Uniunea Europeana- provocari actuale

AUTOR: prof. MOCANU MIRELA

LICEUL TEHNOLOGIC „ANGHEL SALIGNY” FETESTI

Uniunea Europeană, astăzi, reprezintă un important actor pe scena mondială. Ea, prin forţa
sa economică, prin populaţia de care dispune (circa 500 milioane de persoane), prin politicile
de o mare complexitate şi diversitate promovate atât în interiorul său, cât şi în afara sa, este o
voce ce se face tot mai auzită pe plan internaţional.

Europa nu este perfectă, dar este dornică să se schimbe ,iar provocarile actuale obligă
această organizație sa se schimbe într-un ritm mult mai accelerat. Uniunea Europeana va
trebui să facă faţă pe langă problemele obișnuite ale uniunii ( Politica industrială şi a
concurenţei ,Azil/Migraţie, Încălzirea globală , Euro/Uniunea monetară,Luare
deciziilor) și unor noi provocări generate de dorința unor state de a părăsi blocul comunitar
( brexitul) sau cele apărute în urma pandemiei de coronavirus ( impartirea echitabilă a
unor resurse -ex: stocurile de vaccinuri si medicamente) și războiului din Ucraina.

Provocarile UE :

Azil/Migraţie

Când sute de mii de migranţi au venit în Europa în 2015, multe state membre ale UE au fost
incapabile să facă faţă situaţiei. Ţări mediteraneene precum Italia şi Grecia au avut probleme
să gestioneze afluxul migranţilor sosiţi pe ţărmurile lor. De atunci politicile UE, mai ales în
domeniul securităţii de frontieră, s-au schimbat.

O reformă semnificativă a normelor privind azilul urmează încă să fie făcută, iar statele
membre ale UE nu par să ajungă la un acord prea curând privind distribuirea solicitanţilor de
azil în cadrul blocului.
Aceasta ar putea fi cea mai dificilă provocare pentru UE în următorii ani.

Încălzirea globală

UE ar trebui să devină neutră din punctul de vedere al climei până în 2050 - cel puţin în
ochii Comisiei Europene. Aceasta înseamnă că sectoarele economiei, aprovizionării cu
energie şi transporturilor trebuie modificate astfel încât gazele cu efect de seră să fie capturate
sau să nu se mai producă.

Dar strategia pe termen lung a UE referitoare la climă este încă neclară. Statele membre
trebuie să convină asupra unei abordări comune în deceniile următoare pentru reducerea
emisiilor de CO2,.
 Euro/Uniunea monetară

Nouăsprezece state membre UE deja folosesc moneda euro, iar toate celelalte, exceptând
Danemarca, urmează să se integreze şi ele în zona euro, conform tratatelor UE. Dar acest
lucru nu este preconizat să se întâmple în viitorul apropiat.

Multe rămân de făcut referitor la reformele zonei euro. La 10 ani după ultima criză
financiară, blocul valutar încă nu este considerat imun la criză. Pentru următorii ani, se
lucrează la un buget pentru zona euro şi la un mecanism de bailout pentru zona euro, printre
altele.

Brexitul

Brexit, este unul dintre schimbarile cele mai importante care s-au produs in lumea
europeană. Brexitul este o consecinţă a unor realităţi interne ale Marii Britanii, dar şi o
consecinţă a imperfecţiunilor în funcţionarea Uniunii Europene;
Cea mai mare provocare a U.E. in context brexit, a fost necesitatea semnarii unui acord al
uniunii cu Marea Britanie, astfel incat abbele parti sa beneficieze echitabil de avantajele
economice si nu numai.

Pandemia de Covid-19

Pandemia de Covid-19 a marcat in mod definitoriu atat statele membre, cat si activitatea la
nivel european, impunand decizii de narura economica si sociala radicale.
Atunci cand s-a declanșat criza la începutul anului 2020, UE a acționat rapid pentru a
sprijini sistemele de sănătate, a asigurat producția, achiziționarea și livrarea vaccinurilor în
țările UE.
A fost mobilizată la nivel european o serie amplă de instrumente și măsuri, dintre care
unele existau deja și au fost doar adaptate, altele au fost special create pentru a răspunde
noilor provocări
UE mobilizează toate mijloacele pe care le are la dispoziție pentru a ajuta statele membre să
își coordoneze răspunsurile naționale. În același timp, furnizează informații obiective cu
privire la răspândirea virusului, la modalitățile eficiente de a o limita și la măsurile luate
pentru a repara pagubele economice și sociale provocate de pandemie.

Razboiul din Ucraina

La 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina, într-o escaladare majoră a războiului ruso-
ucrainean, care a început în 2014. Invazia s-a soldat cu zeci de mii de morți de ambele părți.
Ea a provocat cea mai mare criză de refugiați din Europa de la cel de-al Doilea Război
Mondial încoace.
 UE a luat măsuri concrete pentru a sprijini Ucraina și țările învecinate acesteia care oferă
protecție persoanelor ce fug din calea războiului. Aceste măsuri includ:primirea
refugiaților prin intermediul mecanismului de protecție temporară,ajutor umanitar pentru
Ucraina și Republica Moldova,sprijin în materie de protecție civilă,sprijin pentru statele
membre care găzduiesc refugiați,asistență macrofinanciară pentru promovarea
stabilității,sprijin acordat forțelor armate ucrainene,sprijin pentru investigarea și urmărirea
penală a crimelor de război
Această criză nu este doar un conflict între două state, ci și un moment de reflecție pentru
europeni, fie că aceștia sunt cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, fie că sunt din
statele ce aspiră la acest statut. În acest sens, criza din Ucraina poate reprezenta un moment de
depășire a așa-numitei „oboseli a extinderii” (enlargement fatigue) Procesul extinderii poate fi
astfel revitalizat, atât pentru statele candidate, cât și pentru acele state din Parteneriatul Estic
care demonstrează o reală dorință de a se apropia de Uniunea Europeană. Acest lucru este, de
altfel, susținut de evoluțiile din ultimele câteva zile
Invadarea Ucrainei de către Rusia are un efect perturbator asupra piețelor
mondiale. Prețurile mondiale pentru principalele mărfuri, cum ar fi combustibilii și
îngrășămintele, au crescut la niveluri record.

Criza energetică
Războiul a provocat, de asemenea, incertitudine în ceea ce privește securitatea
aprovizionării cu energie. Rusia, care este în mod tradițional unul dintre principalii furnizori
de combustibili fosili ai UE, a suspendat livrarea de gaze către o serie de state membre ale
UE, determinând UE să reacționeze rapid pentru a asigura aprovizionarea tuturor țărilor.
Atacurile Rusiei asupra culturilor agricole și infrastructurii de transport au afectat
capacitatea Ucrainei de a-și exporta producția agroalimentară, ceea ce a agravat și mai mult
o criză alimentară la nivel mondial.
Statele membre ale Uniunii Europene, precum și cetățenii europeni, au dat dovadă de
solidaritate, respingând în mod unitar și fără drept de apel recursul la violență și agresiune
militară. Însă criza demonstrează, încă o dată, tocmai cât de importante sunt valorile și
principiile comune care stau la baza Uniunii Europene și care trebuie promovate și apărate
într-un sistem internațional complex. Miza crizei din Ucraina nu este numai viitorul euro-
atlantic al acesteia, ci însăși stabilitatea sistemului internațional bazat pe reguli.
Viitorul Uniunii Europene este larg disputat de diverși specialiști și analiști și depinde de
capacitatea acestei organizații de a trece peste problemele cu care se confruntă la momentul
de față.Abilitatea Uniunii Europeane de a-si atinge obiectivele a fost limitata de neintelegeri
intre statele membre, probleme economice si politice externe. Viitorul acestui proiect
european va fi posibil doar prin cooperarea tuturor membrilor actuali si viitori.

Bibliografie:
https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/coronavirus-response/overview-commissions-
response_en
https://europa.eu/europeanunion/index_ro
https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2022-0121_RO.html