vocatiune se ivesc rar.
Rdul cel mai mare este cd monahismul nostru a
alunecat cu total de pe temelia vietii de o4te si
fiecare tinde a duce o viatd individuala, cu cel mai redus
control din partea stdretiei # a mai-marilor. Astfel, cei
mai isteti au inceput .0 foloseascei viata .i averea mel-
ndstirilor ea un mijloc pentru a.,si aduna averi proprii
ca sd le lase moVenire cui vor va. Asta insemneazei
perirea melnerstirilor. De aceea, este o necesitate deose-
bit a scoate la iveald toate momentele ldudabile din
trecutul mándstirilor, ca acelea 'Inca sel fie un indemn
pentru ceilugetrii de azi ca sei se sileascd a ridtca ma-
neistirile iard.Fi, cel putin la nivelul la care a lost odatei.
In scopul acesta, am inseircinat pe cuviosul ieromonah
Damian StAnoiu a aduna toate datele ;si a scrie isto-
Heal tuturor mandstirilor din arhiepiscopia noastrd.

www.digibuc.ro
 6

Inceputul l-a felcut cu prezenta monografie a ma-

ndstirei CdIddrusani, uncle a trait vestitul ceintdret Ma-
carie si de unde Ghica Vodd a chemat pe ierodiacond
Grigore la tronul de mitropolit al (aril ; unde in cloud
randuri a existat tipografie bisericeascd, pe Cad astdzi,
la tipografia infiintatd de Noi la mandstirea Cernica,.
nu se after nici un cdlugeir care sd se pund in slujba-
tipdririi de cdrti bisericesti, Inc& trebue sa ne ajutordm
cu orfani de rdzboiu ci alte elemente. Pilda inaintasi-
lor sperdm cd-i va trezi pe toti spre o noud viatii, in
cat, fie si intr'un viitor mai indepdriat, se va infdptui
programul nostru fa(d de mandstiri, cuprins in urmd-
toarele :
Fiecare mandstire este., datoare :
a) Asi intocmi astfel viata din interiorul ei, incat-
sd devie un loc de aleasd i desaveirsitd viata biseri-
ceased, de frumoase virtuti crestinesti, de evlavioase slujbe
religioase, de bogatd mageliere sufleteascd, atdt pentru
convie(uitorii ei, cat si pentru crestinii cari o vor cerceta.
b) Sd practice si astfel de ocupatiuni ci indeletni-
ciri potrivite cu sfintenia locului, cu care sd fie de folos-
poporului in mijlocul cdruia se afld i sd dovedeascet
o dragoste impreunatd cu fapte bune fa(a de obstea
Mandstirile de cdlugdri vor infiin(a :
a) Seminarii monahale pentru monahi, eel putin kr
o mandstire mai mare din fiecare eparhie uncle se vor
trimite numai pentru studiere ui frati din alte mandstiri.
b) Scoli de misionari pentru combaterea sectelor
religioase, orfelinate, fcoli de corec(iune i azile de
bdtrani.
c) Cel putin in cate una din fiecare eparlzie, date
o tipoprafie de cdr(i bisericesti, scolare 0 culturale.
d) Legdtorii de ceir(i.
e) Ateliere pentru icoane.

www.digibuc.ro
 7

f ) Ateliere pentru picturd, sculpturd, strungeirie si

argintdrie bisericeascd, etc.
g) ;Scoli de cântdre(i bisericesti.
h) Seminarii teologice.
i) Cu Hurd de albine, viticulturd, culturã de viermi
de mdtase, ateliere de meserii.
lar in cele de maici sd se infiinteze :
a) Scoti monahale pentru pregdtirea speciald a
maicelor.
b) Sc o li profesionale de menaj.
c) Cursuri speciale de lucru pentru fete.
d) 0 rfelinate.
e) Institute pentru pregdtirea surorilor de caritate
necesare spitalelor qi particularitor bolnavi.
f) Ateliere pentru tot fetal de (eselluri si cusdturi
na(ionale.
g) Ateliere pentru confectionarea stofelor de ornate
bisericesti si ateliere pentru croirea .si cusutul ornamen-
lelor fi vestmintelor preotesti.
h) Ateliere pentru brodatul ornamentelor si mitrelor
arhieresti.
i) Azile de beitrilne. Cu un cuvânt tot felul de ase-
zeiminte de caritate.
Atunci, lumea va aprecia existenta meindstiritor si
le va oferi tot sprijinul.
Bucure#i, ziva Sf. file, 1924

MIRON
Arhieplscop §i Mitropolit al Ungro-
Vlahiel, Piimat al României

www.digibuc.ro
 Caire marginea de miazanoapte a judetului Ilfov, la
departare de 30 km. de Bucuresti in directia N. E,
inconjurata din trei parti de lacul cu acelasi nume, se afla
manastirea Caldarusani.
Locul in care este asezata aceasta sfanta manastire,
este mai daruit de Dumnezeu ca locurile de asezare
a tuturor celorlalte manastiri i schituri din campiile si
dealurilg vechei Romanii. Ba, dupa cat am auzit dela cu-
noscatori, o astfel de pozitie care sa intruneasca frumosul
cu utilul intr'o armonie incantatoare, nu se gaseste nici la
manastirile din Basarabia si Bucovina. Din acest punct de
vedere, insasi frumoasele manastiri din muntii Vechiului
Regat pot fi asezate in urma Caldarusanilor. Caci, daca
aceste Manastiri dela munte se bucura de vecinatatea
codrilor de brazi si a stancilor uriase ; de o iarba mai
verde si de un soare mai ademenitor in timpul verii, le
lipseste insa acel minunat lac, care e adevarata mana
cereasca pentru Caldarusani.
Acest lac, atinge in scursorile sale, ceva mai la ra-
sarit; ramasitele fostului schit Balamuci, iar langa rnana-
stire se lateste formand iezerul de peste 1 km. latime
apoi se desparte in doua : o parte o ia pe Valea Pociovali.Ftei
spre Moara-Saraca, iar cealalta parte pe Valea Vldsiei,
care, cu un satulet din apropiere, a ramas sa poarte mai
departe numele vestitului codru.
La locul unde se desparte lacul, pe o limba de pa-
mant ca de 300 m. latime, cu malurile povarnite acoperite

www.digibuc.ro
 10

de pomi si de vie, este asezata manastirea. Se spune ca

mai 'nainte vreme, aceasta fasie de pamant care are forma
unui cap de cal, ar fi fost chiar un ostrov, lacul fiind
impreunat pe langa staretia cea mica ; cu timpul Insa,
aceasta legatura a lacului ar fi fost astupata de Orinti,
ramanand manastirea inconjurata de apa numai din trei parti.
In partea de miazanoapte, latimea lacului variaza intre
200-300 m., iar la rasarit si miazazi intre 600-1200
m.; adancimea pana la 8 9 metri.
Spre deosebire de lacurile mlastinoase din preajma
altor manastiri, lacul Caldarusani este curat, limpede, adanc
ai plin de pesti dintre cele mai bune specii si de raci
gustosi, pentru cari multi vizitatori marturisesc ca au facut
lungul drum dela Bucuresti si pana aci....
In jurul manastirei, atat pe malul de dincolo al lacului,
afara de o mica bucata la miazazi, cat i intre Pociovaliste
Vlasia - peste soseaua ce trece pe la poarta spre Lipia-
Bojdani, e numai padure ramasita a codrului Vlasiei,
ceeace face ca i clima sa fie foarte placuta.
hi timp de iarna, firea moarta e lipsita si aci de
poezia anotimpurilor calde. Crivatul, care vine buluc pe
coada lacului, printre padurile ce par niste mormane
nesfarsite de crengi uscate, necajeste amarnic pe harnicii
pescari ce se trudesc sa scoata prin copcile facute in
ghiata, peste pentru cazanul de obste. Asa Ca, in acest
anotimp, un calator trecand pe aci, nu va simti alt fior
la vederea sfantului locas decat acel dat de nadejdea ca
va gasi adapost i paine ; iar unui pelerin va fi neputincioasa
firea a-i mari bucuria sufleteasca ce totusi o simte la
vederea manastirei.
In schimb, in timp de vara, manastirea Caldarusanii
are o infatisare de toata frumusetea. Vazuta din partea
de miazazi unde lacul e mai lat, pare un minunat castel
din bazme. Cu zidurile albe ca o panza inalbita, cu
crucile dela cele trei turle ce ies deasupra cetd(ii 1),
1) Chilille din jurul bisericii principale.

www.digibuc.ro
 1".

, , co.cS".

Foto. Technica Bucuresti Mfinästirea Cfildära 5ani

(Vedere generalA)

www.digibuc.ro
 12

infocate de razele soarelui ce se joaca sprintene pe poleiala

de aur; asezata pe un fond de apa stravezie inteun cerc
de paduri incheiate de verdeata, surprinde i farmeca
ochiul obosit de nesfarsitul orizont al campiei.
Dar si inlauntru e frumos. Mu !time de molizi tineri
impodobesc curtea manastirii i raspandesc in aerul curat
de padure un usor miros -de rasina. Vara, ei slujesc de
podoaba curtii, de umbrire calugarilor i vizitatorilor,
cari nu-si ascund multumirea ; iar in timp de iarna, cu
verdeata lor ruginita, pastreaza proaspata amintirea zilelor
calde i desteapta in suflete nostalgia primaverii. Apoi,
sirurile de chilii proaspat varuite ; biserica sf. Dimitrie,
un juvaier de pictura bogata ce starneste admiratia chiar
a acelor ce au vazut catedralele Apusului i bogatele biserici
ale Rusiei ; cladirile din afara cetatii ce par niste vile pe
marginea math; arhondaricul cu doua minunate terase spre
lac ; toate acestea alcatuesc un tot a carui armonie nu
e cu mult stirbita de ruinele ce se vad si aci ca la multe
alte manastiri.
Inainte de 1863, manastirea Caldarusani nu era singura
prin aceste locuri. La 3-4 km. spre rasarit, era Schitul
Balamucii fost mitoc al M-rii Sarindarul din Bucuresti ;
iar la apus, Schitul Grain, fost si el administrat de calugari
greci ca si Balamucii ; i putin mai departe era M-rea
Snagov, cu un trecut pe atat de bogat pe cat este ea
acum de uitata. Acestea au fost desfintate dupa secularizare
Si transformate in biserici de mil-, ramanand doar Caldarusanii
sa continue, cu foarte slabe puteri, prin aceste parti, a-pi
indeplini o menire care nu mai e Inteleasa lamurit nici de
cei de afara, dar nici de toti cei dinlauntru....
II

DE UNDE II TRAGE NUMELE.

Dupà traditie. 1, Cu mult inainte de a fi fost
manastirea, se asezasera in partea de miazazi a lacului niste
lucratori de arama, cari lucrau vase din acest metal pentru

www.digibuc.ro
 13

locuitorii satelor din imprejurimi i pentru oraselul Gher-

ghita1) din apropiere. Cu timpul, inmultindu-se ei si mai ve-
nind si altii, au alcatuit un sat caruia i-au dat numele de
aildárari, sau satul C6ldararilor. i se zice ca rnanas-
tirei i s'a dat numele acestui sat, care Inca mai existà la
Intemeierea ei, cu aceasta schimbare : in loc de Caldarari
s'a zis Caldaru?ani, pentru a se deosebi de sat.
2. Din pricina rasmiritelor depe vremuri, bietii Ro-
mani fugeau care Incotrd ca sa'si scape viata i cate ceva
din avutul lor. Codrii cu pustietatile lor ofereau nenoroci-
tilor bejenari cele mai tainice ascunzatori, cat si hrana
pentru ei i pentru dobitoacele lor. In partile unde este a-
sezata manastirea, era pe vremuri un codru groaznic, ce-i
zicea Codrul Viösier, asa de intins, ca ziceai ca n'are
margini; cu copacii grosi ca butia i asa de Inalti ca a-
bia li se zareau varfurile. In acest codru, aproape de lo-
cul unde este manastirea, au venit de s'au ascuns de
frica Turcilor o ceata de Romani fugari, cu sotiile, cu
copiii si cu dobitoacele lor. Pe starostea al acestei cete
de bejenari ii chemA Cabin, iar pe sotia lui o chema Da-
nia. Dupa putina vreme, vazand Calm i cu ceata lui ca
este bine in acest codru, si cum aveau stire ca bejenia
nu se sparsese, ba ca va mai dura Inca multa vreme,
nu s'au mai gandit sa se mai intoarca pela bordeiele lor
parasite i s'au statornicit aci, facandu-si bordeie in regula
si oleaburi pentru dobitoace. La satuletul alcatuit de ei, i
se zicea de catre vecini cp mai erau mici asezari
omenesti prin aceste locuri, So/u/ lui Colin i al Da-
riei. Mai tarziu, ca sa fie vorba mai scurta dupa obi-
ceiul Romanului, i s'a zis Salul Calindariardlor. $i se zice
ca la intemelierea manastirei, neavand Voda alt nume sa-i
dea, i-a zis Mandstirea Calindariani, dupa numele satu-
lui celui mai apropiat. Cu timpul insa, nu se stie pentru
ce, i s'a zis Coldaruani.
1) Fostd in secolul al XV-lea resedinta domndscA, astki co-
rnund ruralà in Jud. Prahova.

www.digibuc.ro
 14

3. Pe vremea lui Matei Basarab, i Inca mai Ina-

inte de a fi el Domn, erau in armata Tarii niste calarasi
imbracati in haine rosii, de sus pana jos. Acesti calarasi
erau numiti Rosii de tard. Ei erau raspAnditi In diferite.
garnizoane, dintre cari una la Gherghita. $1 cum Gherghita
nu e departe de manastire, ei veneau adesea prin aceste
parti unde mai pe urma s'a ridicat manastirea ; i lumea
le zicea tot pentru scurtarea vorbei, c'dldrosani, in loc de
calarasi roii. $i se zice ca Matei Basarab, de dragul lor,
caci tinea mult la ei, i fiindca erau multi prin aceste lo-
curi, a dat manastirei numirea de Mdneisfirea Cal6rosa-
nilor.Si iarasi nu se stie pentru ce i s'a zis mai tArziu
Caldarusani.

Dupà documente. in absoluta contrazicere cu tra-

ditia, din documente reiese foarte lamurit, ca manastirea a
avut dela inceput numele ce-1 poarta i ca acest nume ii
are luat dela satul Caldarusani care exista inainte de in-
temeierea ei.
Astfel, un hrisov din 1597, se refera la un proces pe
care Dumitru Logofatu 1-a avut inaintea lui Mihai Viteazu,
cu Nica Vistiern, pentru o mosie din Caldeirusanii de sus,
partea Vladii fata Dobrii").
Ori, cum nu se vorbeste nicaieri ca ar fi existat a-
ceasta manastire pe vremea lui Mihai Viteazul, când sa-
tul exista, se intelege ca. manastirea poarta numele satului.
Dintr'un hrisov al lui Gavriil-Voda-Movila din 1620,2)
si care se refera la aceiasi mosie din Caldarusanii de sus,
precum si din diferite acte de danii facute mai tarziu ma-
nastirei, reiese ca a existat un sat Caldarusanii de sus si
un altul Caldarusanii de jos, avand ca vecine, satele : Grecii,
Lipia, Barbosii de sus si Barbosii de jos, Vladenii de sus
si de jos si Valcanestii. Nu se precizeaza In aceste hri-
soave in ce locuri sa fi fost aceste sate ce se numeau
1) Acad. Rom. manuscrisal No. 1236.
2) Ibidem.

www.digibuc.ro
 15

Caldarusani; dupa toate probabilitatile insa, e de presupus

ca unul a fost in locul numit Cocioc unde se vede acea
biserica izolata, iar celalalt la N.-V. de manastire, peste
Podul Tigciniei, pe locul numit La Cacpr'drie.

IIL

INTEMEIEREA MANASTIREI.
A.
Dupä traditie.
Mai inainte de a aduce Dumnezeu la Scaunul Tarii
Romanesti pe Matei Voda din neamul Basarabilor, ca sa
fie el Domn, era in acest loc unde este acum manastirea,
un ostrov tare salbatic. Erau in acest ostrov i copaci
mari ca butia de grosi, erau i fiare salbatice erpi
i
multi si tot felul de lighioane rele. Dar vezi ca avea i el
ceva bun. Cad, fiind acest ostrov incunjurat de toate par-
tile de apa, cu greu ar fi putut patrunde In el liftele stra-
ine cari cutreerau tara dupa prada. Asa ca veneau in el
de se strangeau la adapost bietii romani fugiti de prin sa-
tele lor, cad aci puteau foarte lesne sa se apere de vrasmasi.
Odata, ce si-au zis acesti bieti romani : Ia sa facem
noi aici o bisericuta ca sa avem unde ne ruga lui Dum-
nezeu. Si s'o facem in cinstea vreunui sfant ca sa aiba
cine sa ne apere de primejdii i sa-1 avem i rugator fier-
binte pentru noi catre Dumnezeu. Si atunci s'au apucat ei
de au facut o bisericuta de lemn, in cinstea Sf. M. M.
Dimitrie lzvoratorul de Mir. Si aflandu-se de aceasta a lor
fapta crestineasca, au venit sa se aseze aci niste pustnici
dela stanta manastire a Snagovului. 5i i-au facut acei
pustnici, cu ajutorul oamenilor, cateva chiliu.te de se ada-
posteau in ele la vreme Improtivnica. Si stau bietii pust-
nici aci de se rugau zi si noapte pentru pacea bietei Tari

www.digibuc.ro
 16

Romanesti. lar oamenii mireni nu stau cu ei ci in sate, dar

veneau in ostrov cand auzeau ca se apropie iar paganii.
Si and a vrut Dumnezeu sa infrumuseteze acest
slant locas, a pus in Scaunui Tarii Romanesti, ca sa fie
Domn, pe Matei Aga din nearnul Basarabiilor. Era acest
Matei din sat dela Brancoveni, de peste Olt. Si se zice
ca tare s'au bucurat boierii i Rosii 1mpreuna cu toata tara
de venirea lui Matei Aga la Domnia Tali, caci era cu-
noscut de toti ca om cinstit, pravoslavnic i cu dragoste
de biata tara care cazuse prada Grecilor lui Leon Voda
si a unor Domni de mai 'nainte. i bucuria Tarei n'a fost
desarta, caci multe locasuri sfinte a zidit Matei Voda intru
cinstea Celui-de-Sus si a Sfintilor lui, Si cu mare cinste,
pricepere si vitejie a domnit el vreme de peste 20 de ani.
Ar fi facut Matei Voda lucruri si mai mari, de n'ar
fi avut .1mpotriva-i un mare vrasmas. i acesta a fost
Vasile Lupu ce domnia peste Tara Moldovei. $i se zice
ca. acest Lupu n'ar fi fost sange de Roman, caci daca ar
fi fost, n'ar fi venit mereu cu razboiu asupra lui Matei.
Intaiu, s'a sculat Lupu asupra lui Matei pe la leatul
1636 si a venit OM la apa Buzaului, cu gand sa vie la
Bucuresti sa-1 scoata din domnie. Dar Matei prinzand de
veste, a trimis crainici de a adunat oaste, se zice ca
vre-o 20.000, si a pornit Intru Intampinarea Lupului. $i a
iesit Matei cu oastea lui din Bucuresti pe la manastirea
Plumbuitei.
lar and a fost de a ostenit oastea de atata mers, a
poposit Matei Voda aproape de satul ce-i zice Caldarari,
care era aproape de satul Grecilor. Si lasand Matei oastea
ca sa se odihneasca, a luat cativa boieri si au plecat ca
sa vaneze prin partea locului. $i departandu-se ei de unde
au plecat, s'au pomenit in marginea acestui ostrov. lar
cand a zarit Voda i cu Insotitorii lui crucea dupa bise-
ricuta Sf. Dimitrie lzvoratorului-de-Mir, au mers de au
trecut garla care Impreuna pe acea vreme lacul si au intrat

www.digibuc.ro
 17

In ostrov. Si se zice cd mare le-a fost mirarea, lui Vodd

si boierilor, cd au gasit in mijlocul acestei pustietati fioroase,
aceasta bisericuta cu casute pe lângd ea. Atunci, soco-
tind ei si pe drept cuvânt cd trebue sa fie aci si
fiinte omenesti, s'au uitat in jurul lor si au zarit pe un
biet bdtrIn ce sedea subt o scorbura de copac si fierbea
la foc o oald. Cum I-a vazut Vodd, a mers Indatd la el si
l-a intrebat :
Cum te chiama, batrAnule ?
Partenie ma chiama, sä traesti Maria Ta! ia
raspuns calugdrul, cad vezi cunoscuse el cum cd este
Domnul Tarii.
Auzind Vodd cd i-a zis pe nume si cu asä dulceata
de cuvinte, a descdlecat si sezAnd pe radacina, a inceput
sa vorbeasca -cu staretul, caci staret era Partenie.
De multi ani esti in acest ostrov, cuvicase parinte ?
-- De 29, Maria Ta.
$i de unde esti calugar ?
Dela Sfetagora.
Nurnai singur esti aici, cuvioase parinte ?
Ba suntem 9 saraci cu totii, sa traesti Maria-Ta.
Si la dorinta lui Voda, staretul a alergat de a che-
mat si pe ceilalti S.
Si fiind vremea prânzului, au asezat pustnicii masa,
iar Vodd a luat loc in capul mesii. Si ce bunatati credeti
cd erau la masa ? Niste pine uscata, ciorba de lobodd
sälbatica fiarta lute() oald de parnânt, Cateva foi de ceapd
verde si apd rece inteun urcior. Vodd rnânca in tacere
si multumea lui D-zeu pentru acest prânz pustnicesc. Iar
and s'au sculat ei dela masa, a sunat Voda din corn si
au venit boierii toti de au vdzut bisericuta si pe bietii
pustnici. Si minunându-se cu totii de aceasta descoperire
neasteptatd au dat slava lui Dumnezeu. lar unii dintre
boieri, având ochii plin de lacrimi, gAndeau In sine cd de
le va ajuta Dumnezeu sa scape teferi din acest razboiu
de frati, se vor pustnici si ei in acest ostrov singuratic.
www.digibuc.ro 2
 18

$i cand a fost sä se plece ziva catre seara, au mers

de au intrat in sfânta bisericuta si au sarutat icoana Sf.
Dimitrie lzvorâtorul-de-Mir. $i a zis Maria Sa asa catre
sfânta icoana :
Sfinte Mare Mucenice al lui Christos, Dimitrie! Pre-
cum odinioara mândria lui Lie ai surpat i la lupta indraz-
net ai facut pre Nestor, asa si pre mine robul tau: Inta-
reste-ma ca sa biruesc pre acest mare vrasmas al meu
si al acestei pravoslavnice tari, ca si eu nevrednicul sa
proslavesc minunile tale si prin tine sa se slaveasca nu-
mele lui Christos cel ce te-a incununat".
$1 Inca mult rugandu-se Voda, a iesit din biserica pi
intorcându-se catre staretul Partenie i-a zis :
Prea Cuvioase Parinte! Rugati-va cu totii lui
D-zeu, ca sa ma intorc biruitor din lupta si ma leg ca
voiu infrumuseta acest sfânt locas.
Mergi in numele lui D-zeu i-a zis staretul
cu rugaciunile Sf. Dimitrie te vei intoarce sanatos si
biruitor.
$i luându-si Voda i cu boierii blagoslovenie i ramas
bun dela Partenie si dela ceilalti pustnici, au plecat plini
de nadejde intru intampinarea Lupului-Voda.
Au trecut ei lalomita pela Gruiu si au mers pe la
Gherghita. lar mai departe le-au esit intru intampinare os-
tile Craiului din Ardeal de s'au unit cu totii. Dar Vasile
Voda n'a asteptat venirea lui Matei Voda, ci a fugit cu
oastea lui. Dar Matei cu oastea lui si cu oastea Craiului
ardelenesc, a gonit pe Vasile pAna la Putna.
Dupa aceea s'a intors Matei Voda biruitor i trecând
tot pe la schitisorul sfântului Dimitrie, a dat slava lui
Dumnezeu i multumire Sfântului, el si cu toti boierii lui
pi cu toata oastea lui. Apoi, dupa cum Is1 dase fagaduinta,.
a inceput sa rânduiasca cele pentru zidirea unei manastiri.
Si a insarcinat Maria Sa un boier priceput i credincios
sfetnic al Mariei Sale de au mers la Bucuresti sa caute

www.digibuc.ro
 19

mesteri si material. Si au venit dupa putine zile acel boier

si cu mesteri si material si a inceput zidirea mandstirii la
leatul 1636. lar and a fost la isprdvitul lucrului, dupd doi
ani de zile, a venit Matei Voda sd vada manastirea, dar
se zice cd nu i-ar fi pldcut, cdci nu s'a urmat intocmai
dupd planul dat de el. Dupa acest plan, ar fi trebuit sä
se fan chiliile cu doud caturi, iar nu numai ca unul asa
cum s'au facut.
Si a venit Matei-Voda la tarnosire' cu Mitropolitul si
cu alti episcopi si cu multi boieri. Si a inzestrat manastirea
cu multe mosii si cu vase de argint si cu alte odoare
sfinte. Si au daruit si din boieri cari ce i-au ldsat inima.
Iar pentruca cele lasate de el sä nu se strice de alti Domni
sau boieri, au pus Maria Sa blestemuri infricosate; ba Inca
si dela Patriarhul Tarigradului a adus Carte" de intarire
si de blestemuri. 1)
B
Dupä documente.
In ceeace priveste existenta unei mici sihastrii, mai
inainte de a zidi Matei Basarab manastirea, gasim intemeiatd
traditia, intrucat multe din mandstirile noastre au avut
inceputuri asa modeste. Si bazati pe acest considerent,
n'am mai cata argumente cu care sa dovedim contrariul
si am urma sirul mai departe. Deoarece insä existd docu-
mente si istorici care nu numai cd vin in ajutorul traditiei,
dar spun mult mai mult si anume ca a fost aci chiar o
manastire pe care Matei n'a facut decal s'o restaureze
sau sa o desavarseasca, vom analiza pe rand aceste docu-
mente, dimpreund cu acele contrarii care spun lamurit cd
Matei este intemeietorul manastirei, si vom trage concluziile
ce credem de cuviinta.
1). Aceastd tradilie se pdstreazd in man5stire. Vezi §i cartea
Monahului Casian Cernicanul : Istorille sfintelor miineistiri Cernica
,i Cifildeirqani Buc. 1870.

www.digibuc.ro
 20

Incepem cu inscriptia ce se vede sapata in piatra

deasupra usei bisericii celei mad si care glasueste astfel:

,Cu strdlucirea sfintei ci incepdtoarei de viatei pi

ceii neimptirtite i deapururi cántatei i inchinatei Troite
pi noi cu aceeasi putere de lumina* umbrindu-ne si
lumindndu-ne, luat-am aminte de cele garde cu dumne-
zeestile Scripturi, Ca zice cd infricosat este a cddea
in mdna lui Dumnezeu celui viu care ti ascunde in pdmant
talantul bogdtiei lui ; i iardSi grdeste Domnul : nu vd
a scundeg voi vislieriile in pdmeint uncle viiermii putrejunile
o putrezesc ii furil o sapd, ci va ascundeti visteriile in
Cer, unde nici una dintre aceste nu ii poate strica.
iardsi ma intristez de cele ce grdeste Pavel vasul cel ales
cä zice, cd nimic n' am adus in lumea aceasta i ca averea
a ne duce nu vom putea ; i iardsi zice celor bogati si
opreste sd nu se in* cu mintea intetepciunii, nici sd
ndddjduiascd:spre bogdtia cea peritoare, ci spre Dumnezeul
cel viu, Celui ce au dat noud toate din destul, intru indu-
Icirea a lucrd cele bune ci sd se indulceascd intru lucrurile
cele bune si sd-si ascunzd evmenia (?).si temeie cele bune
in veacul ce Va sa fie iprocirea. Drept aceea si eu infra
Hristos Domnul bun crestin singur tiitor, Io Matei Basarab
V. V , Domn a toatd Tara-Româneascd si de cea parte
de munte si altele domnind, auzind acestea, repezitu-m' am
cu pohta i cu gandul cel Dumnezeesc care este cdtre
sfintele biserici a le zidi ci a le urzi si a le infrumuseta
cu chelluiala din avutia ce s' au dat noud dela Dumnezeu ;
intocmind acestea, vrut-am i aici in locul acesta carele
sd clziamd Cdlddrusani a zidi casd Domnului care loc
singur Domnia Mea cu gandul 1-am gdsit intru mdrirea
ci intru lauda sfatului Marelui Mucenic Dimitrie celuia
ce-i curd Mir, ca sd ne fie Domniei Mele i pdrintilor
mei Intru vecie pomeand, iar 1mpdratului celui dc vecie,
celui neputred, pelui intelepl,rselui nevdzut, anal Dam-
nezeu, Aceluia sd fie cinstea i maria intru vecid
de veac, Amin.

www.digibuc.ro
 21

51 s'au inceput a selzidi din luna lui Julie 10 qi s'au

sdveirsit in luna lui Octombrie 20, iar din zidirea lumei
leat 7147, iar dela Hristos 1638"
Dupd cum se vede, nici vorba in inscriptie cd ar fi
fost aci o mandstire sau mdcar un cat de mic schit de
cdlugari.
Dar marele Ctitor, spune in inscriptia..de mai sus, cd
a facut manastirea in acest loc numit Caldarusanid. S'ar
putea deduce din aceasta afirmatie neprecisa, cd Matei a
gasit aci un schit cu numele acesta, de care insd n'a men-
tionat, fie pentru faptul cd o fi fost prea fara insemnatate,
fie din motive de egoism pe care nu arareori istoricii le
intalnesc la unii ctitori de mandstiri Dar iata cd existd un
act de cumparatoare cu data de 2 Mai 7145 (1637), in
care se specified destul de lamurit, cd Matei Basarab
cumpard dela Stan feciorul lui Andimir Vornicul din Ma.-
tasesti, ginerele lui Dumitru Logofatu din Cd1ddrusani, a
patra parte din mosia Calddrusani, pe care mWe am
vrut Domnia Mea sa fac pomand i mânástire" ').
lar prin hrisovul sau cu data de 20 Septembrie 1640, in
care se stabilesc mosiile i vine mandstirii, viind vorba de
aceasta mosie cumparata dela Stan fecior 1 lui Andimir
Vornicul, Matei spune cd, pre aceastd mo#e am fdcu(
Domnia Mea sfanta mâneistire Ceild4rusant2).
Prin urmare, din aceste hrisoave, reiese foarte lamurit
cd Matei Basarab a facut mandstirea din temelie pe locul
cumpärat de el dela Stan etc.
Un document din care se vede lamurit ca mandstirea
Calddrusani ar fi fost si mai inainte de Matei Basarab, este o
copie dup'd hrisovul mcWei Dulbanul a boierilor Ghi-
cole§sti, leat 7123 (1614-15)", cu acest cuprins :
Radu Vvod, feciorul Mihnei Vvod : au dat Jupanesei
loana semnele despre mosia mandstirei Caldaru-
sani stint aceste : Satul Dulbanul, dela gura lacului, dela
1) Vezi Anexa A.
2) Vezi Anexa B.
www.digibuc.ro
 22

bolboacd pand la moara Birarului, pftna in gorganul tu-

felor, Inca pAnd In gorganul cu piersicul, iar dupd acestea
la trei gorgdnele spre mosia Cretului, pAnd. la Läcurele" 1).
Dupa acest hrisov, mánastirea existà deja in timpul
pe and Radu Mihnea domnea a treia oard, caci altfel
cum ar fi avut movie langa a Jupanesii Ioanei ? $i din
acest fapt cd a avut o mosie, se presupune cd n'a fost o
mica sihastrie cum zice traditia, cu o bisericutd de lemn
ruinatd, ci .0 manastire in toata regula i instaritä.
$i d. prof. lorga e de parere ca nu Matei Basarab ar
fi primul ctitor al Calddrusanilor 2). Ba d-sa merge mai
departe i spune ca intemeietorul ar fi fost Radu-Vocla
Mihnea 9. Nu stim pe ce se intemeiazd d-1. lorga chid
f ace aceastd afirmatie. In lucrarile d-sale pe care le-am
cercetat i in care am crezut cd o sa gasesc publicat
vre-un document care sa dovedeasca ctitoria lui Radu-
Mihnea, n'am gasit cleat acelas hrisov de mai sus 4), lip-
sindu-i insd titulatura si cuvintele semnele despre....
mosia, etc., din care cauza are cu totul alt sens Cad,
citindu-1 fard sd-i cunosti titlul i fara aceste doud cuvinte,
iti formezi convingerea cd Radu-Mihnea hotareste moiiIe
mândstirei si din acest fapt tragi concluzia cd el poate fi
primul ei ctitor.
Deci, dar, in ceeace priveste ctitoria probabild a lui
Radu Mihnea, din acest hrisov nu se poate dovedi. Ra-
mane inn in picioare faptul cd mândstirea avea o mosie
la 1615, deci cu 23 de ani mai inainte de data aratata
in inscriptie pentru intemeierea ei.
Cum se face insa ca nicaieri nu se mai pomeneste
de existenta acestei mandstiri inainte de 1638, in afard
de acest hrisov ?.
1) Arhive, pach. XXIX. act. No. 7.
2) Sate $i mineistiri din Romaia, p. 177.
3) Ibidem p. 174.
4) Studii $i documente, VII, p. 306.

www.digibuc.ro
 1

'd

Manastirea Caldaru§ani, cum era odinioara

www.digibuc.ro
 24

Exista intre manuscrisele M-rei Caldurasani multe acte

referitoare la satele si la moiiIe dimprejur i in nici unul
nu se pomeneste numele ei. Nici macar Radu Mihnea, pe
care d-1 Prof. lorga 11 da ca prim-ctitor, nu pomeneste
nimic de mânastire in hrisovul sau din 1608 relativ la o
mosie din Caldarusanii-de-sus1).
Esfe drept Ca mânastirea a avut mosie langa mosia
Dulbanula Ghiculestilor, insa d'abia in 1640. Spun hrisoa-
vele2) c Matei-Voda na cumparat jumatate de sat din
Hamzesti in sud Saac3), ce-i mai zice i Amaru4)" si in
care sat era si .mosia DialbanuP) dela Dumitru Vistierul
din Dudesti, drept 100 de galbeni gata" si I-a daruit niâ-
nastirei Caldarusani
Cealalta jumatate de sat din Hamzesti sau Amaru, a
fost daruita ma.nastirei de catre Jup An Buzinca vel Cluceru,
in acelas an"). In actele de hotarnicie ale acestui sat, nici
pomeneala ca mânastirea mai avea deja o mosie prin
acele locuri.
Suntem dar de parere ca pe acest act izolat nu se
poate pune temeiu, mai ales ca nu este in original ci inteo
copie neadeverita.
Un alt document care s'ar parea ca adevereste pe
cel al lui Radu Mihnea .de care fu vorba, este vestitu
hrisov al lui Matei Basarab din 1639 prin care evlaviosul
si patriotul Domn desrobeste mai multe m'anastiri cutrupite
de calugarii greci.
Pasajul din acest hrisov, la care ma refer, glasuesta
astfel :
....Drept aceea noi care suntem mai sus zisi, lo

1) Academia Rom. mamiscrisul No. 1236.

2) Vezi Anexa B.
3) Saac sau SAcueni, f. judet intre Carpati §i jud. lalomita,
Prahova si Buzdu. Desfiintat la 1847.
4) Vezi Anexa B.
5) Vezi Dictionarul Geografic al Armatei.
6) Vezi Anexa B.

www.digibuc.ro
Matei Basarab, din inaintea adunarei a toata teara, cu
sfatul i cu voia a tot soborul, asa am tocmit: cum acele
sfinte Lavre domnesti, cari- le-au inchinat acei Domni si
Vladici straini pentru mita, fara de voia si fara de stirea
nimului de le-au supus rnetoase dajnice altor mânastiri
din Teara Greceasca, din Sf. Agura si de pre aiurea ; insa
mânastirile anume : Tismana, Cozia, Argesul, Bistrita, Go-
vora, Dealul, Glavaciocul, Snagovul, Cotmeana, Valea,
Râncaciovul, Mislea, Bolintinul, C.-Lung, allddrusani,
Brâncoveni, Sadova, Arnota, Gura-Motrului, Potopul, Nu-
cetul, Tânganul ; acestea toate sa fie in pace de cdlu-
gdrii strdini cdrora ii s'au fost dat pentru mitele lor,
si sd aibd a trdi môndstirile intr'acea slobozie ce au
avut mai dinainte9."
Acest fragment din patrioticul act al lui Matei Basa-
rab, este interpretat de istoricii nostri in sensul, ca toate
m-rile aratate in el au fost inchinate de mai inainte Gre-
cilor i desrobite apoi de Matei Voda 2). Si negresit ca din
felul cum e redactat, nu poti sa-1 intelegi altfel. In cazul
acesta s'ar ptitea zice ca nu mai incape nici o indoiala
cum ca mdnastirea Caldarusanii a existat inainte de Matei
Basarab, cad, dupa cum de asta data afirma insusi acest
Dompitor, a fost inchinata Grecilor si apoi desrobita de el.
N'am intentia i nici pregatirea sd polemizez cu cei
infinit mai initiati in astfel de materie. Cred insa Ca nu
este esclusa posibilitatea de a se gasi argumente cu aju-
torul carora sa se dea o alta interpretare si cred ca cea
adevarata pasajului citat din hrisovul lui Matei Basarab,
si care nu poate fi cleat in acest sens : ca nu toate ma-
nastirile aratate in hrisov au fost desrobite, ci, pe fanga
cele inchinate, Matei a adaogat i pe cele facute de el
pana atunci, nu ca sa fie desrobite, ci ca sa nu fie ro-
bite vreodata. Caci, daca Brâncovenii si C. Lung au fost
1) Uricarul V p 327.
2) Vezi Xenopol, III p. 455, §i altii.

www.digibuc.ro
 26

numai restaurate de el, se stie insa positiv, Ca Ar-

nota, Sadova etc. au fost Intemeiate de acest Do-
mn. Si cum nu se poate - admite ca Matei insusi
a inchinat aceste ctitorii ale sale calugarilor din Orient, ca
apoi tot el sa le desrobeasca, caci e stiut ca. acest
Domn n'a inchinat nici o manastire, sensul pe care-I dam
pasajului citat, apare credem ca cel mai apropiat de a-
devar. Aceasta se vede si din Cartea" Patriarhului Par-
tenie din Aprilie 1641, in care, dupa ce recunoaste ca
de cativa ani incoace niste Greci ignoranti, straini si sta-
pâniti de lacomie au napadit si au umplut Principatul, pi
prin fapte i prin discursuri stricate, neiertate de sfanta
noastra religiune, au isbutit a pune man pe aceste pioase
pi neclintite stabilimente, fara nici un respect pentru tes-
tamentele fondatorilor ; iar prin pildele lor, au raspAndit
moravurile lor cele uracioase, n'au lucrat deCat spre ruina
Tarii pe care mai ca au pustiit-o, nesocotind regulile ma-
nastiresti i dispozitiunile ctitorilor...", intareste hrisovul
lui Matei Basarab fiind intemeiat pe cuvinte drepte", pi,
in comuna unire cu Patriarhul Ierusalimului i cu ceilalti
prelati, declara manastirile sus zise ce au fost vândute, pi
acelea cari nu s'au putut tried Thstrdina, cum: Cozia,
Bistrita, Calcläruani §. a., libere i trebue a se admi-
nistra intru toate conform dispositiunilor fondatorilor..." 9
. Dar insusi Matei vine si lamureste hrisovul sau din
1639 cu altul in 1641 N-bre 27, ln care, dupa ce pomeneste
de mdnastirile cad au fost arciumarite de acei straini",
zice mai departe : yeti din cari n'au fost Inchinate,
cari cu ajutorul lui Dumnezeu le-am zidit noi de iznoavd
din temelie, cdrora li se chiamd numele acestea: Cdmpu-
Lung, Sadova, Brdncovenii, Arnota, CAldärusani...".
lata dar ca nici cu acest document nu se poate dovedi
ca manastirea Caldarusani a existat mai Inainte de Matei
1) C. Boliac, Mânãstirile Inchinate, p. 479.

www.digibuc.ro
 27

Basarab. Putem deci, din cele constatate, trage concluzia,

ca acesi mare si evlavios Domnitor al Tarii Românesti,
este primul ctitor al Caldarusanilor.
In ceace priveste motivul ce I-a Indemnat pe Matei
Voda sa zideasca aceasta mânastire, am vazut ca traditia
spune cu mare lux de amanunte ca acesta ar fi incununarea
primei izbanzi ce a avut asupra lui Vasile Lupu.
Nu putem inlatura traditia cu ajutorul cifrelor, deoarece
istoria nu ne da o data certa pentru prima lupta dintre
acesti domni români, dar singura inscriptia dovedeste indea-
juns ca nu e nici o legatura intre fondarea mânastirei si
ciocnirea dela Buzau sau de la Putna.
In inscriptie se clteste destul de lamurit ce 1-a inde-
mnat pe Matei sa faca manastirea.
Daca motivul ar fi fost datoria de a multumi lui Dumne-
zeu pentru prima biruinta ce a purtat asupra dusmanului sau din
Moldova, sau numai pentru faptul ca imprejurari independente
de vointa acestuia a inlaturat un si mai groaznic razboiu
intre frati, ar fi facut aratare despre aceasta in actul de
fundatie, asa cum a facut la biserica din Oherghita (Prahova),
pe al carui frontispiciu scrie lamurit, ca a fost zidita in
semn de recunostinta catre Sf Mare Mucenic Procopie,
pe care evlaviosul Domn il luase intfajutor de biruinte
inteal doilea razboi pe care-I avii cu Vasile-Voda la
Nenisori sau Ojogeni pe lalomita 1).
1). latá in fntregime aceastd inscriptie :
Aceastà sfaniä si dumnezeiascd biserick din temelia ei ziditu-o-
am eu, robul lui Dumnezeu, lo Matei Basarab Voevod, fntru numele
marelui al lui Hristos mucenic Procopie ; de care lucru tâmplându-sd
Domniei Mele, având rkboi la Nanisori pre lalomita, cu vrdsmasuI
Domniei Mele si al OH, cu Vasile Vodd, luat-am Doinnia Mea
inteajutor de biruinta pre marele mucenic Procopie, si cu vrerea
milostivuluiDumnezeu si cu ajutorul sfântului mucenic, supus-am
vrAsmasii subt picioarele Domniei Mele si i-am rusinat si i-am gonit
dupd pdmântul OM, si am ridicat aceasta gaud bisericd pentru
stAruinta cea de vitejie a puternicului marelui Dumnezeu si Intrajutorul
sfântului mucenic Procopie ; ca sa fie Domniei Mele pomeand nesA-
varsitA fn veci. Mai 26 zile, 7149 (1641)". (Din Istoriite Domnilor
Tara Rom. de Const. Cápitanul Filipescu p. 122 N. lorga).
www.digibuc.ro
 28

Fata de aceste argumente, destul de intemeiate credem,

putem zice ca traditia asupra intemeierii manastirei de catre
Matei Basarab isi are obarsia in faptul cd multe din
locasurile sfinte pe care evlaviosii Domni le-au ridicat pe
parnântul vechilor Principate, simbolizeaza mai totdeauna
acel amestec de evlavie si de recunostinta in urma unel
biruinte, ce caracteriza pana si pe cei mai tirani dintre
Voevozii Munteniei si Moldovei. Apropierea dintre primele
lupte ce au avut loc intre cei doi Domni Romani si timpul
ridicarii manastirei, un sir de ani In care, du pa cum vom
edea, manastirea a stat aproape pustie si in care timp
s'a rupt firul istoriei celei adevarate, dar mai ales lipsa
unei istorii scrisa, au facut sa se Inradacideze i sa se
perpetueze printre calugari credinta cd i aceasta mana-
stire, ca multe altele, este Incununarea unei biruinte.
iv
Dela Matei Basarab la Mitropolitul Filaret
al II-lea
Matei Basarab a facut la Caldarusani biserica cea
mare si cetatea din jurul acestei biserici, Insa fara etaj
si fara trapeza. Cetatea era Incheiata in partea de rasarit
printr'un singur zid.
In descrierea calatoriilor sale prin tarile române, cu
Patriarhul Macarie, Paul de Alep, spune despre manastirea
Caldarusani, pe care o vizitase putin in urma mortii lui
Matei :
... E inconiurata de un lac fara fund si Vara mar-
gini, are hramul Sf. Dimitrie i e numita Caldarusani.
Fiind una din manastirile cele mai intinse are un mare
renume in aceste parti. E deasemenea o cladire a lui
Matei-Voevud (1638). Zidirea e vasta Si noua din temelii,
cu o biserica cat se poate de frumoasa, chilii i aparta-
mente de o eleganta princiara. Un lac imens o lnconjoara.
Afara de un drum de tara, nu e alt mijloc de a patrunde.

www.digibuc.ro
 29

Aci se afla moastele Sf. Mitrofan Patriarh de Alexandria,

dela al caruia onorabil craniu am primit binecuvantarea").
Din aceste putine randuri cu care Insotitorul patriar-
hului Macarie onoreaza Caldarusanii, se vede ca jertfa lui
Matei Basarab pentru a face un mare si frumos locas lui
Dumnezeu, a fost tot asa de mare ca i dragostea lui.
Primii calugari cu care s'a inceput aci o viata dupa
regulele Sf. Vasilie, se zice ca ar fi fost adusi dela Sna-
gov Si e de crezut aceasta, fiindca Snagovul era manas-
tirea cea mai apropiata
Dar nurnarul traitorilor s'a inmultit repede, cad se
dusese vestea de frumusetea locului si a manastirei si de
interesul ce-i purta fericitul intemeietor de a o vedea cat
mai populata si cat mai instarita2)
Multe mosii cu sate si vii fura cumparate de Matei,
atat in apropiere cat si in diferite parti si daruite manas-
tirei, ca sa-i fie vesnica pomana i calugarilor de hrana" 3);
iar daniile dela particulari, pentru sufletele parintilor lor
si pentru sufletele lor, iar sf. manastiri de intarire", nu
lipsira a veni, dupa pilda demna de imitat a Domnului 4).
Ingrijat de soarta ce ar putea-o avea dupa moartea
sa frumoasa-i ctitorie i legaturile ce i s'au facut i i se
faceau Inca, cutoateca litera testamentelor era mai sfanta
pe atunci decat in vremurile contimporane, a luat dela
patriarhul Partenie al Constantinopolului, Carte pentru In-
tarirea hrisoavelor manastirei, iscalita si de ceilalti membrii
ai Sinodului patriarhicesc, In care Carte" se arunca bles-
teme Infricosate asupra celor ce ar indrazni sa strice ran-
1) Em. Cioran, Càldtoriile Patriarhului Macarie, p. 213.
2) Dupd o traditie pAstrata' in manAstire, Matei Voevod tinea
atAt de mult la ctitotia lui din C51ddrusani, Ca venea in fiecare an
in ziva hramului i sta la masd impreuná cu soborul. Se pdstreazá
in muzeul Mitr. Ghenadie" un pahar de argint poleit, cu care se
crede cã bea Vodd and venea de hram.
3) Vezi Anexa B.
4) Vezi cap. al XIII-lea.

www.digibuc.ro
 30

duiala sf. locas, ori domn de va fi, ori boier, ori arhiereu,
ori preot, ori preot-ieromonah i altii din catalogul bi-
sericesc" 1)
0 achizitie importanta face manastirea in 1649. Prin
actul de danie cu data de 13 August acest an, Gheorma
Banul I cu sotia- sa jupaneasa Neacsa, Inchina schitul
Carnu 2) din jud. Buzau, dimpreuna cu vatra sa alcatuita
din mosiile Tiga i Jugureni3). Aceasta Inchinare a schi-
tului Carnu, e cea mai buna dovada ca manastirea avea
o situatie infloritoare si se bucura de mare cinste,..
Dupa moartea lui Matei Basarab, spune traditia, ma-
nastirea a inceput sa dea Inapoi din pricina necazurilor
prin care trecea biata noastra tara si mai ales din pricina
ciumei care a venit si ea in mijlocul altor rautati si a se-
cerat aproape toti parintii.
Era foarte firesc, ca dupa trecerea din viata a lute-
meietorului ei, manastirea, nemai avand cine sa-i poarte de
grija asa cum ii purta el, si lipsita deci de un sprijin atat
de puternic, sa inceapa a da inapoi i e foarte posibil
ca ciuma din timpul domniei lui Mihnea al III-lea sa fi
ucis parte din obstea manastirei Dar in ce masura a
influentat asupra bunului ei mers necazurile .ce au trecut
pe capul poporului romanesc, nu se poate preciza. Un
timp prea lung ne spune traditia ca ar fi stat manastirea_
aproape pustie : dela cativa ani dupa moartea lui Matei si
pana la Alex. Ipsilant! In sprijinul traditiei vine si:primul
si daca nu ma fusel si singurul autor care a Incercat sa.
faca un istoric al acestei manastiri, anume Monahul Ca-
sian Cernicanul, in cartea citata.
Dar el exagereaza prea mult cand spune ca dela o
vreme manastirea a fost chiar arendata. Din documente,.
1) Vezi Anexa C.
2) Schitul Carnu a fost intemeiat de Mircea Ciobanul cu sofa
sa Doamna Chiajna la 1536, la 1820 rest. de staretul Dosoftei aL
CAA., dup5 secularizare desfiintat.
3) Acad. Rom. Manus. 1236.

www.digibuc.ro
 31

se stie ca manastirea era in stare rea pe timpul Mitro-

politului Grigore al II-lea, dar de cand a inceput aceasta
stare de ruina si care sa fi fost pricina ei, nu ne lamu-
resc aceste documente. Sunt acte Insa, cari ne dau indi-
catii precise cum ca traditia exagereaza, iar Casian Cer-
nicanul se intemeieaza pe traditie. Vom cita cateva.
Ntr ne referim la multele danii mai marunte ce s'au
facut mânastirei in acest lung interval si cari ar putea fi
interpretate in sensul, ca fiind manastirea in stare rea, au
cautat binecredinciosii cresitni s'o ajute, desi acestea do-
vedesc cum ca manastirea numai pustie nu era. Vom cita
insa cateva acte de danii mai importante, care dovedesc
ca cei care le-au facut, nu le-au facut unei manastiri
pustii, sau in perspectiva de a peri, ci uneia in stare buna
pi cu viitor sigur.
1. Prin actul de danie cu data de 1 Febr. 1686, Ivan Cap.
Lazureanul, ddrueste viile sale dela Ceptura, si lasa cu sufletul sa-1
ingroape la Caldarusani. 1)
2. La 15 Febr. 1691, Petru din Barbosii de sus, darueste o
sfoara de mosie in Barbosi.
3. La 18 Febr. 1689, Monahul Stefan inchina schitul U1estii
cu mosie cu tot.
4. La 29 Oct. 1703, Manasle Monahul, darueste partea lui
din mosia Aricesti.
5. La 8 D-bre 1715, Jupaneasa Stanca, darueste o mosie
la Cat-bums&
6. La 30 lulie 1737, Partenie Monahul inchina mosia sa din
Valcanesti. 2)
Dar in afara de aceste acte de danii, exista acte de
cumparatoare, cari arata cu prisosinta ca manastirea era
in stare nu numai sa primeasca ofrande, dar i sa cumpere
pamant si vii, desl avea o multime de proprietati.
Asa de ex. :
1, La 30 lunie 1699, cumpara dela Popa Radu 4 stj. de
mosie. 8).

1) V. zapisul lui Ivan la cap. Via dela Ceptura"

2) Arhive, din ,Inventarul de doc. M-rei trilnise in Rasta"
3) Acad. Rom. manus. 1236

www.digibuc.ro
 32

2. La 15 Aug. 1702, cumpara dela Mihnea, o mosie in

Gureni. 1)
3. La 9 Martie 1719, cumpara dela Cheorghe din Capit.
cu fratesau CLtin, 10 pog. de vie la Ceptura. 2)
Inca alte 5 petice de vie a mai cumparat mandstirea la diferite
ntervale, dupa cum se vede la cap. XII.
La 25 Mai 1745, schimbd cu Barbu Vacarescu Vel. Log. mosia
Leotesti pentru una la Colentina ; 3) iar ultimul act de cuttrParatoare
poarta data de 21 Mai 1746 4).
Dar iata ca manastirea da semne de viata si mai
tArziu, caci la 1724, Mitropolitul Filaret I trimete egurnenilor
dela Sinaia si Lespezi carte de blestern pentru o pricina
a Caldarusenenilor cu privire la niste munti 5)
Exista inteadevar i o dovada cum ca intr'o vreme
nfanastirea nu'si mai administra cum se cade bunurile sale
sale. Astfel, schitul Carnu. metoh al ei daruit de Gheorma
Banul, nemai fiind Kne cautat i pierzand mânastirea si
actele de proprietate ce avea dela donatori, este cutrupit
la 1684 de catre Paraschiv Logofatul Bolisteanul i inchinat
M-rii Bradul. La 1696, insa, staretul de pe atunci, Nicodim,
gaseste zapisul lui Gheorma Banul si al Jupanesei Neacsa,
Si facand Ora inaintea lui C-tin Voda Brâncoveanul, se
restitue Caldarusanilor schitul ce fara drept i-s'au luat". 6)
Dela 1754 OM la 1775, timp deci de 21 de ani,
mânastirea nu mai da semne de viata De bunaseama ca
d'abia acum se gasea inteacea stare de dezorganizare
complecta i ruinata, de care vorbeste traditia i monahul
Casian Cernicanul i despre care adeveresc hrisoave ce-
voi cita Indata. Desigur ca aceasta stare nu se datoreste
vreunei molimi trupesti, ci unui complex de imprejurari ce
provoaca acea apatie care dezorganizeaza i distruge lent
cea mai solida institutie si care adusese ruina nu numai in
Caldarusani, dar i in. Cernica, Snagov, Ciolanul, Neamtut
si in alte sfinte mânastiri.
1) In inventariul C.
2) Acad. Rom. manus. 1236
3) Arhive : Invent. de doc. M-rei Cdld. trimise in Rasta
4) Ibidem
5) N. lorga, Studii i Docurnente VII p. 306
6) Acad. Rom. Manus. 1236.

www.digibuc.ro
 :33

In vremea aceasta, Caldarusanii ca i Snagovul

Cernica, trece ca rnetoh al Mitropoliei.1) Cu ingrijirea sa
este insarcinat ucenicul i Vicarul depe atunci al Mitropo-
litului Grigore al II-lea, Arhimandritul Filaret, acel ce
mai tdrziu lua titlul de Mitropolit al Mire lor, apoi episcop
de Ramnic i Mitropolit al Ungro-Vlahiei, dupd Cosma.
Pentru cele ce a facut la Caldarusanii, Filaret des-
pre a carui origina biografii lui nu sunt de acord2), se
poate zice cu drept cuvAnt ca a fost trimis al lui
Dumnezeu si al Sf. Dumitrie. El a gasit aci, nu numai
buna orânduiala din launtru stricata, ci Inca i zidurile
prapadite" si ca un ctitor nou facdndu-se, au dres-o, au
inoit-o intru toate, curatindu-o si de orice datorii" 3) Lui
i se datoreste dajul cetatii si al frumoasei arhondarii cu
marele salon ce inca Ii poarta numele. Parte din bunurile
manastirei fund lasate in parasire i cutrupite de unii si
de altii, Filaret a staruit de le-d readus in patrimoniul ei,
fiind nevoit sa recurga uneori si la procese.
Nu stim cu ce foriduri a restaurat Filaret Caldaru-
sanii, dar un sprijin e cu putinta sa fi avut si dela Alex-
andru Voda Ipsilant, Domnul cel atal de laudat de do-
cumentele istorice pentru administratia cea inteleapta pi
patriotic& in toate ramurile serviciilor publice"4).
S'a facut restaurarea manastirei de catre Filaret in
anii 1775 1778.
In Martie 1780, Filaret este ales episcop de RArnnic,
dar continua sa-si pastreze egumenia de drept la Calda-
rusanii scapati de el din ruina, cad vedem cum in 1783,
intervine pentru a se opri calcarea unei paduri a !lianas-
tirei, de catre vecini Dealtfel, el ramane egumen i dupd
1. Vezi Anexele E si F.
2. Episcopul Melchisedec, crede ca Filaret a fost Roman de
origink (Bis. ort. Rom. XI p. 3,5); pe cand Episc. Ghenadie Ena-
ceanu, sustine ca' a fost Grec. (Bis. ort. Rom. an 17-lea p. 318-319.
3. Vezi anexa G.
4. Melchisedec, Bis. ort. Rom. an, XI p. 5.
5. V. A. Ureche, Istoria Romdnilor I, pag. 425.
8

www.digibuc.ro
 84

ce trece in scaunul metropolitan din Bucuresti, in 1792, si

mai departe 'Inca pânä trece din viata1). Se vede aceasta
din Anaforaua Mitropolitului Dosiftei cu data de 15 lunie
1794, prin care cere dela Voda Alex. Moruzi sa dea ia-
rasi Mitropoliei mânastirile Snagovul i Caldarusanii,
invocAnd precedentul ca, au mai fost date asupra rapo-
satului Mitropolit Filaret Inca din zilele Mariei Sale
Alex. Ipsilant, intarindu-i-se aceasta i dupa paretisis din
scaun a Fratiei Sale" 2).

V.

Un staret mare
Dupa jurnatatea veacului al 18-lea, cand multe din
sfintele noastre manastiri erau amenintate de o ruina si-
gura, iar altele chiar se pustiisera, se milostiveste Durn-
nezeu, pentru rugaciunile fericitilor ctitori si ale sfintilor
patroni, de a aduce la Neamtu pe un mare calugar pe
acel vestit Paisie, despre care va veni vorba mai pe larg.
Acesta, spirit reformator, carturar activ, desavArsit patruns-
de menirea monahismului in desvoltarea morala i cultu-
rala a societatii mirene ; constient de puterile lui si de
rolul ce i-1 rezervase Dumnezeu pentru Inviorarea mona-
hismului romanesc, face abstractie de nationalitate i aduna
in jurul lui multime de ucenici pe care ii formeaza in spi-
ritul ideilor lui si cu ajutorul carora regenereaza manas-
tirile din Moldova si din Tara Româneasca.
Unul dintre cei mai buni ucenici ai lui Paisie, a fost
pi Gheorghe. Acesta, urnAnd pe Paisie Inca din Sf. Munte,
dupa ce stä ckva timp la Neamtu, i se face dor de me-
I). Nu §tim sigur dacA InteadevAr Filaret a fost egumen al
CAldku§anilor sau numai protector ; §tim positiv insA, ca dela 1775,
cand el incepe restaurarea M-rei i pAnd la Gheorghe, n-a mai fost
vre-un staret. i nici Gheorghe n-a fost parlã la moartea lui Filaret
cleat insArcinat sA reorganizeze mAnAstirea.
2). Vezi Anexele E §i F.

www.digibuc.ro
 35

tania lui i pleaca cu scop sa se imbarce si sa mearga

iarasi la Atos. Ajungand insa in Bucuresti, spune Casian
Cernicanul, se intalneste cu Eclesiarhul Mitropoliei, care ii

1. 161;4,11: iflatMANANTsil rairpriE..

1. A re It it (*.Hit Hu. ITII

.111HIC4, AAHli:tt f I .IArtrl 4 Vt I I
latt. At HII II 1,1
;Kerr AR Ititt. Ms' .fftr.w,,,,.

4044:4114,

-
, . pe
.

Staretul Gheorghe (1792 18)6)

vorbeste de M-rea Cernica ce de multa vreme era ruin ita
si pustiita. Gheorghe, stapanit flint ca i dascalul sau, de
o dorinta neinfranata pentru ridicarea mânastirilor si a mo-

www.digibuc.ro
 36

nahismului, asculta de glasul inimei si se duce la Cernica

(1781), pe care In scurta vreme o drege i o populeaza
cu calugari i frati facand o chinovie model.
Mitropolitul Filaret, pana ce Inca era in Scaun, apre-
ciind marile calitati de calugar si de organizator ale lui
Gheorghe, Ii da in 1792, sarcina de a reorganiza si M-rea
Caldarusani. Gheorghe primeste i luand o parte din pa-
rintii Cernicani, pentru care manastirea lor devenise ne-
Incapatoare, ii duce in Caldarusani si cu blagoslovenia Mi-
tropolitului introduce si aci regale lui Paisie1).
In luna Septembre 1793, Filaret detnisioneaza din
cauza boalelor de care sufera" si se retrase la Caldarusani,
unde mare in 1794 si e inmormantat ad.') Craniul lui,
pe care e scris anul mortii, se afla depus in gropnita de
obste, intio cutie cu al unui mare mitropolit despre care
va yeni yorba. Astfel, Gheorghe ramane staret si de drept
si de fapt la Caldarusani, asa cum si la Cernica,
Printeun hrisov din 27 Aprilie 1797, Alex. Voda Ipsilant,
venit a don_ oara la carma tad, i influentat insusi de
curentul paisian, da putere legala regulilor introduse de
Gheorghe, cu unele schimbari care usor se observa, si
totdeodata, Ingrijat de soarta ce ar putea avea manastirea,
orandueste o Epitropie compusa din Mitropolitul Dosoftei,
biv-vel Ban Dumitraclze Glzica, vel Ban DumitraFtt
Racovi(ei §i vel Logofat de Teara de sus, Const Filipescu;
cari epitropi, sa fie cu purtare de grija si sa privigheze
in toata yremea de a se urma intocmai cu aratatele
ponturi". 3)
Activ i autoritar cum era, Arhimandritul Gheorghe,
conduce in acelas timp Cernica si Caldarusanii, avand

1). Episcopul Melchisedec in 1. cit.

2) Melhisedec spune in /. c., Ca nu se §tie nici and a murit
;1 nici unde este ingropat.
3) Vezi Anexa G.

www.digibuc.ro
 37

cate un ajutor care Inlocuia in lipsa, Spirit reformator,

11

In cadrul asezamintelor Sf Vasile, desigur; calugar cuvios

pi plin de abnegatie evanghelica; cu calitati de conducator
bland si totdeodata energic; avand in ajutor si acel suflu
de viata noua ce cuprinsese monahismul romanesc subt
inraurirea paisiana, staretul Gheorghe din Cernica ci
Caldarusani", reuseste sa aseze in aceste doua manastiri
cea mai frumoasa viata calugareasca cu putinta. Obstea
se inmulti repede, caci, afara de cernicanii pe cari el ii
adusese si de parintii can ii gasise aci, multi calugari de
prin alte manastiri fura atrasi de faima ce 1si facuse, incat
a trebuit ca prin acelas hrisov al lui Ipsilant, primirea for
sd fie ingradita
Dar nu numai viata frumoasa a asezat Gheorghe la
Caldarusani, ci ca oricare staret cu tragere de inima pentru
manastirea ce o conduce, cu multe sudori i ostenele,
dimpreuna cu ajut9arele sale si cu ajutorul ctitorilor, s'a
silit a inzestra sf. manastire cu cele din afara miscatoare
si nemiscatoare ')".
Placandu-i frumoasa pozitie unde se afla biserica din
Cocioc" si-a facut aci o bisericuta de lemn i cateva chilii
imprejur pentru el si pentru cativa ucenici ai lui, unde lo-
cuia cand venea dela Cernica.
A staretit Arhimandritul Gheorghe, care pe drept poate
Ii numit eel mai mare staret al Ceildärusanilor, din 1792
si pana in 3 Decembrie 1806, cand, la Cernica fiind, s'a
mutat in cele statatoare. De cuviosia acestui staret, de
blandetea ce-1 caracterizà, de calitatile-i superioare de or-
ganizator i conducator se vorbeste si astazi in manastirele
-uncle a staretit. Ba i legende s'au creiat in jurul vietei
lui. Asa de pilda, se spune, ca atunci cand s'a dus
pentru prima oard la Cernica pustiita, a gasit in biserica,
incolacit dupa piciorul Sf. Mese, un balaur foarte mare.
1) Vezi Inscriptia a doua dela biserica cea mare, la cap. X.

www.digibuc.ro
 38

Fara sa se sperie, Gheorghe Ii zise : Ganul tati! caci

asa numea el pe orisicine acum sä faci bine sd pleci
de aicea caci am venit noi!" Atunci sarpele s'a descoldcit
si a iesit binisor din biserica si din manastire. Altadata
la Cdlddrusani, neputându-si face rugaciunea de seard in
liniste din cauza galagiei broastelor din lac, le-a blestemat
sa fie mute pand la moartea lui si mute au ramas.

All

0 scurth epoch de munch culturald

Printre cei dintdi calugari din Bucovina cari trecura
in Moldova, dupd 1777, din cauza prigoanei ce deslantuise
asupra mândstirilor noua stapânire austriacd, a fost, dupa
cum am spus mai sus si Paisie Veliciovschi, a cdrui
activitate avea sd facd epoca in istoria Bisericii si a literaturii
românesti. Malorus de origind, el isi face studiile la Kiev,.
apoi se calugareste i infra in marea lavra a Pecerscai
din acest oras. Dar din cauza unor nemultumiri, e nevoit _
sa treacd in tdrile românesti unde se wazä la mânastirea
Poiana Marului din jud. R. Sdrat. Aci gaseste staret pe
un compatriot al sau, Vasile, carturar si el. Dupd trei ani
de vietuire la P. Marului, in care timp deprinde limba
romdnea8cd dela Vasile, Paisie pleaca la Sf. Munte al
Atonului. Std i aci cativa ani in mândstirea Pantocratorul
impartindu-si vremea intre saparea lingurilor i predica" ').
Saturat insa de suferintele ce indurau atonitii dela stapânirea
turceasca, isi ia inteo bund zi cei 60 de ucenici : Români,
Greci i Ru§i, pe care si-i apropiase si pleaca din sf. Munte,
insa, nu in tara lui de origind, ci in Bucovina, unde se
stabileste la mândstirea Dragomirna in anul 1763 2).
Dupd 1777, când Bucovina e rdpita de Austria, Paisie,
obisnuit sa trdiasca printre Români, ii ia ucenicii si trece
1) N. lorga, Mantistirea Nearntului p. 35
2) Melchisedec, in I. C.

www.digibuc.ro
 39

la manastirea Secul, de unde dupa putina vreme trece la

Neamtu in 14 Aug. 1779 9.
Ivirea acestui mare calugar carturar, inteo vreme and
+IL

AERGisi. .1vIRCARIE. .

Fost Director al Tipografiei din Caldärupni

majoritatea manastirilor noastre zaceau in ruina sau lan-
cezeala, a fost un mare eveniment. Dotat dela Dumnezeu
1) N. lorga, M-rea Neamtului,_p. 37

www.digibuc.ro
 40

cu acele calitdti ce trebue unui om ca sà creeze curente

si sa impund reforme, Paisie, incepe munca pentru inviorarea
monahismului. Ucenicii lui, unii deja formati de el la sf.
Munte si in mediul carturaresc din Bucovina, unde calugarii
mai ales cei dela Putna, se ocupau de carte ; altii, atrasi de
faima lui, incepura sub conducerea-i de general al copistilor,
isvoditorilor i talcuitorilor" '), sa se ocupe cu traducerea
cartilor din greceste : in romaneste pentru calugarii romani
si in ruseste pentru calugarii rusi. Manuscrise talcuite de un
Arhim Macarie, Ilarion, Gherontie, Ierodiaconul ;Stefan,
schim. Isac 9 i altii, incepura sa circule prin manastiri,
in acelas timp cu corespondenta ce Paisie insusi purta cu
staretii relativ la reformarea vietei calugaresti asa cum
o concepea el.
Faima acestui mare calugar si a celor ce se petreceau
la Neamtu, se raspandi in toata Moldova si nu intarzie de
a trece i in Tara-Romaneasca. Ca desteptati de o puternica
sguduitura, calugarii Incepura sd se miste i sd doreasca
o schimbare in viata lor de !Ana atunci. Acest curent
reformist, cuceri pand i un Domn in persoana lui Alex.
Ipsilant, care insusi introduse noui reguli in manastiri 3).
Calugarii formati in scoala lui Paisie, se raspandira
prin manastiri, unde impreund cu cei atrasi de noua viata
ce incepea, generalizara opera dela Neamtu
La Caldarusani, veni mai intai Gheorghe in imprejurarile
aratate i reorganiza manastirea dupd calapodul marelui
sau dascal 1-1 urmard apoi, un Nicodim cuvantaretul catre
monahi", care a scris la 1796 o Carte folositoare de
suflet, knpeir(ild In trei darapuri 4), un Atanasie Duhov-
nicul, Calistrat leromonahul, Daniil care la 1803 scria
o Hronologhie, sau numdrarea anilor duper' bibliile cele
slovenesti si dupe" hronografurite cele rusesti scrise cu
1) N. lorga, M-rea Neam(ului p. 37
2) Melchisedec In /. c.
3) N. lorga, 1st. Bis. Rom. II p. 188
4) Academia Rom. Manus. 3789

www.digibuc.ro
 41

masa, a.$ijclerea i dupd cele grecep ni dupd cele Mat-

lenesti. 1) A fost si un alt Nicodim Greceanu, ieromonah,
care a tiparit la Sibiu in 1811, Invdteituri de multe flit*
folositoare, dupa Polizoi Contu 2)
Dar cel mai de seama dintre acesti harnici manuitori
ai condeiului in Caldarusani, a fost negresit Grigore lero-
diaconulcel inalt intru stiinta si intru intelepciune, cel
adanc in noima i smerit cugetator in ispravi i In lucrare"
care si el trecuse pela Neamtu. Cand in lanuarie 1823 fu
chemat la inalta treapta de Mitropolit al tarei, demnitate
pe care n'o astepta i n'o cerea" 4), Grigore se ocupa cu
traducerea cartilor grecesti, in chiliile dela Cocioc ale sta-
retului Gheorghe.
Dar aceasta frumoasa i innaltatoare epoca de acti-
vitate carturareasca in Caldarusani, a culminat prin infiintarea
unei tipografii. Nu se stie nici data aducerii acestei tipografii
si nici de unde a fost adusa ; se stie insa ca a fost asezata
in Cdcioc, in casele pe care Nicolae Batcoveanul Logofatul
Mitropoliei i Ctitor al bisericii de aci le facuse mai
dinainte.
S'au tiparit in aceasta tipografie Vietile sfinfilor in
600 de colectii si cunoscuta carte de morala Oglinda
omului celui din Iduntru. Aceasta din urrna cu cheltuiala
fratilor Batcoveni : loan Pitarul §i Niculae Logofatul, cari
probabil ca au o parte si in infiintarea tipografiei. Pe aceste
carti nu sta scris ca s'au tiparit in Caldarusani, intruca t, din
corespondenta urmata intre directia tipografiei si economul
Mitropoliei reiese ca tipografia ar fi fost de fapt a mitropoliei.
Conducator al tipografiei, era Inochentie. Acesta insa
fiind earn neglijent, iesiau tipariturile cu multe greseli, asa ca
1) 1. Bianu, Catalogul Manus. Rom. I p. 372
2) Bis art. Rom. an 1902 P. 215 §i N. lorga in Istoria Bis.
Rom. II p. 236.
4)- In Introducerea Irmologhionului publicat de Macarie lero-
manahul la Viena in 1823. Wis. ort. Rom. XVI p. 816)
5) N. lo rga, Istoria Lit. Rom. in sec. al XVIII-lea p. 395

www.digibuc.ro
 42

a fost insarcinat sa faca corectura Macarie leromonahul,

acel vestit compozitor muzical, care si el se gasea stabilit
-in Caldarusani '). Dar lnochentie nu putea suferi pe Ma-
carie, asa ca fu inlature si Macarie lua conducerea ti-
pografiei. Desigur ca marele psaltichist a primit cu bucurie
aceasta nobila Insarcinare, dar era tare necajit ca n'are lo-
cuinta In apropierea tipografiei. Intr'o scrisoare adresata
Logof. Niculae Batcoveanul, Macarie se plange ca ar vrea
sa se mute in Cocioc unde e tipografia, pentru ca e ba-
trail si neputincios cu picioarele", dar n'are unde cad,
afara de casele unde e asezata tipografia mai sunt numai
patru chilii mici ale staretului Gheorghe", cad sunt i ele
ocupate de parintii slujitori la biserica din Cocioc.
Calugarii tipografi cad au lucrat cu statornicie au fost
trei : probariul" Meletie Monahul Sfetagore i zetarii :

Gherontie din manastirea Neamtului si Iona din Caldarusani 2).

In aceasta vreme, se afla ca staret al manastirei,
Arhimandritul Dosiftei, (1807-1837). Acesta a fost ucenic
si vrednic urmas al staretului Gheorghe, caci, dupa cum se
vede, lunga sa staretie a fost destul de rodnica. Instruit
de dascalul sau In spiritul vremii si el insusi intelegator al
acelor vrembri de viata calugareasca mai inalta, si-a pasto-
rit C1.1 multa Intelepciune turma ce i-a fost incredintata.
A stiut sa atraga si sa menajeze calugari de carte si a
avut cinstea de a fi 2-3 ani staret al invatatului Mitropolit
Grigore din Ceildeireisani §i al lui Macarie leromonahul.
A mai avut bucuria sa vada functionand o tiparnita in
rnanastirea sa, lucru rar pe acele vremuri.
Dar minunatul curent paisian slabeste de indata ce
1) Macarie intrase de rnic in Cáldärusani de unde a fost luat
de rnitrop. Dositeiu, care I-a invatat greceste si apoi 1-a dat la scoala
de muzica a protpsaltului Straton. Data la care a revenit in Caldärusani
nu se stie. V. Viala i activitatea dascidului de ceintdri Macarie
leromonahul, de Nic. M. Popescu p. 27.
2) Despre aceastd tipografie se ocupà cu de-amAnuntul Diac.
Nic. Popesca in Bis. ort. Rom. an. 39 si 40, de unde am luat
si stiintele de mai sus.

www.digibuc.ro
 43

Statul incepe s'a se arnestece tot mai mult in treburile

mânastirilor si se curma and sub ocupatia ruseasca se
pecetlueste soarta lor. Tipografia, care fusese adusa tocmai
in aceste timpuri nesigure pentru viitorul mânastirilor, n'are
viata lunga, caci dupa terminarea de tiparit a Vietilor Sfin(ilor,
nu se mai stie nimic de ea. Macarie leromonahul moare
in 1836 si e ingropat la mânastirea Viforata. Mitropolitul
Grigore, care clesigur n'a uitat sa protejeze manastirea
de uncle fusese ridicat in Scaun, murin mai dinainte in
24 lunie 1834.
Cu moartea lui Dosiftei, in 28 lanuarie. 1837, se
inchee cea mai frumosa epoca din istoria Caldarusanilor.

VII

Secularizarea i urmsdrile ei
Dupa 1831, mânastirile fura impartite in rnai multe
categorii, dintre care unele trecura sub controlul direct al
Statului. 0 Casa Centrala" se infinteaza pe langa Departa-
mentul Credintei, cu insarcinarea de a centraliza veniturile
acestor mânastiri si a repartizA sumele necesare intretinerii
lor. Mânastirea Caldarusani, fiind trecuta In categoria
mânastirilor chinovitice, continua sa se administreze inde-
pendent, sa-si aleaga singura staretii si nu simti amestecul
Statului deck indirect.
5tirn ca subt staretul Gheorghe, supravegherea mana-
stirei a fost incredintata unei epitropii. Aceasta epitropie
este inlocuita in 1813 de loan Voda Caragea cu o alta
compusa din: Prea Sfintia Sa Parintele Mitropolitul de
acum Kir Nectarie; i d-lor cinstiti si credinciosi boieri: d-hii
vel Ban Const Filipescu, ca unul ce a fost si mai inainte ;
i d-lui vel Logofatul de Teara de Sus, Grigore Ghica",-
cu aceeasi insarcinare de a priveghea la bunul niers al
nia-nastirei 1).

1) V. A. Ureche, Istoria Romanilor, 10 p. 104

www.digibuc.ro
 44

Nu stim daca, si in ce masura aceste epitropii si-au

Indeplinit atributile lor; si iarasi nu tim daca mai existà
o astfel de epitropie in timpul Regulamentului Organic, cad
nu intalnim existenta lor decal in hrisoavele prin care au
lost creeate. Este lucru cert insa, cä sub staretii Gheorghe
pi Dosiftei,gospodaria manastirei a fost bine condusa. Dup.
moartea lui Dosiftei, cu toatä atomsf era de nesiguranta ce
se creiase prin amestecul, nu intotdeauna corect, al Statului,
se cladeste de staretui Meletie, la 1850, marea trapezei 1)
ce inchide partea de rasarit a cetatii, iar la 1859-62 se
recladeste de catre staretul Eftimie : staretia, bolnita si toate
casele din afAra cetatii care fusesera mistuite de un foc
napraznic. Tot in timpul acestui staret au luat fiinta fabricile
de postav si de caciuli.
Viata obsteasca insa, atat de inflorita sub Gheorghe
Si Dosiftei, o gasim acum la un nivel foarte scazut. Tur-
burarea produsa in constiintele calugarilor de amestecul
puterii laice in gospodariile unor rnânastiri, dupa veacuri de
independenta. absoluta, provoaca o stare de neincredere in
ce va aduce ziva de maine; iar disparitia ultimului paisian
prin moartea lui Dosiftei, inlatura orice pedica din calea
abaterii dela sanatoasele reguli puse de Gheorghe. De aceea
vedem in aceasta perioada de banuiala, o multime de certuri,
urmate adesea de scandaluri si de interventii din afara.
Se gasesc in arhiva manastirei plangeri de ale. calugarilor
catre Mitropolie i catre Departamentul Credintei (Ministerul
Cultelor), care oglindesc o stare de lucruri de necrezut. Desi
mânastirea avea 16 trupuri de mosii (30 de sfori) si 163
pogoane de vie 150 vaci cu lapte si aproape 3000 de
oi, calugarii se plâng ca sunt tratati la fel cu dobitoacele : sunt
hraniti cu mamaliga de mei si cu brânza stricata. Desi
manastirea avea aproape 160 de slugi, 100 per. de boi
de jug si aproape 300 de cai, parintii se plâng ca sunt
nevoiti sa.si aduca lemne dela padure cu spinarea. Spitalul,
1) Said de mâncare

www.digibuc.ro
 45
care sub Dosiftei servea nu numai mânastirei ci si satelor
din imprejurimi, sub staretul Eftimie are numai cateva paturi,
iar bolnavii hraniti cu aceeasi mamaliga de mei.
CAIdAru§ani va-zut6 din aeroplan.

www.digibuc.ro
Cei care incercau sa protesteze impotriva acestei stari
de lucruri, erau batuti, schingiuiti, varati in obezi sau aruncati
in beciuri de unde erau scosi and binevoia par. econom.
 46

In sfarsit, ceeace era de asteptat s'a facut. Averile

tuturor rnanastirilor sunt declarate ale Statului prin legea
din 13 Decembre 1863. Calugarii greci sunt nevoiti sa
plece, iar manastirile foste inchinate, cum si multe din
cele pamantene, sunt desfiintate si transformate in ospicii.,
puscarii si biserici de mir. Calugarii romani din ele sunt
impartiti pela rnanastireie ramase in fiinta. Acestor ma-
nastiri li se lasa spre folosinta asa zisele vetred, care si
ele mai sunt supuse unei operatii, dup.a cativa ani.
Manastirea Caldarusani, din toata averea care a avut-o
si care se vede la Capit. respectiv, ramase cu lacul, cu
vre-o 200 de pogoane parnant arabil si livede si cu via
dela Ceptura. Sforile Brazeasca §i Surlarii, care dea-
semenea i se lasara la secularizare, au fost reluate dupa
cativa ani. Vitele aflate pela suhaturi fura vandute in graba
pe pret de nimic si nici cele din manastire nu mai putura
fi tinute toate.
Actul secularizarii, in fond foarte drept mai ales in
ceeace priveste manastirile instreinate, a fost savarsit cu
o brutalitate ce marturisia tendinte foarte rau ascunse. Pia-
madit de intreaga tara care nu mai putea suporta sa fie
mereu supta de niste venetici adusi de evlavia unor Domni
si boieri, si pregatit de unii patriop cari nu Intelegeau sa
despoaie Biserica nationala, el a fost Indeplinit de alp si
maLmari patriop, dar cari, fiind proaspat sositi din atmo-
sfera anticlericala din Franta, nu facura prin secularizarea
averilor mânastiresti opera social-nationala, ci una pur-re-
volutionara si antireligioasa. Acesti incontestabili marl patrioti,
nu se multumira numai sa desfiinteze numeroase schituri
si manastiri, lasand celor ingaduite atata cat sa nu moara,
dar vrand si neputand sa desfiinteze insasi institutia mo-
nahala cu aceeasi brutalitate, cautara sa-i dea lovituri de
moarte. Astfel, prin Decretul Organic cu No. 1678 din
30 N-bre 1864, 1) se opreste intrarea in monahism a
1) I. M. Bujoreanu, Colecfie de legiuiri, p. 1795

www.digibuc.ro
CD

CD

fa)

Pa)

4-+
CD
(-)

111111WSMVUOW Val
CD

Cr)

CD

M'anästirea Caldarusani, vazuta din aeroplan

www.digibuc.ro
 48

Efectul acestei legiuiri nu intArzie sa se vadd. lntocmai

ca dupd o catastrofa minierd, când lucratorilor le este
teamd sa mai intre in galerile neprabusite dar cu peretii
orapati de sguduirea produsd, multi calugari si foarte multi
frati parasira manastirile.
Dacd secularizarea ar fi fost facutd cu tinerea in seama
a intereselor generale ale bisericei, i in ceeace priveste
monahismul cu menajarea elementelor nationale, in loc de
urmari dezastruase ar fi avut un efect salutar. Monahismul
românesc, curatit de putregaiul grecesc, si-ar H revenit din
zapaceala provocatd de confiscarea averilor si din ceeace
ii mai rämasese, cu cei 15-20 bani pe zi ce primea ca
subventie dela Stat, cu organizatia economica ce exista in
mândstirile mai mari; scapat de povara administratiei plind
de procese si de atAtea buclucuri de natura sa-1 fan*
nesuferit in ochii mirenilor, a unor averi adesea in mare
disproportie cu necesitatile lui, ,ar fi putut reincepe o viata
de muncd si de progres. Dar autorii secularizarii 1-au bagat
in aceasi oald cu calugarii straini si 1-au aplicat acelas
tratament Si nu numai o politica superioard de stat a
dictat guvernului de atunci sa nu fan vre-o deosebire
ci i scopul de desfiintare ce urmdrea, dupa cum dovedesc
loviturile nejustificate ce i-a dat in urma secularizarii.
Astfel cd, in loc sa se reculeagd dupd luarea averilor,
calugarii, sub irnpresia nouilor lovituri, se descurajeaza cu
desavârsire i Ii pierd orice speranta in viitorul chiar cel
mai apropiat al m'andstirilor. lar acestea, lipsite pedeoparte
de mijloacele materiale i prin aceasta de posibilitatea de
a mai da un ajutor, de a mai imparti o mild, iar pe de
alta, nemai Hind focare intelectuale de unde sa radieze
in afard lumina, din aceste timpiri de refcrme incepand,
decad i Ii pierd rolul important ce-I au jucat in trecutul
neamului românesc" 1).
1) N. Dobrescu, lstoria Bis. Rom. Contimporane p. 153

www.digibuc.ro
 49

Ce deosebire la Caldarusani intre viata calugareasca

si carturareasca din timpul lui Gheorghe i Dosiftei si
intre viata desorientata din preajma secularizarii i dupa
ea! Atunci, o viata inalta capabila sa radieze departe in
afara de manastire; sub imperiul Regularnentului Organic,
din cauza nesigurantei, un mediu prielnic tuturor buruenilor
rele, ca In apropierea falimentului; iar dupa secularizare,
o viata, dupa niste friguri ingrozitoare, de molesire
de muribund.
Obstea,care e la baza vietii monahaleatat de solid
introdusa de Gheorghe i tinuta de Dosiftei, slabita dupa
acesta, de-acum se lichideaza. In loc de masa comuna,
se gateste odata pe zi o ciorba cat Nilul de lunga si fie-
care ii ia acasa. Haine, cine poate faca-si, iar cine nu,
n'are de cat sa umble cu calcaile goale. Staretii ce se
succedara, nu fura capabili sa faca vre-un gest de oprire
in calea povarnisului. Ba se pare ca demnitatea de staret
e mult mai dulce acuma, cu toata saracia relativa. Scapati
pedeoparte de raspunderea i grija ce implica administrarea
unor averi imense, pedealta de un comunism nu intot-
deauna placut ; supusi unui control inexistent, ca i in
trecut, ei se complac sub ochii indiferenti sau binevoitori a mul-
tar organe de control, a duce o viata lipsita de griji si de
preocupari mai inalte, considerand manastirile ca bunurile
lor proprii. Consiliul economic creat de legiuirea din 1873,
departe de a-si exercita rolul de gospodar cinstit al averii
manastirei, se dovedeste mai degraba a fi : sau o fictiune
atunci cand e un staret infldent, sau o asociatie cointeresata
atunci cand staretul e la acelas nivel
Dintre toti staretii ce s'au perindat la conducerea
manastirii, din 1863 si OM la 18 D-bre 1905, unul
singur se dovedeste a fi facut incercari mai deosebite :
Arhim. Teofilact Dina. Acesta, aduce o tipografie in
1878, crezand ca va putea pInviea timpurile de altadata,
sau macar sa dea iluzia unei opriri a curentului de deca-
4

www.digibuc.ro
 so

dere. Incercare zadarnica, pentruca nici el n'a fost om de

mare vointa, dar nici atmosfera de molesire nu I-a ajutat.
Dupa numai o jumatate de an, In care timp tipare§te o
carte cu Rugaciuni folositoare pentru evlavio#i creftini"),
Teofilact vinde tipografia 2), iar manastirea Ii reia viata
obisnuita. Deosebirea dintre 1mbracaminte §i masa ad-
rninistratiei §i a calugarilor de rand devine si mai izbi-
toare; iar pedepsele disciplinare se aplica cu rigoare numai
in cazuri de revolta fireasca 1mpotriva ierahiel locale.
In aceste conditiuni, era foarte firesc ca manastirea
sa dea tot inapoi. Numarul traitorilor se imputina din an
In an. Ne mai fiind ce sa-i atraga, tinerii yin din ce in ce
mai putini. Fabricele existente la secularizare se desfiinteza
pe rand §i nici macar o coala de cantari nu mai intalnim.
Bisericile §i chiliile se ruinara, si din cauza saraciei adusa
de secularizare si din a unei foarte rele gospodarii a averil
ce bruma mai ramasese.
In aceasta situatie se gasea Caldaru§anii la 18 De-
cembrie 1905.
VIII

Restaurarea mânästirei sub staretia Mitropolitului

Ghenadie Petrescu
Care dintre calugarii de acum 70 de ani, ai Caldaru§anilor,
ar fi gandit ca fratele Glzitd, care facea ascultare la pitarie,
va trece prin toate treptele ierarhiei biserice0 §i apoi va
reveni In calitate de stares sa dreaga manast rea asa cum
a dres-o la 1778 Filaret al II-lea ?
Intorsaturile vietii sunt asa de neateptate si ineori
atat de ciudate, ca omul, cu toata inteligenta lui i cu
toata experienta veacurilor, nu le poate prevedea i i se
1) Am gasit un singur exeemplar din acestd carte la Monahul
Macarie Postelnicu din Cáld6rupni.
2) Gh. Cretu, Tipografiile din Romelnia, p 26

www.digibuc.ro
 51

iveste din cand in cand prilejul sa ramaie uimit si prostit

in fata unora dintre ele.
Plecase din familia sa de oameni saraci- din Bucuresti
si intrase in obstea Caldarusanilor, la vArsta de 18 ani.

Ghenadie Mitropolitul (fost staret 1905-1918)

Sta aci cativa ani, in care timp face ucenicie la un batran
duhovnic care nu-1 lasa sa se scalde in lac sub cuvant
ca e pacat; face si ascultare la pitarie, Mitropolitul Nifon,

www.digibuc.ro
 52

care venea in fiecare vara de sta putin timp la Caldarusanir

vazandu-I harnic si mai ales destept II ia la Mitropolie, sa-i
fie ucenic.
Fara multa carte, dar daruit de Dumnezeu cu multa
inteligenta,fratele Ghita calugarit sub nurnele de Ghenadie,
stie sa castige increderea i protectia lui Nifon, care-I si
ridica !Ana la treapta Arhieriei.
In 1875 este ales episcop de Arges, unde pastoreste
timp de (8 ani. Catedrala dela C. de Arges a fost res-
taurata subt episcopatul sau. Deasemenea o multime de
biserici au fost cladite in acea Eparhie, din indemnul san.
In Mai 1893, este ales Mitropolit Primat al tarii.
Dar in aceasta cea mai Malta demnitate din Biserica
nationala, nu ramâne decAt 3 ani. Cele trei mari calitati
naturale pe care le poseda : energie, inteligenta, chip infatisetor,
se dovedira insuficiente a acoperi trei mari defecte : o lipsa
de cultura, inteo Biserica ce se lauda cu o Facultate
Teologica i inteun Sinod care numara printre sfintitii sal
membri, pe un Ghenadie Enaceanu, Atanasie Mironescu ;
a ambitie care jigni pe unii i servi pe altii" '), dar
mai ales o complecta lipsa de tact. Calitatile sale
naturale ii ajntara sa ajunga in capul Bisericii, dar flu putura
sa-I Si mentina acolo. Insuficienta intelectuala el nu reusi
sa. si-o
,
acopere prin aroganta ; energia, din cauza ambitiei
fu ran intrebuintata, iar lipsa de tact II duse in conflict
si cu colegii din sf. Sinod i cu puternicii zilei..
E dat in judecata si e condamnat de sf. Sinod, in
sedinta din 20 Mai 1.896, sa fie si sa se numeasca de
acum inainte pdna la suflarea cea mai de pre urma Ghenadie
Monahul, si sa se aseze intre monahii simpli din manastirea
unde isi are rnetania san in alta manastire unde va fi
trimis; sa nu mai aiba nici un titlu, nici cinste de arhieren
sau macar de preot, ci sa fie si sa se zica monah i nimic
mai mult" 2).
1) N. lorga. /st. Bis. Rom. /I p. 318
2) Biserica art. Rom. an XX p. 61

www.digibuc.ro
 53

Aceasta sentinta a fost executata repede si dhenadie

luat fortat i dus acolo de wide plecase cu 42 de ani mai
inainte.
Atmosfera de niuiga si de presiune in care a fost
judecat i condamnat, brutalitatea cu care s'a executat
excesiv de aspra sentinta, disparitia acelei figuri imposante
din palatul metropolitan, revolta populatia binecredinci a a
Capita lei si mari miscari tiopulare spontane sau or,,in ate
avura loc. Bisericile surori protestara, politician:i nt
sä profite i astfel Guvernul i Sinodul se gasira Iran)
mare incurcatura.
In acest timp, detronatul Mitropont se gasea la Cal-
darusani sub o puternica paza politieneasca. Se ducea de
doua ori pe zi la biserica din C,, ioc" sa-si faca rugaciunea,
escortat de doi jandarmi. unul inainte Si altul in urma lui.
Respinse cu aceeasi energie i presiunile i rugamintile
ce i se faceau pentru a demisiona si continua a se considera
Mitropolit canonic.
Dupa sase luni de cNza mitropolitana, din care nici
Biserica i nici tara n'avura de castigat, sf. Sinod in sedinta
din 4 D-bre 1896, ridica sentinta in interesul pacii in
biserica si in tare, iar Ghenadie demisioneaza, dupa ce
devenise in ochii poporului uri martir al demnitatii Bisericei,
pi ramane in Caldarusani.
A stat Ghenadie retras in casele duhovnicului Teodosie
Olteanu, pe care le-a dres i le-a impodobit cu acele tablouri
cari fac obiectul de admiratie al vizitatorilor manastirei
pana la 18 D-bre 1905. La aceasta data, primeste sa fie
ales staret de soborul manastirei.
Ce 1-a indemnat pe Ghenadie sa se umileasca inteatat
ca din Primat al tarii sa primeasea a fi conducatorul unei
biete manastiri cu 70 80 de calugari? Tot aceeasi ambitie
care 1-a suit pana sus si 1-a coborat pana jos ? 0, nu!
Aceasta, dupa unele convulsiuni repetate, fusese in sfarsit
roasa de vreme si de linistea manastirii. Cei cari au trait

www.digibuc.ro
 54

in apropierea lui, stiu, ca pe Itiga aceasta ambitie, mai avea

alta : aceea de a impodobi casa Domnului. Si aceasta
arribitie, pe care fie s-o aiba toti slujitorii man i mici ai
Bisericii, 1-a facut sa se injuge la o umila staretie.
Se afla mAnastirea, in acest timp, intr'o stare ingriji-
toare. Dela FiIare i pana atunci, se facusera doar arpeli
de natura sa intarzie ruina iar nu s'o inlature. Invelitoarea_
cetatii, facuta de staretul Procopie, se stricase, asa ca
ploaia strabatea in chilii. Prin crapaturile zidurilor se In
cuibasera serpi i alte lighioane, iar clopotnita de lemn
semanA cu tin schelet ce amenintà sa se prabuseasca in
fiecare moment. Pictura bisericei se afumase i d'abia se
mai distingea, iar prin acoperisul putred patrundea ploaia si
se scurgea pe pereti.
Ca o mai buna adeverire acelor ce spunern, dam ad
raportul cu No 25 din 8 Aprilie 1905, adresat Casei Biserici
de staretul Dometian, In locul caruia a fost ales Ghenadie.

Domnule Administrator
Aspectul cetdpi acestei sfinte mOndstiri CdIddruqatzi, fundatci
de Domnul Tdrii, Matei Basarab If. V., la anul 1638, devenina
a fr, din cauza vechimei, cu totul tt ist §i necuviincios privirii,
deoarece se afld ajunsii inteo stare cum nu se poate descrie,
fund necesitate de a i se face acestei cetdli o radicald reparafie :
atilt in par file exterioarc cat §z in cele interioare, cldar in vara
anului aces uia ; maicuseamd cd in unele pdrfi ale zidurilor dete-
riorarea este ajunsd pand la ap proporlii, cat nu mai iartd nici-o
intOrziere pentru a$a ceva. i este pdcat, Domnule Administrator,
a fi ldsat acest monument domnesc al Orli spre a se distruge.
uitiindu-ne cu oda
Deasemenea bisericii it trebuie fdcutd invelitoarea care
actualmente se afla stricata in multe tocuri pe unde pdtrunde
ploaia, ara cd poate strica bottile i pictura pe care a inceput
chiar a se ardta i seinnele pe unde curge ploaia ; precum dea-
sernenea ci clopotnita, care din cauza marei furtuni ce a bantuit-
pe aici toamna trecutd, a rOmas ford o parte din lemndria ce a
inconjurd."

www.digibuc.ro
 55

Dupa cum se vede din acest raport, ruina era mare

fata de puterea de convingere a unui simplu staret de a
scoate din Vistierie peste un milion i jumatate, cat &a
cheltuit. Trebuia un staret de talia Jul Ghenadie, si Cekle-
sus s'a ingrijit de aceasta.
Tocmai usor nu i-a fost nici raposatului Mitropolit sa
faca a se deslega punga Casei Bisericii. Caci, dupa carpeli
provizorii, dupa sondari si interventii repetate pe la condu-
catorii treca-tori ai Ministerului Cultelor, si poate om e
fiecare dupa inabusirea unor vechi resentimente, in intere-
sul scopului ce urmarea, prin scrisoarea cu data de 14
lanuarie 1908 solicita interventia Rege/ui Carol, prin mij-
locirea Reginei Elisabeta.
lata in intregime aceasta scrisoare :
Majestate !
In momente de indispunere, ne voind sd supdr pe M. S.
Regele. reeurg la bundtatea Majestdfii Voastre i o rog sd-mi acorde
bunavoinfa de a tnijlocl cdtre Majestatea Sa iubitul nostru Suveran,
ca sd-mi sprijine umila qilegitima cerere ce fac pentru restaurarea
monumentului religios din nzdndstirea Cdtddrzqatzi. Biserica §t
cetatea acestei mandstiri se gdsesc actualmente in mare mind.
Piosul nostru rege Carol I, in dreptete Sale aprecieri, a
constatat cà norocul tárii. noastre a stat qi std in aceste monumente
religloase-istoriee, in care zi qi noapte se sldveqte Dumnezeu, se
pomenesc nunzele Voastre i se roagd pentru fel icirea poporulut
romdnesc.
Pe langd monumentele cele mai insemnate In istoria grit,
luate sub scutut M. S. Regelui qi reacluse in fiinfd mai mud ca
in vechea lor splendoare, I-1 rog din ackincut inimei mele, sà
binevoiascd a lua sub a Sa inaltd protecfie §i pe acest monument
istoric numit milndstirea CdIddruptn.
Pomenirea Voastrd ci a Dinastiei Voastre va fi mult mai
mare §i mai artitald cdnd gtorioasele Voastre name vor fi gravate
pe murii acestui spat monument istoric.
Din micile mele iconomii rdnzase, viu qi eu ca velduva din
Evanghelie, cu dhzarul de 10,000 de lei ca sd se inceapd chiar In
arnd acesta restaurarea ; ci rog ci pe Majestatea Voastrd sd bine-

www.digibuc.ro
 66

yogi a ruga pe M. S. Regeze sd vie in ajutor cu ce va binevol,

puind la cale §i pe d-1 Ministru al Cultelor i pe Casa Bisericii
sà dea fondurile necesare ca sd se pilaf' in lucrare restaurarea
bisericii i cetdfii din jurul ei.
Pe ldngd recufwginta tdrii cdtre Majptii flie Voastre, vor
fi pi neincetatele rugdciuni ale soborului petrecdtor in aceastd
mandstire: pentru sdndtatea i indeluagata voastrd viald,tscumpa
fdrii i poporului roman".
Urmarile acestei scrisori au fost cele dorite:de batranul
arhiereu.
Dupa putind vreme, Ghenadie este instiintat Ca dorinta
sa de a se restaurd mandstirea se va realiza in curancl.
$i Intradevar, cd in primavard Voda Carol viziteazd Calda-
rusanii cu regina Elisabeta.
La 12 Mai acelas an (1908), Cornisiunea Monumente-
lor Istorice tine sedinta la manastire i hotaraste la fata
locului lucrarile pentru campania de lucru a acelui an.
Opt ani au durat lucrarile de restaurare.
S'a inoit biserica cea mare, asa cum se vede la cap.
X ; s'au refacut chiliile cetatii din zid pe coloane cu ar-
cade, danduli-se o noud dispozitie ; s'a ref dud arhonold-
ricul.si clopotnita i s'a incheeat cu trapeza si cu para-
clisul.
Tot timpul cat au durat lucrarile, batranul arhiereu a
dat dovada de o energie si de o perseverenta ce rar se in-
talnesc la septuagenari. Opozitie nu mai intampinà el ni-
caieri, cad odata lucrarea inceputa trebuia i terminatd;
dar vesnica lipsd de fonduri" ar fi putut-o prelungi ca la
Mitropolia din Targoviste depilda, clan Ghenadie n'ar fi
avansat sumele trebuincioase din propria-i punga.Bine inteles
Ca acesti bani i s'au restituit.
0 atentie deosebita a dat el lucrarilor ce se fdceau
la biserica. D-nii Belizarie §i Babic pictorul i sculp-
torul incalziti i ei de dragostea lui, au lucrat in .con-
stiinta, tinand in seamd pe langd cerintele artei si dorintele

www.digibuc.ro
 1-
1.

Mitroo.

hi;s.reu

-J
V
Ghenadie.
'S

Evghenic
'd
2. '17
5K'
D-I
(. r
7. -

PitesteanuI.
G. 'nuuoolnoqiV9

D-1
;.--er
Dela rja - laIrlDIULIIVa
'd
7,11,4
5. Duca.
2 IU 1-(1
-
a
Duinitrie °
D-rul 3. V -
9
k
C. sfintirea
pallos
I. .ituolald

&hark:, 4 veils'
Episcopul Ippasm

Istrati.
1
inCiODSOR 3
bisericii. 'apuzllag

pictorul. 'E

www.digibuc.ro
6. Sofronie

Itu-ci
al val!tuus
D-I
g
aimulna
P. 'UJI1(1

upu -D I-G
Ratruncu

-I .L
lui.

i-ci
InuuNg.ou

4.
Garboviceanu,
,
P.
S.
opaLilva

Ar-

.a!puuato

nO.RILI

.uoim

1
ceace

interiorul
priveste

bisericii,
in
au
.!nInu

,
,w1vol

r
henadie
In

ipst
a
exteriorul

ceeace
insä

,
priveste

multumit
 58

nu-si ascundea amaraciutlea pentru felul cum s'a executat..

Acoperisul nu s'a facut mai solid ca la cea mai saraca
biserica de tan. Ghenadie a tinut -0- aceasta am auzit-o
dela el sa se Inveleasca biserica cu arama ; conducatorii
lucrarilor Insa au gasit ca i tabla de zinc este destul de
durabila. Aceasta durabilitate s'a vazut, cand dupa civa ani
toate burlanele au cazut si tabla a fost gaurita de soare
si de ploae. Deasemenea toate crucile bisericii au cazut
pi cheltueli marl a necesitat reasezarea lor. Nu s'a gasit
de cuviinta atunci sa se faca bisericii un soclu mai solid ;
acest lucru s'a observat mai tarziu cand temelia incep use
sa se macine i atunci s'a facut 4Ie beton, cu cheltuiala
mAnastirei.
Greseli s'au facut si la cetate si la clopotnita. Era mta
mai bine daca se mentinea vechea impartire a chiliilor cu
cerdac si cu sala, caci asa cum sunt acuma cu usa direct
afarksi fara sala, stint foarte impractice. Clopotnita a fost
refacula la nivelul cetatii, asa ca de rnulte ori nu s'aud
clopotele nici in manastire ; pe Cala vreme din cea veche,
care era foarte inalta, s'auziau noaptea pâna la rnarginea
Bucurestilor.
Cetatea a fost acoperita cu olane de o calitate asa
de proasta, ca numai dupa patru ani au trebuit sa fie date
jos cu lopata i Inlocuite cu tabla.

La 23 Aprilie 1915, s'a facut tarnosirea bisericii cu o

pompa cum numai Mitropolitul Ghenadie stia s-o faca.
Au oficiat trei arhierei : Ghenadie, Sofronie al Ram-
nicului, i P. S. Evghenie Humulescu. Au luat parte, d-I I.
G. Duca, pe atunci ministru al Cultelor, doctorul C. Isirati
presedintele Com. Mon. Istorice, d-I C. Disescu, d-1 P.
Gdrboviceanuadministrator al Casei Bisericii, multi preoti
din Bucuresti si din imprejurimi si popor foarte mult. La
sfArsitul slujbei, mitropolitul Ghenadie, radiind _de multumire

www.digibuc.ro
 30

pentru opera ce facuse, tine o calda cuvantare, aratand

greutatile ce a intampinat 1).
In cuvantarea pe care a tinut-o in trapeza, la sfarsitul
mesii, d. Duca spune : Meritul cel mare este fara indoiala.
al I. P. S. Ghenadie, care a stiut sa convinga pe stapani-
torii trecatori de a contribui cu totii pentru terminarea
restaurarii acestui monument istoric 2)".
D-I C. Disescu, prieten vechi al lui Ghenadie, i se
adreseaza astfel :
Inalt Prea Sfintite, in vremuri de lipsa de bani, fara
lege, fara credit, ati indraznit, iar sfetnicii Tronului v'au
ajutat in indrazneala Voastra, si asa ati reinviat din mor-
mant pe marele Matei Voda Basarab, intemeietorul parti-
dulur national in Romania, celce a indraznit a reinvia limba
noastra stramoseasca in biserica, celce a intemeiat sfinte
locasuri dintre care cel mai de poadoaba este sfanta
manastire Caldarusani, refacbta astazi prin aratarile Domnu-
lui, ca sa veniti aici sa faceti ce ati facut" ").
Creditele date de Casa Bisericii pentru aceasta res-
taurare a Caldarusanilor, se ridica la sfarsitul anului 1914
la suma de 1.356.000 lei. S'au rnai dat credite si in
1915/16, dar n'am putut afla cata suma. Cu siguranta insa
ca s'a atins, daca nu si intrecut, milionul i jumAtate.
Afara de acesti bani dati de Stat, a mai contribuit si
Ghenadie personal cu 10.000 lei si din venitul manastirei
cu o suma pe care iarasi- n'o pot precizà, deoarece pe
acea vrerne nu se tinea nici un fel de contabilitate la
Caldarusani, dar trebue sa fie de cel putin 100.000 leI.
Prin legea speciala promulgata prin inaltul decret regal
cu No. 1225, din 8 Aprilie 1909, manastirea este destinata
ca re.sedinta a Mitropolitului Ghenadie si el este intarit
1) Vt zi cuvantarea intreagar la Anexa H.
2).13is. ort. Rom. an. XXX1X. No. 2.
3) Ibidern.

www.digibuc.ro
 GO

staret pe viata, sub autoritatea canonica a Mitropolitului

Prirnat, in ce priveste hirotoliThe i calugaririle.
Tot prin aceasta lege se restitue manastirei Inca 200
hectare teren din mosia statului cea mai apropiata, pe langa
34 ha. obtinute de Ghenadie in 1906.

Mu It s'a straduit batranul Si sbuciumatul arhiereu sa-si

lege numele de Caldarusani. A reusit. El poate fi socotit
pc drept cuvant al 3-lea ctitor al acestei manastiri. In 13
ani cat a staretit, a facut mai mult decat toti staretii dela
Dosiftei i pana la el. Afara de cele 234 ha. pe care
le-a redus in patrimoniul manastirei, si in afara de energia
cheltuita de el in cei opt ani cat au durat lucrarile de
restaurare, a mai facut aceste inbunatatiri : a p!antat 16
pogoane de vie la Ceptura, unde a facut i doua frumoase
crame; a dres toate bisericile manastirii, a facut casele din
Bucuresti care servesc de metoc, a infiintat paraclisul din
-trapeza si a dres toate dependitele Inanastirei. Cu un cuvant,
a inoit manastirea asa cum o innoise Filaret la 1778 si
poate mai mult decat acesta.
Dar Filaret a mai facut un lucru pe care Ghenadie
a neglijat sau n'a putut sa-1 faca. Filaret, n'a innoit nurnai
zidurile ci i viata calugareasca de acl, cu ajutorul cum
am vazut al staretului Gheorghe. Ghenadie insa, absorbit
cu totul de grija restaurarii care i-a pricinuit multe suparari,
dispretuitor fatA de cei mici cum era din fire si indaratnic
ca multi dintre batrani a nu intelege spiritul vremii, n'a
facut nimic pentru a scoate viata de aci dintfun fagas in
care se Inglodase de mult. Ii placea sa fie lingusit si se
purta brutal cu cei depe langa el, din care cauza nu si-a
putut apropia elemente mai capabile. Orgolios cum era,
nu consulta pe nimeni si nu suferea pe cei care Indrazneau
sa-i critice felul de administratie. Unii calugari de nadejde
au fost izgoniti de el, iar altii au plecat singuri i fru s'au
mai Inapoiat. Sub staretia lui, erau slobozi calugarii sa faca

www.digibuc.ro
orisice, afara de un singur lucru : sa.,nu-1 critice pe el. Pentru
aceste pricini, nivelul vietii calugaresti scazuse mult i o
raceala de ghiata intervenise intre Ghenadie i sobor. $1
acesta raceala s'a transformat in ura, atunci and fostul
Mitropolit a gasit cu cafe sa vanda padurea, sa arendeze
mosia i lacul. Ba, in ultimile zile ale vietii sale, era pe
cale sa arendeze si cea din urma resursa a manastirei : via
dela Ceptura '),
Ghenadie moare la 31 August 1918, In azilul ce-i
poarta numele din Bucuresti, in varsta de 82 de ani s, i
e ingropat In biserica manastirei ce este in locul numit
Cocioc. Calugarii, sub impresia actelor de instrainare a
bunurilor manastirei, pe care le savarsise in apropierea
mortii, unul dupa altul, au prirnit vestea sfarsitului salt cu
o ingrata usurare.
Dupa moartea rnitropolitului Ghenadie, obstea Calda-
rusanilor se gasi inteun greu impas. Usurarea produsa In
primul moment fu de scurta durata, cad numai dupa cateva
1) Deoarece aceste acte de instrAinarea averii mAnAstirii s'au
atribuit de _multi arghirofiliei, ce era Inca un defect al rAposatului
Mitropolit, sunt dator sä restabilesc adevärul ap cum I-am auzit chiar
din gura liii. Se stie cã Ghenadie a fondat un azil de bátrAne in
Bucure§ti, pe str. Labirint. Ei bine, el fAcea toate economiile posibile
ca sà asigure acestui azil un fond de existenta pentru viitor. In
toainna anului 1916, un vechiu prieten al salt din Bucuresti, se re-
fugiazA la lai luAnd §i recipisa sub care fostul mitropolit avea depuse
la Casa de Depuneri economiile sale in efecte. De atunci Ghenadie
s a arAtat ingrijat de soarta azilului säu, nu fiindcA n'avea incredere
in acel prieten, dar pentrucA numai primea nici o stie dela a dii
cauza zidului de foc dela Siret. Dupd mult5 si zadarnica a§teptare
siintindu-§i sf ArOul apropiat s a hotArAt sä asigure viitorul azilului
cu orice pret. Si cum cele 234 ha. de pAdure §i loc arabil date
mAndstirei, el le considerà ca date indirect lui spre a beneficia pAnd
la moarte, iar via era plantatA de el, se intelege cd nu ia fost greu
a gAsi mijloacele de a reface fondul azilului, considerat de el ca §i
pierdut. In tot cazul, destinatia ce a dat banilor rezultati din vAnzarea
padurii §i arendare.a lacului etc., nu-I silea la remuscAri. DacA mi-am
permis obiectez cA nu este act de filantropie atunci and
desbraci pe unul ca sã imbraci pe altul, mi-a rAspuns cu ochii plini
de IdcrAmi cd nu poate face altfel. Acesta este adevArul.

www.digibuc.ro
 62

zile calugarii Isi dadura seama ca golul ramas prin moartea

acestui puternic staret, e prea mare fata de saracia de
elemente capabile sa-1 inlocuiasca.
La 16 Sept. acelas an 1918, ieromonahul Martinian
Stoenescu este ales staret cu majoritatea voturilor. ldeea
sugerata de unii cunoscuti ai manastirei de a alege pe un
arhimandrit dela Sf. Mitropolie, cunoscut ca om -energic,
cult si mai ales activ 9, a fost dela inceput respinsa de
parinti, desi acel arhimandrit Isi are metania in Caldarusani.
Dupa o staretie prea autoritara si prea distantata ca a lui
Ghenadie, vreau bietii oameni sa aleaga unul de-ai lor"
si asa au si facut.
Noul staret mostenl dela Ghenadie o situatie pentru
moment grea. Desl cu multe bogatii, manastirea nu era
imbelsugata din cauza Instrainarilor ce se facusera, iar In
cassa nici un ban, deoarece Ghenadie nu facuse nicio deose-
bire intre averea manastirii si averea lui personala. Multele
Incurcaturi facute de fostul staret, in ultimul timp, dadura
nastere unor procese care Ingreuiara si mai mult situatia
manastirei.
Starea morala nici ea nu era mai buna.
Unii dintre calugari crezura ca pe un staret, care nu mai
era de talia lui Ghenadie, pot sa-1 asculte doar atunci cand
vor ; iar elementele rele oplosite ad in timpul fostului staret,
care primea fara nici o forma pe orsicine, nu facura cinste
mAnastirei.
Dupa o staretie foarte gbuciumata, atAt din pricina
starilor aratate mai sus, cat si din cauza propriilor sale
greseli pe care ar fi putut sa le evite, arhimandritul Mar-
tinian demisionean pe ziva de 23 lulie 1920.
Pentru a pune capat frictiunilor din sanul obstei, Sf.
Mitropolie gaseste cu cale sa aduca un staret strain de loc.
Acesta este gasit In perspana arhimandrituhri Antipa Dinescu,

1) E vorba de P. C. Arhim. Galaction Cordun

www.digibuc.ro
 63

ce fusese mai 'nainte staret al schitului romanesc ,Prodromul"

din sf. Munte Atos i indepartat de acolo pentru motive
ce nu e locul ad a le arata.
Dar numai dupa putina vreme, se dovedi cd nici par. An-
tipa nu corespunse asteptarilor. Pentru a da o noud indru-
mare vietei de ad, trebuia in fruntea manastirii un om energic,
cu calitati de conducator autoritar si activ. Arhimandritul
Antipa, bun calugar, dar fire contemplativa, lipsit cu totul
de energie, dupa mici opinteli facute la inceput, se descurajd
pi lasa totul la voia intamplarii.
La 31 Decembre 1923 demisioneazd si acest staret
si Sf. Mitropolie incredinteaza conducerea manastirii P. C.
Arhimandrit Justin Scrvgjescu, pe ziva de 1 lanuarie 1924.
IX
Starea de astazi a CA1daru§ani1or
Dupa o prea lunga vreme de mergere tot la vale, dupa
-o crizd inabusitoare de peste o jumatate de veac ce parea
cd se va ispravl prin nimicirea manastirilor noastre, astazi
acesta sfinte locasuri, se gasesc la o raspantie unde cauta
calea care sa le indrepteze catre o stare mai buna.
S'au oprit chiar pe povâriii i ii cauta echilibrul.
Dupl cum prefacerile din piijlocul veacului tread
intrucât le-au lovii in interesele lor socate ca cele mai
vitale , le-au influentat mersul in rau aruncandu-le intro
iacere ce parea ca. nu mai are sfarsit, tot asa prefacerile
de acurn le-a sgandarit cronica boala puindu-le in situatia
,de a'si dofi si cauta leacul
De aceasta inraurire a epocei de adanci schimbari In
.care traim, stint constienti i calugarii. Dan ai luh pe
-fiecare si 1-ai cerceth, constati ca aproape toti ii dau seama
ca oarecare schimbare trebue sa se fan si in rosturile
lor, ca viata putin roditoare de pang acum trebue indrumatd
pe carari noui. Aceasta convingere o gasesti, din fericire
-loarte accentuata si la Vladicii nostri, cari fie-ne Ingaduit

www.digibuc.ro
 64

a spune un mare adevar, nu putina vina au in caderea

mânastirilor. Dealtfel nici lumea mireana nu priveste cu
indiferenta starea de astazi a manastirilor. Afara de o mica
parte care nu poate, sau nu vrea sa inteleaga rostul mo-
nahismului, incolo toata lumea doreste sincer ridicarea_

Arhim. Iustin sävulescu

Staretul mAntistirei
Moan la 12 Aprilie 1854 in corn. Grecii-GrAdistea Jud. Ilfov,
intrat in Cáldarusani la etatea de 11 ani, calugArit in 1848, diacon 1879, r reot 1887_
A servit la episcopia de Arges 2 ani, la mkästirea Siraia
ca preot 8 ani si la Mitropolia din Bucure,ti 20 de ani. A fost spilt al
la seminarul Nifon in 1898 1899.

www.digibuc.ro
 65

acestor sfinte locasuri la un nivel corespunzator cerintelor

vremei Si adevaratei lor meniri.
Vasazica o dorinta aproape unanima exista in aceasta
chestiune care este de mare actualitate.
De un lucru insd trebue sa se tina seamd in rezolvirea
acestei chestiuni a inviorarii monahisrnului, i anume, ca
boalele cronice nu se vindecd cu una cu CIOUä, ci inteun
timp de multe ori cel putin egal cu acel care le-a trebuit
sa se incuibeze i sa prinda radacini adanci. Tratamentul,
iarasi, nu trebue aplicat cu ghiotora ci in masura posibilitatilor,
tinandu-se in primul rand seamd de constitutia bolnavului.
De ce sufere institutia noastra monahala ? De sardcie ?
Desigur cd i saracia a contribuit la pustiirea multora din
manastirile noastre, precum si la starea in care se gasesc
cele Inca in fiinta ; dar saracia nu poate fi luatd pricina
de capetenie a pierzdrei unei institutii care a ridicat-o la
rangul de virtute. Boala de care suferd cumplit tahma
noastra monahala, credem a fi dezorientarea in care traeste
de peste o jumatate de veac.
Dupa secularizare, manastirele n'au stiut care mai este
rostul lor Si Mci nu li s'a spus de catre nimeni. Pana aci
ele stiau ca trebue sa administreze averi imense cu care
sa intretind oameni doritori de o viata mai apropiata de
Dumnezeu, spitale pentru acestia i pentru sathle din im
prejurimi, scoli pe-alocurea, tipografii, sa repare sau sa faca
din nou biserici i sa puna masa saracilor i drumetilor.
Dupa ce Ii s'au redus mijloacele necesare insasi existentei
lor, ii s'a spus ca trebue sa se refacd dupa modelul celor
din Apus, sa devina etc. etc., nimeni Inn nu sa ostenit sa
le dea indrumari i sa le ajute la o intelegere a noului ro
ce le era rezervat sd joace de ad inainte. Prea rar s'au
coborat Vladicii din inaltele lor scaune ca sa viziteze
manastirele si mai niciodata n'au crezut cd sunt datori sa
vorbeascd parinteste cu calugarii, sa-i lamureasca asupra
rostulul lor si al manastirilor si sa se intereseze cat mai
5

www.digibuc.ro
 so

de aproape de bunul mers al acestor sfinte locasuri. Au

fost lasati calugarii in cea mai neagra ignoranta, expusi
barfirei tuturor chematilor si nechematilor.
In timpul de fata, siliti pedeoparte de curentul puternic
de prefaceri in toate ramurile de activitate omeneasca,
ped ealta de o stare ce in interesul i pentru demnitatea
B isericii, nu mai poate dainui, Chiriarhii nostri se ocupa de
aceasta. chestiune" a mainastirilor. Programul de'reorganizare
aratat de Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Primat in prefata
si care este destinat sä ia putere de lege, dna se va putea
infaptui in intregime ne va da desigur un monahism activ.
Unele puncte din acest program au si lost puse in practica,
InfintAndu-se tipografii la Cernica si la Neamtu, orfelinate ci
diferite ateliere de tesaturi la unele mânpstiri de calugarite1).
Dar acest program, mai ales partea privitoare la mânastirile
de barbati, pare prea incarcat pentru starea in care se
gasesc aceste manastiri. Va trebul sa treacd o generatie
de calugari pând ce sa se infaptuiasca in intregime. De
aceea credem cd ar fi bine sa ne multumim deocamdata
cu inceputuri mai tnodeste, dar cari sä dea in curând
rezultate reale si sa pregateasca terenul pentru aplicarea
succesiva a punctelor din program. Asa de ex : sa se puna
mai bune reguli in administratii si in gospodaria averilor ce
bruma mai au m'anastirile, sa se redea slujbelor bisericesti
amploarea de altadata, caci crestinii care vin la manastire
doresc mai intai sd fie de fata la o slujba care misca
sufletul; sa se studieze mijloacele prin care s'ar atrage
elemente tinere la mánastiri ; sa se insarcineze calugarii
cu carte sa predea prin mânastiri cunostinte elementare de
religie, sa find conferinte cu subiecte alese din trecutut

1) S'au mai luat de catre Sf. Mitropolie a Ungro-Vlahiei multe

dispozitiuni pentru imbunatatirea starii rnanastirilor ce-i apartin. Cir-
culari peste circulari s'au trimes si se trimet inca in acest scop,
staretilor, dar dupà cat sunt informat urmarile practice sunt aproape
nule. Necesar ar fi, ca nu numai sa se trimeata asffel de ordine
prin posta, dar sa se urmareasca i executarea bor.

www.digibuc.ro
 67
frumos al manastirilor si sa explice calugarilor care este
rolul mAnastirilor In sanul Bisericii si care le este rostul
in viata unui popor. SA se puna odata stmila prea largei
t
prisaa din Cálarupni

www.digibuc.ro
ospitalitati de care se bucura lumea laica Ia mAnastiri,
cad contactul acesta prea neingradit dintre cei care fug de
vials Si cei care o traesc real, otraveste viata din manastiri.
 68

In sfarsit, se se arate mai putind toleranta acelor calugari

care nu inteleg sä cinsteasca cum se cuvine haina ce-
poarta.
Dar fiindcd este vorba in special- de Caldarusani, sa_
vedem care este stares din timpul de fata a acestei ma-
nastiri si ce s'ar putea face pentru a fi indrumata spre
progres.
Ca stare generald i acesta mandstire ca toate celelalte
surori ale ei din Romania veche, se afla, dupa cum am
spus, la o grea rdspantie unde'si cautd stdruitor calea cea
mai bund pe care 's'apuce.
Din punct de vedere material, se poate zice ca. nu_
std tocmai rau. Averea pe care o are si care se vede
insiratd la Cap. XI, dimpreund cu subventia ce primeste
dela Stat, ii este suficientd pentru a intretine cumsecade
un numar de 60 70 de calugari si a face reparatiile
strict necesare la cladiri.
Obstea de aci, care numdrd in total 51 de calugari
al frati, este mica fata de trebuintele mari ale acestei
manastiri. Din aceasta pricina sufere i administratia
biserica. Siujbele care sft fdceau altadata la cele 4 bi-
serici, cand erau 20 30 de preoti si 7-10 diaconi, nu
se mai pot face astäzi, cand d'abia sunt 4 preoti si un
singur diacon. lar cantaretii, afard de unul, nu sunt mai
buni ca la o biserica de lard.
Administratia se face, ca si la celelalte manastiri, de
staret ajutat de Un consiliu economic compus din 4 mem-
bri si de unul spiritual compus din 5 membri.
Calugarii i fratii, afard de 6-7 bdtrani sau infirmi,
se ocupd si in folosul mandstirei si in al lot personal,
dupa cum se vede in tabloul dela Cap. XIV. Un deosebit
interes se da aci apiculturei. Arhirnandritii Martinian §i
Miron iieronionahul Paisie, au frumoase stupini sistema-
tke care starnesc admiratia vizitatorilor. Unii vdintre cd-
lugari se ocupd i cu pescaria.

www.digibuc.ro
 69

Case le dimprejurul cetatii, asa zise particulare", de

care nici Statul nici manastirea nu se ingrijesc, sunt in
stare de ruina. Murind parintii care le locuiau Si nemai
fiind altii sa le ia locul, au ramas singure i s'au para-
ginit. Nevoe de reparatii este si la cetate i la biserici,
dupa cum se vede la capitolele VIII si X.
Ce s'ar putea face pentru ridicarea acestei manastiri?
In p rimul rand sa se ia dispositiuni in sensul celor aratate
mai sus. Sa se Inlature ruinele cu economiile ce le are
manastirea i cu Inca o jertfa din partea statului. Acel
seminar monahal, de care se vorbeste Inca din timpul
Regulamentului Organic, s'ar putea infiinta aci. Sunt si
cladiri i mijloace de aprovizionare. Ori, daca se crede
ca la Neamtu e locul cel mai potrivit pentru acest se-
minar, sa se aduca la Caldarusani scoala de cantareti
.depe langa Sf. Mitropolie din Bucuresti.
Pentru sporirea veniturilor s'ar putea face o exploa-
-tare mai sistematica a lacului, a viei si a pamantului arabil.
S'ar putea infiinta i o mica librarie in felul celei dela
Schitul Icoana, care ar folosi i manastirei i vizitatorilor.
Carti postale cu vederi din manastire Inca ar aduce un
venit. Sa se dea o si mai mare desvoltare apiculturei.
Sa se revie la vechile reguli calugaresti: cu masa
,de obste, imbracaminte, Incaltamintp de obste, slujbe in-
tocmai dupa tipic.
Fiind lipsa de elemente capabile de munca, sa se
ad uca aci toti calugarii plecati din schitul Prodromul"
in urma turburarilor de acum cativa ani, din care multi
Tatacesc fara nici un rost prin tara.
Luandu-se astfel de masuri i altele ce se vor mai
crede de folos, manastirea Caldarusani se va reface, caci
toate posibilitatile le are: pozitie frumoasa, avere, departe
-de influenta rea a oraselor. i apoi, trecutul ei, pe care
1-am descris cu atata nepricepere, e chezas ca se va
Tidica. A mai trecut candva printeo criza mult mai mare
si apoi s'a refacut mai stralucitoare chiar decat a fast
www.digibuc.ro
 70

atunci and Matei Basarab ii purtà insusi de grija. S'ar

putea zice ca acum numai are ca atunci, in ajutor, mi-
punatul curent de renastere ce pulsa. din Neamtu lui Pa-
isie si nici ün staret de talia lui Gheorghe. Asa este. Dar
in lipsa acelui curent de Insanatosire a monahismului, dela
sMrsitul veacului al 18-lea, are In& ajutor curentul de re-
actiune impotriva imoralitatii si a materializarii fara mar-
gini, curent ce se deseneaza. tot mai mult in sufletele
oamenilor neatinsi de criza morala de dupa razboi. lar
un staret ca Gheorghe, va fi si el creeat de Imprejurari.
X
Bisericile mânästirei
1. Biserica cea mare
Se afld in mijlocul cetatei.
Este zidita din temelie la anul 1638, de catre Matei
Basarab, dupa cum spune inscriptia de deasupra usii, care
se gaseste tiparita la inceputul acestei carti. A fost res-
taurata la 1778 de catre Mitropolitul Filaret al 1I-lea, iar
-la 1817 de staretul Dosiftei, dupa cum arata a doua in-
scriptie ce se vede inlauntru pe arcada usei pronaosului
si pe care o dam aci:
Acest sfant V dumnezeiesc loca,I, s'au zidit din temelie de
rdposatul intru fericire Matei Basarab V. V. la leat 1638, far
la anul 1778 s'au meremetisit s'au inoit de Prea Sfintitul Arhie
piscop Kiriu Kir Fiiaret qi s'au hdrdzit de Prea Sfintia Sa staretul
Arhimandritul Kir Gheorglzie Cernicanul obVejitel la anu11792,
carele cu multe sudori V ostenele, dimpreund cu diadohii sdi
cu ajutorul ctitorilor s'au silit a spori qi a inzestra sf. M-re atat
cu cele din afard miodtoare si nemiodloare, cdt i cu ordnduelile-
cele duhovniceVi iar mai ales acum la anul 1817, in zilele Prea
CuvioVei Sale Staretului §i Arhimandritului Kir Dosiftei, pe-
ldngd alte acareturi ce s'au tdcut prin osdrdia Sf. Sale, au luat
sdvdr§ire §i sfanta b sericd cu toata podoaba zugrdviei precum se
vede, in zilele Prea Luminatului Damn loan Gheorghe Caragea
V. V., Arhiepiscop ci Mitropolit fiind Prea Sfintia Sa Kiriu Kir
Nectarie. Julie 7.
www.digibuc.ro
 71
Odata cu restaurarea cetatei care s'a facut in timpul
staretiei Mitropolitului Ghenadie, s'au facut reparatii radicale
si la aceasta biserica. Turlele de lemn cele vechi de
Biserica cea mare cu cetatea dimprejur.

www.digibuc.ro
zid au fost cândva darâmate de cutrernur au fost stricate
si refacute de zid.
Cu reconstituirea extraordinar ae bogatei picttri, a fost
 72

r.s'P
. .

3-
',4W

'I'''.
" .rF g
.

-.

.. t .°.. '. :--3 . ;.6. :'5.Zii. :

.t. a ''antr7rir,71
I i '. '. ..1 M '''..ii,
s.. '1 ,

, woo ... . -.'

_. ..
,- i.'.w..4,P 4-1:,-.
1
i
...
? 4 . VP54,
7
of °I' L

'a
, :°,,5

eitt
r[ .
Vedere din interiorul bisericei celei mati

www.digibuc.ro
 73

angajat D-1 Dimitrie Belizarie, cunoscutul pictor de biserici.

Dupa indicatiile date de Comisiunea Monumentelor Istorice,
<1-1Belizarie a catat sa pastreze cat mai mult caracterul
arhaic al vechei picturi, orientandu-se dupa cea ramasa
mai intreaga pe bolta Altarului si in nartic. Icoanele dela
fampla sunt tot opera d-lui Belizarie, caci cele vechi pictate
de Grigorescu pe cand se gasea ad la varsta de 18 19
ani, au fost asezate in muzeul manastirei. Deasemenea i
zugraveala exteriorului, este tot de d-1 Belizarie.
Sculptura a fost lucrata de d-1 C. Babic.
Se oficiaza in timpul verii si numai in Duminici i
sarbatori mai man.
Are doua hramuri : Sf. Dimitrie si Sf. Gheorghe.

2. Biserica dela Cirnitir

Este facuta de fratii : Constantin biv-vel Ban §i Torna
Cre(ulesca biv-vel Logofat, ale caror chipuri sunt zugravite
la intrare. Anul in care s'a ridicat aceasta biserica nu se
stie, iar inscriptia de deasupra usii este stearsa.
Subt biserica se afla gropnita unde se depun osemintele
calugarilor, cand la .7 api dupa trecerea in lumea cea
dorita de ei, se desgroapa dupa datina crestineasca.
In fiecare Vineri seara, preotul coboara aci unde face o
scurta slujba de ertarea pacatelor.
Sunt in aceasta gropnita trei craniuri cari se bucura
de favoarea de a nu fi fost aruncate in gramada comuna,
ci asezate la un loc mai de cinste.
Pe unul este scris :
Gherasim ark. Episc. Buzeiulai 1844
Desigur, Gherasim Ratescu care a pastorit la Buzau
la 1819 1824 si inmormantat la Caldarusani, unde se
schimnicise dupa parasirea Scaunului sau 1).
Pe al doilea craniu scrie :
1) N. lorga, Istoria Bis. Rom. II p. 253

www.digibuc.ro
 74

Filaret Arhiereu .1794

Acesta, fara indoiala ca este al Mitropolitului Filaret
al II-lea, care dupa ce a demisionat in 1793, s'a retras la
manastirea pe care o scosese din ruina.
lar pe al treilea se citesc aceste randuri :
Acest cap este al Prea Sfintitului nostru Mitropolit
Grigore al treilea. La leatu 1829, din porunca Rusiei,
s'au dus in Basarabia, iar dupd slobozenie s'au tutors
in Bucuresti la Scaunul sdu i rdposat-au infra Domnul
cu pace, la leatu 1834.
Hramul bisericei este la Sf. loan Bogoslovul. Se oficiaza
aci numai la hram precum si slujbele pentru inmormântarea
calugarilor.

3. Biserica din Cocioc"

Se vede singuratica pe malul lacului.
A fost zidita in 1825 de fratii loan §i Niculae Bâ-
coveanu §i reparata in 1898 de Mitropolitul Ghenadie,
dupa cum ne spune inscriptia dela intrare :
Cu blageslovenia Prea Sfintiei Sale Peirintelui Mitropolit
Kir Grigore §i cu voia data de Sf. Sa Parintele Arlzimandrit
Dosiftei stariful M-rei Ceilddrupni, s'au ziclit acest split loca$
in Cocioc unde se preiznue§te hramul 7 uturor Sfinfilor, cu clzeltueala
Dumnealui Nicolae §i loan biv-vel Pitariu frati Batcoveni, in
zilele Prea I naltatului Dornn Grig ore Gliica Voevod, la anul dela
Hristos 1825, Julie 18.
Jar acum reparatei radical pe dinafard §i pe dinlduntru de
Inalt Prea Sfinfia Sa Ghenadie Mitropolitul, anul 1898 August. 20"
Se crede ca e ridicata chiar pe locul unde'era bisericuta
de lemn facuta de staretul Gheorghe.
A avut odata chilii pe langa ea facute de acest staret,
si mai pe urma de ctitori, dar fiind ruinate au fost darâmate
de Mitropolitul Ghenadie, chipu, cu scoptil de a face allele.
Ii placea raposatului ad si dorea, ca si odinioard Gheorghe,
sa se a§eze in acest loc cu persona'ul trebuincios bisericiL

www.digibuc.ro
 75

Reparatia bisericii a facut-o Ghenadie cu mult inainte

de a fi staret, in amintirea umilirilor de prisos ce a avut
sa sufere in timpul dela detronare si OM ce s'a ridicat
sentinta condamnatoare. Se spune, ca in fiecare zi venea
la aceasta biserica sa'si fa ca rugaciunea, urmat de santinelei
Inmormantarea, dupa dorinta-i din testament, s'a facut
aci si mormantul se gaseste in aceeasi stare ca in ziva
inmormantarii, adica : tarana goala fara vre-un cat de

Biserica din Cocioc

modest monument sau piatra, ori macar vre-o cruce de lemn
ca la cel mai din urma sarac.
Biserica se afla acum in rea stare. Acoperisul ruinat
si geamurile aproape toate sparte. Ploaia strabate inlauntru
OM la mormantul Mitropolitului Ghenadie, desi el prin
testament a lasat dispozitiuni ifavorabile acestei biserici.
La inceput 3 facea aci in fiecare zi Sf. Liturghie,

www.digibuc.ro
mai tarziuimputinandu-se calugarii, s'a facut numai in
zile de sarbatoare, iar acum se face numai odata pe an:
in ziva Hramului.
4, Biserica dela vie
E facuta in timpul staretului Eftimie, cu osteneala
Ieromonahului Isachie si reparata de Mitropolitul Ghenadie.
Hram ul e la Sf. Imparati Constantin si Elena.
Mai inainte era un preot detasat sa oficieze aci, de
vre-o trei ani insa, din lipsa, nu s'a mai trimes nici unui.
Se gaseste in buna stare
5. Paraclisul
E infiintat de Mitropolitul Ghenadie in sanul trapezei.
Tampla este aceea care a fost inainte de recenta
restaurare la biserica Sf. Dimitrie.
Zugraveala este tot a d-lui Belizarie.
In acest paraclis se oficiaza regulat in toate zilele,
afara de Duminicile si sarbatorile mai mari din timpul verei,
and se face slujba la biserica cea mare.
Hrarnul este la Intampinarea Maicii Donmului".

XI.
Averea manAstirii in diferiti ani
1. La 1640:
Mo#i: In Caldarusani, Futestii dupa Mostiste, Vla-
-cleni, Stramatoresti, Micsunestii de sus, Lipia (Ilfov), Ham-
zesti sau Amarul i Leontestii sau Gureni (Saac), o vie
langa manastire, cumparata dela jupaneasa Stanca a lui
Mihai Bo stina din Caldarusani, 8 pog. vie daruita de jup.
Teodora, 23 pog. vie la Ceptura daruite de Buzinca Clu-
cerul, un vad de moara cu o piatra de moara in Zoresti
(Buzau), niste case cu gradini in Bucuresti daruite de Clucerul
Hagi Stoian, precurn si niste salase de tigani daruite

www.digibuc.ro
 77

de Jup. Teodora, anume : Oprea tiganul cu tiganca

lui Stanca si cu feciorii lor, Stanciu tiganul cu tiganca lui
anume Stefana i cu feciorii lor, Nenciul tiganu cu feciorit
lui si Marin tiganul cu feciorii lui 1).
2. La 1807 :
Caldarusani, Valcanesti, Lipia, Barbosii (de
sus si de jos), Moara Saraca, Berilesti, Rasamnicile, Can-
culestii, Cervenia, Frasinetul, Catuzesti, Licaresti, Creteanca,
Cruntii, Metemul ce-i zic Bragareasa, Amarul, Carbunesti,
Muntele Urlatul, loc i metoc in Bucuresti in mall, arme-
neasca.
Metoace: 1) Schitul Carnul cu rnoii1e: Jugureni, Tiga
Mica si parte din Patarlage ; 2) Suranii cu mosiile Car
bunesti, Aricesti si Pacurari.
Vii: la Ceptura, Bradu, Sadurile i Dobroteni 2),

In 1862 3)
a) Mosii:
In jud. Ilfov. : Lipia, Bojdanii, Barbosi sau Gherma
nesti, Dobrosestii, Radulestii sau Rasirnnicile, Portareasa"
sau Odaia Chirului si Moara Saraca.
In jud. Buzeiu: Glodeanu, Amaru, Meteleu, Sarata,
Tiga i Jugureni.
In jud. Ialornita: Calarasii Vechi, Ulmul, Cazanestii
sau Reviga, Sapunarul sau Copuzul i Cerven ia.
In jud. Prahova: Muntele Urlatu, Carbunesti, Aricesti,
Surani, Atarnati i o livede ca de 8 pog./ afara din Ploesti.
In jud. Dâmbovita: Fieni, Tata, Podisorul, Mlacile,
Batranii, Merii Puichii i un loc in Targoviste numit Baia
de Arama.
In jud. Teleorman: Bivolita sau Copaceanca.
1. Vezi anexa B.
2. N. lorga : Studii i documente, VII p. 310.
3. Arhive, Dos. 95611832.

www.digibuc.ro
 78

b) :
36 pogoane la Calarasi (lalomita)
35 Ceptura (Prahova)
35 Saduri
1S Dealul Bozienilor (Prahova)
11 Dobrotenilor (Prahova)
11 71 Bradu (Prahova)
12 Cocioc (langa manastire)
5 Carnu (Buzau)
In total 163 de pog., dintre care cele dela Calarasi
arendate iar celelalte muncite de manastire.
c) Prävdlii
O pravalie la temnita veche pe ulita Targului de
afara.
O pravalie in mahalaua Mântuleasa
O pravalie in-fata podului din Tg. de afara cu toate
incaperile din curte i edecurile.
O pravalie de rachierie in piaia Sf. Anton".
O pravalie in mahalaua Sf. Visarion,
Hanul dela Tarusi" cu toate incaperile din fata ar-
tileriei dela Fantana Boului,
Alte cinci pravalii in diferite mahalale,
O pravalie in mahalaua Scaunelor,
O bolta in ulita Covacilor,
O pravalie in Tg. de afara Mah. Silivestrului
O pravalie la Sf. Dumitru cu embaticul locului din
ulita Rathivan,
O casa in mahalaua Arrnenilor,
O pivnita de piatra in Targoviste,
Un han in Ghermanesti, al lui Stan,
O bacanie la Boidani,
Bacania dela Constantin,
77 Ciobotaru,
I Dumbrava,

www.digibuc.ro
 79

Carciuma dela Bojdani,

11 Balta Neagra
Lipia
71 Tobosari
Vlasia
7, 11
Tanase
It Radulesti
7, Chiosea ').
De notat, ca atat pravalille cat si carciumile erau
inchiriete.

d) Mori
Doua mori pe iazul tras din lalomita, cu cate 6 roate
fiecare.
O moara pe helesteu la 1Vloara-Saraca.
O piva de scanduri cu 4 mae, pe apa Vlasiei.
e) Fab rici
O fabrica de tabacarie
O fabrica de postav
O fabrica de .caciuli calugaresti
O fabrica de ulei
O fabrica de funii de tel si de streanguri de canepa
O fabrica de presuri i traisti
O fabrica de cismarie
O fabrica de fierarie
O fabrica de legatorie de carti
O fabrica de croitorie
O fabrica de cojocarie
O fabrica de curelarie 2).

1) Despre aceste arciumi i Anii nu stã scris in catagrafia

din dos. citat, dar se vorbe§te de ele in diferite acte de socoteli
din arhiva mângstirii.
2) Denumirea de fabricd a diferitelor ateliere, credem a fi
exagerata.

www.digibuc.ro
 so

f) Vite
266 de cai, dintre cari 72 la grajd si 2 telegari la
trasura staretului.
67 bivoli
510 vite cornute: boi, vaci, manzati, vitei,
2445 oi
2 magari.
g) Trd surf
2 drosti
3 bristi pe arcuri
10 car* invelite cu presuri i teletin
2 postalioane
3 care mari ferecate, pentru cai
1 caravana, idem
9 sanii pentru cai
6 boi
6 trasuri, etc. la Schitu Carnu.
h) Stupi
4 stupini având la un loc 150 de matci
i) Venituri
Din arenda a 16 mosii, locul dela Sarata ai
embaticul dela Calarasi lei 433.541
Chiriile dela pravalii 12 24.407
Dela mosiile Schitului CArnu . . 21 7.05a
j) Bucate .Fi vin ce s'a gasii la facerea acestei catagrafii :
574 kile grau, porumb, etc.
10.200 vedre yin
200 22 22 dela CArnu
1.850 de rachiu
200 52 2) 7) la Carnu
500 1) otet

www.digibuc.ro
 st

1) 04(ea
181 calugari
65 frati
m) Servitori
18 vizitii
79 ciobani, herghelegiii i padurari
12 argati la vacaria din padure
12 fierari
7 rotari
2 funieri
1 traistar
2 curelari
1 pandar la bucate
1 morar la morisca

12 la Bojdani : ispravnicei, vizitii, brutari Si ()lad

4 strungari la vite
2 ispravnici la Copuzu
2 )7 Cazanesti
1 logofat la morile dela Bojdani
156
La 1906
In urma staruintelor Mitropolitului Ghenadie, s'a mai
adaogat la .vatra manastirei 34 ha. pamânt arabil cedat
de Ministerul Domenilor, din mosia statului Lipia-Bojdani",
langa lalomita.
La 1909
Prin legea promulgata prin Decretul Regal cu No. 1225
din 8 Aprilie, se restitue manastirei Inca 200 ha. teren
paduros si arabil, din mosia vecina a statului. Astfel ca la
aceasta data mânastirea dispune de :
Loc arabil si de pasune . . . 200 ha. (aprox.)
Padure 160 ha.
Lacul 276 ha.
6

www.digibuc.ro
 Vie pe rod la Ceptura . . . . . 6 ha. (aprox.)
Un han In Bojdani, inchiriat.
Un imobil in Bucuresti str. sf. Stefan No. 4, facut de
Mitropolitul Ghenadie pe locul cumparat de mânastire dela
mostenitorii def. Gh. Ruse, pe pretul de 21.000 lei. Acest
irnobil a costat 35.000 tel si serveste de metuc al manas-
tirei. Banii cu care s'a cumparat locul, au provenit din
Vanzarea vechiului metoc ce se gasea in Bulev. Carol.
La 1924 (dupa expropriere)
Teren de cultura si pasune . . . . 110 ha.
Padure 110 ha.
Lacul , 276 ha.
Vie pe rod la Ceptura 10 ha.
Hanul din Bojdani
Metocul din str. Sf. $tefan
Capital in efecte . . 522.000 tel
4 cal
4 boi
5 vaci cu lapte
200 oi
2 magari
3 trasuri
1 postalion
2 care pentru boi
XII.
Via dela Ceptura (Prahova)
Dupa marele si frumosul lac, dela care rnanastirea
are un venit anual de 200.000 lei, cel mai de searna bun
al ei, este via.
Asezata kite() frumoasa pozitie, pe dealul din fata
1notesti1or si In coasta corn. Ceptura ; cu cele doua cram,
dintre care una impozanta de zid, cu case calugaresti in-
velite cu stuf si vopsite cu verde, se observa dela mare

www.digibuc.ro
distanta, si semnul distinctiv dupa care cei cunoscatori stiu
Ca este via Caldarusanilor, iar cei nestiutori ii inchipue
ca este a unei astfel de institutii, este bisericuta zidita de
Isachie leromonahul i dreasa de Ghenadie Mitropolitul.
Sunt aci trei bucati de parnant, putin izolate, care la
un loc au o suprafata de 60 de pogoane. Acest pamant,
a fost parte daruit de diferiti binecredinciosi crestini,
parte cumparat de Matei Basarab si de staretii depe
vremuri.
Astfel :
La 16 lanuarie 1638, Matei cumpara dela jupaneasa Stanca o
vie la Ceptura. (Nu se specifica in actul de vanzare cata intindere
sa fi avut aceasta vie).
La 1640, Jupan. Buzinca Clucerul daruelte, pe lângã altele §i
23 pog. vie la Ceptura.
La 15 Septembrie 1685, Magdalina Monahia lasa §i ea 2 pog.
vie, printeun zapis pc care, pentru frurnusetea lui, II dam in intregime:

Zapisul Magdalinei Monahiei prin care &Iraq*

M-rei arlddrufani 2 pog. vie la Ceptura
Adica eu Monahia Magdalina, scriu i marturisesc cu acest al
meu zapis la mana parintelui igumen Efrem §i a tot soborul Sf.
M-ri Caldartqani, precum sa. se §tie cá am dat sfintei M-ri 2 pog.
de vie care sunt pe langa fimeu Drighici in dealul Cepturilor, ca
sa-mi fie mie de pomana i parinflor calugari de hrana unde zac
oasele mele i ale fratine-meu ; pentruca si parintii muIta osteneala
au facut cu noi da ne-au hranit la neputinta noastra §1 dupa moarte
ne-au pus numele la pomelnic, §i ei din ce le-au fost putinta ne-au
pomenit. Ca boi, vaci, n'am avut sa le lasam, ci aceste dou5 pog.
de vie le-am lásat.
lar de va vrea fiimeu Draghici sa se tie de tocmealã cum
am tocmit cu dansul, sa dea lei 12 in mana parinlilor, el sali tie
pogoanele de vie, cd a§a am lasat cu sufletul meu.
lar cine va vrea, din ruda mea sau din neamul rneu sa se
scoale sã faca vre-o galceava parintilor, acei oameni sa fie afurisiti
de 318 Sfinti Parinti dela Nicheea §i de mine Inca sa fie blestemati
sa n'aiba unde veni dupa mine.
1. Acad. Rom.. Mss. 1236 p. 197

www.digibuc.ro
 m

5i la aceastA scrisoare au fost multi parinti §i oameni buff

cari i§i vor pune iscaliturile mai jos ca s5 se creadâ.
Septembrie 15,7194 (1685).
Efrém Egumenut, lerom. Nicodim, proin igum.
Popa Varlam mArturie Popa Damaschin mArturie

La 1 Februarie 1686, Ivan Capitanul Lazureanul, lasa.

cu sufletul sa fie ingropat la Caldarusani, si pentru aceasta
las& inânastirei viile sale dela Ceptura.
lata si zapisul lui Ivan :

Zapisul lui Ivan Capit. Ldzureanul, prin care lasei

M-rii Ctildärusani viile sale din Ceptura1)
AdicA eu Ivan C5pitanul Lkureanul, scriu acest al meu Zapis
la vreme de petrecania mea, cum s5 sa tie 6 las eu cu sufletul
meu sa ma Ingroape la Sf. M-re CAld5ruanii. 51 las eu vile dela
Ceptura insi pogoane cafe vor fi, cu pivnita cu tot , acestea
le las cu sufletul meu ca sd-mi fie de pomanA, sd-mi fac5 skindare
§i sd ma pomeneascl pe mine §i pArintii mei.
51 am ficut aceasta scrisoare de bund voia mea, fAr5 de nici
o si15. 51 and am fAcut aceastA scrisoare, fost-au §1 bane mar-
turii cari vor iscAli mai jos. 51 pentru mai adev5ratä credinta
mi-am pus mai jos degetul §i iscalitura ca sa se creada. Dar cari
nu vor asculta ca-mi las eu, unii ca aceia s5 fie legati de Is. Hs,
Februarie 1, 7194 (1686).
Ivan Ldzureanul Ilk Medelniceru, unchiul lui Ivan CA-
Monahut Serafim pit. care O. scrie mai sus, sunt mArtu-
Brat Ivan Leizureanut de precum cA sunt adevArate cele ce
Udr4te Brat Ivan Cdpitanul sA scrie intr'acest Zapis.

La 26 Martie 1697, DrAghici Logofdtul din Filipe§ti, darue§te

2 pog. de vie, I5sate de mama sa, la Ceptura.
La 21 Martie 1701, DumitraFo Logof5tul, cu fecioru-siu Preda
Ispravnicu, vinde M-rei 2 pog. vie la Ceptura.
La 8 Martie 1710, Iacov d5r. 1 pog. de vie.
La 9 Martie 1719, Gheorghe sin Capitanul cu fratesAu C-tin
vinde M-rei 10 pog. vie la Ceptura.

1) Acad. Rom. Mss. 1236 p. 10.

www.digibuc.ro
 S5

La 24 Feb. 1726, Gheorghe Portaru sin Andrei C6pitaly vinde

pog. de vie si dAr. unul.
La 9 Oct. acelas an, Dumitrasco Brat Paraschiva Logo Wu],
-vinde 1 pog. de vie.
La 1 Julie 1738, Dumitrascu Log. cu fiu-sdu Nicola, vinde 1
_pog. de vie.
La 21 Mai 1746, Stancea cu cumnatul Stan, vând 3 pog. la
Saduri".
La 12 Martie 1807, Stana i altii ddr. pog. si 3 ciosvârti
1

de vie la Ceptura.
La 17 Aprilie 1824, Ene Postelnicu cu sotia sa Despa ddr. un
loc de vie la Ceptura.
La 1835, Nic. Gh. Chiroiu vinde M-rei o vie la Ceptural).

La secularizare, tot acest loc de 00 de pogoane se

-gasea cu vie pe rod. Apoi, an cu an s'a mai redus si de
batranete si mai mutt de filoxera, pana n'a mai ramas
nicio tulpina. Staretul Dometian replanteaza cateva po-
goane, 3-4, cu vita altoita adusa dela Dragasani, in
anul 1904-1905. Restul pana la 20 de pogoane, cAta
este astazi, s'a facut de Mitropolitul Ghenadie. Tot el a
facut ambele crame, una de lemn si una de zid. Numai
pentru aceasta din urma s'au cheltuit aproape 30.000 de
lei Porumbarul i doua mari teascuri sistematice tot Ghe-
nadie le-a cumparat.
Via este supravegheata de un calugar priceput pi
lucrata cu satenii din imprejurimi.
Produce anual intre 2500-5000 D. 1. vin de o ca-
litate superioara.
Vinul sta la vie numai Om la pritoc, apoi este adus
la mAnastire i depositat inteo pivnita cu un zid de 1,50
in. grosime, in care incape pana la 100 de boloboace.
Din tescovina si din drojdie, se scoate o cantitate
pana la 300-400 vedre de rachiu.
1) Arhive, inventarul citat §i Acad. ROM. Manus. 1236.

www.digibuc.ro
 PG

XIII

Daniile fäcute nanastirei i numele

donatorilor ')
1 La 25 Ian. 1638, Cluc. Hagi Stoian dar. niste
case cu gradini in Bucuresti.
2 La 16 Mai 1639, Serbu inchina biserica Preapo-
doamna si toata averea lui.
3 La 1640, Jup. Buzinca vel Clucer dar. jum din
satul Hamzesti (Amarul-Saac); o roata de moara in satul
Zoresti ot sud Buzau, si 23 pog. vie in sat la Cepturi (Saac).
4 La 25 Mai 1640, Jup. Teodora dar. mai multe
sfori din partea ei de mosie in satul Caldarusani, 8 pog.
de vie tot in acest sat si niste salase de tigani.
5 La 20 N-bre 1641, Musa fata lui Stoica din
Varasti trichina partea ei de mosie din acest sat.
6 La 26 Oct. 1642, Oancea Logof dar. partea
sa din Ciorani.
7 La 6 Martie 1642, Agaton dar. mosia lui din
Barb0
8 La 16 lunie 1654, Sava Log. dar. partea sa de
mosie la Ciorani
9 La 20 Aprilie 1671, Jup. Neacsa dar. mosia
sa din Lipia.
10 La 4 Ian, 1679, Popa Rafaila dar. viile ce a
cump, dela Voica din Oprisori.
11 La 15 Sept. 1685, Magdalina Monahia dar, 2
pog. vie la Ceptura.
12 La 1 Febr., 1686, Ivan Capit. Lazurenu dar.
viile sale dela Ceptura.
13 La 15 Febr. J693, Petru din Barbosii de sus
dar. 300 st. mosie la Barbosi,
14 La 2 Mai 1693, Matusa Maria dar. 100 sq.
la Pascani i altadata Inca 50 de stj.
1) Arhive, inventariul citat, §i Acad. Rom. Manus. 1236

www.digibuc.ro
 87

15 La 2 Mai 1693, Stanca preoteasa cu fiu-sau

dar. o funie din mosia Berlesti.
16 La 26 Martie 1697, Draghici Logof. din Filipesti
dar. 2 pog. de vie lasata de mama sa la Ceptura.
17 La 20 Oct. 1698, Popa Onufrie Calugaru dar.
partea sa de mosie in Rasimnici.
18 La 18 Febr. 1689, Monahul Stefan inchina schitu
Ulesti cu mosie cu tot.
19 La 29 Oct, 1703, Manasie Monahul dar. partea
sa de mosie din Aricesti.
20 La 8 Martie 1710, lacov dar. un pogon de vie.
21 -- La 13 N-bre 1649, Tanase Capitanul dar. partea
sa de mosie la Fieni.
22 La 3 Sept. 1710, Daniil dar. tin pog. de vie la
Surani.
23 La 3 Mai 1713, Popa Dragomir dar. o vie in
Dealul Dobrotenilor.
24 La 24 Martie 1718, Mihai dar. o vie tot in
Dealul Dobrotenilor.
25 La 8 D-bre 1715, Jupaneasa Stanca dar. o mosie
la Carbunesti.
26 La 12 Ian. 1719, Stanciu cu nepotu sau dar.
partea lor din mosia Aricest.i.
27 La 5 Mai 1720, Radu fiul lui Popa Dragomir
dar. o vie in Dealul Dobrotenilor.
28 La 30 lul, 1737, Partenie Monahul inchina inosia
sa din Valcanesti.
29 La 12 Martie 1807, Stana si altii dar. un pog.
si 3 ciosyarti de vie la Ceptura.
30 La 5 Aprilie 1810, Mavrodin Bacanul, dar. 2
odai si o pravalie la Curtea Veche in Buc.
31 La 13 Aprilie 1810, Mavrodin sin loan lasa prin
diata o pray. in Buc. si niste bani.
32 La 16 Mai 1810, Maria sotia lui Mavrodin
Bacanul da si ea o pravalie cu casa deasupra, in Bucuresti.

www.digibuc.ro
 33 La 1 lulie 1812, Gh. Morariu dar. mosia Branzeasca.
34 La 1 Febr. 1820, Pitarul tefan Macovei dar.
100 stj. In Carbunesti.
35 La 20 lulie 1824, Vist. Barbu Movila, dar. partea
sa din mosia Amaru.
36 La 25 Febr. 1824, Alex. Vornicul dar. o vie
in dealul Bozieni.
37 La 17 Aprilie 1824, Ene Postelnicul cu sotia sa
Despa dar. un loc de vie la Ceptura.
38 La 16 lunie 1816, Tudorache Salvaragiu dar.
o pravalie in mah. Scaunelor-Vechi (Buc.)
39 La 9 Ian. 1833, Popa lordache Duhovnicul si
altii marturisesc ca Smaranda Barbiereasa a inchinat M-rei
o pravalie in Bucuresti.
40 La 20 N-bre 1834, Nicu Batcoveanu dar. mosia
tcovenii.
41 La 5 Martie 1837, Nic. Batcoveanu mai dar.
1503 stj. la Copaceanca.
42 La 10 Martie 1843, Sotir Polcovnicul dar. mosia
RAfoveanca.
43 Prin testamentul din Febr. 1844, Elenca Braneasca
lasa m-rei jum. rnosia sa din Tg. Urlatilor, hotarul 3rosteneasca-
44 La 19 Mai 1842, Pena Papugiu dar. 2 pravalii
in mah. Olari.
45 La 16 D-bre 1842, Maria sotia lui Radu Tanis
cu feciorii ei dar. un han in malt Schitu Magureanu.
46 La 22 Mai 1847, Teodor Predescu dar. o vie
in Valea Gardului.
47 La 30 lulie 1848, Ralet biv-vel Log. dar. partea
sa de vie la Sarata (Buzau).
48 La 27 lunie 1850, Zamfira Hagica, intareste
actul de danie facut de Smaranda pentru o pray. in ulita
Covacilor.
49 La 13 lulie 1850, prin diata sa, Catinca Bumba-
careasa lasa dupa moarte toata starea sa rn-Tei.

www.digibuc.ro
 811

50 La 22 Mai 1853, Const. Dimitriu cu sotia sa

Stanca mai dar. i casele cu pravalia, alaturi de celelalte,
in Sf. Visarion.

XIV

Diferite
Muzeul Ghenadie Mitropolitul" din casele sta-
retiei, numara 334 icoane i tablouri, din care multe daruite
de raposatul f. Mitropolit. In galantarele din sala sunt
expuse toate vestmintele, cArjile i celelalte obiecte din
bogata arhieretica a lui Ohenadie, cum si diferite obiecte
de ale mânastirei.
* * *

Biblioteca mânastirei ce e asezata in partea dreaptai

a cetatii, are 2200 vol., dintre care multe ex. de acelas
fel din Cuvintele Sf. loan Guradeaur, ale Sf. Vasilie cel
Mare, Vietile Sfintilor, Cuvinte pentru Pronie de Teodorit
al Kirului, precum i diferite alte carti de filosofie si literatura
bisericeasca : in frantuzeste, greceste, nemteste, latinqte,
slavoneste si evreeste.
Man uscrise sunt numai cAteva, fara importanta.
* *

Numärul träitorilor din Caldarusani a evoluat astfel

In timpul lui Matei Basarab se zice ca ar fi fost 250.
In 1851 erau in mânastire : 244 monahi, 56 frati si
169 slugi.
In 1859 erau 3 arhimandriti, 19 ieromonahi, 5 ierodiaconi,
30 schimonahi, 163 monahi si 80 frati. Slugi avea mAnastirea
94.
In 1878, erau in buget 140 monahi i frati, in 1913
erau 82, in 1919 se gaseau 62 si 4 argati, iar astazi sunt
in mânastire 51 calugari i frati si 13 servitori. Din acestia
4 platiti dela stat si 9 din fondurile manastirei.

www.digibuc.ro
 110

Au fost stareti: Varlaam, cel dintaiu Ona dupa

moartea lui Matei Basarab ; la 1685 era Efrem, la 1700
Nicodim, la 1719 Teofil, la 1746 Gherasim, la
1775 Filaret. Dela 1792 s'au succedat astfel :
Gheorghe dela 1792 la 1806
Doroftei 1806 1807
Dosiftei , 1807 1837
Daniil )) 1837 1841
Meletie 1841 1850
Eftimie )) 1850 1863
Chiril 1863 1865
Timoftei 1865 1866
lezechil 1866 1868
Timoftei 77
1868 1870
Procopie )) 1870 1874
Teofilact )7 1874 1875
Timoftei 1875 1878
Teofilact )) 1878 1879
Gherasim 1879 1886
Procopie 1886 1895
Pafnutie 1895 1896
Procopie 1896 1901
Dometian 1901 1905
Mitr Ghenadie 1905 1918
Martinian 1918 1920
Antipa 1921 1923D-bre 31
lustin 1924
7,

* * *
Bugetul manastirei pe 1924 se presinta la incasari
si cheltueli cu suma de lei 342,255, adica :
Subventie dela stat : 114.255
Venituri proprii : 228.000
* * *
Cat au consumat oaspetii pe anul 1860: ')
6000 de oca peste sarat i proaspat, lei . . 12.000
1) Pe atunci inânástirea dispunea de bogMiile dela cap. XI ;
astki, pentru intâmpinarea oaspetilor are o subventie dela Stat de
400 lei anual !

www.digibuc.ro
 91

2 butoae de sardele lei 1400

40 cutli 77 )7
280
100 oga cascaval 300
506 branzd 1000
1000 lapte i smantana 1000
300 gaini 600
500 oca zahar 2500
360 oca dulceata, feluri 2520
1000 untdelemn 5000
500 orez 1000
2000 capatani de varza 300
1000 oca fasole 11
400
100 cafea 800
10 piper 11
70
Pa Iamai )1
1 00
1000 vedre de Yin 5000
130 rachiu si tuica 1820
200 oca anason 600
20 sticle sampanie 17
22k)
4 /7 lichior 36
10 oca icre negre 240
50 rom 350
40 funturi lumanari de spermantet 11
200
700 oca lumanari de seu 3150
100 sapun bun 400
200 ,,
.
77
prost 600
100 kile orz 71
8000
150 care de fan 11
9000
1200 oca ceapa 17
24()
Pa farfurii, castroane, linguri, furculite etc 5/
1220
Pa mobilirea camerilor 2000
Simbria la 2 bucatari si 1 randas . . . 1050
Total lei . . . 63.156

www.digibuc.ro
 TABLOU
De ceilugdrii i frati aflali in Calddrusani pe ziva de 20 lunie 1924
s.: VI C 0
0ea c

d Numele 0 Pronumele
-
Ba ngui ce
are
Locul nasterei .._.
-,..'
tJ C I

-d".:. g
g.-1
4
Ocupatia
Z c.i.1

1 lustin SAvulescu Arhimandrit Greci-Ilfov 70 1863 Staret

2 Martinian Stoenescu , Chiajna-Ilfov 39 189s Tiploar in str. drop% are 70 de slue! rate-
matiol, !unrest; traforal el clasornictirla
3 Miron MihAilescu ,, . 50 1894 Preot slujitor, pescar si stupar, are 50
stupi sistematici
4 Porfirie Simionescu Singhel Fetesti-Ialomita 49 1896 Preot slufitor, casier si croltor
5 Damian StAnoiu leromonah Dobrotinet-Olt 31 1918 Secretar si detasat preot la biserica
Udricani-Bucuresti
6 Loghin Tudorache ., RAcari-Dambovita 31 1598 Preot slujitor
7 Gurie Mares , Tisgu-BuzAu 56 1922 Citet
5 leroftei Lupus .. Vinerea-Hunedoara 36 1914 Preot detasat la M-rea PasArea
9 Paisie DrAghicescu lerodiacon Merli-Petchi flfov 32 1910 Diacon, eclesiarh mare, croitor si stu-
par'are 35 stupi sistematici
10 Dosoftei StAnescu , R.-SArat 62 1903 CantAret In stanga si lingurar
11 leronim Croitoru Schimonah SAlciile-Prahova 75 1900 VArzar
12 Avimelec BArbulescu Monah Bucuresti 75 1880 Tamplar
13 Carp RAdulescu Schimonah ,,. 61 1921 Citet In stanga
14 Climent lonescu Monah Petrosani-Vlasca 36 1920 CantAret in stanga dogar si pescar
15 Chiril Preda ., TigAnesti-Ilfov 46 1912 AscultAtor til stupar
16 Daniil Pans , B. Palanca-Prahova 68 1921 Portar
17 Damaschin Rusenescu PIoesti 81 1915 Prescurar
18 Elisei Cimpoca Sadu-Sibiu 75 1010 Ingrijitor la vie
19 Eftimie Aldea Malamuc-Prahova 79 1913 GI-Minn
20 Glicherie PlAeasu )1 Slänic-Prahova 55 1920 Econom
21 Ghenadie Butaru BAjesti-Muscel 26 1919 Cismar
22 Inochentie ionescil Bucuresti 78 1867 BAtrAn

www.digibuc.ro
 033 leremia Uheorghe Monah L. Bojdani-Ilfov 54 1892 De ascultare la vie
24 loanichle Dumitru 60 1889 Lingurar l impletltor de copri
25 Ipo lit CAprArug or
Plohti 61 1908 Dogar
lachint StAnescu 48 1921 Cantaret in dreapta, cAldArar i tinichigiu
97 loanichle Oancea 77
V alea:Sibiu 40 1922 Paracliser
28 Macarie Postelnicu Bucuregti 65 1920 Citet, are vie gi grAdinA, penslonar
29 Nicodim Izrail El. Stoenegti-lalomita 83 1913 BAtrAn
30 Nifon StefAnescu PI Poenari BurchiPrahova 1921 Detagat intendent la Mitropolie
31 Pamfilie CAllnescu 77
Fetegti-lalornita 36 1909 Metocar
32 Pafnutie Nicolae Chlajna-lIfov 71 1919 LAptar
33 Pimen Mfclea 1/ Sasnire-DobAca 01 1895 AscultAtor, are vie $ grAdinA
34 Sofronie Zinculescu Teleg a-Prahova 80 1922 BAtrAn
35 Victor Niculescu MAlAesti-Prahova 46 1921 Nacealnic la pescArie
86 Pmen Georgescu 19
PItesti 53 1889 Tipicar i cantArct
37 Vavila Pante limon 71
Stoilegti-Argeg 63 1923 AscultAtor
38 Valerian GurbAnescu Cfcur-Mengir-Tighina 39 1920 Arhondar
39 Zlnovie PAcuraru Seica Mare-Mediag 41 1915 Chelar
40 Anastase Stan fra"te L. Bojdani-Ilfov 60 1922 GrAdinar
41 Gheorghe Fr Ancu Ploegti 99 1923 AscultAtor
42 Ion Bura 77
Vinerea-Hunedoara 35 1922 Paracliser
43 losif MAerescu n 20 1923 Brutar
44 Marin Staicu 79
RAdoeiti-Dolj 30 1023 Brutar
45 Niculae CrAciun 71
Vinerea-Hunedoara 19 1923 BucAta r
40 Sterian Arsene 11
BArlad 51 1011 Bucatar
47 Teodor Tanasovici 11
Advarina-Tighina 20 1923 Cantaret gi pictor
48 Niculae Simu Vinerea-Hunedoara 27 1924 AscultAtor
49 Ivan Petrescu Chiajna-Ilfov 14 1920 Ucenic al Arhim. Martinian
50 Dumitru Z. PAcuraru Seica-Mare-Mediag 15 1922 Ucenic la chelArie
51 Me A. ClobotAritil Darabani-Dorohoi 29 1923 De ascultare la arhondArie

ADM1N ISTR ATIA

Staret : Arhimandritul lustin Scivulescu
Consiliul duhovnicese : Arhim. Mortinian Stoenescu. A thin,. Miron Milzàilcscu. lerom. Damian Sliinoiu. Icroni. Loghin Tu-
dorache. Monahul Avimelic Bdrbulescu.
Consillul economic : lerom. Profit* Shnionescu (casier). lerod. Paisle Dreighicescu (cclesiarh). Monalml Glicherk PIácati
(ecoaorn). Monahul Valerian Gurtninescu (arhondar).

www.digibuc.ro
 94

Pomelnicul Ctitorilor ')

Matei Basarab V. V., Elena Doamna, Neagoe V. V.,
Despina Doamna, Constantin V. V., 13111afa Doamna,
Filaret arhiereu, Chesarie arhiereu, Grigore arhiereu. Cernica,
Constantin V. V., Buzinca, Teodora, Ghenadie, Varlaam,
Hera, Loizie, Evstratie iereu, Stanca presvitera, lane, Duca
V. V., Simeon ieroschimonahu, Ghenadie arhiereu.

:Iit-:4't. - %..fr: 4--noti''

: c- : gr...., -'' _,
d'"c''11.... N

- :' .,
.
P. -: ;.s ..
0

i.
. kt
,7:7 1. 11
-,:.., I
. ,u. .s."
5':1
---L.."--% n
...4---"V -Z. . m

I
"eAr

.P.4111e5,,

In fats pesariei manAstirit

I) Ctitorii subliniati, n'an fost in vechiul pomelnic ctitoricesc :

ei au fost addogati de Mitropolitul Ghenadie.

www.digibuc.ro
ArtEXE

www.digibuc.ro
 Anéxa A.
Hrisovul lui Matei Basarab din 2 Mai 7145 (1637),
pentru mo$iile cumpdrate dela Neagoe Log. i dela Stan al
lui Andimir Vornicu19
Cu mila lui Durnnezeu, la) Matei Basarab V. Vod i Domn a
toatá Tara Româneasd. : dat-am Domnia Mea aceasta" poruncä a
Domniei Mele, ca sd fie Domniej Mele mosie la CMclArusani in sud
llfov ; lima din partea lui Neagoe Log. din CaldArusani, du preste tot
satul Cilddrosani a patra parte : din câmpie si din pAdure si din baltä
si cu vie si din sifistea satului si cu doi rumani anurne Neagoe si cu
frate-sgu feciorii Voichii, cu tot venitul du preste tot hotarul,
orick se va alege, a patra parte din sat din Cálarusani partea lui
Neagoe Log., toat5. PentrucA o au curnpArat Domnia Mea aceastd
mai sus zisa mosie din Calddrusani dela Badea feciorul Neculcii Valaful,
din Speteni, nepotul lui Neagoe Logof. din CAlddrusani, drept 150 de
galbeni gata si cu zapis de vanzare la niAna Dornniei Mele.
Si iar sd mai fie Dornniei Mele, mosie in CMddrusani du preste
tot satul a patra parte, din campie si din Or:lure si din baltd i cu
vie si din silistea satului si du preste tot hotarul ; pentruca am cum-
pArat Domnia Mea aceasta mai sus zis6 mosie dela Stan feciorul lui
Andimir Vornicul din MMAsesti, ginerile lui Dumitru Log. din CAldä-
rusani, iari drept 150 de galbeni gata. lar Stan, el Inca o au fost
cumpArat aceasta mosie ce s'au zis mai sus, dela Badea feciorul Ne-
culcii Vátaful din Speteni, nepotul lui Neagoe LogofMul din CAldd-
rusani, de mai inainte vreme.
Si am dat Domnia Mea ioi banii gata la mAinile lor din punga
Domniei Mele, dinaintea tuturor cinstifilor boerilor Domniei mele-mari
si mici, si cu zapisele lor la maim Domniei Mele, dupa cum s'au scris
mai sus, insã sa se stie : du preste tot satul Caldarusani numai junta--
tate de sat si din baltd si du preste tot hotarul. Pe care mosie am
Academia Rom. Manus, 1236.
7

www.digibuc.ro
 98

voit Domnia Mea so fac pomanei $i sfânta manistire intru laud a

si ajutorul Sfantului Marelui Mucenic Dimltrie lzvoratorului de mir,
ca sä fie Domniei Me le vecnica pornenire. *i am pus Domnia Mea
pi blestem dupre petrecerea noastrá : care Domn, sau boeriu, sau alt
om se va ispitl sa strice aceastd pomanA i milá, acela sA fie proclit
§ianatema de 318 sfinti parinti ce au fost la Nicheia ; i sã aiba
parte cu luda i cu Arie la un loc ci cu alti necredincioci jidovi. Si
sä le fie parac Sf. Mucenic Dirnitrie lzvoratorul de Mir, la frifricocata
judecata. Si de nimeni si nu se cläteascd dupä zis'a Domniei Mele.
lea dar i marturii am pus Domnia Mea : pe Jupan Ivacco din
VAleani vel Vornlcu, i Grigorie din Poiani vel Log., i Jupan Radu
vel Vist., i Jupan Preda Spat., i Nedelea vel Clucer, i Vasilie vel
Stolnic, i Buzinca vel Comis, i Bucica vel Pah., i Costandin vet Post.
si lspravnic, ci Grigorie vel Logofat.
Si au scris Dumitru Boldici Log. in scaunul Bucurectilor. Si
dela Adam pada atunci scurgerea anilor 7145 (1637) Mai 2.

Anexa B.
Hrisovul lui Matei Basarab din 7149 (1640) pentru zestrea
M-rei Cei1ddrupni1)

Intru Hristos Dumnezeu binecredinciosul i blagocestivul ci de

Hristos iubitorul i singur stapanitor ; IG Matei Basarab Voevod, cu
mila lui Dumnezeu stapanind i domnind toatà Tara Rumaneasca, Inca
§i plaiurilor laturilor Almacului ci FAgAracului povatuitor.
Bine am voit Domnia Mea, cu bunAvointa ci cu curatA ci lu-
minatd inima Domniei Mele, ca sã proslAvesc pre Dumnezeu Cel ce
m'au proslAvit pre mine ci cu mArire m'au inAltat pre sfantul scaunul
rAposatilor pArintilor Do imiei Mele; iatA am daruit i Domnia Mea
acest intru tot cinstit ci bine inchipuit ci prea cinstit carele iaste
preste toate cinstile cele de acum, acest hrisov al Domniei Mele sfintei
§i dumnezeectii mandstiri ce se numecte CAlddrucanii, unde iaste hramul
Sf. M. M. Dimitrie Izvoratoriul de Mir ci parintelui igumenului Var-
laam i tuturor calugarilor call vietuesc in sfanta manastire ca sA
fie sfintei i dumnezeectei manastiri mocie in CAldarucani sud Ilfov.
Insa, din partea lui Neagoe Log. din Calddrucani du preste tot satul
Calddrucani, a patra parte din camp ci din pädure ci din baltd i cm
1) Acad. Rom. Manus, 1236.

www.digibuc.ro
 99

vii si din silistea satului si cu 2 rumani anume Neagoe i cu fra-

-tesAu Radul, feciorii Voichii si cu feciorii lor ; si cu tot venitul dupre
tot hotarul, ori cat se va alege, partea lui Neagoe Log. toati. Pentru
ca am cumparat Domnia Mea aceasta moVe ce s'au scris mai sus,
dela Badea feciorul Neculcii Vat. din Speteni, nepotul lui Neagoe Log,
din Caldarusani, drept 150 galbeni gata. Si am luat dela maim lui
zapis de vanzare V cu multi boeri marturii scrisi in zapis. Si o am
daruit insumi Domnia Mea sfintei V dumnezeesti manastiri ce s'au
zis mai sus, ca sa fie Domniei Mele pomana in veci.
Si iar sa mai fie sfintei dumnezeestei manastiri, mosie in Cal-
ddrusani, iarasi, dupreste tot satul a patra parte : din camp si din
padure si din baltä si din silistea satului §i cu vii si du preste tot
hotarul. Pentru cA am cumparat Domnia Mea aceasta mosie dela
Stan feciorul lui Andimir Vornicul din MAtasesti, ginerile lui Dumitru
din CAldarusani, iarasi drept 150 galbeni gata. lar Stan, el Inca au
cumpArat aceastA mosie dela Badea feciorul Neculcii Vatafului din
Speteni, nepotul lui Neagoe Log. din Caldarusani, Inca de mai inainte
vreme. Si am dat insusi Domnia Mea toti banii gata la mana lor
din punga Domniei Mele, dinaintea tuturor cinstitilor boerilor Domnie!
Mele mad V midi sl cu zapis din mainile lor, cum s'au scris
mai sus. Insa, sa se Vie: du preste tot satul CAldarusani, jurnitate de
sat. Pre care mosie am facut Domnia Mea sfântä manfistire
ce se chiamä Cfildárusani, ce s'au scris mai sus, ca sa fie Dom-
niei Mele vesnica pomenire.
Si sa mai fie sfintei si dumnezeestii manastiri ce s'au scris mai
sus, mosie In Caldarusani, Irish' din jumatate de sat a treia parte :
din camp si din padure si din apa V din silistea satului si 2 ru-
mani anume Udrea si Ursu, feciorii Raducii si cu feciorii lor si cu
tot venitul. Pentrucd o am cumparat Domnia Mea dela Carstia fe-
ciorul lui Carstia din Caldarusani, drept 120 galbeni gata si cu
zapis de vanzare dela mana lor, cu multi boeri marturii scrisi in
zapis.
Si iar sa mai fie sfintei si dumnezeestei manastiri Caldarusa-
nibor : Satul Vlddenii din sud Ilfov, tot satmi cu tot hotaru si cu
toti rumanii si cu tot venitul din camp V din padure si din apa si
din silistea satului V de pretutindenea, ori cat se va alege, dupreste
tot hotarul, din hotar pana in hotar, pe hotarele cele batrane si cu
seamne. Pentru ca acest sat VIddenii ce s'au scris mai sus, el, au
fost de bastina al Predi SpAtarului, feciorul Nichii Logofatului, Inca
de mai inainte vreme. lar cand au fost in zilele lui Alexandru V. V.
llias, iar Preda Spatarul, el, au cazut Inteo datorie si au vandut acest

www.digibuc.ro
 100

sat VIddenii ce s'au .zis mai sus, lui Loizie Cluceru pentru datoria
lui. lar mai In urmd, preste putina vreme, Loizie Cluceru, eI, au f5cut
acest sat VIddenii vdnzdtor. Apoi insine l'am cumpârat, Domnia Mea,
dela Loizie Cluceru drept 200 de galbeni gata, tot satul Vlddeni, din
hotar pând In hotar, precum scrie mai sus. lar dupd aceea, insumi
l'am &wit, Domnia Mea, sfintei si dumnezeestii tnândstiri ce s'au
zis mai sus, ca si-mi fie Domniei Mele pomand nesdvArsitä in veci.
Si sd mai fie sfintei si dumnezeestii mândstiri ce s'au zis mai
sus : satul Futestii dupd Mostiste de lâng5 Curdtesti in sud Ilfov,
insá, dupreste tot satul dou5 parti ; pentru cd am cumpkat Domnia
Mea dela Dumitrasco Cluceru din Spineni, drept 200 galbeni gata
si cu zapis dela maim lui de vânzare, cu multi boeri mdrturii scrisi
in zapis. Si l'am ddruit insumi Domnia Mea sfintei i dumnezeestii
mandstiri pentru pomenirea Domniei Mele.
Si iar sd mai fie sfintei si dumnezeestii mandstiri ce s'au zis mai
sus : o vie care este Iângd sfânta mândstire ce s'au zis mai sus,
pentru cà insumi am cumpkat- o Domnia Mea aceasta vie dela Ju-
pâneasa Stanca a lui Mihai Bostind din CdIddrusani §i dela fiesa Neacsa,
drept 35 galbeni gata. Si am luat zapis dela mana lor, de vânzare,
si cu multi boeri mkturii isc51iti In zapis. Si iar Msumi am d5ruit-o
Domnia Mea sfintei si dumnezeestii man5stiri ce s'au zis mai sus,
ca sa fie Domniei Mele pomenire nesdvarsitd in veci.
Si iar sd mai fie sfintei si dumnezeestii mandstiri ce s'au zis
mai sus : o jumdtate de sat din Hamzesti, In sud Saac, ce se chiarnd
la Amaru, pentru cd am cumpkat insumi Domnia Mea aceasta ju-
mdtate de sat dela Dumitru Vistierul din Dudesti, drept 100 de gal-
beni gata si cu zapis dela tridna lui, de vanzare §i cu multi boeri
mkturii scrisi in zapis. Si l'am dkuit insumi Domnia Mea sfintei
mândstiri de intkire, pentru pomenirea Domniei Mete.
Si iar s5 mai fie sfintei §i dumnezee§tii mândstiri din Cdldku-
sani : cealaltä jumdtate de sat din Hamzestii din sud Saac, ce se
numeste iar la Amarul, pentru c l'au ddruit cinstitul boeriul Dom-
niei Mele Jupan Buzinca Vel Cluceru, la sfânta mändstire pentru su-
fletul lui, ca sd-i fie 19) de vesnici pomenire.
Pentruc5 aceasta mai sus zis5 jumatate de sat din Harnzesti,
ce s'au zis mai sus, l'au fost cumt-Sdrat boeriul Domniei Mele, Bu-
zinca Clucerul, mai dinainte vreme, dela Stanciul Postelnicul, drept
100 galbeni gata §i au fost al lui din mosi dela strdmosi.
Si iar sd mai fie sfintei si dumnezeestii mândstiri ce s'au scris
mai sus : un vad de moard cu o roatd de moara, in sat in Zorgti,
ot sud Buz5u, din mosia Pkteac5; pentru c5 le-au dkuit cinstitul boe-

www.digibuc.ro
 101

riul Domniei Me le Jupan Buzinca vel Clucerul, la sfanta mandstire,

pentru sufletul lui, ca sa-i fie de pomenire in veci.
$i iar sa mai fie sfintei i dumnezeestii manastiri CAIdarusani,
23 pogoane vie din satul Cepturile i cu mosia cat tine aceasta vie ;
pentru cA le-au daruit cinstitul boeriul Dornniei Mele, Buzinca vel
Clucer, la sfanta manastire ce s'au zis mai sus, pentru suffetul lui,
sa-i fie lui pomenire in veci.
Si iar sa' mai fie sfintei si durnnezeestii manAstiri ce s'au zis
mai sus, mosie in CAIdarusani, toata partea jupanesii Teodorii, fata
lui Carstia Logof. din CaldArusani, cata iaste scrisA la sfanta ma-
manastire ce s'au zis inai sus si cu 8 pogoane de vie langd ma-
nastire, insa dou'as pogoane lucrate i ease nelucrate.
$i iar sd mai fie sfintei i dumnezeestii madastiri ce s'au zis
mai sus, mosie in CAldarusani, insd din sezutul satului, din partea
jupanesii Teodorii, stanj. 100, din camp si din phlure si din apa pi
din silistea satului si dupretutindenea, ori cata se va alege, du preste
tot hotarul.
$i iar sd mai fie sfintei i dunmezeestii man5stiri ce s'au zis
mai sus, niste sdlase de de tigani, anume : Oprea tiganul, cu tiganca
lui Stanca si cu feciorii lor ; Stanciu tiganul cu tiganca lui anume
Stefan si cu feciorii lor ; Nenciul tiganul cu feciorii lui ; Patru ti-
ganul cu feciorii lui si MArin tiganul cu feciorii lui. Pentru Ca aceste
mai sus zise masii i sälase de tigani au fost ale jupanesii Teodorii
de mostenire dela parinti ei, Inca de mai nainte vreme.
lar apoi, cand au fost acum in zilele Domniei Mele, iar jupa-
neasa Teodora, ea singura, de a ei bund voe, au dat si au inchinat
aceste mosii si pogoane de vie si acele salase de tigani ce s'au scris
mai sus, la sfanta manastire, pentru sufletul parintilor ei si pentru
sufletul ei, ca sä fie sfintei manastiri de mostenire si de intarire. Si
am vazut Domnia Mea i zapis dela mana ei, facut cu mare blestem
Si cu multi boeri marturli scrisi in zapis.
Si iar s'A mai fie sfintei si dumnezeestii mandstiri CAIddrusani :
satul Leontesti din jud. Skuianilor, ce se numeste Gurenii, unde iaste
crucea de piatra, tot satul i cu tot hotarul i cu tot venitul : din camp si
din apa si din silistea satului, de preste tot hotarul, din hotar panti
in hotar. Pentru cd aceasta mai sus zisa au fost de mostenire a lui Patru
si al Predi feciorii lui Chesar, nepoti de feciori al lui Chesar biv-vel
Logofatul dela Leontesti, dela mosu-sh sl I-au vandut Domniei Mele
in bani gata ughi 60 ; l le-am ridicat si birul lor dela Rosii, din
catastihul Domniei Mele ughi 40 si l'am ddruit Domnia Mea la sfânta
manastire pentru pomenirea Domniei Mele.

www.digibuc.ro
 102

Si iar sa mai fie sfintei §i dumnezeestii manAstirii Domniei Me le

ce se nume§te C51d5ru§ani, mo§ie la satul Fute§tii dupd Mo§tistea,
de langd Curatesti, Jud. Ilfovului, insd de preste tot hotarul a treia
parte, toati partea lui Andrei Clucerul Rudeanul : din camp, §i din
pAdure si din apa §i din sili§tea satului si de pretutindenea, ori cat
se va alege, du preste tot hotarul. Pentru cd aceast5 parte de mosie
din Futesti, ce s'au zis mai sus, a fost de ba§tin5 a lui Andrei Clu-
cerul Rudeanul Inca de mai inainte vreme ; iar dup5 aceea, Andrei
Clucerul, el, au fost dator lui Dumitru Vistierul Dudescul ughi 140
bani gata ; si au ajuns vremea de pristävire pe Andrei Clucerul
n'au fost plAtit banii lui Dumitru Vistierul pand au fost viu. Ci si-au
fost cerut Dumitru Vistierul datoria liii la rudeniile lui Andrei Clu-
cerul, pentru ca au fost stdpanind ei toate bucatele lui Andrei Clu-
cerul ; iar ei n'au fost vrednici sA dea lu Dumitru Vistierul nici un
ban, ci am dat insumi Domnia Mea lui Dumitru Vistierul ca sa st5-
paneasca aceast5 mosie din Futesti, partea lui Andrei Clucerul, pentru
datoria lui. $i am vazut Domnia Mea §i zapisul lui Andrei Clucerul la traria
liii Durnitriu Vistierul, cu multi boeri marturii scrisi in zapis. lar dupd
aceea, Dumitru Vistierul, el, fiind un om sc5pAtat si dator la multi
oameni, au fost facut aceastd mosie vanzdtoare. $i au intrebat pe
toate rudeniile lui Andrei Clucerur sä cumpere aceastd mo§ie, pentru
ca au fost ei mai volnici sã o cumpere ; iar ei n'au vrut sA cumpere-
aceast5 mosie. Intru aceea, Duniitru Vistierul, el, s'au sculat de au vandut
Domniei Mele aceastà mai sus zisA mosie din satui Fute§ti, a treia
parte drept ughi 140 si cu zapis dela maim lui Dumitru Vistierul
Dudescul, de vanzare, cu multi boeri mArturii scrisi in zapis. lar dupa
aceea, Domnia Mea, insine, l'am daruit sfintei rnanástiri ce s'au scris
mai sus, pentru intárirea sfintei manAstiri ce s'au scris mai sus §i
pentru pomenirea Domniei Mele.
$i iar sd mai fie sfintei §i dumnezeestii mandstiri ce se nuineste
Caldarusani, mosie la Strdmátore§ti din sud Ilfov, din partea Dobrei,
fata Savei din Fieani, ori cata se va alege, catà mosie au fost cum-
paratã de tatdsdu Sava ; ins5, din funia lui Clpatana a patra parte,.
care au cumpdrat-o de mai 'nainte vreme dela unchiul lor : din camp
si din pAdure si din ap5, du preste tot hotarul, din hotar paná in
hotar ; pentru ea' o au cump5rat Domnia Mea dela Dobra fata Savei.
din Fieni si dela bárbatul ei Paraschiv DArdbanul, drept ughi 40,,
bani gata si cu zapis dela maim ei de vanzare.
$i iar sà mai fie sfiniei si dnmnezeestii manAstiri a Domniei
Mele, ce se numeste C5Id5rusani, satul Micsunestii de Sus din sud
llfov, tot satul si cu tot hotarul si cu tot venitul,din hotar pand in

www.digibuc.ro
 103

hotar Sj cu rumanii anume. Pentru ca acel sat ce s'au zis mai

sus si CU rumanii, au fost al Neculii Vistierul de mai 'nainte vreme.
Apoi, s'au intamplat in vremea ce am venit Domnia mea din pri-
begie, din tara straina, aici in Tara Rumaneasca, cu voia a tuturor
pamanteanilor man i mici, dupa ce m'au daruit milostivul Domnul
Dumnezeu cu Domnia la cinstitul scaun al mosilor si stramosilor
Domniei Me le si la mostenirea Domniei Me le, ca SA fiu Domn Tarii
Rumanesti ; iar Necula Vistierul, s'au sculat asupra Domniei Mele
de au venit cu sabia i cu Turci si cu Tatari i CU Moldoveni, de
au facut aici in tail rautate i robiciune. Apoi Necula Vistierul, el,
au pierdut mosia lui cu raul viclesug. lar dupa aceea, insumi am
miluit Domnia Mea pre lancul Spatarul ot Gherghita, cu acel sat ce
s'au zis mai sus, pentru dreapta i credincioasa slujba ce au lost
slujit Domniei Mele. lar dupa aceea, am socotit Domnia Mea cu toti
cinstilii boerii Domniei Mele, cum ca se cade mai bine sa fie acest
sat la sfanta manastire a Domniei Mele, iar pe lancul Spatarul, l'am
miluit cu ughi 200 pentru acel sat.
vazand Domnia Mea i saracia lui Dumitrasco Post., feciorul
Neculii Vistierul, Domnia Mea, Inca m'am rnilostivit i l'am miluit
insumi Domnia Mea si pre dansul iaras cu ughi 200. Si am daruit
insumi Domnia Mea acel sat la sf. m-re, pentru intarirea i pentru
pomana Dornniei Mele.
Si iar sa mai fie stintei i dumnezeestii mandstiri Caldárusani,
vinariciul din orasul Domniei Mele din Floci, pentru ca l'am daruit
Domnia Mea la sf. m-re, pentru Intarirea i pomenirea Domniei Mele-
Si iar sa mai fie sfintei manastiri, ce s'au zis mai sus, niste
salase de tigani, anume : Stan tiganul cu tiganca lui anume Gafta
pi cu feciorii lor ; Ivan, cu tiganca liii Neaga si CU feciorii lor si
Titea cu tiganca lui Dolca si cu feciorii lor ; pentru ca i-am cum-
parat Domnia Mea dela Ivasco Post. din Cepari.
Si ia r sd mai fie sfintei manastiri mosie in sat in Lipia ot sud
tlfov, insa stj. 2000 ce iaste Irnpietrita din apa lalomitei in lung
pana In hotarul Barbosilor ; si latul mosiei merge la hotarul Gruiului,
pe la hotarul Carstei vel. Pah. ; pentru ca o am cumparat Domnia
Mea dela Stoica, i Radu, i dela ceilalti megieasi din Lipia, drept
aspri gata: 6900. Drept aceea, am dat si Domnia Mea sfintei i dumnez-
eestii manastiri ce s'au zis mai sus, ca sa-i fie toate satele t mopiile pi
tiganii, statatoare in veci.
Inca i blestem am pus Domnia Mea, pre cine va alege Domnul
Dumnezeu sa fie Domn Tarii Rumanesti, au din roada inimei Domniei
Mele, au din rudeniile noastre ; de va innol i va Mari acest hrisov

www.digibuc.ro
 104

al Domniei Me le, pre acela Domnul Dumnzeu sd-1 cinsteasc i sta.-

viizeascA intru Domnia lui.
far de nu va cinsti si nu va fnnoi, ci va strick unul ca acela
sâ fie proclit i anatema de 318 sfinti párinti ce au fost la Nicheea. Amin.
fatá dar si mArturii am pus Domnia Mea : pe jup5n Teodosie
vel. Ban al Craiovei, i jupan 1-frizea vel. Vornicul, i jupan Preda vel.
SpAtar, i jupan Dragomir vel. Clucer, i jupan Socol vet. Stolnic, i
jupAn Radii! vel. Comis, i jupan Constandin vel. Postelnic si Isprav-
nicul Grigorie vel. LogofAt.
Si au scris Mihalcea LogofM, feciorul Paraschivei biv. vel.
Logofdt, in vestita cetate Targovistea.
Septembre 20, curgerea anilor 7149 (1640).
Adicd noi 24 de boeri hotarnici cari am fost trimisi de Domnul
nostru fa) Matei V. V. ca sá hotAram si sd legiuim toate satele sfintei
mânâstiri C5.1drusani, hramul sf. Dimitrie Mirotoci, ca s5-i fie de
mare credinta la mâna Mariei Sale Domnului nostril, curn sà" se stie
câ am umblat cu Ispravnicul MAriei Sale Preda Slugerul de am ho-
-OW si a fAcut i catastih de toate mosiile pre seamne, ca sá stea
la sf. mân5stire ce scrie mai sus, cu pecetile noastre.
Drept aceea am fácut acest zapis al nostru ca sA fie de mare
credintä.
Si pentru adeverinti ne-am pus si noi mai jos pecetile i iscä-
liturile ca sã se creazA.
Am scris eu Radii Logofatul.
.

lulie 5 feat 7150 (1642).

Neagoe Cluceru mArturie Barbu Cdpitanul
Lupul Dv ornicul Gavriil Spdtarul
Borcea Dvornicul Pascale
Badea Popa
Paraschiva Vaicu
Voicu

Anexa C. NA,
Carte a Patriarhului Partenie pentru tntdrirea hrisoauelor
St. M-rei Cdlddrumi 1)
Bun, trebuincios i folositor lucru este ca sd se zideascã i sA
se innoiascd cu evlavie i cu plkere dumnezeeasc5 sfinte mandstiri
si biserici si sfinte locasuri. Si nu numai a se sili cinevasi a 1e zidi
1) Casian Monahul op. cit. p. 168.

www.digibuc.ro
 105

imprejur cu pietre si cu cdramizi i cu multe alte zidiri cu buna ran-

duialã si a le imbogati cu alte afierosiri si sineturi ; ci, sa poarte
zrija ca sa se tie si sa se pazeascd intru slava lui Dumnezeu. Caci,
iscusinta celui intelept este nu numai sa dolAndeasca cele bune, ci
sa le pazeasca i sa le inmulteasca dupd putinta.
Fiind dar ca i binecredinciosul si prealuminatul si preainaltatul
pravoslavnicul Domn a toata Ungro-Vlahia, Kiriu Kir loan Matei
Voevod, cel intru Sfantul Duh prea iubit fiu al Smereniei Noastre,
indemnat fiind de sfanta ravna, au ridicat din temelie la Tara Dom-
niei Sale, la locul Calciarosanilor, pre Sfanta Monastire ce se nu-
meste In numele Sfantului Dimitrie lzvoratorului-de-Mir, invechita
de multi ani fiind uitata. i o au impodobit cu tnultd cheltuiala, cu
afierosiri de sfinte vase si CU lucruri multe. i o an infrurnusetat cu
lucruri date de Maria Sa, miscatoare si nemiscatoare, ca sa aibI
vesnica pomenire el si parintii lui, dela parintii cei ce se vor nevol
Medusa. Pentru aceasta, sä nu aiba voe nimeni din Domnii dupa
clansul sa supere pre pdrintii cei dintru &Ansa, ori sa instreineze
lucrurile Si averile i aferosirile ei i sa le dea la altii i subt vre-o
robire sau subt stapanirea sa sa le tie, ori pre egumenul cel dupre
vremi al acestii Wanastiri sä-1 scoata si pre altul in locul acestuia
sä pule. Au voe si porunca parintii i cei ce se nevoesc inteaceasta
monastire, ieromonahi i monahi, dela cel de sus potnenit ctitor si
inoitor locasului acestuia, binecredinciosului si pravoslavnicul Domn
a toata Ungro-Vlahia, Kiriu Kir loan Matei Basarab Voevod, ca ori
and va fi lor trebuinta de egumen sa aleaga dintre ansii pre cine
vor vol si vor afla vrednic a ocarmui rnonastirea i parintii stifle-
teste i sa-1 puie egumen, neindraznind nimenea alt stApanitor, ori

supus sfintit, ori inirean, sa supere pre nuinita manastire, Sall pre
cei clintr'insa dupd vremi parinti, sau ti pe egumenul lor sa ban-
tuiasca i rau subt stapanirea sa sa le ia, ori subt vre-o robire pre
manästire si pre parintii cei dintrAnsa sà supue i sd rnicsoreze si cti
totul sà strice pre stapanirea cea de sine si rânduiala el. Pentru
aceasta, au certit sa dobandeasca si dela Noi soborniceasca scrisoare
intArind pre cele pomenite porunci si tocmiri i puind subt legäturi
si departand dela twanastirea aceasta pre acela care va vol la vremea
aceea sa pricinuiasca vre-o Stricare si paguba. Pentru aceasta pi
Salerenia Noastra, primind cererea lui ca o cuviincioasa i lui Dum-
nezeu placuta, scriem printr'aceasta i zicem cu intarire, cu un gând
sobornicesc cu ceeace s'au aflat de fata Prea Stintiti arhierei i prea
cinstili i intru Duhul Sfant iubiti ai nostri frail si impreuna slujitOri,
ca sa ramAe nesuparata I neinstreinatà in veac de sinesi statatoare.

www.digibuc.ro
 106

Si randuiala precum si porunca §i a§ezamantuI numitului ctitor si

si inoitorul manastirei ace§tia, a binecredinciosului, prealuminatutui,
preaslavItului si pravoslavnicului Domn a toata Ungro-Vlahia, Kiriu
Kir loan Matei Basarab Voevod : atat pentru egumen, cat si pentru
lucrurile §i afierosirile ei, avand toata intarirea i adeVarul si ne-
schimbate la vremea viitoare. Precu m §i pentru pcmenirea numitulu
Domn Kiriu Kir loan Matei Basarab Voevod si a parintilor lui, sa-
var§indu-se neincetat de parinti in toata slujba bisericeasca ramaind
toate lucrurile ei, cum : sfinte vase si afierosirile ei neinstreinate si
nedeslipite in tot veacul. Iar ori cine va vol vreodinioara ca sa schimbe
acestea si sa le strice si pre manastire sa o robeasca, ori pre egu-
menul ei sa-I sec)* si altul sa aduca fara de voia pärintilor, ori vre-o
smintealâ sa pricinuiaaca parintilor i vre-un lucru de stricare §i pa-
gubd, unul ca acesta, ori domn de va fi, ori alt boier, ori arhiereu,
ori preot, ori preot eromonah si alt din catalogul bisericesc, sa fie
afurisit dela Sfanta cea de o fiinta §1 facatoare de viata, §i nede-
spartitei §1 nearnestecatei Troite a unuia intru o Fiinta singur
Dumnezeu, i blestemat si neiertat i dupa moarte nemistuit, in
veacul acesta si in cel ce va sa fie, avand blestemul celor 318 Sfinti
iParinti dela Nicheea, si a celorlalte sfinte Soboara ; i sa dobandeasca
lepra lui Ghezi si spanzurarea ludei. Deci, pentru necurmata adeve-
rire si intarire s'au scris aceasta soborniceaca scrisoare §i s'au dat,
la pomenita sfanta man astire a SLantului Dimitrie lzvoratorului-de-Mir
la locul ce se nume§te Caldäru§ani.
La anul 1643, in luna DecLemvrie.
t Partenie cu mila lui Dumnezeu Arhiepiscop Constantinopolei-
Roma cea noua si Patriarh a toata lumea.
t loanichie Eraclias, t losaf loanica,
t Pahomie Halchidonos, t loanichie Verias,
t Dionisie Facario si Neohoro,

-
A nexa D.
Hrisovul nuintistirei Cà1ddrucanii, ce este cu hramul
Sf. Mucenic Dimitrie.1)

16) Alex. Ipsilante Vvd : De vreme ce prorocul i pururea intre

imparati pomenit, prea inteleptul Solomon, numai in umbra legii reze-
mandu-se, Mat atata podoabd casei dumnezeesti a lerusalimului si o
1) V. A. Ureche, Istoria Romdnilor II p. 64.
2) Izvoratorul de Mir.

www.digibuc.ro
 107

därui cu atatea daruri ca sa pazeasca inteansa sicriul cu Table le

Legei Domnului ; cu cat mai vartos noi care suntem acum cu mila
Duhului Sfant pravoslavnic Domn, se cade sa ne silim cu tot sufletul
sa Intemeem i sa ajutorim sfinte locasurile lui Dumnezeu, tutu care
nu se junghie vita necuvantatoare, precum oarecand acolo, ci Insusi
mieluselul lui Dumnezeu se jertfeste pentru viata vesnici a noastra
a tuturor ; pentru aceasta dar inaltandu-ne si pre noi Domnul Dum-
nezeu fntru scaunul Tarii Romanesti, bine am voit, ca din bogatele-
mili ale prea milostivului Dumnezeu, ce ne-au Omit, sa savarsim si
noi faceri de bine si mile spre cinstea si intarirea sfintelor manastiri,
cari sunt cea mai de cinste parte a politiei i podoaba cea mai mare
a acestei tad, si semnul cel aratat al pravoslaviei, intru aceste dou
principaturi crestinesti. Drept aceea dar, Doinnia mea, instiintandu-ne
si de sfanta manastire ce se numeste Caldarusanii, unde se cinsteste
ai praznueste hramul sfantului mucenic marele Dimitrie Mirotociu 2),
care sfanta mânastire e zidita din temelie de raposatul i bunul crestin
Domn Matei Basarab Vvd. i intemeiata cu mili i cu venituri, pen-
truca sa se pazeasca obstejitie Inteansa, cd din cursul vremei si din
imperecherea tntdmphdrilor, nu numai buna ordnduiald ce a fost
"InIduntru s'a stricat, ci Inca si zidurile s'au prdpeidit, fiindcd s'au
lost lipsitd de multe din milele ce au avut ; precum si din villa-
ritul ce au avut la orasul de Floci ; din merticul de sare ce au luat
dela Ocna Ghitioara ; cad Ocna Ghitioara s'au astupat i viile dela
orasul Floci s'au paraginit si s'au pustiit. i %/Land Domnia Mea
hrisoavele altor Domni ce au fost mai 'nainte vreme, adica intaiu at
acestui mai sus pomenit Domn i ctitor Matei Basarab Voivod, cu
teat. 7153, si a lui Constantin erban Voivod teat. 7167, si a lui
Grigorie Ghica Voevod 7169, si a Radului Leon leat. 7183, si a lui
Constantin Vocla leat. 7212, ca sà nu fie lipsità sfanta manästire de-
acest ajutor si folosintd, ce cuprinde hrisoavele ; in locul acelora am
gasit cu cale si am mutat aceste mile a le lua sfanfa manastire Cal-
darusanii, dupa cum au si alte sfinte manastiri, adica vinariciul din
Sud. Saac, de pre popoarele Valea Meilor, i Valea Larga, i Valea
Negovanilor CU parparul ; insa cate doi bani de vadra. afara diu
vinäriciul domnesc ; si sare dela Ocna Telega, insa bolovani cloud
sute pre fieste-carele an, nestramutat, ca sa fie pentru intarirea sfintei
manastiri i hrana i Imbracaminte parintilor clintru aceasta sfanta
manastire ; iar Domniei Mele si parintilor Domniei Mele vesnica po-
menire.
Sà aibA dar volnicie prea cuviosul Arhiniandrit Chir Filaret
chivernisitorul acestei sfinte mandstiri, sa oranduiasca omul manas-

www.digibuc.ro
 108

tirei la vremea vindriciului a strange aceastd mild. Si poruncim Domnia

Mea d-voastrd boerilor vindriceri, ca nicidecum sd nu vd atingeti
de aceastd mild a vindriciului mandstirei, ci sã aibd a strange parintii
mandstirei si a Ind pre seama rnandstirii neproprit. Asijderea si la
vremea and iau i alte mandstiri inerticul lOr de sare, sã orandu-
iascd omul mandstirii la Ocnd a lua mila aceasta, i d-voastrd cdmä-
rasilor de Ocnd, và poruncim sà aveti a da sfintei mandstiri Cal-
ddrusani acesti 200 bolovani fdrd nici o pricind. Pentru ca i in urma
Domniei Me le pre care va alege Domnul Dumnezeu a fi Domn si
stapanitor acestei Tdrii crestinesti, ii rugdm cu numele Domnului
nostril lisus Flristos, ca sã IntdreascA si sa pdzeascd aceastd milã
nestrAmutat, ca si ale Domniilor Seale hrisoave sd fie tinute de alti
Dornni in urind si pdzite; si s aibd pre sfantul Dirnitrie rugdtor si
ajutor spre a se invrednici spre veacul viitor odihnei cei vesnice.
Si am intdrit hrisovul acesta cn insdsi credinta Domniei Me le,
ith Alex. Ipsilante Voevod si cu credinta prea iubitilor Domniei Me le
fii: Constantin Von i Dumitrascu Voevod, i cu sfatul cinstitilor pi
credinciosilor boerilor celor mari ai Divanului Domniei Mele : Pan
Dumitrache Ghica Vel Ban, Pan Nicolae Dudes:u Vel Vornic de
Teara de sus, Pan Radu Vacdrescu Vel Vornic de Teara de jos, Pan
Pand Filipescu Vel Logolat de Teara de sus, Pan Stefan Parsco-
veanu Vel Logoldt de Teara de jos, Pan Stefan Misoglu Vel Spdtar,
Pan lanache Vdcdrescu Vel Vistier, Pan Scarlat Caragea Vel Post.,
Pan Dumitrasco Racovita Vel Clucer, Pan Stan Vel Pillar Pan
Vel Stolnic, Pan Nicolae Cretulescu Vel Comis, Pan-Vel Singer, Pan
Nicolae Vel Pit. si lspravnicii : Pan Vel Logofat de Teara de sus, i
Pan Vef Logofat de Teara de jos. $i s'au scris hrisovul acesta in
anul d'intaiu al Domniei Mele, aici in orasul scaunului Domniei Mete
Bucuresti, la teat. 1775, de Constantin dascilul slovenesc ot Sfantul
Gheorghe-yechiu. .

Anexa E.
Anaforaua Mit ropolitului Dositei pentru a se da nuindst tri(e
CdIddrusani i Snagoval in administratia Mitropoliei 1).

Prea Inaltate Doamne,

Fiindcd mandstirea Cdlddrusanii i mandstirea Snagovul au fost
date asupra rdposatului Mitropolit Filaret Inca din zilele Mariei Sale
1) V. A. Ureche, Istoria Romanilor, VI p. 49.

www.digibuc.ro
 109

Alexandru Ipsilant si din zilele rdposatului PArintelui Mitropolit Gri-

gore, care, dupd paretisis din scaun al FrAtiei Sale i s'au intdrit-
aceasta si de cdtre Inaltima Ta, rugdm bundtatea Mdriei Tale, cd
precurn aceste cloud mandstiri au fost asupra rdposatului, atat episcop
fiind, cat si Mitropolit, asemenea de acuin inainte sd fie tot asupra
Mitropofii pentru mai bund cAutarea si Indemnarea lor i ca sa nu
se darapene celea fkute prin mandstire putem zice si cu cheltueli
si ajutorurile casei Mitropolitului, si fiincicd in trecutele zile cu cartea
FrAtiei Sale rdposatului s'au randuit pdrinti ot Cernica spre locuinta
la CAldäruqani, cu cuvant a face chinovie, uncle §i acum se afld ; la
aceasta cum va fi hotdrarea inaltei fntelepciuni a Mariei Tale.
Si anii Mdriei Tale, dela Domnul Dumnezeu rugdm sd fie multi
fi fericili.
1791 lunie 15
Al Mdriei Tale cdtre Dumnezeu ferbinte rugAtor i smerit pdrinte
Dositei al Ungro-Vlahiei

Anexa F.
IO Alexandra Const. Moruzi Vvd. i gposd. Zem. Vlah.1)
Prea Sfintia Ta PArinte Mitropolit al Ungro-Vlahiei
Am vdzut Domnia Mea anaforaua ce ne fad pentru numitele
cloud mandstiri. Si, Hutted orice mili si haruri domnesti se fku sf in-
tei acestei Mitropolii, sunt pentru folosul si ajutorul de obste, maid'
ce este tuturor, spre a afld dela &Ansa mangdere cei vrednici i nepu-
tinciosi ; pentru aceea dara, cu toate cd are Sf. Mitropolie si al te
mili domnesti, dard. Domnia Mea, vrAnd a avea stare si catastisis de
a putea sAvarsi faceri de bine si folosuri obstesti, precurn se cade
si celorlalte mandstiri i eparhii a o urmA aceasta, iata dam numi-
tele acestea cloud mandstiri sub epischepsis al Prea Sfintiei Tale.
lard pentru ardtarea ce ne faceti, cà ráposatul proin Mitropolit,
nu de multe zile, a randuit mandstirea CAIddrusanii spre locuintA la
cAlugdrii cernicani, cu socotealA de chinovie ; aceasta mkar cd este
fall de stirea i porunca noastrd, dard cu toate acestea, o Idsdm la
chibzuirea Prea Sfintiei Tale, cd de socoteste cum cd le este spre
mantuirea sufleteascd si pot a se spdsi in locul acesta, ii vei lasa
Prea Sfintia Ta. 1794 lunie 18.

S. D. Contr. Vel. Logorat

1). V. A. Ureche, Isforia Romeinilor VI p. 49.

www.digibuc.ro
 110

Anexa G.
Plrisovu( lui Alex. Ipsilant din 7305 0790 Aprilie in 27, scris
de Kiritä Logoitit de Divan1)
SfAnta mAnAstire CAIdArosani ce este ziditA de räposatul Matei
Basarab Voevod, avAnd hrisoave atAt dela räpos. ctitori cat si carti
patriarhicesti singhiliodi, cu infricosate legAturi, ca sa se pAzeascd si
sA fie inteaceastä sfAnta mAnAstire orAnduiala de chinovie cu parinti
cuviosi ; care mAnAstire, zidire ve-he fiind si din pricina vretnilor
ajungAnd la proastA stare §1 derApAnare, cu §tirea §1 vointa Domniei
si a Mitropolitului larei s'au fost dat intru purtarea de grila si de-
sAvArOtA chivernisealA a rApos. proin Mitropolit Filaret, carele ca un
ctitor nou fAcAndu-se, au dres-o, au inoit-o, au impodobit-o intru
toate, curatind-o si de orice datorii. i dupA ce au adus-o in stare
bunk dupd cuprinderea ctitoricestilor hrisoave §1 a cArtilor Patriar-
hicesti, au intocmit aceastA mAnAstire CaldArusanii spre a se pAzi
inteAnsa iarAsi chinovie de parinti cernicani, pre cari i-au cunoscut
de vrednici la viata lor, urmAnd orânduelii ce au avut din inceput
dela rapos. ctitori, Eland si cartea sa pre aceastA intocmire, ca un
mare ctitor ce s'au arAtat, pre care au intArit-o i Prea S. Sa Mi-
tropolitul de acum, diadohul rApos. Filaret. Acestuia bund faptd §1
urmare, fiind plAcutA §i lui Dumnezeu i oamenilor si pliroforisindu-ne
Domnia Mea, cum CA se urmeazd si se pizeste in numita mandstire
chinovie cu bunA orAnduiald de cAtre numitii PAr. Cernicani, de cAnd
s'au intocmit si pada' acum, ca un lucru sufletesc si MA de vAtd-
mare, bine am voit i Domnia Mea, printr'acest hrisov al Domniei
Mele sa intArim aceastA bunA intocmire a rApos. Mitropolit ca &A se
pazeasca nestrAmutat, unde sA aibd cuviosul Arhimandrit Cernicanul
Kir Gheorghie, ce este orAnduit nAstavnic, dimpreunA cu ceilalli PAr.
Cernicani, cati mai jos se vor numi, a tine chinovie de parinct cu-
vio§i cari sA fie indatoriti a pAzi aceste ponturi ce mai jos se arati :
1 . OrAnduiala bisericei O. se pAzeasci nestrAmutat dupd po-
runca tipicurilor i orAnduiala Chinoviei Sfetagore§ti, nici anogAnd,
nici scAzAnd, fArA de numai intocrnai dupa asezarea Sf. Canoane ale
Sf. PArinti sd se urmeze.
2. Nici a calugAri far'de porunca Domniei, nici a boteza Ur'de
stirea P. S. Sale PAr. Mitropolit, sA nu fie volnici pdrintii de acum
inainte.
3. Din call pArinti se afli acum in acea mAnAstire, fAcAnd ale-

V. A. Ureche, Istoria Romailor, Tom. V11-lea p. 309.

www.digibuc.ro
 111

gere atat din cei cu darul Preotiei s'a Diaconiei cat si dintre inonasi
si deosebind pre cei vrednici atat de treaba bisericei cat si de a casei,
sa ramaie la nurn5r 40 ; iar and la cercetarea socotelei ce are a se
face pre fiecare an, se va vedea ca veniturile manastirei sunt in stare
de a putea tine si mai multi parinti, se va adaoga si altii la numAr,
pre langa acestia.
4. Nici un parinte strain din alt loc si manastire sa nu se pri-
measca fara de stirea si blagoslovenia P. S. Sale Par. Mitropolit,
nici sa dea voe la vre-un preot strain a sluji cele preoteti, mai
vartos cel venit din altd eparhie, pana nu i se va trimete porunca
in scris dela P. S. Sa PAr. Mitropolit.
5. La economia acestii manastiri Caldarusanii, sA se sileasca
numitul Arhimandrit a adaoga pana si pre cele mai mari lucruri spre
folosul de venit §i de prisos, purtand grija ca cheltuiala sa se faca
cu economie, mai cu scadere la savarsirea fiecaruia an, cand ki va
inchiia socoteala la epitropii cei oranduitt mai jos, nu numai sa nu
arate prisos de cheltuialà ; sau and nu va prisosi venitul, sa fie
incai tocmai pe tocmai ; avand si grija viilor de a se lucra bine,
cum si hotarul mosiilor a nu se impresura de vecini si intemeerea
padurei a se aduce la build stare, cum si acareturile manastirei, atat
cele din launtru cat si cele din afarA, i din bisericestile odoare sA
nu le lase a se derapana, ci mai vartos sa se sileasca la mai buna
stare sa le aduca, prefacand si inoind, Inca si din nou fAcand.
6. Nici odatä sa nu aiba voe, nici putere a lua bani cu do-
banda pre numele mandstirei pentru vre-o .trebuinta, far'de stirea
oranduitilor Epitropi ; iar de va faoe vre-o imprumutare fAr'de stire,
sa nu se tie in seamA, fiindca manästirea nu este datoare cu nimic
Oa acum.
7. Pentru ca sa se cunoasca cum ca inteaceasta manastire este
chinovie dupa canoanele Sf. Parinti, sa fie dar deopotriva toti de
obste intiu toate, iar nu cu osebire de haine, or la mancare sau la
rugaciunile sf. biserici.
8. Pre parintii calugari ce s'au gasit vechi locuind in manAstire,
sA aibA a-i avea intocmai si deopotriva cu ceilalti, cernicani.
9. Din parintii dela numita manastire ce se vor trimete de cu-
viosul Arhimandrit, sau vor ven1 pentru orice trebuinte, sa li se dea
la mana adeverinta a cuviosului staret Kir Gheorghie spre a fi stiuti ;
si and va fi trebuinta manastirei, care are a se cauta prin stdpanire,
sA aiba a se arata epitropilor acea trebuinta.
10. Cand vreunul din parintii Chinoviei nu va urma datoriei
ce i se cade, atunci cuviosul staret sä aiba a-i face cazuta certarei

www.digibuc.ro
 112

Si and si dupa aceasta nu va fi urmator, atunci ca pre un netrebnic

sa-I isgoneasc5.
11. Toate mosiife, acareturile i veniturile de mili, sa le aibi
numita mandstire in zaptul numitului staret ca sa le caute. $i nimeni
sa nu se cerce a lua si a instreina cevasi de ale mânástirei, cu nici
un fel de cuvânt, ci toate sa fie pentru trebuinta obstimei parintilor,
pre care sa se sileasca mai sus numitul staret Kir Gheorghie a le
bine iconomisi si a le chivernisi, cum am zis mai sus, spre a le aduce
la spor i la adaos.
12. Toate hrisoavele i cartile manastirek.ti vechi i noua sa Ee
aibd la schivofilachia manastirei, cu bund pastrare.
Deci orânduim, Domnia Mea, epitropi : pre P. S. S. Par. Mitro-
politul tarei Kir Dositeiu si pre d-lor cinstiti i credinciosi boerii
Dornniei Mele : biv-vel Ban Dumitrache Ghica, vel Ban Dumitrasco
Racovita si vel Logogt de Teara de sus Const. Filipescu ; cari epi-
tropi, sd fie cu purtare de grija i sa privegheze in toata vrernea
de a se urma intocmai si fara nici o scadere mai sus aratatele po-
runci, curn i socoteala manastirii de venit i de cheltuiala. Pre tot
anul sa OA a cercetà, ajutand manastirea si pre numitii parinti cii
ravna crestineasca spre cele de folos. Asijderea i cand cuviosul staret,
Kir Gheorghie, ii va da obsteasca datorie, sa nu fie volnic nimeni
din alta parte a infra staret, far'de numai din parintii manastirei,
dupa alegerea ce vor face intre dansii i prin instirea epitropilor,
aratandu-se Domniei sa se oranduiasca ; fiind datori parintii de obste
ai aceste sf. manastiri a rugA pre milostivul Dumnezeu de-apururea
intru slujbele lor ; pentru bunastarea i indestularea acestei pravos-
lavnice tan, pentru starea i ajutor dumnezeese i pentru sufletele
raposatilor acelora ctitori. $i am intarit hrisovul acesta cu insasi
edinta Domniei Mele, 1.45 Alexandru loan Ipsilant Voevod si cu cre-
dinta prea iubitului fiu al Domniei Mete, Constantin Voevod ; martori
fiind si d-nealor cinstiti si credinciosi veliti boeri ai Divanului Dom-
niei Mele : Pan Dumitrasco Racovita, vel Ban ; Pan lenache Vacarescu,
vel Vistier ; Pan Manolache Cretulescu, vel Vornic de Teara-de-sus ;
Pan Ion Damaris, vel Vornic de Teara-de-jos ; Pan Radii Golescu,
vel Vornic al obstirilor ; Pan Constantin Filipescu, vel Logofat de
Teara-de-sus ; Pan Stefan Vacarescu, vel Logorat de Teara-de-jos
Pan Isaac Ralet, vel Logorat al Obiceiurilor ; Pan Gheorghe Mavro-
cordat, vel Spatar ; Pan Constantin Sutu, vel Postelnic ; Pan Teo-
dorache Iuliano, vel Clucer ; Pan lordache Slatineanu, vel Paharnic ;
Pan Gligore Paleologu, vel Stolnic ; Pan lancu, vel Comis ; Pan Con-
stantin Viisoreanu, vel Sluger ; Pan vel Pit. si Ispravnic.

www.digibuc.ro
 in

Si eau scris hrisovul acesta intru intaiul an dintr'a doua Domnie

a Domniei Mele Bucuresti, la anii dela zidirea lumei 7305, iar dela
Nasterea Domuului Dumnezeu si Mantuitorului nostru lisus Hristos
1797, April in 27 de zile, de Kirild Logofat de Divan.

Anexa H.
Cuvântarea rostitd de Mitropolitul Ghenadie fost Primat al
Romdniei, la tdrnosirea Sf. Mdmistiri Cdlddru$ani, in ziva
de 23 Aprilie 1915 1)

Fratilor $i iubiti cre$tini,

Dumnezeu carele vede in inima tuturor, a vazut si a patruns si
in smerita mea inima, care Inca din finer* ardea pentrn inflorirea
Bisericii noastre crestine ortodoxe.
(Aici, Mitropolitul vorbeste de restaurarea bisericei dela Curtea
de Arges care s'a facut in timpul episcopatului sau).
Astazi, vointa lui Dumnezeu a facut ca si pe acest al doilea
monument de sihastrie in care ne aflam, al fericitului Matei Basarab,
sa-1 sfinteasca smerenia mea, ca Egumen i slujitor pustnic aici, in
ziva de 23 Aprilie, in care zi praznuim pe sfantul marele Mucenic
Gheorghie purtatorul de biruinta, anul 1915. Restaurarea a durat
aproape 8 ani, cu ajutorul imbelsugat al carmuitorilor Tarei. Cu toate
nevoile, totusi, lucrarile n'au incetat si nu vor inceta pand la termi-
narea definitiva.
Dupd asezarea mea in acest sfant locas, vazand starea lui de
ruind jalnicd in care se afla, m'am intristat si amarat in duhul meu.
Cuviosii parinti, parásind cetatea, se adaposteau pe langa lac.
Jivinile i anirnalele periculoase Ii facusera cuiburi in cetafe, iar zi-:
durile se prabuseau zilnic.
Dumnezeu m'a lurninat atunci si am scris M. S. Regelui Carol 1,
prin M. S. Regina Elisabeta, aratandu-i starea de nimicire in care
se gasea sfantul locas, pentru a carui punere in lucrare am dat
un premiu de 10.000 lei, asa ca in vre-o douà saptamâni s'a
aprobat restaurarea de catre raposatul ministru Spiru Haret.
Acest asezamant manastiresc, Mandstirea Caldärusani, fondata
din temelie la anul 1638 de catre Voevodul Matei Basarab, a fos
dela intemeierea ei neatarnata, neinchinata nici unei autoritafi straine

1) BIserica ort. Rom. an. XXXIX No. 2.

8

www.digibuc.ro
 114

intAritA prin acte, prin hrisoave, incA din timpul Patriarhului Par-
tenie al Constantinopolei, ca stavropighie.
In aceastA mAnAstire, 'Inca din anul 1854, eu ca copil am venit
incAlzit de dragostea cAtre Dumnezeu, cAtre BisericA i cAtre viata
monahalA. Am luat invatAturi din sfAnta viatA ingereascA in care am
trAit pAnA astAzi.
CAnd rAposatul rege Carol I, pentru a treia oarA a vizitat mA-
nAstirea CAIdArusani, i cAnd dela bisericA am pornit spre casa stA-
ritiei, mi-a zis aceste cuvinte :
Dumnealor au vrut sã strice mdnästirile dar eu n'am Idsat".
I-am rAspuns aceste cuvinte :
Bine ati fAcut Majestate, cAci mAnAstirile sunt norocul tar&
noastre ! DesfiintAndu-se mAnAstirile, se desfiinteazA faptele bAtrAnilor
nostri. Vom v6dea mAnia liii Dumnezeu revArsatA asupra noastrA !"
MA doare in suflet cA rAposatul rege n'a trAit sa vadA res-
tauratA mAnAstirea asa cum este, dar mai ales interiorul. La Curtea
de Arm am avut mare luptA pentru interiorul hisericei lui Neagoe
cad arhitectul voia sA-1 reducA i sA facA numai cAteva tablout,
moderne. Asa i aici : stiind ee am intAmpinat la biserica Curtea dei
Arges, m'am impotrivit si am condus eu i interiorul bisericei, fArA
a da voe cuivA a se amestecA i rani scos la luminA asa dupd cum
se vede, pentru care chiar Comisiunea Monumentelor Istorice, in frunte
cu rAposatul Ion Kalinderu, mi-a adus nesfArsite multumiri.
Nu pot avea mai mare nlultumire sufleteascA ca aceasta, cA
dupA mari alergaturi, nevoi i necazuri, am putut ajunge la acest
bun sfArsit, ca sA vAd i acest dumnezeesc locas al fericitului ctitor
Matei Basarab Voevod, in vechea lui splendoare bizantina'. El este
impodobit ca o mireasA a lui Hristos in toatA strAlucirea si din depArtare
turlele i inAltimile sfintei biserici se vAd i desteaptA pietatea cre-
dinciosului.
Fericit am fost si sunt cA am avut norocul sa. fiu trimis aici
in mAnAstirea CAIdArusani, metania mea de copil, unde am cApAtat
cele mai alese si mai frumoase calAuziri cAlugAresti, boate in frica
Domnului si Dumnezeului si MAntuitorului Nostru Iisus Hristos.
Fericit sunt, cA Ii zilele arhieriei mele si a egumeniei mele, am
putut vedea si a duce la bun sfArsit cele mai mari si mai frumoase
monumente ale Basarabilor, Neagoe Voevod i Matei Voevod.
Fericit voiu fi cAt voiu mai trAi, sA vAd si dorita intrupare
a neamului romAnesc.
Fericit voiu fi, dacA voiu vedea tronul RomAniei inAltat mai sus
si cu puteri intinse mai departe. i mai fericit voiu fi, cAnd voiu

www.digibuc.ro
 115

vedea pe suveranii nostri inflorind si pastrand manastirile si bise-

ricile noastre ca si raposatul rege Carol I. i iardsi fericit voiu fi
and iubitii lor binecredinciosi fii, botezati in religia ortodoxa, vor fi
crescuti in vederea poporului roman si a bisericei romane ortodoxe
Atunci voiu striga impreuna cu toata biserica si cu tot poporul ro-
man : Acum slobozeste pre robul Tau Stdpane, ca vazura ochii mei
mantuirea ta!"

www.digibuc.ro
 PARINTH DIN CALDARUMNI
CARI
AU CONTRIBU1T LA TIPAR1REA ACESTE1 CARTI

1. Arhim. lustin 1000 lei

2. Arhim. Martinian 2500 ,
3. Arhirn. Miron 500
4. lerom. Porfirie 300 ,
5. lerom. Paisie 500 ,
6. -- lerom. Ieroftei . . 200 ,
7. lerod. Victor 100 ,
3. Monahul Glicherie 200
9. Monahul Clirnent 200
10. Monahul Macarie 200
11. Monahul lachint 50
12. Monahul Valerian 100
13. Monahul Avinelec 50
lar ieromonahul Damian Shit-loin, tot din CaldArqani, s'a
ostenit de a scris-o.

I 8

www.digibuc.ro
 ERACA
Strecurandu-se greseli la tiparirea inscriptiei de deasupra uii
dela intrare a bisericii celei marl, (v. p. 20) o dam din nou, in-
tocmai dupà original.
Cu stralucirea cei sfinte si incepatoarei de viata i ceii neim-
partite si deapururea cantata si inchinatei Troite i noi cu aceeasi
putere de lumina umbrindu-ne i luminandu-ne, luat-arn aminte cele
graite cu dumnezeestile Scripturi, ca zice, Ca infricosat este a cadea
in mana lui Dumnezeu celui viu cine ii ascunde in pamant talantul
bogatiei lui ; i iarasi graeste Domnul : nu va ascundeti voi vistie-
riile in pamant unde viiermii i putrezieciunile o putrezesc si furii o
sapa, ce va ascundeti visteriile la Cer, uncle nici una dintru aceste
nu ii pot strica. i iarasi ma intristez de cele ce graeste Pavel vasul
cel alesu de zice, Ca nimic n'am adus in lumea aceasta, cu averea
ne a duce nu vom putea ; si iarasi zice celor bogati i opreste sd
nu se inalte cu mentea intelepciunii, nici sa se nadajduiasca spre
bogitia cea peritoare, ce spre Dumnezeul cel viii, Celui ce au dat
noua toate den destul, intru indulcirea a lucra cele bune si sa se
indulceasca intru lucrurile cele bune i sa-si ascunza evmenia (?) pi
temeie bune in veacul cela ce va sa fie iprociea. Drept aceea si eu
intru Hristos Domnul bun cresten singur tiitor, loan Matei Basarab
V. V. Domn a toata Teara-Romaneasca si de cea parte de munte si
altele domnind, auzind acestea, repezitu-m'am cu pohta i cu gandul
cel dunlnezeesc carele easte catre sfintele biserice a le zidi si a le
urzi si a le infrumuseta cu cheltuiala den avutia ce seau dat noua
dela Dumnezeu ; intocmind aceasta, vrut-am i ad in locul acesta
carele se chiama Caldarusani a zidi cash' Donmului, carele loc singur
Domnia Mea cu gandul I-am gasit intru mariea i intru lauda sfan-
tului Marelui Mdcenicul Dimitrie celuia ce-i curd Mir, ca sA ne fie
Dumniei Mele i parintilor mie intru vecie pomeand, iar Imparatului
celui de Necie, celui neputred, celui nevazut, celui intelept, unul Dum-
nezeu, A.eluia sa fie cinstea si maria intru vecia de veac, Amin.
Si s'au inceput a se zidi de luna lulie 10 si s'au savarsit in
luna Octombrie 20, iar den zidirea lumiei valeat 7147, iar dela
Hristos 1638".
Iar acum restaurata in totul de catre I. P. S. Mitropolit al
Ungro-Vlahiei D. D. Ghenadie Petrescu fost Primat al Romaniei,
anul 1915 Mai 23".
La p. 31 randul No. 4 sa se citeasca Manasie Monahul, in
loc de Manasle.
La p, 32 randul al 11-lea de sus, sa se citeasca 1754 in loc
de 1724.

www.digibuc.ro
 CUPRII15UL
a) Tab la Capitolelor
Pag.

Prefata 5
I. Introducere 9
II. De uncle Ii trage numele 12
III. Intemeierea mAntistirei =
. .

IV, Dela Matei Basarab la Mitropolitul Filaret al II lea 28

V. Un staret mare 34
VI. 0 seurta epocit de muncit culturala 38
VII. -4- Secularizarea i urmärile ei 43
VIII. Restaurarea mithrtsjirei sub stArecia Mitrop
Ghenadie Pctrescu 50
XI. Starea de astitzi a CAIdArgani1or 63
X. Bisericile manastirii 70
XI. Averea manAstirii in diferiti ani 76
XII. Via dela Ceptura 82
Daniile facute mAnA8tirei i numele donatoriilor 86
XIV. Diferite 89

b. Tab la Anexelor
Anexa A. IIrisovul lui Matei Basarab din 2 Mai
7145 (1637) pentru moii1e cumparate
dela N eagoe Logofittul i dela Stan al
lui Andimir Vornieul 97
B. lIrisoval lui Matei Basarab din 7149 (1640)
pentru zestrea M-rea Caldttrupni 98
C. Carte a Patriarhului Partenie pentru Intt-
rirea hrisoavelor sf. milnttstiri cid-
daruani 104

www.digibuc.ro
 Pag.
Aenxa t. Hrisovul mlinastirei dalclarupni, ce este
cu. hramul Sf. Mueenie Dimitrie . 106
E. Anaforana Mitrop. Dositei pentru a se ds
mitnastirile Caldarupini i Snagovul in
dministratia Mitropoliei 108
F. Raspunsul lui Alex C...tin Moruzi 109
G. Hrisovul lui Alex. Ipsilant din 7305 (1797)
Aprilie in 27, seris de Krita Logofat
de Divan 110
H. Cuvatarea rostita de Mitrop. Ghenadie
f. Primat al Ronatiniei, la titrnosirea
Sf, M-ri Cadarupni, in ziva de 23
Aprilie 1915 113

e) Tabla ilustrapor
1. I. P. S. D-r Miron Cristea, Mitropolitul Primat
al Romaniei 3
2. Vederea generala a milnastirei (dap& lac) 11
3, MântistireaCaldaruani, dupa o fotogra fie mai veche 23
4. Staretul Gheorghe 35
5, Macarie Ieromonahul 39
6. Mithastirea Caldaruani vklzuta din aeroplan 45
7, ldem, idem 47
8. Mitropolitul Ghenadie 51
9, Dela sfintirea bisericii celei mari (1915) 57
10. Arhim. Iustin, staretul actual 64
11. 0 prisaca din CMdaruani 67
12, Biserica eea mare en chiliile dinprejur (eetatea) 71
13, Interiorul biserieii celei mari 72
14. Biserica dela Cocioe 75
15. In fata pescariei netastirii 94

www.digibuc.ro
 DE ACEL AUTOR :

Cum se viziteazA o manAstire . . . 5 Lei

0

PRETIII. LEI 45

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro