IMPACTUL BREXIT ASUPRA U.E.

După cum se știe, Anglia va ieși din U.E. pe data de 30 martie 2019. Această modificare
va atrage după sine o serie de schimbări în multe domenii. Unele schimbări sunt neglijabile,
altele mai puțin. Considerăm că totul va începe de la conducerea Uniunii Europene, astfel că
dinamica instituțiilor comunitare se va schimba în mod substantial. Un Consiliu și un Parlament
European lipsit de europarlamentarii britanici vor cauza o schimbare semnificativă în echilibrul
puterii, în favoarea forțelor politice pro-sociale sau intervenționiste, în același timp forțele care
susțin piața liberă, reducerea birocrației vor avea de suferit. Pe lângă acestea, vor fi mai multe
sarcini normative pentru activitățile comerciale ale U.E.

Cel mai sensible vor fi, desigur, schimbările pe plan economic. Bugetul Uniunii
Europene se va reduce, în timp ce contribuțiile statelor membre vor crește. Conform Tratatului
de la Lisabona, Anglia beneficiază de un rabat care îi permite să plătească mai puțini bani
comparativ cu restul statelor membre. După Brexit, bugetul total al U.E. va fi în mod cert mult
mai redus fără contribuția britanică. Între timp Anglia va continua să fie stat membru al Uniunii
Europene si se va bucura de toate beneficiile apartenenţei la Uniunea Europeană şi va contribui
la bugetul Uniunii Europene, la fel ca orice stat membru. Ieşirea acestei țări din U.E., nu va avea
niciun impact asupra bugetului U.E. pe anul următor, Anglia putând beneficia în continuare de
fonduri europene şi există domenii unde Anglia este cel mai mare sau aproape cel mai mare
beneficiar de fonduri europene. Conform cadrului financiar Anglia va trebui să contribuie la
bugetul Uniunii Europene până în anul 2020, indiferent de data la care părăseşte U.E., iar plăţile
sunt efectuate, până la 3 ani după aceea. Respectiv, Anglia trebuie să îşi respecte toate
angajamentele făcute până la finalul 2020 şi plăţile, banii efectiv, vor curge până la finalul anului
2023. În același timp, Brexit-ul va scădea venitul pe cap de locuitor în țările U.E, căci cetățenii
multor țări sunt stabiliți în Anglia la muncă și trimit bani acasă. Afectate vor fi Malta, Cipru,
Luxemburg, dar și Germania, Franța. Mai puțin afectate vor fi țări precum Croația, Austria sau
România. Conducerea Angliei dorește să obțină comerţ liber pentru bunuri şi servicii cu ţările
europene. De asemenea, executivul britanic vrea să rămână în afara uniunii vamale, pentru a-şi
putea negocia propriile acorduri comerciale. Britanicii nu vor adopta un model deja existent în

1
ceea ce priveşte relaţia dintre o ţară exterioară şi Uniunea Europeană, ci vor să negocieze un
acord care împrumută anumite elemente ale pieţei unice, tocmai pentru a proteja acele sectoare
economice care sunt dependente de importuri.

Pentru mediul de afaceri, în care domină incertitudinea juridică generată de Brexit, este
important un accord al Angliei cu U.E. Companiile care desfășoară operații cu lire sterline, din
U.E. vor avea de suferit pe seama fluctuației cursului de schimb. Unii chiar vor fi nevoiți să își
închidă afacerile, luînd în considerație și celeleate schimbări generate de evenimentul dat.

Pentru unele țări din uniune, va fi o reducere a cererii externe pentru produse și o
diminuare a fluxurilor de capital de tip investitii straine directe, ca urmare a impactului
Brexitului, căci pentru aceste țări Anglia reprezintă un partener commercial important. Din altă
perspectivă, ar exista și un effecte pozitive, și anume legate de armonizarea fiscală și impozitare
mai mare a tranzacțiilor financiare, precum și introducerea salariului minim în U.E., pe care
membrii britanici din Parlamentul European, le refuzau.

Există și domenii de interes comun, unde conducerea Marii Britanii dorește să coopereze,
și anume cooperare în serviciile financiare şi investiţii pe care U.E. va continua să se bazeze
chiar şi după Brexit, deasemenea Londra vrea să continue colaborarea cu unii parteneri U.E. în
industrii strategice: ştiinţă, cercetare şi tehnologie. Un domeniu mai special este securitatea şi
cooperarea în combaterea criminalităţii pentru a lupta împotriva terorismului şi pentru a respecta
justiţia în Europa. Guvernanţii britanici doresc să păstreze şi să dezvolte o serie de colaborări
existente, precum Europol, mandatul european de arestare, sistemul informatic al Schengen,
sistemul informatic european al cazierelor penale şi noul registru cu numele pasagerilor din U.E..

Mai puțin previzibile sunt efectele asupra politicilor U.E. în ceea ce privește comerțul
internațional, securitatea cibernetică/protecția datelor, drepturilor de autor. Similar, susținătorii
energiei nucleare ar putea pierde un aliat puternic din instituțiile U.E. căci membrii Regatului
Unit se opun dispozițiilor care prevăd reducerea treptată a energiei nucleare respectiv, susținerea
exploatării resurselor de energie neconvenționale, va fi mult mai redusă.

Per general, europenii considerăm că acest plan este ceva prea ambiţios şi o altă încercare
a britanicilor de a alege să păstreze doar beneficiile care rezultă din apartenenţa la U.E.. Nu știm
ce ne așteaptă în urma Brexit-ului. Dar este foarte sigur că acesta va genera o enormă în diverse
domenii. Desigur că conducerea Angiei dorește o ieşire ordonată şi reciproc avantajoasă pentru
2
ambele părţi, însă să nu uităm că ieşirea Angliei din Uniunea Europeană va dilua forţă,
integralitatea şi economia U.E.. Acest lucru vine în contextul în care Anglia reprezintă unul
dintre pilonii U.E. atât din perspectiva economică şi politică, cât şi din cea a securităţii europene
globale. Brexitul creează premise periculoase pentru celelalte state din U.Ecare sunt naţionalişti,
eurosceptici ca Scoţia, Irlanda de Nord, Olanda, Italia, Franţa. În final, oamenii de rând vor fi cei
care vor avea de suferit, majoritatea caută stabilitate şi să-şi facă planuri pe termen lung. Anglia a
devenit o destinație pentru emigrantii din diferite țări, iar sumele de bani trimise de catre
muncitorii respective au crescut semnificativ in ultima perioada.