Tradiții și obiceiuri de iarnă și primăvară

Trepăduși Maria Elena

Liceul Tehnologic Nicolae Stoica de Hațeg

Mehadia, Caraș-Severin

Deşi progresul schimbă zilnic viata societăţii si implicit ne obligă şi pe noi, ca

oameni sa ne schimbăm, e frumos să păstrăm datinile si obiceiurile strămoşeşti. Cea
mai bogată perioadă din an în datini si obiceiuri este perioada de iarnă începând cu
Sfantul Nicolae si terminând cu Sfântul Ion.

Parcă aceste obiceiuri fac o punte între generaţii bucurându-i deopotrivă pe cei
mari dar mai ales pe cei mici.

Voi descrie in rândurile ce urmează o datină, un obicei numit “colindatul’ care

începe pe 24 decembrie si poate continua 2-3 zile in funcţie de zona etnografică. La
colindat participă grupuri mai mari sau mai mici de copii, tineri sau chiar adulţi.
Colindatul se desfăsoară in curtea gazdelor, sub fereastră sau in casă. Colindătorii sunt
primiţi cu bucurie deoarece se crede ca acea casă care este colindată are parte de
un an viitor prosper, cu sănătate si bunăstare.

Colindătorii sunt recompensaţi cu nuci, mere, covrigi, dulciuri, bomboane, colaci

şi chiar bani.

În zona Banatului Montan în ajunul Crăciunului în noaptea dinspre 24-25

decembrie nu se stinge focul in vatră, în sobă, pentru ca anul ce urmează să fie
luminos si bogat.

În aceste zile se împodobeste bradul iar sub brad se pun un colac, un cârnat si
o sticlă cu rachiu, daruri pentru Moş Crăciun. Pentru calul acestuia se pune nutreţ,
grăunţe şi fân.

Tot în această noapte tinerii se adună în unele case în grupuri şi îşi pun măşti.
Fetele poartă măşti de băieţi si băieţii poartă măşti de fete. Începe jocul, dansul.
Fetele cu măşti de baiat iau cate o tânără la joc, iar băieţii cu măşti de fete iau
câte un fecior. În timpul jocului mascaţii sărută perechea aleasă.

În Maramureş are loc “ jocul moşilor” : colindarea gazdelor de către colindători

deghizaţi cu măşti. Aceştia urează sănătate şi fericire celor ce i-au primit in curte sau
casă. Toţi colindătorii primesc căte un colac care simbolizează soarele, mere si nuci.

În ziua de Crăciun nu se spală nu se dă nimic cu împrumut. Animalele din

ogradă primesc mâncare din belşug. Se spune ca dacă adorm pe partea stângă va fi
o iarnă lungă si geroasă.
 În Bucovina se crede că toate colindele sunt rostite pentru a alunga diavolii şi
pentru curăţirea satului de rele. Mare păcat este atunci când o gospodărie are uşa
încuiată în ajunul Crăciunului.

Din cadrul ritualului colindelor fac parte cântecele de stea, vifleemul, pluguşorul,
sorcova.Se joacă vasilica, jocuri cu măşti: ţurca, cerbul, brezaia.

Aceste frumoase tradiţiii şi obiceiuri se transmit de la o generaţie la alta, spre

mirarea străinilor care ne vizitează meleagurile. Acestea dau frumuseţe şi unicitate
ţării noastre, Moldova fiind zona privilegiată din acest punct de vedere.

În Banat, zona unde m-am născut şi unde trăiesc şi acum, in ziua de Crăciun,
adică 25 Decembrie se merge cu ‘’ împărţitul ‘’ adica fiecare copil merge cu un colac şi
un cârnat în coşuleţ la rude, vecini, cunoscuţi. Primeşte în schimb alt colac şi alt
cârnat şi bani după posibilităţile gazdei. Colacul şi cârnatul sunt date de pomană
morţilor pe care fiecare îi are şi vrea să îi pomenească. Aşa adună fiecare copil bani
pentru a-şi cumpăra diverse lucruri. Este aşteptat preotul care sfinţeşte fiecare casă
purtând icoana Maicii Domnului, iar înainte de Sfântul Ion preotul vizitează din nou
casele stropind cu busuioc şi aghiazmă oameni, animale, gospodării pentru a fi feriţi
de rele anul ce va să vie. Femeile merg la cimitir unde aprind lumânări şi pomenesc
pe cei dragi plecaţi în lumea fără de dor, unii împodobesc crucile cu beteală,
globuleţe mai ales dacă sunt copii cei decedaţi şi mamele îşi alină durerea petrecând
timp cu copiii lor plecati la cele veşnice.

Sărbătorile de iarnă se încheie odată cu Sfântul Ion, când noul an îşi intră în
drepturi şi copiii încep şcoala.

Începutul sărbătorii de Paste e marcată odată cu postul de 6 săptămâni.În

săptămâna Patimilor, ultima săptămână de post, la Joia Mare țăranii încetează lucrul la
câmp, femeile coc pasca, fac prăjiturile și vopsesc ouăle.În ziua de vineri, numită Vinerea
neagră unele persoane nu mănâncă nimic, țin așa numitul post negru. În noaptea de
sâmbătă spre duminică oamenii se spală cu apă curate, își pun haine noi, iau o lumânare și
pornesc spre biserică. Spre sfârșitul slujbei, alaiul în frunte cu preotul înconjoară biserica de
trei ori cu lumânarile aprinse.Fiecare se întoarce acasă cu lumânarea aprinsă și atunci pot
mânca ouă roșii după urarea Cristos a înviat pe care o spune persoana mai în vârstă și
răspunsul Adevărat a înviat. În ziua de duminică, prima zi de Paște, copiii rudelor, vecinilor
vin cu Împărțitul, dar de data aceasta cu ou roșu și colac, pe care îl dau de pomană morților
din familia lor. Primesc la schimb alt colac și ou roșu de la gazdă și bani.

A doua zi de Paști, după slujba de la biserică preotul și enoriașii merg la cimitir iar
fiecare merge la mormântul familiei sale unde ciocnește ouă, dă și primește ouă roșii de
pomană morților. Se întorc oamenii plecați peste mări și țări, se vizitează, servesc bucate din
miel. Marți, a treia zi de Paști nu se lucrează deși este zi de însemnătate mai mică.