Traditii si obiceiuri

Obiceiuri și tradiții în județul Giurgiu

Cunoaștem faptul că noi, românii, deținem tradiții bogate,

variate și originale. Obiceiurile sunt, în cea mai mare parte,
transmise prin tradiție, supuse unui continuu proces de
adaptare la noi contexte politice, sociale și culturale.La capitolul
acesta, județul nostru, Giurgiu, are o multitudine de obiceiuri și
tradiții speciale și frumoase, pe care majoritatea oamenilor le
practică cu drag și cu voie bună.

1.Șezătoarea
Șezătoarea era una din cele mai importante adunări în viețile
saturilor, în perioada iernii, eveniment la care putea participa
toată lumea, de la bătrâni la tineri, de la bărbați la femei. Pentru
a revitaliza și valorifica obiceiurile de muncă din perioada de
iarnă și pentru a aduce în actualitate creațiile artistice
tradiționale, în fiecare an era organizat festivalul Județean
"Șezătoarea", unde se pregăteau manifestări tradiționale
autentice. Femeile coș, îndrugă și împletesc lână, țes la război,
bărbații curată porumb, iar nu din urmă, copiii care cânta și
spun ghicitori.
 Obiceiuri de primăvara

1. Focurile
În această perioada, oamenii se pregătesc din timp, ultima zi în
caree se mănâncă de dulce fiind duminică de lăsat de Sec.
Oamenii profitând de asta, petrec și se distrează pentru a
depăși postul lung până la Paști, deoarece atunci încep și
muncile grele de primăvară, printre care se numără curățenia,
reparațiile și muncă prin gospodării, în Giurgiu dominand
agricultură și în zilele noastre. În această seară (duminică), în
majoritatea satelor, se fac focuri atât în față porților cât și în
locuri mai libere, având rol de curățare dar și purificare, pe
lângă nelipsită distracție alături de cei dragi. Se mai găsesc și
sub denumirea de olelii/parlovine.
2. Bătutul halvitei
Este un obicei practicat de către copii, în seară de Lăsat de Sec.
Stăpânul casei, atârnă o funie de tavan de care este legată o
halviță ce este mișcată, iar copiii trebuie să o prindă cu gură,
fiind o activitate distractivă, aceștia de obicei făcând un mic
"concurs".|
De obicei, oamenii se preocupa de gosodariile lor cand
sarbatorile pascale se apropie, gospodinele curatandu-si
locuinta si facand diverse "bunatati". In ceea ce priveste masa
de Pasti, sub nicio forma nu trebuie sa lipseasca ouale rosii,
cozonacul, drobul de miel si pasca. Femeile din satele
giurgiuvene respecta ritualul vopsirii oualor in Joia Mare,
deoarece vinerea este considerata ca si ziua de Pasti, in biserici
avand loc "Prohodul".
3. Floriile
Colind practicat în dimineață Floriilor, din cete formate din 4-
5 baieticu vârste cuprinse între 8 și 13 ani, toti având crenguțe
de salcie în mâna. Acestia cânta la fereastră, iar după ce îl
termină, copii pun crenguțe de salcie la geamul gazdei și
primesc de la gazde bani și ouă.

Traditii si obiceiuri de iarna

În data de 20 decembrie, odată cu Ignatul, când se taie porcul,

se intră în sărbătorile de iarnă. Din această zi și până la Crăciun,
începe umblatul cu capra, țurca sau brezaia, o mască cu cap de
animal, cu scopul de a aduce rodnicie recoltelor și bunăstare
animalelor din ogradă.
Citeşte întreaga ştire: Tradiții și obiceiuri de Crăciun. Ce se face
în ziua Nașterii Domnului. Înainte de ajun, în noaptea de 23 spre
24 decembrie, în unele zone ale țării se face masa de ajun,
pentru sufletele morților, cu alimente de post la care este invitat
și preotul ca să le guste și să le binecuvânteze.
Citeşte întreaga ştire: Tradiții și obiceiuri de Crăciun. Ce se face
în ziua Nașterii Domnului. Tot în această perioadă încep și
colindele de Crăciun, care anunță Nașterea Domnului. Tradiția
spune că Dumnezeu a lăsat colindele pe pământ special ca să ne
mai scape de păcate, iar când acestea nu se vor mai auzi, vor
ieși diavolii pe pământ. Colindătorii sunt răsplătiți cu covrigi,
mere, nuci și turte specifice, numite „scutecele lui Hristos”, dar
mai nou lumea oferă și bani. Chiar și la masa de Crăciun este
bine să ascultăm colinde, pentru că aduc armonie în relațiile
dintre oameni și belșug în case și pe ogoare.
Citeşte întreaga ştire: Tradiții și obiceiuri de Crăciun. Ce se face
în ziua Nașterii Domnului.

Nu se bea rachiu, considerându-se băutura diavolului; Nu se dă

de împrumut și se ia înapoi ce s-a împrumutat; Nu se aruncă
gunoiul; Se spune că nu e bine să te bați, nici măcar în glumă, că
te umpli de bube în timpul anului; Copiii pornesc cu colindul:
„Bună dimineața la Moș Ajun, ne dați ori nu ne dați”; În unele
zone, copiilor li se dă să mănânce bostan, ca să fie grași tot anul.
În noaptea dinspre Crăciun se spune că apa se preface în vin și
animalele vorbesc. Cei care cresc albine nu trebuie să dea nimic
din casă în ziua de Ajun, pentru ca albinelor să le meargă bine și
să nu le piardă la roit. Fetele nemăritate trebuie să țină post
negru pentru a-și putea visa ursitul. Acest obicei se urmează în
anumite zone ale țării. De asemenea, în alte regiuni ale țării,
fetele, pentru a-și vedea ursitul, lasă afară peste noapte puțin
din toate felurile de mâncare negustate, astfel ursitul va veni și
va gusta, iar acestea vor putea să-l vadă. La țară, în ziua de Ajun
se coace cozonacul. În această zi se pun pe masă două pâini,
sare, peşte, grâu şi un pahar cu apă, şi se crede că noaptea vin
membri de familie morţi şi mănâncă din acele bucate.