REPERCURSIUNI POLITICE ÎN UE ÎN URMA AGRESIUNII

RUSEȘTI

Lt. Neagoe Florian-Virgil

 CUPRINS

Introducere.................................................................................................................................3
Mecanica Brexit-ului..................................................................................................................5
Efectul Brexit asupra politicilor interne ale UE.........................................................................6
3.1 Politica de migrație și securitate.......................................................................................6
3.2 Politica economică și comerțul....................................................................................7
3.2.1 Impactul asupra Politicii Economice........................................................................7
3.2.2 Impactul asupra comerțului.......................................................................................7
3.3 Politica de mediu..............................................................................................................7
3.3.2 Evoluția politicii de mediu a UE...............................................................................8
3.4 Politica de cercetare și dezvoltare....................................................................................8
3.4.1 Politica de C&D a Regatului Unit post-Brexit..........................................................8
3.4.2 Evoluția politicii de C&D a UE post-Brexit.............................................................9
Efectul Brexit asupra relațiilor externe ale UE........................................................................10
4.1 Impactul asupra Politicii Externe și de Securitate Comune (PESC)..............................10
4.1.1 Regatul Unit ca actor global independent...............................................................10
4.1.2 Evoluția PESC post-Brexit......................................................................................10
Perspective și provocări în viitor..............................................................................................11
Concluzii..................................................................................................................................12
Bibliografie..............................................................................................................................13

2
Introducere
Brexit este un termen combinat care vine de la "British Exit", care înseamnă
retragerea Regatului Unit (RU) din Uniunea Europeană (UE) și din Uniunea Europeană
pentru Atomică (Euratom). Acesta a fost un eveniment major în istoria recentă a Europei,
marcând prima oară când o țară membră a ales să părăsească UE.
Dezbaterea în jurul Brexit-ului a implicat multe teme complexe și interconectate,
inclusiv suveranitatea, globalizarea, imigrația și relațiile dintre Regatul Unit și UE. Decizia
pentru Brexit a venit ca rezultat al unui referendum care a avut loc în iunie 2016, în care
51,9% din populația votantă a Regatului Unit a ales să părăsească UE.
Ideea de Brexit a fost profund polarizatoare, nu doar în Regatul Unit, ci și în întreaga
Europă. Ea a schimbat fundamental relația dintre Regatul Unit și restul continentului și a avut
un impact profund asupra politicii, economiei și societății atât în Regatul Unit, cât și în UE.
Brexit a fost finalizat oficial la 31 ianuarie 2020, dar consecințele sale continuă să se
facă simțite și la mai mult de trei ani după aceea.
Contextul istoric
Pentru a înțelege mai bine complexitatea Brexit-ului, este important să luăm în
considerare contextul istoric al relației dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană. Regatul
Unit a fost dintotdeauna un membru reticent al Uniunii, păstrându-și distanța în multe aspecte
cheie ale integrării europene.
Regatul Unit s-a alăturat Comunității Economice Europene (predecesoarea UE) în
1973, mult mai târziu decât celelalte țări fondatoare. Această aderare a venit după două
încercări eșuate în 1963 și 1967, când Franța, sub conducerea președintelui Charles de
Gaulle, a blocat candidatura britanică. În ciuda acestui start întârziat, Regatul Unit a jucat un
rol central în multe dintre politicile UE, inclusiv în dezvoltarea pieței unice în anii '80 și
extinderea UE în Europa de Est după sfârșitul Războiului Rece.
Cu toate acestea, Regatul Unit a ales să rămână în afara unor aspecte importante ale
integrării europene. De exemplu, nu a adoptat euro ca monedă și nu a semnat Acordul
Schengen, care permite libera circulație a persoanelor între țările membre. Această atitudine
de "pick and choose" a reflectat o tensiune între dorința Regatului Unit de a beneficia de
avantajele apartenenței la UE și reticența sa de a ceda suveranitate în anumite domenii.
Ideea de Brexit nu este nouă. De fapt, sentimentul eurosceptic a existat în Regatul
Unit încă de la aderarea sa la Comunitatea Economică Europeană. În 1975, la doar doi ani
după aderare, guvernul britanic a organizat un referendum în care a întrebat populația dacă
dorește să rămână în Comunitate. La acel moment, o majoritate covârșitoare a votat pentru
rămânere.
Totuși, sentimentul anti-UE a crescut în timp, alimentat de o serie de factori, inclusiv
crizele economice, migrația și o percepție negativă asupra birocrației de la Bruxelles. Aceasta
a culminat cu decizia prim-ministrului conservator David Cameron de a organiza un al doilea
referendum în 2016, în încercarea de a rezolva diviziunile din partidul său privind UE. Acest

3
referendum a dus la votul pentru Brexit, declanșând un proces de negocieri complex și
tensionat cu UE.
Procesul de retragere a Regatului Unit din UE, care a durat peste patru ani, a fost
marcat de incertitudini, diviziuni politice și provocări economice. În ciuda acestor dificultăți,
Brexit a fost finalizat la 31 ianuarie 2020, marcând un nou capitol în istoria europeană.
De atunci, Brexit a continuat să aibă un impact profund asupra politicilor europene,
schimbând dinamica internă și externă a UE și provocând reevaluarea multor politici și relații
cheie. În acest referat, vom explora în detaliu aceste schimbări și vom discuta despre
provocările și perspectivele pentru viitor.

4
Mecanica Brexit-ului
Odată ce decizia de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană a fost luată prin
referendum în 2016, s-a intrat într-o perioadă de negocieri între cele două părți pentru a
determina termenii acestei separări. Acest proces de negocieri a fost ghidat de Articolul 50 al
Tratatului de la Lisabona, care prevede mecanismul prin care un stat membru poate alege să
părăsească UE.
Procesul de negocieri a fost lung și complex, cu multe obstacole de-a lungul drumului.
Primele negocieri s-au concentrat asupra "divorțului" - cu alte cuvinte, soluționarea
problemelor imediate ale retragerii. Acestea au inclus drepturile cetățenilor, factura de divorț
(adică suma pe care Regatul Unit ar trebui să o plătească UE pentru a-și îndeplini
angajamentele financiare anterioare) și problema graniței dintre Irlanda și Irlanda de Nord.
După mai mulți ani de negocieri, UE și Regatul Unit au ajuns la un Acord de Retragere în
2019.
Acordul asigură drepturile cetățenilor UE care locuiesc în Regatul Unit și ale
cetățenilor britanici care locuiesc în UE. În ceea ce privește factura de divorț, Regatul Unit a
fost de acord să plătească o sumă estimată la aproximativ 39 de miliarde de lire sterline
pentru a acoperi angajamentele financiare pe care și le-a asumat ca membru al UE.
Problema Irlandei de Nord a fost una dintre cele mai dificile probleme din negocierile
Brexit. Pentru a evita restabilirea unei frontiere dure pe insulă, care ar fi putut submina
Acordul de la Belfast (sau Acordul de la Vinerea Mare) din 1998, s-a convenit că Irlanda de
Nord va rămâne aliniată la anumite reguli ale pieței unice ale UE, creând astfel o "mare"
vamală în Marea Britanie.
După finalizarea procesului de retragere, UE și Regatul Unit au început negocieri
asupra viitoarei lor relații. Acestea s-au încheiat cu semnarea Acordului Comercial și de
Cooperare în decembrie 2020. Acordul asigură comerțul fără taxe vamale și cote pentru
majoritatea bunurilor, dar nu elimină controalele vamale. Acordul nu acoperă serviciile, care
reprezintă aproximativ 80% din economia Regatului Unit, inclusiv sectorul financiar de
importanță crucială. În plus, acordul prevede o serie de alte aspecte ale relației UE - Regatul
Unit, inclusiv cooperarea în domeniul securității, transportului, energiei, și mediului.
Brexit a fost un proces fără precedent în istoria Uniunii Europene și a lăsat în urmă un
impact semnificativ asupra politicilor sale. Vom examina acest impact în următoarele secțiuni
ale acestui referat.

5
Efectul Brexit asupra politicilor interne ale UE
3.1 Politica de migrație și securitate
Brexit a avut un impact semnificativ asupra politicilor de migrație și securitate ale
Uniunii Europene. În primul rând, retragerea Regatului Unit a pus capăt liberei circulații de
persoane între UE și Regatul Unit, unul dintre cele patru drepturi fundamentale ale pieței
unice europene.
Înainte de Brexit, cetățenii britanici aveau dreptul de a trăi, de a munci și de a studia
în orice țară din UE, și viceversa. Aceasta a permis fluxuri mari de migranți între Regatul
Unit și restul UE, cu un număr mare de cetățeni ai UE care trăiau și lucrau în Regatul Unit și
un număr mai mic, dar totuși semnificativ, de cetățeni britanici care trăiau în alte țări ale UE.
Brexit a schimbat această situație. Sub noile reguli de imigrație ale Regatului Unit, cetățenii
UE nu mai au dreptul automat de a trăi și lucra în Regatul Unit. În schimb, trebuie să aplice
pentru un statut de rezident în cadrul programului "EU Settlement Scheme". Aceasta a creat
incertitudine pentru mulți cetățeni ai UE care trăiesc în Regatul Unit și a complicat procesul
de recrutare pentru angajatori.
La nivelul UE, Brexit a dus la o concentrare mai mare pe reforma politicilor de
migrație și azil. Marea Britanie a fost adesea un partener reticent în aceste discuții, preferând
să păstreze controlul asupra propriilor sale politici de migrație și azil. În absența Regatului
Unit, s-a creat o oportunitate pentru statele membre să avanseze în aceste discuții și să caute
un consens mai larg.
În ceea ce privește securitatea, Brexit a avut un impact semnificativ asupra cooperării
în materie de securitate și apărare. În timp ce Acordul Comercial și de Cooperare prevede
continuarea cooperării în anumite domenii, cum ar fi schimbul de date de poliție și
cooperarea judiciară, Regatul Unit a pierdut accesul la anumite instrumente de securitate ale
UE, cum ar fi Sistemul de Informații Schengen (SIS II), care permite schimbul de date de
securitate între statele membre. În plus, Brexit a dus la întrebări despre viitorul cooperării în
materie de apărare în cadrul UE. Regatul Unit a fost una dintre cele mai mari și mai puternice
armate din UE și un contribuitor major la misiunile de securitate ale UE. Retragerea sa poate
accelera eforturile de a dezvolta o capacitate de apărare europeană mai autonomă.
După Brexit, Regatul Unit a introdus un nou sistem de imigrație bazat pe puncte, care
tratează cetățenii UE și non-UE în același mod. Acest sistem favorizează lucrătorii calificați
care vin în Regatul Unit cu o ofertă de muncă de la un angajator aprobat. Aceștia trebuie să
îndeplinească anumite criterii, cum ar fi nivelul de salariu și nivelul de limbă engleză, pentru
a câștiga suficiente puncte pentru a fi eligibili pentru o viză de muncă.
Această politică este un exemplu clar al modului în care Brexit a permis Regatului
Unit să își controleze propria politică de migrație și a pus capăt liberei circulații a
muncitorilor între Regatul Unit și UE. Ea a avut un impact semnificativ asupra sectoarelor
economice care depind de muncitorii din UE, cum ar fi agricultura, îngrijirea sănătății și
construcțiile.

6
 În ceea ce privește securitatea și apărarea, Brexit a alimentat discuțiile despre o
capacitate de apărare europeană mai autonomă. De exemplu, în 2021, țările UE au convenit
să creeze o "Comandă Strategică", în cadrul Politicii de Securitate și Apărare Comune
(PSAC), care să poată conduce misiuni militare ale UE. În plus, în cadrul noului buget
multianual al UE pentru 2021-2027, a fost creat Fondul European de Apărare, cu un buget de
7,953 miliarde de euro, pentru a finanța proiecte comune de cercetare și dezvoltare în
domeniul apărării. Regatul Unit, ca țară non-UE, nu este eligibilă să participe la acest fond.
Aceste inițiative subliniază dorința statelor membre ale UE de a consolida cooperarea
în domeniul apărării în absența Regatului Unit, care era adesea sceptică cu privire la aceste
eforturi în timpul membrului său în UE.
3.2 Politica economică și comerțul
Brexit a afectat de asemenea politica economică a UE și dinamica comerțului. În timp
ce Regatul Unit a fost unul dintre cele mai mari și cele mai bogate state membre ale UE,
Brexit a pus capăt liberei circulații de bunuri între UE și Regatul Unit, un alt drept
fundamental al pieței unice europene.
3.2.1 Impactul asupra Politicii Economice
Brexit a creat noi provocări pentru politica economică a UE. Înainte de Brexit,
Regatul Unit era al doilea cel mai mare contribuitor la bugetul UE, astfel încât retragerea sa a
lăsat un gol semnificativ. Pentru a compensa aceasta, statele membre UE au fost de acord să
își crească contribuțiile la bugetul UE, iar bugetul a fost ajustat pentru a reflecta pierderea
contribuțiilor Regatului Unit. Un exemplu specific ar fi noua resursă proprie a UE, taxele
vamale colectate pe importurile din Marea Britanie, care au început să fie percepute după
finalizarea perioadei de tranziție la 31 decembrie 2020. Acesta reprezintă o sursă importantă
de venit pentru UE în lumina Brexit-ului.
3.2.2 Impactul asupra comerțului
Brexit a schimbat dinamica comerțului între UE și Regatul Unit. În timp ce Acordul
comercial și de cooperare prevede comerțul fără taxe vamale și cote pentru majoritatea
bunurilor, nu elimină controalele vamale. Exemplul de la granița dintre UE și Regatul Unit
este relevant aici. În ciuda faptului că nu există taxe sau cote, au fost introduse controale
vamale și de sănătate și siguranță pentru bunurile care trec între UE și Regatul Unit. Aceasta
a dus la întârzieri și disfuncționalități la graniță, afectând în mod particular sectoare precum
pescuitul și logistica.
În plus, s-a observat o schimbare în direcția fluxurilor comerciale. În primele luni ale
anului 2021, Regatul Unit a exportat mai puțin către UE și a importat mai puțin din UE, în
timp ce comerțul său cu țările non-UE a crescut. Acesta este un exemplu clar al impactului
Brexit asupra dinamicii comerciale între UE și Regatul Unit.
3.3 Politica de mediu
Politica de mediu este un alt domeniu în care Brexit a avut un impact semnificativ.
Uniunea Europeană a fost întotdeauna un lider în privința reglementărilor și politicilor de
mediu și climă, iar Marea Britanie, în calitate de membru al UE, a fost obligată să se alinieze

7
acestor reglementări. Cu toate acestea, după Brexit, Regatul Unit a avut libertatea de a-și
modifica propriile politici de mediu.
În Regatul Unit, guvernul a introdus proiectul de lege privind mediul în 2020, care
stabilește cadrul pentru guvernanța și managementul mediului după Brexit. Acest proiect de
lege include, de exemplu, crearea unei Autorități de Supraveghere a Mediului care să
supravegheze respectarea de către guvern a legilor de mediu. Cu toate acestea, unele
preocupări au fost ridicate cu privire la faptul că Marea Britanie ar putea să își diminueze
standardele de mediu după Brexit. De exemplu, acordurile comerciale pe care Regatul Unit
le-ar putea încheia cu țări care au standarde de mediu mai scăzute, precum Statele Unite, ar
putea exercita presiuni asupra Regatului Unit de a-și reduce propriile standarde.
Pe de altă parte, în domeniul schimbărilor climatice, Regatul Unit a continuat să arate
un angajament puternic, stabilind o țintă ambițioasă de a atinge emisii nete zero până în 2050
și fiind gazda Conferinței Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26) în 2021.
3.3.2 Evoluția politicii de mediu a UE
Pentru UE, Brexit a deschis calea către consolidarea și aprofundarea angajamentului
blocului față de protecția mediului și lupta împotriva schimbărilor climatice. Comisia
Europeană a lansat Pactul European pentru Climă în decembrie 2019, care propune un
"Green Deal" pentru Europa cu scopul de a face UE să devină prima economie neutra din
punct de vedere climatic până în 2050.
Un exemplu de politica de mediu post-Brexit a UE este propunerea de introducere a
unei Taxe de Ajustare la Frontiera Carbonului (CBAM). Aceasta ar impune taxe pe
importurile de bunuri din țări cu standarde de mediu mai scăzute, cu scopul de a încuraja
aceste țări să își îmbunătățească propriile standarde și de a preveni relocarea producției către
țări cu standarde mai scăzute.
În concluzie, Brexit a avut un impact semnificativ asupra politicilor de mediu atât în
UE, cât și în Regatul Unit, cu ambele părți continuând să își modeleze propriile căi în
gestionarea problemelor de mediu și climă. Totuși, cooperarea între UE și Regatul Unit va fi
crucială pentru a aborda problemele globale de mediu, precum schimbările climatice.
3.4 Politica de cercetare și dezvoltare
Brexit a avut, de asemenea, un impact profund asupra politicilor de cercetare și
dezvoltare (C&D) atât în Regatul Unit, cât și în Uniunea Europeană. În timp ce Regatul Unit
a fost unul dintre cele mai mari beneficiare ale finanțării UE pentru cercetare, după Brexit, a
trebuit să își reconsidere implicarea și finanțarea în acest domeniu.
3.4.1 Politica de C&D a Regatului Unit post-Brexit
După Brexit, Regatul Unit nu mai este membru automat al programelor UE de
finanțare a cercetării, cum ar fi Orizont 2020 și programul său succesor Orizont Europa. Cu
toate acestea, guvernul britanic a negociat un acord cu UE care permite participarea Regatului
Unit ca țară asociată în anumite părți ale Orizont Europa. Astfel, cercetătorii britanici pot
continua să solicite finanțare UE pentru proiectele de cercetare.

8
 Pe plan intern, guvernul britanic a promis să crească finanțarea pentru cercetare și
dezvoltare. În 2020, a anunțat că intenționează să crească cheltuielile publice pentru C&D la
22 de miliarde de lire sterline pe an până în 2024-2025. În plus, a fost creată o nouă agenție
de cercetare avansată, numită ARIA (Advanced Research and Invention Agency), pentru a
finanța cercetarea de înaltă calitate și inovatoare în Regatul Unit.
3.4.2 Evoluția politicii de C&D a UE post-Brexit
UE a continuat să își dezvolte și să își finanțeze propriile programe de cercetare și
dezvoltare. A lansat Orizont Europa, programul său cel mai mare de C&D pentru perioada
2021-2027, cu un buget de aproape 95,5 miliarde de euro. Acest program este deschis
participării cercetătorilor din țările asociate, inclusiv Regatul Unit, în anumite condiții.
De asemenea, UE a creat Fondul European de Apărare, care include finanțarea pentru
cercetare în domeniul apărării. Acesta este un exemplu clar de cum UE își consolidează
autonomia în domenii strategice, cum ar fi apărarea, în urma Brexitului.
În concluzie, Brexit a condus la schimbări semnificative în politicile de cercetare și
dezvoltare atât în Regatul Unit, cât și în UE, cu fiecare parte căutând să își consolideze
propriile capacități de cercetare și inovare. În ciuda acestor schimbări, cooperarea în
domeniul cercetării rămâne crucială pentru a face față provocărilor globale, cum ar fi
schimbările climatice și pandemiile.

9
Efectul Brexit asupra relațiilor externe ale UE
Brexit nu a schimbat doar dinamica internă a Uniunii Europene, ci și relațiile sale
externe. Pe măsură ce Regatul Unit a început să își configureze propriile relații externe, UE a
trebuit să își ajusteze propria abordare diplomatică și politică în privința relațiilor externe.
4.1 Impactul asupra Politicii Externe și de Securitate Comune (PESC)
Politica Externă și de Securitate Comună a UE a avut de suferit în urma Brexitului.
Regatul Unit a jucat un rol semnificativ în formularea și punerea în aplicare a PESC, întrucât
este unul dintre cele mai mari și mai puternice state membre ale UE. Deși Brexit a eliminat
un actor important din această ecuație, a oferit și UE o oportunitate de a-și redefini propria
politică externă.
4.1.1 Regatul Unit ca actor global independent
După Brexit, Regatul Unit a început să își dezvolte propria politică externă,
independent de UE. Aceasta a inclus negocieri comerciale cu țări din afara UE, precum
Statele Unite și țările Commonwealth, precum și inițierea unei politici externe mai asertive în
anumite regiuni, cum ar fi Orientul Mijlociu și Asia-Pacific. De exemplu, în 2021, Regatul
Unit a publicat o revizuire cuprinzătoare a politicii externe, numită "Revizuirea Integrată",
care stabilește viziunea Regatului Unit ca o "putere globală" și își propune să redirecționeze
focusul Regatului Unit către regiunea Indo-Pacifică.
4.1.2 Evoluția PESC post-Brexit
În absența Regatului Unit, UE a început să își consolideze PESC și să își afirme rolul
pe scena internațională. Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și
politica de securitate au continuat să reprezinte UE în relațiile externe, iar statele membre au
căutat să ajungă la un consens mai puternic în chestiuni de politică externă. În plus, UE a
continuat să promoveze valorile sale fundamentale, cum ar fi respectarea drepturilor omului
și statului de drept, în relațiile sale externe. Un exemplu concret este sancțiunile împotriva
Belarusului, în urma alegerilor prezidențiale contestate din 2020 și a crizei drepturilor omului
din 2021.
În concluzie, Brexit a avut un impact profund asupra relațiilor externe ale UE, forțând
atât UE, cât și Regatul Unit să își reconfigureze propriile politici externe. Deși a creat noi
provocări, Brexit a oferit și oportunități pentru UE de a-și consolida politica externă și de a-și
afirma rolul pe scena internațională.

10
Perspective și provocări în viitor
După mai bine de trei ani de negocieri intense și perioade de incertitudine, Brexitul s-
a finalizat oficial la 31 decembrie 2020, însă asta nu înseamnă că toate problemele au fost
rezolvate sau că toate consecințele au fost identificate. Sunt multe aspecte care rămân
nesigure și care vor necesita atenție și negociere suplimentară în viitor.
O problemă majoră care continuă să provoace tensiuni este frontiera între Irlanda de
Nord și Republica Irlanda. Protocolul Irlandei de Nord, parte a Acordului Brexit, a introdus o
frontieră comercială în Marea Irlanda pentru a preveni instituirea unei frontiere dure pe insula
Irlanda. Cu toate acestea, implementarea protocolului a condus la perturbări comerciale și la
tensiuni politice în Irlanda de Nord. Rezolvarea acestei probleme va rămâne o provocare
majoră în viitor.
Desi Acordul de Comerț și Cooperare între UE și Regatul Unit prevede un comerț de
mărfuri fără tarife și cote, există încă numeroase obstacole necomerciale pentru comerț,
precum controalele vamale și reglementările diferite. Acest lucru a perturbat lanțurile de
aprovizionare și a afectat afacerile din ambele părți. În viitor, ambele părți vor trebui să
găsească modalități de a ușura aceste perturbări.
Brexitul a pus capăt accesului automat al Regatului Unit la unele dintre bazele de date
ale UE pentru aplicarea legii, ceea ce a dus la preocupări privind cooperarea în domeniul
securității. În viitor, Regatul Unit și UE vor trebui să continue să coopereze strâns în acest
domeniu pentru a se confrunta cu amenințări comune, cum ar fi terorismul și crima
organizată.
În domeniile politicii de mediu și de cercetare, va fi crucial ca Regatul Unit și UE să
continue să colaboreze și să mențină standardele înalte. Acestea sunt domenii în care
cooperarea internațională este esențială pentru a face față provocărilor globale, cum ar fi
schimbările climatice și pandemiile.
În concluzie, în ciuda finalizării Brexitului, mai există multe provocări și incertitudini
în ceea ce privește viitoarea relație dintre UE și Regatul Unit. Ambii actori vor trebui să
navigheze cu atenție aceste ape nesigure, menținând în același timp angajamentul față de
cooperare și valorile comune.

11
Concluzii
Procesul Brexit a fost unul de neegalat în istoria recentă a Uniunii Europene, cu efecte
considerabile asupra întregii structuri politice și economice a blocului. Analiza impactului
Brexitului asupra politicilor europene necesită o privire atentă asupra multiplelor domenii în
care acesta a influențat și continuă să influențeze evoluția Uniunii Europene.
Pierderea Regatului Unit, unul dintre cele mai mari și mai influente state membre, a
reconfigurat echilibrul de putere în interiorul UE. În timp ce au existat temeri că Brexitul ar
putea stimula sentimentele eurosceptice în alte state membre, în acest moment, aceste temeri
nu s-au materializat. În schimb, procesul dificil și complicat al Brexitului pare să fi consolidat
angajamentul celorlalte state membre față de proiectul european. Cu toate acestea, a adus, de
asemenea, în atenție necesitatea reformelor și îmbunătățirilor în cadrul UE, inclusiv o mai
mare transparență și o mai bună comunicare cu cetățenii.
Efectul Brexitului asupra politicilor specifice ale UE, cum ar fi politicile de migrație,
securitate, mediu și cercetare și dezvoltare, a fost semnificativ. În timp ce Regatul Unit a fost
un actor important în formarea acestor politici, Brexitul a oferit o oportunitate pentru UE de
a-și reconfigura și revizui abordările în aceste domenii. La nivel de politică de migrație,
Brexitul a adus în prim plan tematica liberei circulații de persoane și a gestionării migrației.
Politica de securitate a fost, de asemenea, afectată, cu UE care a trebuit să navigheze în
absența unei contribuții directe a Regatului Unit la Politica Externă și de Securitate Comună.
În ceea ce privește politica de mediu, Brexitul a lăsat UE să-și continue drumul către
obiectivele ambițioase de schimbare climatică, deși cooperarea cu Regatul Unit rămâne
esențială. În sfârșit, în ceea ce privește politica de cercetare și dezvoltare, Brexitul a dus la o
schimbare semnificativă a peisajului, cu Regatul Unit căutând să-și sporească propriile
investiții și UE continuând să-și dezvolte programele de finanțare.
După mai bine de două ani de la finalizarea formală a Brexitului, multe provocări
rămân. Problema frontierei irlandeze continuă să provoace tensiuni, în timp ce perturbările
comerciale și cooperarea în domeniul securității rămân subiecte de dezbatere. În viitor, este
esențial ca UE și Regatul Unit să găsească căi eficiente de colaborare și de rezolvare a acestor
probleme, menținând în același timp valorile și principiile care definesc relația lor.
Brexitul a avut un impact profund asupra Uniunii Europene și a relațiilor sale cu
Regatul Unit. A schimbat dinamica politică a blocului, a influențat multe dintre politicile sale
interne și a reconfigurat relațiile externe ale UE. Cu toate acestea, în ciuda dificultăților și a
incertitudinilor, Brexitul a oferit și UE o oportunitate de a-și reafirma valorile și de a-și
consolida rolul pe scena globală. În viitor, gestionarea eficientă a relației post-Brexit cu
Regatul Unit va fi esențială pentru prosperitatea și stabilitatea Uniunii Europene.

12
Bibliografie

1. Adler-Nissen, R. (2016). Towards a Practice Turn in EU Studies: The Everyday of

European Integration. Journal of Common Market Studies.
2. Bickerton, C. (2012). European Integration: From Nation-States to Member States. Oxford
University Press.
3. Boffey, D., & Rankin, J. (2019). Brexit: What is the Irish backstop and why does Boris
Johnson want it ditched? The Guardian.
4. European Commission (2020). The EU and the UK reach a trade and cooperation
agreement. European Commission Press Corner.
5. Genschel, P., & Jachtenfuchs, M. (2018). From market integration to core state powers: the
Eurozone crisis, the refugee crisis and integration theory. Journal of Common Market
Studies.
6. Hix, S., & Høyland, B. (2011). The Political System of the European Union. Palgrave
Macmillan.
7. Holmes, M., & Roder, K. (2020). The Eurosceptic Europeanization of Public Discourses:
The Cases of Germany, Ireland and the United Kingdom. Journal of Common Market
Studies.
8. Lynggaard, K., Löfgren, K., & Nedergaard, P. (2019). The Logic of Policy Development:
Lessons Learned from Reform and Routine within the CAP 1980 – 2003. Journal of
European Integration.
9. Menon, A., & Salter, J. P. (2016). Brexit: Initial reflections. International Affairs.
10. Oliver, T. (2016). European and international views of Brexit. Journal of European Public
Policy.
11. UK Government (2020). The Future Relationship with the EU: The UK’s Approach to
Negotiations.

13
14