Crăciunul în Muntenia

Ignatul

Ignatul marchează începutul sărbătorilor de iarnă în Muntenia. Sărbătorit pe data de

20 decembrie Ignatul mai este cunoscut și ca ziua de tăiere a porcului. Zi pe care toată lumea
o așteaptă cu sufletul la gură că doar leguma preferată a românului este porcul. În această zi
bărbații se întâlnesc pentru sacrificarea animalelor iar femeile pentru a găti clasica pomană a
porcului. Tot tradiția spune că, pentru a crește mari și sănătoși, copii trebuie să încalece
animalul sacrificat și pârlit. Ziua de Ignat îi este dedicată în întregime gătitului, astfel nici o
altă activitatea înafara preparării bucatelor nu este permisă.

Tradiții de Crăciun în Muntenia

Colindatul în cete este unul dintre obiceiurile de Crăciun des întâlnite în Muntenia. În
unele sate, cetele sunt formate din fete tinere, care colindă flăcăii neînsurați, iar în altele este
invers: tinerii sunt colindătorii, iar fetele îi primesc. O altă formă de colindători constă în cete
formate doar din membrii familiei. Acestea vizitează rudele, prietenii și vecinii. Se crede că
prin colindat sunt alungate spiritele rele, iar sătenii se umplu de bună dispoziție.

În prima zi de Crăciun, petrecută alături de familie în jurul mesei încărcate și al

bradului, gospodinele pregătesc apa norocului. Aceasta se obține prin amestecarea unei
infuzii de plante, de regulă, mușcată, levănțică și mentă cu agheasmă. Femeile casei stropesc
fiecare încăpere, iar acest obicei se repetă timp de șapte zile, dacă familia a trecut prin multe
greutăți înainte de Crăciun.

Un alt obicei, în satele din Argeș, constă în aruncarea unui braț de paie în foc. Bărbații
fac acest gest, în timp ce spun următoarele cuvinte aducătoare de bogăție: „Atâtea paie, atâția
miei, atâția purcei, atâția boi, atâtea oi, atâtea vaci, atâția turmaci (viței)”.
Colindul

Începând cu data de 23 decembrie se formează cetele. Acestea sunt constituite din

copii și tineri de toate vârstele. Atunci când eram mică colindul in Muntenia vedeam cete care
numărau până la 30 de participanți dar, din nefericire, cu timpul numărul acestora s-a
diminuat ajungând să văd rar o ceată de peste 10 copii. Tradiția în zona mea este ca pe data
de 23 colindele să diversifice cât mai mult dar pe 24 dimineața se cântă, în special, Bună
dimineața la Moș Ajun. De obicei, colindătorii primesc covrigi, portocale și bomboane de
brad. Ce-i adevărat norocoși primesc cornulețe făcute în casă sau gogoși.

1
 Steaua

Steaua reprezintă un colind aparte. Pentru a putea merge cu steaua, colindătorul

trebuie să aibă o stea confecționată în centrul căruia să se afle o icoană. Cu Steaua se merge
începând cu data de 25 decembrie și până spre finalul lunii. Scopul acestui colind este de a
anunța nașterea Domnului astfel încât toți sătenii să știe că în data de 25 a ultimii luni a
anului Fecioara Maria l-a născut pe Mesia

Plugușorul și Grâușorul

Plugușorul este deja foarte cunoscut și nu mai are rost să explic nimic despre acest
lucru. În schimb, am avut surpriza ca vorbind despre tradiții la facultate, mulți dintre colegii
mei să nu fii auzit vreodată de Grâușor. La mine în zona doar băieții merg cu plugușorul,
acest colind ne fiind destinat pentru fete. Vorbele din bătrâni spun că dacă o fată merge cu
plugușorul acesteia nu îi va mai crește pieptul. Însă, pentru a trece peste această nedreptate,
fetelor le este permis exclusiv să meargă cu grâușorul. Domnișoarele de toate vârstele iau
grâul pus de Sf. Andrei și îl leagă cu o fundă roșie apoi pleacă prin sate pentru a le ura
consăteniilor ca pogoarele lor să fie pline

Capra și Ursul

Acestea sunt colinde destinate în special copiilor mai mari. Cel mai probabil s-a ajuns
la asta datorită orei târzii la care încep colindătorii să plece pe drum. Atât capra cât și ursul au
ca menire să sperie spiritele rele pentru a nu intra în noul an. Pentru asta colindătorii fac o
grămadă de gălăgie cu ajutorul bicelor, tobelor și clopotelor. Ceea ce este specific la acest
colind este faptul că unul dintre tineri este costumat în animalul specificat în colind.

2
 Umblatul cu capra de Crăciun

Umblatul cu capra este un obicei de Crăciun ce ţine, de regulă, de la Crăciun până la

Anul Nou. Numele acestui obicei în Muntenia şi Oltenia este brezaia.

Capra este însoţită de o ceată zgomotoasă cu nelipsiţii lăutari care acompaniază dansul
caprei, care sare, se roteşte şi se apleacă, în acelaşi timp clămpănind ritmic din fălcile de
lemn. Spectacolul se remarcă mai ales prin originalitatea costumului şi a coregrafiei.

Cercetătorii presupun că dansul caprei provine din ceremoniile sacre arhaice închinate
renaşterii divinităţii.

Primul colind, care se cântă la fiecare casă, în Ajunul Crăciunului, este colindul de uşă
sau de fereastră. Prin aceast colind se invocă trezirea rituală a gazdelor, pentru a-i întâmpina
pe colindătorii ce le aduc vestea naşterii lui Hristos şi pentru a se pregăti să celebreze marea
sărbătoare a Naşterii Domnului: ”Sculaţi, sculaţi, boieri mari/ Florile dalbe/ Sculaţi, voi,
români plugari/ Că vă vin colindători/ Noaptea pe la cântători/ Şi v-aduc un Dumnezeu/ Să vă
mântuie de rău/ Un Dumnezeu nou născut”. Refrenul ”Florile dalbe”, des întâlnit în poezia
colindelor, are astăzi numai o valoare simbolică. Se presupune, însă, că la origine el era o
formulă magică, rostită concomitent cu atingerea persoanei colindate cu o ramură înflorită de
măr.

3
 Citarea ramurii de măr în colinde, la fel ca şi folosirea ei rituală, avea rostul de a
transmite omului calităţi atribuite plantei: energie şi vigoare şi este întrucâtva înrudit cu
obiceiul sorcovitului de AnulNou.

Superstiții de Crăciun
Se spune că pentru a avea noroc, în anul ce bate la uşă, nu trebuie să mănânci nimic în ajun
de Crăciun. În ziua de Ajun nu sunt permise supărarea, certurile şi loviturile: cel care loveşte
cu pumnul va primi înapoi tot atâţia pumni cât a dat.

Conform unei superstiţii, în ziua de Ajun nu este permis consumul de rachiu. Se spune că cel
care bea rachiu pe 24 decembrie, va fi batjocorit de diavol.

Un obicei popular este aducerea unei crenguţe de vâsc în casă. Aceasta este aducătoare de
noroc, belşug şi alungă certurile şi ghinionul. O tradiţie presupune împodobirea bradului de
Crăciun cu un săculeţ mic, umplut cu boabe de fasole albă. Acestea simbolizează puritatea
sufletului.

Casa nu trebuie măturată în ziua de Ajun, căci aşa se alungă tot norocul. O altă tradiţie este
recuperarea tuturor bunurilor împrumutate de-a lungul anului.

O superstiţie spune că dacă un bărbat intră primul în casă în ziua de Ajun şi ziua de Crăciun,
familia va fi binecuvântată cu noroc tot anul care urmează.

Un obicei respectat în special la sate este aruncarea boabelor de grâu sau porumb către
colindători.

Boabele călcate trebuiesc împărţite apoi la păsări, pentru ca acestea să dea ouă din belşug în
noul an. Ajunul Crăciunului este o sărbătoare plină de obiceiuri şi tradiţii populare, multe
dintre ele păstrându-se încă atât la sate, cât şi la oraşe.

Colinde Muntenia

1 Au sosit colindatori

Ne-au sosit colindatori,

Florile dalbe,
Noaptea pe la cantatori .

Si ne zic mereu, mereu,

Florile dalbe,
Si-L aduc pe Dumnezeu.

Dumnezeu adevarat,
Florile dalbe,
Soare-n raze luminat.

Florile dalbe,

Ne-au sosit colindatori,

Noaptea pe la cantatori

4
 2 . Buna dimineata la Mos Ajun

Buna dimineata la Mos Ajun

Ne dati ori nu ne dati?
Ne dati ori nu ne dati?
Ne dati, ne dati?

Am venit si noi odata

La multi ani cu sanatate
Domnul Sfant sa ne ajute
La covrigi si la nuci multe!

Buna dimineata la Mos Ajun

Ne dati ori nu ne dati?
Ne dati ori nu ne dati?
Ne dati, ne dati?

5 lucruri pe care sa le faci în preajma Crăciunului

Crăciunul înseamnă rugăciune, bucurie, dărnicie și voie bună. De Crăciun trebuie să

fim mai buni, să avem familia alături, să facem vizite rudelor și prietenilor, să ne răsfățam cu
bucate alese, dar mai trebuie să facem câteva lucruri, ca să avem spor în toate, în anul care
vine!

5
 Se spune că dacă mănânci mere în Ajunul Crăciunului, vei fi sănătos tot anul. Așadar,
merele nu trebuie să lipsească de pe masa noastră, nici pe 25 decembrie.

În prima zi de Crăciun, este bine să te speli pe față cu apă în care ai pus un ban de
argint, pentru că astfel te vei bucura de sănătate și spor în toate, în anul care vine.

Ascultă și cântă colindele! Răsplătește-i pe urători cu nuci, mere, covrigi sau bani. Cel
ce nu primește colindătorii și nu îi recompensează nu va avea în viitor belșug.

Ia cadouri celor dragi! Nu e nevoie să investești mult, dar asigură-te că ai ce pune sub
brad pentru persoanele dragi.

Dacă plănuiești să faci Crăciunul acasă, în familie, și aștepți prieteni, rude, asigură-te
că ai pe masă bucatele tradiționale din porc: tobă, lebăr, sarmale, cârnați și fiptură cu murături
țărănești. Meniul nu va fi complet fără binecunoscutul cozonac și un pahar de vin roșu. De pe
masă nu trebuie să vă lipsească o ramură de brad, dar și câteva fire de vâsc.

Legende legate de Moș Crăciun , cel mai iubit moș din lume

An de an, toată lumea îl așteaptă cu nerăbdare pe Moș Crăciun, însă câți dintre noi îi
cunosc oare povestea? Iată câteva lucruri despre legenda mult iubitului moș ce poartă straie
roșii, în Ajunul Crăciunului!

Legenda lui Moş Crăciun este una veche de sute de ani şi este derivată de fapt din
povestea Sfântului Nicolae. Se spune că Sf. Nicolae a renunțat la o parte din averea sa și a
hotărât să călătorească în lumea largă, pentru a-i ajuta pe oamenii săraci, de la sate.

Mai circulă și zvonul cum că Moş Crăciun trăieşte la Polul Nord împreună cu
spiriduşii lui. Cu toții pregătesc an de an cadouri pentru copiii din întreaga lume.

O altă poveste legată de cel mai iubit dintre moși sună cam așa: la marginea unui oraș,
cu mult timp în urmă, trăia un meșter bătrân care confecționa jucării. Tot anul meșterea la ele
cu dragoste și răbdare. Erau minunate si nu semănau una cu alta. În Ajunul Crăciunului,
bătrânul meșter plecă din oraș să-și vândă jucăriile, dar cum oameni din acel oraș nu erau
prea bogați, meșterul le vindea pe mai nimic.

O alta îl leagă pe Moș Crăciun de nașterea lui Isus Hristos. Legenda spune că, fără
acordul soţului, soția moșului o găzduiește pe Fecioara Maria, oferindu-i adăpost în grajd.
Aflând acest lucru, Crăciun se înfurie şi îi taie mâinile, însă Maica Domnului i le lipeşte la
loc. Minunea îl converteşte pe Crăciun la creştinism. De bucurie că nevasta sa a scăpat
nevătămată de pedeapsa lui necugetată, Crăciun aprinde un rug din trunchiuri de brad în
curtea lui şi joacă o horă cu toate slugile lui. După joc, Crăciun împarte sfintei familii daruri
păstoreşti: lapte, urdă, smântână. De aici transfigurarea lui Moş Crăciun într-un sfânt, care
aduce, de ziua naşterii lui Iisus, daruri copiilor, obicei care se suprapune cu amintirea
darurilor pe care, după legenda evanghelică, le aduceau regii-magi în staul noului Mesia.

Cum să împodobești casa de Crăciun

Pe 25 decembrie, credincioșii sărbătoresc Nașterea Mântuitorului. Iată ce nu ar trebui

să-ți lipsească din casă, dacă vrei să ai noroc în anul care vine!

6
 Nu ar trebui să existe casă de român care să nu aibă un brad. Bradul este un simbol
important al Crăciunului, iar împodobirea acestuia este o tradiție care se respectă și acum cu
sfințenie. În ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie, toată familia se reunește și împodobește
bradul, ascultând colinde.

Din bătrâni se povestește că în ziua de Crăciun, acum foarte mult timp, ciobanii
coborau tocmai din varful munților și aduceau cu ei crengi de vâsc, pe care le foloseau pentru
a vindeca bolile oamenilor, dar și a animalelor. Așadar, vâscul a rămas și astăzi un simbol al
sănătății și bunăstării și trebuie să aveți măcar p crenguță în casă.

O tradiție veche și care vine din zona Moldovei spune că pentru a atrage norocul în
casă, aceasta trebuie decorată cu crenguțe din plante. Busuiocul și maghiranul sunt două
plante care vor atrage norocul asupra casei și care trebuie să se regăsească printre
decorațiunile de Crăciun