Sunteți pe pagina 1din 4

Dobrogea, obiceiuri si traditii

Frumoasa noastra regiune Dobrogea, e plin de frumusei naturale, unde intalnim oameni deosebii care ii respecta din moi stramoi, mai mult sau mai puin, obiceiurile si tradiiile. Aici, intalnim obiceiuri i tradiii precum: n seara de Sfntul Vasile cnd se pun afar, pe pervazul ferestrei, attea coji de ceap, cte persoane sunt n cas. n fiecare coaj de ceap se pune cte puin sare se las pn a doua zi, cnd se caut pentru vedea n care coaj este mai mult ap sau in care s-a umezit sarea prea mult, pentru a ti astfel cine va avea mai mult noroc peste an. Boboteaza practicat in ziua de 6 ianuarie, obiceiul const n recuperarea de ctre flaci a crucii aruncate in ap, dovedind astfel trecerea lor in randul barbatilor. Olaria, tradiice ce semnifica purificarea aierului i gonirea duhurilor rele din mprejurimile localitaii inainte de nceperea Postului Mare. Se mai numeste i Hurhumbalu, functie de localitate (Niculiel, Parche, Izvoarele). Obiceiul consta n aprinderea pe dealuri a unor focuri de resturi vegetale sau de Episcopul de Boboteaza furaje consummate de animale pe timp de iarn, simboliznd purificarea vechii vegetaii pentru a face loc unei vegetaii noi i proaspete. Rostogolirea pe dealuri a roilor de caru infurate n paie, simbolizeaz soarele pe cer i purificarea a tot ce a fost ru in comunitate. Cucii care reprezint un ceremonial de fertilizare i purificare a spaiului i timpului n prima zi dup Lsatul Secului de Pate, odicei rar intlnit in zilele noastre. Acum obiceiul este o parada a mastilor de cuci si cucoaice, urmat de o bataie si de hor. n vechime este atestat un obicei mai amplu, in trei parti. Prima se desfsura in dimineaa zilei de Lasata Secului, cnd cucoaicele (flacai travestii in femei), cutreierau satele simulnd baaia cu chiuliciul (un bici in varful cruia atarna o opinca rupt). A doua parte a obiceiului o constituia o pies care o avea in centru pe "bunica cucilor", n jurul creia se adunau, n mijlocul satului, miri si mirese, ciobani i ciobanie, vanatori si vraci, constituind o parada zgomotoas. Dupa ce trgeau trei brazde simbolice, in forma de cerc, unul dintre ei (de obicei mirele) era udat cu vin.

Seara se desfsura ultima parte a carnavalului, cnd mastile erau rupte de pe cap, se trnteau pe pmnt, se calcau in picioare si se striga: "S piar cu tine Tot ce-i ru in mine i s fie luminat Cum am fost nturnat." Sfritul era, firete, hora. Obiceiului traditonal dobrogen, dupa dictionarul Obiceiuri populare de peste an de Ion Ghinoiu, este descris astfel : Cucii reprezint un ceremonial de fertilizare si purificare a spaiului si timpului n prima zi dupa Lsatul Secului de Paste, prin practica magic a Btutului Ritual, practic mplinit de feciorii si brbaii tineri mascai n ciudate reprezentri zoomorfe. Ceremonialul este o datin de primvara cu valente purificatoare atestat numai in sudul-estul tarii. Cucii alergau in prim dimineat dup Lsatul Secului, uneori in ziua Lsatului de Sec, dupa copii, femei, brbai pe care i atingeau si adesea i tranteau. Seara se adunau i mergeau din cas n cas pentru a face cte o hora. Prin intermediul mtii, cucul alunga cu zgomotul clopotului, spiritele rele,gonea boala

Lzrelul. Lzr sau Lzrica este un zeu al vegetaiei care moare si renate in fiecare an, primvara, simboliznd regenerarea naturii. Acest obicei se practic dimineaa, n Smbta Floriilor (Sfntul Lazr) ca un colind cntat de fete mbrcate n costume tradiionale viu colorate ce cnt i joac o hor spart, unduitoare, n curtea gospodarului, pe un text despre Lazr ce a czut din copac i a murit transformndu-se n vegetaie. Dansul se repet n curtea vecinilor i rudelor uneia sau alteia dintre fete. Lanul de fete este aranjat n ordine descresctoare, avnd n frunte pe cea mai nalt, buianciu care conduce jocul i primete darurile: bani, fin, ou. La sfrit se adun labuianciu acas, mpart darurile i fac o mas pentru participante Paparuda practicat n a treia zi de Pati n localitaile Niculiel, Luncavia, Vacareni, Jijila Obiceiul const in stropirea cu apa a unui alai de tinere sau de femei btrane, impodobite cu flori sau cu ramuri verzi, ce intra din curte n curte. Tinerele sau btranele, danseaz si cant pentru ploaie, apoi sunt udate de gazd sau se ud ntre ele. Mersul cu Mo Ajun, practicat in Ajunul serii de Crciun, in general de copii care reiau colindele cantata odinioara de catre cetele de flcai i brbai. Ursul, Brezaia, Capra practicate n seara Ajunului de Crciun - obiceiuri al colindatului cu masti, ce se mai practic n localitile Niculiel, Valea Teilor, Greci, Enisala.

Paparudele

Oleleu- practicat in seara Ajunului de Crciun de grupuri de flaci ce bat cu tlangile n pmnt aezai in cerc sau semicerc in faa casei sau porii simboliznd protejarea gospodriei de spiritele rele. Obiceiul se mai practica in zona Macinului. Mooiul se practic i azi, numai la Luncavia, obicei al colindatului cu mti ce a devenit o emblem nu numai a Luncaviei, dar i a Dobrogei. Mooii sunt tineri mbrcai n piele de vulpe, cu cojoc lung de ln. Pe cap poart coarne de cerb sau de berbec, iar faa le este acoperit de o masc confecionat din ctrun (trtcu). La bru sunt ncini cu o centur lat de care sunt prinse tlngi mari sau mai muli clopoei. Cetele sunt formate din 20 - 30 de mooi. n seara de 24 decembrie, n ajunul Crciunului, cetele de mooi defileaz n centrul comunei Luncavia. Apoi, pleac n satele Luncavia i Rachelu i colind din u n u. Mooii reprezint cele mai arhaice forme ale cretinismului, alungtorii tuturor relelor i nenorocirilor care ncearc s ncheie anul. Mooiul are rolul de a vesti Naterea Mntuitorului i de a sfini casa gospodarului. Semanatul este practicat in ziua de Anul Nou Obicei practicat de copii ce intra din cas n cas i arunc cu boabe de gru, spunnd vorbe de bun augur pentru rodul pmntului n anul nou ce va veni. Conform unui obicei srvechi,in Dobroge, dup trei zile de la nasterea pruncului, mama acestuia trebuia s pun pe mas, pine, sare, mlai, o jumtate te sticl cu vin, dou lumnri i cteva fire de busuioc, penru Ursitoare. A doua zi ,moaa ia aceste produse, noapte urmnd s viseze soarta pruncului. Dup unele credine, Ursitoarele se numesc: Ursitoarea - care este cea mai mare dintre ele, fiind cea care ine fusul i furca, Soarta - cea care-i prezice destinul pruncului si Moartea, cea care curma firul. Uneori se spune c acest fir este dat de catre Dumnezeu Ursitoarelor, iar acestea trebuie s l pun pe pmnt, aeznd pe el toate ntmplrile pe care le va avea omul si de la care lnu se va putea abate cu nici un chip. n final, putem constata, c i n a noastra regiune ntlnim tradiii si obiceiuri pline de farmec, dar multe dintre ele risc s dispar datorit influenelor moderne i a lipsei de interes a tinerilor pentru acestea.