TRADITII SI OBICEIURI DIN BANAT

CHERLEA LILIANA

Regiunea istorica a Banatului cuprinde cinci judete de pe

teritoriul Romaniei (Timis, Caras-Severin, Arad, Mehedinti si
Hunedoara) si teritorii din Serbia si Ungaria. De-a lungul
timpului, aceasta zona a fost parte componenta a Regatului
Ungariei, a Imperiului Otoman si a Imperiului Austriac. Dupa
Primul Razboi Mondial, Banatul a fost impartit intre cele trei
state, urmand sa devina un spatiu locuit de romani, sarbi,
maghiari, germani, slovaci, croati, bulgari si alte minoritati.
Numeroasele etnii care au trait in vestul tarii si-au lasat
amprenta asupra zonei, influentand obiceiurile locului. Unele
datini s-au pastrat din strabuni, altele si-au pierdut
semnificatia si originea. Banatul ramane depozitarul traditiilor
unice formate prin contopirea identitatilor culturale ale
comunitatilor care au marcat istoria acestei regiuni.

 
Traditii de iarna. Craciunul si Anul Nou in Banat
 Sarbatorile de iarna sunt celebrate in Banat printr-o
multitudine de obiceiuri apartinand etniilor care traiesc aici. Pe
6 decembrie, tinerii svabi se costumeaza in
vesmintele Sfantului Nicolae si pornesc pe la case, cautand
copii neascultatori pe care sa-i pedepseasca. Micutii isi asaza
ghetele curate la geam, iar langa acestea pun dulciuri, mere si
nuci pentru a-l imbuna pe Mos. Copiii cuminti primesc cadouri,
iar celor obraznici Mos Nicolae le aduce o nuielusa, pe care
parintii o folosesc pentru a-i mustra.  

Sarbii din Banat sarbatoresc Craciunul pe rit vechi, dupa

calendarul gregorian. In Ajun, pe 6 decembrie, dupa slujba de
seara, se obisnuieste arderea badnjakului. Un trunchi de
stejar tanar este aprins in curte sau in cuptorul din casa, focul
simbolizand caldura iubirii lui Iisus Hristos. Cu cat sunt mai
multe scanteile produse de lemnul ars, cu atat mai bogata va fi
gospodaria in anul ce vine. In aceasta zi se impodobeste
bradul, iar in jurul lui se pun bucate pentru Mos Craciun si
graunte pentru calul sau. Pe inserat, grupuri de colindatori
mascati pornesc la colindat prin sat. Piţărăii sunt poftiti in
curte, unde gazdele le daruiesc colaci, nuci, mere si vin. Pe
Valea Almajului, copiii mai mici obisnuiesc sa colinde purtand
bete de alun impodobite cu care bat in podelele caselor
pentru a alunga spiritele rele si pentru a aduce prosperitatea. 

In prima zi de Craciun colindatorii merg cu Steaua,

refacand in mod simbolic drumul pe care l-au parcurs cei trei
magi pana la locul unde s-a nascut pruncul Iisus. Potrivit unui
obicei stravechi, cel mai varstnic membru al familiei trebuie sa
arunce boabe de grau si de porumb in fata cetelor de piţărăi;
se spune ca daca aceste graunte sunt puse in brazda, recolta
de anul viitor va fi foarte bogata. O alta datina pastrata in
Banat este Viflaimul sau Irozii; in casa gazdelor, colindatorii
pun in scena povestea nasterii Mantuitorului. Gospodinele
sarboaice aduc paie in casa, reprezentand ieslea in care s-a
nascut Iisus, iar sub fetele de masa pun fan si seminte pentru
ca in casele lor sa fie armonie si belsug. Sarbatoarea
Craciunului simbolizeaza darul vietii, iubirea, bucuria si
bunatatea, toate acestea fiind celebrate in mijlocul familiei, in
jurul bradului frumos impodobit.
 In ajunul Anului Nou, tinerii necasatoriti practica o serie de
traditii prin care se crede ca isi vor gasi jumatatea. De pilda,
imediat ce preotul anunta ajunul, fetele pornesc sa caute
crengute de mar dulce. Daca acestea sunt acoperite de bruma,
viitorii soti vor fi oameni instariti; in caz contrar, vor fi saraci. In
mod similar, obiceiul vargelatului le indica tinerilor cu ce fel
de persoana se vor casatori. Sub oalele de pe masa se asaza
mai multe obiecte - bani, seminte de grau, ace, pieptene,
paine. Fata sau baiatul trebuie sa ridice trei oale; daca
descopera acul, painea si pieptenul inseamna ca perechea lor
va fi un om bogat, dar urat. In seara Ajunului, in gospodarii se
fac calendarele de ceapa. Bulbul se taie in 12 bucati, fiecare
reprezentand o luna a anului; in fiecare dintre acestea se pune
sare. Bucatile care lasa mai multa apa marcheaza lunile
ploioase, celelalte sunt semnul secetei.

In noaptea de Anul Nou, in unele sate din Banat se mai

joaca inca Sânvăsiile, obicei practicat pe vremea cand trecerea
in noul an se facea fara prea mult fast. Jocul avea loc la casele
cu tineri aflati in pragul casatoriei. Femeia cea mai varstnica din
gospodarie aseza sub noua farfurii mai multe obiecte, fiecare
reprezentand o caracteristica a viitoarei mirese sau a viitorului
mire. Tinerii si tinerele ridicau trei farfurii, afland astfel cum le
vor fi ursitii. Inelul si oglinda simbolizau o persoana frumoasa,
acul, o femeie harnica, iar creionul, un om invatat. In zona
Banatului montan, copiii merg cu Plugusorul, urand gazdelor
sanatate, belsug, recolta bogata si un an fericit. Anul Nou este
sarbatorit cu multa veselie, cu mese intinse si cu speranta ca
noul an va fi unul mai bun si mai prosper.
 Traditii de Paste. Sarbatoarea Invierii in Banat
In zona Banatuluil, traditiile de Paste sunt mai putine decat
in celelalte regiuni ale tarii, insa sarbatoarea Invierii are aceeasi
semnificatie deosebita pentru crestini. Cea mai importanta zi
din perioada premergatoare Pastelui este Joia Mare, cand,
potrivit traditiei populare, Joimărița umbla prin sate si le
pedepseste pe fetele care nu au terminat de tors lana. In
aceasta zi se aprind focurile in cimitire deoarece se crede ca,
odata cu invierea Domnului, sufletele celor morti se intorc pe
pamant. In bisericile romano-catolice se sfintesc uleiurile
pentru bolnavi si pentru infaptuirea sfintelor taine. In Sambata
Mare, dupa ce gospodinele au terminat curatenia in casa si au
incondeiat ouale, barbatii sacrifica mielul, din care se pregatesc
bucate traditionale delicioase.

Dupa slujba de Inviere exista obiceiul ca fetele tinere sa

pastreze in casa lumanarea pe care au aprins-o la biserica. Se
spune ca daca urmezi traditia ai parte de noroc in viata si esti
bine vazuta de ceilalti. In dimineata zilei de Paste, credinciosii
se spala pe fata cu apa proaspat scoasa din fantana, in care se
pune un ou rosu, un banut de argint si fire de iarba verde.
Astfel vor fi rumeni in obraji, plini de energie si vor avea un an
imbelsugat. Apoi are loc tamaierea bucatelor, fiecare mesean
primind o lingurita cu vin si paine sfintita.

In cea de-a doua zi de Paste satenii imbraca costumele

traditionale si incing hore in centrul satului si in fata bisericii.
Oamenii uita de suparari, se impaca unii cu altii si sarbatoresc
speranta unui nou inceput. La germani si la maghiari exista
obiceiul de a stropi fetele cu parfum. Baietii tineri merg la
casele fetelor nemaritate si striga: “Am auzit ca aveti un
trandafir frumos. Am venit sa-l udam, sa creasca, sa infloreasca
si multi ani sa traiasca.” Apoi le parfumeaza pe fete ca simbol
al vietii si fertilitatii.
 Prima saptamana de dupa Paste este numita Saptamana
blajinilor sau Saptamana lui Toma. Se considera ca in aceste
zile sufletele mortilor sunt libere si se plimba pe pamant.
Femeile gatesc bucate alese si le impart vecinilor, pomenindu-i
pe raposati. Un alt obicei specific Banatului este Mătcălăul sau
Ortăcia, ocazie cu care copiii fac cununi din crengile unui pom
inflorit pe care si le pun pe cap; apoi se iau de maini, ocolesc
pomul si fac schimb de oua rosii. Astfel copiii leaga o prietenie
stransa care tine, de obicei, pana la sfarsitul vietii.  

In Banat poti cunoaste traditiile romanesti, sarbesti si

unguresti care au fost pastrate de-a lungul timpului si care au
rezistat contopirii celor trei culturi. Sarbatoarea Pastelui are
inca o aura mistica in aceasta zona, fascinandu-i deopotriva pe
straini si pe locuitorii celorlalte regiuni ale tarii.
 Traditii de nunta in Banat
Pentru banateni, nunta este cel mai important eveniment
familial, la sarbatoare participand intreaga comunitate
sateasca. Obiceiurile mostenite de la strabuni fac ca acest
moment sa capete grandoare si sa devina de neuitat. Cu trei
saptamani inainte de nunta, preotul anunta in biserica unirea
celor doi tineri, inlaturand astfel piedicile care ar putea aparea
in calea fericirii lor. Invitatiile la petrecere sunt realizate de
catre cavalerii de onoare, numiti givări, care cutreiera satul in
lung si in lat, cinstind oamenii cu vin.
 Cu cateva zile inainte de nunta are loc petitul. Mirele
merge acasa la parintii fetei pentru a o cere de nevasta. Acestia
il pacalesc, aducandu-i o batrana din sat, apoi o fetita
imbracate in rochii de mireasa. Abia la a treia rugaminte a
baiatului apare partenera lui. Nunta propriu-zisa incepe odata
cu oficierea sfintei taine a cununiei si cu primirea
binecuvantarii preotului. Se spune ca daca mireasa nu doreste
sa aiba copii in perioada imediat urmatoare trebuie sa arunce
boabe de mac la intrarea in biserica. Acestea simbolizeaza anii
care vor trece pana cand cuplul va avea un urmas.

Petrecerea debuteaza cu jocul miresei, cand nuntasii ii

ofera bani pentru a dansa cu ea. Unii invitati se prind in hora
cu mirii si nasii, altii se ospateaza cu bucatele traditionale.
Muzica si dansurile populare nu lipsesc de la nuntile banatene,
reprezentand traditia si integrarea in comunitate. In ziua
urmatoare evenimentului, proaspatul cuplu merge la o fantana
aflata la rascruce de drumuri si toarna apa oamenilor care vor
sa se spele pe maini; in schimb, primesc bani. Batranele din sat
pun in galeata mirilor si un ou. Cand ajung acasa, acestia se
intrec pentru a calca oul; cel care reuseste va fi considerat
capul familiei. Dupa ce indeplinesc acest ritual, tinerii le duc
cadouri nasilor, multumindu-le pentru ca au acceptat sa le fie
parinti spirituali.

Nunta banateana moderna pastreaza cele mai importante

obiceiuri, marcand momentele cheie ale acestui eveniment.
Muzica, dansurile si bucatele traditionale sunt nelipsite de la
astfel de petreceri.
 Traditii din timpul anului in Banat
Trifonul sau Ziua Omizilor este prima sarbatoare a
calendarului agricol si este dedicata Sfantului Trifon,
protectorul gradinilor si al livezilor. In aceasta zi, preotii
sfintesc apa pentru a stropi holdele, inlaturand seceta si
grindina. Pe vremuri, satenii se urcau pe un deal de unde
dadeau drumul unei roti aprinse menite sa indeparteze
spiritele rele si iarna.
 La inceputul lunii martie se celebreaza Martisorul, vestind
venirea primaverii. Martisorul, un snur impletit dintr-un fir rosu
si unul alb, se daruieste persoanelor apropiate, insotit de urari
de bine. Micul talisman se poarta in piept si reprezinta
puritatea sufleteasca, prietenia si fidelitatea. Traditia spune ca
fetele care nu poarta martisorul vor avea parte de ghinion tot
anul. Pe vremuri, mamele legau un banut de argint sau de aur
la capatul snurului si il legau de mana copiilor mici pentru a-i
feri de boli.

Inaintea posturilor mari, cum sunt Postul Pastelui si Postul

Craciunului, se practica un obicei numit Martea vaselor. Toate
vasele din casa sunt spalate cu apa si cenusa pentru a nu
ramane pe ele urme de grasime; in acest timp se rosteste
rugaciunea “Tatal nostru”. 

Lumea satului banatean pastreaza cele mai multe dintre

obiceiurile mostenite de la batrani. Costumele populare lucrate
manual, dansurile traditionale care anima ulitele, muzica
antrenanta care creeaza o atmosfera de sarbatoare, toate
contribuie la imaginea idilica a unei lumi de poveste,
fascinanta prin misterele ei.