Sunteți pe pagina 1din 3

Vulpe

De la Wikipedia, enciclopedia liber


Salt la: Navigare, cutare
Pentru alte sensuri, vedei Vulpe (nume de familie).
Vulpe

Vulpea rocat

Vulpes vulpes

Clasificare tiinific
Regn:

Animalia

ncrengtur:

Chordata

Clas:

Mammalia

Ordin:

Carnivora

Familie:

Canidae
Gen

Vulpes

Cerdocyon

Dusicyon

Lycalopex

Otocyon

Urocyon
modific

Vulpea este mamifer omnivor, de dimensiune mic spre medie, ncadrat sistematic n familia
Canidae, alturi de lup, cine, acal, enot .a.
Dei de obicei vulpea e considerat - automat - a fi rocat, de fapt coloritul su prezint o
mare varietate (de la rocat aprins pn la alb i cenuiu). Se vorbete, ca urmare, de existena
a trei varieti de vulpe: de mesteacn (cu pieptul, partea ventral i vrful cozii albicioase, iar
prile laterale glbui), cu cruce (care are o dung neagr pe spinare, care se ncrucieaz cu
cea de pe membrele anterioare; cea mai rspndit) i crbunreas (cu pieptul, gtul,
abdomenul i vrful cozii cenuii sau negru-cenuiu i picioarele negre). Exist ns i
varieti intermediare, n multe cazuri fiind foarte greu de deosebit vulpea de anumite varieti
de cini.[necesit citare]

Caracteristici generale[modificare | modificare surs]


Vulpea este mai mic dect cinele obinuit i evident mai mic dect lupul. Are ntre 7 i 10
kg, rar mai mult. Corpul are sub 1 m lungime, iar coada stufoas circa 30-40 cm.
Corpul vulpii nu este mare, fiind destul de asemntor cu al cinelui, dar iese n eviden
datorit cozii lungi i stufoase, care are vrful alb. Blana este rocat. Vulpea mnnc cele
mai multe mici mamifere: oareci de cmp, popndi, castori, lemingi, veverie, iepuri etc.
Detecteaz prada chiar i fr s o vad (dup miros sau dup sunet), dar nu alearg dup ea,
ci sare asupra sa, cu labele din fa, ca pisicile. Majoritatea vulpilor ucid deseori mai mult
dect pot mnca la o singur mas i ngroap ce le prisosete, urmnd a reveni alt dat la
locul cu provizii.
Puii se nasc n vizuini subterane, o singur dat pe an, din martie pn n mai. De obicei, vin
pe lume cte cinci frai, dar au fost studiate i cazuri extreme: un singur pui sau 12 - la o
singur natere! Puii de vulpe sunt orbi la natere, ochii lor deschizndu-se abia dup a doua
sptmn de via. Prinii sunt foarte grijulii cu micuii: mama este mereu n preajma puilor
pentru a i apra, iar tatl pleac la vntoare pentru a asigura hrana ntregii familii. Este
vorba despre maturi, cci n prima lun puii se hrnesc doar cu laptele supt de la mama lor.
ncepnd cu a doua lun, puii de vulpe sunt luai la vntoare de ctre aduli, pentru a ncepe
primele ncercri pe cont propriu.

Considerate n trecut devoratoare de gini, vulpile au fost vnate cu cruzime ani la rnd. Un
alt motiv pentru care oamenii nu le-au privit cu simpatie pe vulpi este faptul c acestea
rspndesc - mai ales n mediul rural - cteva boli foarte grave, printre care i turbarea. Pot fi
afectate n special mamiferele cu care vulpile intr n contact direct, dar boala poate fi
transmis i omului, fie direct prin muctur, fie prin intermediul psrilor din ograd.

Legturi externe[modificare | modificare surs]

S-ar putea să vă placă și