Craciun in Maramures: traditii si obiceiuri

Petrece un Craciun de poveste in Maramures

Colindatul
După slujba specială de Crăciun, moroșenii se întorc de la biserică și colindă pe la case toată noaptea, răspândind
prin colinde vestea Nașterii Mântuitorului. Cetele de colindători se aud pe ulițele satelor până târziu în noapte, iar
truda lor este răsplătită de către gazde cu nuci, mere, cozonaci, dar și cu vin, horincă sau cârnați.
În Maramureș se aud în special colinde creștine cu specific local, dar și unele colinde păstorești, variante ale
Mioriței, sau colinda cerbului, cunoscute din timpuri străvechi.
Primii colindători sunt cei mai mici, care au în repertoriu colinde scurte ce vestesc sărbătoarea Nașterii Domnului.
Cetele, formate fie numai din fete sau numai din băieți, interpretează în special colinde religioase transmise din
generație în generație.
Fetele și feciorii, dar și persoanele căsătorite, au în repertoriul lor colinzi creștine, dar și altele care stabilesc o
relație între realitate și mit. În unele zone ale Maramureșului, grupul de colindători obișnuiește să încheie cu
urarea „Rămâi gazdă sănătoasă” sau „Rămâneți gazdă-n pace cu sănătate”, la care gazda îi invită pe colindători să
intre în casă pentru a-i cinsti cu un pahar de horincă și o felie de cozonac.
Umblatul cu „steaua”
Din Ajunul Crăciunului și până la sfârșitul zilelor de Crăciun sau, în unele zone până mai târziu, se umblă cu steaua.
În special copiii sunt cei care poartă vestea Nașterii Domnului, fiind astfel asemeni Magilor care au fost călăuziți de
o stea pentru a ajunge la Bethleem, locul nașterii lui Iisus.
Stelarii, care sunt copii mai mici sau mai mari, poartă steaua îmbrăcați în costume populare sau în costume albe cu
panglici multicolore, purtând coifuri cu numele personajelor biblice. Steaua cu care umblă copiii este împodobită
cu hârtie colorată, iar în centru are o icoană de hârtie care simbolizează o scenă biblică. Ajunși la casa gazdei,
stelarii cântă la poartă sau în casă, iar apoi sunt răsplătiți cu colaci, mere, nuci și, mai recent, cu bani.
Umblatul cu „capra”
Jocul „caprei” este la origine un ceremonial grav, care, conform etnologilor, își are originea în Grecia antică. Jocul a
devenit un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor la animalele din turmele păstorilor și recolte
bogate.
În prezent, în satele din Maramureș se practică jocul caprei cu acompaniament muzical sau jocul caprei inclus într-
un spectacol popular complex. La fel ca și la alte jocuri cu măști practicate în timpul sărbătorilor de iarnă, și la jocul
„caprei” apar, pe lângă măștile clasice (capra, ciobanul, țiganul), măștile de „draci” sau „moși” care strigă, chiuiesc
și fac spectacol prin mișcările lor caraghioase.
Atmosfera este veselă, buna dispoziție fiind creată de prestația participanților, dar și de costumația acestora. La
final, grupul primește din partea gazdei cozonac, mere, covrigi, țuică fiartă sau chiar bani.

Sursa :http://turismmaramures.ro/craciun-maramures-obiceiuri-traditii-superstitii/
 Superstiții de Crăciun

- nu se dă cu mătura
- nu se spală rufe
- nu se dă nimic cu împrumut
- se dă de mâncare pe săturate la animalele din
gospodărie
- în dimineața de Crăciun este bine să te speli pe
față cu apă de izvor în care se pune un bănuț de
argint
 COLIND DE CRACIUN

O, ce veste minunata
In Viflaim se arata
Cerul stralucea, ingerii veneau
Pe-o raza curata
Cerul stralucea, ingerii veneau
Pe-o raza curata
Mergand Iosif cu Maria
In Viflaim sa se-nscrie
Intr-un mic salas langa acel oras
S-a nascut Mesia
Intr-un mic salas langa acel oras
S-a nascut Mesia
Vrut-au sa calatoreasca
Ora i-a sosit sa nasca
Pe al sau fiu sfant noua pe pamant
Sa ne mantuiasca
Pe al sau fiu…
Mancaruri traditi onale de Craciun
Friptură, sarmale, prăjituri sau cozonaci - sunt mâncăruri tradiţionale româneşti
care nu pot lipsi de pe masa de Crăciun.
Friptura nu poate să lipsească de pe masa de Crăciun. Pentru fripturile la grătar,
ce se gătesc într-un timp scurt, este recomandată condimentarea cărnurilor,
adică, folosirea unui amestec de mirodenii, ierburi şi sare, cu care să freci
bucăţile de carne. Acestea conferă aroma fripturilor, dar nu frăgezesc carnea.
Marinarea este recomandată pentru frăgezirea cărnii de porc şi pentru reţetele
în care timpul de gătire este mai lung, aşa cum e rumenirea în cuptor.
Cotletul de porc, suculent, cu urmă subţire de grăsime şi cu carne fragedă este
una dintre cele mai adorate fripturi. Toată bunătatea unui cotlet de porc sta în
stratul mic de grăsime aflat în jurul cărnii. Profită de gustul unic pe care îl poate
da fripturii şi nu îl îndepărta de la început. aca vrei, scapa de ea după ce ai
rumenit carnea sau mai bine după ce o scoţi din cuptor.
 Tradiţiile de Anul Nou atrag ca un magnet
turiştii
• Umblatul cu Capra - Un alt obicei din perioada sărbătorilor de iarnă, prezent și în Maramureș, este umblatul cu „Capra”.
Acesta este de fapt un ritual, un dans popular menit să aducă rodnicie în anul ce urmează. Participanții la spectacol se
îmbracă în costume naționale și poartă măști cu diverse personaje precum: capre, ciobani, țigani, moși sau draci.
Personajele scenetei muzicale, alături de lăutari, merg din casă în casa și strigă „Primiți cu capra?”. Apoi, jocul „caprei” se
desfășoară sub forma unei scenete comice ce prezintă târguiala dintre un vânzător și un cumpărător.
• Sorcova- Este un obicei popular românesc, practicat pe 1 ianuarie. Este mai îndeosebi bucuria copiilor. Aceștia poartă o
crenguță înmugurită de copac sau o sorcovă confecționată dintr-un băț în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată.
• Numele de Sorcova vine de la cuvântul bulgar surov (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-
un arbore. Înclinată de mai multe ori în direcția unei anumite persoane, Sorcova joacă rolul unei baghete magice, înzestrate
cu capacitatea de a transmite vigoare și tinerețe celui vizat.

Sursa:https://bunadimineata.ro/de-dimineata/travel-calatorii/festivaluri-si-obiceiuri- de-iarna-maramures/