Vulpea

Vulpea este un mamifer omnivor, de dimensiune mic spre medie, ncadrat sistematic n
familia Canidae, alturi de lup, cine, acal, enot .a.
Dei de obicei vulpea e considerat - automat - a fi ro cat, de fapt coloritul su prezint o mare
varietate (de la rocat aprins pn la alb i cenu iu).

Caracteristici generale
Vulpea este mai mic dect cinele obinuit i evident mai mic dect lupul. Are ntre 7 i 10 kg, rar mai
mul. Corpul are sub 1 m lungime, iar coada stufoas circa 30-40 cm.
Corpul vulpii nu este mare, fiind destul de asemntor cu al cinelui, dar iese n eviden datorit cozii
lungi i stufoase, care are vrful alb. Blana este ro cat. Vulpea mnnc cele mai multe mici
mamifere: oareci de cmp, popndi, castori, lemingi, veveri e, iepuri etc. Detecteaz prada chiar i
fr s o vad (dup miros sau dup sunet), dar nu alearg dup ea, ci sare asupra sa, cu labele din
fa, ca pisicile. Majoritatea vulpilor ucid deseori mai mult dect pot mnca la o singur mas i
ngroap ce le prisosete, urmnd a reveni alt dat la locul cu provizii.
Puii se nasc n vizuini subterane, o singur dat pe an, din martie pn n mai. De obicei, vin pe lume
cte cinci frai, dar au fost studiate i cazuri extreme: un singur pui sau 12 - la o singur na tere! Puii de
vulpe sunt orbi la natere, ochii lor deschizndu-se abia dup a doua sptmn de via . Prin ii sunt
foarte grijulii cu micuii: mama este mereu n preajma puilor pentru a i apra, iar tatl pleac la
vntoare pentru a asigura hrana ntregii familii. Este vorba despre maturi, cci n prima lun puii se
hrnesc doar cu laptele supt de la mama lor. ncepnd cu a doua lun, puii de vulpe sunt lua i la
vntoare de ctre aduli, pentru a ncepe primele ncercri pe cont propriu.
Considerate n trecut devoratoare de gini, vulpile au fost vnate cu cruzime ani la rnd. Un alt motiv
pentru care oamenii nu le-au privit cu simpatie pe vulpi este faptul c acestea rspndesc - mai ales n
mediul rural - cteva boli foarte grave, printre care i turbarea. Pot fi afectate n special mamiferele cu
care vulpile intr n contact direct, dar boala poate fi transmis i omului, fie direct prin mu ctur, fie
prin intermediul psrilor din ograd.

Ghicitori: E ireat, e rocat,

D trcoale la poiat,
D trcoale la gini,
Dar se teme ru de cini.

Iat houl! A strigat

Un cel cu prul cre,
A venit iar la furat!
Am prins vulpea n cot