UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Facultatea de Științe Economice București

Anul universitar 2022-2023

MAN ID DREPTUL AFACERILOR SEM 2

BREXITUL ȘI URMĂRILE
ACESTUIA

AUREL ILIE

GRUPA 101

AN 1
 CUPRINS

MAREA BRITANIE – SCURT ISTORIC

REGRETE POST-ADERARE

BREXIT

NOUA ÎNȚELEGERE

ARGUMENTELE IEȘIRII MARI BRITANII DIN UE

CUM AFECTEAZĂ BREXIT INTERESELE MUNCITORILOR

ȘI STUDENȚILOR ROMÂNI

EFECTELE BREXITULUI ASUPRA BRITANICILOR

 MAREA BRITANIE- SCURT ISTORIC

În jurul datei 6100 i.Hr. retragerea unor ghețari surpă coasta Norvegiei, iar tsunamiul
provocat este suficient de puternic încât să acopere sub ape o zonă mare de pământ din nord-
vestul Europei, numită Doggerland. Teritoriul de astăzi al Marii Britanii devine din
peninsulă, insulă, despărțitacum de continent prin Canalul Mânecii. Deşi perspectiva unei
analize minuţioase a schimbărilorsurvenite în următoarele opt milenii e fără îndoială
entuziasmantă pentru cititor, o vom rezuma încâteva propoziţii. Deşi există numeroase
schimburi culturale peste Canalul Mânecii şi Marea Nordului, inclusiv printr-o colonizare
romană şi mai târziu, normandă, cu impact profund asupra culturii indigene,insularitatea
scutește Marea Britanie de redefinirile de granițe tipice Europei continentale şistimulează
dezvoltarea unui imperiu colonial-maritim care are la apogeu peste 450 de milioane de
supuşi. Insulară pare şi atitudinea generală a britanicilor față de Europa, un continent de care
sunt(splendid) izolaţi la sfârşitul secolului XIX şi din care nu se simt parte; Europa răspunde
proporţional.

Drept dovadă – în 1963, când De Gaulle îi refuză Marii Britanii accederea la piața
comună(Comunitatea Economică Europeană) invocă diferențe structurale, nu doar
economice, între MareaBritanie și continent. Își încheie discursul de veto spunând că speră ca
în anii următori Marea Britanie să “acosteze” la continent.“Are în toate acţiunile ei obiceiuri
şi tradiţii foarte pronunţateşi foarte originale. Pe scurt, natura, structura, chiar situaţia
(conjuctura) care sunt ale Angliei diferă profund de cele ale continentalilor”. Pe de altă parte,
Churchill îi spune lui de Gaull că relaţia Marii Britanii cu America va fi întotdeauna mult mai
strânsă decât cea cu Europa continentală – „Știu acest lucru: de fiecare dată când avem a
alege între Europa și largul mării, vom alege largulmării . De fiecare dată când trebuie să aleg
între tine și Roosevelt, voi alege Roosevelt!”.Imediat după razboi, economiile slăbite ale
ţărilor europene şi aversiunile politice începând cu tensiunile istorice franco-germane puneau
în pericol viabilitatea Statelor Unite ale Europei;grăitor e eşecul Comunităţii Europene de
Apărare din 1954.La începutul anilor ‘60, Marea Britanieîşi schimbă atitudinea faţă de
proiectul european. Joacă un rol factori multipli, în măsuri greu de cuantificat , după Criza
Suezului (1956), “relaţia specială” între Anglia şi Americ se răceşte. Pe de altă parte, Marea
Britanie e forţată să se adapteze unei epoci post-coloniale, iar Comunitatea Economică
Europeană îşi dovedeşte profitabilitatea (mai mare decât a EFTA, din care Marea Britanie
făcea deja parte). După două vetouri ale lui De Gaulle, în 1963 şi 1967, Marea Britaniedevine
membru al Comunităţilor Europene, precursorul Uniunii, însă sentimentele eurosceptice nu
dispar odată cu semnarea unor tratate.

REGRETE POST-ADERARE
Contextul economic se schimbă. În anii ‘70 Marea Britanie primise titlul de “om bolnav al
Europei” şi “în anii ‘80, mulţi politicieni britanici argumentaseră că Marea Britanie avea
multe de învăţat din modul în care Franţa şi Germania îşi administrau economia”. În schimb,
“la sfârşitul anilor ‘90 punctul de vedere predominant în Regatul Unit era că restul Europei
avea multe de învăţat de la britanici” scrie Charles Grant, analist al Centre for European
Reform. În 1999, Margaret Thatcher spune “Pe parcursul vieţii mele toate problemele au avut
originea în Europa continentală şi toate soluţiile au venit din partea naţiunilor anglofone din
întreaga lume”.
The Economist sugerează într-un articol despre euroscepticism că o parte dintre membrii
partidului Tory speră să reconstituie un alt bloc politic, o alternativă la UE, sub forma unui
bloc economic al Commonwealth-ului. În plus, City of London, care s-a dezvoltat excelent în
lipsa monedei euro, a devenit din ce în ce mai anti-european în ultimii 10 ani, conform lui
Charles Grant. „Mulţi finanţatori au ajuns să vadă Uniunea Europeană în principal ca sursa
fiecărei reglementări care le displace” explică acesta.1
Calculului economic i se adauga anxietatea unui fost imperiu care îşi vede suveranitatea
ameninţată, tensiuni sociale cauzate de imigranţi şi un clivaj cultural-istoric consemnat şi
exacerbat de conştiinţa populară. Un studiu recent (martie 2015) pe tema atitudinilor
britanicilor legate de Europa arată că doar 15% din cetăţenii britanici se identifică drept
europeni (o constantă din 1996, când această întrebare a fost pusă pentru prima dată de către
operatorii de sondaj). Pe problema imigranţilor din interiorul UE, 41% dintre respondenți
consideră costurile mai mari decât beneficiile. Mai mult, 63% dintre britanici sunt
eurosceptici, această atitudine fiind definită fie prin dorința de a părăsi sau cea de a reduce
puterile Uniunii Europene. Dintre cei care se identifică drept europeni, doar 7% vor să iasă
din Uniune, deși mulți sunt critici la adresa instituțiilor europene; 43% dintre cei care se simt
europeni spun că vor ca puterile UE să fie reduse. Iar atitudinile negative faţă de Uniune sunt
în creştere – într-un sondaj realizat în decembrie 2015, 47% dintre respondenți se declarau în
favoarea părăsirii Uniunii. cu doar 38% în favoarea rămânerii și 14% indeciși.
1
http://qvorum.ro/brexit-un-nume-nou-pentru-o-problema-veche/
 BREXIT
După o criză economică care a demonstrat pericolele interdependenței economice și o
criză a refugiaților care alimentează temerile britanicilor privind migrația, termenul “Brexit”-
British exit, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană – a intrat în uzul comun. Prim-
ministrul David Cameron şi-a luat angajamentul ca până la sfârşitul anului 2017 să
organizeze un referendum pe tema ieşirii din Uniune.

Ce impact are Brexit? Depinde de cine interpretează datele. The Economist abordează
într-un articol oportunitatea Brexit din punctul de vedere al Marii Britanii, incluzând atât date
furnizate de campaniile In (pro-uniune) şi Out (eurosceptică), care diferă major, cât şi analize
independente. Pronind de la date furnizate de OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi
Dezvoltare Economică), The Economist conchide că Marea Britanie este una dintre ţările cu
cele mai puţine reglementări în domeniul economic-fiscal dintre statele membre ale Uniunii,
astfel încât e greu de crezut că Brexit ar aduce o despovărare majoră de reglementări. În plus,
în orice scenariu post-Brexit, Regatul Unit va trebui să se conformeze unor serii de standarde
aplicate în cadrul pieţei comune, dacă vrea să continue să aibă relaţii comerciale strânse cu
alte ţări europene. Mai mult, Reprezentantul pentru comerţ al SUA, Michael Froman, a
declarat la sfârşitul anului trecut că SUA nu este în mod particular interesată de acorduri
bilaterale de liber-schimb cu o singură ţară – în cazul Brexit, Marea Britanie.
În momentul de faţă, 45% din totalul exporturilor de bunuri şi servicii din partea Marii
Britanii se fac către ţări membre ale Uniunii. Confederation of British Industry, o importantă
organizație de lobby a sectorului de business, a publicat în 2015 un studiu în care arată că
aproximativ 70% din IMM-uri și 80% din companiile mari susțin rămânerea în Uniune.
Brexit ar decredibiliza proiectul european, deja şubrezit de crizele economice şi de
securitate de la început de secol XXI. Interesantă este schimbarea pe care ieşirea Marii
Britanii din Uniune ar avea-o asupra procesului decizional european. VoteWatch Europe
analizează modul în care echilibrul de putere din cadrul instituţiilor Uniunii şi, pe cale de
consecinţă, politicile europene, se vor schimba în absenţa europarlamentarilor britanici.
Printre tendinţele identificate se număra birocratizarea şi armonizarea reglementărilor fiscale
(pozitive sau negative, depinzând de orientarea politică).

“NOUA INŢELEGERE”
 Nu ar avea rost să vorbim despre Brexit, însă, dacă o a treia cale – a negocierii – s-ar
dovedi viabilă. David Cameron, un conservator care nu vrea să ridice ancora, ci să
mulţumească sentimentele eurosceptice care au crescut masiv baza de votanţi a UKIP, a ales
să lucreze împreună cu instituţiile europene în vederea obţinerii unor concesii pentru
britanici. Aşa cum unii comentatori au atras atenţia, Marea Britanie şi Uniunea Europeană se
afla într-o poziţie dificilă; acestea trebuie să găsească o cale de mijloc între pacificarea
vocilor eurosceptice prin obţinerea unor prevederi cât mai favorabile pentru Regatul Unit şi
respectarea principiilor constitutive ale Uniunii, astfel încât să nu acorde Marii Britanii genul
de tratament preferenţial care să trezească ostilitatea altor state membre. Pe 2 februarie a.c.,
preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, prezintă o variantă brută a unei înţelegeri cu
Marea Britanie, structurată în 4 capitole de negociere – guvernanţă economică,
competitivitate, suveranitate, precum şi prestaţii sociale şi libera circulaţie.

În secţiunea legată de guvernanţa economică se reiterează angajamentul Uniunii pentru

creşterea integrării economice a statelor membre. La punctul 3 se stipulează că ţările care nu
au adoptat moneda euro nu sunt responsabile pentru acoperirea costurilor generate de
destabilizări ale zonei euro. “Măsurile de urgență și de criză pentru asigurarea stabilității
financiare a zonei euro nu vor presupune responsabilități bugetare pentru statele membre a
căror monedă nu este euro, sau, după caz, pentru cele care nu participă la uniunea bancară. În
cazurile în care costurile, cu excepția celor administrative, care derivă din măsurile de
urgență și de criză menționate la primul paragraf sunt suportate din bugetul general al
Uniunii, vor fi instituite mecanisme corespunzătoare pentru a asigura rambursarea integrală”.

Al doilea capitol este competitivitatea, pe tema căreia se ia un angajament foarte general

în direcţia debirocratizării: “instituțiile UE relevante și statele membre vor lua măsuri
concrete către o mai bună reglementare… Acest lucru înseamnă reducerea sarcinilor
administrative și a costurilor de conformare pentru operatorii economici, în special pentru
întreprinderile mici și mijlocii, precum și abrogarea legislației inutile”.

A treia secţiune pune în discuţie suveranitatea. De-a lungul istoriei construcţiei europene
postbelice apar numeroase tensiuni între viziunile diferite asupra viitorului Europei, acestea
putând fi împărțite în două principale modalități de raportare la binomul “unitate-diversitate”:
tabăra federalistă și tabăra inter-guvernamentalistă. Aceste două direcții rămân până astăzi în
opoziție, deoarece reprezintă o expresie a tensiunii perene între respectarea libertăţilor
individuale și asigurarea bunăstării comune. David Cameron spunea anul trecut că
„Angajamentul din Tratat pentru o uniune mai strânsă nu este un angajament care ar trebui să
se mai aplice Marii Britanii. Nu credem în el, nu-i subscriem”. În urma negocierii cu Marea
Britanie, Consiliul European asigură că “trimiterile la o uniune tot mai strânsă între națiunile
europene nu reprezintă un temei pentru extinderea domeniului de aplicare al niciuneia dintre
dispozițiile tratatelor sau ale legislației secundare a UE. Aceste trimiteri nu ar trebui să fie
utilizate pentru a sprijini o interpretare extinsă a competențelor Uniunii sau a atribuțiilor
instituțiilor acesteia”. În plus, documentul dă asigurări că extinderea competenţelor Uniunii
pot fi modificate doar printr-o revizuire girată de toate statele membre.

Documentul continuă: “Este recunoscut faptul că Regatul Unit, având în vedere situația
specifică în care se află în temeiul tratatelor, nu este angajat pe calea continuării integrării
politice în Uniunea Europeană. [Acest conținut va fi inclus în tratate în timpul următoarei lor
revizuiri, în conformitate cu dispozițiile relevante ale tratatelor și cu cerințele constituționale
respective ale statelor membre.]” Euroscepticii ar fi dorit eliminarea definitivă a ideii de
uniune mai strânsă ca deziderat.

A patra secţiune, denumită “prestaţiile sociale şi libera circulaţie” se referă la tema

migraţiei. Tensiunile generate în trecut de migraţia intra-comunitară (dispre ţările est-
europene, parte a noilor valuri de aderare) au fost exacerbate în ultimii doi ani de “criza
refugiaţilor” extra-europeni. Partide ultra-conservatoare de tipul UKIP invocă două dificultăţi
majore în procesul de integrare al imigranţilor – economică şi culturală. Se propun un
mecanism de protecţie care să limiteze accesul imigranţilor la servicii de asistenţă socială
până la 4 ani de la momentul intrării pe piaţa forţei de muncă şi acordarea de puteri crescute
de a opri imigrarea unor persoane considerate a fi periculoase pentru securitatea statului.

Documentul include “o propunere de modificare a Regulamentului (CE) nr. 492/2011

privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii, care va prevedea un mecanism de
alertă și de salvgardare ca răspuns la situațiile în care se înregistrează un aflux de lucrători din
alte state membre de proporții excepționale pe parcursul unei perioade extinse de timp. Un
stat membru care dorește să recurgă la acest mecanism ar urma să notifice Comisia și
Consiliul de faptul că există o astfel de situație excepțională, de o anvergură care afectează
aspecte fundamentale ale sistemului său de securitate socială, inclusiv obiectivul principal al
sistemului său de prestații condiționate de încadrarea în muncă, sau care dă naștere unor
dificultăți serioase și care sunt de natură să persiste pe piața muncii sau exercită o presiune
prea mare asupra bunei funcționări a serviciilor sale publice. Pe baza unei propuneri
prezentate de Comisie în urma examinării notificării, Consiliul ar putea, prin intermediul unui
act de punere în aplicare, să autorizeze statul membru în cauză să restricționeze accesul la
prestațiile condiționate de încadrarea în muncă, în măsura în care este necesar.” Faptul că
statul ar necesita o autorizaţie din partea Consiliului pentru a impune anumite restricţii scade
în mare măsură puterea acestei prevederi.

Secretarul de stat britanic pe probleme de politică externă, Philip Hammond, spune că

negocierea este “un important pas înainte”, dar atât el cât şi Cameron admit că nu rezolvă
complet problemele cu care se confruntă în viziunea lor Marea Britanie. Eurosceptici precum
Nigel Farage, liderul partidului UKIP şi al grupului europarlamentar EFDD (Europe of
Freedom and Direct Democracy) au fost nemulţumiţi de această înţelegere, iar ziarele
britanice cu politică editorială conservatoare cum ar fi The Sun, Daily Mail şi Daily
Express resping rezultatul negocierii pe prima pagină: negocierile cu Donald Tusk ar fi o
“glumă” şi “o înşelătorie”. Pe de altă parte, în luna noiembrie a anului trecut Margaritis
Schinas, purtător de cuvânt în cadrul Comisiei Europene, declara că unele dintre propunerile
lui Cameron nu sunt compatibile cu principiile Uniunii; refuzarea unor beneficii sociale
migranţilor ar fi egală cu “discriminarea directă”.

Înţelegerea a fost numită de mai multe ori “un început de negociere”. Rămâne de văzut cât
de mult poate Marea Britanie să se îndepărteze de mal până să fie purtată de curenţi în larg.

Tabăra pro-UE nu și-a dorit niciun moment ca migrația să devină subiectul principal al
campaniei pentru referendumul la care britanicii vor vota joi dacă Regatul Unit rămâne sau
nu în Uniunea Europeană. Dar cu numărul anual al imigranților la cel mai înalt nivel din
ultimele decenii, cu zone din Londra unde mirosurile și sunetele îți sugerează că ești oriunde
altundeva dar nu în capitala Marii Britanii, inevitabilul s-a produs.

Tabăra pro-Brexit a apelat la manipulări sau chiar dezinformări grosiere pe tema migrației,
dar aici vă prezentăm doar acele argumente bazate pe date reale. Și cel mai important pentru
noi: cum va fi afectat statutul românilor care deja lucrează sau doresc să lucreze în Anglia în
cazul unui Brexit.

ARGUMENTELE IEȘIRII MARII BRITANII DIN UE

a. criza imigrantilor
Argumentul taberei Brexit: ieșirea din UE ar reda Marii Britanii controlul asupra
granițelor sale, aspect esențial în contextul crizei refugiaților cu care se confruntă Europa.
Anul trecut au existat peste 1.8 milioane de treceri ilegale ale frontierelor UE (sursa:
Frontex), dovadă a incapacității autorităților de la Bruxelles de a controla granițele Uniunii.
Contra-argumentele taberei pro-UE: Marea Britanie nu este parte din zona Schengen și
principiul european al liberei circulații nu împiedică autoritățile britanice să controleze și să
refuze intrarea în Regat a unui cetățean UE dacă există motive pentru asta. Dintre toate statele
UE, în Marea Britanie se înregistrează cel mai scăzut număr de cereri de azil din partea
refugiaților raportat la numărul de locuitori. Marea Britanie beneficiază și de dreptul de a
returna refugiații non-UE în țara în care au pătruns pe teritoriul Uniunii Europene.
b. presiunea imigrantilor
Argumentul taberei Brexit: numărul mare al imigranților pune presiuni mari pe sistemul
de sănătate, pe asigurările sociale și pe piața imobiliară. Există orașe unde numărul mare al
imigranților i-a determinat pe localnici să-și trimită copiii la școli din localități învecinate sau
să-și schimbe medicul de familie. Pentru a face față creșterii populației, 240 de case ar trebui
construite zilnic în Marea Britanie în următorii 20 de ani.
Contra-argumentul taberei pro-UE: 85% dintre cetățenii UE care au emigrat în Marea
Britanie sunt plătitori activi de taxe în valoare totală de 3 miliarde de lire sterline pe an, în
timp ce beneficiile sociale anuale pe care le primesc nu depășesc jumătate de miliard de lire
sterline. Din acești bani, 27 milioane de lire sunt plăți în beneficii pentru copiii imigranților,
un subiect foarte exploatat de campania pro-Brexit. Cele 27 milioane de lire reprezinta mai
puțin de 0.005% din totalul cheltuielilor publice.
c. numarul imigrantilor
Argumentul taberei Brexit: numărul imigranților în Marea Britanie este în creștere
continuă în ultimul deceniu, ajungând la 333.000 pe an, cel mai mare în ultimele decenii,
55% dintre ei fiind cetățeni UE. Nordul Angliei experimentează cea mai mare creștere de
populație non-britanică. Cei mai mulți imigranți cetățeni UE în Marea Britanie sunt polonezii,
irlandezii și românii.
Contra-argumentul taberei pro-UE: Norvegia și Australia, două state non-UE date frecvent
drept exemplu pozitiv de susținătorii Brexit, au un număr anual de imigranți pe cap de
locuitor mai mare decât Marea Britanie. Jumătate din numărul anual al imigranților sunt în
Marea Britanie pentru studii, reprezentând așadar o sursă importantă de venituri pentru
universitățile din Anglia, iar 97.000 sunt personal înalt calificat.

CUM AFECTEAZĂ BREXIT INTERESELE

MUNCITORILOR ȘI STUDENȚILOR ROMÂNI?
 Susținătorii Brexit afirmă că imigranții cetățeni UE care deja muncesc legal în Marea
Britanie vor avea dreptul să rămână în continuare. Dupa Brexit, statutul lor legal urmează să
fie stabilit în perioada negocierilor de ieșire din UE care nu se vor finaliza mai devreme de
2019-2020.
Românii vor fi cu siguranţă afectaţi de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.
Deşi procesul este unul de durată şi vor avea loc negocieri din care România va face parte,
efectele se vor simţi pentru cetăţenii care vor să plece la muncă în Regatul Unit, pentru cei
care studiază acolo şi poate chiar şi pentru cei care vor să călătorească în Regat. După ce
britanicii au votat ieşirea din Uniunea Europeană, soarta românilor aflaţi acolo s-ar putea
schimba dramatic.
„Românii au primit rezultatul Brexit-ului cu stare de şoc. Au venit la noi la noi întrebări de
genul: se vor impune vizele, ce se va întâmpla cu noi, vom mai avea dreptul să rămân aici
sau nu”, a declarat Cristina Irimia de la organizația „Români în UK”.2
În Marea Britanie sunt 223.000 de români înregistraţi cu forme legale de muncă, dar şi
peste 100.000 fără acte. Statul legal al românilor care muncesc în Marea Britanie urmează să
fie stabilit în perioada negocierilor de ieșire din UE, care ar avea termen anii 2019-2020.
Mai mult, regula expulzării după 6 luni fără loc de muncă ar putea să fie aplicată mult mai
strict. Asta în condiţiile în care trei sferturi dintre cetățenii europeni care lucrează în Marea
Britanie nu îndeplinesc condițiile actuale necesare pentru obținerea unei vize de către
muncitorii non-UE.
Se pot schimba şi criteriile de acceptare pe piața forței de muncă din Regatul Unit. Britanicii
ar putea introduce un sistem de puncte, similar celui existent în Australia, pentru imigranții
cetățeni UE, care presupune acceptarea românilor în funcţie de aptitudinile profesionale și de
capacitatea acestora de a vorbi limba engleză.
Pentru familiile imigranţilor, situaţia ar putea să devină de-a dreptul imposibilă. Alocații
copiilor imigranţilor ar putea fi anulate dacă țara de rezidență a copiilor nu este Anglia.
Veşti proaste pot primi şi studenţii români. Taxele la facultățile din Anglia ar putea creşte
pentru cetățenii UE. În prezent, cetățenii non-UE care studiază în Anglia plătesc aproape
dublu față de studenții UE.
Nu în ultimul rând, românii care vor să călătorească în Marea Britanie se pot aştepta la o
surpriză. Nu este clar cum va fi afectat dreptul la liberă circulație, dar este foarte posibil să fie
introdusă viza pentru a pune piciorul pe pământul Regatului Unit.
2
https://diasporaro.co.uk/drepturile-cetatenilor-eu-in-uk-dupa-brexit/
Brexitul va avea repercusiuni asupra întregului buget al Uniunii Europene, şi implicit asupra
tuturor românilor. Marea Britanie contribuie cu 16,9 miliarde de euro şi a atras fonduri
europene de 7,6 miliarde de euro, deci este un contributor net. Asta înseamnă că celelalte
state UE, printre care şi România, vor primi mai puţini bani.
Aceste scenarii depind însă în mare măsură de negocierile care vor urma între Londra şi
Bruxelles.

Din 2014 există o lege care permite autorităților britanice să-i expulzeze pe imigranții
(inclusiv români) care nu și-au găsit un loc de muncă după 6 luni de căutări active, dar
această regulă nu a fost strict implementată până acum. După un Brexit implementarea
acestei reguli va fi mai severă, mai ales că trei sferturi dintre cetățenii europeni care lucrează
în Marea Britanie nu îndeplinesc condițiile actuale necesare pentru obținerea unei vize de
către muncitorii non-UE (conform Oxford Migration Observatory). Deja anterior unui posibil
Brexit, premierul David Cameron a obținut ca alocațiile copiilor imigranților să fie indexate
la nivelul țării în care aceștia locuiesc. Aceste alocații foarte probabil vor fi anulate în
eventualitatea unui Brexit dacă țara de rezidență a copiilor nu este Anglia.
Nu este clar dacă taxele la facultățile din Anglia, care sunt o destinație preferată a
românilor care vor să studieze în afară, vor fi crescute pentru cetățenii UE ulterior Brexitului.
Nu este clar cum va fi afectat dreptul la liberă circulație în urma Brexitului. Dacă va fi urmat
modelul Norvegiei, atunci libera circulație nu va fi afectată.
Odată cu ieşirea iminentă a Marii Britanii din Uniunea Europeană, în Regat au loc mutări
importante şi se iau decizii care afectează milioane de oameni. O astfel de decizie îi vizează
pe cetăţenii europeni care locuiesc în Marea Britanie şi care vor să rămână aici şi după Brexit.

EFECTELE BREXITULUI ASUPRA BRITANICILOR

Fie că locuiesc în Marea Britanie sau în alte țări ale Uniunii Europene, viața cotidiană a
cetățenilor britanici ar trebui să sufere rapid consecințe concrete ale ieșirii regatului din
Uniunea Europeană. Iată mai jos principalele schimbări care apar :3
3
https://www.hotnews.ro/stiri-international-21105627-sapte-consecinte-practice-ale-brexitului-pentru-
cetatenii-marii-britanii.htm
VIZE Efectul cel mai imediat și perceptibil al Brexitului este văzut asupra libertății de
circulație a cetățenilor britanici în alte țări ale Uniunii Europene. Dacă un simplu act de
identitate era suficient pentru deplasarea în spațiul Schengen, deși Marea Britanie nu este
membru, ieșirea țării din blocul comunitar ar trebui insoțită de necesitatea de a solicita viză
pentru cetățenii britanici care doresc să călătorească în Europa continentală. În prezent, doar
44 de țări din 219 impun vize pentru cetățenii britanici.

CĂLĂTORIILE Britanicii cheltuiesc mai mult decât până acum pentru a-și petrece vacanțele
pe Vechiul Continent. Nu doar pentru faptul că prăbușirea lirei in raport cu euro reduce
inevitabil puterea de cumpărare, dar și în virtutea acordurilor comunitare care permit oricărei
companii europene să opereze fără limită de frecvență, capacități sau prețuri în spațiul aerian
european."Piața unică a permis Ryanair să promoveze o revoluție a călătoriilor ieftine în
Europa", reamintea la jumătatea lui mai Michael O'Leary, directorul general al companiei
aeriene low-cost.Fără a mai vorbi de taxele de roaming pentru telefonica mobilă, și ele
armonizate la nivel european, sau de regulile europene care permit obținerea unei despăgubiri
financiare în caz de intârzieri sau anulări de zboruri.

LOCURILE DE MUNCĂ Dacă partizanii Brexit au făcut din conservarea locurilor de muncă
pentru britanici unui dintre vârfurile de lance ale campaniei, este probabil că ieșirea Marii
Britanii din UE să fie insoțită de o delocalizare a numeroase posturi, în special în cadrul
marilor bănci.Jamie Dimon, PDG al JPMorgan, avertiza la începutul lui iunie ca banca
americană, care are peste 16.000 de angajați în Marea Britanie, ar putea desființa între 1.000
și 4.000 de posturi. Morgan Stanley ia în calcul transferarea a 1.000 de persoane dintre cele
6.000 angajate în Regat spre UE în timp ce Goldman Sachs vorbește despre transferarea a cel
puțin 1.600 de posturi.

Pentru expatriații din Europa

Brexitul se anunță o bătaie și mai mare de cap pentru cei 1,3 milioane de expați care trăiesc în
alte țări europene, în special în Spania (319.000), Irlanda (249.000), Franța (171.000) sau
Germania (100.000).

PENSIILE Aceștia s-ar putea trezi cu o reducere puternică a veniturilor din pensii, din cauza
deprecierii puternice a lirei, ceea ce le-ar putea compromite în special investițiile imobiliare
în țările de adopție."Eu îmi iau pensia în lire din Marea Britanie și voi asista neputincios la
reducerea veniturilor mele", spune Brian Hinchcliffe, un profesor pensionar, expatriat în
Perigord. "și va trebui să mă întreb: ce sacrific? Vacanțele? Mașina? Casa și mă întorc?"

ASIGURARILE DE SĂNĂTATE O altă problemă e legată de asigurarile medicale ale

expaților englezi. În Franța, aceștia beneficiază de sistemul medical național dar plătit de
asigurările britanice, în virtutea unui acord bilateral. În același registru, ar putea fi solicitat un
permis de muncă pentru angajații britanici care trăiesc în UE.

EUROCRAȚII Destinul profesional al miilor de funcționari britanici care lucrează pentru

instituțiile europene pare mai nesigur ca niciodată. Unii dintre ei au inceput deja să se
intereseze de o a doua naționalitate, în special belgiană.

GEOGRAFIA Consecința mai neașteptată, ieșirea din UE ar putea face problematice relațiile
Marii Britanii cu unii dintre vecinii săi. Spania ar putea fi tentată spre exemplu să închidă
granița cu Gibraltar, o stăncă de 6 km pătrați lângă Andaluzia unde trăiesc 33.000 de
britanici. În nordul Europei, Brexitul ar putea crea o graniță între Irlanda de Nord și Irlanda.

BIBLIOGRAFIE

1. https://diasporaro.co.uk/drepturile-cetatenilor-eu-in-uk-dupa-brexit/
2. http://qvorum.ro/brexit-un-nume-nou-pentru-o-problema-veche/
3. http://observator.tv/eveniment/vesti-proaste-din-marea-britanie-ca-sa-poata-ramane-
in-regat-dupa-brexit-romanii-vor-fi-obligati-faca-asta-avocat-va-fi-un-cosmar-
203945.html
4. http://evz.ro/cum-ii-afecteaza-pe-romanii-din-marea-britanie-brexitul.html
5. http://www.mediafax.ro/externe/viata-dupa-brexit-ce-se-va-intampla-dupa-ce-marea-
britanie-paraseste-uniunea-europeana-15506030
6. https://www.hotnews.ro/stiri-international-21105627-sapte-consecinte-practice-ale-brexitului-pentru-
cetatenii-marii-britanii.htm