Nume:Popazu L.

Ionela Mădălina
Numele proiectului: Piața internă a Uniunii Europene
Disciplina: Economia României și Mediul de Afaceri Contemporan
Specializarea:AAMM
Anul de studiu: 2 Master
Facultatea de Administrație si Afaceri
Universitatea din București
2022
 Cuprins:

1. INTRODUCERE…………………………………………………………………...3
2. ASPECTE GENERALE LEGATE DE PIAȚA INTERNĂ A UE………………...4
3. PRINCIPII DE BAZĂ ALE PIEȚEI UE……………………………………….….4
4. ACORDUL CU CONFEDERAȚIA ELVEȚIANĂ…………………………….....5
5. CONCLUZIE……………………………………………………………………...8
6. BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………..9
 PIAȚA INTERNĂ A UNIUNII EUROPENE

1. Introducere

Crearea pieţei interne comunitare a fost un obiectiv major al Tratatului de la Roma, dar
abia după finalizarea programului pieţei unice din perioada 1985-1992 se poate vorbi de
realizarea acestui obiectiv, la care au contribuit şi politicile comune în domeniul accesului la
piaţă, condiţiilor de pe piaţă, funcţionării pieţei şi competitivităţii pe piaţă. După integrarea în
sfera comerţului, pe care uniunea vamală finalizată în 1968 a asigurat-o într-o însemnată măsură,
promovarea liberei circulaţii a mărfurilor necesita înlăturarea obstacolelor netarifare, cum sunt
cele fizice, tehnice şi fiscale, pe care programul pieţei unice a concretizat-o în mare parte.
Actul Unic European adoptat în 1986 a însemnat nu numai amendarea Tratatului de la
Roma şi adoptarea unei importante legislaţii secundare obligatorii, dar şi introducerea unor noi
politici comune. Progrese notabile s-au înregistrat şi pe linia liberei circulaţii a serviciilor şi
forţei de muncă în pofida parcursului extrem de lent al politicii sociale europene, precum şi pe
linia liberei circulaţii a capitalurilor încurajată de Sistemul Monetar European, dar favorizată
pregnant după Tratatul Uniunii Economice şi Monetare (al Uniunii Europene) de la Maastricht.
Realizarea programului pieţei unice europene a permis adâncirea stadiului integrării economice
(trecerea la UEM), dar şi progresul pe linia integrării sociale şi politice, procese mai dificile şi
mai îndelungate de realizat. Pe plan economic efectele creării pieţei unice au fost deosebit de
favorabile atât în ceea ce priveşte indicatorii macroeconomici, cât şi domeniile sectoriale. Piaţa
unică a asigurat stabilitatea şi creşterea economică necesare constituirii uniunii monetare.
Trecerea la moneda unică va avea efecte pozitive asupra funcţionării pieţei interne şi asupra
climatului concurenţial, întrucât va evidenţia diferenţele de preţ şi de competitivitate existente pe
această piaţă. Lărgirea UE şi participarea noilor membri la piaţa unică reprezintă o provocare
majoră, mai ales privind condiţiile în care va avea loc extinderea. Pentru integrarea în piaţa unică
ţările asociate trebuie să-şi armonizeze legislaţia şi să transpună o mare parte a acquis-ului
comunitar.
 2. Aspecte Generale legate de Piața internă a UE
Piața Uniunii Europene oferă un teritoriu lipsit de frontiere și bariere naționale, astfel
încât persoanele, mărfurile și serviciile pot circula liber, în temeiul Tratatului de instituire a
Comunităţii Europene. Piaţa internă este esenţială pentru prosperitate, creştere şi ocuparea forţei
de muncă în UE, contribuind la realizarea obiectivelor Uniunii în contextul Strategiei de la
Lisabona. Dat fiind faptul că este un spaţiu integrat, deschis şi concurenţial, aceasta promovează
mobilitatea, competitivitatea şi inovația în interacțiune, în special, cu politicile comunitare
sectoriale. Pentru ca fiecare cetăţean sau întreprindere să poată profita pe deplin de avantajele
pieţei unice, UE se concentrează asupra eliminării obstacolelor care încă obstrucţionează
funcţionarea acesteia. UE caută să armonizeze diferitele legislaţii pentru a face faţă mai bine
provocărilor globalizării şi pentru a se adapta la progrese, cum ar fi noile tehnologii.

3. Principii de bază ale pieţei UE:

- Libera circulaţie a mărfurilor (fiecare este în drept să exporte acolo unde îi este
convenabil);
- Libera circulaţie a serviciilor (fiecare poate presta servicii acolo unde piaţa îi pare mai
atractivă);
- Libera circulaţia a forţei de muncă (în cadrul UE fiecare poate să se angajeze la serviciu
acolo unde își doreşte);
- Libera circulaţia a capitalului (fiecare îşi poate depozita banii acolo unde consideră că e
mai rentabil şi sigur).

Noțiunea de drept vamal în înțelegerea tradițională (adică în sensul de drept vamal

național) reprezintă totalitatea normelor ce reglementează relațiile de drept legate de:

- Reglementări vamale generale (teritoriul vamal comun; transportul în vamă şi

depozitarea provizorie; apariţia, exigibilitatea şi ştergerea datoriei vamale; rambursarea
sau returnarea drepturilor, etc.);
- Instrumente vamale de bază (tarife vamale; valoarea în vamă; originea mărfurilor);
- Aplicarea tarifelor vamale comune (clasificare tarifară, derogări tarifare, scutire de la
plată);
- Reglementări vamale speciale (circulaţia mărfurilor, regimuri vamale economice);
- Sancţiuni (soluţionarea litigiilor vamale, prevenirea încălcărilor dreptului comunitar);
- Cooperare vamală internaţională.

Sistemul de drept vamal al UE include:

- Acte legale primare (acorduri statutare ale comunităților Europene și Uniunii

Europene);
 - Acte legale secundare (acte normative ale instituțiilor CE);

- Decizii ale Curții de Justiție ale Comunităților Europene;

Un exemplu actual legat de o decizie a curtii de Justitie este : Supremația dreptului

Uniunii Europene impune ca judecătorii naționali să aibă puterea să lase neaplicată o
decizie a unei curți constituționale care este contrară acestui drept, fără a fi cercetați
disciplinar.

- Acorduri internaționale ale Comunităților și statelor membre.

4. Acordul cu Confederația Elvețiană: libera circulație a persoanelor

CARE ESTE ROLUL ACESTUI ACORD ȘI AL ACESTEI DECIZII?

Acordul stabilește principiul liberei circulații a persoanelor între teritoriul Comunității Europene
(în prezent UE) și cel al Elveției.
Decizia aprobă șase acorduri între Comunitatea Europeană și Elveția, inclusiv acordul privind
libera circulație a persoanelor.
ASPECTE-CHEIE
Resortisanții UE și ai Elveției beneficiază de drepturi reciproce de intrare, de ședere, de acces la
o activitate economică salariată, de stabilire ca lucrător care desfășoară o activitate independentă,
precum și de dreptul de a rămâne pe teritoriul părților contractante după încetarea angajării.
Dreptul de intrare și de ședere li se aplică tuturor persoanelor, inclusiv celor care nu desfășoară o
activitate economică în țara gazdă.
Țara gazdă trebuie să le acorde resortisanților străini condiții de viață, de angajare și de muncă
identice cu cele acordate resortisanților proprii. Acordul prevede protecția împotriva
discriminării pe motive de cetățenie.
Alte drepturi legate de libera circulație a persoanelor vizează:
dreptul la mobilitate profesională și geografică;
dreptul de ședere pentru membrii familiei și dreptul acestora de a desfășura o activitate
economică, indiferent de cetățenia acestora;
dreptul de a dobândi bunuri imobile, în special pentru a-și stabili o reședință principală sau
secundară în țara gazdă;
dreptul de a se întoarce în țara gazdă după încetarea unei activități economice sau a unei perioade
de ședere acolo.
Acordul prevede, de asemenea, coordonarea sistemelor de securitate socială conform principiului
egalității de tratament, precum și recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale.
Prestarea de servicii
Prestatorii de servicii, inclusiv societățile, au dreptul de a presta temporar un serviciu pe teritoriul
altei părți contractante în aceleași condiții ca și resortisanții țării respective. Acest drept nu se
aplică în cazul serviciilor prestate pe teritoriul unei părți contractante pentru beneficiari aflați pe
teritoriul celeilalte părți contractante.
Acest serviciu nu poate depăși 90 de zile de muncă într-un an calendaristic. După aceea,
prestatorul trebuie să depună cerere pentru un permis de ședere pe durata prestării serviciului.
Beneficiarii unui serviciu au drept de intrare și de ședere pe teritoriul celeilalte părți contractante.
Aceștia nu au nevoie de permis de ședere dacă perioada de ședere este mai mică de trei luni.
După aceea trebuie emis un permis de ședere de către autoritățile competente pentru durata
prestării serviciului.
Gestionare de către Comitetul mixt
Un comitet mixt UE-Elveția, format din reprezentanți ai celor două părți, asigură respectarea și
aplicarea acordului. Comitetul ia decizii cu privire la eventualele modificări necesare ale
anumitor anexe la acord. Acesta este responsabil cu soluționarea oricăror litigii legate de
respectarea acordului.
Extinderea UE
Pe măsură ce numărul țărilor membre ale UE a crescut, s-au convenit protocoale suplimentare
pentru a permite introducerea treptată a liberei circulații a resortisanților din noile țări ale UE.
Cel mai recent protocol convenit între UE și Elveția ia în considerare participarea Croației ca
parte contractantă la acord, în urma aderării acesteia la UE în 1 iulie 2013. Acesta îi permite
Elveției ca, timp de șapte ani de la data intrării în vigoare a protocolului, să restricționeze accesul
cetățenilor croați pe piața elvețiană a muncii (contingente, prioritate acordată lucrătorilor locali,
controale privind condițiile de muncă și salariile). În ultimii doi ani ai acestei perioade de
tranziție, Comitetul mixt Elveția-UE trebuie să aprobe continuarea acestor restricții.
DE CÂND SE APLICĂ DECIZIA ȘI ACORDUL?
Decizia se aplică de la 4 aprilie 2002, iar acordul a intrat în vigoare la 1 iunie 2002.
Cetățenii:
celor 15 țări ale UE inițiale, ai Ciprului și ai Maltei beneficiază de drepturi de liberă circulație de
la 1 iunie 2007;
Cehiei, ai Estoniei, ai Letoniei, ai Lituaniei, ai Ungariei, ai Poloniei, ai Sloveniei și ai Slovaciei
beneficiază de drepturi de liberă circulație de la 1 mai 2011;
Bulgariei și ai României beneficiază de aceleași drepturi în regim de probă de la 1 iunie 2015 și
fac obiectul unor contingente până la 1 iunie 2019.
La întrebarea de ce nu este încă Elveţia membră a Uniunii Europene, încearcă mulţi specialişti să
găsească răspunsuri. Elveţia rămânând un paradox – de la sfârșitul celui de-al doilea război
mondial și până în anii ’80, obiectivul Confederației Elvețiene pare să fi fost evitarea aderării la
UE, dar păstrarea totodată a celor mai bune relații cu această organizație. Andeas Gross, om
politic şi universitar elveţian, explica recent de ce Elveţia nu este încă în Europa: „Motivul este
istoria. Europa a trecut peste trei războaie. Elveţia a supravieţuit singură. Europa şi ceilaţi au
eşuat, tot singuri. De aceea am învăţat că trebuie să cooperăm pentru a ne proteja. În momentul
acesta Elveţia crede ca poate face totul singură”.

În anul 2021, preşedintele Elveţiei, Guy Parmelin, a anunţat, oprirea negocierilor privind un
acord-cadru pentru participarea la piaţa internă a Uniunii Europene, o decizie considerată
regretabilă de către Comisia Europeană.
După şapte ani de la începerea discuţiilor, Elveţia a anunţat decizia de retragere din negocieri.
„Consiliul Federal elveţian a decis că negocierile cu Uniunea Europeană în trei domenii nu au
generat soluţiile necesare. Consiliul Federal elveţian a decis oprirea negocierilor”, a spus
preşedintele Guy Parmelin, potrivit site-ului Tagesschau.de, citat de Mediafax.
Negocierile se referă în principal la omogenizarea cadrului juridic pentru participarea Elveţiei la
piaţa internă a Uniunii Europene şi la instituirea unui mecanism de soluţionare a disensiunilor.
Retragerea din negocieri riscă să afecteze cooperarea între Elveţia şi Uniunea Europeană. Elveţia
nu este membră a Uniunii Europene, dar are o serie de acorduri comerciale bilaterale care permit
accesul pe piaţa comunitară.
Elveţia face parte din Asociaţia Europeană pentru Comerţ Liber (EFTA) şi participă la Spaţiul de
liberă circulaţie Schengen.
Comisia Europeană a exprimat regret pentru decizia Administraţiei de la Berna.
„Luăm act cu regret de hotărârea unilaterală a Consiliului Federal elveţian de a pune capăt
negocierilor privind acordul-cadru UE-Elveţia. Acest acord urma să fie baza pentru consolidarea
şi modernizarea relaţiilor noastre”, a arătat Comisia Europeană.
După ce a respins în anul 2021 un acord-cadru cu Uniunea Europeană, guvernul Elveţiei a
anunţat că intenţionează să propună o versiune proprie care să guverneze viitoarele relaţii cu
Bruxellesul, transmite vineri dpa.

Viitorul acord ar urma să acopere "toată gama de relaţii cu UE", a declarat preşedintele
Confederaţiei Elveţiene, Ignazio Cassis.
Elveţia ar dori înţelegeri privind o piaţă unică, siguranţa alimentară şi domeniul energiei
electrice, plus asocieri cu UE în domeniul cercetării, sănătăţii şi educaţiei.
Cassis a arătat că deşi se urmăreşte începerea unui dialog de tatonare cu Bruxellesul, opţiunile
trebuie discutate mai întâi cu cantoanele elveţiene, înainte de începerea negocierilor propriu-zise.
El nu a specificat un calendar pentru aceste demersuri şi a recunoscut că va fi "un drum greu".
Elveţia nu este membră a Uniunii Europene, dar de fapt, participă în cele mai multe privinţe la
piaţa unică, iar UE doreşte de multă vreme să strângă relaţiile cu Elveţia.
Un acord cadru care să înglobeze toate tratatele bilaterale existente este considerat cea mai bună
modalitate pentru o cooperare mai strânsă între cele două părţi, arată dpa. Versiunea negociată cu
mari eforturi în trecut a fost însă respinsă în cele din urmă de Elveţia, care s-a confruntat cu
opoziţia internă din partea cantoanelor; ar fi existat riscul ca acordul să fie respins printr-un
referendum la nivel national.

5. Concluzie

Concluzia care se poate deduce din aceste texte legale este ca rațiunea reglementării unei piețe
interne în cadrul Uniunii Europene, este dezvoltarea unui comerț interstatal liber si corect din
punct de vedere al concurenței, un schimb liber si neîngrădit de forță de muncă si libertatea de a
contracta și de a presta servicii a oricărei persoane din cadrul Uniunii, pe tot teritoriul comunitar.

Consider ca indiferent de statele care vor sau nu să aibă legături cu Uniunea Europeană, piața
internă este puternic consolidată, cu principii de funcționare bine înrădăcinate pentru interesul
total al țărilor membre UE.
 6. Bibliografie

1. http://dcfta.md
2. http://www.cide.ro
3. https://papers.ssrn.com
4. https://www.hotnews.ro
5. https://eur-lex.europa.eu
6. https://www.digi24.ro
7. https://www.agerpres.ro
8. http://www.convorbirieuropene.ro