Schneider Ingrid

Clasa a X-a D Obiceiuri și tradiții din Banat

12.10.2021

Unul dintre cele mai importante momente din Ajunul Crăciunului este colindul. În unele sate din Timiș,
tradițiile vechi de secole se mai păstrează și azi, astfel că la colindat, din casă în casă, merg atât copiii, cât și
cetele de tineri, numite „pițărăi”. Un alt obicei este cel al „Viflaimului”, moment în care copiii refac scena
nașterii Domnului, în casa sau în curtea gazdei. Tradiția spune că cel care primește colindul va fi binecuvântat și
va avea un an îmbelșugat. Iar un semn de bunăstare este și ca prima persoană care intră în casă în ziua de
Crăciun să fie un bărbat.
În unele sate, un alt obicei se pătrează cu sfințenie. Cel mai vârstnic membru al familiei trebuie să
arunce în fața colindătorilor boabe de grâu și porumb. Asta pentru ca mai apoi, boabele peste care au trecut
colindătorii să fie amestecate cu sămânța ce va fi pusă în brazdă, pentru o recoltă bună în anul următor.
Tot în Banat există obiceiul ca sub fața de masă pe care vor fi așezate bucatele de sărbătoare să se pună
fire de fân și semințe de grâu, porumb și floarea-soarelui, care apoi se dau apoi la vite, ca să aibă casa liniște si
bogăție.
În Ajunul Craciunului nu se dă nimic cu împrumut deoarece se consideră că cei care vin să ceară vor să
aibă noroc la furtișaguri tot anul care vine, să nu fie prinși.
Gospodinele pregătesc în Ajun cele mai multe dintre felurile de mâncare pe care le vor pune pe masă în
ziua de Crăciun. Cu toate acestea, în ziua dinaintea Nașterii Domnului încă se postește, astfel că obiceiul spune
că nu trebuie gustate mâncărurile „de dulce”.
La masa din Ajun se pun pe masă sare, pește, grâu și un pahar cu apă deoarece se crede că vin morții
familiei si mănâncă din ele. Însă trebuie să te ferești să pui pe masă băuturi alcoolice pentru că se zice că
diavolul, care a inventat băutura, își bate joc de cel ce bea zicându-i că trebuie să cinstești înainte de a mânca.
În ziua de Crăciun, dacă la casă este vreun animal deocheat, se ia apa de la vasele din bucătarie lăsate
nespălate din Ajun si se spală vita sau oaia bolnavă cu credința că aceasta se va însănătoși.

Obiceiuri si tradiții din Banat la cumpăna dintre ani

De Anul Nou, bănățenii își păstrează tradițiile și obiceiurile, care sunt transmise mai departe, din
generație în generație. Tinerele fete își caută ursitul, copiii merg cu Plugușorul, iar toți bănățenii știu că pe 1
ianuarie se îmbracă haine noi, pentru noroc.
Pentru noroc, sănătate sau belșug, tradițiile și obiceiurile legate de ajunul Anului Nou sunt încă
respectate cu strictețe de unii dintre bănățeni, atât din mediul rural, cât și din mediul urban.
De Anul Nou se fac urări animalelor și se bat pereții grajdului cu bâta de alun, pentru a alunga relele.
Tradiția spune că gospodinele care dau de mâncare păsărilor din ciur vor avea parte de găini sănătoase și de
1
multe ouă în anul următor. În seara de ajun, femeile pun sare, vin roșu, colac și bani în fiecare odaie a casei,
pentru a îmbuna Noul An să fie unul darnic și îmbelșugat.
Ajunul de An Nou este așteptat cu nerăbdare de tinerele fete care vor să își afle ursitul. Conform
tradiției, tinerele se piaptănă și se uită în oglindă, având câte o lumânare în cele patru colțuri. Pentru a-l vedea
pe cel cu care se vor mărita, ele trebuie să ocolească oglinda de trei ori, care le indică și dacă ursitul este om bun
sau hain.
În satele bănățene, în ajunul Anului Nou, tinerii merg cu Plugușorul pe la casele oamenilor, primind în
schimb mere, nuci sau bani. Bărbații pornesc și ei cu Capra pe ulițe, vestind anul ce vine.
În 1 ianuarie, bănățenii așteaptă copiii cu Sorcova, care fac urările pentru noul an, dar și tinerii care
colindă casele îmbrăcați in port popular, aducând urări de noroc, sănătate și belșug. Se crede că pe perioada
sărbătorilor Sorcova are puterea de a transmite tinerețe și sănătate celui căruia i se fac urările.
De pe masa de Revelion a bănățenilor lipsesc de obicei preparatele din carne de găină sau cocoș,
credința populară fiind aceea că cel care consumă carnea păsărilor nu va avea noroc la bani în anul următor.
Mesele tradiționale includ sarmale, supă sau ciorbă de potroace și friptură de porc.
În funcție de alimentele consumate, credința populară spune că așa va fi anul ce vine: cârnați și piftii
pentru un an bogat, iepure pentru a fi sprinteni, pește pentru a avea succes în afaceri, prăjituri pentru a avea o
viață dulce și vin roșu pentru sănătate.