Sunteți pe pagina 1din 5

MODALITI DE FINANARE PE TERMEN LUNG A ENTITILOR ECONOMICE DUMBRVEANU Lilia Univeristatea de Stat din Moldova Recenzent: BNCIL N.

, dr. hab. Cuvinte cheie: finanare, autofinanare, credit, leasing, obligaiune. !ntre"rinderea are # $tare bun% de $%n%tate&, dar $e d#re'te ()bun%t%*irea "er+#r)an*el#r ei. Jean Pierre Thibaut De$+%'urarea activit%*ii la nivelul unei +ir)e ,enereaz% nece$it%*i i)"#rtante de +inan*are a+erente ciclului de e-"l#atare dar 'i activit%*il#r de dezv#ltare, re$tructurare $au )#dernizare. .entru +inan*area ace$t#ra $e "#t utiliza resurse interne dar 'i resurse externe. De re,ul%, activitatea de inve$ti*ii e$te cea )ai i)"#rtant% /c#n$u)at#are& de re$ur$e e-terne. !n c#ndi*iile (n care +ir)a di$"une de )ai )ulte "#$ibilit%*i de +inan*are a activit%*ii $ale, $e "une "r#ble)a de a ale,e "e acelea care $e "#trive$c cel )ai bine nev#il#r $ale. Acea$t% $elec*ie $e +ace *in(nd c#nt de anu)ite c#ndi*ii care li)iteaz% aria "#$ibilit%*il#r de "r#curare de re$ur$e. Ac#"erirea de+icitului de re$ur$e "e ter)en lun, $e "#ate realiza "rin a"elarea la $i$te)ul bancar, "ia*a de ca"ital, +ir)e $"ecializate $au $tat. !ntruc(t ace$te re$ur$e intr% (n c#)"#nen*a ca"italului "er)anent, re,%$indu0$e (n )ecani$)ul +inanciar al +ir)ei # "eri#ad% lun,% de ti)", $e i)"une # +unda)entare "ertinent% a deciziei de +inan*are. !n ace$t $en$, ra"#rtul dintre +inan*area "rin (ndat#rare 'i ca"italurile "r#"rii trebuie $% a$i,ure cel )ai )ic c#$t de +inan*are, decizia de +inan*are baz1ndu0$e "e #"ti)izarea "r#"#r*iei dintre $ur$a de +inan*are, al#carea 'i utilizarea +#nduril#r 'i #b*inerea de e-cedente +inanciare viit#are ce v#r "er)ite ra)bur$area ()"ru)uturil#r 'i dezv#ltarea activit%*ii. 2tabilirea unei $tructuri +inanciare e$te # decizie i)"#rtant% ce $e include (n $+era "#liticii +inanciare a +ir)ei. A$t+el, trebuie $% $e decid% )#dalitatea de re"artizare a +inan*%rii (ntre dat#riile "e ter)en $curt 'i utilizarea ca"italuril#r "er)anente. Analiza trebuie a"r#+undat% "e $tructura ca"italuril#r "er)anente, i)"un(ndu0$e ale,erea "r#"#r*iei dintre ca"italurile "r#"rii 'i cele ()"ru)utate "e ter)en )ediu 'i lun,. Deciden*ii 3care iau decizii4 trebuie $% ad#"te decizia de +inan*are "#rnind de la ca"acitatea de (ndat#rare, nivelul rentabilit%*ii +inanciare, ti"ul nece$it%*il#r de +inan*are, "reviziunile ca$h0+l#50uril#r viit#are Nu trebuie #)i$ (n$% +a"tul c% decizia de +inan*are e$te $u"u$% 'i in+luen*ei e-ercitat% de ev#lu*ia un#r indicat#ri )acr#0ec#n#)ici: in+la*ie, rata d#b(nzii, cur$ul de $chi)b, .IB dar 'i de c#)"#nenta +i$cal% 'i cea le,i$lativ%. .er+ec*i#narea )et#del#r 'i in$tru)entel#r de $electare a )i6l#acel#r de +inan*are adecvate nev#il#r entit%*ii "un (n le,%tur% "atru ti"uri de re$ur$e +inanciare: 789 :4 Aut#+inan*area (ntre"rinderii; <4 =inan*area e-tern% "rin "artici"area la ca"italul "r#"riu al (ntre"rinderii; >4 =inan*area e-tern% "rin ()"ru)uturi $au credite la ter)en ac#rdate (ntre"rinderii; 84 Creditarea (ntre (ntre"rinderi?creditul c#))ercial. 2e "rezint% d#u% )#dalit%*i "rinci"ale de +inan*are a (ntre"rinderil#r: - din veniturile "er$#nale ale ac*i#narului: $ur$e "r#"rii, "r#+it, a)#rti$)ent, "r#vizi#nare; - din credite bancare: +inan*are direct%, "rin credite bancare, 'i +inan*are indirect% ca+%c1nd "arte, centrele incubat#are de a+aceri, ()"ru)uturile #bli,atare, lea$in,ul, etc. 7<9 !n ,eneral, finanarea unei firme pe termen lung "#ate +i de$cri$% $che)atic "rin +i,ura de )ai 6#$ 3+i,ura nr.:.:4. =inan*area +ir)ei "e ter)en lun,

=inan*area di $ur$e "r#"rii 2ur$e "r#"rii interne 3aut#+inan*area 4

=inan*area din $ur$e ()"ru)utate Credite de "e "ia*a +inanciar%

2ur$e "r#"rii e-terne 3a"#rt de ca"ital4

Credite bancare "e ter)en lun,

Lea$in,

Figura nr.1.1 Finanarea ntreprin erii pe ter!en "ung .rin autofinanare $e (n*ele,e, a'adar, +inan*area +ir)ei din $ur$e "r#"rii interne. Acea$ta de"inde de ca"acitatea de aut#+inan*are a +ir)ei, ca"acitate deter)inat%, la r(ndul ei, de )%ri)ea a)#rtiz%ril#r 'i "r#vizi#anel#r calculate 'i nec#n$u)ate (nc%, de )%ri)ea "r#+ituril#r nere"artizate (nc% 'i de )ari)ea venituril#r rezultate din

>

dezinvestiii. !ntruc(t a)#rtizarea e$te # cheltuial% deductibil% +i$cal, rezult% c% ec#n#)iile +i$cale a$t+el realizate reduc (ntr0# )%$ur% i)"#rtant% c#$tul aut#+inan*%rii. Aut#+inan*area c#n$tituie baza #ric%rei dezv#lt%ri a (ntre"rinderil#r. 789 E$te cea )ai cun#$cut% +#r)a de +inan*are "entru a,en*ii ec#n#)ici 'i "re$u"une ca entitatea $% ('i a$i,ure dezv#ltarea "rin +#r*e "r#"rii, +#l#$ind dre"t $ur$e # "arte a "r#+itului #b*inut (n e-erci*iul "recedent 'i +#ndul de a)#rtizare. Acea$ta ur)%re'te ac#"erirea nece$arului de (nl#cuire a activel#r i)#bilizate, dar 'i cre'terea activel#r de e-"l#atare. !ntr 0 # ec#n#)ie de "ia*% "rinci"alele avanta e ale aut#+inan*%rii $unt: 7>9 :4 c#n$tituie un )i6l#c $i,ur de +inan*are, av(nd (n vedere c% (n anu)ite $itua*ii c#n6ucturale (ntre"rinderile (nt()"in% ,reut%*i (n c#lectarea de ca"italuri de "e "ia*a +inanciar% 'i )#netar%. <4 a"%r% libertatea de ac*iuni a (ntre"rinderil#r, (n $en$ul c% aut#n#)ia +inanciar% d#b(ndit% "rin aut#+inan*are (n,%duie ace$teia inde"enden*a de ,e$ti#nare +a*% de #r,ani$)ele +inanciare 'i de credit, #r,ani$)e care e-ercit% un c#ntr#l ri,ur#$ $"re a0'i a$i,ura ,aran*ia ca"italuril#r date cu ()"ru)ut. Cu t#ate ace$tea, aut#+inan*area are # $erie de li)ite, derivate din +a"tul c% #rice alte cate,#rii de +inan*are a +ir)ei (n a+ara aut#+inan*%rii $e bazeaz%, de +a"t, "e a'te"t%rile "rivind crearea unei ca"acit%*i de aut#+inan*are viit#are. Ace$te li)ite $e e-"ri)% "rin +a"tul c%, unele +ir)e "#t avea # )are ca"acitate de aut#+inan*are dar $% nu nece$ite +inan*%ri )ari, (n ti)" ce alte +ir)e $% $e c#n+runte cu +en#)enul inver$at. Din ace$t )#tiv, aut#+inan*area nu a$i,ur% # (nt(lnire real% dintre ca"acitatea de +inan*are 'i nev#ia de +inan*are, ceea ce, la nivelul ec#n#)iei na*i#nale "#ate "r#duce unele dezechilibre. !n "lu$, ca"acitatea de aut#+inan*are "#ate +i e-tre) de +luctuant% (n ti)", de$e#ri din )#tive care nu $unt i)"utabile +ir)ei (n cauz%, ci )ediului ec#n#)ic (n care ea ('i de$+%'#ar% activitatea. Din "unct de vedere dina)ic# ciclul de acumulare a resurselor b!ne"ti ale firmei , din care $e va ali)enta aut#+inan*area "#ate +i de$cri$ a$t+el 3+i,ura nr. :.<4: %inanarea investiiilor

Active i)#bilizate

Ca"italuri "r#"rii

$utofinanarea

Cre'terea ca"italuril#r "r#"rii Dat#rii +inanciare

Ra)bur$area dat#riil#r

Figura nr. 1. $ Ci%"u" e a%u!u"are a re&ur&e"'r ()ne*ti a"e +ir!ei Aut#+inan*area 3A=4 are d#u% c#)"#nente: a4 aut#+inan*area de )en*inere 3A=)4; b4 aut#+inan*area de cre'tere 3A=cr4: , unde: , unde: A! re"rezint% a)#rtiz%rile 3$tin,erea tre"tat% a creditel#r "e ter)en lun,, "rin "l%i $ucce$ive $au "rin r%$cu)"%rarea creanel#r; crearea +#nduril#r b%neti nece$are "entru (nl#cuirea (n natur% 3"rin re"ara ii i c#n$truc ii ca"itale4 a uzurii +izice i )#rale a +#nduril#r +i-e deinute de # (ntre"rindere, "e )%$ur% ce ace$tea ( i tran$)it val#area a$u"ra val#rii +iec%rei unit%i de "r#du$.4; Pr re"rezint% "r#vizi#anele 3re)uneraie "r#centual% cuvenit% celui care )i6l#cete # a+acere c#)ercial%; re)iz%, c#)i$i#n.4, , unde cu ,n $0a n#tat val#area bene+iciului 3"r#+itului4 nedi$tribuit ac*i#naril#r $ub +#r)a de dividende. 7:9 #re"terea capitalului propriu prin emisiunea de aciuni re"rezint% # +#r)% de +inan*are "rin +#nduri "r#"rii ca 'i aut#+inan*area. De#$ebirea c#n$t% (n +a"tul c%, (n ti)" ce aut#+inan*area e$te # +inan*are intern%, realizat% "rin e+#rtul "r#"riu al (ntre"rinderii, 0 ca"italizarea unei "%r*i a "r#+itului 0 cre'terea de ca"ital "rin e)i$iunea de ac*iuni n#i re"rezint% # +inan*are din $ur$e "r#"rii e-terne, +#nduri adu$e din a+ara $#ciet%*ii de c%tre ac*i#narii reali $au "#ten*iali. Din ace$t "unct de vedere cre'terile de ca"ital "rin e)i$iunea de ac*iuni $e a$ea)%n% cu +inan*area "rin (ndat#rare. 7:9 E)i$iunea de ac*iuni c#nduce la $"#rirea )i6l#acel#r b%ne'ti ale (ntre"rinderii, la cre'terea $#lvabilit%*ii ace$teia, la (nt%rirea +#ndului de rul)ent 'i deci la (nt%rirea echilibrului +inanciar (ntruc(t cre'terea ca"italului "er)enent deter)inat% de $"#rirea ca"italului $#cial nu e$te (n$#*it% i)ediat de # cre'tere a activel#r i)#bilizate 3acea$t% a)eli#rare a +#ndului de rul)ent e$te (n$% tranzit#rie 3caracterizat "rin variaia (n ti)"4 "entru c% ulteri#r ace$te +#nduri $e v#r inve$ti, (n cea )ai )are "arte, (n active i)#bilizate4. 2ub$crierea de ac*iuni are un e+ect c#ntradict#riu @e+ect de diluare@ a$u"ra evalu%rii (ntre"rinderii de c%tre inve$tit#ri: "e de # "arte are un e+ect ne,ativ a$u"ra rentabilit%*ii ac*iunil#r (ntre"rinderii, de#arece "r#+itul net

,l#bal realizat $e va re"artiza "e un nu)%r )ai )are de ac*iuni, deci rentabilitatea unei ac*iuni $cade, iar, "e de alt% "arte are un e+ect "#zitiv, de#arece b#nitatea 'i ,aran*ia (ntre"rinderii cre$c t#c)ai dat#rit% cre'terii ca"italului "r#"riu, (n baza c%r#ra acea$ta "#ate $#licita credite $u"li)entare. A$t+el, cre'terea de ca"ital $e "#ate +ace: 0 "rin e)i$iunea de ac*iuni n#i; 0 "rin di$tribuirea de ac*iuni ,ratuite; 0 "rin )a6#rarea val#rii n#)inale ale ac*iunil#r vechi. A treia alternativ% e$te )ai rar "racticat%. E)i$iunea de ac*iuni n#i $e "#ate +ace (n d#u% )#dalit%*i: - la val#area n#)inal% a ac*iunil#r vechi; - la # val#are )a6#rat%, (n +unc*ie de val#area bur$ier% a ac*iunil#r vechi. De'i cre'terea ca"italului $#cial "#ate avea ca $ur$% nu nu)ai $ub$crierea de n#i a"#rturi ci 'i (nc#r"#rarea rezervel#r $au dat#riil#r, c#nvertite (n c#ntribu*ii la ca"italul $#cial, numai crearea de noi aporturi la capitalul social contribuie la finanarea investiiilor nete, celelalte $ur$e ne+iind dec(t c#nver$ii 3)#di+icarea c#ndiiil#r unui ()"ru)ut 3de $tat4 e)i$ anteri#r, (n $en$ul $chi)b%rii )%ri)ii d#b(nzii, "relun,irii ter)enului de "lat%, c#nt#"irii )ai )ult#r ()"ru)uturi anteri#are etc. #onversiunea datoriilor A reducerea de c%tre $tat, "rin le,e, a #bli,aiil#r de "lat%.4 ale "#$turil#r de "a$iv, +%r% a deter)ina cre'terea $ur$el#r de +inan*are a (ntre"rinderii. Cre'terea de ca"ital "rin e)i$iunea de ac*iuni n#i, $e "#ate realiza d#ar atunci c(nd vechiul ca"ital $ub$cri$ a +#$t (n (ntre,i)e v%r$at. .entru ca e)i$iunea $% "#at% +i "ractic realizat% 'i $% +ie atractiv%, trebuie ca "re*ul de e)i$iune a n#il#r ac*iuni e)i$e $% +ie )ai )ic $au cel )ult e,al cu val#area de "ia*% a ac*iunil#r vechi. %inanarea prin credit bancar. 7:9 Creditele bancare $unt c#ntractate "e "eri#ade de ti)" $tabilite "rin c#ntractul (ncheiat (ntre in$titu*ia bancar% 'i $#licitant, "entru #biective bine "recizate. Ele $unt ,enerat#are de c#$turi $ub +#r)a d#b(nzil#r 'i c#)i$i#anel#r bancare ce "#t +i achitate lunar, anual, la $+(r'itul "eri#adei, re$"ectiv (n )#)entul c#ntract%rii 3c#)i$i#ane 'i $"eze 3cheltuieli "e care le $u"#rt% cineva "entru # de"la$are, "entru anu)ite $ervicii, "entru "unerea (n "ractic% a unei iniiative etc.4 bancare4. C#ndi*iile creditului, re$"ectiv rata d#b(nzii, ter)enul de ra)bur$are, eventuala "eri#ad% de ,ra*ie, "enaliz%ri "entru nere$"ectarea clauzel#r c#ntractuale '.a., $e ne,#ciaz% (ntre b%nci 'i debit#ri. Nivelul d#b(nzii la creditele bancare e$te )ai ridicat dec(t cel utilizat de #r,ani$)ele +inanciare $"ecializate. M%ri)ea c#$tului creditului bancar, re$"ectiv rata d#b(nzii e$te deter)inat% de trei +act#ri: v#lu)ul creditului, rata d#b(nzii 'i ti)"ul de creditare. Ra)bur$area creditel#r $e realizeaz% (n c#n+#r)itate cu $itua*ia "rivind e'al#narea ratel#r 'i a d#b(nzil#r anual, $e)e$trial, tri)e$trial $au lunar, "rin anuit%*i c#n$tante $au variabile #ri # $in,ur% dat%, la $caden*a +inal%, cu $au +%r% "eri#ad% de ,ra*ie. .e baza ace$teia, c#)"arti)entul +inanciar al +ir)ei deter)in% +lu-urile +inanciare ,enerate de decizia de creditare ce "#t +i inclu$e (n bu,etul de venituri 'i cheltuieli. C#$tul unui credit bancar "e ter)en )ediu 'i lun, 'i care ur)eaz% a +i ra)bur$at (n anuit%*i "#ate +i )%$urat "rin c#$tul actualizat. Ace$ta e$te dat de aceea rat% de actualizare care "er)ite realizarea e,alit%*ii dintre $u)a dat#riil#r c#ntractate 'i anuit%*i 3rata de ra)bur$at "lu$ d#b(nd%4 actualizate cu rate re$"ective. Anuit%*ile "#t +i de+alcate cu $au +%r% luarea (n c#n$iderare a inciden*ei i)"#zitului, "recu) 'i a )#dalit%*ii de ra)bur$are. .entru e-e)"li+icare, c#n$ider%) c%, (n c#n$tituirea $ur$el#r de +inan*are nece$are realiz%rii unui "r#iect de inve$ti*ii, # +ir)% a"eleaz% la un credit bancar (n val#are de :BC:< eur#, cu # rat% a d#b1nzii de :DE?an. De a$e)enea, la an,a6area creditului, banca "erce"e un c#)i$i#n de ,e$ti#nare de D,>E, iar "entru a$i,urarea creditului (nca$eaz% :E din val#area $u)ei ()"ru)utate de +ir)%. Re$tituirea ()"ru)utului $e realizeaz% anual, "rin anuit%*i c#n$tante. !n ace$t c#nte-t, c#$tul t#tal?an e$te deter)inat de: d#b1nd%0 :D<8,>F eur#; c#)i$i#n de ,e$ti#nare GF,H8 eur#; a$i,urare credit0 :BC,:< eur#, rezult(nd un t#tal de :<HD,<< eur#. Du"% cu) a) "recizat, ()"ru)uturile bancare "#t +i ra)bur$ate 'i "rin alte )#dalit%*i, c#$tul de +inan*are +iind deter)inat de ace$tea. Indi+erent (n$% de )#dul de ra)bur$are, $e "#ate c#ncluzi#na c%, ace$tea $unt ,enerat#are de c#$turi ce "#t in+luen*a $e)ni+icativ trez#reria +ir)ei 3)ai ale$ c% $e "erce" 'i diver$e c#)i$i#ane de ad)ini$trare, de a$i,urare, de ra)bur$are etc.4 'i i)"un ()"#v%rarea ca"italului "r#"riu de ,aran*iile $#licitate de banc% 3une#ri, ,aran*iile $#licitate de b%nci nu "#t +i #+erite de +ir)ele $#licitante, +a"t ce i)"une #rientarea $"re alte )#dalit%*i de +inan*are, ce "#t +i )ai c#$ti$it#are4. #reditul obligatar re"rezint% # )#dalitate de c#n$tituire a re$ur$el#r +inanciare la nivelul +ir)ei "e # "eri#ad% )ai )are de un an 'i $e realizeaz% "rin e)i$iunea de #bli,a*iuni, re$"ectiv de titluri de val#are care c#n+er% de*in%t#rului dre"tul la # d#b(nd% anual% +i-%, indi+erent de rezultatele (ntre"rinderii. 7:9 !)"ru)utul #bli,atar are, de re,ul%, un c#$t )ai )ic dec(t $ub$crierile de ca"ital. De a$e)enea, $"re de#$ebire de e)i$iunea de ac*iuni, utilizarea creditului bancar nu a+ecteaz% rentabilitatea ac*i#naril#r, dre"tul de "r#"rietate al ace$t#ra 'i nici nu deter)in% )#di+icarea "uterii de in+luen*% a ac*i#naril#r a$u"ra +ir)ei. !n cazul unui ()"ru)ut #bli,atar cla$ic +%r% diver$e c#)i$i#ane, "ri)e de e)i$iune $au de ra)bur$are, c#$tul actuarial 3t#talitatea cheltuielil#r e+ectuate (n $c#"ul "r#ducerii $au c#n$truirii unui )i6l#c +i-, de$tinat $% (nl#cuia$c% alt )i6l#c +i-, uzat c#)"let, cu acelea'i caracteri$tici, tin(nd $ea)a de "re*urile din )#)entul (nl#cuirii.4 e$te e,al cu d#b(nda n#)inal%. .entru di)en$i#narea c#$tului ()"ru)utului #bli,atar $e i)"une (n$% 'i identi+icarea alt#r cate,#rii de

cheltuieli, "e l(n,% d#b(nd%, (ntre care $e (n$criu: cheltuieli de e)i$iune, de "ublicitate, c#)i$i#ane bancare, "ri)e de e)i$iune, "ri)e de ra)bur$are '.a.. Ace$tea $e $tabile$c de la (nce"ut (n c#t% "r#centual%, ur)(nd $% +ie dedu$e din $u)a t#tal% a ()"ru)utului. %inanarea prin obligaiuni c#)"#rt% at(t avanta e c(t 'i dezavanta e. 7:9 A$t+el dintre avanta ele utiliz%rii ace$tei )#dalit%*i )en*i#n%): deter)in% )#bilizarea un#r re$ur$e i)"#rtante de +inan*are; "er)ite evitarea b%ncil#r 'i a cheltuielil#r bancare (n "r#curarea re$ur$el#r nece$are; $e #b*ine un "r#+it )ai )are "entru reinve$tire dec(t (n cazul +inan*%rii "rin e)i$iune de ac*iuni; #+er% "#$ibilitatea ra)bur$%rii antici"ate (n +unc*ie de ev#lu*ia ratei d#b(nzii; nu )#di+ic% $tructura ac*i#nariatului; nu c#n+er% crean*ieril#r (ntre"rinderii dre"turi (n ad#"tarea deciziil#r. !n acela'i ti)" (n$%, e)i$iunea de #bli,a*iuni "rezint% 'i dezavanta e, a$t+el: i)"lic% e+ectuarea un#r cheltuieli +inanciare, indi+erent de rezultatele (nre,i$trate de $#cietate; deter)in% di)inuarea lichidit%*il#r $#ciet%*ii e)itente ca ur)are a #bli,ativit%*ii ra)bur$%rii ()"ru)utului; e-i$t% ri$cul ca #"era*iunea de $ub$criere $% nu aib% $ucce$. &easingul e$te # metod! de finanare care, (n e$en*%, $e "#ate a$i)ila ()"ru)utului, +iind utilizat de +ir)ele care nu "#t $% #b*in% credite de la b%nci $au nu d#re$c $%0'i ,reveze bunurile )#bile $au i))#bile "rin in$tituirea un#r ,a6uri $au a un#r i"#teci. =ir)a utilizat#are a #biectivel#r de inve$ti*ii ce $e d#b(nde$c nu are calitatea de "r#"rietar ci de uzu+ructier, chiria' (n ace$t c#ntract. Deci, din "unct de vedere c#ntabil, debit#rul nu are calitatea de "r#"rietar, bunul nea"%r(nd (n activul $%u bilan*ier. !n$%, an,a6a)entele de lea$in, +i,ureaz% #bli,at#riu (n dat#rii e-trabilan*iere. .l%*ile e+ectuate de debit#r ac#"er% at(t a)#rtizarea ()"ru)utului c(t 'i c#$tul ace$tuia re$"ectiv re)unerarea n#r)al% a ca"italului adu$ de $#cietatea de lea$in, 3d#b(nda, c#)i$i#nul 'i # "ri)% de ri$c4. C#$tul de +inan*are cre'te "e )%$ur% ce $e e-tinde "eri#ada de achitare a ratel#r 'i avan$ul achitat de +ir)a $#licitant% e$te )ai )ic. =inan*area (n $i$te) leasing i)"lic% anu)ite avanta e' - +ir)a utilizat#are "#ate $%0'i canalizeze re$ur$ele "r#"rii "entru alte $c#"uri, evit(nd i)#bilizarea ace$t#ra (n active de +#l#$in*% (ndelun,at% 'i $% acce$eze tehn#l#,iile n#i din d#)eniu, (ntruc(t, la $+(r'itul "eri#adei $tabilit% "rin c#ntractul de lea$in,, "#ate returna bunul $#ciet%*ii de lea$in, 'i "#ate (ncheia un n#u c#ntract de lea$in, "entru un bun cu "ara)etric tehnic#0+unc*i#nali $u"eri#ri; - bunul #b*inut c#n$tituie 'i ,aran*ie "entru #"era*ia re$"ectiv%, ca"italul "r#"riu al +ir)ei r%)(n(nd nean,a6at le,al; - l#catarul "#ate e+ectua "lata ta-el#r va)ale la +inalul c#ntractului (n cazul bunuril#r din i)"#rt, la val#area rezidual%; - $e (nre,i$treaz% +acilit%*i +i$cale 3(n cazul c#ntractului de leasing financiar bunurile care +ac #biectul ace$tuia $e (nre,i$treaz% ca )i6l#ace +i-e (n c#ntabilitatea utilizat#rului ace$ta, deduc(nd cheltuielile cu a)#rtizarea lui, iar din rata de lea$in, cheltuielile cu d#b(nda; (n cazul c#ntractului de leasing operaional, bunul $e (nre,i$treaz% ca )i6l#c +i- (n c#ntabilitatea $#ciet%*ii de lea$in,, iar val#area ratei de lea$in, e$te (n t#talitate cheltuial% deductibil% "entru utilizat#r4; - "r#cedura de #b*inere a unei +inan*%ri (n $i$te) lea$in, c(t 'i derularea unui a$e)enea c#ntract $unt )ult )ai +acile dec(t (n cazul credit%rii bancare; - $#cietatea de lea$in, "#ate $% #+ere anu)ite $ervicii e+ectuate le,ate de in$talare, "unere (n +unc*iune '.a.. Acea$t% )#dalitate de +inan*are deter)in% 'i dezavanta e, le,ate (n "ri)ul r(nd de c#$tul de +inan*are ridicat 3ceea ce i)"une #b*inerea unei rentabilit%*i cel "u*in ac#"erit#are4 "recu) 'i de +a"tul c% a+ecteaz% aut#+inan*area viit#are dat#rit% #bli,a*iil#r "eri#dice de "lat%, iar neachitarea unei rate atra,e du"% $ine "ierderea bunului 'i #bli,a*ia de "lat% a tutur#r ratel#r re$tante 3(n "eri#ada actual% +#arte )ulte +ir)e $unt "u$e (n i)"#$ibilitatea de a0'i achita ratele la bunurile achizi*i#nate (n $i$te) lea$in,4. De a$e)enea, $"re de#$ebire de creditul bancar, (n cazul lea$in,ului, tran$+erul dre"tului de "r#"rietate $e realizeaz% du"% achitarea ulti)ei rate. Ulti)ele )%$uri le,i$lative ad#"tate (n d#)eniul +i$cal a+ecteaz% (n$% 'i acea$t% )#dalitate de +inan*are (n cazul achizi*iil#r de aut#turi$)e. A$t+el, nu $e )ai ac#rd% deducerea IVA la achizi*i#narea de )a'ini n#i de c%tre "er$#ane 6uridice 'i +ir)e de lea$in,, +a"t ce0i va deter)ina "e )ul*i a,en*i ec#n#)ici $% $e re#rienteze $"re alte )#dalit%*i de +inan*are. J"*iunea "entru # )#dalitate $au alta de +inan*are trebuie $% $e +unda)enteze 'i "e di)en$i#narea c#$tului )ar,inal al ca"italului utilizat. Alt+el $"u$, nu e$te $u+icient% # c#)"arare a c#$tului $"eci+ic +iec%rei $ur$e de +inan*are, ci 'i # analiz% a c#$tului +iec%rei unit%*i $u"li)entare de ca"ital al#cat, a$t+el (nc(t $% $e "#at% realiza # c#)"ara*ie (ntre e+ectele ,enerate de "r#ce$ul de +inan*are "rin di+erite )#dalit%*i. C#$tul )ar,inal trebuie c#)"arat cu rata de rentabilitate )ar,inal%, iar c#$tul ca"italului "r#"riu trebuie $tabilit (n ra"#rt de rata de rentabilitate +inanciar% cerut% de ac*i#nari.

Jri, un a,ent ec#n#)ic ce nu a re)unerat (n )#d c#n$tant ca"italurile ac*i#naril#r $e "#ate c#n+runta cu di+icult%*i (n c#nvin,erea ac*i#naril#r $au a un#r inve$tit#ri $tr%ini "entru al#carea $au inve$tirea de ca"italuri $u"li)entare. !)bun%t%*irea cli)atului de a+aceri e$te # cerin*% +unda)ental% (n realizarea un#r ec#n#)ii e+iciente "e "ia*%, dar 'i (n c#n$truirea unui $i$te) de)#cratic. E$te de a"reciat +a"tul c%, (n ulti)a "eri#ad%, #"rtunit%*ile de +inan*are a (ntre,ii activit%*i ec#n#)ic#0 $#ciale, au c#n$tituit # "re#cu"are de baz% a "#liticii ec#n#)ice. Analiz(nd )ecani$)ele de +inanare a (ntre"rinderil#r (n c#n+#r)itate cu realitatea Re"ublicii M#ld#va, #b$erv%) c%, (ntre"rinderile din ara n#a$tr% $unt $lab ca"italizate, ceea ce indic% # $lab% "er$"ectiv% de cre tere a "r#+itabilit%ii ace$t#ra i ceea ce +ace de$tul de di+icil "r#ce$ul "rivatiz%rii din re"ublic%, e$te li"$a ca"italului nece$ar "entru dezv#ltarea i re#r,anizare. A,en*ii ec#n#)ici din *ara n#a$tr% $0au #rientat cu "re"#nderen*% $"re +inan*area "rin (ndat#rarea bancar% 'i lea$in, 'i )ai "u*in $"re e)i$iunea de ac*iuni $au #bli,a*iuni. I#tu'i, dat#rit% a"ari*iei "e "ia*% a unei diver$it%*i de in$tru)ente de +inan*are 'i a di)inu%rii ri$curil#r $0a (nre,i$trat # tendin*% de #rientare $"re # $tructur% +inanciar% variat%, care "er)ite (nre,i$trarea unui ra"#rt #"ti) (ntre rentabilitatea deter)inat% de re$ur$ele utilizate 'i ri$cul ,enerat de utilizarea l#r. 2tructura +inanciar% 'i #"*iunea "entru # anu)it% $tructur% re"rezint% # decizie i)"#rtant% a "#liticii de +inan*are, (ntruc(t echilibrul +inanciar al +ir)ei 'i inde"enden*a (n ,e$ti#nare $unt c#ndi*i#nate de ace$tea. J"*iunea "entru ra"#rtul ca"italuri "r#"rii?ca"italuri ()"ru)utate nu trebuie $% +ie deter)inat% d#ar de d#rin*a de #b*inere a unei rentabilit%*i ridicate, ci 'i de ri$cul "e care c#n$i)te $% 'i0l a$u)e )ana,erul. !n +unda)entarea deciziei de +inan*are $e i)"une #"ti)izarea intere$el#r ac*i#naril#r, credit#ril#r, $tatului "recu) 'i analiza in+luen*ei e-ercitat% de +act#rii +inanciari 'i indicat#rii )acr#ec#n#)ici. A$t+el, "ute) c#ncluzi#na c% decizia de a #"ta "entru lea$in, $au de a cu)"%ra un bun "rin a"elarea la creditul bancar trebuie +unda)entat% "rin c#)"ararea c#$turil#r de +inan*are ale cel#r d#u% alternative 'i ale,erea acelei $ur$e de +inan*are cu cel )ai )ic c#$t. !nre,i$trarea un#r c#ndi*ii )ai di+icile (n utilizarea e)i$iunil#r de ac*iuni 'i acce$area creditel#r bancare a deter)inat cre'terea intere$ului inve$tit#ril#r "entru #bli,a*iuni, ca ur)are a +a"tului c% $unt ,enerat#are de venituri $i,ure, nea+ectate de trendul ec#n#)iei 'i al $itua*iei +inanciare a +ir)ei e)itente. De a$e)enea, $e i)"une # analiz% a e+ectului de (ndat#rare, re$"ective a i)"actului (ndat#r%rii a$u"ra rentabilit%*ii +inanciare, a$t+el (nc(t, rezultatul +inal $% +ie )a-i)izarea val#rii (ntre"rinderii. Re$ur$e bibli#,ra+ice: :4 K. D#br#t%, M. =. Chircule$cu, ??Decizia de +inan*are "e ter)en lun, la nivelul +ir)el#r, Analele Univer$it%*ii /C#n$tantin Brancu'i& din Iar,u Liu, 2eria Ec#n#)ie, Nr. :?<DDC; <4 K. 2andu ?? =inan*area (ntre"rinderii, Editura Ec#n#)ic%, Bucure'ti <DD<; >4 K. 2andu ?? =#r)area ca"italuril#r +ir)el#r "rivate, Editura Ec#n#)ic%, Bucure'ti, <DDD; 84 I. Va$ile ?? Ke$tiunea =inanciar% a !ntre"rinderii, Editura Mete#r .re$$, Bucure'ti, <DDF.

S-ar putea să vă placă și