interesul deoarece aceasta are întâmplări amuzante. Goe este personajul principal al schiţei deoarece acesta apare în toate momentele subiectului. Personajul este caracterizat direct de către autor care-i face un succint portret fizic: costum de marinar, pălărie de paie cu inscripţia ” Le Formidable”. Aceasta nu evidentiaza gustul pentru frumos, ci doar o aroganta a unui pusti scotand in evidenta contrastul dintre ceea ce vrea sa para personajul : un domn, un formidabil elegant si manierat si ceea ce este de fapt el in realitate : un copil obraznic, rasfatat si repetent pe deasupra. Caracterizarea directa este facuta si de celelalte personaje care participa la dialog, adica de catre Mam’mare şi tanti Miţa care îl consideră deştept:”Ți-ai găsit pe cine să înșeli!”, frumos: „Vezi ce bine îi șade lui cu costumul de marinel?” şi sensibil “„Ce faci soro? ești nebună nu știi ce simțitor e?” incurajand astfel lipsa de respect a acestuia fata de cei din jur. Goe este caracterizat şi indirect. Mijloacele de caracterizare indirecte ( limbaj, fapte, comportament şi relaţia cu alte personaje) scot in evidenta ca Goe este un copil obraznic şi nerespectuos, fapt reieşit si din sintagma „- Pe mamiţa n-o pupi? ” „- Pe tine nu vreau! ”.Are un comportament de copil rasfatat, mofturos, încăpăţânat şi obraznic, facandu-le pe doamne proaste, iar pe tânărul din tren urâtule.Este un copil care nu stie ce este respectful si bunul simt,facand tot ceea ce nu este voie sa faca, de exemplu tragerea semnalului de alarma, iar apoi ca un adevarat las se preface ca doarme pentru a-si ascunde fapta. Goe nu este altceva decat un escroc in devenire.Mediul din care provine este unul de mahala cu toate ca vor sa para civilizati, care va contribui in final la fomarea sa ca om, acesta devenind lipsit de orice scrupule, jignind cu usurinta pe oricine. Caragiale a reusit sa realizeze prin procedeele caracterizarii directe si indirecte portretul unui personaj tipic, copilul rasfatat, obraznic, needucat si incult care pune la grea incercare familia.