* Noiune de moral

Profesor coordonator:Scripcenco Anastasia

Elaborat: Curea Mihaela
Craciun Ana
Babaianu Mihaela

Morala.Viaa moral.Fiecare s-i descopere

datoria,s-i prescrie caracterul,limitele.S-i aleag
atitudinea,dup cum judec el n cursul unei
experiene niciodat ntrerupt a unei venice
cutri.Disciplin,rbdare.S navighezi ntre relativ
i absolut,ntre posibil i dorit,fr a pierde din
veder realul,ascultnd glasul adncii nelepciuni ce
slsluiete n noi.S-i ocroteti fiina.S nu te temi
c te neli.S-i vezi greelile,pentru a merge tot
mai adinc n lmurirea propriei tale fiine i n
descoperirea propriilor tale ndatoriri.

* Scurt istoric al viziunilor

asupra moralei.

Termenul morala are origine latin mossmores (cu derivatul adjectival

moralis)referindu-se la
obiceiuri,obinuine,moravuri.
Morala e noiunea general a unor legi
morale foarte diferite i contradictorii,
care urmresc scopul comun de a
reglementa comportarea omului fa de
sine i de alii n aa fel nct s fie luat n
seam nu numai prezentul, dar i viitorul,
nu numai un singur om, dar i ceilali,
individul, dar i spea.

Prin morala se intelege totalitatea principiilor si

normelor de viata, a regulilor de comportament ale
oamenilor, caracteristice unei societati pe o
anumita treapta de dezvoltare a ei. Inca de la
inceputul societatii, oamenii si-au fixat anumite
reguli de convietuire care s-au schimbat in raport
de conditiile vietii materiale.
Formarea conduitei si constintei morale constituie
unul din cele mai complexe planuri in geneza
personalitatii : la primul nivel putem vorbi mai ales
de actiuni si deprinderi morale, care abia prin
cristalizarea si generalizarea lor (prin asimilarea lor
launtrica la nivelul de cerinte interioare) se vor
structura ca trasaturi de ordin moral.

Desigur, asimilarea unor modele comportamentale

de ordin moral se realizeaza prin imitatie si prin
convingere,cultivind totdata atractivitatea copilului
pentru frumusetea morala a faptelor umane de
conduita civica patriotica.

Moralitatea si civismul, in masura in care se exprima

printr-un anumit fel de a gandi al omului, constituie
realitati supuse invatarii. Omul nu se naste cu
aceste trasaturi ale personalitatii sale si de aceea el
trebuie sa le invete de la societatea in care se naste
si in care traieste.
Prin invatarea moralitatii si a civismului intelgem o
activitate prin care copilul ajunge sa se comporte,
sa actioneze, sa gandeasca si sa simta, in
consonanta cu principiile, normele, trebuintele
morale ale societatii in care traieste.

Trsturile normei i idealurile

moralei
Un posibil rspuns se poate obine prin analiza celor patru
trsturi ale normei morale stabilite de H. Hart: Importana,
Imunitate la modificarea deliberat, Caracterul intenionat al
infraciunilor morale i Formele presiunii morale.
* Importana. Se manifest multiplu: mai nti, n simplul
fapt c standardele morale sunt meninute n pofida
puternicelor pasiuni pe care le limiteaz cu preul
sacrificrii unor interese personale considerabile; n al
doilea rnd, n formele serioase de presiune social,
exercitat nu doar pentru a obine conformare n cazurile
individuale, ci pentru a face totul ca standardele morale s
fie n continuare nelese i nvate de societate n
ansamblu ca fiind lucruri fireti.Importana este esenial
pentru norma moral, este raiunea existenei acesteia,
norma juridic, ns, se aplic pn la abrogarea sau
modificarea ei, indiferent de importana ce i este atribuit.

*Imunitate la modificarea deliberat. Un sistem juridic se

caracterizeaz prin faptul c normele juridice noi pot fi introduse, iar cele
vechi modificate sau anulate doar printr-un act deliberat; dimpotriv,
normele morale nu au un asemenea regim.Dei normele morale nu pot fi
anulate sau modificate printr-o opiune deliberat, anularea sau
adoptarea unor anumite legi ar putea deveni cauze ale modificrii sau
decderii unor standarde morale. n felul acesta, actele juridice pot stabili
norme de onestitate sau omenie care, pn la urm, modific i nal
morala curent i, viceversa, reprimarea juridic a unor practici
considerate obligatorii din punct de vedere moral poate tirbi senzaia de
importan a acestora i, astfel, statutul lor de moral.
*Caracterul intenionat al infraciunii morale. Blamul este exclus
atunci cnd cel care a nclcat norma moral dovedete c a fcut acest
lucru neintenionat i mpotriva oricrei precauii pe care a fost posibil s
o ia. n orice sistem juridic dezvoltat, pn la un moment, este adevrat
acelai lucru. Cu toate acestea, dificultile de a dovedi faptele
psihologice pot conduce un sistem juridic la refuzul de a investiga strile
sau capacitile mentale reale ale indivizilor, n loc de aceasta folosind
tere obiective prin intermediul crora indivizii acuzai de o infraciune
sunt considerai c au capacitatea de control i abilitatea de a lua msuri
de precauie ale unui om normal i rezonabil. Din punct de vedere moral,
cel care dovedete c nu a nclcat norma voit, neprevznd pericolul n
acel caz particular, chiar dac n mod abstract ar fi putut s o fac, nu
este supus blamului (moral).

* Formele presiunii morale. O alt particularitate a moralei o

constituie forma caracteristic de presiune care se exercit n sprijinul

ei. Aceast particularitate este strns legat de cea precedent i a
contribuit substanial la senzaia vag c morala vizeaz ceea ce este
intern. n cazul moralei, formele tipice de presiune constau din
apeluri la respectarea normelor ca lucrri importante n sine i care se
presupune c sunt mprtite de cei crora li se adreseaz. n felul
acesta, presiunea moral este n mod caracteristic, dei nu exclusiv,
exercitat nu prin ameninare sau prin apel la fric sau interes, ci prin
invocarea specificului moral al aciunii vizate i ale cerinelor morale.
Aceste patru trsturi ale normelor morale, sunt, ntr-un sens, criterii
formale. Ele nu se refer direct la coninutul pe care trebuie s-l aib
normele i standardele pentru a fi morale i nici nu rspund la
ntrebarea asupra posibilitii unei morale imuabile. Prin aceste
trsturi, am situat demersul nostru la nivelul unei morale comune,
recunoscut n practica real a grupurilor sociale, am insistat mai mult
asupra utilului dect asupra idealului. Este adevrat i important c
morala include mult mai mult dect obligaii i ndatoriri utile din punct
de vedere social, existnd forme de moral care se extind dincolo de
morala acceptat i mprtit de o societate anume.