Vulpe

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau

inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii
bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Pentru alte sensuri, vedeți Vulpe (nume de familie).

Vulpe

Vulpea roșcată

Vulpes vulpes

Clasificare științifică

Regn: Animalia

Încrengătură: Chordata

Clasă: Mammalia

Ordin: Carnivora
 Familie: Canidae

Gen

 Vulpes
 Cerdocyon
 †Dusicyon
 Lycalopex
 Otocyon
 Urocyon
Modifică text 

Vulpea este un mamifer omnivor, de dimensiune mică spre medie, încadrat sistematic

în familia Canidae, alături de lup, câine, șacal, enot ș.a.
Deși de obicei vulpea e considerată - automat - a fi roșcată, de fapt coloritul ei prezintă
o mare varietate (de la roșcat aprins până la alb și cenușiu).

Caracteristici generale[modificare | modificare sursă]

Vulpea este mai mică decât câinele obișnuit și evident mai mică decât lupul. Are între 7
și 10 kg, rar mai mult. Corpul are sub 1 m lungime, iar coada stufoasă circa 30-40 cm.
Corpul vulpii nu este mare, fiind destul de asemănător cu al câinelui, dar iese în
evidență datorită cozii lungi și stufoase, care are vârful alb. Blana este roșcată. Vulpea
mănâncă cele mai mici mamifere: șoareci de câmp, popândăi, castori, lemingi, veverițe,
iepuri etc. Detectează prada chiar și fără să o vadă (după miros sau după sunet), dar nu
aleargă după ea, ci sare asupra sa, cu labele din față, precum pisicile. Majoritatea
vulpilor ucid deseori mai mult decât pot mânca la o singură masă și îngroapă ce le
prisosește, urmând a reveni altă dată la locul cu “provizii”.
Puii se nasc în vizuini subterane, o singură dată pe an, din martie până în mai. De
obicei, vin pe lume câte cinci frați, dar au fost studiate și cazuri extreme: un singur pui
sau 12 - la o singură naștere! Puii de vulpe sunt orbi la naștere, ochii lor deschizându-
se abia după a doua săptămână de viață. Părinții sunt foarte grijulii cu micuții: mama
este mereu în preajma puilor pentru a îi apăra, iar tatăl pleacă la vânătoare pentru a
asigura hrana întregii familii. Este vorba despre maturi, căci în prima lună puii se
hrănesc doar cu laptele supt de la mama lor. Începând cu a doua lună, puii de vulpe
sunt luați la vânătoare de către adulți, pentru a începe primele încercări pe cont propriu.
Considerate în trecut “devoratoare de găini”, vulpile au fost vânate cu cruzime ani la
rând. Un alt motiv pentru care oamenii nu le-au privit cu simpatie pe vulpi este faptul că
acestea răspândesc - mai ales în mediul rural - câteva boli foarte grave, printre care
și turbarea. Pot fi afectate în special mamiferele cu care vulpile intră în contact direct,
dar boala poate fi transmisă și omului fie direct prin mușcătură, fie prin intermediul
păsărilor din ogradă.
 Rața este numele atribuit unei varietăți de specii din familia Anatidae. Sunt păsări de apă, mai mici
decât rudele lor, lebedele și gâștele și pot fi găsite atât în apa dulce cât și în cea sărată. Există
numeroase specii, majoritatea fiind migratoare.
Majoritatea rațelor au un cioc lung și lat, folosit la săpat. Rațele au un meniu divers; pot
consuma ierburi, plante acvatice, pești, insecte, amfibieni mici, viermi și moluște mici.
Multe rațe nu pot zbura în timpul năpârlirii. În timpul năpârlirii, se retrag în medii protejate, unde
există destulă hrană pentru ele. De obicei, năpârlirea are loc înaintea începerii migrației.

Cuprins

 1Specii de rațe și hrănirea

 2Împerecherea
 3Prădătorii rațelor
 4Vânarea, domesticirea și urbanizarea
 5Galerie fotografică
 6Note
 7Legături externe
 8Vezi și