Tradiții și obiceiuri de iarnă în satele hunedorene

Prof. Despa Elena Anca

Centrul Școlar pt. Educație Incluzivă “Rudolf Steiner” Hunedoara

Nașterea Domnului este o sărbătoare mare, iar masa trebuie să fie îmbelșugată. Această
sărbătoare parcă nu are un farmec aparte fără obiceiurile și datinile existente în fiecare colț al
țării. Lumea satelor din Eșara Hațegului nu duce lipsă de aceste obiceiuri. Unele dintre ele s-au
păstrat, altele s-au pierdut de-a lungul veacurilor.

Pițăraii, primii vestitori ai Crăciunului

Acesta sărbătoare este păstrată încă din timpul dacilor și are ca semnificație sacrificiul
adus Divinității pentru bogăția roadelor pământului dar și a pomilor. În ficare an, în dimineața
zilei de 24 decembrie, cete de copii se strâng și umblă din casă-n casă pentru a vesti Nașterea
Domnului. Oamenii îi așteaptă în poartă și le răsplătesc urarea cu dulciuri, spre deosebire de
vremurile trecute, când pițărăii erau răsplătiți cu mere și nuci.

În ceea ce privește strigăturile, acestea diferă de la o comuna la alta. Dacă în satul

Unciuc, ce aparține comunei Râu de Mori, cei care merg în Pițărăi strigă:
,, Sări, sări Marie a lu' Dagiun
Mâne-i ziua de Crăciun
Dă și mie un pițărău
Cât de mic și cât de rău
Să bag în săcuiu meu"
În Peștenița cei care merg pe la casele oamenilor în dimineața Ajunului de Crăciun urează în
felul următor:
,, Bună zâua lu' Ajun
Că mâine-i a lu' Crăciun
Că-i cu miei, cu purcei
Cure baba dupa ei
Dă-mi nuci că-s mai dulci
Dă-mi un pițărău cât de rău
Să-l îmbuc, să mă duc
Dă-mi o lingură de zamă
Să s-ajungă pan' desară."
După această strigatură localnicii îi răsplătesc, iar pițărăii în semn de mulțumire le urează :
,, Rod în grâu,
Rod în secaăra,
Rod de primăvară".

Jocul caprei de Anul Nou

 Obiceiurile nu sunt legate numai de sărbătoare Crăciunului, ci continua și în Ajun de An
Nou, precum și în prima zi a Noului An. Tinerii și nu numai ei, se strang în cete și umblă pe la
casele sătenilor pentru a face urări pentru anul ce va veni.
Jocul caprei este unul din obiceiurile străvechi care nu s-a pierdut în negura vremii. În prima zi a
Anului Nou, în satul Păclișa din comuna Totești, după îndelungi pregătiri, cete de bărbați se
costumează și pornesc pe ulițele satelor, din casă-n casă, cu capra. Ceata cuprinde personaje
costumate în: capră, doctor, negustor, cioban dar și alte personaje mascate numite ,,bloji". În
această componență, ceata parcurge întreaga așezare sătească pentru a juca capra, joc ce aduce
noroc și belșug în casele gazdelor. Mai apoi capra este omorâtă, această scenă având semnificația
sfârșitului de an, iar învierea caprei, cu ajutorul doctorului, semnificând începerea celuilant an.
În satul Grid, din judeţul Hunedoara, nu există sărbătoare a Naşterii Domnului fără
Căluşar. Cetele de tineri pornesc la colindat încă din prima zi de Crăciun, în dans şi
strigătură."Colindul Căluşarului" este un dans popular fecioresc, moştenit din perioada pre-
romană. Ceata este formată după reguli stricte: sunt toţi tineri neînsuraţi, iar cel mai în vârstă
dintre ei, care trebuie să fie şi cel mai bun dansator, este numit "vătaf ". Păstrarea obiceiului este
nu doar o datorie, dar şi o mândrie pentru săteni. -căluşarii - dans popular fecioresc, cu origine
pre-romană, fiind cel mai vechi şi mai spectaculos dintre dansurile tradiţionale româneşti. Ceata
de căluşari este formată din 8 până la 20 de feciori (în funcţie de tradiţia locală şi de numărul
feciorilor din sat) îmbrăcaţi în costum popular tradiţional.
Căluşarii intră în curţile oamenilor şi dansează "Roata" sau "Bătuta", la alegerea gazdei.
Acolo unde sunt fete de măritat, căluşarii le invită la dans. Pe vremuri, se credea că astfel li se
grăbeşte căsătoria. La final, junii sunt răsplătiţi.
Periplul pe la casele oamenilor cu "Căluşarul" se încheie după ce toată lumea este colindată. În
satul Grid, obiceiul durează, de obicei, trei zile.