TRADIȚIILE ȘI

OBICEIURILE LOCALE

REALIZAT DE ELEVUL DIN

CLASA A VI-A DIN L. T. ”E. COȘERIU”
TRANCALAN GIORGIAN
IMAGINI CU TRADIȚIILE LOCALE
 INFORMAȚII DESPRE FESTIVALUL
COVORULUI
La târg au fost expuse cele mai deosebite covoare realizate de meşterii populari din nordul ţării.

„O păstrăm de la mamă, de la bunică şi am promovat tradiţia la nepoată şi ţese nepoata covoare. A ţesut mama mea în casă, am văzut şi
promovăm tradiţia înainte”, a afirmat meşterul popular, Lidia Guţu.

„De la început şi până la urmă, de la tors, de la vopsit, de la urzit, tot ce trebuie la prelucrarea unui covor este de mâinile noastre. Mama ne
prelucra lâna mai înainte pe urma am început şi noi a toarce”, a menţionat meşterul popular Valentina Grumeza.

Publicul a avut parte de un concert susţinut de colectivele artistice din raionul Râşcani. Totodată, vizitatorii au avut posibilitate să facă
cumpărături de la producători autohtoni.

„Noi cu mama am venit la un festival şi am cumpărat nişte suvenire şi vrem să mâncăm acum ceva gustos”.

„A fost o sărbătoare foarte frumoasă, plăcută, cu artişti amatori”.

„Suntem veniţi din Vadul lui Vodă, suntem prezenţi cu miere de albini de trei tipuri, polifroni, salcâm şi rapiţă. Avem miere naturală din
propria prisacă”, a spus producătorul Ştefan Cojocari.

„Scopul nostru la festival este promovarea tradiţiilor şi în deosebii meşteşugul şi ţesutul covoarelor. Satul nostru s-a proslăvit prin ţesutul
covoarelor, în perioada de iarnă femeile nu aveau de lucru şi se ocupau cu ţesutul”, a declarat primarul satului Mihăileni, Valerian Cecan.

Festivalul Covorului Naţional din satul Mihăileni, raionul Rîşcani, a ajuns la a şaptea ediţie.
 Care este motivul pentru care
vopsim ouăle de Paște?
Înainte de a fi preluată de către creștini această tradiție, vopsitul ouălor era o
practică întâlnită la chinezi, cu mii de ani în urmă. Ouăle sunt văzute ca un simbol
al vieții, creației și fertilității, fiind oferite în China persoanelor apropiate. În ceea
ce privește folclorul românesc, există mai multe semnificații ale faptului că vopsim
ouăle de Paște.
Una dintre legende spune că Maica Domnului, care venise la fiul său răstignit, a
adus un coș cu ouă, pe care l-a așezat lângă cruce. Ouăle s-au înroșit de la sângele
care picura din rănile lui Hristos. Iar în momentul în care Iisus a văzut acest lucru,
se crede că a spus „De acum înainte, să faceţi şi voi ouă roşii şi împestriţate întru
aducere aminte de răstignirea mea, după cum am făcut şi eu astăzi”.
Informații despre crăciun
• Crăciunul în Republica Moldova este celebrat pe 25 decembrie și
7 ianuarie. Crăciunul este o sărbătoare creștină care celebrează
Nașterea Domnului Iisus Hristos, în Republica Moldova fiind cca.
3.270.000 de ortodocși (93,34% din populația țării).
 OBICEIURILE MOLDOVENEȘTI
1. Neamul moldovenesc este bogat în tradiţiile pe care le posedă. Cu ajutorul lor devenim
deosebiţi şi unici.
2. Unul din cel mai important obicei este cel de a întâlni oaspeţii cu pâine coaptă în sobă, sare
şi un pahar de vin. În acest mod ne arătăm tot respectul şi căldura cu care vă primim
în casele noastre.
3. Avem o varietate de tradiţii la capitolul sărbători de iarnă.
4. Pe 6 decembrie sărbătorim Sfântul Nicolae, această sărbătoare deschizând uşile celor de
iarnă. Specific acestei zi, este faptul că o asteaptă cel mai mult copiii, deoarece în noaptea de
Sf. Nicolae, cei care au fost cuminţi pe tot parcursul anului, şi care îşi curăţă mereu
încălţămintea, găsesc în ea dulciuri sau multe alte daruri.
5. De Crăciun, maturii, dar în special copiii umblă cu colindatul de la casă la casă, astfel
vestind naşterea Domnului. Copiii fiind mascaţi corespunzător, după colind, sunt răsplătiţi de
către gazdă cu dulciuri sau bani.
6
• . De Revelion însă, copiii umblă cu uratul, dorindu-le stăpânilor caselor un an
nou fericit, prosper şi cu cât mai multe realizări frumoase; recompensele
pentru urările copiilor pot fi de asemenea dulciuri.
• 7. De Paşti tradiţiile sunt mai numeroase. În ajun de Paşti gospodinele
încondeiază ouăle, culoarea tradiţională fiind roşie, mai apoi coc cozonacul,
după care în noaptea învierii Domnului, membrii familiei merg la sfinţirea
acestor bucate specifice. Iar în dimineaţa după sfinţire, fiecare se spală pe
obraji cu un ou roşu şi altul alb, ceea ce simbolizează puterea şi puritatea,
acest “ritual” fiind urmat de o masă la care toată familia sărbătoreşte
împreună.
• 8. O altă sărbătoare semnificativă este Sfântul Andrei, o zi în care fetele se
distrează făcând mici vrăjitorii. Cu ajutorul lor ele îşi afla sortitul. Iar băieţii,
în această noapte, fură porţile de la casele fetelor, pentru ca acestea,
trezindu-se dimineaţa fără ele, să pornească în căutarea lor.
• 9. 1 Martie este sărbătoarea venirii primăverii. Începând cu această dată toţi
locuitorii Moldovei îşi pun pe haine, în regiunea inimii, mărţisoare. Ele
prezintă simboluri unice, în care este obligatorie prezenţa culorilor alb şi
roşu. Albul semnificând puritatea, iar roşul – viaţa.