Geografie. Caiet Pentru Clasa A V-A 2019

Colegiul Naţional „I. L.
Caragiale”, Bucureşti
Şcoala Gimnazială Discovery, Voluntari
IOAN MĂRCULEŢ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ
GEOGRAFIE
Caiet pentru clasa a V-a
TERRA – ELEMENTE DE GEOGRAFIE FIZICĂ

ISBN 978-973-0-29846-8
Bucureşti
2019
Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, Bucureşti  Şcoala Gimnazială Discovery, Voluntari
Ioan MĂRCULEŢ  Cătălina MĂRCULEŢ
GEOGRAFIE
Caiet pentru clasa a V-a
TERRA – ELEMENTE DE GEOGRAFIE FIZICĂ
(pentru uz intern)
UTILIZATOR
Nume .............................................................................
Prenume .......................................................................
ISBN
ISBN 978-973-0-29846-8
Bucureşti – 2019
Geografie. Caiet pentru clasa a V-a. Terra – elemente de geografie fizică, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-29846-8, 2019.
1
COLEGIUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE” ȘCOALA GIMNAZIALĂ DISCOVERY

www.cnilcb.ro www.ScoalaDiscovery.ro
Bucureşti – Calea Dorobanţilor nr. 163, Sector 1 Voluntari-Pipera – Str. Drumul Potcoavei nr. 100
Telefon: 0212.301.021 Tel. 0212.690.036
colegiul_caragiale_buc@yahoo.com scoaladiscovery@yahoo.com
Referenţi: Prof. dr. Cristina PETRE-GHIŢĂ, Inspectoratul Școlar Judeţean Ilfov

Lect. univ. Serafima ROŞCOVAN, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei din
Republica Moldova
Prof. gr. I. Dorina NEDELEA, Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”, Bucureşti
Prof. gr. I Sorin MIRCEA, Şcoala Gimnazială Prejmer – Braşov
Redactare şi tehnoredactare: prof. Ioan MĂRCULEŢ
IOAN MĂRCULEŢ – doctor în geografie cu teza Culoarul Mureșului între Arieș și Strei – studiu
geomorfologic, susținută la Institutul de Geografie al Academiei Române (2011, publicată în 2013) și
profesor gradul I la Colegiul Național „I. L. Caragiale”, București – este autorul sau coautorul a peste 65
cărți, broșuri şi caiete (studii de specialitate, monografii, enciclopedii, dicționare, cărți şi auxiliare
școlare etc.) și a publicat, singur sau în colaborare, peste 200 de studii de geografie (geomorfologie,
climatologie, geografia mediului, geografia populației și așezărilor, geografie economică, geografie
culturală, geografie politică și geopolitică), istorie și sociologie, precum și peste 150 de articole de
popularizare și cu caracter școlar.
CĂTĂLINA MĂRCULEŢ – cercetător științific în Institutul de Geografie al Academiei Române,
doctor în Geografie din anul 2010, cu teza Clima şi riscurile climatice din Depresiunea Alba Iulia - Turda,
cu o activitate editorială alcătuită din: peste 20 de cărți și broșuri realizate în colaborare, 10 capitole în
volume, peste 150 de articole ştiinţifice în diverse reviste de specialitate acreditate, rezultatul a peste
100 de comunicări susţinute la diferite sesiuni şi conferinţe, naţionale şi internaţionale, alături de alte
peste 50 de articole şi broşuri de popularizare şi informare.
Fiicei noastre, Cristiana-Gabriela.
Caietul a fost elaborate în scopul lucrului cu manualul, majoritatea cerinţelor fiind realizate pe
baza manualului publicat la Editura Aramis (autori: Manuela Popescu şi Ioan Mărculeţ).
ISBN 978-973-0-29846-8
Prezentul caiet reprezintă o variantă îmbunătăţită a caietelor „Terra – elemente de

geografie fizică. Fişe de lucru pentru clasa a V-a” şi „Terra – elemente de geografie fizică. Caiet
pentru clasa a V-a” (2018).
Important: Prezenta lucrare nu se comercializează, iar distribuirea ei se face numai cu acordul

autorilor.
Adrese de contact:
ioan_marculet@yahoo.com
imarculet@gmail.com
cmarculet@yahoo.com
2
CUPRINS
Terra – O planetă a Universului...............................................................................4

Universul – Aspecte generale.....................................................................................4
Sistemul Solar..........................................................................................................5
Terra – O planetă a Sistemului Solar.........................................................................6
Călătorie virtuală prin Univers – aplicaţie practică…………………………………………..7
Terra – O planetă în mişcare...................................................................................8
Coordonatele geografice............................................................................................8
Mişcarea de rotaţie a Pământului..............................................................................9
Mişcarea de revoluţie a Pământului........................................................................10
Măsurarea timpului – aplicaţie practică……………………………………………………….11
Globul geografic şi harta.........................................................................................12
Orientarea în spaţiul terestru.................................................................................14
Terra – O planetă în transformare. Litosfera..........................................................16
Alcătuirea internă a Pământului.............................................................................16
Vulcanii şi cutremurele...........................................................................................17
Relieful continentelor..............................................................................................18
Relieful oceanelor...................................................................................................20
Relieful orizontului local.........................................................................................21
Terra – O planetă în transformare. Atmosfera.......................................................23
Atmosfera – Caracteristici şi importanţă.................................................................23
Elemente şi fenomene meteorologice.......................................................................24
Vremea şi clima......................................................................................................26
Zonele de climă şi importanţa climei.......................................................................27
Terra – O planetă în transformare. Hidrosfera........................................................31
Hidrosfera – Caracteristici şi importanţă.................................................................31
Oceanul Planetar....................................................................................................32
Apele subterane şi apele curgătoare........................................................................34
Apele stătătoare şi gheţarii......................................................................................36
Apele din orizontul local..........................................................................................38
Terra – O planetă în transformare. Biosfera şi solurile...........................................40
Biosfera şi solurile – Caracteristici şi importanţă.....................................................40
Plantele şi animalele – Repartiţia lor geografică.......................................................41
Solul – Resursă de viaţă..........................................................................................43
Protecţia plantelor şi a animalelor...........................................................................44
Zonele naturale ale Terrei.....................................................................................48
Zonele naturale ale Terrei.......................................................................................48
Anexă...................................................................................................................49
Calendarul evenimentelor ecologice.........................................................................49
3
 Terra – O planetă a Universului
UNIVERSUL – ASPECTE GENERALE
 Universul sau Cosmosul reprezintă lumea întreagă, nemărginită în spaţiu şi timp.

 CITIM  SCRIEM  ÎNVĂŢĂM
 Citeşte textul din manual („REŢINE!”, pag. 8) şi răspunde la următoarele întrebări:
 Când şi cum s-a format Universul? R............................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................................…......
 Defineşte stelele. _______________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM
 Rezolvă, oral, exerciţiile 1 şi 4 de la pagina 8.
 Defineşte constelaţiile. __________________________________________________________
________________________________________________________________________________
 Câte constelaţii sunt pe bolta cerească? R.................................................................................................................
 De ce este importantă Steaua Polară? R.....................................................................................................................
 Defineşte galaxiile. _____________________________________________________________
________________________________________________________________________________
 Cum sunt clasificate galaxiile după formă lor? R....................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 Cum se numeşte galaxia în care se află Pământul şi ce formă are? R............................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 Rezolvă exerciţiul 2 de la pagina 10.
 Exerciţiul 2:  ..........................................................................................................  .........................................
.................................................................  ..................................................................................................
 TEMĂ
 Vizionează videoclipul de la pagina 8.
 Rezolvă exerciţiile 3 (pag. 8) şi 3 (pag. 9).
 Exerciţiul 3 (pag. 8): ...........................................................................................................................
 Exerciţiul 3 (pag. 9):
Constelaţii cu nume de…
…obiecte …animale …personaje mitologice
4
SISTEMUL SOLAR
 Defineşte Sistemul Solar. ________________________________________________________

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
 Soarele este o stea.
 Citeşte textul din manual referitor la Soare („REŢINE!”, pag. 11) şi rezolvă exerciţiul 3.
 R....................................................................................................................................................................................................
 R....................................................................................................................................................................................................
 R....................................................................................................................................................................................................
 R....................................................................................................................................................................................................
 Defineşte planetele. _____________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
 Rezolvă exerciţiile 1 şi 2 de la pagina 12.
 Exerciţiul 1: ..........................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........................
 Exerciţiul 2:
 Planetele mici: ...................................................................................................................................................
 Planetele mari: ....................................................................................................................................…...........
 Cea mai mică planetă: ........................................................................................................................…...........
 Cea mai mare planetă: .......................................................................................................................…...........
 Planeta cu diametrul cel mai apropiat de cel al Pământului: ..............................................................…...........
 Defineşte sateliţii. ______________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
 Asteroizii sunt bucăţi mari de rocă, cu dimensiuni ce pot ajunge la câteva sute de
kilometrii, care se rotesc în jurul Soarelui.
 Ce sunt cometele? R..............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................….....................................................
 Ce sunt meteoriţii? R...........................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................….......................................

 a) R.......................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........................
..................................................................................................................................................…...........................
5
 b)
 TEMĂ
 Rezolvă exerciţiile 3 şi 4 (pag. 12).
 Exerciţiul 3: ……………………............................................................................................................
 Exerciţiul 4:
Numele planetei: ..................................................
R..............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
….............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
..................................................................................................................................................…...........
….............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
TERRA – O PLANETĂ A SISTEMULUI SOLAR
Terra s-a format în urmă cu 4,5 miliarde de ani şi are o suprafaţă de 510 milioane km2.
 Citeşte textul din manual („REŢINE!”, pag. Călătoria lui Fernando Magellan
14) şi răspunde la următoarele întrebări:
 Ce formă are Pământul? R...........................................
(uşor turtit la poli şi bombat la Ecuator).
 Cine a demonstrat sfericitatea Pământului şi cum?
R..................................................................................................
.....................................................................................................
.....................................................................................................

 Exerciţiul 2, oral.
 Exerciţiul 3: ..........................................................................................................................................................
Gravitaţia reprezintă forţa de atracţie pe care o exercită Terra asupra corpurilor
situate în apropierea şi la suprafaţa sa.
 Citeşte textul din manual („REŢINE!”, din partea superioară a pag. 15) şi scrie
consecinţele gravitaţiei.
R.......................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................…..........................
6

 Exerciţiul 4: A. ........................................................................; B. .......................................................................

 Activitate în perechi. Citiţi textul din manual („REŢINE!”, din partea inferioară a pag. 15)
şi rezolvaţi următoarele sarcini de lucru:
 Precizează ce tip de corp ceresc este Luna. R...........................................................................................................
 Completaţi graficul de mai jos cu principalele caracteristici ale Lunii.

 Citeşte textul referitor la fazele Lunii și rezolvă exerciţiul 7 de la pagina 16.
a) În care faze Luna:  nu se vede pe cer ......................................................................................................
 se vede doar pe jumătate ..................................................................................................…........................
 se vede în întregime ..........................................................................................................…........................
b) În care faze ale Lunii cerul nopții este:  neluminat ...................................................................................
 mai slab luminat ............................................................................................................................................
 mai bine luminat ............................................................................................................................................

 Ce sunt eclipsele? ..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................….....................................................
 Care sunt corpurile cereşti care prin aliniere formează eclipsele de Lună şi de Soare? R....................
..........................................................................................................................................................................................................

 R…………............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........................
* * * * * * * * * *
CĂLĂTORIE VIRTUALĂ PRIN UNIVERS – APLICAŢIE PRACTICĂ
 Citeşte călătoria virtuală în Univers, din manual (pag. 17).
 TEMĂ
 Realizează posterul propus de manual la rubrica „Clubul micilor astronomi” (pag. 18).
7
 Terra – O planetă în mişcare
COORDONATELE GEOGRAFICE
Pentru a se putea orienta în spaţiul terestru, oamenii au căutat diferite repere în

funcţie de care să stabilească poziţia geografică a unor locuri şi distanţele dintre acestea.
 Defineşte paralelele. ____________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
 Defineşte meridianele. __________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
 Citeşte textul din manual de la pagina 22 şi răspunde la următoarele întrebări:
 Ce este Ecuatorul şi cu câte grade este notat? R.....................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
Ecuatorul împarte Globul în două emisfere: nordică şi sudică.
 Ce sunt polii? R........................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................….....................................................
Primul meridian (0), împreună cu cel opus (de 180), formează un cerc care împarte
Globul în două emisfere: estică şi vestică.

 Exerciţiul 1:
.................................... au aceeaşi lungime. .................................... sunt inegale.
.................................... se micşorează spre poli. .................................... sunt semicercuri.
 Exerciţiul 7:
1. .................................................................. 2. ..................................................................
3. .................................................................. 4. ..................................................................
5. .................................................................. 6. ..................................................................
7. .................................................................. 8. ..................................................................
Latitudinea şi longitudinea sunt coordonatele geografice care servesc orientării pe
Glob şi pe hartă.
 Defineşte latitudinea. ___________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
 Defineşte longitudinea. __________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
 Pe baza cunoștințelor acumulate, completează schița de pe pagina alăturată.
8

 a. R.
Oraş Latitudine Longitudine
Cairo 30o lat N 30o long E
Sankt Petersburg
Durban
New Orleans
Shanghai
 b. R.......................................................................................................................................................................
 c. R.........................................................................................................................................…..........................
..................................................................................................................................................…...........................
 TEMĂ
 Exerciţiile 4 şi 5 (pag. 23).
Exerciţiul :
Ţări traversate de Ecuator: .....................................................................................................…...........
….............................................................................................................................................................
Ţări traversate de primul meridian: ......................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
Exerciţiul : .......................................................................................................................................
Exerciţiul : ...................................................; ţara = ......................................................................
MIŞCAREA DE ROTAŢIE A PĂMÂNTULUI
Pământul efectuează două mişcări:

1. o mişcare de rotaţie, în jurul propriei axe;
2. o mişcare de revoluţie, în jurul Soarelui.
 Citeşte textul din manual („REŢINE!”, pag. 25, de jos) şi răspunde la următoarele întrebări:
 Care este direcţia de rotaţie a Pământului în jurul axei sale? R......................................................................
 În cât timp se efectuează o mişcare de rotaţie completă? R..............................................................................
 Care sunt consecinţele mişcării de rotaţie? Completaţi graficul de mai jos.

 Rezolvaţi oral exerciţiul 2 de la pagina 25.
9

 Citeşte textul din manual („REŢINE!”, pag. 26) referitor la variaţia orei pe Glob şi
răspunde la următoarele întrebări:
 Câte fusuri orare sunt pe Glob? R...................................................................................................................................
 Câte grade are un fus orar? R..........................................................................................................................................
 Care este meridianul considerat linia de schimbare a datei? R...................................................................

 Exerciţiul 4:
 a) R.......................................................................................................................................................................
 b) R.......................................................................................................................................................................
 c) R.......................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........................
..................................................................................................................................................…............................
..................................................................................................................................................…............................
..................................................................................................................................................…...........................
 VREAU SĂ ŞTIU MAI MULT!

Datorită mişcării de rotaţie, corpurile aflate în mişcare pe suprafaţa terestră sunt deviate spre
dreapta în emisfera nordică şi spre stânga în emisfera sudică.
Acest fenomen este vizibil în cazul direcţiilor vânturilor permanente şi curenţilor
oceanici.
 Observă direcţiile vânturilor permanente (fig. 4, pag. 74, din manual).
 Observă direcţiile curenților oceanici din Oceanul Atlantic (fig. 5, pag. 93,
din manual).
 TEMĂ
 Rezolvă exerciţiul 3 de la pagina 25. R.......................................................................................
 Rezolvă jocul interactiv numărul 6 (pag. 27).
a) ........................................................................ b) ........................................................................
c) ........................................................................ d) ........................................................................
MIŞCAREA DE REVOLUŢIE A PĂMÂNTULUI
Mişcare de revoluţie reprezintă deplasarea Pământului în jurul Soarelui pe o orbită ovală.

 Pe ce direcţie se efectuează mişcarea de revoluţie a Pământului? R.............................................................
 Cu ce viteză se deplasează Terra în jurul Soarelui? R...........................................................................................
 În cât timp Terra realizează o mişcare de revoluţie completă? R...................................................................
 Ce este anul bisect? R...........................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................….....................................................
Urmările mişcării de revoluţie a Pământului sunt:
 formarea anotimpurilor;
 durata inegală a zilelor şi a nopţilor pe parcursul unui an;
10
 încălzirea inegală a Pământului pe parcursul unui an;

 formarea zonelor de căldură: o zonă caldă;
două zone temperate;
două zone reci.
A Formarea anotimpurilor
 Care sunt cele patru anotimpuri?
 Activitate pe grupe. Citiţi textul din manual (pag. 29) şi scrieţi:
 Grupa 1: Ce se întâmplă la echinocţiul de  Grupa 2: Ce se întâmplă la solstiţiul de
primăvară (21 martie): vară (22 iunie):
R................................................................................. R.................................................................................
.................................................................................... ....................................................................................
.................................................................................... ....................................................................................
..............................................................….................. ..............................................................…..................
.................................................................................... ....................................................................................
………….......................................................…........... ………….......................................................…...........
 Grupa 3: Ce se întâmplă la echinocţiul de  Grupa 4: Ce se întâmplă la solstiţiul de
toamnă (23 septembrie): iarnă (22 decembrie):
R................................................................................. R.................................................................................
.................................................................................... ....................................................................................
.................................................................................... ....................................................................................
..............................................................….................. ..............................................................…..................
.................................................................................... ....................................................................................
………….......................................................…........... ………….......................................................…...........
B Durata inegală a zilelor şi a nopţilor

 Cum este durata zilelor şi a nopţilor la Ecuator? R...............................................................................................
 Care este durata zilelor şi a nopţilor la poli? R........................................................................................................
 Care este intervalul cu ziuă polară la Polul Nord? R.............................................................................................
 Care este intervalul cu ziuă polară la Polul Sud? R................................................................................................

 VERIFICAŢI-VĂ CUNOŞTINŢELE!
11
Mişcarea de rotaţie Urmările mişcărilor Pământului Mişcarea de revoluţie

Variaţia orei pe Glob
Formarea anotimpurilor
Durata inegală a zilelor şi a nopţilor
Forma Pământului
Succesiunea zilelor şi a nopţilor
Diferenţa de temperatură de la zi la noapte.
* * * * * * * * * *
MĂSURAREA TIMPULUI – APLICAŢIE PRACTICĂ
Calendarul a fost inventat încă din Antichitate. El cuprinde toate zilele şi lunile dintr-un an.
Ziua reprezintă perioada de rotaţie a Pământului, iar anul, perioada de revoluţie a Pământului.
 Rezolvă exerciţiile 1, 4, 5 şi 6 de la pagina 31.
 Exerciţiul 1: ..........................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
 Exerciţiul 4: ..........................................................................................................................................................
 Exerciţiul 5: a) ..............................................; b) ..............................................; c) .............................................
 Exerciţiul 6: a) .......................................................................; b) ........................................................................
 TEMĂ
a) b)
c) d)
GLOBUL GEOGRAFIC ŞI HARTA
Suprafaţa Pământului este reprezentată cu ajutorul globului geografic şi a hărţii.

Globului geografic redă forma micşorată a Pământului.
 Activitate în perechi. Citiţi textul din manual („REŢINE!”, pag. 32) şi scrieţi avantajele
folosirii globului geografic.
12
..................................................................................................................................................….....................................................
..................................................................................................................................................….....................................................
..................................................................................................................................................….....................................................
 Defineşte harta. ________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
 Observă harta de la pagina 32 din manual („Harta vegetației din România”) şi precizează
elementele care o compun.
R. ................................ ................................ ................................
Cele mai răspândite hărţi sunt hărţile fizice şi hărţile politice.
 Prin ce se deosebesc cele două tipuri de hărţi?
 Citeşte textul din manual („REŢINE!”, pag. 33) şi scrie ce sunt atlasele.
R.......................................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................….....................................................
 Harta este o reprezentare micşorată.
 Citeşte textul din manual („REŢINE!”, pag. 33) şi precizează:
 Rolul pe care îl are scara în cadrul hărţii. R..............................................................................................................
..................................................................................................................................................….....................................................
..................................................................................................................................................….....................................................
 Cele trei tipuri de scări. R...................................................................................................................................................

 Citeşte rubrica „EXERSEAZĂ” din manual (pag. 35) şi rezolvă exerciţiul 2 (a şi b).
 a) R. A. .................................................. B. ..................................................
 b) R. A. B.
 Harta este o reprezentare aproximativă.

 Citeşte rubrica „EXPERIMENTEAZĂ” din manual (pag. 33) şi scrie de ce harta este o reprezentare
aproximativă.
R..............................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........................
Realizează acasă experimentul propus de manual („EXPERIMENTEAZĂ”, pag. 33).
 Harta este o reprezentare convenţională a suprafeţei Pământului.

 Activitate în perechi. Citiţi textul din manual („REŢINE!”, pag. 36) şi răspundeţi la
următoarele întrebări:
13
 Prin ce sunt redate toate elementele de pe hartă? R.............................................................................................

 Unde se găsesc explicate semnele convenţionale? R..............................................................................................
 Ce sunt curbele de nivel? R................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 Ce redă scara înălțimilor și adâncimilor? R..............................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
Explică reprezentarea prin curbe de nivel (pag. 36).

 Citeşte rubrica „EXERSEAZĂ” din manual (pag. 37) şi rezolvă exerciţiul 4.
a) R............................................................................ b) R..........................................................................
 TEMĂ
 Rezolvă exerciţiile 1 (pag. 34) și 5 (pag. 37).
 Exercițiul 1: A = ....................................................... C = ........................................................
B = ....................................................... D = ........................................................
 Exercițiul 5:
Schiță de hartă
Legenda
ORIENTAREA ÎN SPAŢIUL TERESTRU
 Aminteşte-ţi ce reprezintă imaginile A şi B, din manual (pag. 38), şi în ce scop sunt utilizate?.
 Arată pe o hartă a lumii punctele cardinale şi intercardinale.
 Utilizând figurile 1 şi 2, din manual (pag. 38), răspunde la următoarele întrebări:
 Ce punct cardinal este indicat de poziţia Soarelui la amiază? R.....................................
 Dacă eşti cu faţa spre Soare, ce punct cardinal ai în spate? Dar în dreapta sau în stânga?
14
 în spate = ..............................;  în dreapta = ...........................;  în stânga = .............................

 Cum te poţi orienta în timpul nopţii? R.................................................................................
 Ce punct cardinal indică Steaua Polară? R........................................................................
 Cu ajutorul textului din manual (pag. 39), completează propoziţiile de mai jos:
- muşchii de pe stânci şi copaci indică ...............
- altarele bisericilor indică ...............
- muşuroaiele furnicilor, prin poziţia pe care o au faţă de arborii din apropiere, indică ...............
 Citeşte textul din manual (pag. 39) şi explică ce este GPS-ul.
 TEMĂ
 Alege o imagine cu conţinut geografic şi realizează o hartă după modelul din manual (pag. 40).
Imaginea Harta
Lipeşte imaginea
Legenda
15
 Terra – O planetă în transformare. Litosfera
ALCĂTUIREA INTERNĂ A PĂMÂNTULUI
Pământul este alcătuit din trei învelişuri care se deosebesc prin dimensiuni şi proprietăţi.
 Analizează figura 1 din manual („Alcătuirea internă a Pământului”, pag. 44) şi scrie
numele celor trei învelişuri şi caracteristicile lor.
1. R..................................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................….....................................................
2. R..................................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................….....................................................
3. R..................................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................….....................................................
Scoarţa terestră şi partea superioară solidă a mantalei formează litosfera.
 Observă în figura 3 – „Curenţi în magmă” – din manual (pag. 44) şi scrie care este
cauza formării acestora.
R.......................................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................….....................................................
Curenţii de magmă împing în scoarţă şi o rup în mai multe bucăţi, numite plăci tectonice.
 Activitate în perechi. Analizaţi harta plăcilor tectonice din manual (Fig. 2, pag. 44) şi
scrieţi numele acestora. R...............................................................................................................................................
..................................................................................................................................................….....................................................
..................................................................................................................................................….....................................................

 Rezolvaţi, oral, exerciţiul 4 de la pagina 45.
Prin poziţia sa în cadrul alcătuirii interne (structurii interne) a Pământului, litosfera este
foarte importantă. Ea este alcătuită dintr-o mare varietate de roci.
 Citeşte textul din manual („REŢINE!”, pag. 46) şi precizează:
 De ce este importantă litosfera. R..................................................................................................................................
..................................................................................................................................................….....................................................
 Activitate pe grupe. Pe baza aceluiaşi text din manual („REŢINE!”, pag. 46), scrieţi cum
s-au format rocile magmatice, sedimentare şi metamorfice şi daţi, pentru fiecare
categorie, câte două exemple de roci.
■ Grupa 1: Rocile magmatice. R.................................................................................................................................
..................................................................................................................................................….....................................................
Exemple de roci: .................................................................................................................................................................
■ Grupa 2: Rocile sedimentare. R............................................................................................................................
..................................................................................................................................................….....................................................
Exemple de roci: .................................................................................................................................................................
■ Grupa 3: Rocile metamorfice. R............................................................................................................................
16
..................................................................................................................................................….....................................................
Exemple de roci: .................................................................................................................................................................

 Activitate în perechi. Pe baza textului din manual („REŢINE!”, pag. 46), scrieţi trei modalităţi de
utilizare a rocilor.
R................................................................................................................................................…...........................
………….....................................................................................................................................................…..........
……….....................................................................................................................................................….............
Citiţi rubrica „ŞTIAI CĂ...” din manual (pag. 46).
 TEMĂ
 Realizaţi proiectul în echipă propus de manual (pag. 46).
VULCANII ŞI CUTREMURELE
 Observă figura 1 („Rift şi subducţie”) din manual (pag. 47) şi precizează procesele
şi formele de relief redate de aceasta.
 Riftul este o ruptură în scoarţă. Este generat de curenţii din magmă.
 Dorsala este un lanţ de munţi submarin, de-a lungul rifturilor.
 Subducţia este procesul prin care o placă tectonică pătrunde sub altă placă tectonică
şi este topită de magmă.
 Fosa (groapa abisală) este o depresiune alungită şi foarte adâncă. Se formează în
regiunile cu subducţie.
 Arătă, pe harta murală, Dorsala Medio-Atlantică şi Groapa Marianelor.
 Vulcanii se formează datorită ieşirii la suprafaţa scoarţei terestre a magmei din
mantaua superioară (astenosferă).
 Activitate în perechi. Cu ajutorul figurii 2 din manual (pag. 47), scrieţi părţile
componente ale unui vulcan.
R..................................................................................................................................................…..................................................
 Utilizând textul din manual („REŢINE!”), rezolvă exerciţiile 3 şi 5 (pag. 48).
 Exerciţiul 3:
A B
Vatră Canal prin care urcă magma
Coş Munte format prin întărirea lavei
Crater Rezervor de magmă
Con Deschizătură sub formă de pâlnie prin care urcă lava
Vulcanii aruncă la suprafaţa scoarţei terestre şi în atmosferă lavă, bombe vulcanice,

diferite gaze, vapori de apă, cenuşă etc.
Pe Glob există mai multe tipuri de vulcani: activi, stinşi şi adormiţi.
Cei mai mulţi vulcani se găsesc în regiunea numită „Cercul de Foc al Pacificului”.
17
 Arătă, pe harta murală, „Cercul de Foc al Pacificului”.

 Defineşte cutremurele (seismele). _________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
întrebările de mai jos:
 Cum se numeşte aparatul folosit pentru măsurarea cutremurelor? R..........................................................
 Ce este hipocentrul? R.........................................................................................................................................................
 Ce este epicentrul? R….........................................................................................................................................................

 ...................................... reprezintă o zguduitură bruscă a Pământului, cauzată de eliberarea rapidă a
energiei acumulate în litosferă.
 ...................................... este locul subteran al declanşării unui cutremur.
 ...................................... este punctul de pe suprafaţa Pământului situat deasupra hipocentrului.
 TEMĂ
 Rezolvă, în spaţiul de mai jos, exerciţiul 8 (pag. 50)
 Realizaţi proiectul în echipă propus de manual (pag. 50).
RELIEFUL CONTINENTELOR
 Defineşte relieful. ______________________________________________________________

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
 Cu ajutorul figurii 1 din manual („Continentele şi oceanele lumii”, pag. 51),
precizează numele continentelor şi oceanelor.
 Defineşte continentele. __________________________________________________________
________________________________________________________________________________
 Arătă, pe harta murală, continentele.
Marile forme de relief ale continentelor sunt munţii, podişurile, dealurile şi câmpiile.
 Numeşte formele de relief marcate în figura 3, din manual („Forme de relief”, pag. 52),
cu numere.
 Activitate în perechi. Cu ajutorul textului din manual („REŢINE!”, pag. 52), scrieţi
principalele caracteristici ale munţilor, podişurilor, dealurilor şi câmpiilor.
18
 Munţii ........................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................….....................................................
..................................................................................................................................................….....................................................
..................................................................................................................................................….....................................................
 Podişurile ……………...............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................…...........
 Dealurile …………….................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................….....................................................
 Câmpiile: ……………................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................….....................................................
 ATELIERUL DE GEOGRAFIE
Realizaţi, în echipe de câte patru elevi, acţiunea practică propusă de manual:  „Formarea
munţilor de încreţire” (pag. 54).
 Activitate în perechi. Rezolvaţi exerciţiul 4 de la pagina 53.
: 1 – : 10 –
: 2 – : 11 –
: 3 – : 12 –
: 4 – : 13 –
: 5 – : 14 –
: 6 – : 15 –
: 7 – : 16 –
: 8 – : 17 –
: 9 – : 18 –
Relieful este modelat permanent de factori interni şi externi.

 Unde acţionează factorii interni? R..............................................................................................................................
 Care sunt factorii interni? R.............................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 Unde acţionează factorii externi? R..............................................................................................................................
 Care sunt factorii externi? R.............................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
Factorii externi acţionează prin eroziunea rocile, transportul şi depunerea materialelor
rezultate.
 TEMĂ
 Exerciţiul 1:
a)……………………………………………………………………………………………………...
b)……………………………………………………………………………………………………..
c)……………………………………………………………………………………………………...
d)……………………………………………………………………………………………………..
19
 Exerciţiul 3:
● S-a format prin erupţii vulcanice forma de relief prezentată în imaginea: ....................
● Prezintă un relief de câmpie imaginea: ....................
● Imaginea care înfăţişează un deal este marcată cu litera: ....................
RELIEFUL OCEANELOR
Linia ţărmurilor face contactul dintre uscat şi apa oceanelor.

Începând de la ţărm, formele majore de relief ale bazinelor oceanice sunt: platforma
continentală, abruptul continental, câmpia abisală, dorsala şi fosa (groapa abisală).
 Identificaţi pe figura 2, din manual („Formele de relief ale bazinelor oceanice”,
pag. 55), formele de relief menţionate mai sus.
 Activitate în perechi. Citiţi textul din manual („REŢINE!”, pag. 55) şi scrieţi principalele
caracteristici ale platformei continentale, abruptului continental şi câmpiei abisale.
 Platforma continentală: ....................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................….....................................................
 Abruptul continental: .........................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................….....................................................
 Câmpia abisală: ….................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................….....................................................
 Ce sunt dorsalele şi fosele (gropile abisale)?
A B
Platforma continentală Lanţ de munţi submarini
Dorsală Groapă foarte adâncă pe fundul oceanelor
Fosă Linie care separă uscatul de apă
Câmpie abisală Pantă care leagă platforma continentală de câmpia abisală
Abrupt continental Câmpie submarină cu adâncimea de până la 200 m
Ţărm Câmpie submarină situată la mari adâncimi
Ţărmurile sunt înalte (cu faleze) şi joase (cu plaje) (fig. 5 şi 6, pag. 58).
Porţiunile de uscat şi de apă separate de ţărmuri formează articulaţii ale ţărmurilor.
 Activitate în perechi. Cu ajutorul textului din manual („REŢINE!”, pag. 57), scrieţi ce sunt:
 Insula .........................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................….....................................................
 Insula continentală .............................................................................................................................................................
 Insula vulcanică ....................................................................................................................................................................
 Insula coraligenă ..................................................................................................................................................................
 Arhipelagul .............................................................................................................................................................................
 Peninsula ..................................................................................................................................................................................
 Capul ..........................................................................................................................................................................................
 Golful ..........................................................................................................................................................................................
20
 Strâmtoarea ...........................................................................................................................................................................
 Istmul .........................................................................................................................................................................................

 Activitate în perechi. Rezolvaţi exerciţiul 3 de la paginile 57 şi 58.
● R.............................................
● R. A B
Insule
Arhipelaguri
Peninsule
Golfuri
Strâmtori
Capuri
Istmuri
 TEMĂ
 Rezolvă jocul interactiv „DESCOPERĂ!” (pag. 56).
 Rezolvă exerciţiul 2 (pag. 56).
a………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………….
b………………………………………………………………………………………………………...
c………………………………………………………………………………………………………...
RELIEFUL ORIZONTULUI LOCAL
Orizontul local cuprinde localitatea în care trăieşti şi spaţiul care o înconjoară.

 Ce formă de relief predomină în orizontul tău local? Cu care imagine din manual
(pag. 59) se aseamănă?
R. A.  B.  C. 
............................................ ............................................ ............................................
21
 IDENTIFICĂM  SCRIEM  ÎNVĂŢĂM

 Sprijinit de profesorul de la clasă, Harta unităţilor de relief din Româna
rezolvă următoarele sarcini de lucru:
a) numeşte unitatea de relief în care se
află localitatea ta şi coloreaz-o, pe harta
alăturată, cu galben;
b) marchează, pe harta alăturată, cu un
punct () poziţia geografică a localităţii
tale;
c) scrie pentru relieful localităţii tale:
 rocile din alcătuire: …………………………….
……………………………………………………………..
…………………………………………………………….;
 altitudinea maximă şi locul în care se
înregistrează: ………………………………………. 1. Carpaţii Orientali; 2. Carpaţii Meridionali; 3. Carpaţii Occidentali;
…………………………………………………………….; 4. Depresiunea Colinară a Transilvaniei; 5. Subcarpaţii Moldovei;
6. Subcarpaţii Curburii; 7. Subcarpaţii Getici; 8. Podişul Mehedinţi;
 modificările produse de activităţile 9. Podişul Dobrogei; 10. Podişul Moldovei; 11. Podişul Getic;
oamenilor: ................................................................. 12. Dealurile de Vest; 13. Câmpia de Vest; 14. Câmpia Română;
........................................................................................; 15. Delta Dunării.
Geografie distractivă
 Pasul 1: înlocuieşte cifrele cu literele corespunzătoare şi vei obţine numele unor unităţi de relief
de pe Terra.
 Pasul 2: cu ajutorul atlasului geografic, identifică forma de relief şi scrie în dreptul fiecărei
unităţi de relief, după caz: Munţii, Podişul sau Câmpia.
 1 A 2 3 A Ţ I
 3 A 4 O 4 I 1 Ă
 I 5 E 2 I 1 I
 L A 3 L A 6 A
 A 4 A 6 O L I E I
 7 1 O 2 3 I E I
 5 2 O O 9 7
 O 2 I 4 O 1 O
 4 8 L L A 2 5 O 2
 5 A 2 9 L Y
1
22
 Terra – O planetă în transformare. Atmosfera
ATMOSFERA – CARACTERISTICI ŞI IMPORTANŢĂ
 Defineşte atmosfera. ____________________________________________________________

________________________________________________________________________________
 Activitate în perechi. Utilizând textul din manual („REŢINE!”, pag. 68), scrieţi:
 Din ce este compusă atmosfera. R..................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 De ce este importantă atmosfera. R..............................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................

a. R. ● oxigen: ..................................; ● azot: ..................................; ● dioxid de carbon: ...................................
b. R..........................................................................................................................................................

 Activitate în perechi. Cu ajutorul textului din manual („REŢINE!”, pag. 69), scrieţi
caracteristicile straturilor din structura atmosferei.
 Troposfera ...............................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 Stratosfera ...............................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 Mezosfera .................................................................................................................................................................................
 Ionosfera ..................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 Exosfera ....................................................................................................................................................................................

În stratul inferior al atmosferei, numit ................................................, care urcă în înălţime până la circa
................................... km, se produc majoritatea fenomenelor meteorologice. În stratul al treilea, numit
................................................, cuprins între 50 şi ................................... km, se formează nori
................................................, iar în stratul de deasupra sa, ionosferă (între 80 şi ................................... km),
se produc ................................................ ................................................ .

 Care sunt cauzele poluării atmosferei? R...................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 Care sunt consecinţele poluării atmosferei? R.........................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
23
 TEMĂ
 Caută pe internet informaţii despre rolul plantelor în menţinerea optimă a cantităţii de
oxigen în atmosferă.
R..............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Realizează un pliant despre poluarea aerului în localitatea în care se află şcoala ta.
Marchează prin culori diferite:
a. sursele de poluare;
b. consecinţele poluării;
c. măsurile necesare reducerii acestui fenomen.
Însoţeşte textele cu desene sugestive.
ELEMENTE ŞI FENOMENE METEOROLOGICE
În atmosferă se produc numeroase fenomene meteorologice, importante pentru om,

vieţuitoare, circuitul apei în natură etc.
Deosebit de importante sunt: temperatura, precipitaţiile şi vântul.
 Activitate în perechi. Cu ajutorul textului din manual („REŢINE!”, pag. 71), completaţi
propoziţiile de mai jos:
 Temperatura aerului indică ..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 Sursa de căldură este .......................................................
 Razele Soarelui încălzesc mai întâi .............................................................................., care degajă căldură
în ................................................
 Temperatura aerului nu este ........................................................
 În latitudine, temperatura aerului scade de la ................................................ la .................................................
 Temperatura aerului este mai ridicată ........................................ şi în timpul ....................................... şi mai
scăzută ........................................ şi în timpul .........................................
 Temperatura aerului scade pe măsura creşterii ........................................ La fiecare
........................................ înălţime, temperatura aerului scade cu ........................................

 Exerciţiul 6:
 Exerciţiul 7:
● la Ecuator: ............................
● la tropice: ............................
● în sudul Europei şi Africii: ............................
● în sudul Americii de Sud: ............................
● la Cercul Polar de Nord: ............................
Precipitaţiile atmosferice pot fi sub formă lichidă (ploaia şi burniţa), solidă (ninsoarea şi
grindina) şi mixtă (lapoviţa).
24
 Cum se formează precipitaţiile?

Apa din mări, oceane, lacuri, fluvii etc. se evaporă şi se ridică în atmosferă. Din cauza
temperaturilor scăzute, vaporii condensează şi formează nori. În nori, particulele lichide
sau solide se unesc şi se transformă în picături de apă sau cristale de gheaţă. Când
greutatea acestora este mare, revin pe pământ sub formă de precipitaţii.
 Activitate în perechi. Utilizând textul din manual („REŢINE!”, pag. 73), scrieţi
caracteristicile următoarelor tipuri de precipitaţii:
 Ploaia .........................................................................................................................................................................................
 Burniţa ......................................................................................................................................................................................
 Ninsoarea .................................................................................................................................................................................
 Lapoviţa ...................................................................................................................................................................................
 Grindina ....................................................................................................................................................................................

R. ● în zona caldă: ......................................................................................................................
● în zonele temperate: ...........................................................................................................
● în zonele reci: ......................................................................................................................
Vântul reprezintă mişcarea pe orizontală a aerului. Aerul se deplasează din regiunile
cu presiune mai ridicată spre regiunile cu presiune scăzută, vecine.
Vânturile pot fi: permanente, periodice şi locale.
 Activitate în perechi. Citiţi textul din manual („REŢINE!”, pag. 74) şi scrieţi
caracteristicile celor trei categorii de vânturi.
 Vânturile permanente ........................................................................................................................................................
 Vânturile periodice ..............................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 Vânturile locale .....................................................................................................................................................................

 Rezolvă, în fişa de lucru, exerciţiul 11 de la pagina 74.
R. ● Vânturile alizee sunt: .............................................................................................................................
● Vânturile alizee sunt: .............................................................................................................................
● Vânturile de vest sunt: ...........................................................................................................................
● Când trec peste oceane, vânturile de vest devin: .................................................................................
● Vânturile polare sunt: ............................................................................................................................
 TEMĂ
 Vizionează videoclipurile de la paginile 71 şi 73.
 Rezolvă exerciţiile 2 (pag. 71) şi 12 (pag. 74), din manual.
 Exerciţiul 2 (pag. 71): R.......................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
 Exerciţiul 12 (pag. 74): R.....................................................................................................................
..................................................................................................................................................…...........
25
VREMEA ŞI CLIMA
A. VREMEA ŞI CLIMA
 Defineşte vremea. ______________________________________________________________

________________________________________________________________________________
Vremea este studiată de meteorologi. Ei fac prognoze pentru zilele următoare.
 Defineşte clima. ________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Rezultatele cercetării climatologilor (specialiştii care studiază clima) sunt redate în
tabele, grafice şi hărţi climatice.
 Rezolvă, oral, exerciţiile 1 şi 2 din manual (pag. 75).
B. CLIMA, VREMEA ŞI ACTIVITATEA UMANĂ ÎN ORIZONTUL LOCAL

 NE DOCUMENTĂM
 Cu ajutorul atlasului geografic al României, scrie pentru regiunea în care se află
localitatea ta:
 Valoarea temperaturii medie multianuale: ..............................................................................................................
 Anotimpul cel mai cald: .....................................................................................................................................................
 Valoarea cantităţii medii anuale de precipitaţii: ...................................................................................................
 Numele vântului/vânturilor care bat în regiune: ..................................................................................................

 Subliniază fenomenele meteorologice văzute de tine în localitatea de domiciliu.
brumă, chiciură (promoroacă), descărcare electrică, tornadă, grindină, rouă.
C. FENOMENE EXTREME ÎN ORIZONTUL LOCAL

În cadrul climei temperat-continentale, specifică teritoriului României, se produc o
serie de fenomene meteorologice care pot afecta mediul natural şi activităţile oamenilor.
 Activitate în perechi. Citiţi textul din manual („REŢINE!”, pag. 76 şi 77) şi completaţi
propoziţiile de mai jos:
 Fenomenele meteorologice numite ................................... se manifestă prin vânt puternic, ploi
torenţiale, grindină, descărcări electrice.
 Canicula se produce atunci când temperatura aerului ajunge şi depăşeşte ...................................
 Seceta determină uscarea ................................... şi micşorarea producţiilor ................................... Efectele
sale pot fi reduse prin ................................... terenurilor cultivate.
 ................................... se produce în nopţile senine de ................................... şi ..................................., când
temperatura coboară sub ................................... Efectele sale pot fi limitate prin producerea
perdelelor de ...................................
 Pelicula subţire de gheaţă formată pe sol, asfalt etc. prin îngheţul apei ploilor se numeşte
...................................
 Viscolul se produce atunci când ................................... puternic este însoţit de ..................................
26
Efectele lui pot fi diminuate prin plantarea ................................... ................................... şi construirea de

...................................
 ................................... sunt mişcări de răsucire a aerului. În România sunt extrem de ..................................

 Exerciţiul 8:
C R..........................................................................................................................................................................
D R..........................................................................................................................................................................
E R..........................................................................................................................................................................
F R..........................................................................................................................................................................
 TEMĂ
 Analizează graficul alăturat și Evoluţia temperaturilor medii lunare multianuale
precizează: la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa
a) luna cu cele mai ridicate și luna cu cele mai
coborâte valori ale temperaturilor;
R....................................................................
......................................................................
b) anotimpul cu cele mai ridicate temperaturi
medii multianuale.
R....................................................................
 Scrie câteva activităţi desfăşurate de tine şi de părinţii tăi care au fost influenţate de climă.
R..............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 Citeşte textul „REŢINE!”, din manual (partea de jos a paginii 77).
ZONELE DE CLIMĂ ŞI IMPORTANŢA CLIMEI
Pe Terra se găsesc mai multe zone şi tipuri de climă.

 Analizează figura 1 din manual (pag. 78) şi explică ce conţine.
În funcţie de latitudine, de distanţa faţă de ocean, de altitudinea reliefului etc.,

caracteristicile elementelor şi fenomenelor climatice (temperatura aerului, precipitaţiile,
vântul ş.a.) sunt diferite de la o regiune geografică la alta.
Datorită formei şi mişcării de revoluţie a Pământului, pe suprafaţa planetei se
evidenţiază mai multe zone de climă (o zonă caldă, două zone temperate şi două zone
reci), fiecare zonă cu mai multe tipuri de climă.
A. Zona de climă caldă este situată între 0 şi 30o latitudine nordică şi sudică. În cadrul
ei se disting mai multe tipuri de climă: ecuatorială, subecuatorială, tropicală umedă
(musonică) şi tropicală uscată.
 Activitate pe grupe. Citiţi textul din manual („REŢINE!”, pag. 78) şi scrieţi: (1) regiunile
geografice în care se găsesc tipurile de climă şi (2) caracteristicile lor.
27
Grupa 1: a. Clima ecuatorială

 (1) Regiunile geografice: ..................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 (2) Caracteristicile climei: ................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
Grupa 2: b. Clima subecuatorială
..........................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
Grupa 3: c. Clima tropicală umedă (musonică)
..........................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
Grupa 4: d. Clima tropicală uscată
..........................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................

 Exerciţiul 1: A. ....................................... B. ....................................... C. .......................................
 Exerciţiul 2: a. ....................................... b. ....................................... c. .......................................
B. Zonele de climă temperată sunt prezente în ambele emisfere, între 30 şi 60o latitudine.
Se caracterizează prin prezenţa vânturilor de vest şi a patru anotimpuri. În cadrul ei se găsesc
mai multe tipuri de climă: subtropicală, temperat-oceanică şi temperat-continentală.
 Activitate în perechi. Cu ajutorul textului din manual („REŢINE!”, pag. 79), scrieţi:
(1) regiunile geografice în care se găsesc tipurile de climă şi (2) caracteristicile lor.
e. Clima subtropicală
..........................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
f. Clima temperat-oceanică
..........................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
g. Clima temperat-continentală
..........................................................................................................................................................................................................
28

..........................................................................................................................................................................................................

 Rezolvă exerciţiul 7de la pagina 80.
 Exerciţiul 7:
a. ● R......................................................................................................................................................
● R......................................................................................................................................................
● R......................................................................................................................................................
b. R.......................................................................................................................................................................
c. R.  clima temperat-oceanică: ......................  clima temperat-continentală: ......................
C. Zonele de climă rece se găsesc la latitudini mai mari de 60o. Cuprind două tipuri de
climă: subpolară şi polară.
 Activitate în perechi. Cu ajutorul textului din manual („REŢINE!”, pag. 80), scrieţi în fişa de
lucru: (1) regiunile geografice în care se găsesc tipurile de climă şi (2) caracteristicile lor.
h. Clima subpolară
..........................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
i. Clima polară
..........................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................

 Exerciţiul 13:
Nr. Tipul de climă Continentul/insula
1
2
3
4
5
6
7
8
9
 TEMĂ
 Rezolvă următoarele exerciţii din manual: 4, 5, 8 şi 14 (pag. 79-81).
■ Exerciţiul 4 (pag. 79): ..................................................................................................................
…..............................................................................................................................................................
29
■ Exerciţiul 5 (pag. 79): ..................................................................................................................

…..............................................................................................................................................................
■ Exerciţiul 8 (pag. 81):
A. ............................................................................................................................................................
B. ............................................................................................................................................................
■ Exerciţiul 14 (pag. 81):
clima subecuatorială dune
clima tropicală uscată gheţari
clima temperat-oceanică Ierburi înalte
clima polară Păduri de foioase
Recorduri climatice*
 Al’Aziziah este localitatea în care s-a produs temperatura maximă a celei mai călduroase zile
(57,8°C, la 13 septembrie 1922). Este situată în Libia (Africa de Nord), în clima tropicală uscată.
 Assam, regiunea geografică în care s-a înregistrat recordul de precipitaţii (peste 10 000 mm pe an),
este un stat în India (Asia). În localitatea Cherrapunji / Cherrapunjee a căzut cea mai mare
cantitate de precipitaţii dintr-un an (22 990 mm, în 1861). Oraşul este situat la poalele Munţilor
Himalaya, în climatul musonic, la 25o lat. N şi 91o long. E.
 Atacama este cel mai arid loc (1,8 mm în 10 ani; prima ploaie, după 400 de ani, s-a înregistrat în
1971), un deşert situat în Chile (America de Sud). În oraşul Calama din Atacama nu s-au
semnalat precipitaţii din timpuri istorice, iar din cauza lipsei de umiditate aici nimic nu putrezeşte.
 Bangkok este capitala în care se înregistrează temperatura medie anuală cea mai ridică (28°C).
Localitatea este situată în Thailanda (Asia), în clima tropicală umedă.
 Bod (în Depresiunea Brașovului) este localitatea în care s-a înregistrat temperatura minimă din
România (-38,5°C, la 24 ianuarie1942).
 Ion Sion este locul în care s-a înregistrat temperatura maximă din România (44,5°C, la 10 august
1951). Stația meteorologică este situată în comuna Râmnicelu (judeţul Brăila), în Câmpia
Bărăganului.
 Katrina este uraganul care a produs cele mai mari pagube materiale (peste 200 mld. dolari). Între
24 și 31 august 2005 a generat distrugeri fără precedent în regiunea Golfului Mexic și în sud-estul
Statelor Unite ale Americii (America de Nord), pe o suprafață de peste 230.000 km2.
 Oimiakon / Oymyakon este localitatea în care s-a înregistrat temperatura minimă absolută a dintr-
o regiune locuită (-71,2°C, la 26 ianuarie 1926; -67,7oC, la 6 februarie 1933). Așezarea este
situată într-o depresiune din Siberia Centrală (Asia).
 Stâna de Vale, staţiunea cu cele mai mari cantităţi de precipitaţii din România (1 631,5 mm pe an;
recordul fiind de 2 370 mm, în 1980), este situată într-o depresiune de la poalele Munţilor
Apuseni.
 Ulan Bator / Ulaanbaatar este capitala în care se înregistrează cea mai scăzută temperatură medie
anuală (-4°C). Orașul este situat în Mongolia (Asia).
 Vostok, staţiunea meteorologică rusă care a înregistrat valoarea minimă a celei mai friguroase zile
(-89,2°C, la 21 iulie 1983), este situată în Antarctida. Din cauza temperaturilor foarte scăzute, este
considerată „Polul Frigului” (-65oC iarna şi -30oC vara). Conform unor surse neconfirmate, în
iarna anului 1997 s-au înregistrat aici -91oC.
*Din: Mic dicţionar geografic şcolar cu superlative şi singularităţi, Vol. I, Geografie fizică, coord. Ioan Mărculeţ, Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, ISBN 978-973-0-16969-0,
București, 2014.
30
 Terra – O planetă în transformare. Hidrosfera
HIDROSFERA – CARACTERISTICI ŞI IMPORTANŢĂ
 Defineşte hidrosfera. ____________________________________________________________

________________________________________________________________________________
 Analizează imaginile din manual (pag. 86) marcate cu A, B, C şi D şi scrie ce
reprezintă.
A................................ B................................ C................................ D................................

 Cu ajutorul textului din manual („REŢINE!”, pag. 87) şi rezolvă următoarele cerinţe:
 Completează spaţiile libere din propoziţiile de mai jos:
Mările şi oceanele ocupă ................................... din suprafaţa planetei noastre. Apa sărată
deţine ................................... din volumul total de apă de pe Terra şi se găseşte în ...................................
şi ................................... Apa dulce reprezintă doar ................................... şi se găseşte pe suprafaţa
uscatului (râuri, ..................................., mlaştini, ...................................), în sol şi subsol (ape
...................................) şi în atmosferă ( sub formă de ..................................., picături de apă şi cristale de
...................................).
 Scrie stările de agregare ale apei. R..............................................................................................................................
Activitate în perechi. Analizaţi imaginea de la pagina 86 din manual
(„Circuitul apei în natură”) şi asociaţi fiecărui număr din desen termenul
corespunzător din lista următoare: mare, precipitaţii, nor, condensare, evaporare,
râu, transpiraţia plantelor şi apă subterană.
................................................................. ...................................................................
................................................................. ...................................................................
................................................................. ...................................................................
................................................................. ...................................................................
Oamenii folosesc apa pentru satisfacerea necesităţilor lor.
 Activitate în perechi. Citiţi textul din manual („REŢINE!”, pag. 88) şi scrieţi câteva
domenii în care este utilizată apa.
R.......................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 Rezolvă exerciţiile 5 şi 6 de la paginile 88 şi 89.
 Exerciţiul 5:
A........................................ B........................................ C........................................
D........................................ E........................................
 Exerciţiul 6: R.......................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
31
 TEMĂ
 Rezolvă următoarele exerciţii din manual: 2 (pag. 87) şi 7 (pag. 89).
■ Exerciţiul 2:
Hidrosfera reprezintă învelişul de apă al planetei. A F
Oceanul Planetar ocupă 29% din suprafaţa Pământului. A F
Cea mai mare cantitate de apă dulce se află în râuri şi lacuri. A F
Oceanul Planetar este alcătuită din totalitatea oceanelor şi mărilor planetei. A F
Procesul de trecere a apei din stare lichidă în stare gazoasă se numeşte condensare. A F
■ Exerciţiul 7:
R...............................................................................................................................................…...........
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
OCEANUL PLANETAR
Oceanul Planetar este alcătuit din totalitatea oceanelor şi mărilor.

 Defineşte oceanele. _____________________________________________________________
________________________________________________________________________________
 Defineşte mările. _______________________________________________________________
________________________________________________________________________________
 Analizează figura 1 din manual („Oceane şi mări”, pag. 90) şi scrie numele celor
patru oceane de pe Terra.
R..............................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................

 Activitate în perechi. Citiţi textul din manual („REŢINE!”, pag. 90) şi rezolvaţi următoarele
sarcini de lucru:
 Scrieţi trei particularităţi pentru Oceanul Pacific, câte o particularitate pentru oceanele
Atlantic şi Indian şi două particularităţi pentru Oceanul Arctic (Îngheţat).
 Oceanul Pacific. R....................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 Oceanul Atlantic. R.................................................................................................................................................
 Oceanul Indian. R....................................................................................................................................................
 Oceanul Arctic (Îngheţat) R...............................................................................................................................
32
..........................................................................................................................................................................................................
 Scrieţi două deosebiri între mările mărginaşe şi mările continentale (interioare).
1. R...................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
2. R...................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
.

 Rezolvă, cu ajutorul figurii 1 din manual (pag. 90), exerciţiul 4 de la pagina 91.
- mări mărginaşe: ...................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
- mări continentale: .................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Apele oceanice şi marine sunt într-o continuă mişcare. Principalele mişcări ale apelor
Oceanului Planetar sunt: valurile, mareele şi curenţii.
 Valurile sunt mişcări ondulatorii ale apei; sunt provocate de vânt (valurile eoliene) sau
de cutremure şi erupţii vulcanice (valurile seismice sau tsunami). Valurile seismice se
deplasează cu viteze ridicate (peste 300 km pe oră) şi pot depăşi înălţimi de 30 m.
 Rezolvă exerciţiul 8 din manual (pag. 92).
R..............................................................................................................................................................................
La un val se disting mai multe elemente: creasta (partea cea mai înaltă a valului), baza
(partea cea mai joasă a valului), înălţimea (distanța, pe verticală, dintre bază și creastă) și
lungimea (distanța dintre două creste sau două baze consecutive).
 Stabileşte numele elementelor din Elementele unui val
compunerea valului, marcate, în desenul
alăturat, cu litere.
R.
A. ......................................................................
B. ......................................................................
C. ......................................................................
D. ......................................................................
 Mareele reprezintă ridicarea şi coborârea periodică a suprafeţei apelor oceanice şi
marine.
 Activitate în perechi. Utilizând textul din manual („REŢINE!”, pag. 91), completaţi spaţiile
libere din textul de mai jos.
Mareele sunt determinate de atracţia ...................................... şi a ...................................... În 24 de
ore se produc ...................................... maree. De două ori pe zi, nivelul apelor creşte şi înaintează pe
ţărm, la ......................................, şi, tot de două ori, apele se ......................................, la ......................................

 Rezolvă, oral, exerciţiul 9 din manual (pag. 92).
33
 Curenţii oceanici sunt deplasări ale apelor oceanice pe distanţe mari.

 Activitate în perechi. Citiţi textul din manual („REŢINE!”, pag. 92) şi scrieţi:
 Cauza formării curenţilor oceanici. R..........................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 Tipurile de curenţi în funcţie de temperatura apelor. R......................................................................................
 Două componente naturale influenţate de curenţii oceanici. R.......................................................................
..........................................................................................................................................................................................................

- curenţi calzi: .........................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
- curenţi reci: ..........................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
 TEMĂ
R...............................................................................................................................................…............
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
APELE SUBTERANE ŞI APELE CURGĂTOARE
Apele continentale cuprind: ape subterane şi apele de suprafaţă.

 Cum se formează apele subterane? R........................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 Ce este stratul acvifer? R.................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 Ce sunt apele minerale? R...............................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 Ce sunt apele carbogazoase? R....................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
34
 Care este apa plată? R...................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................................................
 Explicaţi figurile 1 şi 3 din manual (pag. 94).
 Apele curgătoare cuprind: pâraiele, râurile şi fluviile. Ele îşi sapă văi prin care se
scurg din locurile mai înalte spre cele joase. În cadrul unei văi se disting: albia minoră (prin
care curge râul) şi lunca sau albia majoră (prin care apa râului se revarsă la inundaţii).
 Activitate în perechi. Citiţi textul din manual („REŢINE!”, pag. 95) şi completaţi ce
reprezintă:
 Izvorul .................................................................................................................................................................................
Izvorul poate fi o apă subterană ieşită la suprafaţă, un lac, marginea unui gheţar etc.
 Cursul râului ...................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................................................
Cursul râului se împarte în trei sectoare: superior, mijlociu şi inferior.
 Gura de vărsare ..................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................................................
În general, fluviile se varsă prin delte şi estuare.
 Afluentul ............................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 Confluenţa .............................................................................................................................................................................
 Bazinul hidrografic ..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 Cumpăna de apă ................................................................................................................................................................

R. ○ izvor – ............ ○ curs – ............ ○ afluent – ............
○ confluenţă – ............ ○ gură de vărsare – ............
 Fluviile sunt cele mai mari ape curgătoare. Au lungimi de sute sau mii de kilometrii şi
se varsă, în general, în mări şi oceane.
R. 1 – ... 6 – ...
2 – ... 7 – ...
3 – ... 8 – ...
4 – ... 9 – ...
5 – ... 10 – ...
 TEMĂ
R...............................................................................................................................................…............
.................................................................................................................................................................
35
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
APELE STĂTĂTOARE ŞI GHEŢARII
 Ce reprezintă figura A din manual (pag. 98)? Dar figura B?

 Apele stătătoare sunt ape acumulate în adâncituri (depresiuni) situate pe continente
şi insule.
 Activitate în perechi. Citiţi textul din manual („REŢINE!”, pag. 98) şi completaţi graficele
de mai jos:
 Categoriile de ape stătătoare. R...............................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 Sursele de alimentare cu apă ale apelor stătătoare. R...............................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 Principalele tipuri de lacuri. R.
Adânciturile (cuvetele lacustre) în care s-au format lacurile au apărut în diferite moduri. În
funcţie de originea acestor cuvete, lacurile naturale sunt de mai multe tipuri: lacuri tectonice,
lacuri provenite din foste mări (cu originea tot tectonică), lacuri glaciare, lacuri vulcanice ş.a.
 Analizează figura 1 din manual (pag. 98) şi completează tabelul de mai jos.
Continente Lacuri
Asia
America de Nord
Africa
America de Sud

 Activitate în perechi. Cu ajutorul informaţiilor din manual (pag. 99), completează
spaţiile libere din textul de mai jos.
Principalele tipuri de lacuri
 Lacurile tectonice s-au format în .................................., provenite prin ruperea ..................................
.................................. Lacul Baikal este cel mai .................................. (1.637 m) lac de pe Terra. Alte lacuri
tectonice sunt: Tanganyika şi Malawi, în .................................., şi Marea Moartă, în ..................................
 Lacurile provenite din foste mări au suprafeţe foarte întinse. Marea Caspică este cel mai
.................................. (371.000 km2) lac de pe Glob.
36
 Lacurile glaciare s-au format în locurile ocupate în trecut de .................................. Din

categoria lacurilor glaciare fac parte: Marile Lacuri şi Lacul Urşilor, în .................................., Ladoga şi
Onega, în ..................................
 Lacurile .................................. se află în craterele .................................. Astfel de lacuri se găsesc în
Japonia, Islanda, Noua Zeelandă. Singurul lac vulcanic din ţara noastră este ..................................
 Lacurile artificiale (antropice) sunt create de .................................. pentru producerea energiei
electrice, irigaţii, turism etc. Lacul .................................. este cel mai întins lac (8.500 km2) realizat de
oameni. În ţara noastră se găsesc numeroase astfel de lacuri: Vidraru, Vidra ş.a.

 Activitate în perechi. Rezolvaţi exerciţiul 1 de la pagina 99.
 R...........................................................................................................................................................
 R...........................................................................................................................................................
 R...........................................................................................................................................................
 R...........................................................................................................................................................
 Apa în stare solidă reprezintă 2% din volumul hidrosferei şi 75% din totalul apei dulci.
 Gheţarii se formează în regiunile zăpezilor permanente: în regiunile polare (Antarctida
şi Insula Groenlanda) – calote glaciare – şi pe munţii înalţi (la peste 5.000 m altitudine în zona
caldă, la peste 3.000 m altitudine în zonele temperate şi la mai puţin de 1.000 m altitudine în
zonele reci) – gheţari montani.
 Ce este banchiza? R...............................................................................................................................................................
………………………………………………………………....................................................................................................................
 Ce este aisbergul? R..............................................................................................................................................................
………………………………………………………………....................................................................................................................

R..............................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
 TEMĂ
 Rezolvă exerciţiile 2 (pag. 100), 9 şi 10 din manual (pag. 101).
A B
1. Tanganyika a. lacuri tectonice
2. Marile Lacuri b. lacuri-foste mări
3. Sfânta Ana c. lacuri vulcanice
4. Marea Caspică d. lacuri artificiale
5. Lacul Porţile de Fier e. lacuri glaciare
R...............................................................................................................................................…............
37
.................................................................................................................................................................
R...............................................................................................................................................…............
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
APELE DIN ORIZONTUL LOCAL
În orizontului local, hidrografia este reprezentată de apele subterane şi de cele de

suprafaţă (curgătoare şi stătătoare). Există şi excepții, când așezările umane sunt
poziționate în apropierea unei mări, în cadrul României, în zona litorală a Mării Negre.
 IDENTIFICĂM  SCRIEM  ÎNVĂŢĂM
 Sprijiniţi de profesorul de la clasă, stabiliţi şi scrieţi pentru hidrografia regiunii
localităţii voastre:
a) adâncimile la care se găsesc apele subterane: ………………………………………………………………………...;
b) numele apei/apelor curgătoare: ……………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………...;
c) bazinul hidrografic din care face/fac parte apele curgătoare: ..……………………………………………….;
d) numele lacurilor şi originile acestora: ……………………………………………………………………………….........
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………....
 Desenaţi pe harta România – harta apelor curgătoare*
alăturată bazinul
hidrografic în care se
află localitatea
voastră.
*Din: Geografie. Bacalaureat. Europa-România Uniunea Europeană. Ghid de pregătire intensivă. Sinteze și 50 de teste cu rezolvări, coord. Ioan Mărculeţ, Cristina Ghiţă,
Edit. Erc Press, București, 2016, p. 26.
38
În ţara noastră, populaţia este alimentată cu apă din râuri, lacuri şi ape subterane.
Pentru a deveni bună de băut, apa este supusă mai multor procese de curăţare şi filtrare
şi supravegheată continuu.
Apa menajeră, apa industrială şi substanţele chimice folosite în agricultură, reprezintă
principalele cauze ale poluării apelor.
 Care sunt sursele de poluare ale apei din localitatea voastră?
Ploile abundente şi topirea bruscă a zăpezii pot provoca viituri (creşteri bruşte ale
debitului), revărsări ale apei în luncă şi inundaţii. Revărsările şi inundaţiile pot determina
pagube materiale şi chiar pierderi de vieţi omeneşti.
 TEMĂ
 CLUBUL MICILOR GEOGRAFI, punctele 1 a. şi 2 din manual (pag. 102).
R...............................................................................................................................................…...........................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
.
Geografie distractivă
 Pasul 1: înlocuieşte cifrele cu literele corespunzătoare şi vei obţine numele unor fluvii de pe
Terra.
 Pasul 2: cu ajutorul atlasului geografic, localizează aceste fluvii şi scrie continentele în care se
găsesc.
Numele continentului
A 1 U 2
C 3 L 3 2 A D 3
4 L 5 A
4 U 6 2 A T
L 4 7 A
3 2 I 7 3 C 3
Y U 8 3 7
Z A 1 5 4 Z I
1
39
 Terra – O planetă în transformare. Biosfera şi solurile
BIOSFERA ŞI SOLURILE
CARACTERISTICI ŞI IMPORTANŢĂ
 Analizează figura 1 din manual (pag. 108) şi precizează prin ce se deosebeşte

Pământul de celelalte planete ale Sistemului Solar.
 Defineşte biosfera. ______________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Biosfera este compusă din peste 500.000 de specii de plante şi mai mult de 1.500.000 de
specii de animale.
 Care este zona în care trăiesc cele mai multe vieţuitoare? R............................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 Până la ce adâncimi au fost identificate vieţuitoare în scoarţa terestră? R...............................................
 Care sunt formele de relief cu cele mai mari adâncimi (aparţinând bazinelor oceanice) în care
se găsesc vieţuitoare? R.........................................................................................................................................................
 Cum se numeşte stratul atmosferei cu cele mai mari înălţimi în care au fost identificaţi microbi?
R.......................................................................................................................................................................................................
 De ce este importantă biosfera pentru planeta noastră? R................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................

 Rezolvă, oral, exerciţiul 2 din manual (pag. 108).
 Utilizează textul din manual („REŢINE!” – sus –, pag. 109) şi arată importanţa biosferei
pentru om.
R.......................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................

R...............................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
 Defineşte biosfera. ______________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
 Activitate în perechi. Citiţi textul din manual („REŢINE!” – jos –, pag. 109-110) şi
răspundeţi la următoarele întrebări:
 Care este principala însuşire a solului? R...................................................................................................................
40
 De ce solul reprezintă cea mai importantă resursă naturală pentru om? R..............................................
..........................................................................................................................................................................................................

 Rezolvaţi, oral, exerciţiile 8 şi 9 de la pagina 110.
 TEMĂ
 Rezolvă exerciţiul 4 din manual (pag. 108)  . Desen copac
 Realizaţi proiectul în echipă propus de

manual (pag. 110).
1
PLANTELE ŞI ANIMALELE – REPARTIŢIA LOR GEOGRAFICĂ
Pe Terra, plantele şi animalele nu sunt răspândite uniform. Se găsesc regiuni

geografice bogate în vieţuitoare şi regiuni geografice sărace în vieţuitoare.
Cei mai importanţi factori care contribuie la această răspândire sunt: lumina, clima,
relieful, solul şi omul.
 Activitate în perechi. Utilizând textul din manual („REŢINE!”, pag. 111-112), scrieţi:
 Cum influenţează lumina vieţuitoarele. R..................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 Elementele climatice care influenţează răspândirea vieţuitoarelor. R.........................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 Regiunile climatice sărace în vieţuitoare (a) şi regiunile climatice bogate în vieţuitoare (b).
R. (a) .............................................................................................................................................................................................
(b) ..................................................................................................................................................................................................
 Cum influenţează vântul adaptarea şi răspândirea vieţuitoarelor. R...........................................................
..........................................................................................................................................................................................................

 Rezolvaţi, oral, exerciţiile 2 şi 3 din manual (pag. 112).

 Activitate în perechi. Citiţi textul din manual („REŢINE!”, pag. 112) şi răspunde la
întrebările de mai jos:
41
 Care sunt caracteristicile reliefului ce contribuie la răspândirea vieţuitoarelor? R...............................

..........................................................................................................................................................................................................
 Cum influenţează altitudinea etajarea vegetaţiei? R............................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 Cum influenţează expunerea versanţilor răspândirea vegetaţiei? R.............................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 Ce influenţe are omul în răspândirea vieţuitoarelor? R.......................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................

 Rezolvă exerciţiile 6 şi 8 din manual (pag. 113).
 Exerciţiul 6:
 Exerciţiul 8:
A.................................. B.................................. C.................................. D..................................

Care indică rolul negativ al omului? R...............................................................................................
Vegetaţia influenţează răspândirea faunei.
 Cum influenţează vegetaţia răspândirea animalelor?
R..............................................................................................................................................................
Domeniile de viaţă reprezintă mediile naturale în care trăiesc vieţuitoarele. Acestea

sunt: domeniul subteran, domeniul terestru (domeniul uscatului), domeniul acvatic şi
domeniul aerian.
 A. Ce cuprinde domeniul subteran? B. Dar domeniul acvatic?
A. R..................................................................................................................................................................................................
B. R..................................................................................................................................................................................................
 A. Care este domeniul de viaţă cel mai bogat în vieţuitoare? B. Dar cel mai sărac?
R. A................................................... B...................................................
 TEMĂ
 Rezolvă exerciţiile 4 (pag. 112) şi 9 (pag. 113) din manual.
a. R. Specii adaptate la temperaturi Specii adaptate la temperaturi Specii adaptate la diferenţe mari de
ridicate foarte scăzute temperatură între vară şi iarnă
42
b. R...................................................................... c. R......................................................................
A. R..........................................................................................................................................…............
.................................................................................................................................................................
B. R..........................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
C. R.........................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
D. R..........................................................................................................................................…............
.................................................................................................................................................................
SOLUL – RESURSĂ DE VIAŢĂ
Solul este o resursă de viaţă pentru majoritatea plantelor.

Totalitatea solurilor formează un strat foarte subţire, discontinuu, numit pedosferă.
Factorii care contribuie la formarea solurilor se numesc factori pedogenetici.
 Activitate în perechi. Citiţi textul din manual („REŢINE!” – sus –, pag. 114) şi scrieţi:
 Factorii pedogenetici. R......................................................................................................................................................
 Importanţa rocilor în formarea solurilor. R..............................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 Importanţa climei în formarea solurilor. R...............................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 Importanţa vieţuitoarelor în formarea solurilor. R...............................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................

 Rezolvaţi, oral, exerciţiul 3 din manual (pag. 114).
Solul este compus din materie solidă (organică şi minerală), apă şi aer.

 Activitate în perechi. Citiţi textul din manual („REŢINE!” – jos –, pag. 114) şi stabiliţi
provenienţa şi importanţa:
 materiei organice; R.............................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 materiei minerale; R............................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 apei; R.........................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 aerului. R...................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
43
Pe verticală, solul este alcătuit din mai multe straturi care se deosebesc după
conţinutul în humus, culoare, aspect etc., numite orizonturi de sol. Aceste straturi
(orizonturi de sol) sunt marcate cu litere şi alcătuiesc profilul solului.
În funcţie de caracteristicile acestor orizonturi, se deosebesc mai multe tipuri de soluri:
cernoziom, soluri brune, podzol, terra rossa ş.a.
Omul, prin îndepărtarea vegetaţiei naturale şi practicarea agriculturii, contribuie la
degradarea solurilor.
 Pe baza textului din manual (pag. 115), precizează măsurile care se impun pentru
diminuarea degradării solurilor.
R.......................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................

 TEMĂ
 Exerciţiul 8:
R...............................................................................................................................................….............
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
PROTECŢIA PLANTELOR ŞI A ANIMALELOR
De-a lungul timpului, oamenii au acţionat asupra mediului natural, transformându-l

într-un mediu antropic, din care au fost înlăturate, aproape în totalitate, plantele şi
animalele sălbatice.
 Cu ajutorul textului din manual („REŢINE!”, pag. 116), precizează:
 câteva activităţi umane care au determinat înlăturarea vegetaţiei naturale şi a animalelor
sălbatice; R..................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 câteva specii de animale care au dispărut; R............................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
44
 câteva specii de animale pe cale de dispariţie. R.....................................................................................................

..........................................................................................................................................................................................................

balaurul dobrogean mamifer
castor pasăre
hoitar peşte
morun reptilă
Oamenii, conştienţi de efectele negative avute asupra mediului natural, au luat
măsuri pentru ocrotirea vieţuitoarelor, aerului, apelor şi solurilor.
 Citeşte textul din manual („REŢINE!”, pag. 116) şi scrie câteva măsuri destinate
ocrotirii mediului natural.
R.......................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 Cu ajutorul vocabularului din manual (pag. 118), scrie ce sunt:
 rezervaţia naturală = ......................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 parcul naţional = ...............................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................

 Activitate în perechi. Rezolvaţi exerciţiul 5 din manual (pag. 117).
Ziua Internaţională a Păsărilor = Ziua Internaţională a Pădurii =
Ziua Internaţională a Solului = Ziua Mondială a Mediului =

 TEMĂ
a. R..........................................................................................................................................................
b. R..........................................................................................................................................................
c. R..........................................................................................................................................................
 Realizaţi punctul a de la cel de-al doilea proiect în echipă propus de manual (pag. 117;
„Se dau următoarele parcuri naţionale din ţara noastră: Buila-Vânturariţa, Călimani, Ceahlău ...”).
45
 Zonele naturale ale Terrei
ZONELE NATURALE ALE TERREI
Datorită climei, apei, vieţuitoarelor etc., regiunile geografice se deosebesc unele de

altele, formând peisaje naturale.
 Peisajele naturale redau aspectele unor regiuni geografice care se evidenţiază
prin: înfăţişarea vegetaţiei, speciile de animale caracteristice, tipurile de soluri etc.
Denumirile lor au fost date după tipurile de vegetaţie caracteristice.
 Analizează figura 1 din manual (pag. 122) şi observă dispunerea în latitudine (de la
Ecuator la poli) a tipurilor de peisaje.
În zona caldă se evidenţiază următoarele tipuri de peisaje: peisajul pădurii ecuatoriale,
peisajul de savană, peisajul pădurii musonice şi peisajul de semideşert şi deşert.
 Activitate în perechi. Cu ajutorul textului din manual („REŢINE!”, pag. 122-123),
realizează următoarele sarcini de lucru:
 Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos.
a. Peisajul pădurii ecuatoriale se găseşte în clima ..................................., în Câmpia
Amazonului, Bazinul Congo, Arhipelagul Indonezian etc.
Pădurea, luxuriantă, este compusă din numeroase specii de arbori şi ...................................:
abanos, mahon, arbore-de-cauciuc, ferigă arborescentă, liane ş.a. În pădurea ecuatorială trăiesc
maimuţe (.................................., ..................................), reptile, păsări viu colorate (..................................,
..................................).
Solurile, de culoare .................................., au fertilitatea destul de ridicată.
b. Peisajul de savană este determinat de clima subecuatorială din Africa, America de Sud
(Podişul Braziliei, Podişul Guyanei) etc.
 Scrieţi prin ce se evidenţiază vegetaţia peisajului de savană. R.......................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
Animalele sunt, în general, de dimensiuni mari: girafa, zebra, bivolul african, elefantul
african, hipopotamul, leul, leopardul, hiena, struţul etc.
 Care este culoarea şi nivelul fertilităţii solurilor din savană? R.......................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
c. Peisajul pădurii musonice este prezent în cadrul climei tropicale umede din Asia de
Sud-Est şi Sud (peninsulele Indochina şi India).
Pădurea musonică este luxuriantă, destul de asemănătoare cu cea ecuatorială, iar solurile sunt
de culoare roşiatică.
 Prin ce se evidenţiază unele specii de arbori? R......................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 Dă exemple de plante (a) şi animale (b) caracteristice pădurii musonice.
(a) R................................................................................................................................................................................................
(b) R................................................................................................................................................................................................
d. Peisajul de semideşert şi deşert este prezent în Africa (Sahara, Depresiunea Kalahari),
46
Asia de Sud-Vest (Peninsula Arabia), Australia, America de Sud (Deşertul Atacama) etc. şi a fost
generat de clima tropicală uscată, fapt pentru care predomină câmpurile acoperite cu pietre şi
nisip.
Vegetaţia este compusă din ierburi şi tufişuri cu frunze mărunte şi spini (cactuşi), iar fauna
este foarte redusă.
 Scrieţi câteva specii de animale care trăiesc în regiunile de semideşert şi deşert. R..............................
..........................................................................................................................................................................................................

urs panda peisajul pădurii ecuatoriale
dromader peisaj de savană
girafă peisaj de deşert
gorilă peisajul pădurii musonice
În zonele temperate se găsesc: peisajul mediteranean, peisajul pădurii de foioase,
peisajul de stepă şi peisajul pădurii de conifere.
 Activitate în perechi. Cu ajutorul textului din manual („REŢINE!”, pag. 124), realizaţi
diferitele sarcini de lucru.
e. Peisajul mediteranean se întâlneşte în regiunile cu climă subtropicală din arealul Mării
Mediterane, sudul Australiei, California (America de Nord) etc.
Vegetaţia este formată din arbori şi arbuşti, iar solurile sunt de culoare roşie (terra rossa).
 Scrieţi speciile de plante (a) şi animale (b) caracteristice peisajului mediteranean.
(a) R................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
(b) R................................................................................................................................................................................................
f. Peisajul pădurii de foioase se găseşte în regiunile cu climă ..............................
.............................. şi ....................................................... (în vestul şi centrul Europei, estul Asiei, estul
Americii de Nord etc.).
Copacii, în timpul ................................., îşi pierd ................................. (stejarul, fagul, arţarul ş.a.)
Animalele caracteristice sunt: ................................., ................................., căprioara, mistreţul şi jderul.
Solurile din pădurile de foioase sunt mai ................................. în humus.
g. Peisajul de stepă este întâlnit în regiunile cu climă temperat-continentală din Europa
de Est, Asia, America de Nord (Podişul Preriilor), America de Sud etc.
 Scrieţi în fişă: 1. caracteristica vegetaţiei, 2. animalele caracteristice şi 3. numele solului şi
nivelul fertilităţii.
1. R..................................................................................................................................................................................................
2. R..................................................................................................................................................................................................
3. R..................................................................................................................................................................................................
h. Peisajul pădurii de conifere este caracteristic părţii nordice a zonei temperate (în Asia,
Europa şi America de Nord) şi regiunilor montane. Solurile au fertilitate redusă.
 Care este caracteristica pădurii de conifere şi care sunt speciile de arbori dominante?
R.......................................................................................................................................................................................................
47
..........................................................................................................................................................................................................
 Scrie câteva specii de animale care îşi găsesc adăpost în pădurea de conifere?
R.......................................................................................................................................................................................................

R. jder vegetaţie mediteraneană
elan pădure de foioase
magot stepă
bizon pădure de conifere
În zonele reci se evidenţiază: peisajul de tundră şi peisajul polar.
 Activitate în perechi. Utilizaţi textul din manual („REŢINE!”, pag. 125) şi realizaţi
diferitele sarcini de lucru.
i. Peisajul de tundră este caracteristic climei subpolare din nordul Asiei, Europei şi
Americii de Nord.
Din cauza temperaturilor scăzute, plantele sunt adaptate unei perioade scurte de
vegetaţie, iar animalele, gerurilor iernii.
Solurile sunt mlăştinoase în perioada mai caldă.
 Scrieţi plantele (a) şi animale (b) caracteristice peisajului de tundră.
(a) R................................................................................................................................................................................................
(b) R................................................................................................................................................................................................
j. Peisajul polar sau al ................................... reci din Antarctida şi Insula ................................... este
determinat de clima ...................................
Vegetaţia, foarte săracă, se reduce la mici porţiuni – cu muşchi, .................................. şi
..................................... – situate la marginile gheţarilor şi pe stâncile ...................................
Animalele trăiesc în apropierea ...................................: urşi ................................... (în emisfera
...................................), pinguini (în ...................................), foci ş.a.

Tundra şi deşerturile reci se găsesc în zona de climă ............................................. În nordul Europei se
găseşte peisajul ............................................, iar în interiorul Insulei Groenlanda, cel al
............................................. Pinguinii trăiesc pe continentul numit ............................................., iar boul
moscat în regiunea cu climă .............................................

 TEMĂ
 Rezolvă exerciţiile 1, 3 şi 5 din manual (pag. 123).
 Exerciţiul 1:
 peisajul pădurii ecuatoriale: .................................................
 peisajul de savană: .................................................
48
 peisajul de deşert: .................................................

 peisajul pădurii musonice: .................................................
 Exerciţiul 3:
R...............................................................................................................................................…............
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
 Exerciţiul 5:
a. R...........................................................................................................................................…............
.................................................................................................................................................................
b. R...........................................................................................................................................…............
.................................................................................................................................................................
Anexă
CALENDARUL EVENIMENTELOR ECOLOGICE
2 februarie – Ziua Mondială a Zonelor Umede;

27 februarie – Ziua Internaţională a Ursului Polar;
12 martie – Ziua Gărzii Naţionale de Mediu;
15 martie-15 aprilie – Luna Pădurii;
21 martie – Ziua Internaţională a Pădurii;
22 martie – Ziua Mondiala a Apei;
23 martie – Ziua Mondială a Meteorologiei;
1 aprilie – Ziua Internaţională a Păsărilor;
22 aprilie – Ziua Internaţională a Planetei Pământ (Ziua Pământului);
15 mai – Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă;
22 mai – Ziua Internaţională a Biodiversităţii;
5 iunie – Ziua Mondială a Mediului;
8 iunie – Ziua Mondială a Oceanelor;
21 iunie – Ziua Mondială a Soarelui;
11 decembrie – Ziua Internaţională a Muntelui;
16 septembrie – Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon;
5 decembrie – Ziua Internaţională a Solului.
IOAN MĂRCULEŢ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ

GEOGRAFIE – CAIET PENTRU CLASA A V-A
Terra – elemente de geografie fizică
ISBN 978-973-29846-8
Bucureşti – 2019
49

Geografie. Caiet Pentru Clasa A V-A 2019

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geografie. Caiet Pentru Clasa A V-A 2019

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Colegiul Naţional „I. L.

IOAN MĂRCULEŢ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ

TERRA – ELEMENTE DE GEOGRAFIE FIZICĂ

Ioan MĂRCULEŢ  Cătălina MĂRCULEŢ

TERRA – ELEMENTE DE GEOGRAFIE FIZICĂ

COLEGIUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE” ȘCOALA GIMNAZIALĂ DISCOVERY

Referenţi: Prof. dr. Cristina PETRE-GHIŢĂ, Inspectoratul Școlar Judeţean Ilfov

Redactare şi tehnoredactare: prof. Ioan MĂRCULEŢ

Fiicei noastre, Cristiana-Gabriela.

Prezentul caiet reprezintă o variantă îmbunătăţită a caietelor „Terra – elemente de

Important: Prezenta lucrare nu se comercializează, iar distribuirea ei se face numai cu acordul

Terra – O planetă a Universului...............................................................................4

 Terra – O planetă a Universului

UNIVERSUL – ASPECTE GENERALE

 Universul sau Cosmosul reprezintă lumea întreagă, nemărginită în spaţiu şi timp.

 Defineşte Sistemul Solar. ________________________________________________________

 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM

TERRA – O PLANETĂ A SISTEMULUI SOLAR

 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM

 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM

 CITIM  SCRIEM  ÎNVĂŢĂM

 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM

 CITIM  SCRIEM  ÎNVĂŢĂM

 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM

 Terra – O planetă în mişcare

Pentru a se putea orienta în spaţiul terestru, oamenii au căutat diferite repere în

 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM

 Rezolvă exerciţiul 1 de la pagina 24.

MIŞCAREA DE ROTAŢIE A PĂMÂNTULUI

Pământul efectuează două mişcări:

 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM

 CITIM  SCRIEM  ÎNVĂŢĂM

 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM

 VREAU SĂ ŞTIU MAI MULT!

MIŞCAREA DE REVOLUŢIE A PĂMÂNTULUI

Mişcare de revoluţie reprezintă deplasarea Pământului în jurul Soarelui pe o orbită ovală.

 încălzirea inegală a Pământului pe parcursul unui an;

B Durata inegală a zilelor şi a nopţilor

 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM

Mişcarea de rotaţie Urmările mişcărilor Pământului Mişcarea de revoluţie

GLOBUL GEOGRAFIC ŞI HARTA

Suprafaţa Pământului este reprezentată cu ajutorul globului geografic şi a hărţii.

 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM

 Harta este o reprezentare aproximativă.

 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM

Realizează acasă experimentul propus de manual („EXPERIMENTEAZĂ”, pag. 33).

 Harta este o reprezentare convenţională a suprafeţei Pământului.

 CITIM  SCRIEM  ÎNVĂŢĂM

 Prin ce sunt redate toate elementele de pe hartă? R.............................................................................................

Explică reprezentarea prin curbe de nivel (pag. 36).

 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM

ORIENTAREA ÎN SPAŢIUL TERESTRU

 în spate = ..............................;  în dreapta = ...........................;  în stânga = .............................

 Terra – O planetă în transformare. Litosfera

ALCĂTUIREA INTERNĂ A PĂMÂNTULUI

 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM

 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM

Vulcanii aruncă la suprafaţa scoarţei terestre şi în atmosferă lavă, bombe vulcanice,

 Arătă, pe harta murală, „Cercul de Foc al Pacificului”.

 REPETĂM  EXERSĂM  APROFUNDĂM

 Realizaţi proiectul în echipă propus de manual (pag. 50).

 Defineşte relieful. ______________________________________________________________

Relieful este modelat permanent de factori interni şi externi.