AMINTIRI DIN NEGURA UITARII ....

- rezumat-

BLIDAR CRINA ROZALIA

SCOALA GIMANZIALA BAITA DE SUB CODRU
JUD MARMAURES

Obiceiurile noastre ale romanilor sunt multe si frumoase, in special cele din preajma
sarbatorilor de iarna. Cu parere de rau, trebuie sa recunoastem ca acestea se cam pierd in negura
timpului. Ar trebui s avem mai mult drag de ele i s nvm s preuim cu adevrat bucuria i
nelepciunea pe care acestea ni le ofer la fiecare final de an, odat cu srbtorirea naterii
pruncului Iisus.

Maramureul mai pstreaz nc vii multe dintre tradiiile i obiceiurile care se practic de
srbtorile de iarn. Pe lng celebrul obicei al colindatului, umblatul cu Viflaimul sau cu Steaua, n
unele zone ale judeului rmn nc tradiii nealterate. Maramureul nglobeaz toat viaa rural,
neschimbat obiceiurile ranului romn i modul lor de via. Orice trector, musafir sau turist, ce
poposete prin zon, are oportunitatea de a face un pas napoi n timp i de a fi martorul unei viei
simple, trudite n natura acestui meleag.

Cu o saptamana inainte de Craciun, in zona Codru din Maramures incep pregatirile pentru
colindat, culminand in cele doua zile anterioare sarbatorii, cand se pregatesc mancarurile si se
impodobesc interioarele locuintelor: masa cu fata brodata, fete de perne ornamentate, pe pereti se
pun sterguri si blide ornamentate, crengi de brad, banita, busuioc, brebenoc.
In seara de 23 spre 24 decembrie, pana dupa miezul noptii si in unele locuri pana la ziua,
cete de copii merg din casa in casa cu colinda pentru a vesti nasterea pruncului Isus. "Viflaimul si
Steaua este datina prin care tinerii reprezinta la Craciun nasterea lui lisus Hristos, siretenia lui Irod,
care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul si adesea infruntarea necredintei, personificate
printr-un copil sau printr-un cioban.
In Ajunul Craciunului, in satele din Maramures primii care pleaca la colindat sunt copiii. Cu
traistutele in gat, acestia merg pe la case ca sa anunte marele eveniment care se va produce, iar in
schimbul colindei lor se obisnuiste sa se ofere colacuti, nuci, mere, iar acum, din ce in ce mai des,
se dau bani. Imi aduc aminte cum mama ne facea acele pupeze din alaut, obicei pe care il respecta si
in ziua de azi, copiii mei fiind norocosi din acest punct de vedere pentru ca au norocul de a participa
la toate ritualurile, conform traditiei, care desi nu este respectata prea mult in zilele noastre, totusi
mama isi face timp sa-i resfete cu ceea ce era odinioara.
Cand toate pregatirile sunt gata, bunicul Nei porneste la colindat cu cei doi copii ai mei si cu
fetita fratelui meu. Ca in fiecare an, merg pe la vecini apoi pe la rudenii si prieteni. De fiecare data,
are grija sa il trimita mai intai pe micul Patric, sa zica Steaua, pentru ca asa e bine, sa intre intai in
casa baietii, apoi intra fetele cu colinda. La intare in casa se intreaba Veselide gazda? apoi, daca se
raspunde Veseli, veseli, se intra si se spune Buna seara lui Craciun. In incheiere se spune o
multamitura, apoi gazdele ii rasfata pe colindatori cu dulciuri, nuci, mere, bani si colacei. La plecare
colindatorii saluta gazdele cu Sabatori fericite! sau Craciun fericit!.
In dimineata de Craciun se mergea a cucuta: baieti si fete mergeau din casa in casa pentru a
primi bucate, traditia spunea c ain ziua de Craciun nimeni nu trebuie sa fie flamand. Noaptea primei
zile de Craciun este numita noaptea talharului, pentru ca se spune ca acum toata lumea doarme
fiind obosita dupa noapte nedormita de dinainte iar hotii pot lucra nestingheriti. In toate cele trei
zile a Craciunului se merge cu colindul de la unii la altii, rudeniile, prietenii, vecinii.
 Anul Nou aduce cu el o serie de noi traditii, credinte si obiceiuri; pretutindeni sunt semne
care, talmacite, arata cum va fi tot anul care vine; cetele de uratori care vestesc noul an, Jocul
Caprei si Plugusorul stau la loc de cinste in aceasta zi. In Tara Codrului, acum este seara in care
umbla mascatii, un obicei frumos si plin de veselie. Se spune ca e bine ca prima data in casa sa intre
un barbat pentru a aduce noroc si prosperitate casei. Cu cat e mai brunet barbatul ce intra in casa cu
atat mai mare va fi norocul. In dimineata de Anul Nou se merge cu Sorcova. In copilaria mea, acum
mergeau de fapt baietii cu plugusorul iar fetele cu Sorcova. Acum s-au mai schimbat unele din
aceste obiceiuri.
De Boboteaza, casele tuturor credincioilor sunt sfinite cu agheasma de preotul comunitatii;
sosirea lui e vestita de cete de copii care ureaz gazdelor belug; semnificaia cretina a zilei se
mpletete cu vechi credine si practici magice de aflare a ursitului.
In Tara Codrului este un obicei inedit legat de aceasta srbtoare, si anume furatul porilor.
In noaptea din Ajunul Bobotezei, bieii satului umbla pe la casele unde stau fete si le fura porile.
De obicei se face schimb de pori la tinerii ce vorbesc laolalt, adic la cei ce sunt prieteni, sau au in
vedere o apropiata casatorie. Insa pe lng porile furate se mai furau si care, snii, care uneori erau
demontate si montate pe sura sau cine tie pe unde la alte gazde. Mare necaz pe capul celor ce se
trezeau cu ele furate. Dimineaa toata lumea iese la cutat de pori, snii sau carue. De obicei tatii
fetelor i pzesc porile, stand de pnda, insa tot fr pori rmn, chiar si cei ce merg la furat
rmn fr pori pentru ca sunt mai multe cete de hoi. mi aduc aminte de o discuie a unui ofer
din alta zona, care trebuia sa fac o cursa la noi in comuna chiar in dimineaa de Boboteaza, discuie
din care reieea faptul ca i se prea ca oamenii de la noi sunt ciudai , ca in loc sa i pun porile la
drum, la curte, si le-au agat in stlpi. Era un an in care in centrul satului, fiecare stlp de curent si
de telefon, avea agat in el cate o poarta. Nostim si ciudat in acelai timp.
Tot acum este obiceiul in care la fetele sau bieii care au cam trecut de vremea mritiului si
al nsurtorii li se pun ppui de crpe, adic moi si babe, nsoite de cate o scrisoare in care li se
sugera care le-ar fi posibilul partener de viata, si de obicei era destul de acida si ofensatoare
scrisoarea.
Continund sa fie o srbtoare care respecta tradiiile si obiceiurile, Crciunul in Tara
Codrului se pstreaz cu sfinenie, dup datina strmoeasc. Lumea petrece mpreuna cu familia si
prietenii trei zile intr-una. Srbtoarea Crciunului are trei etape: prima este cea de pregtire, postul
si toate celelalte aciuni in care intra curirea casei, a curii, a mormintelor, apoi urmeaz cea de-a
doua perioada, cea cuprinsa intre 23 decembrie, cnd este Ajunul Crciunului, si 31 ianuarie Ajunul
Anului Nou. In final putem vorbi de cea de a treia perioada, cea cuprinsa intre Anul Nou, sau
Crciunul Mic cum era numit in vechime, si Boboteaza.
Prin fastul si diversitatea lor, srbtorile de iarna sunt cele mai ample si mai
spectaculoase din cultura populara actuala.