Traditii de Paste mai putin cunoscute de Andreea Mo la 11 aprilie 2012 la 02:51 Inca din luna martie am vazut fugitiv

v prin zona niste...globuri in copaci si am ramas incurcata rau. Ma gandeam: "..sa fi ramas de la Craciun? totusi e martie.." Dar tot vazand mai des, m-am apropiat si am observat ca sunt oua! Mi-am zis: "ok...asa prevestesc nemtii Pastele cu oua in copaci, interesanta traditie.." 8-| Sarbatoarea Pastelui a fost dintotdeauna un moment de bucurie, petrecut alaturi de cei dragi, cu o bogata incarcatura emotionala si spirituala. Crestinii serbeaza Invierea Domnului si respecta traditii vechi de mii de ani. Unele dintre acestea, precum vopsirea oualelor sau venirea Iepurasului sunt arhicunoscute. Dar pe langa acestea, in lume, sunt si traditii inedite de Paste. Legenda Iepurasului care aduce daruri de Paste este prezenta si in Australia. In dimineata Pastelui, generosul iepuras le ofera micutilor oua de ciocolata. In schimb, adultii australienii nu mai sunt la fel de incantati de aceasta traditie, pentru ca iepurii adevarati fac multe stricaciuni pe campurile cultivate si dauneaza grav agriculturii. Din aceasta cauza, in 1991, a fost lansata o campanie, numita Anti-Rabbit Research Foundation, al carui scop este inlocuirea iepurasului cu Bilby, o specie de cangur, de mici dimensiuni, mult mai pasnica. Bulgarii au un mod inedit de a-si ura noroc unii altora, in perioada Sarbatorilor Pascale: obsinuiesc sa ciocneasca ouale de Paste. Acestea sunt ciocnite, de obicei, inainte slujbei din seara de Inviere si pe parcursul zilelor urmatoare. Pare un lucru obisnuit, nu-i asa? Ei bine, bulgarii ciocnesc mai intai oul de peretele bisericii si sunt obligati sa manance pe primul ou spart in acest fel. De asemenea, dupa ce au lovit oul de cladirea lacasului de cult, continua sa cioneasca intre ei. La final, potrivit traditiei, persoana care a reusit sa pastreze oul cat mai putin crapat, se va bucura de mult noroc, fericire si sanatate, pentru tot restul anului. Oua se ciocnesc si in Germania, de Paste. Dar germanii obisnuiesc sa le trateze altfel pe cele pe care le folosesc la prepararea prajiturilor si mancarurilor. Inainte de a fi utilizate la gatit, ouale nu sunt sparte, ci li se face un mic orificiu, pe unde continutul este scos afara. Coaja nu se arunca, se decoreaza cu panglici colorate si apoi se pastreaza cu mare atentie, pe tot parcursul Saptamanii Mari.

Copacul de Paste este o alta traditie tipica pentru Germania si presupune decorarea unui arbore de mici dimensiuni cu toate ouale scobite si atarnate cu fasii colorate.

In Israel exista doua sarbatori distincte, cu ocazia Pastelui. Prima este serbata de israielienii care respecta Pastele Evreiesc, in timp ce pentru ceilalti, evenimentul religios este asemanator cu acela celebrat de majoritatea credinciosilor. Principala diferenta este data de faptul ca evreii ortodocsi nu cred ca Iisus Hristos a fost trimis de Dumnezeu pe Pamant. Drept urmare, acestia nu serbeaza Invierea Sa. In timpul Pastelui, evreii ortodocsi iau parte la mai multe procesiuni care urmeaza traseul strabatut de Iisus, pana la Golgota. Participarea la aceasta ruta este considerata o datorie sfanta pentru credinciosi, motiv pentru care anual procesiunea atrage mii de turisti. Doritorii se aduna la Mormantul Sfant.

In Suedia, sarbatorile pascale sunt lipsite de latura spirituala si de conotatia religioasa. Cu toate acestea, influentele din alte tari scandinave, precum Danemarca, au condus la pastrarea anumitor traditii si ritualuri. Una dintre cele mai interesante traditii implica prezenta vrajitoarelor. Cu ocazia Pastelui, cunoscut pe plan local si ca Pskkrringar, copiii se imbraca in costume de vrajitoare, cu fuste lungi si cu palarii negre, tuguiate. Isi vopsesc obrajii cu rosu aprins si colinda din casa in casa, daruindu-le locatarilor desene si picturi, in speranta ca vor primi inapoi dulciuri. Confom traditiei suedeze, de Paste, vrajitoarele zboara catre Muntele Albastru (Blkulla) pentru a-l intalni pe diavol.

Pastele in Mexic este putin diferit fata de cel serbat in majoritatea tarilor crestine. Aici sarbatoarea Invierii Domnului dureaza mai mult si reprezinta o combinatie dintre Semana Santa si Pascua. Semana Santa inseamna Saptamana Mare si se celebreaza din Duminca Floriilor si pana in prima zi de Paste. De atunci si pana in urmatoarea zi de duminica se serbeaza Pascua, adica Paste, in limba spaniola. De Florii, mexicanii realizeaza flori din hartie creponata, colorata, pe care la duc la biserica, pentru sfintire. Apoi isi decoreaza usile caselor cu ele, pentru a fi siguri ca vor fi protejati impotriva raului.

O alta traditie inedita in Mexic este pedepsirea tradatorului Iuda. Localnicii confectioneaza un manechin, ii ataseaza artificii sau alte obiecte pirotehnice si ii dau foc, in Duminica Sfanta. Obiceiul a fost interzis in marile orase, din cauza numeroaselor accidente, dar il poti vedea in zonele rurale.

Sursa: http://www.infoturism.ro/atractii-turistice/traditii-de-paste-mai-putin-cunoscute/

INFO: Anglia - se fac cadou ou de ciocolat foarte mari.

Elveia - n unele zone exist credina c oule de Pate sunt ouate de cuc. n alte locuri se spune c ele sunt aduse de iepurai. De aceea copiii construiesc din primele flori de primvar cte un cuib n care acestea s fie depuse. Urmeaz vnatul iepurelui de Pate, cnd cei mici caut prin grdin oule bine ascunse. Frana - n zilele de Pate, locuitorii din Bourgogne i ofer reciproc ou vopsite. Se aaz o scnduric nclinat i fiecare rostogolete pe ea oule pe care le-a adus. Acela al crui ou atinge un altul l ctig i-l mnnc pe loc. La acest joc numit la roulle se folosesc ou colorate n rou, galben, verde i violet. De asemenea, se fac mici colcei din coc de cozonac i se pun n interior ou. Germania - s-a pstrat foarte bine tradiia oulor de Pate. Copiilor li se spune c oule colorate sunt aduse de Iepura i ascunse ca ei s le gseasc. Fetele trimit logodnicilor ou pe care sunt scrise declaraii de dragoste. n Saxonia, lng oraul Boutzen, exist o colin la poalele creia curge un ru. Sus este o capel de lng care femeile i brbaii arunc ou. Jos, lng ap, sunt copiii. Ei le prind i i ncarc sculeele pe care le poart la bru. Bulgaria - n secolele trecute, pictarea oulor de Pate era o ndeletnicire a clugrielor din mnstiri. ntrebuinnd culori speciale, ele realizau piese unicat. Multe pot fi admirate i astzi n muzeele etnografice din ar, unde se pstreaz bogate colecii de ou pictate i ncondeiate. Pentru ornare se folosete i acidul sulfuric. Dup ce oul a fost vopsit, peste suprafaa colorat se trece cu condeiul nmuiat n acid; acesta spal vopseaua i astfel rmne desenul. O alt metod este lipirea sau legarea diferitelor frunze pe suprafaa alb a oului, dup care acesta se introduce n vopsea. Cnd este uscat, frunza se dezlipete. Rusia - n lunea Patelui, ruii se duc la cimitir cu ou roii pentru a cinsti morii. Fetele se urc pe un deal i se aaz n cerc. Una dintre ele iese n mijlocul cercului, innd n mn pasc i ou. Ea spune o rugciune i rosteste versuri n cinstea primverii. Ucraina - ca i n Rusia, ucrainenii se duc n zilele srbtorilor de Pate la cimitir cu cozonaci, vin i ou. Pentru cinstirea morilor, oule se rostogolesc pe morminte, apoi se ngroap n pmnt sau se consum pe loc de ctre membrii familiei ori se dau de poman celor nevoiai. Suedia oule se orneaz cu desene hazlii, cu rime i inscripii care se citesc cu glas tare, nainte de a le mnca. Oule de Pate au i darul de a prezice. Se spune c va avea noroc fericitul care gsete un ou cu dou glbenuuri pentru c se va cstori sau logodi.