Craciunul in Maramures

Profesor: Mocanu Proiect realizat de:

Daniel
-Dinu Bogdan
-Corciova Mihai
Eduard
Maramuresul este regiunea tarii in care
obiceiurile mostenite de la stramosi si traditiile
locului sunt pastrate cu sfintenie. De Craciun
gospodinele pregatesc bucate care mai de care
mai ademenitoare, iar colinda nu seamana
parca cu nicio alta. Meleagurile pitoresti,
oamenii satului, pe fata carora citesti
bunatatea, aduc bucurie in sufletele turistilor
care aleg sa petreaca aici sarbatorile de iarna.
Maramuresul este o adevarata poezie, o incantare pentru ochi si pentru suflet, o
bijuterie culturala de care Romania se bucura pe deplin. Taramurile ce sunt mai tot
timpul linistite prind viata in preajma sarbatorilor, atunci cand tot omul isi scoate
straiele de sarbatoare si gospodinele pregatesc cele mai delicioase bucate. Cum
Craciunul este una dintre cele mai importante sarbatori crestine, iar maramuresenii
sunt mare iubitori de Dumnezeu, aceasta este intotdeauna celebrat cu fast.
Cu siguranta, Craciunul in zona Maramuresului
este o experienta unica, ce nu va fi uitata
nicicand. Ospitalitatea si bunatatea oamenilor,
preparatele delicioase, peisajele superbe si, mai
ales, traditiile unice din aceasta zona a tarii vor
fi ingredientele unei vacante de poveste.
Pregatirile de Craciun sunt obligatorii in Maramures, iar
tarancile folosesc acest prilej ca sa isi scoata la iveala zestrea
lor sau ale fetelor de maritat. Stergare frumos tesute, perne
imbracate in fete brodate cu migala, pleduri colorate sunt
scoase din dulapuri si asezate in incaperi, mai ales in cea in
care sunt primiti colindatorii. Din case nu lipseste nici bradul,
impodobit altadata cu nuci, mere ori siraguri de boabe de
fasole alba in loc de beteala.
Cel mai important este ca de Craciun casa sa fie curata si
impodobita de sarbatoare, iar masa sa fie plina, pentru ca
adunarea membrilor familiei in jurul mesei si al bradului este
elementul cel mai bine conservat. Obiceiul apare ca o forma
de reconstituire a strangerii tuturor ai casei in jurul buturugii
sacre ce se aprindea in vatra casei in Ajun si care are rostul de
a-i incarca cu putere pe participanti
 Referitor la colinde, e bine de stiut ca acestia nu intra
decat in casele care au portile deschise si lumina
aprinsa. Aceste doua semne dau de veste colindatorului
ca gospodarul casei isi doreste sa primeasca vestea buna
a nasterii lui Hristos si e mai mult decat bucuros sa ii
omeneasca pe colindatori cu d-ale gurii
Primii colindători sunt cei mai mici, care au în repertoriu colinde
scurte ce vestesc sărbătoarea Nașterii Domnului. Cetele, formate
fie numai din fete sau numai din băieți, interpretează în special
colinde religioase transmise din generație în generație.
Fetele și feciorii, dar și persoanele căsătorite, au în repertoriul lor
colinzi creștine, dar și altele care stabilesc o relație între realitate și
mit. În unele zone ale Maramureșului, grupul de colindători
obișnuiește să încheie cu urarea „Rămâi gazdă sănătoasă” sau
„Rămâneți gazdă-n pace cu sănătate”, la care gazda îi invită pe
colindători să intre în casă pentru a-i cinsti cu un pahar de horincă
și o felie de cozonac.
Brondoșii sunt tineri îmbrăcați în costume
tradiționale – cămașă și pantaloni de culoare
albă – iar pe cap poartă măști confecționate
din piei de oaie sau de capră. Cel mai
important element din vestimentația acestora
este brâul cu numeroase clopote de alamă,
cu care aleargă de-a lungul străzilor și sperie
trecătorii. Obiceiul are semnificații
străvechi, având rolul de purificare a
spațiului și de alungare a spiritelor rele.
Obiceiul este întâlnit doar în orașul Cavnic,
între Crăciun și Anul Nou, fiind unic în
Maramureș. Acesta se practică din cele mai
vechi timpuri și, an de an, atrage numeroși
turiști din țară și din străinătate.
Taierea porcului sau Ignatul

Cu siguranta, pentru multi turisti, in special straini, Craciunul in Maramures este o

experienta unica, ce nu va fi uitata curand. Una dintre traditiile romanesti este si
taierea porcului sau Ignatul. In Maramures acest obicei, cu radacini adanci in
cultura satului, reprezinta momentul in care toti satenii se aduna laolalta. Morosenii
deapana amintiri la un pahar de horinca si langa tuciul, cu nelipsita pomana a
porcului, pe care gospodinele il pregatesc.
 Carnurile taiate si pregatite merg in bucatarie unde se vor
prepara bucatele de Craciun, nelipsite locului: carnati uscati si
afumati, toba, sarmale, friptura de porc. De pe mesele festive
nu lipsesc colacii impletiti, cozonacul si painea numita
Stolnic-Painea anului, o paine rotunda impodobita cu semne
traditionale care se pastreaza pana de Anul Nou. Atunci fetele
nemaritate o pot folosi in tot felul de ritualuri.
Viflaimul
Cel mai important obicei al Maramuresului este Viflaimul care are loc dupa slujba
de Craciun. Viflaimul reprezinta o sceneta populara care reda faptele biblice ale
nasterii lui Iisus. Satenii se imbraca in costume si isi pun masti ce intruchipeaza
personajele din Biblie, pe Maria, Iosif, regele Irod, vestitorul, ingerul, cei trei crai
de la rasarit, moartea, dracul si mosul. Este unul dintre momentele cele mai
frumoase din ziua de Craciun, asa ca nu ratati magia momentului 
Puteti viziona aici:https://www.youtube.com/watch?v=zDBxt91fVo0
Superstitii

Superstitiile persista inca, astfel incat nu se da cu matura de Craciun, nu se

spala rufe si nu se da nimic cu imprumut. De asemenea, se da de mancare
pe saturate animalelor din gospodarie, inclusiv cate o bucatica de aluat
dospit , despre care se crede ca le va feri de boli. In unele zone, se spune ca
daca in seara de Ajun, animalele se culca pe partea stanga, e semn ca iarna
va fi lunga si geroasa. Mai exista si credinta ca cei care plang in Ajun vor
plange tot anul care vine. In dimineata de Craciun este bine sa te speli pe
fata cu apa de izvor in care se pune un banut de argint
De altfel, chiar exista credinta ca in noaptea de Craciun nu e voie sa se stinga focul
in soba, astfel incat barbatul casei obisnuia sa puna pe foc o buturuga mare
Reunirea in jurul mesei de Craciun este revenirea in cerc, ce ar putea fi interpretata
ca o forma de initiere ori reinitiere, participantii avand prilejul sa se incarce cu
putere. Cat priveste ospatul, acesta se face pentru asigurarea bunastarii, dar este si o
forma de sacrificiu: al porcului pentru prepararea carnatilor si caltabosului, precum
si al bobului de grau pentru a face painea
Bibliografie

-Craciun in Maramures
-Traditii de Craciun
-Superstitii
-Obiceiuri in Maramures
-Colindatori
-Muzica
Va multumim pentru atentia acordata!
       Va dorim sarbatori fericite, iar
Domnul sa va aduca pace si bucurie in
suflete!