PERSPECTIVELE COOPERRII UE CU NAFTA, MERCOSUR

I APEC
Motto:
Cooperarea este convingrea profund, c nimeni nu poate reui, dac nu reuesc toi.
Introducerea: Istoria dezvoltarii omenirii a demonstrat ca un stat fara cooperare nu poate
sa-si asigure o buna dezvoltare economica, asigurind si imbunatatirea conditiilor de trai.
Stabilirea relatiilor politice, semnarea acordurilor de cooperare si participarea la unele probleme
regionale sau internationale, contribuie semnificativ la dobindirea unei pozitii mai bune in
economia mondiala. In studiul de caz am analizat care sunt perspectivele sau rezultatele obtinute
in urma cooperrii a celor mai mari organizatii la nivel mondial: UE, NAFTA, APEC si
MERCOSUR. n rolul principal va fi plasat Uniunea European i vom determina avantajele i
dezvavantajele obinute de cooperare cu celelalte grupuri integraioniste. Drept obective stabilite
sunt:

Determinarea principalelor sfere de cooperare;

Analiza indicatorilor macroeconomici;
Determinarea punctelor forte i slabe, ca motiv de cooperare;
Analiza perspectivei de cooperare pentru viitor;

Uniunea European NAFTA

SUA este aliatul cel mai apropiat al UE n materie de politic extern. Partenerii
coopereaz ndeaproape, se consult unul cu altul cu privire la prioritile internaionale
respective i colaboreaz deseori n vederea promovrii, n cadrul forumurilor multilaterale, a
intereselor lor ce se suprapun. Partenerii coopereaz n domeniul politicii externe n mai multe
contexte geografice, punnd accentul n prezent pe Orientul Mijlociu/Africa de Nord (n special
Irak i Siria) i vecintatea estic a Europei (n special Rusia i Ucraina).(POLITIC)
SUA s-a dovedit a fi un partener fiabil n materie de securitate pentru o serie de state
membre ale UE, dup cum a demonstrat-o colaborarea dintre aliaii Organizaiei Tratatului
Atlanticului de Nord (NATO).
Chiar dac UE i SUA nu sunt pe aceeai lungime de und n toate chestiunile de politic
extern, ele rmn cei mai de ncredere i cei mai importani aliai reciproci. Legturile lor n
materie de politic extern au rezistat de-a lungul multor decenii, n ciuda configura iilor politice
schimbtoare i schimbrilor geostrategice de ambele pri.
Implementarea acordului TTIP ar duce la "liberalizarea a o treime din comer ul mondial",
care ar crea milioane de locuri de munc. "Avnd n vedere c nivelul taxelor vamale ntre
Statele Unite i UE sunt deja sczute, Centrul Regatului Unit pentru Politica de cercetare
economic estimeaz c 80 la sut din potenialele ctiguri economice din acordul TTIP depind
de reducerea normelor duplicate dintre UE i SUA pe diferite domenii, de la sigurana alimentar
la piese auto. " O strategie de succes (conform lui Thomas J. Bollyky, de la Consiliul pentru
Relaii Externe i Anu Bradford, din Columbia Law School), se va concentra pe sectoarele de
activitate n care legile comerciale transatlantice i reglementrile locale se suprapun, de
exemplu in domeniile farmaceutice, agricole, precum i de comercializare financiar. Acest
aspect va asigura c Statele Unite i Europa rmn "actorii care fac standardele, i nu cei care le
adopt" n economia mondial, ulterior asigurndu-se c productorii din ntreaga lume continu
s graviteze spre standarde comune SUA-UE.

O evaluare economic realizat n martie 2013 de ctre European Centre for Economic
Policy Research estimeaz c un astfel de acord global ar duce la creterea anual a PIB-ului cu
68-119 miliarde de euro n UE pn n 2027 i o cretere anual a PIB de 50-95 miliarde de euro
n SUA, pe acelai interval de timp. De asemenea, raportul estimeaz c o variant redus a
acordului concentrat numai asupra tarifelor vamale ar genera o cretere anual a PIB-ului n UE
de 24 de miliarde de euro pn n 2027 i o cretere anual de 9 miliarde de euro n SUA. n
cazul n care aceste venituri sunt mprite n mod egal ntre persoanele afectate de TTIP, "venitul
anual suplimentar pentru o familie de patru persoane" s-ar majora cu "545 de euro n UE"
respectiv "655 de euro n SUA".

UNIUNEA EUROPEAN - CANADA

Acordul de cooperare comercial i economic UE-Canada din 1976 a fost primul astfel de
acord pe care UE l-a semnat cu o ar industrializat. Negocierile cu Canada privind un acordcadru modernizat - un Acord de parteneriat strategic, sau APS - au fost lansate n septembrie
2011 i ncheiate n septembrie 2014. APS este un acord politic care vizeaz consolidarea
cooperrii bilaterale ntr-o serie de domenii de politic extern i sectoriale, inclusiv pacea
i securitatea internaional, combaterea terorismului, gestionarea crizelor, securitatea
maritim, guvernarea global, energia, transportul, cercetarea i dezvoltarea, sntatea,
mediul i schimbrile climatice. APS este menit s mbunteasc formele de cooperare care i
afecteaz n mod direct pe ceteni, inclusiv tineretul, educaia i cultura, protecia consular i
diverse programe de schimburi interpersonale. Consiliul pregtete n prezent semnarea i
aplicarea provizorie a APS. Odat ce Consiliul va lua o hotrre n acest sens, APS va fi transmis
Parlamentului European pentru aprobare.
O evaluare de impact ex-ante efectuat n 2008 a estimat creterea n venitul real anual la
aproximativ 11,6 miliarde de euro pentru UE i la 8,2 miliarde de euro pentru Canada ntr-o
perioad de apte ani de la implementarea acordului. S-a estimat c liberalizarea schimburilor de
servicii va contribui n mod substanial la creterea PIB-ului (UE va beneficia de 50% din
creterea total, iar Canada de 45,5%).
reedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso i prim-ministrul canadian, Stephen
Harper, au semnat, la 18 octombrie 2013, n cadrul unei ceremonii desfurate la Bruxelles,
Acordul Economic i Comercial Global (Comprehensive Economic and Trade Agreement CETA). Acordul de liber schimb va deschide o nou er n relaiile dintre UE i Canada, dup
cum declara preedintele J.M. Barroso, salutnd ncheierea primului acord de liber schimb cu
una dintre rile G8. La rndul su, Stephen Harper a vorbit despre un acord istoric pentru
ara sa, care va avea, astfel, acces la o pia format din peste 500 de milioane de consumatori.
Acordul va impulsiona relaiile comerciale tradiionale cu Canada i va genera noi oportuniti
de cretere economic i de creare de noi locuri de munc n UE i Canada, se menioneaz n
Comunicatul de pres al Comisiei Europene. Acordul va trebui s fie aprobat de Consiliu de
Minitrii i de Parlamentul European
Negocierile au durat peste patru ani. Dei au existat divergene asupra mai multor capitole precum cel al medicamentelor generice sau cel al serviciilor financiare - accesul produselor
lactate din UE n Canada i deschiderea pieei unice europene pentru carnea de vit canadian au
fost aspectele care au suscitat cele mai aprinse dispute. n final, Canada a acceptat s dubleze
cota de brnz din rile UE importat fr taxe vamale, n schimbul cre terii accesului pe pia a
european pentru productorii canadieni de carne de vit.

Acordul UE-Canada va desfiina peste 99% din taxele vamale existente ntre cele dou
entiti i va crea noi oportuniti pentru servicii i investiii. Printre alte multe beneficii,
subliniaz Comunicatul de pres, Acordul va mbunti protejarea drepturilor de proprietate
intelectual n Canada, ct i protejarea mrcilor celor mai renumite produse agricole din rile
UE.
Odat implementat, Acordul va conduce la sporirea cu 23% a volumului schimburilor
comerciale bilaterale de bunuri i servicii, aceasta nsemnnd un plus de 26 de miliarde de euro,
care vor genera cretere economic i noi locuri de munc. Impactul asupra PIB-ului UE va fi de
12 miliarde de euro pe an, potrivit estimrilor Comisiei Europene.
Acesta este un acord comercial deosebit de ambiios, de mare anvergur, ce are o mare
importan pentru economia Uniunii Europene. Canada este una dintre cele mai avansate
economii ale lumii. Acest acord va asigura oportuniti semnificative, att pentru companiile
comunitare, ct i pentru cele canadiene prin creterea accesului la pieele respective a bunurilor
i serviciilor i oferind noi oportuniti investitorilor din rile comunitare. El va constitui baza
pentru dobndirea unui punct de sprijin puternic pe piaa nord american, asigurnd astfel, un
catalizator pentru creterea economic i ocuparea forei de munc n UE, a subliniat Barroso cu
ocazia semnrii.
Sunt ncntat c am reuit s ncheiem negocierile privind Acordul de liber schimb dintre
UE i Canada. Ambele pri am lucrat extrem de intens n ultimele sptmni pentru a realiza
progresele politice necesare asigurrii rezultatului pozitiv, care va fi benefic pentru ambele
economii, a declarat Comisarul pentru Comer, Karel De Gucht. A fost o adevrat provocare
pentru a realiza acest Acord i este pentru prima oar cnd se realizeaz un Acord de liber
schimb att de cuprinztor ntre dou economii mature, a inut el s sublinieze.
n afar de a elimina aproape n totalitate taxele vamale, CETA va liberaliza, de asemenea,
comerul cu servicii, ndeosebi serviciile financiare, de telecomunicaii, n energie i transporturi.
Pentru prima dat n istorie, piaa achiziiilor publice din Canada se va deschide la toate
nivelurile guvernamentale pentru oamenii de afaceri din rile UE.
n 2014, UE a fost cel de al doilea partener comercial al Canadei, dup SUA, contribuind
cu 9,4% la volumul total de exporturi si importuri de bunuri ale Canadei. n 2014, UE a exportat
bunuri n valoare de 31,7 miliarde de euro n Canada i a primit bunuri canadiene n valoare de
27,4 miliarde de euro. n 2014, Canada s-a situat pe locul 12 n rndul partenerilor comerciali
internaionali ai UE. Mainile, echipamentele de transport i produsele chimice sunt printre
principalele bunuri care fac obiectul unor schimburi comerciale ntre cei doi parteneri comerciali.
Comerul cu servicii reprezint o component important a relaiei comerciale dintre UE i
Canada. n 2014, valoarea exporturilor de servicii din UE ctre Canada a sczut, n comparaie
cu 2013, la 15,9 miliarde EUR, n timp ce valoarea importurilor de servicii ale UE din Canada a
rmas mai mult sau mai puin aceeai, ridicndu-se la 11,3 miliarde EUR (fa de 11,4 miliarde
EUR n 2013). Transportul, voiajele, asigurrile i comunicarea sunt cteva exemple de servicii
comercializate frecvent ntre UE i Canada.

UNIUNEA EUROPEAN MERCOSUR

UE i Piaa Comun a Sudului (Mercado Comn del Sur, Mercosur), nfiinat n 1991, au
ntreinut relaii instituionale din 1992. n 1995, au semnat un acord-cadru interregional, care
instituie dialogul politic regulat i prevede obiectivele i modalitile de cooperare comercial i
economic, inclusiv n domeniul promovrii investiiilor, al transporturilor, mediului i tiin ei i
tehnologiei.
n 1999 au fost lansate negocierile pentru un acord de asociere, incluznd dialogul politic,
cooperarea i liber schimbul. Dup ce au fost suspendate n 2004, negocierile au fost reluate n
2010. n cele nou runde de negocieri ce au avut loc pn n prezent, au avansat capitolele
politice i de cooperare, precum i partea normativ a capitolului comercial (reguli de origine
etc.). Pe de alt parte, chestiunea central privind accesul la piee nu a fost nc abordat. n iunie
2015, prile i-au reafirmat angajamentul de a ncerca s ncheie negocierile i au convenit s
realizeze un schimb al ofertelor de acces la piee n ultimul trimestru al anului 2015, ns doar n
cazul ndeplinirii condiiilor necesare unui schimb de succes. n repetate rnduri, PE i-a
exprimat sprijinul pentru un acord ambiios i echilibrat, care ine cont de sensibilit ile
sectoarelor economice ale ambelor regiuni.
Negocierile UE Mercosur vor avea un impact semnificativ asupra funcionrii sectorului
agricol european. rile din Mercosur produc tot ceea ce produce Uniunea European, motiv
pentru care o serie de sectoare vor fi influenate n mod negativ: carnea, zahrul, fructele i
legumele etc. Nu este n niciun caz vorba despre principiul negocierilor ctigtor-ctigtor.
rile din Mercosur au devenit principalul furnizor al UE de anumite produse agricole de baz,
cum sunt: carnea de bovine, porumbul sau soia.
Adncirea relaiilor comerciale cu rile din Mercosur nu va duce dect la creterea
volatilitii preurilor produselor de baz de pe piaa comun ca urmare a politicilor agricole ale
acestor state, precum i a condiiilor climatice de care dispun.
Sectorul crnii de bovine este extrem de sensibil deoarece nicio ar din UE nu este
capabil s fac fa concurenei crnii de bovin venit din oricare stat membru Mercosur.
Impactul economic legat de delocalizare reprezint dou pri din costul total. Costul liberalizrii
totale a schimburilor n cazul crnii de bovin poate ajunge la cca 25 miliarde de euro. Sectorul
de creterea psrilor este i el sensibil, cele mai expuse produse fiind cele proaspete i
saramurate. Costul liberalizrii va fi de cca 6 miliarde de euro.
Liberalizarea comerului cu porumb va avea un impact economic de cca trei miliarde euro,
cu o scdere puternic a preului pe perioadele de producie din statele membre Mercosur.
Aceast situaie poate duce la o scdere structural a produciei de cereale n statele membre ale
Uniunii Europene. Cca 3,7 milioane de hectare de teren arabil nu sunt cultivate n Europa, n
ciuda situaiei excepionale de pe pia, adic a unei cereri de consum n cretere.
Aceste pierderi se sper c vor putea fi recuperate prin fondul de compensare evocat de
preedintele Barroso. Nu poate fi credibil ideea c, odat cu reducerea preurilor produselor
agricole, se va diminua i preul pltit de consumator pentru produsele alimentare. Creterea
importurilor de produse animaliere din rile din Mercosur va duce n continuare la creterea
cantitii de carbon n lume, despdurirea fiind una dintre cauzele majore din dorina de a extinde
suprafeele de terenuri agricole.
Relaiile comerciale dintre UE i Mercosur nu sunt de fiecare dat puse pe picior de
egalitate. Integrarea regional nu a progresat, iar produsele europene nu au acces pe piaa
statelor Mercosur.
Productorii de carne din statele membre Mercosur pot utiliza produse veterinare interzise
n UE. Toate produsele importate din Mercosur trebuie s respecte normele europene de
producie, ceea ce nu se ntmpl astzi. Este motivul pentru care UE trebuie s adopte o poziie

ferm n cazul negocierilor purtate cu blocul Mercosur. UE nu trebuie s ofere avantaje n cazul
dosarului agricol ca urmare a riscului de a excede cadrului prevzut de Politica Agricol
Comun.
Schimburile comerciale UE-Canada 2012-2014 (miliarde de euro)

Importul de
Anu
bunuri de
l
ctre UE din
Canada

Exportul de
bunuri de
ctre UE
ctre Canada

Importul de
servicii de
ctre UE din
Canada

Exportul de
servicii de
ctre UE
ctre Canada

2012 30,3

31,4

+1,1

11,1

17,4

+6,3

2013 27,2

31,6

+4,4

11,4

17,4

+6,1

2014 27,4

31,7

+4,3

11,3

15,9

+4,5

Balana
UE
(bunuri)

Balana
UE
(servicii)

Mercosur, un uragan deasupra Europei

In Comisia Europeana se discuta insistent despre negocierile comerciale cu statele membre
ale grupului Mercosur (Brazilia, Argentina, Paraguay, Uruguay). Mercosur este un important
furnizor de produse pentru UE, mai ales de materii prime (minereuri de fier si neferoase, lemn,
inclusiv lemn pretios), de cereale, oleaginoase, de cafea, fructe tropicale, zahar, uleiuri vegetale
etc. La randul sau, UE exporta aici mai ales autovehicule, produse electronice si electrotehnice,
echipamente industriale, produse de lux.
O deschidere preferentiala a frontierelor vamale europene catre Mercosur ar avea
consecinte pagubitoare pentru agricultura UE. Uniunea a accentuat in mod repetat faptul ca
negocierile multilaterale din cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului reprezinta cea mai buna
modalitate de a asigura faptul ca toate tarile vor beneficia in mod cinstit de beneficiile aduse de
cresterea comertului. Pentru a acorda concesii preferentiale intr-un acord bilateral cu tarile ai
caror comercianti, cei mai puternici din lume ar face ca viitorul fermei de familie din Europa
sa fie mult mai precar decat este in acest moment.
Exporturile Argentinei si Braziliei provin din ferme de dimensiuni foarte mari si din unitati
de prelucrare in care munca se desfasoara in conditii dubioase.
Un eventual acord al Mercosur cu UE ar conduce la importuri marite de carne de vita,
carne de porc, de pasari, de grau, de soia etc. In plus, concesiile privind biocombustibilii ar pune
in pericol sectorul tanar de energie regenerabila, al statelor membre UE.
O contractie substantiala a productiei europene este inevitabila nu numai in ceea ce
priveste sectorul agricol, ci si in sectorul agro-alimentar pe de-a intregul. N-ar trebui sa fie uitat
faptul ca, in prezent, peste 30 de milioane de europeni isi gasesc loc de munca in fermele
agricole si ceva mai mult de 10 milioane isi gasesc de lucru in sectorul agro-alimentar.
In plus, piata Mercosur nu este o piata sigura. De exemplu, posibilitatea de protejare a
indicatiilor geografice ar fi extrem de indoielnica.
In comertul cu produse agro-alimentare, Uniunea Europeana ar pierde controlul in ceea ce
priveste trasabilitatea si standardele de bunastare a animalelor, cu un risc marit de raspandire a
bolilor. Ar insemna, de asemenea, un nou impuls dat defrisarilor din tarile Mercosur ca urmare a
dorintei acestora de a produce tot mai mult.
Agricultorii din Uniunea Europeana se straduiesc sa produca alimente la cel mai inalt grad
de siguranta alimentara, de protejare a mediului si de bunastare a animalelor. Agricultorii isi vad

pozitia competitiva erodata in mod continuu, pe masura ce Uniunea Europeana duce o politica de
deschidere a pietelor sale, cu putine dovezi care sa ne arate ca toti cetatenii Uniunii Europene au
de castigat de pe urma adoptarii acestor masuri (ex: pretul zaharului). Ca rezultat, veniturile
agricultorilor sunt in scadere (mai jos de nivelurile de sub 2.000 in multe state membre) si, ca
atare, dependenta lor de platile directe este din ce in ce mai mare.
Realizarea acordului cu statele Mercosur nu ar fi decat un semnal negativ dat de UE tarilor
sarace, aflate in curs de dezvoltare, care ar vedea aceasta actiune ca un acces preferential al
produselor exportatorilor industriali mijlocii pe piata sa.
In momentul in care privim ratele de dezvoltare ale Uniunii Europene in ultimul an, vedem
ca, in medie, am avut o crestere negativa, de 5%, in timp ce America Latina a avut o crestere
negativa de 1,85%. Cand privim prognozele de crestere pentru anul urmator, vedem ca Uniunea
Europeana spera intr-o crestere medie de 0,7%, iar America Latina de 5%.
Nu trebuie sa uitam ca importam masiv si astazi din statele membre Mercosur, astfel ca,
incheierea unui acord preferential nu ar face decat sa asistam la disparitia lenta a agriculturii
durabile a batranului continent si inlocuirea ei cu una pragmatica si care foloseste din plin
biotehnologiile.

UNIUNEA EUROPEAN - APEC

Cele mai importante caracteristici ale Comunitii de Cooperare Asia-Pacific:
Dein 51% din PIB-ul internaional;
49% din comerul mondial;
Cuprinde cele mai dezvoltate ri ale lumii, care au nregistrat o performan
deosebit n ultimele decenii;
Pentru prima data n cadrul conferinei de la Bangkok n 1996, s-a menionat despre
dezvoltarea ,,verigei slabi a triunghiului economic format dintre SUA-UE-APEC.
Principalele segmente de cooperare:

Dezvoltarea relaiilor economice i comerciale;

Creterea investiiilor;
Protecia mediului nconjurtor;

Perspectivele cooperrii UE cu APEC:

Construirea de obiective economice;

Cooperarea n fabricarea utilajelor i noilor tehnologii;
Cooperarea companiilor strine;
Acordarea brevetelor i licenelor;
Fondarea de societi mixte;

O bun parte din relaiile UE cu APEC, sunt la nivel de negocieri, unele nregistrnd chiar
unele runde:
Acordul cuprinzator de investitii UE- China. Negocierile au fost lansate in 21 noiembrie
2012, iar prima runda de discutii a avut loc in inuarie 2014. Viitorul acord isi propune sa asigure
tratament egal investitorilor europeni in China si viceversa, oferind de asemenea acces pe piata
predictibil si pe termen lung. Daca in cazul TTIP si CETA europenii se tem de clauza ISDS, in

negocierile cu China UE insista pentru introducerea acesteia, avand in vedere ca statul asiatic
ramane unul autoristarist, in pofida reformelor puternice din ultimul deceniu. China are un PIB
de circa 9.500 de miliarde de dolari anual.
Acordurl UE-ASEAN. Uniunea Europeana a inceput in aprilie 2007 negocierile cu
Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est, pentru un acord de liber-schimb, insa discutiile s-au
intrerupt (au luat pauza) in martie 2009. UE se afla, insa, in diferite stadii de negociere a unor
tratate de liber-schimb cu unele tari membre ASEAN importante: a finalizat negocierile cu
Singapore (decembrie 2012). UE negociaza acorduri similare cu Thailanda, Malaezia si Vietnam.
Tarile ASEAN totalizeaza circa 2.400 de miliarde de dolari PIB.
Acordul de liber-schimb si Parteneriatul economic UE-Japonia. Negocierile au inceput in
martie 2013, ajungand la a 8-a runda in decembrie 2014. Japonia are un PIB de circa 4.700 de
miliarde de dolari
Acordul de liber-schimb UE-India. Negocierile au inceput in 2007, dar nu s-au finalizat.
Acordul isi propune liberalizarea comertului si abordarea barierelor netarifare viitoare. PIB-ul
Indiei ajunge la circa 2.000 de miliarde de dolari.
CONCLUZIE: n urma efecturii studiului de caz am determinat c cooperarea dintre
dou grupri integraioniste poate s fie sub aspect economic, politic sau comercial. Cooperarea
este soluionarea problemelor ce in de insufieciena unor factori, cum ar fi producia, materie
prima, capital si for de munc. Drept exemplu servete UE si Mercosur. UE livreaz tehnologii
moderne, iar Mercosur ar soluiona problema produselor alimentare, dac ar corespunde
standardelor europene. Al doilea exemplu ar fi direcionarea capitalului n grupul rilor APEC,
fiind caracterizate printr-o nalt mobilitate a capitalului i a pieei deschise. Pe lng faptul c
UE i SUA au stabilit foarte bune relaii economice, ei sunt i un simbol mondial al promovrii
democraiei, contribuind la soluionarea conflictelor internaionale. Generaliznd toate acestea,
putem meniona cu siguran c cooperarea dintre grupurile enumerate mai sus, vor aduce numai
avantaje, asigurnd o cretere economic, n condiiile respectrii reciproce a obligaiunilor.