George Potra Contributii La Istoria Tiganilor

,
, .
CONTRIBUTIUNI LA
ISTORICUL TIGANILOR
DIN ROMANIA
DE
GEORGE POTRA
DOCTOR IN LITERE
BUCURESTI
FUNDATIA REGELE CAROL I
1, Strada Wilson, 1
1939
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA
ISTORICUL TIGANILOR
DIN ROMANIA
DE
GEORGE POTRA
DOCTOR IN L1TERE
.6)-4-±- ,41:197,,
zit
147 de ,si
lwrc44 k.474(
z41:2 a7
,-I/
e4-41D
BUCURESTI
I, Strada Wilson, I
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
De sigur ca toti cunoa§tem intr'o masurA oarecare, eine sunt
0 cum sunt tiganii, dar adevArata lor origine, rdspandirea §i
vremea acestei raspandiri in Europa, este mai greu de §tiut, fiindca
lipsesc izvoarele, iar studiile scrise despre ei au lost bazate in cea
mai mare parte pe folclor §i legende. E dre pt &A au fost §i unii
invatati, strAini, care au cAutat sA scrie mai §tiintific, studiindu-le
limba §i asemAnArile ce prezinta cu alte popoare, deducand de
aici locul de na§tere; drumul §i aproximativ data venirii lor in
Europa, cat 0 rAspandirea in toate tarile.
Asupra tiganilor din Europa 0 lumea intreaga s'au scris multe
0 interesante studii, totusi pand in a doua jumAtate a secolului
trecut, nu li se stabilise documentar originea si nici pand acum,
data precisci a venirii lor in Europa.
Printre lucrarile de searna amintim cercetarile 0 studiile lui
Paul Bataillard, nu numai pentru tiganii din Franta, care sunt
putini la numár, in raport cu tiganii din alte tAri, dar chiar pentru
tiganii din celelalte state ale Europei.
El era acela care, acum cincizeci de ani, avea cuvant in orice
chestiune referitoare la tigani; alte luerAri sunt ale lui F. Miklo-
sick, Dr. H. Wlislocici §ii Ascoli care dupd mArturia lui Paul Ba-
taillard era « savantul indianist, filologul 0 tiganologul cel mai
competent ». ,
In ultimul timp s'a ocupat despre tigani, intr'un studiu foarte
bine documentat, in special din punct de vedere antropologic,
Dr. Eugene Pitiard, iar in Anglia apare inch' de multi ani o publi-
catie (Journal of the Gyp sies lore Society) in care scriitorii de pre-
tutindeni se ocupà cu istoricul, limba 0 intreaga literatura referi-
toare la tigani.
Studiul de fata este fAcut cu scopul de a contribui la cunoa§-
terea cat mai exacta' a acestui « popor enigmatic » dupà cum il
1*
www.dacoromanica.ro
4 INTRODUCERE
numea B. P. Hasdeu, popor care in ultimul timp, in special la

noi In tat* a inceput sa se organizeze in diferite asociatii ce urma-
resc ridicarea lor moral5. si materiala.
In primul rand, tiganii au trezit in mine un interes deosebit
prin numdrul lor insemnat din tara noastra, prin contactul zilnic
pe care il avem fiecare cu ei, prin tiganusii care vand ziare, lustragii,
flordresele, lautaril si alte multe ocupatii cu care se indeletnicesc
ei si de care noi avem nevoie ; iar in al doilea rand m'a indemnat
numarul apreciabil al documentelor noastre, in legatura cu tiganii,
care se refera la tot felul de tranzactiuni : vanzari, cumparari,
schimburi, danii, etc. si fiindca tiganii din Romania au fost, dupa
statisticile cunoscute, mai numerosi cleat in orice tail din Europa,
se intelege ca si documentele au fost in proportie cu numarul lor.
Aceste documente cat si. curiozitatea de a sti rostul poporului care
pentru mine forma un semn de intrebare, Med un r5spuns precis si
satisfacator, m'au Indemnat a ma ocupa de ei.
0 a treia cauza pentru care am scris acest studiu, e ca cerce-
t'arile asupra tiganilor din Romania au fost si sunt nesatisfacatoare.
Mai mult decat Românii, s'au ocupat de ei, stfainii, care ne-au
vizitat tara si. despre care am scris un capitol special in aceasta
lucrare ; amintesc de o misiune stiintifica in Dobrogea, pus5 sub
conducerea doctorului Eugene Pittard I), cel pomenit mai sus, care
In vara anului 1901, a facut cercetari antropologice asupra diferi-
telor populatii care locuesc acest tinut si. in special asupra tiga-
nilor, a cdror cutie craniana variaza intre forma hiperdolicocefala
si hiperbrahicefala.
Scriitorii romani care s'au ocupat de tigani sunt urmatorii:
Mihail Kogálniceanu intr'o mica brosura (a se vedea lucrarea
fiecàrui autor amintit, la bibliografie) a cautat &à schiteze vieata
tiganilor din Moldova, sa redea cateva notiuni istorice si un numar
oarecare de cuvinte tiganesti.
Aceasta lucrare swig in fraquzeste a fost tradusd in roma-
neste la 1906, de Gh. Ghibanescu.
Barbu Constantinescu, un distins profesor, care s'a ocupat
multa vreme cu studiul tiganilor, a publicat: # Probe de limba si
literatura tiganilor din Romania », interesanta din punct de vedere
1) Dr. Eugene Pittard, Anthropologie de la Roumania. (Contribution a

l'étude des Tsigaines dits Roumains). Biblioteca Acad. Rom. II, 126.606.
www.dacoromanica.ro
INTRO DUCERE 5
literar si al limbei i intentiona dupà cum se vede din manuscrisele

pastrate la Academia Roma* sa publice un studiu intitulat:
« Tiganii din Romania » 1), de altfel numai schitat in titlurile capi-
tolelor care ar fi trebuit desvoltate in acea lucrare.
Dirnitrie Dan, un preot din Bucovina, caruia i-a placut sa scrie
diferite studii despre populatiile straine care locuiau impreuna cu
Românii, a scris si despre « Tiganii din Bucovina », o lucrare mica
dar interesantil, autorul cunostea si cateva din scrierile bune in
limba germang, referitoare la tiganii din acea regiune.
M. Statescu, un diletant, a scris de asemenea o brosura care
cuprinde « Incercari asupra originei Tiganilor », lucrare slaba
lipsità in intregime de documentare istoricd.
0 ultima lucrare, de intinde. e mai mare, scrisa in frantuzeste
este a lui C. Pop ,erboiantt.
In afard de acestea s'au mai scris diferite brosuri si articole 2)
despre tiganii din Romania, insd un studiu bazat pe material istoric
care sd arate felul cum au trait ei in decursul veacurilor, in tara
noastra, nu exista.
1) Acad. Rom., ms. 3293. .
2) Lorellino, Tiganii nostri. (Calendarul Minervei, Bucuresti, 1899).
D. Anghel, Tiganii. (Articol in Flac6ra * I, lunie 1912).
G. Galaction, Tiganii. (Articol in e Flacilra *, 111.1913, p. 42-43.
C. Nicolaescu-Plopsor, Din Istoria Tiganilor. (Ziarul Stiintelor si Gam-
toriilor *, Dec. 1921).
G. Nicolaescu-Plopsor, Din Istoria .,si vieata figanilor nostri. (Rev. Socie-
tttii Tinerimea Romând, anul III (1922), Bucuresti).
C. Nicolaescu-Plopsor, Muzica Tiganilor. (Ziarul Stiintelor Populare
si al cillätoriilor, o, din 29 M. i 1923).
Articole in revista e Ilustratiunea RomAnd # pe anul 1931.
Munte Suzana, riganii. (Almanahul ziarelor Adevarul si Dimineata *,
1932.
Mihail Alex. F., «Poporul enigmatic)) in 4 Realitatea Ilustratä *, Octom-
vrie 1933.
G. Potra, Tiganii románi vazufi de cideitori streini. (« Neamul Românesc *,
3 si 5 Decemvrie 1933).
G. Potra, Artisticul .,si pitorescul Tiganilor. Neamul Românesc 8, 14 si
15 Decemvrie 1933) si In Glasul Romilor i din 1 Mai 1937.
P. Serboianu, Tiganii. (Articol in . Amicul Poporului * din Mai 1933).
P. Serboianu, Copilul Tigan. (Articol de ziar).
G. A. L'azurick Botezul figanilor. (« Universul * 7.1.1937).
G. A. LAzuricd, Desrobirea figanilor. (# Universul , 26.1.1937).
Gheorghe DrAgh ici, Origina minder. (0 Glasul Romilor *, II, 1937, nr. 5-6).
www.dacoromanica.ro
6 INTRODUCERE
Studiul de NO se bazeaza pe o bibliografie insemnata 0 un

considerabil numar de documente, tiparite cat §i inedite, acestea
din urma fiind mult mai numeroase.
Am cautat sa dau in limita posibilitatilor o contributie la
cunoa0erea acestui neam care a trait in Principatele romane0i in
decurs de atatea sute de ani.
Lucrarea cuprinde urmatoarele capitole: Bibliografie, intro-
ducere, originea tiganilor stabilità astazi ca este din India 0 nu
Egiptul cum s'a crezut multa vreme, venirea §i rdspandirea lor in
Europa, apoi felul de trai al lor cat 0 categoriile de tigani robi,
domne§ti, manastiresti §i boiere0i, felul cum au fost vanduti,
schimbati sau daruiti ca orice obiect de negot, nereprezentand in
ochii semenilor lor o fiinta umana care trebuia protejata, ci un
animal bun numai pentru muncile cele mai grele.
Se arata impresiile pe care le-au avut diferiti scriitori straini
ce ne-au vizitat tara, fie in mod special, sau numai in trecere prin
ea, spre Orient.
Secolul al XIX-lea vine cu desrobirea lor 0 cu ridicarea tarii
noastre pe planul tarilor civilizate, socptindu-se ca fiecare individ,
indiferent de rasa sau rang social, trebue sa aibd libertate §i ace-
1ea0 drepturi ca toti ceilalti locuitori ai tarii.
Primele drepturi au fost date tiganilor cu multà greutate,
iar pada la eliberarea completa a trecut mult timp, deoarece
proprietarii robilor cu greu se puteau lipsi de o parte din averea
lor, tiganii.
Starea lor actuala fiind cunoscutd de toti, deoarece traese in
jurul nostru 0 ne izbim la orice pas de ei, am expus-o cat se poate
de scurt ; am spus de asemenea cateva cuvinte despre artisticul si
pitorescul tiganilor, fiindca prezinta mult interes 0 ne aratà o
parte din caracterul lor original, importat din tara de baOind
India.
Am crezut necesar &à dau 0 un capitol de onomastica 0 topo-
nimie in legatura cu tiganii, iar pentru a ne face o idee §i mai
clara de limba lor, am fdcut un vocabular tigano-roman 0 romano-
tigan, cu atat mai mult, cu cat pana acum, nu a dat nimeni in
romaneste un vocabular complet al limbii tiganesti.
La sfar0t, in wield, dau un numdr de 156 documente roma-
ne0i, dintre care imensa majoritate sunt inedite.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 7
Imi dau seama ca lucrarea de NO are, evident, 0 lipsuri,

voiu fi insd fericit dacg cetitorul va putea completa aceste lipsuri
inerente unui astfel de studiu.
Multumesc foarte mult 0 in acest loc, scumpilor mei magi§tri
Constantin C. Giurescu 0 P. P. Panaitescu, profesorului N. Ionescu,
fost Director al Liceului Matei Basarab, precum 0 tuturor acelora
care prin fapta §i sfatul lor, m'au incurajat sa' termin volumul
de fat:A.
www.dacoromanica.ro
ORIGINEA I NUMELE TIGANILOR
ORIGINEA
Tiganii cunoscuti in intreaga Europa prin vieata i moravurile lor,

daca nu in directa opozitie cu cele ale locuitorilor bastinasi din biltra-
nul nostru continent, totusi originali, sunt dintre ultimii navalitori
in massa care au cautat un traiu mai usor prin aceste meleaguri.
De unde au venit i cand au venit, au fost intrebari la care cu
greu s'au putut raspunde precis si aceasta de abia spre sfarsitul
secolului al XIX-lea i inceputul celui de al XX-lea, iar in ceea ce
priveste data exacta a venirii lor in Europa nici pada' in ziva de
astazi n'a putut fi stabilità documentar.
Legendele ce s'au tesut in jurul tiganilor i prin care se explica
originea i locul lor de bastina, daca n'au fost adevarate, au avut
cel putin scuza de a fi fost indreptatite pentru acele vremuri.
Aparitiunea lor in Europa corespunde cu punctul culminant al
religiei crestine, catolice, cand totul era cercetat i explicat in
conformitate cu dogmele bisericii, ea fiind prima si ultima instanta.
Papii fdceau in acel timp mari sfortari i sacrificii materiale
pentru aducerea la credinta Mantuitorului, a tuturor popoarelor
pagane din Europa.
Tiganii in neputinta de a prinde radacini in vreun loc, erau
de un paralelism prea vizibil cu acela a « Jidovului ratacitor »,
incat sa nu se faca o apropiere intre destinul acestor douà popoare,
cautand la aceleasi efecte, aceleasi cauze.
Dumnezeu, pedepsind pe Evrei pentru neascultarea lor, i-a lasat
sub jugul Romanilor, spre a-i raspandi in urma pe intregul intins
al parnantului.
Cu tiganii se repetà aceeasi poveste, urmand insa, sa se gaseasca
stramosii pentru nelegiuirile carora au fost pedepsiti stranepotii.
in aceasta privinta cheia deslegarii s'a oferit ca dela sine.
www.dacoromanica.ro
ORIGINEA SI NUMELE TIGANILOR 9
Prin firea lor de caine pripdsit, traind mai mult cu ceea ce

Osea aruncat, cleat, cu ceea ce i se dklea si prin indelungata
experientà a omului vesnic cälcat, n'au Otruns in targuri cu
fruntea sus, ci se aciuiau la marginea asezarilor omenesti, prin
ruine, pa"duri si tot felul de ascunzisuri ce inspirau teana pentru
toti cei obicinuiti cu drumurile drepte.
Din aceste adáposturi improvizate, faceau incursiuni, pràdil-
ciuni prin targuri si orase (ziarele relateazd chiar in ziva de astazi
fapte de felul acestora), uncle se indeletniceau cu chiromancia,
cu ghicitul in ghioc, plumb topit si cu furtisagurile, neuitand insä
sd-si plaseze leacurile magice, despre care spuneau ca inshniltoseaza
pe orice bolnav, dacil ar fierbe buruenile intr'un anurne fel, intr'un
timp anumit, cu semne, vorbe si multe alte mestesuguri, pe cat de
copilgresti pe atat de misterios impresionante pentru simplicitatea
si predispozitia cdtre o mistic6 oculth, a credinciosilor Evului-Mediu.
Faptul &à tiganii erau si p6gani a fdcut ca ei s'a fie clasati
imediat, printre cei insuflati de duhuri necurate si vrhjitorii supra-
firesti care le-au adus tot felul de neajunsuri si prigoniri prin
fdri le unde au cAutat sà-si stabileascd culcusul vietii.
In timpul si mai ales care sfarsitul imperiului roman, vràji-
torii erau recrutati exclusiv dintre Egipteni.
Aceasta n'au uitat-o nici crestinii, cu atat mai mult cu cat au fost
izbiti de unele asem6n6ri exterioare intre vechii Egipteni si tigani.
Posibil ca si tiganii, sireti din fire, au intarit aceastà presu-
punere, de o parte spre a exploata faima pseudo-stramosilor lor,
pe de altà parte spre a nu fi siliti sa" dea alte Mmuriri asupra ori-
ginii lor, pe care dacd n'au uitat-o, in orice caz nu le-ar fi facut
placere s'a si-o aminteascd.
Astfel au fost considerati drept rámasità a vechilor Egipteni,
pedepsiti de Dumnezeu pentru Ocatele lor si risipiti de cele patru
vanturi in toate pàrtile lumii.
Ca urmasi ai faraonilor dupa cum se landau ei, au fost numiti
in batjocurà u Faraoni » nume care era destul de faspandit si
la noi, in afará de celelalte porecle.
Pentru ilustrarea si confirmarea acestei teorii, englezul Samuel
Roberts 1) a scris un studiu incercand sa dovedeascd originea
1) Samuel Roberts, The Gypsies: their origin, continuance and destina-
tion, as clearly foretold in the prophecies of Isaiah, Ieremiah and Ezekiel.
London, 1842.
www.dacoromanica.ro
10 ORIGINEA I NUMELE TIGANILOR
egipteana a tiganilor i imprastierea lor drept plaga cereascà, iar

unii dintre invàtati n'au cautat deloc s'a adânceasca faptele ci s'au
multumit sà primeasca afirm5rile drept certitudini.
Asa Andreas presbiterul Ratisbonei, in « Cronica Bavarezd »,
(p. 112) spune despre tigani: « Eodem anno (1433), venerunt ad
terram nostram quidam de populo Cinganorum qui dicebant se
esse de Aegipto »1).
Ipoteza mai sus amintita era frumoasd dar nimic altceva.
Cu timpul s'a observat ca iganii erau cam lenesi si nu se ocupau
de buna voie cu agricultura asa cum se ocupau pseudo-stramosii
lor ; astfel &à, se desmintea si in felul acesta originea lor din Egipt.
De altä parte nici asemhnarea tiganilor cu Egiptenii nu era
deck, superficiala, iar despre o corelatie filologic6 nici vorba.
Cu toate acestea istoricul Thomasius spune cu naivitate crt
tiganii se pretind originari din Egiptul de jos ; « en cela Hs doivent
être crus, car ce sont d'honnêtes et braves gens » 2).
Invàtatul german Grellmann, bazandu-se intre altele pe faptul
ca nicio infiltratiune de popoare nu s'a facut peste mari intinderi
de apà, sau terenuri greu de trecut, ci mai curand pe un teren fgra
obstacole, da la iveala spre sfarsitul secolului al XVIII-lea un
studiu 2) in care incearcd sd dovedeasca origina industan6 a tiga-
nilor.
De altfel in paralela ce o face intre multe cuvinte hinduse si
1,igànesti este o asemanare perfecta.
Dupà parerea mea, aceasta este teoria cea mai bung, la care
s'au raliat mai tarziu o multine de invatati printre care citez dintre
sträini : A. Poissonnier, P. Bataillard, Ascoli, Miklosich, iar dintre
romani pe: M. Koedniceanu, Barba Constantinescu §i toti cei din
ultimul timp, care au continuat cercetarile pentru cunoasterea
cat mai complet5 a liganilor. Din multimea de neamuri industane,
exista i azi un popor cu mult inferior celorlalte din jurul sdu
numit « Cingar », «Cengar »4) (paria indian, tzengar inseamna cel
mai de jos om, cel mai umilit).
1) A. Poissonnier, 1. c. p. 21.
2) A. Poissonnier, Les Tsiganes en Moldavie et Valachie. Paris, 1855, p. 21.
8) H. M. Grellmann, Die Zigeuner, ein historischen Versuch iiber die Le-
bensart und Verfassung dieses Volks. Lipsca 0 Dessau, 1783. 3
4) Dr. A. F. Pott, Die Zigeuner in Europa und Asien. Halle 1844-45,
p. 42 §i 46; vezi i Dimitrie Dan, 1. c., p. 5.
www.dacoromanica.ro
ORIGINEA. I NUMELE TIGANILOR 11
Ace§ti Cingari rame care trebuiau sa-§i dovedeascA fiinta de

nimic prin disparitie in fata Brahmanului, pe care, dacd intamplarea
fAcea sà-1 intalneascA, 11 ocoleau cu zece pa§i, infundanduli fata in
praful drumului 1) erau huliti de oricare neam sau clash' sociala
care se deosebea de a lor.
Paria sunt rude de aproape, veH buni cu tiganii. Dela
Cingari au mo§tenit privirea de chine bbitut, resemnarea sclavului
lipsa celei din urmd demnitati. « Se vede ca obiceiul ce-1 au copiii
de tigani de a se da tumba qi de-a roata inaintea unei trAsuri, ca
sd cer§eascA bani dela voiajor, trebue sA fie mo§tenit prin traditie
de cand erau paria.
Acest obiceiu nu caracterizeazd numai pe tiganii din Romania,
fiindc5 tot a§a fac puii de tigan §i in celelalte state ale Euro-
p ei * a).
In ceea ce prive§te limba lor, M. StAtescu spune ca. Barbu
Constantinescu, fost profesor la coala Normald din Bucure§ti, a
fost a singurul Roman care putem zice cd a studiat §i aprofundat
cu oarecare succes limba tigAneascd * 3), fapt constatat §i. de mine
personal, din 1ucr5rile tip5rite cat §i din manuscrisele pastrate la
Academia Roman5.
El ne demonstreazd in cartea sa cA limba tiganilor e de origine
sanscritd §i cd ei sunt veniti din India 4).
Ipoteza asemdndrii limbii tigAne§ti cu cea din Industan s'a
dovedit sigurd cu ajutorul filologiei comparate, fdcutd chiar din
secolul al XVIII-lea, de trei invatati: Rudiger, Kraus §i Zippel,
iar in secolul al XIX-Iea, de Mildosich i a1tii. In ultimul timp, s'au
completat aceste cercetdri gratie observatiunilor etnografice ale
marelui explorator francez, Bouilanne de Lacoste.
Dimitrie Dan dupd oarecare cercetdri, a observat ca tiganii
vrand sà vorbeascd despre un om de-al lor, un conational, spun :
Sinte, Sinde (la singular) i Sinti, Sindhi (la plural) 5).
Aceastà numire este in directà legAturd cu numele poporului
Sindoi din India vesticd
1) M. Statescu, 1. c. p. 31.
2) Ibidem p. 25.
3) Ibidem, p. 18.
4) Dr. Barbu Constantinescu, Probe de limba .,9i literatura figanilor din
Rorndnia. Bucurqti, 1878.
6) Dimitrie Dan, Tiganii din Bucovina. Cernäuti, 1892, p. 2, 3.
www.dacoromanica.ro
12 ORIGINEA I NUMELE TIGANILOR
Intreband un tigan pe un altul dacà si el este un « Sinde »

inseamn6 ca-1 intreab6 dacd este din Sindoi, populatia din India
vesticà.
Ca o explicare a acestei numiri de Sinte, Dimitrie Dan, in
studiul sail reproduce dupa Dr. Schwicher, cloud povesti in care
e vorba de un oarecare Sin rege al tiganilor.
Acest rege avea o fiicA pe care o cerea de sotie regele Talani
nevrand sd i-o dea, se isca un ràzboiu din care iesi invins Sin
ei dupà aceia armata i intreg poporul lui a fost obligat sä fuga in
toate partile lumii si in special in spre apus, numindu-se de atunci
incoace Sinte, in amintirea regelui lor 1).
Aceastà legendà care cuprinde, poate, un sâmbure de adevar
fixeazd si mai mult locul de plecare al tiganilor.
In afaril de aceasta ei nu intreabd niciodatà pe necunoscutul
()aches, dacA este din Egipt, ci ii pune urmdtoarea intrebare :
« Mo si tu Rom »? 2) nume care dacá s'ar cerceta serios de filo-
logi poate cà ar duce la o preciziune si mai mare a originei ior.
Budai Deleanu scriitorul dela inceputul secolului al XIX-lea,
spune intr'o scrisoare càtre prietenul sdu Mitru Perea ; « auzisem
totdeauna si de obste sd zice ; cum ca, soiul nostru tiggnesc (autorul
sà fi fost de aceeasi origine ?) sd trage dela Egipet i purcede din
Faraonii cei siàviti » 3).
Având nevoie de oarecari documentdri pentru epopeia eroi-
comicg pe care avea s'o dea la ivealà, s'a dus in Egipt sa" se con-
ving6 de « visu » de cele auzite, iar dupd ce se convinge de cele
constatate poate sa spunA despre ei urmdtoarele: « Este lucru
dovedit ca iganii nu-s Egipteni, cum s'au tinut Oda acum:
dar adevdrati Indieni, ce s'au dovedit prin Englezii ce negutáto-
resc in pàrtile acelea si au aflat cà limba tigAneascd, sd vorbeste
pand acum in Siam si in Malabar » 4).
In ceea ce priveste tratamentul lor dela populatia autochtonri
« tiganii nostrii si la Egipet tot aceiasi sunt ca i pe la noi, adich
defalmati si de tot urgisiti » 5).
1) Dimitrie Dan, Tiganii din Bucovina. Cernduti, 1892, p. 4.

2) A. Graur, 1. c., p. 184. Rom = Tsigaine. o C'est pour ainsi dire
un o mot savant 11, car il a été introduit par des journalistes soucieux de
ménager les Tsiganes s.
3) Budai Deleanu, Tiganiada. Bucure0i, 1925, p. 6.
4) §i 5), Ibidem, p. 39 i 6.
www.dacoromanica.ro
ORIGINEA *I NUMELE TIGANILOR 13
Acum, odata stabilit locul lor de origine, urmeaza corolarul:

ce i-a fäcut sal emigreze din India ? ; ori, pentru acest fapt, ar
trebui sa stabilim momentul istoric al emigrärii lor.
Dintre cercetatorii romani, Dimitrie Dan este de pdrere ca.
tiganii au pardsit patria lor India in urma legiuirilor foarte crude
ale lui Manu « prin care se degrada omul mai jos decat dobitoacele ».
Probabil ea aceastd nenorocire cazuta peste capul lor i-a silit
sa piece aiurea « ducand insa cu ei, in toate tarile, constiinta despre
infierarea lor ca lepadatura societatii omenesti » 1).
Pe langa aceasta, se poate sd mai fi fost si o altà cauza care
i-a facut sa-si paraseascal tinutul lor de bastina.
Poate &à voiau o activitate libera si rodnica in imprejurimile
intinselor tinuturi pe care le locuiau. India era o lard bogata si
foarte intinsa, unde puteau sa-si gaseasca si ei un colt de retragere.
Dar o evolutie in spre mai bine nu o puteau avea cleat in locuri
noui, fiindca ei, dacd ar fi ramas in India, ar fi fost aceiasi descon-
siderati si urgisiti de mai inainte, si atunci la ce bun sa mai ramaie
pe loc ; trebuiau sa-si gaseasca alte tinuturi si sa porneasca
intr'acolo. Emigrarea insa necesita spirit de initiativa, imitatie,
rabdare si suferinta si cateodata era nevoie si de conducatori
curagiosi.
NUMELE
De and si cine i-a numit, sau s'au numit cu numele de tigani

nu ge poate sti, banuim numai ca numele lor vine dela Cingari.
Dupa unii scriitori insa, originea numelui ( tigan » se (Muse
intr'un mod fortat dela numirea greceasca dOlyxavog cu care
se numea o secta crestina samariteana din Frigia si Licaoni a,
dela care ni s'a pastrat stiri pana in secolul al XIII-lea ; la aceasta
secta e probabil sà se fi- alipit si tiganii de unde au imprumutat si
numele dOipectvog sau zatyyavot ; dela Greci ar fi trecut acest
nume, pe de o parte la Bulgari si Sarbi, dela acestia la Romani,
Unguri, Slavi, Germani, etc., iar pe de alta parte la Italieni 2).
Prin urmare numele de « tigani » in limba roma* dupa unii
1) Dimitrie Dan, Tiganii din Bucovina. Cernáuti, 1892, p. 9.

2) Dimitrie Dan, /. c., p. 5.
www.dacoromanica.ro
14 ORIGINEA $1 NUMELE TIGANILOR
invatati, deriva din cuvantul grecesc etriyxavog, 1) dupà care

probabil ne-am influentat i noi, fiindca in documentele secolelor
XIVXVI, din Muntenia ei stint numiti atigani, i numai in
urma cu mult timp aceasta numire gi-a pierdut pe a initial.
Este sigur cà noi n'am imprumutat termenul direct dela Greci,
ci prin filierd slava, bulgara sau sarba, deoarece numirea de atigan 2)
se gaseste in vechile noastre documente care au fost scrise in limba
slava 3).
Lazar Sdineanu 4) e de parere eh' « tigan » deriva din slavul
« tiganinu » i poate cd are dreptate.
Dupa alti invatati numirea de tigan este o numire a lor proprie pe
care au adus-o de unde au venit i deriva dupd cum am spus mai sus
dela Cingari numele unui popor inferior care traeste i astazi in India.
Este probabil ca adevarata numire s. i-o traga dela acest
popor, i aceasta cu atat mai mult, cu cat s'a dovedit cà exista
o mare legatura intre moravurile i obiceiurile celor din Europa
si a celorlalti din India.
Aceasta numire de batjocura i dispret total a prins mai mult
decat toate celelalte care le vom enumera mai jos, fiindca orisice
neam european s'a socotit in drept trateze ca pe niste oameni
de nimic.
In afard de Romani popoarele celelalte din Europa ii cunosc
pe tigani sub urmatoarele denumiri :
Belgienii i Olandezii Ii numesc Heiden = pagani, deoarece Ii
socoteau cà ii trag originea din Egipt.
I3oemii : Cinkdn 5).
Danezii, Suedez ii i Finlandezii : Thatas, Saracini.
Englezii : Gipsy, deoarece ii socoteau originari din Egipt.
Francezii : Bohémien, fiindca prima data cand au navalit in
Franta, ei au venit dinspre Bohemia.
1) Fr. Miklosich, Ursprung des Wortes Zigeuner in Denkschriften der
k. Ic. Akademie der Wissenschaf ten zu Wien, XXVI, p. 60 §i Dimitrie Dan,
1. c. p. 5.
2) Grellmann, Histoire de Bohémiens. Paris, 1810, p. 10 spune cd Isto-
ricii Evului Mediu ii cuno§teau sub numele de azinghans = atigani
3) Rev. pentru Istorie, Arheologie i Filologie Bucurgti, 1883, p.
189-192, p. 383-385. Doc. din 1590, Aprilie 241 Doc. (1585-1591) Iulie 12.
N. Iorga, Studii si documente, vol. V, p. 436. Doc. din 1591, Dec. 11.
4) Lazar *aineanu, Dicfionarul Universal al limbei romdne.
5) Toate numirile I1rà trimeteri se gdsesc In Dimitrie Dan, /. c., p. 4.
www.dacoromanica.ro
ORIGINEA I NUMELE TIGANILOR 15
Germanii: Zigeuner.
Italienii: Zingaro, Zingrui, Zingari 1).
Lituanii: Cigonas.
Rusii: 11,111FAHlt = Teighan, Tehan.
Sarbii: 41-IP4HHWit = Ciganin.
Spaniolii i Portughezii: Egypciano i Gitano.
Turcii: Chinghianes.
Ungurii: Czigdny, Cigdnyiok, 2) Faraonemzetseg (Rasa lui Fa-
raon) 3).
Grecii actuali: dOtyyavog, zazot'fle2og 4), iar Macedonenii prin
imprumut dela Greci: Ghiftu.
Maurii i Arabii: Harami (rAtAcitori), Buharieni, Geau.
Dupd cum vedem mai toate popoarele ii numesc tigani in
limba lor, in afarà de cAteva care ii considerA veniti din Egipt,
sau aiurea.
In ceea ce priveste felul cum se numesc tiganii intre ei, este
foarte interesant, fiindcà ei nu intrebuinteazA nici una din aceste
numiri strAine, ci urmAtoarele:
Manus (sing) ; manusa (plural) = om.
Kalo (sing) ; kali (plural) = negru 5).
Sinto (sing) ; Sinthi (plural) 6) = om de-al nostru, din Sindoi
(populatie din India vesticA).
Rom (singular), Romi (plural) = bArbat 7); Romni = femeie.
« Romi » este numele obisnuit pe care si-I dau iganui, iar in
ultimul timp asociatia lor se numeste a « Romilor » nu a tiganilor,
fiindcA acest nume li se pare &A este o batjocurà i intr'adevAr
socot i eu, ea au oarecare dreptate.
Numele de tigan le reaminteste prin instinct originea lor foarte
umilità in societatea de unde strAmosii lor au pribegit.
In afarà de numirea de tigani, poporul românesc ii mai trateazA
cu tot felul de porecle, care au o legAturd cu vreunul din cusu-
rurile lor.
1) Enciclopedia italiand, vol. XXXV, Roma, 1937, p. 956. ; Diclionar
ronain-italian. Buc., 1929 (Alexandru Marcu).
2) Révai Nagy Lexicona, Budapest, 1912, vol. IV. p. 492.
a) M. Kogainiceanu, 1. c. Trad. de Ghibdnescu, Iasi, 1900, p. 5.
4) Dr. Hector Sarafidi, Dictionar grec-romd.n, Constanta, 1935, p. 12 si p. 215.
') Jesina, Romani Cib. Leipzig, 1886, p. 2.
6) Dimitrie Dan, 1. c., p. 2.
7) Ibidem, 1. c., n. 1.
www.dacoromanica.ro
16 ORIGINEA .$1 NUMELE TIGANILOR
Astfel citez : Arab, (Paul de Alep spune in secolul XVII, cand

ne-a vizitat ca « Boierii mai au o multime de sclavi negri cumpgrati,
pe care poporul ii strigd: Arab, Arab 1) #, Cioard, Cioroi, Cioroipinet,
Baragladind 2), Balaoachef, Balaur, Faraon 3) ; Dada (dela lig6-
nescul dada' = tat6), Burca§., Ciorogac, Geirgeiun 4).
Copiilor li se zice danci sau ddnciugi, purdei si chiar Iiganii
isi striga odraslele lor mai mici, cu numele de (form. sing.) parnayel,
parpandel 5) §i gdngurafi, iar pe cei mai mari ganguri gi paralei.
1) B. P. Hasdeu, Arch. 1st. a Rom., Buc., 1865, Tom. I, partea II, p. 95

si Emilia Cioranu, Calittoriile Patriarchului Macarie, Bucuresti, 1906, p. 96.
t) S. Fl. Marian, in Rev. Politica », Suceava, anul III, Nr. 2, p. 15,
9 Griselini, Ist. Banatului Timifan, p. 146.
4) S. Fl. Marian, Rev. Politick o anul II Nr. 8, p. 10.
5) Al. Graur, /. c., p. 179.
www.dacoromanica.ro
CAND AU VENIT I RASPANDIREA LOR IN EUROPA
Unii istorici, intre altii A. F. Pott, afirm6 cà tiganii existau
in imperiul de Rasarit de prin secolul al XI-lea, cand Bizantinii
au adus mai multe mii de robi din Siria.
In acest sens citeaza o scrisoare pe care i-a adus-o la cunostinta
Kopitar, bibliotecar pe acea vreme la Viena.
Scrisoarea emana dela Teofilact arhiepiscopul Bulgariei, de sub
domnia imparatului Alexis Comnenul (a doua jumatate a secolului
al XI-lea), in care tiganii sunt semnalati cu mentiunea de emava 1).
Dar, pentruca la niciun istoric bizantin nu intalnim vreun
pasagiu care sa intareasca asertiunea lui Pott, admitem cu rezerva
aceasta interpretare a scrisorii arhiepiscopului Teofilact.
Itinerariul ce au urmat dela plecarea lor din India, a fost
stabilit cu ajutorul filologiei comparate, care a gasit in limba lor
elemente persane, armenesti, turcesti i grecesti. In ceea ce priveste
influenta greaca, F. Miklosich e de parere ca tiganii au trebuit sh
stea mult timp in imperiul biza itin, deoarece au imprumutat
foarte multe cuvinte din limba acelui popor.
Aceasta afirmatie a fost facuta si de Dimitrie Cantemir, 2) domnul
Moldovii i primul nostru istoric, care cunostea bine, multe din
limbile orientale.
Din Asia Mica in urma certurilor dintre conducatorii lor (ca au
avut conducatori este un fapt sigi r, deoarece exista in limba lor
cuvintele o Tagar* = imparat, i o Rai » 3) = boier, nobil, care se
crede ca nu sunt imprumutate ulterior din tarile in care au trait
si s'au stabilit, ci le-au avut ei mai inainte), probabil ca s'au des-
partit in douà ramuri dupd capeteniile care ii conduceau.
1) P. Bataillard, Sur les origines des Bohénziens. Paris, 1875, p. 19.

3) D. Cantemir, Descrierea Moldovei. (Trad. de Gh. Adamescu), Bucu-
resti, p. 122.
3) C. Niculaescu-Plopsor si Al. Graur, 1. c., p. 183.
www.dacoromanica.ro
18 CAND AU VENIT $1 RASPANDIREA LOR IN EUROPA
0 parte din ei s'au indreptat spre Nordul Africei, iar grosul

a luat drumul Europei prin Colchida si Crimeea. Se poate ca in
afara de aceste doud, ramuri care s'au indreptat, una spre Africa,
iar alta spre Europa sa fi Minas o parte pe loc, multaimita en
ceea ce natura saraca le putea da. Odata cu ultimele invaziuni
mongolice s'au ivit si tiganii. Tatarii care veneau de prin stepele
asiatice si rusesti au tarn cu ei acest popor care le-a servit drept
robi.
In vârtejul cuceririlor, Tatarii au intalnit ramura de tigani
care apucase spre Nord si au pus stapanire pe ea fail nicio greutate
poate dimpotriva tiganii s'au ardtat credinciosi nouilor
AN:14'11i si foarte umiliti.
De altfel, vedem ca si drumul pe unde s'au infiltrat tiganii in
Principatele noastre coincide cu acelasi drum al navalirilor 'Mare.
In diferitele lor expeditiuni de cucerire, Tatarii purtau duph
dânsii, pentru potcovit caii, repararea carelor ce trebuiau sil se
intoarca cu bogatiile capturate, si pentru toate celelalte munci,
un mare numar de tigani robi.
Când frig au lost invinsi de popoarele bastinase, spre a nu-si
pierde propria lor libertate, s'au salvat prin fuga, inlAturând tot
ceea ce ar fi putut sd-i ingreuneze.
Intre alte poveri ce-i stinghereau in retragerea lor, erau tiganii,
ldsati in asemenea ocaziuni in mainile dusmanilor. In privinta
vechei afirmatii care fixa data aparitiei tiganilor din Europa la
inceputul secolului al XV-lea, nici nu se mai discuta, deoarece in
acelasi an (1417), li gasim aproape de Marea Nordului, in Germania
(Cf. Cronica Bavareza a lui Andreas), iar in 1418, in Elvetia si este
exclus ca pe acele vremuri sd poata parcurge distante atat de mari
intr'un timp asa de scurt, mijloacele de locomotiune fiind cu mult
mai reduse deck, cele din ziva de astazi.
In mod docurnentar se dovedeste ca tiganii se aflau cu mult
inainte, de aceastd data, pe pilmântul Europei si mai cu seamh
in Peninsula Balcanied.
lb AI ihail Kogeilniceanu in studiuP) sau aminteste ea la 1260,
in timpul lui Bela al IV-lea (1235-1270) regele Ungariei, ar fi
existat un popor prin Ungaria sub numele de Ghinghari 2), san
Cingari care nu erau altii cleat tiganii.
') M. Kogalniceanu, /. c., p. 7.
2) Dimitrie Dan, /. c., p. 10.
www.dacoromanica.ro
CAND AU VENIT SI RASPANDIREA LOR IN EUROPA 19
R. Chelard 1) in studiul sàu, crede ea tiganii din Ungaria au

venit din principatele Dunarene, in secolul al X II I-lea, i daca
aceasta afirmatie e adevarata (autorul nu mentioneaza niciun
document) atunci de sigur Ca ei erau acei Cingari din armata lui
Bela al IV-lea.
In urma acestor afirmatiuni socot ea tiganii existau in Un-
garia in secolul XIII, iar mai tarziu chiar stabiliti, alcatuind sate,
fapt ce ne este confirmat de Dr. I cinyi Bela 2) in publicatia de
documente referitoare la familia Losonczi Banffy, unde se amin-
teste pe la mijlocul secolului al XV-lea, sate tiganesti.
De altfel chiar in istoria neamului nostru se pomeneste de ti-
o.ani cu mult inainte de 1417.
Inteun document dela Dan Voda (1384-1386) din anul 1385,
domnitorul confirma manastirii Vodita tot ceea ce ctitorul ei si
unchiul lui, däruise mai inainte, printre care si « 40 salase de ti-
gani sà fie slobozi de toate slujbele i dajdiile si de venitul dom-
niei mele » 3)
Aceasta dovedeste ca se &eau Inca de mult in aceste tinuturi
si cà erau destul de numerosi, dar neavand nicio putere au cazut
robi dela inceput.
Nu este exclus ca Alexandru Nicolae Basarab Voievod 4),
(1352-1364) cand a dat ajutor regelui unguresc la 1345, inainte
de a fi domn, pentru a respinge pe Tdtari, dincolo de Nistru si
cand a cAstigat Sudul Basarabiei de astazi, numit pe atunci <pr-
iIe tataresti », si fi luat i un mare numar de prizonieri Tatari
ei tigani.
Pentru ca domnitorul sà poatä därui, dinteodata, unei singure
manastiri 40 salase de tigani i cu trei ani mai tarziu la 1388, Mircea
cel Batran sä daruiasca manastirii Cozia, printre multe altele
si 300 salase de tigani 5), aceasta inseamna ca tiganii erau destul
de numerosi i cu oarecare vechime in principate.
') R. Chélard, La Hongrie millénaire. Paris, 1896, p. 208-211.

2) Dr. Ivanyi Bela, 1. c., vol. II, p. 148, 234, 333, 335, 337, 423, 487 etc_
3) Alex. *tefulescu, Mitaistirea Tismana. Buc. 1909, p. 167-171.
°) I. Lupas, Istoria Romdnilor (manual). Buc. 1929, p. 76.
5) Acad. Rom., ms. 5236, f. 1-5; Condica Domneascd s Nr. 2, fila 114;
Arh. Stat., M-rea Cozia, Pach. 13 netrebnice, Nr. 1 si in Foaia Soc. Roma-
nismului # pe 1871, p. 29-31, doc. din 20 Mai 1388.
2*
www.dacoromanica.ro
20 CAND AU VENIT I RASPANDIREA LOR IN EUROPA
N. forga socoteste cà iganii au venit in Principatele noastre

odata cu invazia mongold (tatara), la jumatatea secolului al
XIII-lea 1).
De aceiasi parere este si T. G. Bulat spunand ca este posibil
ca liganii sä fi fost « adusi din vremuri indepartate pe pamantul
nostru, poate, pe timpul primelor iurese tataresti 2).
Dintr'un hrisov 3) de donatie din anul 1348, emanat dela tarul
sarbesc Dusan se documenteaza cu certitudine existenta tiganilor
inca din primele decenii ale secolului al XIV-lea. « Iata i tiganii:
protomesterul Raico, Boico al lui Zlatar, Vasile al lui Presvet,
Socol al lui Suchias, Costa ginerele lui Gonsa, Giurco fratele lui
Diman i trei franari, Ian, Radu, Dobroslav; si Andrei fratele
lui Lalza (sau Lalziu fratele lui Andrei) cu ginerile sàu Caloian;
ca sa dea mangstirii Arhanghelilor de langa Prizren) pe tot anul
câte patruzeci potcoave de cai ».
Dacà aveau obligatia de a da anual &ate patruzeci potcoave,
inseamna cà ei erau stabiliti mai de mult in acel tinut i trdiau
intr'o stare de semi-robie, fiindcd daca ar fi fost robia completà
ar fi Mut din ordin potcoave cat mai multe, un numar nelimitat.
Actul datand din 1348, urmeaza ea tiganii au fost in Sudul
Peninsulei Balcanice cu cel putin trei decenii inainte, spre a fi
cunoscuti ca lucratori ai fierului si obligati sa furnizeze obiectele
trebuincioase mangstirilor i armatei Statului. Toate aceste date
insa nu ne lamuresc definitiv aparitia pentru prima data a tiga-
nilor in Europa.
Din Peninsula Balcanica, iganii, cei Inca nerobii, inain-
teaza spre Nord-Vestul Europei, asa incat in prima jumatate a
secolului al XV-lea, ii gasim raspanditi in toata Europa. Felul
lor de viap, portul, practicarea vrajitoriei, straniul aspect sub
care apareau in ochii crestinilor ; ca eretici i (ponegritori) ai
1) N. Iorga, Anciens documents de droit roumain. Paris-Bucuresti, 1930,
p. 22-23.
2) T. G. Bulat, Tiganii domnesti din Moldova la 1810. I Archivele Ba-
sarabiei anul IV, Nr. 2, Chisinau, 1933).
31 B. P. Hasdeu, Archiva Istoricei a Romaniei. Tom. III. Bucuresti, 1867,
p. 191.
... 01 ci vklirdpiit . flpOTOMAHCT0111. PdHIO, hOHKO 3AdT4p1BHICk . FoCHAls lIp1CRITH.IHK-67
GOKOAA COVKISCORHKA . Kocra FwHku,H,lK MTh 1.10(1K0 AHAOHORk GpdTk . H TIPH ocuarmit
Rink . PaAk . AOKPOCAdlik H Addl.:01Hk SPAM 1HAM121 3fTfAik Mild% KdAOUIHIIAtk Ad Adit
KC.1 KO roAmpi giTHPH AiCiTH KOK FIA0,1k" ...
www.dacoromanica.ro
moralei, le-a adus injurii i persecutiuni din partea tuturor statelor

prin care treceau.
Crestinii i in special biserica catolicd au cdutat sa-i
castige la religia lor, dar au dat gres in fata incgOtângrii tiga-
nilor care nu erau ispititi de nicio religie i cu at'at mai putin de
cea crestino-catolicg.
Cu toate acestea din pricina indemândrii cu care lucrau me-
talele, erau tolerati in multe tinuturi, ba pe alocurea bucurându-se
chiar de oarecari libertati.
Poissonnier citeazd urmatorul document din care reese cele
de mai sus: « Tuturor ofiterilor i supusilor de orice rang ar fi,
ordondm de a acorda pretutindeni o sedere Iiberà lui Thomas
Polgar, seful a 25 glase de ligani nomazi si de a nu supgra in
niciun chip, nici pe el nici oamenii lui, deoarece au Murit la Fiinf-
kirchen, cartuse de ninth' i alte munitiuni de rázboiu pentru
episcopul Sigismund »1).
Tiganii prin firea lor erau artisti in ceea ce priveste lucratul
metalelor si in timpul cand Turcii amenintau irile europene,
iganii erau cei mai specialisti fauritori ai flintelor i ghiulelor
pentru tunuri 2).
In 1556, Turcii au acordat tiganilor diferite privilegii, dar
rareori se intampla ca tiganii sà primeasc6 acte de felul acesta ;
de obiceiu erau persecutati i goniti din toate tarile pe uncle treceau.
Asa tiganii din Franta au avut de indurat, intre altele, prigoana
regelui Francisc I, care-i ura pentru nomadismul lor, iar in 1560,
au fost complet proscrisi ato.t ei cat i urmasii lor. Aceastd lege
riguroas6 n'a fost mult timp aplicatà, deoarece peste putin se
instalaserá la Chapelle Saint Denis dupà cum au continuat
sä colinde diferitele provincii i 86 se stabileascd pentru un scurt
timp chiar in Lorena, Alsacia, Limousin si Provence.
Din aceste tinuturi, numeroasele lor caravane inundard Spania,
unde s'au stabilit in Murcia, imprejurimile Cordovei, Cadixului
si in special in Andaluzia provincia care le-a pldcut cel mai mult,
unde practicau cu mult folos geambàsia.
Spania le-a oferit la inceput oarecare libertate, iar clima dulce
si potrivit6 lor, i-a fAcut sa. se fixeze in diferite provincii de unde
porneau mai apoi in caravane, sa n cerceteze » interiorul Orli.
9 A. Poissonnier, /. c., p. 30.
2) R. Chelard, /. c., p. 208.
www.dacoromanica.ro
22 CAND AU VENIT i RASPANDIREA LOR IN EUROPA
Am vazut mai sus, ca din pricina repetatelor persecutiuni su-

ferite in Franta si in Danemarca, tiganii s'au indreptat spre Suedia,
Rusia si Anglia. IN
Insa nici in Anglia nu s'au bucurat mult timp de o soarta mai

bund ca in Franta, lucru ce se poate constata dintr'un act din
1537, dat in timpul domniei lui Henric al VIII-lea: « ...cum,
un anume popor strain, care nu profeseaza niciun comert sau me-
serie, pentru a se hrani, ci colinda in numar mare din loc in loc
si foloseste in taina mijloacele viclene pentru a conrupe supusii
majestatii sale, facandu-i sa creada ca ei poseda arta de a prezice
norocul prin ghicitul 1n palma i astfel sa stoarca bani; c5. se fac
de asemeni vinovati de pungasii i furt la drumul mare; s'a
ordonat prin prezenta c acesti vagabonzi, numiti laolalta Gypsies
(tigani) sa fie urmariti ca hot,i si derbedei, daca raman mai mult
de o luna in regat, iar acei ce vor inlesni intrarea unuia din acesti
Gypsies, vor fi condamnati la plata de patruzeci livre sterline
pentru fiecare contraventiune »1).
Tinuturile germane, de alta parte, erau cutreerate i. ele de
satrele acestor necajiti care in drumul lor, se adaposteau in campii
sau la marginea padurii pe unde Ii gasea oboseala i lipsa.
« Barbatii purtand sacul cu unelte pe umerii goi, iar femeile tarind
dupa ele copii care sugeau din tatele lor, ce atarnau »2).
Din cauza acestor persecutiuni, intr'o bund zi a anului 1584,
iganii simtindu-se tari, provoaca o revolutie destul de mare care
insa se stinse foarte repede in sangele bor. Aceasta revolutie este
amintita de Martin del Rion in « Tratatus de Magia ».
Un tratament bun, in comparatie cu celelalte tari, au avut
in Ungaria unde lucrau i pamantul Inca din sec. XV, cand popu-
latia Statului era rara, iar lipsa bratelor de munca era serios
simtitä 3).
Astfel ciipitanul Giovandrea Gromo, in scrisoarea sa catre
un prelat din Roma, din 19 Decemvrie 1564, descriind Ardealul
din punct de vedere geografic, politic si istoric, spune despre
tigani:
« Printre ei locueste un mare numar de tigani, de care se
slujesc ca sii lucreze parnanturile.
') Poissonnier, 1. c., p. 37.
2) Ibidem, p. 25.
3) R. Chélard, 1. c., p. 208.
www.dacoromanica.ro
Cu aceste cloud o§tiri se intovarArsc mult iganhi, dintre care

e un mare num6r In acea tarà; §i aceasta am cules despre
ra'scoale in ce priveqte Transilvania »1).
Dar o deplin5. imbundtdtire a situatiei lor, s'a intAmplat de
abia In secolul al XVIII-lea, cand Impàrdteasa Maria Thereza
i-a silit &à se stabileascd, oprindu-i s'a mai vagabondeze prin tara
si botArindu-i s5. locuiascd In corturi, bordeie §i. chiar sd-si fach
case la fel cu ceilalti tarani.
Despre tiganii din Banatul Temiparei, care in secolul XVIII,
depindeau de Ungaria, ne vorbe§te Fr. Griselini, arátându-ne
imbunàtdtirile situatiei lor de cAtre Maria Thereza.
« Deoarece legile le oprea intrarea in orar §i mai cu seama
in localiatile inconjurate cu ziduri, iganii ràmaserd la viata lor
ràtàcitoare i desorganizatà tocmai prin aceia, atat timp con-
damnati, Odd ce glorioasa impdrateasà-regin5, nel6sand niciun
mijloc neincercat spre a popula Banatul, le permise i lor a se
statornici, a-si instala locuinte permanente, de§i in afara circon-
ferintei satelor celorlalte natiuni, dar totui in apropierea lor §i
a poseda pAmânt.
Ei n'aveau nimic altceva de plAtit, deck, contributiunea obis-
nuita si furg numiti de aci ineinte Neobànateni (Neubanater)
pentru ca din starea lor anterioarà s'à nu mai lase in urma lor nici
macar numele urgisit » 2)
De asemenea, in restul statului ungar, numirea de tigan (Cy-
gan, Zigan, Zegan) a fost inlocuitä cu aceea de « Tarani noui »
(pe ungure§te Uj Magyar).
Prin asemenea ordine §i restrictiuni tiganii s'au desobi§nuit
in bun6 parte, de vechiul lor fel de vieatà, reu.,ind sd fie deopotrivti
cu ceilalti tdrani.
Impàratul Iosif al H-lea, continuatorul politicei ilustrei sale
mame, Maria Thereza, silqte tiganii sd-si dea copiii la §coalà
sil invete ungure§te, sà-i trimeatà regulat la biseric5. i sà-§i
') Dr. A. Veress, .Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei
si Torii Romanefti. Vol. I, p. 254-255.
4 Tra loro habita numero grande di Cingani, de quali si servono per la-
vorar la terre *.
* Con queste due militie si accompagnano assai Cingani, de'quali nu-
inero grosso 6 in quel paese ; et questo in quanto di Transylvania circa le
fattioni ho raccolta *.
9) Fr. Griselini, Istoria Banatului Tinzisan. Buc. 1926, p. 146.
www.dacoromanica.ro
24 CAND AU VENIT $1 RASPANDIREA LOR IN EUROPA
munceascd pdmântul pe care baronii i marii proprietari II dAdu-

sera' din indemnul impdratului.
In plus, ca oricare alti cetäteni ai àrii, erau chemati sd-si
facd stagiul militar.
Gratie acestor reforme, liganii devin agricultori, meseriasi si
negustori de obiecte casnice, din lemn sau lut situa0e in
care li gdsirn p'and in zilele noastre.
Din nurneroasele studii ale lui Paul Bataillard, cel mai asiduu
cercetdtor al tuturor chestiunilor referitoare la istoria i vieata
tiganilor, reese cà ei s'au bucurat de mai multà libertate in Sudul
Peninsulei Balcanice si Italia meridionald, unde-si ridicaserd
tArguri ce au fost distruse odatd cu invazia otomand.
Pentru aceasta, citeazd mdrturiile unor cdldtori germani care
spre sfarsitul secolului al XV-lea, au vizitat aceste colonii de
tigani: Felix Fabre, Bernard von Breidenbach, contele Alexandra
de Veldenz §i patricianul din Colonia, Arnolff de Harff, care a vi-
zitat colonia de tigani din imprejurimile Naupliei, la Madon ;
unde, intrând intr'o mahala in afard din oras a gdsit « vreo 300
familii de niste bieti nenorociti, desbrdcati numiti Suyginer, de
aceeasi origine cu cei care rdtdcesc prin tara noastrd (Germania)
pe care insd noi ii numim « Tarani de Egipt ». Aici acest popor
se indeletniceste cu tot felul de meserii si in special cu cismdria
Si lucrarea fierului »1).
Din relatdrile lui Carl Hopf 2) se vede cd in Grecia (Peloponez)
existau multe ruine cu numele de Guphto-Kastron 3) §i care se
pare eh' au fost niste vechi i solide locuinte ale tiganilor.
Guphto, numele castrului, inseamnd tigdnesc, deoarece la
Greci termenul se mai afld i azi in circulatie, « Guphtoi fiind
numiti tiganii in Grecia si in multe locuri din Peninsula Balca-
nied.
De altfel, tot dui:4 cercetdrile lui P. Bataillard, se aratà cd
tiganii au intemeiat spre sfarsitul secolului al XV-lea, un mic
ordsel numit Ielsi in provincia Molisia din Italia meridionald.
1) P. Bataillard, Etat de la question de l'ancienneté des Tsiganes en Europe.

Paris, 1877, p. 12.
2) Carl Hopf, Histoire de la GrOce au Moyen-Age. Cronique grécs-romanes.
3) P. Bataillard, Etat de la question de l'ancienneté des Tsiganes en Europe.
Paris, 1877, p. 15.
www.dacoromanica.ro
CAND AU VENIT $1 RASPANDIREA LOR IN EUROPA 25
Acel ora§el Ielsi se gase§te amintit in mai multe documente sub

numele de Castrum Gipsiae 1)
Aceasta denota ca tiganii au avut rnici a§ezari unde locuiau
separati de restul populatiei.
Separarea aceasta putea sa fie de buna voia lor, sau impusa
de populatia ba§tina§e.
In timpul invaziunei otomane din Europa, aceste intärituri
au fost distruse, iar tiganii risipiti sa se dud, aiurea.
In concluzie putem spune eh' tiganii in Europa sunt constatati
in mod documentar chiar dela inceputul secolului al XIV-lea, iar
unii dintre invatati H. Wlislocki 2), ii socotesc veniti in prin-
cipatele noastre chiar la 1241, odata cu marea navillire a mon-
golilor sub conducerea lui Batu-Chan.
Filologia comparata, mai indrasneata decal, toti, presupune ca
data a aparitiunei lor in Europa anul 1000, §i se poate ca aceasta
data sd cuprinda o parte de adevar, fiindca nu s'ar putea explica,
felul cum s'au raspandit atat de repede in toate tarile Europei s).
Raspandirea lor s'a facut (dupa P. Bataillard) dinspre Orient
care Occident, fiindca in Peninsula Balcanica, Romania i Un-
garia erau foarte numero§i ; documentele sarbe§ti i romane§ti
confirma cele spuse de P. Bataillard.
9 Idem, 1. c., p. 15, nota XX.

2) Dr. Heinrich von Wlislocki, Vom wandernd.en Zigeunervolke. Hamburg,
1890, p. 28; §i Dimitrie Dan, /. c., p. 10 (gre§it ins5. anul 1141 in loc de 1241).
3) Aurel Candrea, Influenta figanilor asupra literaturii poporane romiine,
in s Revista Nola * anul VII (1894).
www.dacoromanica.ro
TI GANII IN PRINCIPATELE ROMANETI SI
CATEGORIILE DE TIGANI ROBI
Am vazut in linii generale de unde i cand au venit in Eu-
ropa ; vom trece acum la tiganii din tarile noastre.
Aparitiunea tiganilor in Moldova si Tara Romaneasca s'a
facut dupà parerea mea in felul urmator:
1. Ei au fost adusi de TAtari, ca robi, iar atunci cAnd TAtarii
au fost invinsi de Unguri i Romani, o bunk parte din tiganii
veniti cu ei, poate chiar toti, au ramas prin meleagurile noastre.
Tiganii au trecut astfel din robia Tatarilor, in aceea a nouilor
cuceritori.
2. Nu e exclus insa, ca o parte din tigani, sa fi venit si dela
Sud facand parte din ramura ce se indreptase in spre Sudul Eu-
ropei i Nordul Africei si sustin i aceasta parere deoarece in
mod documentar ei apar mai inainte in Peninsula Balcanica
(Serbia) decat in Principatele noastre.
Pe baza cartii din 1.348, data de tarul sarbesc Dusan se poate
deduce ca tiganii se aflau la Sudul Dunarii cu cel putin catev a
decenii inainte de aceasta data a documentului sarbesc.
3. 0 parte din tiganii veniti in Moldova, indiferent daca au
fost adusi de Tatari sau nu, cred ea au facut parte din ramura
care se indreptase spre Crimeea, iar cealaltà parte de tigani, erau
veniti din Muntenia si nicidecum toti din Muntenia, dupd cum
spune Gli. Ghibanescu in analiza unui document din 1612: e i acest
zapis ca multe altele ce vorbesc de tigani dovedeste cà provenienta
tiganilor a venit prin danii, sau mosteniri din partile Munteniei 1).
In Tara RomAneasca ei apar documentar la 1385, in actul
(le danie i confirmare al lui Dan Vodä (1385-1386) dat mana-
stirii Tismana si Vodita 2).
') Gh. Ghibãnescu, Surete i Izvoade. XXII, p. 129-130.
2) Alex. *tefuleseu, Mdneistirea Tismana. Bucurqti, 1909, p. 167-171.
www.dacoromanica.ro
TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANESTI 27
In ceea ce privevte starea de robie in Principatele noastre, cro-

nicarul moldovean Miron Costin, ne spune urmAtoarele: « In tam
de jos nu era niciun verb, toti se numeau arcavi i cAlgravi, lucrau
numai pentru &Anvil, iar pentru cei bogati, lucrau tiganii cum-
p Arati » 1).
Uvurinta cu care ei au cAzut in mAinile celor mai tari, se ex-
plicä dela sine, fiindcA ei erau nivte « fiinte degradate i inferioare
chiar animalelor. Ei s'au supus de bunA voie sclaviei, aceasta fiind
pentru ei o stare dorità, cAci ea Ii ridica, devi nu intr'un rand
cu oamenii, dar macar cu dobitoacele bune i trebuincioase la
lucru, pe &and ei in patria lor formau rdingvita umanA vi nu erau,
nici puteau fi de folos pentru cineva, nefiind iertat a-i intrebuinta
la vreun lucru, din care cauzA nici nu erau suferiti de nimeni » 2).
Tiganii din Principatele noastre au intrat in robia celor mai
bogati i puternici care erau: Domnul àrii, m6nastirile i boierii,
impArtindu-se astfel categoriile de robi tigani dupd proprietarii lor.
A) TIGANII DOMNESTI
Dupa stApAnii lor, robii tigani erau impArtili in robi domnevti,
manAstirevti vi boierevti, iar atAt tiganii mAnàstirevti cat i cei
boierevti se numeau tigani vdtravi 3) (hotAriti la o anumità vatrA)
si ascultau numai de stApAnii lor, nimeni altul nedispunAnd in
favoarea sau defavoarea lor, ei prestau mice slujbA ordonatà
de stApAn.
Robii domnevti proveneau din movteniri, danii, cumpArAri 4),
prAzi de rAzboiu vi din toti aceia cari umblau prin Ora fArd sta.-
pan, sau din cei fugiti dintr'un principat vecin.
In prazile de rAzboiu vi in special in Moldova, in afarà de tigani,
erau i TAtari, astfel, in actele de confirmare ale lui tefan cel
Mare se pomenevte vi de robi TAtari.
') P. P. Panaitescu, Miron Costin, Istoria In versuri polone despre Mol-
dova si Tara Rotndneasai. Bucuresti, 1929, p. 108.
2) Dr. Wickenhauser, Geschichte und Urkunden des .Klosters Solka. Czer-
nowitz, 1877, p. 130.
3) Dionisiu Fotino, Istoria generalát a Daciei. (trad. de G. Sion), Bucu-
resti, 1859, vol. III, p. 341.
') In 1641, jupaneasa I vana, fata lui Vlàsan logofritul din Vliidila, ju-
dettil Romanati, vinde niste, tigani lui Matei Basarab. Vándutu-i-am
de a mea bunii voie, f ará de nici o silà, de nimenea b. (Acad. Rom., doc.
XXI/280).
www.dacoromanica.ro
28 TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANE$TI
$ In documentul din 29 August 1480, dat la Suceava, tefan

Voda con firma lui Harman, parcalabul de Cetatea Alba, urma-
toarele ocine §i cumparaturi ale sale ... « un Tatar cu numele Costa,
cumparat dela Ivaro i Jurie fii lui Callan din Cetatea Alba cu
80 zloti » 1).
Am vazut Ca printre robi existau i Tatari, dar numarul lor
era mic §i grosul robilor II formau tot tiganii.
Din multele acte de danie ale lui tefan cel Mare, vedem ca
viteazul §i cucernicul ctitor nu se sfiia sa-§i aduca robi §i din
Tara Romaneasca, bineinteles robi tigani, dupd cum se poate
observa din urmatoarele cloud documente:
s a) Documentul din 16 Martie 1490, dat la Suceava, prin
care *fan cel Mare, darue§te manastirii Putna, unsprezece sü-
lae de tigani, din tiganii sai proprii adusi din Tara Românea-
sea 2).
b) Al doilea document e dat in Bedeuti, 8 Septemvrie 1503,
prin care tefan cel Mare confirma mnástirii Putna, stapanirea
peste patru salar de tigani robi i peste un holteiu i trei femei
adu§i din Tara Romaneasca 3)
Ca tefan cel Mare a luat ca prada de razboiu tigani din Mun-
tenia o spun §i cronicele timpului. Astfel, « In luna Martie in
ziva de 7 intr'o Joi, (1471) tefan Voda pleca in Muntenia §i in
aceea§i zi avu o batalie mare cu Radu Vodd pe un camp, langa
un targ numit Socii. Aici omori mult norod §i duse vreo 17.000
de tigani in robie » 4).
Neapgrat insa, Ca acest numar de robi igani, apare foarte
mare, si e aproape imposibil sà fi luat atatia robi tigani, numai
o singura data, fiindca armata nu era formata In a§a mare ma-
surd din robi.
,)I. Bogdan, Doc. lui ,pefan cel Mare. Bucuresti, 1913, vol. I, p. 242.
2) Idem, vol. I, p. 430.
3) I. Bogdan, Doc. lui ,pefan cel Mare. Bucuresti, 1913, vol. II, p. 227:
. Am dat 0 am intarit pre a lor drepti robi tigani ce i-au chemat ei din Tara
Basarabilor, anume Bode cu femeia i cu copiii kr si Mihul cu femeia lui
si Vina cu femeia lui i Goia cu femeia i copiii kr si Radul GAngul i Stana
si Sofie si Mara. Acestia ca sä fie toti sfintei mAn'astirii noastre uric, ei
copiii lor i nepotii lor si strAnepotii lor, robi nerusuiti nici oddndoard
in veci ».
4) Olgierd Górka, Cronica epocei lui yStejan cel Mare, (1457-1499). (Bu-
curesti, Biblioteca Revistei Istorice Române, vol. I, 1937).
www.dacoromanica.ro
E sigur cà prdzile de rdzboiu, atunci ca i astazi, contau foarte

mult i chiar Domnul era ispitit de numdrul robilor, fiindcd orice
tigan insemna o valoare.
0 altà sursä pentru inmultirea numdrului robilor domnesti
era si obiceiul de apropia in mod automat, orice tigan f5rd
stapAn ce ar fi fost prins, prin Ord.
Globnicii (functionarii) domnitorului umblau prin tax% i unde
gdseau tigani rdra stapan Ii scriau la averea domneascd.
Se intampla insd, de multe ori, ca acesti globnici sd facd abu-
zuri inscriind i igani de-ai m5n6stirilor, la domni, asa ca mai
dAdeau de lucru bietilor ed1ug5ri care trebuiau sd ceard prin jalb5,
dela domn, eliberarea tiganilor.
Ca exemplificare redAm documentul din luna Mai 1768:
« Domnul, care Constantin Sturdza, biv vel stolnic, pentru un
tigan str5in din Tara Româneascd..., fiindc5 tiganii sträini din-
tealtd tar5, care yin in Moldova se iau pe seama domneasc5,
ramdind drept tigan domnesc »1).
Constantin Ipsilante, la 1800, ddrueste unui boier, un tigan
« strein venit de pisti hotari aice in Moldova, care dupd nestrd-
inutat obiceiul p5mântului s'au luat intru a noastrd domneascd
stàpdnire »2)..
Dar nu numai in Principatele noastre era obiceiul ca domnul
sd-si apropie, tigani str5ini, ci i aiurea, fapt care se vede din
scrisoarea lui Toma, logoldtul lui *tefan cel Mare, c5tre birdul
(primarul) Bistritei, prin care cere sà-i inapoeze tiganii ce-i luase
in stdpanirea sa, cu ocazia refugierii lor in Ardeal când n'avd-
liserd Turcii. « Eu Toma, Logoratul domnului tefan Voevod al
Tarii Moldovei, scriu inchindciune i multà sdnAtatea domnului
men, prea iubitului si bunului i cinstitului domn Tdmas birdului
Bistritei. Dupd aceea dau spre stire domniei tale, domnul men,
pentrucd tii domnia ta, ch. Dumnezeu ndpusti asupra noastrii
rilutatea sa i n5pusti pe Turci i ne-a gonit i ne-a r5spAndit in
toatà lumea.
De alta intamplatu-s'a tiganilor nostri ca sà treacd in tara
Ardealului, ce e drept sunt to ti din tam Ardealului, dar eu i-am
1) N. Iorga, Doc. privitoare la familia Callimachi, Bucure§ti, 1902, vol. I,

p. 465.
1) N. Iorga, Studii i documente, vol. XXI, Bucure§ti, 1911, p. 124.
www.dacoromanica.ro
30 TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANESTI
cump arat pe toti cu banii mei drepti, cum imi este Dumnezeu
martor si am sodas (chezas, garant) dela cine i-am cumparat.
Deci, acum auzim ca au cazut in mainile domniei tale ; drept aceia
rog pe domnia ta, domnul meu milostiv si domn crestin, sa nu
te bucuri de paguba mea, ci sa te povatuiasca Dumnezeu pe
domnia ta, ca &á mi-i inapoezi pentru Dumnezeu si pentru voia
noastra, fiindcd pada acum suntem in paguba, caci nu ne-a ramas
noua ; nici case, nici sate, nici mori, nici marfa, nici oi, nici albine,
nici vase, nici biserici, nici haine si nimic alta.
Tare te rugam pe domnia ta si dacà imi vei face domnia ta
aceasta bunatate dela mana domniei tale, apoi eu, pada' la moartea
mea, n'am &à uit bunatatea domniei tale, ci in toate voiu pomeni
pe domnia ta si eu si copiii mei in veci. Iar pentru ca-mi faci
aceastà rugaciune, apoi eu am sa trimet colac (dar, cadou) dom-
niei tale, un bidiviu, care sa pretuiasca o suta zloti unguresti si
afara de aceasta inca va mai fi facuta voia si pofta domniei tale,
totdeauna dela mine si oamenilor domniei tale, precum ai sa vezi
domnia ta ; iar dela acesti tigani nu stiu avea-vei niscai folos sau ba.
Aceasta ma rog domniei tale, sa-mi fii gratiositatea ta domn
de aci inainte, ca si domnul meu Stefan Voievod. Si Dumnezeu
sa inmulteasca zilele si anii domniei tale & 1)
Am transcris intreaga scrisoare a acestui boier moldovean din
mai multe motive: intai, ca sa aratam ca si robii din Moldova
sau Muntenia trecuti in altà tara, erau luati in stapanire de domnii
sau mai marii acelei OH, ceea ce arata Ca' obiceiul de a avea robi,
nu era numai la noi ; iar in al doilea rand ca sä vedem ca robii
tigani obisnuiau sa fuga in Ardeal unde se puteau bucura de o
viatil mai usoara, dupa cum vedem din scrierile timpului, redate
in cuprinsul unui capitol din aceastrt lucrare. Era de ajuns ca
stapanul sa fi plecat in rdzboiu sau aiurea, pentru ca robii s'o
iee razna peste rnunti.
Aflam apoi, ca o parte din tiganii robi, din Principate, erau
din Ardeal nu intereseaza daca au fost cumparati de-a-dreptul
dela Ardeleni, sau dela altii caH au pus mana pe ei, fiindca se
poate ca si acesti robi tigani din Ardeal, cu tot traiul lor mai bun
1) Grigore Tocilescu, 534 documente istorice, slavo-romcine, Bucuresti, 1931,

p. 540-542 (Documentul e scris in Campulungul Moldovenesc, 1ntre anii
1475-1487, Octomvrie 3).
www.dacoromanica.ro
deck, aiurea, sA nu se fi impacat cu soarta de a nu mai putea

vagabonda pretutindeni, MA' nichm stApan, §i astfel au fugit in
Principatele noastre.
Se mai vede apoi, ca robii tigani aveau o mare importantA
in complexul bunurilor unui boier, incat pierzandu-i se con-
sidera sArAcit, iar pentru a intra in posesia lor, trebuia sri dea
o insemnatà sumA de bani sau diferite lucruri pretioase.
Odatà terminate aceste observatii sA vedem in cate categorii
se impArteau tiganii domne0i.
Dupà relatArile lui Kreuchely (Ludwig, baron Schwertberg,
consul prusian la Ia0 0 Bucure0i) &Are von Miltitz, ambasador
prusian la Constantinopol, ne putem face o ideie aproximativa
despre categoriile, numarul 0 ocupatiile tiganilor domne0i, inainte
de revolutia dela 1821.
Numdrul sAla§elor de tigani domne0i, dupà statistica lui
Kreuchely este cu mult inferior celui adevArat, cu atat mai mult
cu cat, el uitä &à enumere printre tiganii domnitorului, pe tiganii
ursari al cáror numAr se urca la 500 säla§e.
6 Tiganii domne0i erau urmAtorii: Aurarii sau Rudarii 1) (care
in loc de contributiuni, dari, culegeau aurul din nisipul raurilor
Olt, Topolog, Argq 0 in special Dambovita unde se gase0e aur
mai curat 700 sala§e ; Bdiesii 2) sau aurarii valachi care scoteau
aurul din pietre, 100 sala§e ; Aurarii a§ezati locului 1000
sAlw ; Lingurarii care lucreaza vase de lemn si mice obiecte
casnice 800 sala§e ; Ldesii care lucreaza fierul, 700 sAla§e,
in total 3.300 silla§e.
Repetam CA statistica aceasta nu este veridicA, deoarece nu-
mArul tiganilor domne0i din Tara RomaneascA, era cu mult mai
mare, insA am tinut s'o citez pentru a arAta proportia intre dife-
ritele categorii de ligani, 0 din care se observA superioritatea
numericA ce o detineau tiganii cAutatori de aur, deci 0 impor-
tanta ce li se dAdea._
Tara noastrà a atras atentiunea pop oarelor inconjuratoare,
din cele mai vechi timpuri, pentru aurul pe care-1 purtau raurile
noastre ,i pentru toate celelalte bogalii.
1) Rudar = ligan aurar, vine probabil dela rudarie groapà de unde
se scot metale (Apud Candrea §i Gh. Adamescu, Dictionarul Enciclopedic).
2) Hurmuzachi, vol. X (1763-1844), publicat de N. lorga, Bucure0i,
1897, p. 522.
www.dacoromanica.ro
32 TIGANII IN PRINCIPATELE R0MANE*T1
Tiganii, poate, fosti cautatori de aur In Ora lor de origine,

in perigrinarile lor au dat peste nisipul aurifer din parade de
munte ale Orli noastre i astfel au inceput din nou, sa culeaga
acei fluturasi pretiosi de aur.
Domnul permitea sederea lor In arà, oferindu-le chiar liber-
tatea In schimbul unei anumite cantitati de aur, de fiecare individ,
care trebuia data tezaurului domnesc.
Prin vieata lor originala, devenita speciala prin ocupatiunea
lor, tiganii aurari in deosebi, au atras atentiunea strainilor veniti
pentru mai mult timp, sau numai in trecere prin Ora noastra.
Dela acestia avem amanunte pretioase asupra modului cum
iganii aurari Ii castigau painea cea de toate zilele. Astfel Dé-
midoff 1) in cartea sa ne spune urmatoarele despre tiganii aurari
din Valachia: « ...din singuraticele asezari in jurul acestor rauri,
cei care ne-au interesat mai mult sunt aurarii, imprastiati pe
insule sau prunduri izolate, acesti sarmani spaland fara incetare
nisipurile Dunarii, culeg particelele de aur ce le rostogolise fluviul »;
iar in alta parte despre felul dum tiganii spala aurul; ( pe un plan
inclinat cdptusit cu paslà sau postav ordinar, curge neincetat
apa care trece mai inainte printr'o grAmada de nisip si pietris
gramadit pe o leasa in partea mai ridicata a instalatiunei ; astfel
fluturasii microscopici ai pretiosului metal sunt opriti in tesà-
tura.
Ne-am apropiat sà vedem acesti nenorociti care, fara alt ada-
post decAt enorma lor clae (de par) de pe cap, se ocupd cu aceasta
munch* fArd sfarsit si calauza noastra ne-a asigurat cà bietii oa-
meni, care lucreazA toata ziva, expusi la strAsnicia cerului abia
cAstiga pe zi valoarea a cincisprezece bani frantuzesti ».
Trecand peste platonicele induioseri ale lui Démidoff, retinem
abilitatea cu care reuseau sa smulgA nisipului i apei « microsco-
picii fluturasi de aur » cu o instalatie atat de primitiva.
Dimitrie Cantemir aminteste despre tiganii strAngatori de aur,
din nisipul pAraelor de munte ca atata aur aduna, incat pot
s5 plateascA « in tot anul ca bir &Are sotia domnului patru ocale
de aur, cari fac 1600 drahme »2).
1) M. A. Démidoff, Voyage dans la Russie méridionalle et la Crimée, Paris,
1854, p. 55.
2) D. Cantemir, Descrierea Moldovei. (Trad. de G. Adamescu), Bucuresti,
Ed. t Cartea RomâneascA *.
www.dacoromanica.ro
Ace§ti strangAtori de aur aveau o viata cu mult mai buna

cleat fratii lor vatra0i i numai cu obligatiunea de a plati pe timp
de un an o anumit5. cantitate de aur.
Vieata lor nu le cerea niciun confort i nimic din pretentiile
civilizatiei de care ei nu aveau nevoie, poate ca singura lor
bucurie era faptul a nu aveau un stapan direct si imediat.
0 viala quasi-liberd aveau tiganii lingurari, apartinand tot
domnului ; ei lucrau in lemn, cu preferinta in salcie, din care
faceau linguri (de unde ii se trage §i numele), cofe, donicioare 1)
§i alte lucruri casnice.
Prin materialul brut, lemnul in spet,a, de care depindeau lin-
gurarii erau nevoiti sa se adaposteasca prin cranguri §i zavoaie
umede, deci cu iarba multd i grasà, unde aveau posibilitatea
sa se ocupe in afard de meseria lor, cu crqterea vitelor, de sigur
in mica rdasura, fiindcà n'aveau niciodata sume prea mari de
bani, ca sa-§i cumpere o pereche de boi.
Actualmente tiganii din satele de pe langa Dunare sunt in-
stariti avand fiecare familie cel putin ate o pereche de bivoli,
pentru care au foarte multa dragoste.
Un lucru interesant e ea sà1ae1e tiganilor lingurari se corn-
puneau din 4-8 persoane 2), ceea ce este mult in comparatie
cu tiganii vatra§i, a caror salase nu intreceau media de patru suflete.
Alta categorie de tigani domne§ti era aceia a laeOlor « hierari »
din care faceau parte §i netotii, vagabonzii traind din furturi
§i pradaciuni.
Lae§ii fieran cu scule rudirnentare, dar siguranta in maini
(executie), erau intr'un timp singurii « faurari » din Tara Roma-
neasca §i. Moldova §i chiar astdzi multe din satele noastre au ate
un asemenea « mester » bun pentru orice.
Tiganii dupa cum sunt muzicanti din instinct, tot a§a, din
instinct, stiu sà lucreze i metalele, fiind cunoscuti subt acest
aspect chiar din primele documente care vorbesc de existenta lor.
Donicioare i diferite obiecte de lemn, din Moldova, ajungeau in

secolul al XIX-lea, anul 1852, sä fie expuse §i vândute sub pavilion turcesc
la expozitia universa15. din Londra.
Aceste donicioare erau executate foarte frumos, avand gravate pe ele,
tot felul de motive românesti (Gh. Potra, Cdleitoria unui boier moldovean
in Europa la mijlocul sec. al XIX-lea, in Rev. Ist., 1933, Nr. 4-6, p. 135.
2) Acad. Rom., ms. 4843, p. 25; §i Acad. Rom. doc. GIX/107.
a
www.dacoromanica.ro
34 TIGANII IN PRINCIPATELE ROMNNE$TI
Asa, am ardtat la inceputul 1ucrrii, documentul sarbesc din

1348, in care tiganii erau recunoscuti ca « experti a i demni urmasi
ai zeului Vulcan, de vreme ce erau obligati sd furnizeze acelei
nidndstiri, potcoave de cai i diferite unelte.
In afard de potcovari, ldcdtusi, rotari i spoitori erau i multi
topitori care lucrau bronzul i arama.
Umblând din sat in sat, din bdlciu in bdlciu, cumpdrau bronz
vechiu i aramd spre a-1 topi i prelucra, fdcand clopotei de di-
ferite mdrimi si forme, nasturi de chimire i hamuri, capete de
topoare, iglite, lanturi si tot felul de mdruntisuri. « In Bucuresti
este si astdzi (1846) miindstirea cu hramul Nasterii Maicii Dom-
nului, numità Zldtari, dela constructorii ei (tiganii) zldtari »1).
Tiganii netoti, inglobati in numdrul ldesilor, se deosebesc cii
mult de celelalte categorii de igani, prin curajul si viclenia lor,
insusiri ascutite din pricina multelor greuta4i ce au avut de su-
ferit. Fiindcri netotii sunt cruzi din fire, apelând la cutite si to-
poare, la cea mai mica neintelegere, unii istorici care s'au ocupat
cu vieata tiganilor, cred cà acestia sunt descendentii vechilor sefi,
subt a cdror conducere au venit tiganii din India.
Netotii nu sufereau jugul robiei i odatd prinsi, nu aveau
odilinil pAnd când nu fugeau Care unicul lor stdpan si Dum-
nezeu, libertatea.
De altfel netotii si-au pdstrat acelasi spirit independent ptind
in zilele noastre i chiar i astdzi, sunt singurii tigani care pribe-
gesc din loc in loc, furand de ici, de colo, ce gasesc, uneori vite,
au insd predilectie pentru cai.
Corturile lor cdptusite cu o multime felurità de petece, erau
stabilite, dupd cum se intelege, pe la marginea oraselor si de nuilte
ori pe locurile virane, chiar in interiorul orasului.
Carol I regele României aminteste in « Memoriile » sale de ti-
gani de felul acesta, care îi aveau corturile intre palat i grddina
(
Cismigiu i asta in a doua jumatate a secolului al XIX-lea,
anul 1866.
Ferestrele oddilor fostului palat regal, in partea de Sud, unde
locuise mai inainte domnitorul Cuza « dadeau spre o piatà desartd,
1) Din cciliitoria lui Uspenschy pe la noi, 1846. (traducere de $tefan

Berechet), Bucuresti, 1920, p. 7.
ZlAtar aurar, dela vechiul slay zóloto, rus zoloto = aur.
www.dacoromanica.ro
murdarg, unde se asezaserà niste tigani i porcii se tavàleau prin

noroiu » 1).
In afarà de aceste categorii de tigani domnesti erau i Ursarii
care colindau tam in lung si in lat, plimband i indemnând ursul
sà joace « tananaoa * dupd care apelau la generozitatea privitorilor
si obolul era de obiceiu multumitor.
Ursii erau prinsi de mici, fie de tigani, fie de tgranii mun-
teni, dela care ii cumpdrau i Ii dresau in vederea viitoarei
meserii.
Dresarea consta in a-i inv4a sà ridice alternativ picioarele
de dinapoi (cele dinainte fiind rezemate de bdt) in urma unor
repetate sederi pe cuptoare incrilzite ; caldura cuptorului furni-
cându-i talpa, ursul ridica cand un picior, când celalalt ; joc ajutat
de perseverenta « dresorului » care cânta tananaoa. Dupd nenu-
mdrate operatii de acest fel, ursul reusea sd se producd cu aceste
« figuri * numai la auzul tananalei, ceea ce hotilra pe maestrul ursar
sà-1 Inv* si alte giumbuslucuri, dupà care putea sá umble cu
el prin tArguri i bâlciuriz
In zilele noastre, in urma interventiunilor « Societätii pentru
protectia animalelor * nu mai sunt permise exhibitiunile ursarilor ;
iar urechea noastrà obisnuità din timpul copiliiriei, nu va mai
auzi pretutindeni, acel « joacd bine m'ai Marine, cd-ti dau paine
cu màsline », rnâncare la care jinduia de multe ori si stapanul,
nu numai ursul.
Ursarii, din fire, se ocupau i cu inmultirea i cresterea catà-
rilor, astfel gdsim amintit : « Cat'arii crescuti de tigani si ex-
portati peste Duare pan6 la muntele Pelion » 2).
Tiganii domnesti tinuti la o parte de binefacerile civilizatiei,
n'au suferit o deformare a caracterului primitiv, ca respectivii
vdtrasi, care dupa desrobire s'au stabilit in bim6 parte ca mese-
riaei, iar mai apoi, in urma inrudirii prin cdsatorii cu b6stina sii,
s'au adaptat perfect mediului.
1) Memoriile Regelui Carol I. Bucuresti, 1909, (Ed. Ziarului » Universul t,

p. 65.
9. Muntele Pelion se &este In Grecia (Thesalia) situat In partea M5rii
Egee, deasupra golfului Volo (Pagaseic). E vorba de exportul pe care 11 fd-
ceau Principatele Române la Inceputul sec. XIX. Philiphides, recoyeapa,
Leipzig 1816, p. 40 si 83, apud Hurmuzachi, vol. X. Bucuresti, 1897. Pre-
fata (de N. Iorga), p. XXVI.
3*
www.dacoromanica.ro
B) TIGANII MANASTIRE*TI
0 a doua categorie de tigani robi o formau tiganii manasti-

resti care erau i ei destul de numerosi.
Domnii Tarii Romanesti i ai Moldovii se intreceau in a cladi
biserici i rnanastiri pe care le inzestrau cu mosii intinse si nu-
meroase salase de tigani.
Daniile de felul acesta erau obisnuite aproape fiecarui dom-
nitor, iar pentru documentare redam mai jos cateva acte din care
putem sil deducem cucernicia .donatorilor cat si numarul mare
al tiganilor din tara noastra.
Alexandru Voievod in 8 Julie 1428, darueste manastirii Bi-
strita 31 salase de tigani si 12 poeti de tatari 1).
Stefan Voievod prin documentul dat in Suceava in 26 I unie
1434, darueste manastirii din Poiand trei salase de tigani: « a
binevoit domnia mea cu al nostru bun gand si am facut pentru
sanatatea noastra i pentru pomenirea sfant-raposatilor Orin-
tilor nostri si am dat manastirii din Poiana trei salase de tigani,
anume Slav dela Harldu 1i Coste, ginerele lui Cernislav i Micu-
Elea, sa fie acestei manastiri zise mai inainte, nestricati, cu tot
venitul, in veci »2).
Acelasi domnitor, in 12 Iulie 1434, darueste manastirii Molda-
vita douà sälase de tigani 3).
Sase ani mai tarziu (23 Aprilie 1441, Suceava) Ilie Voievod
intilreste mandstirii din Poiand patru salase de tigani 4).
La 1. Mai 1443, Stefan Voievod darueste mandstirii Pobrata
patru salase de tigani 5).
Prin documentul din 26 Aprilie 1444, dat in orasuI Roman,
Petru Voievod intareste manastirii dela Pobrata patru salase de
tigani (tigani intalniti in doe. din 23 Aprilie 1441) 6).
I), 2) si 8) M. Costachescu, .Doc. Moldovenevi Enainte de Oefan cel Mare,

vol. I, Iasi, 1931, p. 212-215; p. 391-393; p. 393-394.
4) M. Costáchescu, .Doc. Moldovenefti inainte de S'tefan eel Mare, vol. IL
Iasi, 1932, p. 80.
6) Ibidem, p. 126.
6) M. Costacheseu, Doc. Moldovenepti Enainte de ctefan cel Mare, vol. II.
Ia§i, 1932, p. 204-206; (si In Arhiva Istoricti a Romdniei, vol. II. Bucu-
resti, 1865, p. 102-103). La fel Doc. din 5 Martie 1453 i Biliceni, 25
August 1454, (p. 505).
www.dacoromanica.ro
La 3 Septemvrie 1448, in Suceava, Petru Voievod intareste

mana'stirii Neamtului patru salase de tigani dati de Alexandru
cel Bun 9.
In acelasi oras la 22 Ianuarie 1453, Alexandru Voievod inta-
reste mandstirii Nearqului mai multe sdlase de tigani, iar spre
sfar.situl documentului spune: <i asemenea oricine ar dori din
boierii nostri sa opreascd acesti tigani sau sa-i ascunda inaintea
calugärilor, acesta sà plateasca cu gatul sau »2).
Suceava, 26 Ianuarie 1453, Alexandru Voievod fiul lui Dias
Voda harazueste mrinastirii Pobrata mai multe moii, venituri
si doi tigani « anume Lalu cu casa s,i Banu cu casa 3) ».
Cu toate ca multe din actele de danii lipsesc, dat fiind ve-
chimea lor i toate nenorocirile cari s'au abatut peste biata tara,
totusi ne putem face o idee aproximativa din cele cateva acte
enumerate mai sus si acestea care urmeaza:
Stefan Voievod, prin documentul din 31 August 1458, confirma
manastirii Moldovita stapanirea asupra -tiganilor Harman, Bera,
Badu si Coman » cu salasele Si cu tot neamul lor »4).
In documentul din 1465, 13 Decemvrie, dat la Suceava, Stefan
Voievod confirma mitropoliei din Roman (Targul de Jos) niste
tigani pe can Ii daruise acesteia Isaia, parcillabul de Chilia. (Se
vede dar cd era o danie boiereasca intaritä de domnitor). Tiganii
mentionati sunt: Macicat, Caba, Coste, Babul, Bazdag, Carfin
si Nan » toti sapte cu copiii si cu tot neamul lor, cu tot »5).
La 1487, Noemvrie 1, Suceava, Stefan cel Mare confirma
manastirii Bistrita, unde era egumen Paise, stipânire peste ur-
mdtorii igani, daruiti ei de Alexandru cel Bun: Micula, Tatul,
Marco, Iachim, Gogosat i fratele sau Iachim, etc. ... « cu sa-
lasele lor cu tot »6).
Suceava, I Noemvrie 1487, Stefan cel Mare confirmd 'nada-
stirii Neamtului, unde era egumen Teoctist, stapanirea peste
tiganii daruiti ei de Alexandru cel Bun: Luca fiul lui Latco, Alexa
') M. Costdchescu, I. c., p. 352.

3) Ibidem, p. 444.
3) Ibidem, p. 465.
4) I. Bogdan, Doc. lui yStefan cel Mare, vol. I. Bucurqti, 1913, p. 13-15.
5 ) Ibidem, p. 91-92.
6) I. Bogdan, Doc. lui .5telan cel Mare, vol. I. Bucure§ti, 1913, p. 309-311
www.dacoromanica.ro
38 TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANE$TI
Hertea, Dinga si fratele sdu Manciul, Steful, Boldor si fratele

sat' Gavril . .. toti acestia cu sdlasele lor.
Pe langd acestia se adaugd Neanciul, holteiul, dat mdniistirii
Neamtului de cdlugdrii dela Bistrita ca despagubire pentru un
Thar al ei Cozma pe care il omoraserd tiganii din Bistrita 1).
Intr'un alt document din 13 Noemvrie 1487, Stefan confirmai
( piscopiei de Rddduti stdpanirea asupra tiganilor Pandrea, Radu
si Butcat, cu sdlasele lor cu tot 2).
Stefan cel Mare confirmd de asemenea la 4 Aprilie 1488, mi-
tropoliei de Roman, dania bunicului sdu Alexandru cel Bun la
care adauga stapanirea peste Tdtarii Baciul, Coica si fratele ace-
stuia Ninga holteiul, si peste tiganii Boia, Dadul, Gutinea si
Carfina holteiul, cu sillasele lor cu tot 3).
Suceava, 16 Martie 1490, Stefan cel Mare ddruieste mändstirii
Putna 11 sdlase de tigani, din tiganii sdi proprii, adusi din Tara
Romaneascd (tara Basarabilor), anume: « Talpd cu copiii sdi To-
dericd, Jamba, Molda si Piciman ; Oprea cu copiii sdi Mihu, Dan-
ciul, Petru, Vasia si Vdrher ; Daniil, Micu, Joan, Bratu, Neagoe
cu flarbu, toti acestia cu copiii si cu sillasele lor » 4).
Prin aceste danii si multe altele care au urmat numdrul robilor
-mdriastiresti se urea dela o domnie Ia alta, iar la urcarea unui nou
domn pe tronul Orli, egumenii obisnuiau sd vind cu acte vechi,
dela domnii precedenti, sd fie confirmate, confirmdri care serveau
ca acte justificative in judecatile destul de numeroase pe vremea
aceea.
Confirmarea actelor prin care se mentionau daniile domnesti
cat si cercetarea si verificarea lor se fdcea de Insusi domnitorul,
dupd cum vedem dintr'un act dela jumdtatea secolului al XVIII-lea :
« obiceiul este, cdrtile de danie domnesti, ori pe ligani, ori pe mosie,
sd fie isedlite de domnul ce au miluit cu acele danii si nicio carte
de danii nu s'a obisnuit a fi numai cu pecete, neiscdlite de domni
si nepotrocoldite, ci au fost dupd vremi » 5).
S'ar putea enurndra Inca: cu sutele daniile si confirmdrile de
danii 6) ale diferitilor domnitori, in decursul vremii, dar rostul
1), 2), 3) 0 2) Ibidem, p. 311 ; p. 314-317; p. 341-344; p. 430.

5) N. Iorga, Documente privitoare la familia Callimachi, vol. I. Bucure§ti,
1902, p. 427.
°) Arhivele Statului, M-rea Secul. Pach. I, Nr. 12, Doc. din 29 Iulie 1671.
www.dacoromanica.ro
TIGANII IN PRINCIPATELE ROM kNE$T1 39
acestui capitol, nefiind nimic altceva cleat o incercare de a ardta

provenienta tiganilor mAnAstiresti, vom spicui chteva documente
ale domnilor din Tara RomAneascri, urmAnd ca cetitorul care ar
don sà cunoascA mai multe documente privitoare la vieata tiganilor
sA consulte capitolul dela finele volumului, fricut in acest scop.
Domnii TArii RomAnesti nu s'au liisat mai prejos decAt domnii
Moldovii, ci au ridicat i ei mAnAstiri inzestrandu-le cu o mul-
time de robi tigani.
I Dan al II-lea, prin actul din 1424, intAreste mAnAstirii Tis-
mana ceea ce-i dAduserà predecesorii lui, printre care si 40 sAlase
de tigani ce trebuiau sA fie « slobozi de toate slujbele si dAjdiile
si de venitul domniei mele »1).
Basarab Vodd cel TAngr (1477-1482) confirmA mAnAstirii
Tismana stripAnire peste trei sAlase de tigani, anume: «Mircea cu
copiii si i Necula cu copiii sAi i Iuda cu copiii sdi, pentrucd
le-au dat cumnatul meu, jupAn Stanciul i sora mea Anca pentru
ca sä fie sfintei mtinAstiri mosie i ohab6 i spre slujbd sfintei
mi1nAstiri si de care nimeni nezAticnità dupà cuvAntul domniei
mele »2).
# Petru Voievod cel fanAr, fiul lui Mircea VodA, intareste (1559
1568 Iulie 5) mAnAstirii Dobrusa mai multe mosii i trei sälase de
tigani 3). Tot el, in 20 Noernvrie 1562, infareste mAngstirii Tismana
ft egumenului Joan stApAnire peste niste sAlase de tigani anume:
« Danciul i Radul si Nana si Danciul i Oprea i Radul si cu ti-
gAncile lor i cu copiii lor, pentrucA sunt bAtrAni i drepti tigani
ai sfintei mAndstiri dela Tismana si de mo-Mnire, insd i-au fost
scris globnicii 4) domniei mele, ca sà fie tigani domnesti, dar dom-
nia mea de vreme ce am vAzut si am inteles cü sunt tigani de mos-
tenire sfintei mAnastiri, domnia mea iar i-am adaugat si am dat
Ca SA fie neclintiti sfintei nignAstiri » 5).
1) B. Hasdeu, Archiva 1st. a Rom., vol. I, p. 19-20 ; doe. din 5 August
1424 si N. Iorga, 1st. bisericii romdnevi, VMenii de Munte, 1908, vol. I, p. 46
2) Alex. Stefulescu, Mciaistirea Tismana. Bucuresti, 1909, p. 191-192 ;
doc. din 17 Noemvrie 1479.
3) Arhivele Statului, Sectia Istorica.
°) Globnicii erau functionarii Domnului insdrcinatd cu incasarea gloa-
belor (amenzilor) si in mod special cu inscrierea la averea domneascd a tu-
turor tiganilor Para stApAn.
8) Arhivele Statului, Sectia Istoricd. Publicat de Alex. Stefulescu, Ma-
netstirea Tismana. Bucuresti, 1909, p. 251-252 ; doc. din 20 Noemvrie 1562.
www.dacoromanica.ro
40 TIGANII IN PRINGIPATELE ROMANE$TI
De asemenea, la 17 Iunie 1567, inthreste madastirii Tismana

stàpânire peste o parte de mosie din Izvarna i peste un stilas de
tigani 1).
Cateva luni mai tarziu, in 22 Octomvrie 1567, intaireste miinà-
stirii Tismana stdpânire peste mai multe s'alase de tigani ai mtm6-
stirii, care, fugind peste munti in Tara Ungureasca, au fost adusi
indruilt de egumenul Ioan 2).
Alexandru Mircea Vodil (Alexandru III) confirmil màndstirii
Tismana st4ânire in Izvarna peste partea jupânitii Rada si un
Was de tigani 3).
Matei Basarab la 1650, confirmä mAna'stirii Tismana sta"pâ-
fire peste niste tigani in contra pretentiunilor lui Barbu armbiselul,
nepotul Corbenilor, care li vânduse, desi fuseserd driruiti miiniisirii
de mosii Si strdmosii lui »4).
La 9 Mai 1715, tefan Cantacuzino Voievod intàreste mruid-
stirii Surpatele stdpanire peste un tigan 5).
Tiganii indndstiresti nu proveneau insd numai din danii si con-
firmari domnesti, ci si din danii, vânzari i schimburi particulare,
lucru, pe care il constat5m din documentele p6strate la Academia
Românbi i Arhivele Statului Exemplu de acte de danii: La 1648
1) Arhivele Statului, Sectia istoricá.
2) Arhivele Statului, Sectia Istorica, (original); Acad. Rona., doc.
CXXXII/216 (copie), publicat de Alex. Stefulescu, Meindstirea Tismana.
Bucuresti, 1909, p. 257-258.
2) Alex. Stefulescu, Meindstirea Tismana, Bucuresti, 1909, p. 259; doc.
din 4 Septernvrie 1568.
4) Idem, p. 323-325; doc. din 11 Ianuarie 1650.
5) Arhivele Statului, M-rea Brdncoveni, Pach. XXII/84.
6) a) Danii:
1648 Ianuarie 20, Acad. Rorn., doc. XXI/273.
1648 Iu lie 27, Acad. Rorn., doe. XXI/272.
1653 Decernvrie 4, Acad. Rom., doc. CXXVII/114.
1675 Mai 17, Arh. Stat., M-rea Brâncoveni, Pach. XXII/46.
1676 August 6, Idem, doe. 47.
1684 Septemvrie 9, Idem, doc. 52.
1688 Iu lie 28, Acad. Rorn., doc. XXI/251.
1689-1690, Arh. Stat., M-rea Brâncoveni, Pach. XXII/62.
1692 Noemvrie 15, Hem, doc. 66.
1693 Octomvrie 15, Idem, doe. 69.
1700 Aprilie 17, Acad. Rom., doc. CXXIV/114.
1706 Fevruarie 26, Arh. Stat., M-rea Brâncoveni, Pach. XXII/81.
1784 Iu lie 25, Acad. Rom., doc. XCI1264.
www.dacoromanica.ro
TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANE$TI 41
o oarecare jupaneasä a lui Tudosie, impreurià cu fii sài, ddrueste

niàngstirii C61d5rusani o tigancd ca sd le fie pomana in veci lor
b) Ticinzari:
1640 Mai 31, Acad. Rom., doc. CXXXIV/92.
1654 Iu lie 30, Acad. Rom., ms. 500, p. 102-103.
1654 Decemvrie 22, Arh. Stat., M-rea Brancoveni, Pach. XXII 23.
1659 Mai 26, Idem, doc. 26.
1662 Februarie 19, Idern, doc. 30.
1664 Mai 13, Acad. Rom., do,.. XG/68.
1664 Septemvrie 3, Arh. Stat., M-rea Brâncoveni, Pach. XXII/34.
1682 Martie 19, Idem, doc. 50.
1684 Decemvrie 27, Idem, doe. 53.
1693 Mai 10, Idem, doe. 67,
1701 Martie 3, Idern, doc. 73.
1759 August 3, Acad. Rom., doc. LXV/161.
c) Schimburi:
1636 Mai 27, Acad. Rom., doc. CXXIV/107.
1638 Aprilie 18, Acad. Rom., doc. XC/37.
1651 Iunie 28, Acad. Rom., doe. CXXVII/75.
1651 Noemvrie 8, Acad. Rom., doc. GXXIV/94.
1652 Iu lie 17, Acad. Rom., doc. CXXIV/90.
1653 Ianuarie 8, Acad. Rom., doc. CXXIV/132.
1660 Decemvrie 14, Arh. Stat., M-rea Bistrita, netrehnice, Pach. VI/525.
1662 Iunie 7, Acad. Rom., doc. XC/67.
1662 Septemvrie 14, Acad. Rom., doe. GXXVI 107.
1662 Octomvrie 27, Acad. Rom., doe. CXXVIII/109.
1666 August 3, Arh. Stat., M-rea Bistrita, netrebnice, Pach. VI 527.
1668 Mai 5, Acad. Rom., ms. 500, F. 102-103.
1682 Martie 22, Arh. Stat., M-rea Bistrita, netrebnice, Pach. VI 545.
1692 Septemvrie 1, Acad. Rom., doc. CXXIV/113.
1695 Februarie 20, Arh. Stat., M-rea Bistrita, netrebnice, Pach. VI 544.
1699 Ianuarie 12, Acad. Rom., doc. CXXVII 107.
1704 Aprilie 4, Arh. Stat., M-rea Brâncoveni, Pach. XXII/74.
1705 Octomvrie 10, Idem, doc. 78.
1706 Ianuarie 10, Idem, doc. 79.
1709 Iulie 24, Idern, doc. 82.
1712 Decemvrie 30, Arh. Stat., M-rea Bistrita, netrebnice, Pach. VI 543.
1725 Februarie 28, Arh. Stat., M-rea BrAncoveni, Pach. XXII/86.
1728 Mai 22, Idem, doc. 88.
1730 Mai 26, Idern, doc. 89.
1740 Iunie 17, Idem, doe. 92.
1744 Ianuarie 11, Arh. Stat., M-rea Bistrita, netrebnice, Pach. VI/534.
1746 Ianuarie 10, Idem, doc. 518.
1748 Iulie 10, Arh. Stat., M-rea Brâncoveni, Pach. XXII/94.
www.dacoromanica.ro
42 TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANE$T1
prtrintilor lor 1); in 1653, Parana jupdneasa spdtarului Jipa

ddrueste niste tigani episcopiei Buzdului pentrucd acolo se hArd-
zise loc de veci pentru « oasele » sotului 623; in 1688, Neagu, fiul
cdpitanului Mdinea dela Gostile, di mdnastirii Ciilddrusani, un
tigan In locul tiganului mAndstirii, pe care 11 omoriserd tiganii lui.
« Precum sd se stie cd intamplandu-se de s'au sfddit niste tigani ai
nostri cu tiganii mündstirii Cdlddrusani, fostu-s'au intarnplat pri-
mej die unui tigan al nostru de au lovit pre un tigan al mdndstirii
in cap si dintr'aceea i s'au intdmplat acelui tigan de au murit, deci
,intr'alt chip n'am putut face, ci am cdzut cu mare rugdminte la
pdrintele egumenul Efrim, ca sd-i dau tigan pentru tigan i nea-
\rand nici sfintia lui ce mai face fost-au bucuros ca sd-i dau tigan
pentru tigan »3).
Alt document este acela prin care jupdneasa Despa, sotia clu-
cerului Neagoe Mihdlcescu din Cândesti, darueste, in 1700, epis-
copiei Buzdului un tigan bucdtar &à fie pentru sufletul boierului ei
si al coconilor (copiilor) ei 4).
Logofeteasa Pduna Fratosticeanca dà mdndstirii Gdnescu din
Craiova, in 1784, cloud suflete de tigani pentru iertarea sufletului
ei, fiindcd, dupa cum spune ea, nu avea nici un fel de rudenie care
sd se ingrijeascà de sufletul ei dupd moarte si face acest lucru cat
e « sandtoasa cu mintile intregi nesmintità de boala » 5).
Exemplu de act de vânzare este documentul din 7 Aprilie 1675:
« Adecti eu jupdneasa Lica, impreund cu sutul meu Dragul, fata
Lincdi ot Vdtulesti scrim si mArturisim cu acesta al nostru zapis, ca
sd fie de bund credintd la mana cinstitului pdrinte arhiepiscop
1752 August 20, Arh. Stat., Mar. Buc., netrebnice, Pach. CLIV 8.
1766 Martie 7, Idem, doe 13.
1774 Aprilie 28, Acad. Rom., doe. XCl/108.
1775 Ianuarie 6, Arh. Stat., M-rea Bistrita, netrebnice, Pach. VI 540.
1776 Decemvrie 11, Arh. Stat., Mitr. Buc., netrebnice, Pach. CLIV 19.
1777 Ianuarie 28, Arh. Stat., M-rea Bistrita, netrebnice, Pach. VI 537.
1777 Mai 29, Arh. Stet,. M-rea Brâncoveni, Pach. XXII/99.
1777 Iunie 19. Id-m, doc. 98.
1792 lulie 1, Idem, doc. 100.
179; Aprilie 26, Arh. Stat., M-rea Bistrita, netrebnice, Path. VI/539.
') Acad. Rom., doc. XXI 273.
2) Acad. Rom., doc. CXXVII 114.
3) Acad. Rom., doe. XXI 251.
4) Acad. Rom., doc. CXXIV/114.
5) Acad. Rom., doc. XCl/264.
www.dacoromanica.ro
TIGANII IN PRINGIPATELE ROMANESTI 43
Daniil cum ea sa se stie cà i-am vandut un tigan anume Radul,

feciorul lui Balaci si al jupaneseiAnicai, fata Ianei.Pentruca ajungan-
du-ma multa nevoie i sdracie de dajdii domnesti, eu 1-am vAndut
de a mea buna voie la sfanta episcopie (cu) taleri 30, ca sa fie
mosie ohabnica el si feciorii lui i feciorii feciorilor lui, pentruca
I-am vandut de a noastra bunä voie i fara nicio sir& iar cine
s'ar ispiti din feciorii nostri sau din neamul nostru a face sau sa
se ispiteascd preste zapisul nostru a intoarce, &à fie proclet
afurisit de Isus Christos si de 318 oteti (parinti) i pentru mai
adevarata credintà ea sa se creaza, ne-am pus degetul i iscalitura
mai jos si marturii au fost boierii care vor iscali mai jos »1).
Acest act este tipul obisnuit de scrisoare de vanzare a robilor
tigani in care acestia nu sunt amintiti decat, ca niste unelte
necuvântatoare, dar cu atat mai mult, necesare.
Un alt document de vanzare este acela prin care Vasile Buha-
escu fost mare paharnic, vinde lui Ioanichie episcopul Romanului,
niste tigani cu care sd inzestreze sfânta manastire Precista din
Roman, care se construise si se impodobise cu banii lui Constantin
Racovità Voievod 2).
Se intampla, i asta destul de rar, ca unii tigani gratie dife-
ritelor imprejurdri sa se gkseasca inteo stare de libertate, dar
fiind vinovati intr'o anumitä chestiune i pe punctul de a fi pe-
depsiti, erau cumparati, sau se vindeau chiar ei, unei persoane
sau instituii, scapand astfel de pedeapsa care trebuiau s'o
ispaseasca.
Dam mai jos un document din Iulie 1654, prin care un tigan
se vinde unei manastiri spre a scapa de spanzuratoare.
Adeca eu Ghera tiganul scriu i marturisesc cu acest al meu
zapis ca sa fie de mare credinta la mana parintelui ieromona-
chului Teodosie ot Strehaia, egumenul... au dat ughi 30, bani
gata in mana capitanului Predei Bologai, de m'au scos dela span-
zuratoare, ca sa fiu tigan la sfanta mandstire eu i cu tiganca mea
si en feciorii mei, cu featele meale, de mosie de bastina »3).
Printr'un alt document din 1692, Marica tiganca, feciorii gi
ginerii ei se inchind sa fie robi parintelui Mitrofan, episcopul Bu-
zaului, deoarece piereau de foame.
1) Acad. Rom., ms. 500, p. 103.
2) Acad. Rom., doc. LXV 161.
3) Acad. Rom., ms. 500, p. 102.
www.dacoromanica.ro
44 TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANE*TI
« Sd se stie cd fiind noi din Tara Moldovei si perind stàpânii

nostri pre care i-am avut acolo si intamplandu-se de au fost foa-
mete mare si neavând cine ne scoate capetele din foame acolo,
am venit cu totii aici in tear6 de ne-am inchinat sfintei episcopii
dela Buz6u, de a noastrà bund voie si de nimenea siliti, sA firn noi
toti robi ai casei, numai sd ne scoatà capetele din foamete.
Deci intAmplându-se, atunci pre aceale vremi, de era episcop
pàrintele Grigorie vdzand ca ne inchiniim sd firn robi episcopiei,
ne-au primit si ne-au dat bucate din episcopie de ne-au scos ca-
petele din foame, iar nu doard sd ne dea niscare bani, ci numai pre
bucate de mâncare ne-am inchinat, sd firn robi zidului... ».
<i cine se va trage dentru noi sa firn toti robi acestii case in
veaci, iar de s'ar scula cineva cu vreo galceava pentru noi s'a." zica
intr'alt chip, aceaia sa" nu li s'à tie nici intr'o seamg, nirnic, cà noi
suntem robi episcopiei, iar alt nimdnui »1).
Astfel, din danii si cumpàrdturi, Manastirile au ajuns &à ail*
dupil domn, cel mai mare num'ar de tigani robi.
Armate intregi de tigani munciau din zori 'Anil in noapte,
Midusind si bulbucându-si ochii, fáril sd crâcneascà, de frica tor-
turilor la care erau supusi, dacà nu ascultau, ins6 când le ajungea
cutitul suferintei la os si mai ales când erau mai putin pilziti,
isi strângeau in graba cele cAteva bulendre si luau drumul pribegiei.
Din aceastà pricind erau vesnice urmilriri impotriva tiganilor
maniistiresti si nu putine sunt hrisoavele domnitorilor care im-
puterniceau pe egumeni cu urmdrirea si ridicarea tiganilor lor. Locul
de refugiu era de cele mai multe ori Transilvania, deoarece acolo
se bucurau de un regim mai uman.
Documentele prin care se atestd numeroase fugi ale tiganilor,
ca urmare a rdului tratament la care erau supusi, sunt destul de
numeroase.
Dintre acestea citez urniatoarele: Petru Vodd cel To.när la
1567, confirmd nfadastirii Tismana stapanire peste niste sAlase
de ligani care « au fugit peste munte in Tara Ungureasca », iar
mai apoi egumenul Joan li readusese in mänàstire 2).
Al doilea document este dela Alexandru Vodd (156B 1577),
prin care da volnicie MdnAstirii si ieromonahului « sä caute si
1) Acad. Rom., doc. CXXIV/115.
2) Arh. Statului, Sectia Istorick publicat de Alex. Stefulescu, Mandstirea
Tismana. Bucure§ti, 1909, p. 257-258; doc. din 22 Octomvrie 1567.
www.dacoromanica.ro
TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANE*TI 45
sa rhscumpere mai sus zi0i tigani ai sfintei mangstiri oriunde

se vor ghsi i in a orichrui tighnie, fie in tighnia marelui vornic
sau in tighnia marelui postelnic, sau in a orichrui tighnie din
boierii mai sus zii, fie oriunde, iar mai sus zisul phrinte iero-
monah, egumen, chir Ioachim, §i oamenii lui sh fie volnici a-si
lua din mice tighnie mai sus zi0i tigani ai sfintei mangstiri ').
Cu hrisoavele domnului in mAnd, egumenul proceda la chu-
tarea i ridicarea tiganilor sái, rhsplAtindu-le pentru osteneala sa,
cu un traiu i o supraveghere 0 mai asprh decAt mai inainte.
Robii adusi acash 10 inghiteau din nou durerea in suspine, din
nou trebuiau sh inceaph calvarul vietii, spre a cugeta mai tArziu
la alte planuri de fugh, mai riguros concepute, dar care in mod
firesc se terminau tot cu suspine.
Manastirile mai Mceau tot felul de schimburi de tigani, astfel
erau unii fugiti in alte l,igiinii i pentru aceia veneau boierii acelor
tigani i dhdeau altii in schimbul lor.
lJnii fugiau sh se chsatoreasch i atunci se facea schimb cu
un alt tigan, drept desphgubire, fiindch dui-A ce se chshtoreau,
desphrtirea era greu de fäcut, producAndu-se mari neintelegeri,
mai cu seamh atunci child rezultau copii din aceste chsAtorii.
Pentru exemplificarea calor de mai sus citez cAteva documente,
(land altele la finale acestui studiu.
La 1638, Preda paharnicul face schimb de tigani cu Ignatie
episcopul Rhinnicului pentru « a nu sparge shImul », fiindch un
ligan al episcopiei se dishtorise in tighnia lui 2).
La 1651, Chrstea sphtarul de MATAesti impreund cu sotia sa
Neacsa fac schimb de tigani cu phrintele Serafim, episcopul Bu-
zhului, fiindch acesta nu se indurase sh spargh shlawl « datu-mi-au
pentru Costandin tigan i pentru un copil al lui mic de tAth
anume alt tigan, anume CrAciun, din tighnia episcopiei, fecior
Mircei tiganul i mi-au dat bani gata ughi 13 §i un cal » 3).
La 1653, Doamna Elina sotia lui Matei Basarab arath printr'un
zapis eh a primit o tiganch in schimbul alteia ce se mdritase cu
un tigan al phrintelui Serafim, episcopul BuzAului »4).
9 Alex. *tefulescu, Miincistirea Tisniana, p. 266; doc. din 17 Aprilie,
intre anii 1569-1570.
2) Acad. Rom., doc. XC/37.
2) Acad. Rorn., doe. CXXIV/94.
11 Acad. Rorn., doe. CXXIV/132.
www.dacoromanica.ro
46 TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANETI
Din 1786, urmàtorul schimb : « Incredintez cu acest ràvas al

meu la mâna sfintiei sale piirintelui igumenul chir Teofan Str6-
hilianu, cum sà s'a stie Ca având eu un tigan anume Ion al sfintei
mdriastiri, in tigania sfintiei sale si sfin Oa sa alt baiat de tigan anume
Preda in tigània mea si neputând eu sd tin pe tigan la man6stire,
pentrucà avea Orinti in tigánia sfintiei sale si sfintia sa pe al sfin-
tiei sale, iara'si asisderea, ne-am invoit si am fticut schimb, am dat
eu pe al meu sfintiei sale si sfintia sa pe al sfintiei sale mie si pentru
credintil am iscalit acesta ».
Chesarie, igumen Strâmbei 1)
C) TIGANII BOIERE*TI
A treia categorie de tigani robi, in afard de tiganii domnesti
,i cei mänästiresti, erau tiganii boieresti.
Acestia proveneau din danii domnesti, cuceriri de razboiu,
mosteniri, zestre, cumpàrdri si schimburij
t Astfel, tefan Voievod (tefan al II-lea, a doua domnie
1444-1447), la 25 Ianuarie 1446, därueste lui Mihail logof5.tul
pentrucd a slujit « drept si credincios » satul Vânbitorii pe Bistrita
mai jos de Peatra lui Crdciun ; ii inthreste si satul Gavriloutii
dela granita, aproape de Sneatin si vase sálase de tigani. 2)
Petru Voievod (Petru al II-lea, 1448-1449), printr'un docu-
ment dat in Suceava, la 27 Iulie 1448, intdreste boierului Ivan
Porcu mai multe sate si ditiva tigani 3).
In 1532 Vlad Voievod, domnitorul Tarii Românesti dà ju-
pAnului Vlaicu clucerul si fratilor s'ai stàpânire peste eâteva sate
si peste mai multe kilase de tigani 4).
Bogdan Vodd (Bogdan al IV-lea, 1568-1572), printr'un do-
cument din 20 Martie 1570, dal lui Dinga postelnicul mai multe
salase de tigani care fugiserà in Polonia si trimesese in mod spe-
cial dupa ei, pe logofatul Dragan. « Care toti acesti mai sus scrisi
tigani robi fuseserg mai de mult fugiti si dusi din tara noastrà in
9 Academia RomAnk ms. 500, f. 107.
2) si 2) M. CostSchescu, Doc. Moldooenesti Inainte de S'tefan cel Mare.
(1438-1456) vol. II, Iasi, 1932, p. 237-240; p. 342.
4) Arhivele Statului, Sectia Istorica, Mdndstirea Valea. Padi. 16; Doc. 2;
Documente asemanatoare; Idern pach. 16, doc. 5 din 1536 Octomvrie 24 ;
Idem, Mitropolia Bucuresti, pach. 159, doc. 2 din 1618 Octomvrie 30; Idem,
pach. 165 doc. 6 din 1625 Iunie 28.
www.dacoromanica.ro
Tara Leseascd si nici intr'un chip n'a lost stare a-i intoarce de
acolo »1).
Nu se mentioneazá in document dacti acesti tigani fugiti in
Po Ionia au fost mai inainte ai domnitorului sau ai boierului, in-
diferent ins5, cum ei au fost mai inainte, documentul ne arata
ca ei au fost Mcuti danie numitului boier.
Petru Vochl (in a doua domnie, 1582-1591), la 1586, intoarce
logofetesii lui Dragan si copiilor s'ai « ai lor drepti holopi 2) tigani
anume One cu femeia si cu copiii si Albu cu femeia si cu copiii
si Gliga cu femeia si cu copiii, care mai de sus scrisi tigani fost-au
dreaptà danie riiposatului Dragan logofat dela Alexandru Voievod
(Ldpusneanu) si dela Bogdan Voievod (al IV-lea), pentru a lui
dreaptil si credincioasd slujbd, fiind adusi acei tigani de insusi
Dragan logolat raposatul din Tara Ladiansc5. 3). Drept aceia s6
le fie lor si dela domnia mea drepti holopi tigani si altul sil nu
se amestece inaintea acestei cárti a noastre » 4).
In aceeasi epoch' vedem &à si in Transilvania se intampla la fel.
Intr'un document din Alba Iulie, cu data de 3 Februarie 1585,
principele Sigismund Báthory 6), ra'spldte§te slujbele credin-
cioase ale lui Luca Pistaki de Bungard si ii reinoeste donatiunea
tiganilor sái Florian si Benedict cu « corturile » lor, deoarece
hrisovul vechiu se pierduse.
La 1651, Iulie 2, Matei Basarab ddrueste un tigan lui Neagoe
vAtaful 6).
In 1659, Gheorghe Ghica Vodd, Domnul Moldovii, dilrueste
lui Chiriac Sturza mare jicnicer, niste tigani. « Cu ace§tia 1-am
9 Uricariul, XVIII, Ia0, 1892, p. 169-176.

5) )(OM! - rob (substantiv masculin din malorusq, Gh. Ghibanescu.
Slovar slavo-rornein, Ia§i, 1911, p. 68.
3) Tara LadianscA (Ladiianskoi Zemlia) Polonia. Vezi Bogrea, Anuarul
Inst. de Ist. Na;., III (1924-1925), p. 521.
4) Gh. Ghiba'nescu, Surete Si Izvoade, vol. XIX. Ia0, 1927, p. 198-199,
doc. 145.
5) 4 . . . Florianum Cinganorum cum filiis Nicolae, Ioanne, Cristophoro,
alias Pompo vocato, ac Davide item Benedictum cum filiis Andrea, et Ia-
cobo, ipsorumque hacredibus et posteritatibus utriusque sexus universis ac
tentario ipsorum s.
Dr. A. Veress, Doc. privitoare la Istoria Ardealului, Moldovei Si Teirii
Rorndnepi, vol. III. Bucurqti, 1931, p. 1-2.
4) Arhivele Statului, Mitropolia Bucurefti. Pach. CLXVI, doe. 3.
www.dacoromanica.ro
48 VGANII IN PRINCIPATELE ROMANETI
miluit pre dumnealui boiarinul nostru ce scriem mai sus, ca sa-

fie dumisale drepti serbi tigani i jupAneasei dumisale i coconilor
dumisale, i alt nimenea &A nu aibA a sA amesteca peste cartea
noastrà »1).
In 1673, tefan Petriceicu Vodà, Domnul Moldovii, draueste
un sillas de tigani lui Ilie vornicul despre Doamna « pentrucA ne-au
slujit cu dereptate i cu bunA slujbA »2).
In 1694, Constantin Duca VodA, Domnul Moldovii, hotilfAste
sà fie rob in veci boierului Manolache mare sulger tiganul Dumi-
trasco, ce au fost de mosie a lui Dumitrasco postelnicul, feciorul
lui Costandin fost mare postelnic, pentrucA i-a pierdut 13 cai pe
&and se afla acest tigan vizitiu la cai, cu simbrie. « ZicAnd dum-
nealui sulgerul cum i-au fost acest tigan vezetiu la cai cu simbrie
si umblAnd la camp cu caii n'au purtat grije sà-i pAzeascA noaptea
bine, sd nu-i fure cineva, ci s'au culcat intr'o noapte de au ador-
mit toatà noaptea i intr'acea noapte i-au furat niste furi doispre-
zece cai din paza lui si-i stau caii peitori (sic) precum i Dumi-
trasco tiganul n'au tAgAduit. Au spus si el pe cum s'au culcat de
au dormit i peste noapte au perit acei cai toti si nu stie eine i-au
furat si-i stau caii peitori.
Asijderea mi s'a mai jeluit dumnealui sulgeriul tot pe acest
tigan, pe Dumitrasco, zicAnd cum 1-au trimes cu o cgrutà cu un
cal la CodAesti de au dus pre o femeie i mergand acolo i-au
zis oamenii din sat si stt ducA acasA sA nu mAie (doarmd) in sat,
ci sunt niste 'Mari in sat eid vor lua calul de olac si el n'au vrut
sà sà ducA acasà, ci-au mas acolo in sat, in Coddesti, la o crAsmA
si a doua zi i-au luat Tatarii calul de olac si-au perit i i acela cal,
precum i Dumitrasco tiganul n'au tAgAduit, ci-au spus si el drept,
cum au mas acolo in CodAesti si a doua zi i-au luat Tatarii calul
si s'au prApddit.
Pentru aceia asa am socotit domnia mea i i-am giudecat de
vrearne ce au fost acest tigan tocmit cu simbrie i n'au purtat el
grijea sA hie päziti caii bine, 1-am dat domnia mea rAmas pe Du-
mitrasco tiganul sa. plAteascd caii dumisale sulgiariului i neavAnd
cu ce-i plati caii, atatia cai, 1-am dat domina mea ca s'a hie drept
serb dumisale sulgiariului »3).
1) Acad. Rom., doe. V/103.
2) Acad. Rom., doc. LXXXIX/177.
3) Acad. Rom., doc. CXXXIII/56.
www.dacoromanica.ro
0 danie importanta a secolului al XVIII-lea, este urmatoarea:

printeun hrisov din 1785, Alexandru loan Mavroeordat da unui
boier scapatat care avea i o fata de maritat careia nu prea
avea ce sa-i dea ca zestre, mai multe sdla5e de tigani.
Dania domneasca de « patru salase de tigani » va alina intr'o
oarecare masurd suferintele boierului scapatat, iar mila voievo-
dului va ramane spre amintire in documentul acesta: « Sa face
stire cu acest hrisov al domniei mele ca prin jaloba ce-au dat Zma-
randa Zalariu jiupaneasa lui Gheorghe biv vel medelnicer, au
aratat cum ca de cativa ani barbatul sdu bolnavindu-se cu grea
patimil de boala, au ramas din boala aceia cu totul orb fail pic
(le vedere ; din care pricina ramaind casa lor la proasta Mare
si la multà datorie i având fata mare de maritat, cu lacrami s'au
rugat domniei mele ca sa fie si ea cuprinsd cu oarescare a noastra
milt, spre intampinarea celor trebuincioase a vietii lor si mai ales
pentru ajutorul casatorii fiicii lor, a careia jaloba cercetandu-se
de catre domnia mea Si fiind adevarata m'am milostivit domnia
mea asupra lor i iata printr'acest al nostru domnesc hrisov i-am
miluit cu patru salase de tigani dintru ai nostri drepti tigani
domnesti straini, anume Bratul cu femeia lui Stana cu copiii lor
Si Radul cu femeia lui Ancuta i cu copiii lor, etc., care de astazi
inainte si in veci sa le fie lor drepti robi cu tot rodul ce se vor
naste dintr'insii, stapanindu-i cu buna pace atat medelnicerul
Gheorghe i Zmaranda jiupaneasa lui cat i fii i nepotii i stra-
nepotii lor ca pre a lor drepti robi carora Ii s'au dat i acest al
nostru domnesc hrisov intarit cu a noastra domneasca iscalitura
Si pecete.
Poftind dar domnia mea i pe alti frati luminati domni ce
vor fi in urma noastra la domnia acestii rii, A. nu strice acPasta
putina miluire ce am facut domnia mea cu aceasta casa scapatata,
ce mai vartos adaugand sa intareasca, pentru a domniilor sale
cinste si vecinica pomenire »1).
Alexandru loan Galimach, Domnul Moldovii, in 1798, da-
rueste niste tigani lui Petrache Casimir fost mare stolnic « spre rds-
platirea slujbelor sale ce-au slugit i slugeste Orli acestia cu ere-
dinta i cu silintà *2).
1) Revista Ion Neculcea * fasc. 6, Iasi, 1927, p. 218-219.

2 )Acad. Rom., doc. XIV/112.
www.dacoromanica.ro
Constantin Ipsilante, la 1800, darueste un tigan unui boier

pentru slujbele sale credincioase: « Pe Petre Paltea holtei, tigan
gospod, 1-am dat domnia mea danie i miluire cinstitului si cre-
dinciosului boierului nostru dumnealui Joan Canano biv vel spatar
spre r6splatire slujbelor dumisale ce au slugit %aril acestia cu « cre-
dinta I cu silinta.
Iata dar i s'au dat aceasta a noastra domneasca carte cu care
sa aibri a-1 lua intru a dumisale stapanire, ca sd-i fie rob in veci ;
asupra caruia sa"-i fie cartea domnii mele, aceasta de danie i mi-
luire statornica, nec1atit5 i nestramutata nici odinioara in veci,
care s'au intarit cu a noastra domneasca iscalitura i pecete *1).
La 1801, acelasi domn darueste niste tigani domnesti, veniti
de peste hotare, boierului Nicolae Stamatin biv vel sardar « spre
rasplatirea slujbelor sale ce au slugit i slugeste curtii gospod si
tarii cu credinta i cu dreptate » 2).
Alexandru Nicolae Sutul, Domnul Moldovii, in 1802, darueste
niste tigani lui Iancul Sutul mare muhurdar, (( spre rasplatirea
slujbelor sale ce slujaste domnii mele i tarii cu credinta i dreptate.
Care tigani de acum inainte sa-i fie drepti robi in veci cu ferneile
si cu toti copiii lor, cu ginerii i nurorile lor a .).
Acelasi domnitor, in acelasi an, cu cateva luni mai tarziu,
diirueste lui Ionità Canano fost mare spatar niste tigani strdini din-
tealtd tard si care venisera in Moldova.
« Din darul i bundtatile cele dupa putinta care pot asemrtna
omenirea cu vointa dumnezeiasca, cum ca una si cea mai intai
este facerea de bine de &Are toti cei vrednici de lauda cu un glas
se marturiseste, care si dupa vieata ramane pazità.
Drept aceia dar, din ceasul ce dumnezeiasca pronie ne-au in-
coronat cu sterna acestii bine credincioase tari si ne-am suit la dorn-
nescul nostru Scaun, cat ne-au fost prin putinta am chibzuit folosul
Si fericirea tuturor starilor i cele mai dinainte danii si faceri de
bine a altor luminati domni, le-au intarit, altele si din nou am facut.
Acum dar luat-am domnia mea aminte i pentru al nostru cin-
stit i credincios boier dumnealui Ionità Canano bir vel spatar, ca
sa cade a fi impart4it cu oarescare ajutor din mila domnii mele
spre rasplatirea slujbelor ce au slujit Orli acestia, atata in vremea
9 N. Iorga, Studii i documente, vol. XXI. Bucurqti,1911, p. 124.
2) Acad. Rom., doc. GLXXXV/321.
3) Acad. Horn., doc. VII/47.
www.dacoromanica.ro
TH,ANII IN PRIN('IPATELE ROMANE*TI 51
altor luminati domni, cat i acum in vremea domnii mele allan-

du-se slujind cu credinta i cu dreptate. i iata ea dintru ai nostri
drepti tigani domnesti ce s'au aflat veniti de peste hotar in tara
aceasta, care dupil nestramutat obiceiu(1) parnantului s'au luat
intru al noastra domneascd stapanire, i-am dat domnia mea danie
acesti tigani sa-i fie dela domnia mea danie i miluire »1).
La 1815, Scarlet Alexandru Calimach, Voievodul Moldovii da-
rueste boierului Dimitrie Plaghino mare postelnic, douilzeci salase
de tigani din tiganii domnesti, deoarece totdeauna am avut grije
« a rasplati slujbele tuturor celor ce s'au aflat si se and slugi dom-
nestii noastre curti i prin cat au lost cu putinta, pre toti aceia
ce dupd cuviinta i dreptate Ii s'au cazut, nu i-am lasat neimpar-
tasiti de domnescul nostru ajutor i mila *2).
In afara de aceste daruiri domnesti, dreFt7 recompense, date
boierilor pentru faptele lor credincioase feta de tara, sau ajutoare
in caz de nevoie, numarul tiganilor boieresti se mai sporea prin
foile de zestre care le aduceau jiupanesele la casatoriile lor.
Aproape nu exista foaie de zestre, de altfel destul de numeroase,
care sh nu cuprinda i cativa tigani, parte din avutia miresii.
Marica Doamna, viiduva raposatului Constantin Brancoveanu,
(la prin foaia de zestre din 11 Septemvrie 1723, nepoatei sale
Mariuta fiica lui tefan Brancoveanu omorit la Constantinopole,
multime de lucruri pretioase, sate si mosii, case si vii, printre care
citez nurnai « satul Mogosoaia peste tot hotarul cu casele de piatra ;
curtile, cu viia, cu helesteul cu moara » si pe langa aceastea
« nouasprezece sMase de tigani de acolo » 3).
La capitolul cuhnie (bucatilrie) sunt mentionate toate vasele
si obiectele trebuincioase, in plus « o tigancii vaduva » probabil
bucatareasa sau femeie de ajutor i « doua fete de tigan in casa ».
Nourisprezece sillase de tigani, care, chiar pe vremea aceea, formau
un numiir apreciabil de indivizi, este destul de important si se
explica usor cum astazi, o buna parte din populatia satului Mo-
gosoaia este tiganeasca.
Uoan Canano, in 1806, dii zestre fetei sale Elena, patru salase
de tigani 4).
') Acad. Rom., doc. XI/223.
2) Acad. Rom., doe. CLXXXI 44.
3) Din colectia de documente a profesorului Nicolae Ionescu.
4) N. Iorga, Studii Si docurnente, vol. XXI. Bucureti, 1911, p. 186.
4.
www.dacoromanica.ro
Dupa aceste d5ruiri domnesti si foi de zestre, veneau celelalte, prin

diate (testamente) ale p5rintilor sau diferitelor rude.
Astfel, Constantin BrAncoveanu lash prin testament fiilor stli,
s5 imparth tiganii in modul urmAtor: « Tiganii cati sunt de vatrà
sil-i impartà in patru pArti, insh ati vor fi in Potlogi sd fie in
partea lui Constantin, dill vor fi in Mogosoaia sä fie in partea
lui Stefan, chti vor fi in Obilesti sä fie in partea Radului ; cati
vor fi la Doicesti sA fie in partea lui Matei.
Tiganii de laie Inca sà-i impartà iar in patru Orli sau sA aibri
globnici, sa strangh dajdea dupà la tigani, dupii, obiceaiul lor si
sA impartà tot in patru pArti 1).
La 1717, Bejan Hudici, vornic de PoartA 2), lasd la rnoartea
sa in afará de alte lucruri si vietAti, douA copile de tigan sotiei
sale, iar restul tiganilor fiului sat' Antiohie.
Unii dintre boieri fiind rude intre ei, sau pentru diferite ser-
vicii, isi dAruiau tigani unii, altora.
Astfel, in 1640, jup5neasa Candachia sotia Ursului pitar din
Vasiani d5rueste un sAlas de tigani frAtAne-sau, lui lanco FrAti-
man 8); in 1635, Septemvrie 16, jupAneasa Herica din VAcAresti
dArueste fiului sAu Alexandru, un copil de tigan 4) ; in 1658, Irina
si Isac MisAhAnescul ddruesc un sbilas de tigani marelui logofüt
RacovitA Cehan si « juphnesei dumisale Tofanei si coconilor dumi-
sale, ca sd le fie lor derepti tigani dela noi dtiruiti » 5).
Mai tArziu, in 1680, Gavril Costache mare vornic dArueste lui
Pavel Bujoranul, la cununia lui, o fata de tigan anume Ilinta « iar
eine va vrea ori din feciorii mei sau fiecine din semintia mea sa
strice aceastd danie si dar ce-am daruit si vrea sh ia pre tigancd,
aceia sA fie neiertati de Dumnezeu si de noi in veaci »6).
Preda Palade, fost mare armas, in 1693, d5rueste lui Manola-
die Hrisoverghi fost jicnicer un tigan ce i-a fost si lui de danie
dela mAtusa-sa Maricuta Andriesoaia setrAreasa 7).
1) Acad. Rom. ms. 404, f. 14 (Copie dupa catastihul original de averea
lui Constantin Brancoveanu, publicat de N. Iorga, Studii f i documente, vol. V.
Bucuresti, 1903).
2) N. lorga, Studii si docurnente, vol. XVI. Bucuresti, 1909, p. 311.
3) Acad. Rom., doc. XXII/169.
4) Arhivele Statului, Mitropolia Bucuresti, Padi., CLXVII, doc. 4.
6) Acad. Rom., doe. IX/52.
7) Acad. Horn., doc. CXXX/80.
www.dacoromanica.ro
Ace Iasi boier primeste cu doi ani mai tarziu dela stolnicul
Mihalache Racovita, o tiganca « cu tot rodul ei ce va avea »1).
Un oarecare Constantin Scarlet prin zapisul din 1712, Martie 26,
darueste o copila de tigan ginerelui sàu, lui Ilia i nepoatei sale
Irina, fata lui Durac 2).
In 1765, un strain, Francisc Turi avand un tigan de bastina
dela mosii i parintii lui II darueste lui Stefan Roset fost mare stol-
nic « fiindca m'au ajutat i ma ajutd la supararile mele *3).
Un boier in 1770, darueste altuia, o roabd tiganca schioapil
si 11 roaga s'o primeasca fiindca e bung pentru toate slujhele:
« Fata cam schiopateaza putin, macar cä nicio pricind nu-i da,
nici la slujba, nici la maritat, nici la facut copii, nici la nimic,
dar cu toate acestea eu am scris varului Constandin Canal-a),
caruia vreai sà o dai ca sa o primeasca, cum si parintelui Mimic » 4).
0 calugarita dä nepoatei sale pe care a crescut-o si a maritat-o,
patru suflete de tigan, iar dupd un timp oarecare s'a intamplat
ca unul din ei sh-i moara.
Pentru acest motiv i pentru faptul ca nepoata sa ii fusese
cu credinta tot timpul, i-a mai daruit un tigan in locul celui mort.
Documentul dateaza din 22 Iunie 1778 si incepe astfel: « Mo-
nahie Casandra asa i iscaleste, fiica lui Krupenski, aratä nepoatei
meale Catrinii stolnicesai... ea crescand-o, am si maritat-o si
i-am dat zestre patru suflete de tigan, pe feciorii lui Prund...
(numele fiilor lui Pruna, lipseste din publicatie). Si intamplandu-sa
de au murit un fecior holteiu dintr'acele patru suflete, mai ra-
mâindu-mi un copil de tigan tot feciorul lui Prund anume Luca,
deci eu pentru inultà cautare i agiutoriu ce am avut eu la ne-
putinta mea dela nepoata-mea, cu alta nu am avut cu ce sà o
multumesc, i-am dat zestre i pe Luca holteiul feciorul lui Pruna,
in locul celui ce-au murit.
Despre alte rude ale mele n'am avut nicio cautare i tuturor
le-am facut parte din tiganii ce am avut. Iara pentru aceasta
9 Acad. Rom., doc. CXXX/72.

2) Acad. Rom., doc. CLXXIX/24; documente de acelasi fel la Acad.
Rom.: 1722 Martie 15 doc. CLXXIX/35; 1724 Iunie 15 doe. CLXXIX/44;
1727August 5 doc. CLXXIX/55; 1741 Martie 15 doe. CLXXXV/188; 1785
August 15 doe. CLXXXVI/72; 1795 Iunie 5 doe. CLXXXV/313.
21 Acad. Rom., doc. XXXV/138.
4) N. Iorga, Studii $i documente, vol. XVI. Bucuresti, 1909, p. 336.
www.dacoromanica.ro
54 T1GANH IN PRINCIPATELE ROMANE$TI
asa am socotit, fiindca nepoatà-mea Catrina mi-au rasplait cu

asupra demasura zestrea ce i-am dat, cu mila i agiutorul ce am
avut inteatata vreme ; care si dupà moartea mea iarási nadaj-
duesc sa-mi grijeasca sufletul rnieu »1).
In 1794, s'ardareasa Elena Cantacuzino dá lui loan Tautul fost
mare sulger o fata de tigan drept rasplatire pentru serviciile ce i-a
facut, In calitate de vechil, in niste judecati ce a avut cu sulgereasa
Cantacuzino, cumnata ei 2).
Foarte important este si testamentul lui Matei Ghica catre
fiul sàu Iordache, din anul 1820, redat mai jos.
Dupà cum boierii, intre ei, isi daruiau de multe on i igani
fugiti, tot asa i vindeau, insd bineinteles, Ca cel care ii primea
sau cumpara era obligat sa se duca sa-i caute i sa-i aduca acasd
la el.
Aceste vanzari se Mceau insal cu preturi reduse, mult inferi-
oare adeväratei valori, fiindca cel care ii cumpara, risca sa nu-i
gliseasca sau sa-i capete greu, cu judecata, dela nouii stapani care
pusesera mâna pe ei.
Astfel, logoMtul Bratul, feciorul lui Voico logofatul din Ragul,
in 1634, vinde niste tigani lui Neaniul vornicul « solul ce au venit
dela Tara Moldovii, insa acesti tigani ce scrie mai sus sunt
fugiti la Moldova in tigania domneasca » 3).
In 1770, Neculae Brancoveanu darueste unchiului sdu Lupu
Bals mare logoMt toti tiganii brancovenesti fugiti in Moldova care
« s'au inchinat pe la unii i aljii i pe altii i-ar fi dat danie domnii
pe la boieri i pe la rnanastiri »4).
In al cincilea rand numarul tiganilor boieresti sporea prin cum-
p arat uri.
Ocaziile erau destul de numeroase 5), voiu aminti Insi numai
cateva:
,) N. forgo., Studii i docuniente, vol. XVI. Bucuresti, 1909, p. 337; (ori-
ginalul la Academia Romanil doc. CLXXIX 93.
3) Acad. Rom., doc. I 114.
3) Acad. Rom., doc. LXXXIX /135.
4) Acad. Rom., doc. XXXV 2.
5) Acad. Rom., 1631 August 5 doe. CLXXIX/10 ; 1635 Noemvrie 18
doe. CLXXIX/5 ; 1636 Martie 28, doc. CLXXIX/9 ; 1637-1638 doc. CLXXI X/8 ;
1717 Decemvrie 1 doc. CLXXIX/29 ; 1719 Iulie 27 doe. CLXXX/100 ;
172'; Mai 2 doc. CLXXXVI/65; (in acest doc. confirmarea e Mcutti de mi-
tropolit) ;1724 Noemvrie 3,doc. CLXXIX/52 ;1737 fulie 28, doc. CLXXIX/65.
www.dacoromanica.ro
TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANETI 55
1600 Gligorie Bogdan cumpgrA dela Alexandru nepotul lui

N5cldboico vornicul, un tigan pentru un cal bun pretuit 15 gal-
beni 1).
1602 Marcu Cudalbu armasel din Chilieni, judetul Tutovii,
vinde de bung voie lui CrAstea mare vornic niste tigani pe care ii
rAscumpilrase cu 2000 aspri « din mainile TAtarilor &and au prà-
dat 0'15 la Vlasca »2).
Prin documentul, probabil a anului 1605, dupa" cum spune Gh.
GbibAnescu, Sultana fata lui Mircea Vodd Ciobanul (1545-1554;
1558-1559), vinde cu 300 aspri o tiganc51 v5mesoaei M5rica
Grdmoae. « Serie Sultana fata Mircei Voievod din Tara Munte-
neascd cd a vandut o tiganca jupanitei Marica, marei vgrnesoae
pentrucd a cump5rat jupanita Marica pe acea tigancd drept
300 aspri, bani gata, s5-i fie mosie si de ohab(5) i nepotilor si
strrinepotilor ei; i iatà marturi boiari: jupan Dumitru postelnic
gi jupan Toma vames si Nicola vame i soltuzul din Trotus gi
Voicil logora a scris in targul Trotus 3).
La 1610, Apostol i Gligorcea, dereg6tori de Bilrlad, mgrtu-
risesc Ca Nicoarà sp5tariul a cump5rat niste tigani dela un oare-
care tefan i Mafteiu « dereptu 20 de galbeni »4).
1614 Maria fata lui Stoica postelnic de Bucov vinde lui
Stoica logordt de Tdrceni un s5las de tigani i astfel, cu banii luati
poate sä scape de nApasta ce cazuse pe capul ei 5).
1634 Pribeag simon din Sdvestreni, tinutul Fagàrasului,
vinde slugerului Todoran un glas de tigani pe care il Castigase cu
judecatà domneasca dela mânàstirea din Br5clet 6).
1635 Feciorii lui Dumitrascu Grama, nepotii lui Trepadus
armasul, vand niste tigani lui Neaniul vornicul de gloat5. 7).
La 1635, printr'o carte de marturie, mai multi boieri aratà ca
Dumitru Hoom, feciorul Nastasiei CiolpAneasa, nepotul Doamnei
Marichii, a vandut niste iganii marelui logofat Pdtrasco Basot5. » 8).
') Acad. Rom., doe. XXXVII/112.

2) Acad. Rom., doc. IX/50.
3) Revista 4Teodor Godrescu anul I, 1915-1916, p. 49.
4) Acad. Rom., doc. CLXXXVI/6.
5) Acad. Rorn., doc. XX/225.
6) Acad. Rom., doc. XX/89.
7) Acad. Rom., doc. CIII/159.
) Acad. Rom_ doc. CLXXIX 6.
www.dacoromanica.ro
56 TIGANH IN PRINCIPATELE ROMANE$TI
Gavril TAutul printr'un zapis din 1650, vinde niste tigan i

vistiernicului Gheorghe Rosca 1).
Prin zapisul dela 1685, Februarie 18, jupAneasa Anghelina si
fiul ei vAnd un %igen jupAnului Raniti 2).
La 1692, Gorovei, ginerile lui Lupascu Bucium din NAnes t ,
vinde o tigancd postelnicului Vasile 3).
La 1696, Safta jupAneasa lui Jane jicnicerul vinde o tigancd lui
Vicol cApitanul cel mare « de nime silità, nici asuprità » 9.
La 1707, Gherghina Birceanul, feciorul Udrii postelnicul din
Birci vinde un tigan lui Ianache VAcArescul vel paharnic 5).
Documente de felul acestora sunt nenumArate si aproape im-
posibil de a fi reproduse toate in textul lucrArii, le voiu reda in
capitolul « Documente » dar nici acolo pe toate ci numai pe
cele mai importante in ordine cronologica. Totusi mai amintesc
aici urmAtoarele:
1. 1646 Iunie 20Penteleu vornic de tinutul Barladului vinde
un tigan lui Pan paharnicul 6) ; 2. 1647 Ianuarie 7Vlad postel-
nicul din BArsesti vinde lui Pan paharnicul 7) din CApreni un ti-
gan impreunA cu doi fii ; 3. 1650 lunie 22, Grigorasco Jora vinde
doua sAlase de tigani lui Para cArnArasul, vamesul de Focsani 8) ;
4. 1652 Septemvrie 2Neagoe postelnicul de PoianA vinde lui
Rand cAmArasul de PArdesti un tigan si un fecior 9) ; 5. 1657 Mar-
tie 15Actul prin care Ilias vinde lui BrAndus o tigancd '°) ; 6. 1661
Ianuarie 20JupAneasa Neaga din Besta, judetul Dolj, vinde lui
Pan capitanul, o copild de %igen 11) ; 7. 1661 Aprilie 15Diicul fe-
ciorul Predei clucerul din Greci vinde lui Pan cdpitanul din PAr-
desti, cloud sAlase de tigani 12) ; 8. 1661 Mai 14 DrAghici impreuna
cu frate-sAu Papa, vinde lui Pan cdpitan din CApreni, un copil de
') Acad. Rom., doc. CLXXX/81.

2) Acad. Rom., doc. CLXXX/15i.
3) Acad. Rom., doc. CLXXIX/18.
4) Acad. Rom., doc. LXXXIX 190.
5) Acad. Rom., doc. CLXXX 132.
6) Arhivele Statului, M-rea Brâncov-mi, Bach. 22, doc. 10.
7) Idem, doc. 11.
3) 'dem, doc. 15.
3) Idem, doc. 19.
'°) Idern, doc. 25.
") ldem, doc. 27.
12) Idem, doc. 28.
www.dacoromanica.ro
tigan 1); 9. 1663 Octomvrie 7 Horvat dela Ciocànesti dri act lui
Matei postelnicul prin care aratà ca a primit 18 galbeni pentru ti-
ganca care i-a vândut-o 2) ; 10. 1666 Mai 30 Balica paharnicul
impreund cu fratii sài Mihart iuzbasa i Dumitrasco logofdt vând
lui Matei feciorul lui Pan vel armas, o tiganc6 3) ; 11. 1666 Iulie
2 Ionascu paharnicul cid la mana lui Matei postelnicul act de
vânzare pentru o tiganc6 4); 12. 1667 Ianuarie 19 Radu vtori
logoMt, feciorul lui Udriste NAsturel logoMt, vinde lui Matei postel-
nicul, niste tigani 5); 13. 1669 Februarie 14 Diicul postelnicul
din Greci vinde jupkiesei Stanc6i dela Brâncoveni, un tigan 6) ;
14. 1682 Noemvrie 26 Matei fiul lui Pan biv vel clucer Par-
descul vinde niste tigani jupânesei Stanei i fiului ski Matei 7).
In afard de acestea mai redau o serie de documente prin care se
aratà numkul mare de tigani cumpkati de un logofat de Vis-
terie.
1. 1709 Septemvrie 21 Iasi Zapisul lui Gavril, feciorul lui
Miron StArcea, prin care vinde un tigan nepotului sdu Ilie de Vi-
sterie 8) ; 2. 1710 Iunie 29 Zapisul parcalabului tefan Hilb6sescu1,
prin care vinde niste tigani nepotului ski Die de Visterie, niste ti-
gani ce-i are de schimb dela hatmanul Antiohie Jora 6); 3. 1711
Mai 15, Iasi Zapisul Alexandrei, ce a fost sotie lui Dumitrasco
Dr5gusescul biv vtori comis, si al feciorilor ei, prin care vinde un
tigan Sandului cupetul ") ; 4. 1713 Iulie 23, Iasi Zapisul lui Va-
sile medelnicerul prin care vinde niste tigani lui Ilie de Visterie ") ;
5. 1719 Iulie 30, Iasi Zapisul lui Gavril Leca postelnicul prin
care vinde o fatä de tigan nepotului sdu Ilie de Visterie 12); 6. 1722
Mai 15 Zapisul Saftei, fata lui Gheorghe Hdjdeu, ce au fost
armas mare, prin care vinde niste tigani lui Ilie logofkul de
1) Idem, doe. 29.
2) Arhivele Statului, M-rea BrAncoveni, Pach. 22, doc. 32.
9) Idem, doc. 37.
4) Idem, doc. 38.
5) Idem, doc. 39.
6) Idem, doc. 40.
7) Idem, doc. 51.
8) Acad. goiu., doc. CLXXIX/22.
9) Acad. Rom., doc. CLXXX/101.
'°) Idem, doc. CLXXIX/23.
") Idem, doc. CLXXIX/25.
12) Ident, doc. CLXXIX/20.
www.dacoromanica.ro
58 TIGANII IN PRINCIPATELE ROM INEtiTI
Visterie ') ; 7. 1723 Mai 20 Zapisul Mariei jupaneasa Sandului

Manii negutatoriul, prin care vinde un tigan aceluiasi 2) ; 8. 0 vAn-
zare la fel s'a fcut intre aceleasi persoane prin zapisul din 1.723
1724, Iasi 3 : 9. 1724 Martie 15, Iasi Zapisul Alexandrei stolni-
ceasa, fata Plescai, prin care vinde o tiganca lui Ilie log. de Viste-
rie 4); 10. 1724 Octomvrie 20 Zapisul lui Zaharia Lepadat si al
sotiei sale Rucsanda prin care valid o tiganca lui Ilie log. de Vi-
sterie 5); 11. 1725 Mai 15, Iasi Zapisul lui Neculai Soldan po-
stelnicul prin care vinde niste tigani cumnatului sau, lui Ilie log.
de Visterie 6); 12. 1726 Martie 1 Zapisul lui Toader Starce si al
lui Ilie, feciorul stolnicului Ionasco Mustiata, prin care vand un
tigan nepotului Ilie log. de Visterie 7) j 13. 1754 Mai 1. Zapisul
lui Mihai Francescul prin care vinde niste tigani Barbului Vaca-
rescul vel vornic 8); 14. 1768 Iulie 27 Fetele lui Miron Hancul
capitanul valid pe Cozma tiganul, Cipitanului Costandin Grecu
ot Vaslui 9).
Dupà cum se vede dinteo parte a documentelor redate, re-
feritoare la tiganii cumparati sau schimbati, de Ilie de Visterie,
se pare ca acesta ajutat de rudenii bogate si de «noroc» li-a facut
in scurt timp o avere foarte mare.
Nurnarul de tigani cumparati intr'un timp asa de scurt, ne-o
dovedeste.
Si in secolul XIX, ca si in celelate secole, vanzarile de tigani
erau foarte numeroase.
Astfel, in 1833, Cneghina Elenca Uracov, fiica raposatului aga
Raducan Roset, sotia cneazului Alexandru Uracov vinde dvoreni-
nului Dimitrie Beldiman 178 suflete de tigani « fiindca slujba bar-
batului meu, cum si cea mai mare parte a zestrei mele, ma cerea
a trai in Rusia i dupa imprejurari neavand mai mult trebuinta
de aratatii tigani, i-am hotarit spre vanzare, mai vartos avand a
') Idern, doc. CLXXIX/38.

21 Idem, doe, CLXXIX/40.
3) Idern, doc. CLXXIX/45.
4) Acad. Rom., doc. CLXXXI 43.
61 Idem, doc. CLXXIX 46.
61 Id^nr, doe.. CLXXIX/51.
7) Idem, doc. CLXXIX 54.
8) Idem, doc. CLXXXI134.
8) Acad. Rom., ros. 1669, £. 57
www.dacoromanica.ro
TIGANII IN PRINCIPATELE ROMANETI 59
implini cu banii ce-i voiu cuprinde de pe dansii i un mare interes

a zestrii mele din Besarabia »1).
Tot la aceasta categorie in afard de vanzarile i cumpararile
pe care le faceau boierii intre ei, trebue sá punem i pe tigani li-
beri care din diferite imprejurari grele pentru ei se vindeau robi
boierilor, dupd cum unii se vindeau manastirilor, asa cum am va-
zut la capitolul kanilor minastiresti.
Exemple sunt numeroase, redau numai cateva:
1676 Ignat tiganul se leaga sa fie rob comisului Dumitrasco
pentruca 1-a scos dela nevoie cand a fost bagat in temnita dupa
ce jefuise cu alti tigani manastirea Barnovschi. « Apoi vazand
c'am cazut la nevoie, am cazut la picioarele lui Dumitrasco comi-
sul de m'au scos dela nevoie, dela temnita, ca sa hiu dumisale rob
in veci si nime sa n'aiba treaba cu mine, caci, ca dumnealui m'au
scos dela nevoie. Iar pentru mine ca sa nu fug este chezas fratele-
meu Andrei si Sima tigan »2).
1679 Gavril tiganul cu scrtia i trei copii se vand serbi lui
Pavel Bujoranul pentruca i-a platit capul, catre Stan tiganul cu-
titarul dela care furase o iapa.
« Eu Gavril am furat o iapa a lui Stan tiganul cutitarul si m'au
prins si-am cazut la legaturii si la inchisoare si la mare nevoie si
neavand cu ce-mi plati capul despre pagubas si de gloaba armasu-
lui, numai am cazut la dumnealui Pavel Bujoranul si-au dat pen-
tru mine pagubasului o iapa cu manz i cinci lei, bani cheltuiala
si zece lei batuti gloaba armasului Constantin caci dumnealui m'au
prins.
pentru caci m'au plait dumnealui dela moarte, eu m'am
dat dumisale cu tiganca mea i cu acesti trei copii, care mai sus
scriem, sa firn a dumisale tigani in veaci de veaci i cuconilor du-
misale, iar de mi se va afla undeva vreun stapan sa n'aiba treaba
cá dumnealui ne-au scos dela moarte » 3).
1682 Urata tiganca se vinde seriph' lui Mihalache Topa
« pentru cloud iape cu manz ce mi-au dat dumnealui de am dat lui
Stan tiganul de m'ain plait de dânsul, ca i-am fost datoare cu
cloud iepe cu mânz.
') Acad. Rom., doc. CIX 107.

2) Acad. Rorn., doc. CV/92.
3) Idem, doc. IX/30.
www.dacoromanica.ro
60 T1GANII IN PRINC11ATELE ROMANE5TI
neavand noi cu ce plati iepele lui Stan, (fiindca) au fugit

Gheorghe tiganul meu in Tara Turceasca, apoi Stan m'au apucat
pe mine cu copiii i m'au tinut un an la casa lui, la opreala, si ne-
mai viind Gheorghe tiganul meu sa ne platim, ma vanduse Stan
dumisale clucerului Cantemir i rn'am vandut dumisale jupanu-
lui Mihalache pentru caci era si Gheorghe tiganul meu a durni-
sale » 1).
0 alta cumparare subt forma de rascumparare este urmatoa-
rea:
1690 Doi frati *tefan i Toader Darie fac cunoscut pared-
labului despre tiganul care i-a pagubit cil 1-a riscumparat dela
ei, fiind condamnat la moarte, Jora sardarul, dandu-le in schimb
o iapa i un mascur.
« Cinstit dumneata pircilabe facem stire dumitale pentru Nis-
tor tiganul pe cum ni-au furat 20 de mascuri in zilele Ducai Voda ;
deci noi am umblat pe urma i 1-am prins si 1-am dus in temnitii
la Esi (Iasi) si maria sa Duca Voda 1-au dat sa-1 spanzure neavand
cu ce plilti, deci Nistor tiganul au cazut Andriescioaei i cu alli
oameni buni dupa dumnealui Jora sardarul de 1-au plata dela
streang si ne-au dat nouti o iapa i un mascur partea lui Nistor
pentru dansul si el sa fie rob nerascumparat in veci dumisale Jorai
sardariului.
Aceasta facem stire dumitale, sii fii dumneata sinatos » 2).
Un document de toata frumusetRa e urmatorul:
1697 Tiganul Mihai zlitarul impreuna cu femeia i copiii sii
se valid robi lui Costin Neaniul vel capitan za margine, fiindca.
picase la mare napasta. « Cazand eu cu feciorii mei la robie la
Bec-Marzea pentru un cal murg cu o nard spintecata, ce 1-am fost
cumparat dela o sluga a Bec-Marzii, drept taleri 20, care pentru
acesti bani asa ne-au fost tocmeala de i-am dat o pereche de sa-
haidace ferecate. Apoi Bec-Marzea cunoscand acel cal la mine au
mai cerut la mine un cal ce-au zis ca i-au mai peHt dempreund
cu acel cal ce I-au cunoscut la mine si m'au apucat cu stransoare
mare sa-i dau pretul acelui cal, taleri 100. Pentru care galceava
tragand si divan pentru acel cal inaintea marii sale lu(i) Antiohie
Voda la scaunul marii sale la Iasi, i m'au dat judecata plat-
nic lui Bec-Marzii ca sa-i dau acesti bani toti deplin, taleri 100.
21 Acad. Rom., doc. IX/40.
2) Acad. Rom., doc. IX/58.
www.dacoromanica.ro
Deci eu neavAnd banii sa-i dau am cazut la robie cu copii mei

si petrecAnd nevoie in robie rugatu-m'am dumisale cu chezasie
mare, ca sà ma dea pre chezasie, sa-mi capuesc (sic) banii si
s5 ma rascumpar si dupre rugamintea mea datu-ne-au in che-
zasia acestor tigani .... care acesti tigani chezesi m'au luat in
chezasie dela Bec-Marzea ca sa ma capuesc cu banii.
Deci negasindu-se nimene ca sA ne rascumpere dela pagAni,
am venit la dumnealui Costin Neaniul vel capitan i cazAnd cu
mare rugaminte la dumnealui ca sa ne rascumpere, deci dumnealui
s'au milostivit de ne-au dat taleri 110 de ne-am rascurnpArat dela
pagAni. i ne-am vAndut dumnealui ca noi alt stapAn, pre
altul n'am mai avut fara cleat acum pre dumnealui (se vede c5
acesti tigani inainte de a cadea napasta pe capul lor, au fost li-
beri), ca sA-i fim dumnealui robi de acum inainte » 1).
1718 Ivan feciorul lui Dumitru tiganul, sArbul, din Tara,
Turceasca, impreuna cu femeia i copiii lui se vAnd lui Ion logo-
fatul de Podbanitia, pentru a nu pieri de foame.
« Precum s sa stie ca fiind noi tigani den Tara Turceasca,
de mosii nostri de fel de acolo, farà stapan, am fost venit aicea in
Tara RumAneasca, inch" mai naintea razmeritii i ne-am fost lipit
lAnga casa dumnealui si am fost multà vreame i cat am fost ne-au
cautat si ne-au miluit ca pre nite str5ini, iar dupa ce s'au f5cut
razmerita in tara, atuncea de frica am trecut peste Olt, ducAndu-ne
la TArgoviste. i facAndu-sa lipsa i foamete mare de bucate, in
toatA tara, ajungAnd ocao (sic.) de bucate de gran si de malai cAte
zeace bani si mai Inuit i vazAnd noi nevoia i foamea, CA vorn
sA murim cu totii ne-am tras cum am putut si am venit iar la
casa dumnealui, la Podbanit5.
Deci noi vazand nevoia ca vom (era) sa perim de foame fiind
si dentr'acoace de Olt foamete i intr'alt chip neavAnd cum face,
ne-am vAndut noi de a noastrA buna voie Si cu toemealA dumnealui
logofatului Ion, in pret taleri saizeci i cinci. i intr'acest pret ne-au
dat bani i bucate de ne-au plinit suma banilor ce scriu mai sus.
Drept aceia sA aibA a ne tinea si a ne stApAni i sa-i fim
robi statatori dumnealui i coconilor dumnealui, nepotilor, stra-
nepotilor cAti Dumnezeu ii va darui, noi i copiii nostri i eine se
va trage din noi, neam de neamul nostru, sa fim robi stAtAtori »2).
1) Idem, doc. LXXXIX/192.
2) Idem, doc. XII 160.
www.dacoromanica.ro
Urmeaza un document interesant din timpul ocupatiei austriace

in Oltenia, prin care, un oarecare Pena tiganul, frate cu Ivan din
documentul de mai sus, feciorul lui Dumitru tiganul, sarb, din
Tara Turceasca se vinde rob logofatului Ion Podbaniceanul, fiind-
ca-1 platise de niste bani ce furase dela un negutator din Magurele.
Dupà ce luase banii a trecut Oltul 1i s'a dus la Craiova unde i-a
cheltuit. « Si viind jupanul Pascul fratele dumnealui jupan Ion
aici la Craiova cu negustoria dumnealui, m'au gasit i m'au prins
m'au pus la grea inchisoare cu porunca cinstitei administratii, au
s5-i dau dumnealui banii care i-am furat, au sa ma spanzure ca pe
un hot. i eu tiind o tigancà a dumnealui logolatul Ion, anume
Stana, care tiganca iaste dumnealui data de schimb dela maria sa
Gheorghe Cantacuzino i fiindcd i fratii mei Iovan (Ivan) si Ni-
cola sunt vanduti la dumnealui, din vreamea foametii, nefiind nea-
mul nostru de aici de (din) Tara-Rumaneasca au vreunui (vreunor)
boieri, au a vreunei mandstiri, ci fiind noi din Tara Turceascii,
fara de stapan, eu am cazut cu multa rugaciune si cu plecaciune
la dumnealui logoratul Ion ca sa ma scoafd dela moarte i sa ma
plOteasca dela dumnealui jupan Ion si dela frate-sau Pascul. Si
dumnealui m'au plata de toti banii dela acesti negutatori i eii
pentru acesti bani care mi i-au dat dumnealui de m'am platit de
negutatori, m'am vandut la dumnealui ca sa-i fiu tigan ohabnic
si statator eu si tot rodul ce sà va trage din mine in veaci »1).
Toi acesti tigani de mai sus, din categoria boieresti, impreung
cu cei mangstiresti alcatuiau asa zisii tigani vatrasi care se impar-
teau la randul lordupa serviciile la care erau repartizati, in cloud
grupari bine distincte: a) tiganii casasi (de curte) i b) tiganii
de ogor (agricultori, gradinari i padurari). Tiganii de ogor avand
o situatie cu nimic superioara animalelor, formau grosul robilor.
In loc de altä argumentare este de ajuns sa amintim cartea
de mostenire 2) din 26 Februarie 1820, a lui Matei Ghica catre
fiul sau lordache Ghica biv vel vornic, in care erau lasati moste-
fire unui singur fiu 271 salase comp use din 1.104 suflete (indivizi).
Ca sa tind numai pe langa curte 1104 tigani, ar fi fost un lucru
de necrezut, deoarece n'ar fi avut la ce sa-i foloseasca oricat
de mare si pretentioasa ar fi fost curtea ; iar ca sa-i tind fail de
niciun rost, iarasi nu ne vine a crede ; i atunci nu-i ramanea
9 Acad. Rom., doc. XII/144.
2) Acad. Rom., ms. 4843.
www.dacoromanica.ro
decat st-i foloseasca la munca campului i mosiilor destul de

intinse pentru un num:1r si mai mare de robi.
Starea acestor robi era asemenea animalelor de muncil ci
aceasta ne-o arata coeficientul indivizilor care formau o familie.
In timpul acela un numb-1r oarecare de progenituri, alcatuia
o bogatie in plus pentru proprietarul respectiv.
Coeficientul de patru suflete intr'un &alas de tigani era destul
de mic, cand se stie ca iganii sunt foarte prolifici lucru observat
si in zilele noastre.
Posibil insa, cà i alti factori au contribuit la quasi-sterilitatea
lor, deoarece stiau ca vor fi despartiti de odraslele lor prin van-
zare i schimburi, dar hotaritoare a fost starea materiala extrem
de mizerabili in care se zbateau.
Pe un rang superior robilor de ogor (daca se poate spune asa)
se aflau robii casasi. Acestia indeplineau toate functiunile pe
care le necesitau huzuroasele curti boieresti; dela cele mai umili-
toare pana la servitoarea care matura in casa, bona care crestea
copiIaii cuconitei, doica in a careia obligatie era alaptarea lor,
feciorul, vizitiul, randasul i bucatarul.
Cea mai mare parte din tiganii casasi o formau meseriasii:
fierari, potcovari, 1iciitui, lemnari, zidari, cismari, croitori, bla-
nari, pitari (brutari) i hiiutarii, meserie in care erau neintrecuti
pe vremea aceia.
Intr'un document dat la Ramnic in 1781, se ordona de 1.ater
Ludovicus Kiss, probabil unui inferior al sdu, urmatoarele: « sii
poruncesti la tiganii dela Sibii sa ne faca 25 mii de cuie de acest
feli, dupa cum trimesii un cuiu de mostri, Iiindcii ne trebuesc
pentru minastire, de coperit »1).
Tot din secolul al XVIII-lea, intr'o foaie de zestre sunt amin-
tite « doua tiganci in casa fiind mari cusutorese »2).
Spre a scoate cat mai multe foloase de pe urma robilor tigani,
stapanii acestora, Ii dadeau de mici 55 se specializeze pentru
anumite slujbe ; asa gasim intr'un document din 1814, cum un
oarecare Iohan Freilih se angajeaza sa invete in curs de cinci ani,
mestesugul curelariei, pe un biliat de tigan al lui Nicolae Glo-
goveanul biv vel clucer.
1) N. Iorga, Studii i documente, vol. VIII, p. 97.

2) Convorbiri Literare, XXII (1888), p. 628.
www.dacoromanica.ro
« Deci ma leg printr'acest zapis ca la sarvarsirea sorocului sa

am a-1 da dumnealui, desavarsit mester la acest mestesug, incat
sd nu aibe la cel mai mic lucru trebuintd de alt mester, iar cand
nu i-I voiu da invdtat, atunce sä am a-i plati eu dumnealui toata
pieiciunea 1,iganu1ui i slujba ce putea face intr'acest estim de
vreme » 1).
Intr'alt zapis din 1816, un barbier se obliga sä invete meste-
sugul bdrbieriei pe un tigan al aceluiasi boier i « la implinirea
sorocului sa fiu dator a-i da baiatu desavarsit barbier invatat
intocmai ca i mine avand idee de a rade atat la prostime cat si
la epochemeni dupà cum eu rad ; i dumnealui sd fie dator a im-
brdca bdiatu un an cu haine i sd-mi dea i o child de millai, iar
alt nimic » 2).
Sotia clucerului Glogoveanu, Elena da unui Gheorghe panzaru
un tiganus al ei ca sa-I invete mestesugul pana in trei ani. « Deci
de acum in trei ani sä am a-i da pe tiganu ce s'au zis desdvarsit
la acest mestesug. Si pentru osteneala mea sà aibe dumneaiei
a-mi da postav un giubelic, iar cand la soroc de trei ani nu voiu
urma de a-i da dumneaei pe tigan invatat intocmai precum stiu
eu, sd am a-i plati toata pierderea de vreme cat putea a-i poslusi » 3).
Acelasi boier, Nicolae Glogoveanu, biv vel clucer dä un baiat
de tigan sà invete mestesugul croitoriei in ( soroc de patru ani
Zapisul lui Stanciul croitorul spune dea « desavarsit mester
intocmai ca si mine avand stiinta atat la cusut cat si la croit la
fel de fel de lucruri cat le metaheriseste un croitor mester, iar
pentru imbracaminte sd fie dumnealui clucer dator pe doi ani
sà-1 imbrace cu haine cat si cimài i orice-i trebue, iar pe doi
ani, fiindcd ma folosesc si eu de baiat, sd fiu eu dator a-1 irnbraca »4).
Astfel robii specializati intr'o anumita meserie se bucurau apoi
de stima celorlalti si de un traiu mai bun.
Tiganii cdsasi ai aceleiasi curti nu trdiau la un loc, ci erau
despartili printr'o imprejmuire formand o categorie separatd con-
dusa de un vataf cu puteri mari, care, la randul Iui, era direct
raspunzator fatd de stapan, pentru lucrul i abaterile ro-
bilor.
9 Acad. Rom., do'. CLXXX/188.
2) Acad. Rom., doc. CLXXX/160.
3) Acad. Rorn., doc. CLXXX/157.
4) Acad. Rorn., doe. CLXXX/178.
www.dacoromanica.ro
TIGANII IN PRINCIPATELE uomANESTI 65
Meseria§ii bucurandu-se de o oarecare autonomie i diferite

avantagii, prosperau foarte incet, dar sigur ; ceilalti, cu gospodaria
caselor boiere§ti, fiind tot timpul in jurul stapanilor, se sileau care
mai de care sa se faca pliicui, divulgand unele secrete ale celor-
lalti tigani, care intentionau sa-§i pagubeasca stapanul.
Ii lingu.,eau stapanii pand la dezgust, dar vanitatea omului
gol, nu e niciodata satula de laude, chiar cand nu le crede, nu le
inliatura.
Firea tiganului e cea mai lingu§itoare, se aseamana cu a Evreului
§i e nascut asa, nu format mai tarziu gratie imprejurarilor.
De multe ori isi aratau albul dintilor in semn de ras, cand
stapanul primea binevoitor ceea ce i se spunea si luanduli o in-
fatipre mahnità, §tearsa, cand stapanul era incruntat ; laudandu-i
faptele nevrednice tot atat de mult ca pe cele bune, ei ramaneau
in aceia§i mizerie, in care erau sortiti sa traiasca, pada la ivirea
unei zile mai bune.
Meseria in care excelau era lautaria §i pentruca talentul mu-
zical la tigani necesitä o deosebita atentie ne rezervam dreptul
de a-1 trata intr'un capitol special.
In afara de meseriile amintite, intaInim prin documente, ti-
gani ce profesau unele ocupatii aproape imposibile de exercitat,
dacil ar fi fost intr'o stare de robie.
A§a, intr'o statistica a Moldovii de peste Prut, din 1798, se
vorbqte de un tigan carciumar in targul Chi§inaului 1) ; ocupa-
tiune care necesita, dupà parerea mea, o oarecare libertate, daca
nu depling.
Din acest capitol, cu multe exemplificari, se vede foarte clar,
categoriile de tigani robi, dupa felul proprietarilor care ii stapa-
neau, cat i ocupatiile lor.
1) N. lorga, Studii p*, documente, vol. XXI. Bucuresti, 1909, p. 119. (Aceastà
statisticri este cuprinsri in capitolul XIV si a fost facuta cu un scop Blau-
tropic. Fiecare individ care fusese ajutat cu bani, i se trecuse numele in
aceastri statistick iar printre ei se afla si Ioniti, cArciumar din targul Chi-
ajutat cu 6 lei).
5
www.dacoromanica.ro
VIEATA ROBILOR TI GANI IN DECURSUL TIMPULUI
In toate timpurile au existat oameni mai tari 0 a4ii mai slabi,

indiferent dacA luta celor tari a constat in mArimea pumnului
0 agilitatea membrelor, numdrul 0 perfectiunea armelor sau in-
grAmAdirea de bunuri.
In totdeauna a existat unul care sA porunceascA 0 unul care
sa execute.
Tiganii au fácut parte din categoria celor slabi 0 de cAnd
sunt cunoscuti in istorie, ei nu s'au bucurat de o situatie cel putin
omeneascA.
StrAmo0i lor din India fAceau parte din acea clasA de oameni
netrebnici paria 1) ; strAmo0i lor mai deaproape erau robi,
iar actualmente dacA nu mai sunt robi, totu0 egali in tratament
cu conlocuitorii tArilor in care se aflA, nu sunt.
Tot Paria au rAmas, iar blestemul milenar cu nenorocirile lui
se pare cil i-a urmArit de aproape in toate peregringrile lor.
DupA conceptia originei divine, stramo0i lor 10 aveau nmterea
din praful de pe tAlpile primului zeu Lumina 0 de aceea
rostul lor in vieatA era rostul prafului cAlcat de toti §i spulberat
de vAnt in cele patru pArti ale lumii.
Ace§tia sunt Paria din al cAror sAnge stint plAmAditi tiganii
alungati pretutindeni de urgia Brachmanului, coboritor din pieptul
primului zeu, ceea ce insemna mipare 0 foc, intAietate.
1) Un exemplu de ce Inseamnd $ paria $ chiar in ziva de astdzi in India,
e faptul urmdtor: 0 femee apartindnd castei nobile cdzuse inteo fântând,
in satul Nagpur, ldngd Calcuta. Doi tineri paria $ alergard la tipetele ei si
tocmai se grAbeau sd se cufunde in put când persoana aflatä in primejdie,
recunoscându-i, le strigd: nu coboriti ; nu contaminati apa I Prefer sa mor ...
Tinerii stiind cd dacd ar fi profanat apa fântânei cufundându-si corpurile
in ea, fie chiar pentru salvarea unei vieti omenesti, ar fi fost schingiuiti
filra indurare de cdtre nobilimea satului, ascultard dorinta femeii.
*i ea bineinteles, s'a innecat. (Ziarul 4 Dimineata * 10 August 1934).
www.dacoromanica.ro
VIEATA ROBILOR TIGANI IN DECURSUL TIMPULUI 67
Preceptele moralei cre§tine printre care se numàrà i acesta:

« Ajutà pe aproapele tdu, ca pe tine insuti », era odinioard, ceva
prea vag i pornit dela egal la egal, ca si ne gandim ca §i ti-
gaud sunt « aproapele » nostru.
Pe « aproapele » nostru 1-am folosit de multe ori in locul ani-
malelor, bune numai la munca cAmpului.
Aceasta a fost vieata tiganilor i a trebuit sd treacd mult timp
pAnd cAnd oamenii liberi i puternici s'au gandit sà dea i tiga-
nilor oarecare satisfactie sau libertate.
Timpul indelungat cat i numarul mare al tiganilor din Prin-
cipatele noastre, a fricut ca s6 se reglementeze oarecum drepturile
si indatoririle lor. In aceastà privintà ne stau la dispozitie nenu-
mdratele documente, din care putem constata drepturile i obli-
gatiunile tiganilor.
Natural cà talgerul obligatiunilor atArna mult mai greu deck,
acel al drepturilor, dar acest fenomen nu era specific numai la
noi, in Romania, ci se practica in toate tàrile.
Dintre obligatiunile tiganilor cele mai insemnate, in afarà de
prestarea muncii obligatorii de vreme ce erau robi erau
da" j diile.
Pentru a cunoa§te intr'o masurd oarecare dgrile la care erau
supu§i, aràtrim mai jos privilegiile marelui arma§, subt ordinele
cdruia strite au vàtrasii, vdtafii, muzicantii (16utarii), aurarii, Mega
si ceilalti tigani.
Veniturile armaului erau considerabile i proveneau din urmd-
toarele surse: « Din tributul tiganilor, plata, domnului, pe care
el il percepe §i din care ii rAmAne un surplus cu atAt mai insemnat,
cu cat el nu calculeazä niciodatri pe dreptate.
Aurarii care culeg aurul rAurilor, trebue sä predeie aceasta
recoltà marelui armas, care, la rAndul sdu o preda domnitorului.
Surplusul ce-i rdmAne §i el Ode sà-1 faca cAt mai mare, abia se
poate calcula.
Alte venituri ale marelui arma sunt:
a) Ploconul care se ddrueste din partea tiganilor pentru pe§che
sau din aceia a zapciilor (zobtshis) sau tzirbachis . 18.000 piWri
b) Din ploconul b6e§ilor sau a aurarilor va-
lachi cAte 20 pia§tri de un ludur 1), din 40 luduri 800 pia§tri
1) Cf. nota din Hurmuzachi X, p. 523; liude unitatea de contributie..
Dupá raportul lui B. *tirhei catre Kiseleff asupra stArii Valachiei.
5*
www.dacoromanica.ro
68 VIEATA ItOBILOR TIGANI IN DECURSUL TIMPULUI
c) Areatul sau daruri facute de tigani pentru

inmul(irea spre vanzare a cailor 10.000 piastri
d) Pentru diferitele vatafii de muzicanti tigani
atat in Bucuresti cat si in tara 8.000 piastri
e) Din zapciucariile puscariei, iusbasiei, ceausiei
si a vatamanilor 3.000 piastri
f) Armaselul pentru fan i lemne 750 piastri
g) Armaselul acelora ce vor &à fie scutiti de
serviciu 600 piastri
h) Diferite venituri, de exemplu, amenzile si
alte produse destul de insemnate a puscariei cu
toate ea trebuesc impartite 12.000 piastri
Total . . 53.150 piastri
Dupà socoteala 1) de mai sus redata de Kreuchely, prin 1822,
intr'un raport catre von Miltitz, judecand numai veniturile marelui
armas de pe urma tiganilor, putem sa ne inchipuim la cat ajun-
geau darile tiganilor catre domnie.
Darile tiganilor sporeau de multe ori averea din care domnul
tarii cumphra sate si mosii pentru sine.
Astfel, Mihai Viteazul, care era destul de bogat prin casatorie
ei functiile pe care le ocupa, inainte chiar de a fi dornn, cumpard
niste sate in judetul Romanati « din truda, din slujba ce am
slujit domnia mea si din bucatele domniei mele, din dajdia satelor
si tiganilor »2).
Dintr'un tablou al veniturilor 0i cheltuelilor pe anul 1827,
printre sumele primite pe seama domnitorului care ramaneau
personale ale lui fara a se wirsa in casa vistieriei, era si birul pe
In limba slavona, ludie Inseamna oins. Asa dar cand se zicea Magi cutare
numar de ludii, se intelegea numarul oamenilor platind contributie Tiersonalà.
Aceasta contributie marindu-se multi contribuabili nu erau In stare sal plateasca
intreaga capitatie, aveau mijloace spre a plati numai jumatate, o treime sau
un sfert din capitatie. Atunci se adunau la un loc doi, trei, patru i chiar
mai multi contribuabili, erau considerati ca un singur individ 3i-i numara
ca o ludiP, fiindea inteadevar nu plateau cu totii impreuna cleat suma ce
ar fi trebuit platita de fiecare din ei ; mai tarziu se intelegea prin ludie o alma
oarecare de bani platita de un numdr oarecare de tarani (Convorbiri Literare,
XXII (1888), p. 741 si .Despre Barbu .Dimitrie yS'tirbeiRecunochsteri fi marturii,
Valenii de Munte, 1913, p. 35.
1) Hurmuzachi, vol. X. Bucuresti, 1897, p. 523.
2) Arhivele Olteniei, anul X (1931), p. 131.
www.dacoromanica.ro
tiganii Statului care se ridica la suma de 112.747 lei (Miintenia),

suma destul de importantd, dacd stim ca, aceea care se cuvenea
pentru exportul porcilor si care export era destul de inse mnat,
se ridica de abia la 78.500 lei 1).
Intr'o legiuire a anului 1833, se arata cil « tiganii Statului vor
fi obligati ca in afard de dajdie de cap de ao piastri anual si a
zecimei dajdiei de cap, sa lucreze cate 6 zile pe an, la lucrarile
de folosinta publica » 2).
Zecimea pe care trebuia s'o plateasca liganii in afara de cei
30 piastri de cap, era onorariul nazirului, boier insarcinat cu
incasarea dajdiilor pe tigani.
Nazirul a carui functiune consta in a inspecta si strange RI-
rile dela toti tiganii Statului, se alegea dupà vechiul obiceiu,
din boierii Orli, indiferent din ce grad ar fi fost, fiinded totul
depindea de cinstea i bunul lui nume.
In afara de ceea ce i se cuvenea prin lege, nu avea voie si
retina nimic din impozitul sau amenzile luate dela tigani. De
asemenea era responsabil de orice asuprire sau abuz exercitat
asupra tiganilor, fie de el personal, fie din neglijenta lui de catre
subalternii
Nazirul avea o cancelarie cu urmatorii functionari i cheltueli:
El primea 1000 de piastri, Samesul 300, doi functionari 250 lei
(unul 150, iar celalalt 100), cleltueli de birou 50 si sase ocolasi
primeau fiecare rate 100 de piastri. In total se platea pentru
cancelaria nazirului suma de 2200 piastri anual » 3).
Alte dari platite de tiganii robi sunt « ate un leu de tigan
casar i cate jumatate de leu pentru tigan holteiu, banii clieltu-
iala pentru lucrul grajdului gospod (domnesc), dela tiganii cu
mestesug ce locuesc prin targuri ; iar dupa spusele cronicarului
Neculce, mai iscodeste Mihail Racovità (a dornnit cu intrerupere,
in Moldova, dela 1703-1726),4) pe langa o multime de impozite
1) Raportul lui B. *tirbei dare Kisseleff. (Convorbiri Literare, XXII,

1888, p. 746) §i Despre Barbu Dirnitrie 5tirbei. (scriere comemorativa). Ara-
lenii de Munte, 1913, p. 41.
2) Acad. Rom., ms. 1032, p. 940.
3) Acad. Rom. ms. 1032, P. 94-95 (Din proiecte §i propuneri filcute de
N. *utu, votate in 1833). kl
4) N. Iorga, Doc. privitoare la familia Callimachi, vol. I. Bucurqti, 1902,
p. 423-424.
www.dacoromanica.ro
70 VIEATA ROBILOR TIGANI IN DECURSUL TIMPULUI
puse pe biata tard i « tigArfaritul » care insemna cAte « doi gal-

beni pe fiecare cap de tigan »1).
Tigangritul insà, nu fusese pus prima data de Mihail Racovità,
fiindcA II gAsim i la 1714, in timpul lui Nicolae Mavrocordat,
care in urma unei hotariri dii un hrisov domnesc prin care iartg
aceasta dajdie ce fusese de ajutor la nevoie i scapase tara dela
mare greutate atunci chid era « ca o corabiia ce sa afli in mij-
locul Marii, cuprinsa din toate pagile de valuri holburate si Card
liniste *2).
In timpul lui Mihail Racovita aceasta dajdie destul de grea,
provoaa nemultumirea manastirilor i boierilor care aveau nu-
merosi robi tigani i siliri in scurta vreme pe domnitor, sa-1
suprime, bine inteles cii domnul nu consimtise la aceasta decAt
in urma strAngerii unei insemnate sume de bani, pentru ui sa-
tisface gustul si trebuinta.
Suprimarea iginiiritu1ui s'a Mout prin hrisovul din 23 Octom-
vrie 1725: « Eu Mihail RacovitA facem stire cu aceasta carte
a dornniei mele tuturor cui se cade a sti, pentru rAndul tiga-
nAritului care s'au urmat 'Ana acum, de s'au luat dajde pe
tigani din toatA tara, care obiceiu a fost izvodit de mai multa
vreme » 3).
Domnitorul Mihail RacovitA arata in aceastA carte de domnie
ca el n'a pus dajdia pe tigani din riutate sau licomie ci « din in-
tamplarea vremilor ce au vinit asupra acestui pAmAnt, jacuri de
catane i pridzi, robii, i altele asemenea acestuia, rimAind tara
la mare slAbiciune i cu multe datorii invAluita i noi ca sii putem
radica poruncile stapinilor i neavind de unde mai lua i cu ce
chivernisi, iarii s'au atatat i s'au urmat a se lua acest tigd-
nArit ».
Arata apoi in mod siret cii tara sufere si el nu poate sa ri-
m'and indiferent la aceasta « de alta parte vazAnd i jalobele du-
milorsali boiarilor si mai vArtos si a minastirilor, precum Ii s(e)
pustiesc tiganii », a hotarit i socotit cii aceasta dajdie « nu iaste
de nici un folos tarii, drept aceia am si legat (oprit) acest obiceiu
1) A. D. Xenopol, Istoria Romdnilor, Ed. III, vol. IX, p. 41.
2) N. Iorga, Studii i documente, V, p. 100, doc. 100, din Iasi, 1 Iulie 1714.
3) Arhiva Soc. Oiinfil ice Si Literare. Iasi, 1895, p. 338-340 si Revista
e I. Neculce *, Iasi, 1922, p. 305-307 si N. lorga, Studii i documente, vol. V,
p. 103, doc. 112 (regest).
www.dacoromanica.ro
VIEATA ROBILOR TIGANI IN DECURSUL TIMPULITI 71
al tiganäritului §i 1-am §ters ca sal nu mai fie de acum inainte

in veci ».
« Numai tiganii cei domne§ti §i. cei de toiag hatmanesc, vor fi
cu dajde(a) lor cum au avut obiceiu »1).
Mai favorizati insà, in privinta darilor, erau tiganii manasti-
re§ti care « aveau un privilegiu ca ddrile tarii nu le plateau, trebuia
insa sa plateasca venitul go§tinei si a desetinelor, dar numai la
mana egumenilor manastirilor 2) ; iar lucrul la care erau supui
privea numai mrnastirile si mitropoliile.
Astfel, Stefan cel Mare, hotai*te prin documentul din 1 Iulie
1460, ca, tiganii mitropoliei Sucevii, « sa nu fie intrebuintati
deck, pentru slujbele mitropoliei » 5).
La 1627, Miron Barnovschi Moghila, Voievodul Moldovii scu-
tWe de bir pe liganii m'anastirWi 4).
Scutiti complet de dari in afard de cazuri speciale era
vataful sau buliba§a, supraveghetorul salaselor, ins'arcinat de
cele mai multe ori cu incasarea dajdiei, pentru care, probabil,
ii venea §i lui o cota-parte de fiecare cap de familie.
Ca semn distinctiv purta un biciu de curele (un fel de cnut
föra plumbi), iar in cazul cand autoritatea sa era §tirbità, se adresa
adrninistratiei ispravnicilor.
Aceste cazuri erau destul de rare, cdci robii erau mai mult
galagio0 deck, fapta§i ai relelor. Si acum, fiindca am amintit
de vdtafi, vom ardta in cateva cuvinte §i. felul de organizatie
autonoma a tiganilor.
In afard de vatali, tiganii aveau juzi §i cnezi, dupa cum se
poate vedea din urmatoarele documente: La 1414, Alexandru eel
Bun darueste boierului Toader Pitic mai multe sate printre care
satul dela gura Jeravatului, unde au fost cnezi Lie §i. Tigane§ti 5),
(probabil mai multi frai,i).
Intr'alt document dela 1428, därue§te manastirii Bistrita, 31
de tlf,t-k,vk torarm in frunte cu Klitilalt KOMAIllt 6). Confirma acest
1) Acad. Rom. doe. CLXXXI/133.

2) Melchisedec, Notife istorice f i archeologice. Bucuresti, 1885, p. 154.
3) I. Bogdan, Doc. lui ,Pefan cel Mare, vol. I, Bucuresti, 1913, p. 39.
6) Acad. Rom. doe. CLXXXI/71.
5) M. Costachescu, Doc. moldovene.,sti inainte de ,,S'tefan cel Mare, vol. I.
Bucuresti, 1931, p. 103-105.
6) Archiva Istoricli a Ronuiniei, vol. I. Bucuresti, 1865, p. 121.
www.dacoromanica.ro
fapt §i documentul din 5 Martie 1458, dela Vlad Tepes: KHIBk

111,HPAHCKH 1).
Despre juzi este documentul cu data 13 Julie 1448, din timpul
lui Petru al II-lea din Moldova, prin care dà lui Joan Porca
11,HP4HH Ha HAM* CHHATI. H HHKSA4 H<SAFII HAN% ria-kAio H KOcTI >>
si alti insi.
Juzii strângeau dajdea dela tigani, iar existenta lor si a cne-
zilor, ne inthreste convingerea cd la venirea tiganilor in Europa,
formau grupuri mari conduse de sefi cari s'au numit apoi cu nu-
mele juzilor i cnezilor români, bine inteles functiuni i nume
imprumutate dela slavi.
Intr'un document din secolul XIX se aminteste de un Andrei
( gudele » (judele) din Botosani, despre care N. lorga spune cä
era jude de tigani din acel oras 2).
Peste un numiir oarecare din acesti juzi, probabil dupd ti-
nuturi, exista §efia unui bulucbasd (bulibasa) care in afarà de
incasarea dijmei, judeca toate diferendele intre sdlasele unei cete,
sau chiar neintelegerile membrilor unui aceIuiasi salas.
0 numire a unui bulucba§à de tigani cu toate drepturile ce
ii erau conferite de domnitor, ne-o aratà doc. 3) din 3 lulie 1753.
1) Venelin. HAop-fionrapciaa rptIMOThl *. Petersburg, 1840, p. 91.
2) Acad. Rom. doc. XLIX/65 si N. lorga, Studiisi documente, vol. V, p. 70.
3) Revista Istoricd, III, p. 15-16. Dat-am cartea Domniei mete lui
rr
lancul, pre carele I-am fAcut Domnia mea bulucbas peste giuzdi de figani
domnesti lingurari ce sdntu in parte Tardi de giosu, ca sd fie volnec cu carte
Domnii mete a fine pe toll giuzdi cu cetile lor, dupd izvoadele gd. (gospod)
ce Ii s'au dat i toti sa aibd a asculta de dansul de toate ce li-au da invàtá-
turã din poruncile Domniei mele. Iar care din Tagani va umbla fugari de la
cetile giuzdlor gd., curn si dela ciata lui, sd aibti a-i &Arita. Impreund en
giuzdi i, oriunde i-ar gdsd, sd-i ia i sd-i aducd pe la fiistecarele ciata lui.
Asijdere i pentru alti Tigani ce vor fi rdzleti printr'alte ceti boieresti sau
mandstiresti, orice fel de Tigani ar fi, cad ia pe toti si sad adued aice, la cre-
dincios boierul Domnii mete dum. lanach vt. (vtori) CAmaras, ca sd-i puiu la
tabla gd., i nime 1ntru nimic sd nu-i supere, Med ei li vor da dajdie lor
pe an dupd obiceiu.
Asijdere poruncim Domniia mea si dum. boerii ispravnici de pre la Ti-
nuturi i capt. i pArctilabi de pe la tdrguri i slujitori, i vornici de prin tam
Domnii mete pentru hrana lor, hranindu-sd cu dreptate, nime intru nimicd
sä nu-i supere, nici sd-i globeasca, Pei nurnai bulucbasa lor sd-i giudeci si
sd-i globascd, §i globile ce s'ar face prin cetile lor sd le ia bulucbasa i sa
le aduca aice la dum. numitul vt. cdmdras. Asijdere poruncim i voi, oldcari,
ori cu ce fel de porunci veti fi, caii lot' la olac sá nu-i luafi, nici cardle lor la
www.dacoromanica.ro
Ei judecau adulterele, inseläciunile, bätäile si tot felul de

abateri.
Deoarece nu se puteau folosi de a pedepsi cu moarte sau in-
chisoare, cdci tiganul trebuia sa lucreze stdpanului, « certau » vi-
novatul cu chinuri corporale, iar in Transilvania pana mai acurn
cincizeci de ani, voievozii tiganilor aplicau « legea lui Manu pentru
pedepsirea celor vinovati, adica excluderea cu desavarsire din co-
niunitatea tiganeasca »1).
Dam mai jos o reglementare din 1804, a drepturilor vatafilor 2)
(vornici i epistati). « Orice pricini de judecati si de impliniele
vor fi intre dansii numai epistatul (supraveghetor, vataf, vechil)
vornicii lor (a tiganilor) sd le caute cu dreptate dupd vechiul
obiceiu, iar ispravnicii si aIli dregatori sti nu se amestece cat
de putin, fard numai cand se va intampla moarte de om i atunce
cu vina lor, inscris, sa se trimeata la divan ; iar cand tiganii vor
avea alte pricini cu alti lacuitori ai ru, atuncea ispravnicii ti-
nutului sa le cerceteze pricina si de va ramtme sa ia tiganul dela
läcuitor ceva, sa-si implineasca dreptul sdu. Iar de va fi pricina
ea sa ia lacuitorul dela tigan, atunce ispravnicul sä nu se amestece
a implini nimic dela tigani, ce numai nazirul (supraveghetor la
fel ca epistatul) i vornicii de tigani cautandu-le pricina vor face
si implinirea 3).
In salas puterea este a harbatului care dispune de feineie si
de aceea in toate catagrafille tiganilor e pomenit intaiu
copii ;
barbatul (capul farniliei), apoi sotia si in randul al treilea copiii,
de exemplu: « Ion sin Petrisor, tigan din Tara Ungureasca, scripcar.
podvozi sit nu le har(i. A0jdere §i pentru un mascurti doi ce voiu av6 dupd
carele lor sd n'aibd supdrare de care desiatnici, cum 0 pentru tot lucrul gd.,
ori la ce lucru ar fi ei, sd nu fie supdrati, i pe la pduni pe unde vor lucra
lemn, cei cu mo0ile sd aibd a-i zdcui din 20 vase un vas, iar mai multe su-
pdrare sd nu le fad', i pe la tArguri pe unde ar merge cu vase de a lor, cu
parcAlabie sau cu and ceva sd nu sd supere, cd ori carii s'ar ispiti a li face
mai mult val piste carte Domnii mele, unii ca aceia vor fi de pedeapsa de
cdtre Domnie mea. Aciasta poruncim
1) Dimitrie Dan, Tiganii dirt Bucovina. Cernduti, 1892, p. 8.
2) Intr'un protocol oltean din 1722 este vorba de numirea unui a vdtaf
de ldutari a. (N. Iorga, Studii i documente, vol. V, 13. 140).
3) Acad. Rom., ms. 91, p. 113 (verso) 115. (Hrisov gospod dela Ale-
xandru Moruzi pentru liganii lingurari i ursari, din 20 Februarie
1804).
www.dacoromanica.ro
74 wEATA ROBILOR TIGANI IN DECURSUL TIMPULUI
Maria femeia lui, fata lui TomaFu, nepoata lui Gheorghe Ungu-
reanul 0 Andrei copilul lor » 1).
Se mentioneazil de asemenea « vaduvoi » sau « vadana » daca
este cazul.
In deob0e la moartea efului de salas barbatul condu-
cerea trece pe seama ginerelui, sau feciorului mai mare; mama
0 toti ceilalti membrii ai familiei trebuiau sa-i dea ascultare.
De asemenea la neintelegeri grave, se cerea sfatul batranilor
care se bucurau de un respect foarte mare.
Legi speciale, care sa priveasca exclusiv drepturile 0 indato-
ririle tiganilor, nu existau. Se aminteSe insa, pe ici pe colo, prin-
tr'un hrisov sau carte de urmarire, ce se cuvine robului 0 ce nu;
obligatiile 0 ingradirile la care este supus, cand 0 cum va fi ju-
decat 0 ce pedeapsa va suferi.
Daca unele din aceste, asa zise legi, erau crude §i arbitrare
pentru robii tigani, nu trebue sd uitam mentalitatea acelor vre-
muri, cu atat mai mult cu cat, multe din ele arata oarecare omenie,
altele nearatand mai multà indulgentti nici boierilor.
Redau mai jos cateva paragrafe de legi privitoare la robi.
« Pentru ceia ce ucig pre al(ii, pentru sa poatii sccipa sei nu-i
ucigii pre thirqii : robul nu va putea sa se suie impotriva stapa-
nului stiu... drept aceia cand va bate stapanul pe rob, cu masurti
0 cu vinti sa cadia sa se piece ; iarti de se va afla Ca acesti mai
mari tree peste mgsura, §ili ies din obiceae, de-i bat deapururi
0 foarte cumplit 0 vine lucrul de stri in cumpand de moarte sr).
,i-i uciga de tot, nu cu toiag sau cu biciu ci cu arme goale, atuncia
cei mai mici vor putea sta impotriva celor mari » 2).
Din aceasta lege reiese cà robul putea fi stalcit in batai, dar,
cu « mgsurti » si mai ales cu toiag de lemn sau cu biciu; 'Mg de
indata ce, in loc de biciu stapanul se serve§te de arme goale
« atuncea cei mici vor putea sta impotriva celor mari ».
Adica sti se apere ; 0 cum s'ar putea apara un rob cu mainile
goale, in fata stapanului inarmat.
In orice caz Iegea miloasä ca intotdeauna cu cei obijduiti,
a hotarit ca in fain rnorlii si robii sä fie deopotriva cu ceilalti
oameni.
1) Acad. Rom. ms. 4843, f. 3 (verso).

a) Longinescu 0 Patrognet, Legi vechi rorndnesti, Bucure0i, 1912, p. 115.
www.dacoromanica.ro
Amintese de asemenea chteva sanctiuni pentru crimele Mcute de

robii tigani. « Oricare rob sau ndimit sau slugoiu, de va räpi, vreo
femeie, nu se va certa numai cu moartea, ci-1 vor si arde in foc » 1).
« Robul sau nhimitul, sau sluga, de va face sild featei sthph-
nh-shu, sh-1 ardd de viu, iar de va fi fost cu voia fetei sh-i fach
moarte si ei » 2).
« Oricare zlatariu va amesteca aurul sau argintul cu alte lucruri
fhiii stirea stilphnului, ce se zice, de va spurca lucrul si sh va afla
mincinos, cu alta nimica, numai cu capul sh plhteasch » 3).
« Uciderea ce-o face muiarea (femeiea) sau robul, sau cel slobod,
sau cunoscut, sau necunoscut, deapururea toti intr'un chip sh
vor cerLa * 4).
Duph cum vedem legile erau foarte aspre si vina robului era
sanctionath cu maximum de pedeapsa.
Del Chiaro, un italian invátat, secretarul lui Constantin Branco-
veanu, ne-a transmis felul cum isi petreceau boierii ultima seard a
Carnavalului.
Chtiva tigani din curtile boieresti sunt mânjiti cu funingine
si obligati apoi sh stea cu mainile la spate in Ma unui vas cu
Minh in care se gAsesc aruncate chteva monete pe care trebue sil
le scoath cu dintii.
« Urmeaza si alte distractii: sh prinzh cu gura, alergand, un
ou suspendat in aer, sau sh. tragh cu dintii o moneth infipth
intr'o lumânare Iânga Hach-1'e, Minh sh o stingh. Evident eh' se
alegeau cu phrul ars si buzele fripte.
Se mai punea o lumânare aprinsh in mijlocul unei grhmezi
de f 'ding, In care erau ascunsi bani si pe care tiganul trebuia sh-i
scoath cu dintii, stingand lumhnarea cu nhrile.
Flachra suflath aprindea Mina si. aprindea si phrul tiganului n 5).
Ca o ilustrare a tratamentului ce sufereau tiganii si aceasta
cbiar in secolul al XIX-lea, amintese ca, boierul Eftimie Cananhu
scrie unei rude de-a sale eh un parvenit, sustinut de cei mari, ii
face neajunsuri « si tiganii mei ii bate de-i omoarà ; doi tigani
tineri insurati de curând, i-au fost bhtuti panà s'au umflat si au
1) Longinescu si Patrognet, 1. c., p. 152.
21 Ibidem, p. 198-199.
5-4) Ibidem, p. 77, p. 87.
6) Del Chiaro, Revolutiile Valahiei. (traducere de S. Cristian) Iasi, 1929,
p. 29-30.
www.dacoromanica.ro
murit amAndoi, un tigan au scApat si s'au dus la Hotin sd sil tur-

ceased » 1).
Er mitul din Gauting in drum spre Constantinopol prin 1836-1838,
rAmAnAnd cAteva zile in Craiova pentru a vedea orasul, povesteste
urmätoarele: « Seara dupd ce cAldura s'a mai domolit, alergaiu
prin ora§ si vAzui o scend (pe) care nici fantazia cea mai indrazneatil
nu o poate inchipui. Printre alte vite o bo(i)eroaicA avea si mai
multi tigaM, printre care se afla §i o fatà foarte frumoasd de 15
ani, pe care o vAnduse unui §trengar cunoscut, pe doi galbeni.
Fata trebuia luatà tocmai pe cAnd eu treceam pe dinaintea
colibei mizerabile, din care auziiu un plAnset. Intrebaiu de pricina
plAnsului, care mi se §i spuse. PArintii, fratii, surorile plangeau,
dar ea fu rApità din bratele mamei §i dusà.
Ma apropiaiu de barbar ca sa i-o cumpar, dar el era bogat §i
rase de cei 50 galbeni cei-i (ii) ofeream, pentru ca sA-i pot oferi ei
libetatea ; zicea: &A doard el o cumpArase pentru plAcerea sa §i
dacA nu va voi BA i se supura o va bate pAnd va voi ; si cA dacA
eu vreau sil cumpAr tigani, el are cinci sute, printre care se gAsesc
§i fete foarte frumoase, care nu s'ar impotrivi, deoarece pe el
1-au slujit toate ; dar de aceasta este chiar amorezat si nu o dà
cu niciun pret.
Eu m'am dus la caimacam §i am vorbit pretutindeni cu cea
mai mare indignare, dar ei au rAs de prostia mea: 4 tiganii sunt
proprietatea noastrà §i putem face cu ei tot ce voim ».
In Bucuresti vede mai multi tigani cersetori fArà mAini despre
care auzise cil stapanii lor au pus sA li se taie. « Unul dintre ei mi-a
povestit cd tatAl sail a sugrumat pe boierul care voise sà-i taie
mAinile si ca de aceea a fost spAnzurat ».
Adeseori boierii dAdeau posibilitatea copiilor lor sa se o distreze »,
punAndu-i sa biciuiasca pe bietii tiginusi.
Se zice ca aceasta educatie este ceva zilnic ; parintii omoard
§i mutileaza dupa plac ; copiii trebue sa fie de cu vreme deprinsi
cu aceasta, sa aibe §i ei plicerile lor. Toti sunt tratati mai eau
decAt vitele » 2).
1) N. lorga, Studii .,si documente, vol. XXI. Bucuresti, 1911,p. 170.

2) Din Reise nach dem Orient, vom Erimiten von Gauting. 1836-1837.
Stuttgart, 1839, p. 71 si urmiltoarele (traducere de Gh. Bogdan-Duia., cu
titlul: Craiova de odinioard, dupá alAtori streini . In Arhivele Olteniei,
anul III (1924), p. 10.
www.dacoromanica.ro
De asemenea citez din « Amintirile » Dr. I. C. Severeanu, a

cArui crediatil n'o putem pune la indoialA, mai ales di cele po-
vestite sunt numai fapte trAite.
« ...Ba Inca s'a vorbit mult cum Grigorie Sturdza, fiul doinni-
torului Mihail Sturdza, fiind la masA §i pentrucA robul bucAtar
pusese prea multà sare in supà, a scos pistolul dela brAu si fret
nicio vorbA, 1-a impurat » 1).
SA nu ne mirAm ; nu este singurul caz. Un al doilea, povestit
de acelasi Dr. I. C. Severeanu, e urmAtorul: « Eram la scoalà §i
am auzit zornAitul fiarelor ; chid m'am uitat, am vAzut doi are-
stati cu fiarele de picioare, care duceau pe o scAndurà cadavrul
unui tigan, fost arestat.
Cadavrul era dezbrAcat in pielea goala ; mAinile i picioarele
atArnau pe laturile scandurii, fiind foarte ingustà, iar organele
sexuale erau descoperite la vederea a toatà lumea. Convoiul acesta
jalnic, era condus de doi soldati, unul inainte i altul in urmA.
PAnA sA ajung6 la bisericA unde se ingropau mortii, cadavrul
a alunecat de pe scAndurri in stradà. Arestatii care-I duceau,
i-au tras eke o injurAturà 0 1-au pus iar pe scAndurii.
In curtea bisericii, aIi arestati, sub pazA sApaserà o groapà
in care au aruncat cadavrul gol si-au dat pamant peste el » 2).
Venind vorba de inmormAntarea igani1or, inem sà arAtArn
cA in secolele trecute, ei nu erau inmormAntati la un loc cu cei-
lalti crestini, dupa cum se poate vedea din urmAtorul document.
« Si au fAcut Stefan cel Mare si biserica cea dintAi, duratà
de stejar, unde-i tintirimul vechiu, de se ingroapà robii acum
Situatia robilor ajunsese foarte grea si nu numai a robilor ti-
gani, dar chiar a rumAnilor sau vecinilor.
C. Giurescu aratà insd in studiul sAu « Dispre rumeini ca intre
robie Si rumAnie sau vecinalate era o mare deosebire.
« Ele nu numai ea nu s'au confundat niciodatA, dar nici mAcar
nu s'au atins. Erau doua stari cu totul deosebite. Fail de rob,
rumAnul sau vecinul era socotit ca om fiber » 4).
9 Dr. I. C. Severeanu, Din amintirile mele. Bucuresti, 1929, p. 44.

2) lbidem p. 41.
3) Dimitrie Dan, riganii din Bucovina. Cernauti, 1892, p. 17 (un pomelnic
al m5n4stirei Probata din 1825, citat de autor dupä Melchisedek).
4) C. Giurescu, Despre rumdni, p. 242 (Analele Acad. Rom., Memoriile
Sectiunii Istorice, Seria II, Tom. XXXVIII. Bticuresti, 1916.
www.dacoromanica.ro
Dupà Mihai Viteazul ins, lucrurile se pare cà s'au schimbat

oarecum, fiinda tgranii decàzuserà intr'o situatie foarte rea 1),
putând fi schimhati cu iganii, cateodatà la egalà valoare, iar
altddatà rumanii pretuind de trei ori mai mult deCat tiganii.
Acest fapt reiese precis din documentele de mai jos: In 1645,
Popa erban din DrAgoevti pe Mostivte, judetul Ilfov, impreuna
cu feciorii lui se rdscumpdrà de rumânie, dând nivte tigani in locul
lor, afard de movie pe care n'au voie a o rascumpgra.
« Deci cand au fost acum in zilele domnului nostru lo Matei
Vodà (Basarab), iar noi am càzut la tot sAborul mànästirii ca sà
ne slobozeascd, s. ne rdscumpardm de rumânie.
Derept aceia pdrintele egumenul i toli cdlugArii intr'alt chip
nu ne-au putut slobozi ca" n'au voie a cumpArarea movia msangstirii,
numai ce-am cblutat de am cumphat tigani de am dat in m'ara-
stire, capete pentru capete ava ne-a rdscumparat dela
indn'astire, insd numai capetele i feciorii ce ne va da Dumnezeu,
Med de movie i noi 'Inca sà fim nivte oameni in pace vi slobozi de
rumânie cu feciorii cu tot in veac »2). La 9 Ianuarie 1651, clucerul
Socol trimite o scrisoare cdtre Bravoveni « despre rum'anul sàu fu-
git la Rasnov i rascump6rat cu trei suflete de tigani
Documentul din 24 Februarie 1653, ne aratii Ca' un popà, rumân
de movie, al lui Iordache postelnicul se invoievte sä dea acestuia
doi tigani pentru a se putea rascumpdra el vi feciorii lui de rumdnie 4).
Se vede insd, cä nu s'a tinut de angajament, fiindcd postelnicul
obtine dela Domnie o carte de urmgrire. Gasindu-1, prin zapisul
din 6 Martie 1653, popa Manea din StAncesti se obliga sa" cum-
pere lui Iordache postelnic, un tigan, pentru care sg. fie iertat
feciorul sail de rumânie. ((j am pus zi pand la Pavte » 5), ter-
menul final cand trebuia sd dea tiganul cumpgrat. Probabil, ca-
el, popa Manea, ievise din rumânie in acest interval, &And un
tigan sau bani in locul lui, ava cum li fusese invoiala la in-
ceput.
9 A. D. Xenopol, Istoria partidelor politice, vol. I, partea 1. Bucurqti,
1910, p. 4.
Colectia Hurmuzachi, (N. Iorga), vol. XV. Bucure0i, 1913, partea II,
11)
p. 1195, doe. 2240; N. Iorga, Braouli Rorndnii (Studii si documente, vol X ).

Bucure§ti, 1905, p. 132-133.
4) N. Iorga, Studii i documente, vol. V, p. 483.
5) N. Iorga, Studii Si documente, vol. V, p. 484
www.dacoromanica.ro
VIEATA ROBILOR TIGANI IN LECURSUL TIMPULUI 79
La 1707 un oarecare boier a fácut « schimb doi rumâni Alexa

si Stan, &And cap pentru cap, un tigan si o tiganc6 »1).
In acelasi an, episcopul Ilarion, ngstavnicul mànàstirii Znagov,
admite impreund cu tot soborul, proegumenului Vasilie sd ràscum-
pere doi rumâni, &And in locul lor douà suflete de tigani « cap pen-
tru cap. In urma acestei intelegeri se dà zapis ca cei doi rumâni &à
fie ldsati in pace « iertati si slobozi de rumânie de &Are noi (epis-
copul) si de ciitre tot s'Aborul sfintei màngstiri, ei si feciorii lor câti
Dumnezeu le va da »2).
Schimb deci de vecini sau rumâni pentru robi -tigani si vice-
versa, aceasta insA nu s'a intamplat pretutindeni si intotdeauna.
Cu toatà situalla mizerabilà pe care o aveau rumânii, c6s5to-
riile dintre ei si tigani erau interzise 2), totusi pe sub ascuns ele
s'au Mcut. Astfel avem un document in care se spune Ca' sotia lui
Tudor tiganul « iaste rumânà »4).
Stilpanii tiganilor (domnul Orli, màn'astirile, boierii), vtizAn-
du-se in pericol a pierde robii prin cgsnoria lor cu rumânii sau
vecinii, intervin &à se dea, dupd obiceiul pàmântului, urmaoarea
hotàrire: « moldoveanul ce va lua tiganc6, earnâne si el tigan,
cum si femeia românc6 moldoveanc6 ce va merge dupd tigan
rilmâne si ea tigancg » 5).
Din casàtoriile intre tigani si rumâni sau vecini, cei mai in
câstig erau staptinii tiganului sau tigàncii, deoarece primeau pe
gratis un rob.
Documentul din 13 Mai 1759, spune &à « de vreme ce Profira
s'au primit de s'au unit cu Neculai tiganul Mergi si a lui Lupascu,
se numeste si ea tiganc6 si nu i se cade a-si cere partea din fecior,
ramAind si ea ca o tigancd, desi era Ruscii, si s'au dat toti feciorii
lor la stApAnirea MerAi si lui Lupascu »6).
1) A. D. Xenopol, Domnia lui Cuza Vodd, vol. I. Bucuresti, 1903, p. 419

nota 22.
3) Acad. Rom., doc. LXVIII/52.
3) Revista I. Neculce vol. I, Iasi, 1921, p. 119-120. (Ordin circular
dat de cátre Moruzi Voclá, la ispràvnicia Vasluiului ca sä se opreascA cununiile
Intre Moldoveni si Tigani).
4) Acad. Rom., ms. 5292, f. 49 verso.
5) Hurmuzachi, vol. XV, partea II-a. Bucuresti, 1913, p. 1195.
3) N. Iorga, Documenie privitoare la familia Callimachi, vol. I. Bucuresti,
1902, p. 425.
www.dacoromanica.ro
I ar acum, dupd ce am va.zut sanctiunile ce ar fi suferit tiganii

pentru crime si diferite abateri, precum i situatia c6sAtoriilor lor,
d5m mai jos pedepsele ce erau prevgzute impotriva celor ce ar
fi fAcut vreo silnicie tiganilor sau drepturilor lor, dupà cum urmeazà:
« Cela ce va vinde feciorul altuia sau robul altuia, sau fie pre
ce om, de va fi boieriu sa-1 bage in ocng, iará de va fi slugd ce
se dzice om mai de gios, de'ntAi s6-1 poarte de coadele cailor, de
aci sà-1 spanzure ; iard de va fi om de-a firea, atunce sà-i taie capul.
Denafard de aceastà curnplità certare, ce va lua asupra sa,
cela ce va vinde feciorul sau robul altuia, cade-i sà dea i pretul,
ce au luat, indoit Orintilor sau st'apanului acelui rob vandut ».
« Carele se chiam6 lotru i cand se va certa (judeca), nu numai
cela care are muieri slobode in casa lui sd chiam6 ce inca si cela
ce-si dà roabele i slujnicele de se desmiardà barbatii pentru
dobandà »1).
Numeroase carti domnesti se dau impotriva acelora care abuzau
cu ceva contra tiganilor.
Spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, nimeni n'are voie sil
despartà prin vanzare sau schimb, tigan de tigancg (sot si sotie)
panà nu vor creste copiii mari.
Astfel, la 1795, Teodor Callimach, domnul Moldovii (intre
1795-1799), dà o carte prin care face stiintà « tuturor cui s5. cade
a sti pentru igànci1e ce sunt a unui stlipan i sá cununä dupà
iganii altor stàpâni de vreme ce s'au hothrit cu testament, acele
tiganci sä nu se tragá de ciltre stapomii lor ca sá le despartä dela
iganii lor, ci sa rdmaie dupà tiganii lor nesupgrate i unde s'ar
afla iganii acolo sà mearg6 i tigancile dupa b5rbatii lor ti i-
ganca Inca sd slujeascd la st5pAnul tiganului i sà n'aibe voie
stapanul a o despArti pand vor creste copii i atunci &à se impartà
pe obiceiu i sä se scoatà un copil din mijloc sd se dea la stapanul
tigancii pentru slujba ei » 2).
Spre a nu fi instrblinati membrii sàlaselor, s'a hotdrit ca cel
ce-o vrea sà vanda vreun tigan sau tiganca, s'à fie dator sà intrebe
in-LAM rudele lui pând la a patra spith si de nu vor cumpära ei robii
numai atunci Ii poate vinde la strAini.
1) Longinescu i Patrognet, Legi vechi romdnefti. Bucuresti, 1912, p. 36
si 171.
2) N. Iorga, Documente privitoare 7a familia Callimachi, vol. I. Bucuresti,
1902, p. 426-427.
www.dacoromanica.ro
De aceea zapisul de vânzare va fi isciIit i de rude pArià in

a patra spità spre a nu face apoi recurs &à Ii s'a fkut nedreptate.
« Cine s'ar fi dovedit c'ar fi vândut robi, sau lucruri nemisc5.-
toare frirà protimisis va plati drept osAnda a zecea parte din pretul
lucrului vandut »1).
Rude le vor iscAli « zapisul vânziirii in soroc de domizeci zile
(de vor fi in Bucuresti) si de patruzeci zile de vor fi in afar5 in
pdmântul Tarii Românesti; iar cAti vor fi afar% din tar% sii nu
aibe priotimisis, nici sd se facri lor in stire » 2).
Din pricina puterii necontrolate ce o aveau peste robii tigani,
m5nastiri1e i boierii, si de care abuzau mai intotdeauna, unii din ti-
gani fugeau dintr'un principat in altul si din amândouà in Transil-
vania sau in Polonia uncle socoteau Ca vieala este mai usoara.
Boierii Si manastirile spre a sthvili exodul tiganilor, cer « acte
la mand spre a-i putea ridica de oriunde s'ar gasi i sà-i dea in
judecatà pe acei care-i st5panesc pe nedrept, iar pe tiganii fugiti
« s5-i iei de grumadzii, ca-s drepti ai nostri »3).
Scrisorile domnesti serveau drept autorizatii de ridicarea ro-

bilor fugii, oriunde s'ar fi gasit ei.
Din numeroasele documente de felul acesta citdrn urmritoarele:
Petru Bares in 1541, dà scrisoare credinciosilor sai boieri
« Gavrilas logoMt i Costin padrnicel » pentru ca oriunde ar gàsi
ei pe dreptii sclavi (robi) tigani ai lor, anume Greaca tiganca cu
fii sal, fie intre sclavii tigani ai oriicui, ca s'a fie tan i puternici
cu aceastà scrisoare a noastril a-i hia si a-i aduce la casele lor ;
si nimenea sti nu cuteze a-i opri sau a-i apàra dinaintea acestei
scrisori a noastre »4).
Prin urmare tiganii fugiti puteau fi ridicati dupd ordinul dorn-
nului din tot locul unde s'ar fi g5sit « ori in tigani gospod, ori
boieresti, ori calugiiresti »5).
Un document la fel e cel din 20 Alartie 1570 6), iar mai ttirziu
in a doua jum5ta te a secolului al XVIII-Iea, iganii puteau sa"
1) Codul Caragea (editat de Ion Palade), Bucuresti, 1907, p. 23.

2) Idem, p. 23.
3) N. Iorga, Studii qi docunzente, vol. XVI. Bucuresti, 1909, p. 313-314.
") Archiva Istoricli a Romeiniei, vol. III. Bucuresti, 1867, p. 197 (in ori-
ginal pe dreptii sclavi tigani * = IIpBHx xonomi gurani).
5) N. Iorga, Studii Si documente, vol. XVI. Bucuresti, 1909, p. 313-314.
°) Doc. din 1570 Martie 20 (Uricaritl, vol. XVIII. Iasi, 1892, p. 169-176)
6
www.dacoromanica.ro
fie ridicati i adusi Inapoi « prin marafetul ispravnicului de

Tinut » 1).
EvadArile, din tratamentul mizerabil pe care-1 suportau, erau
destul de dese si este lesne de inteles ca flU mic era numArul ti-
ganilor robi ce aveau pe constiintà si spinare, una sau mai multe
fugi, sau macar, o tentativd de fuga ; evadArile erau in directA
dependenta de modul cum erau tratati.
Boierii se asteptau de multe ori la fuga robilor tigani pe care
Ii aveau i chiar atunci când erau prinsi i adusi inapoi se temeau
sd nu le fugà din nou.
Un exemplu de felul acesta se vede din scrisoarea unui boier
cAtre fratele sáu, prin care-1 roagA sA-i trimeatà tiganul fugit,
pazit sdravAn, ca nu cumva sá mai fuga.
« Cinstite al meu mai mare ca un pArinte, dumneata bidii
Sandule, cu multà plediciune sarut cinstita mana dumitale. I MA
Documentele referitoare la tiganii fugiti se numkIril cu sutele, amintesc
ins5, nurnai pe cele de mai jos:
1567 Octomvrie 22, Arh. Stat., Sectia Istoricti.
(1585-1591) Acad. Rom., doc. CXXV1/115.
1619 Ianuarie 21, Acad. Rom., doe. CXXIV/177.
1625 Aprilie 21 Arh. Stat., M-rea Secul 1/4.
1655 Aprilie 17, Acad. Rom., doc. LXXXIX/131.
1671 Septemvrie 17, Acad. Rom., doc. LXXXIX/176.
1674 Octornvrie 16, Acad. Rom., doc. LXVII1/86.
1680 Martie 20, Acad. Rom., doe. 1X/24.
1699 Februarie 22, Acad. Rom., doc. CXXIV/135.
1716 August 25, Acad. Rom., doe. X/87.
1722 Septemvrie 21, Acad. Rom., doe. CLXXX/79.
1724 Noemvrie 3, Acad. Rorn., doc. CLXXIX/47.
1725 Mai 25, Acad. Rom., doc. CLXXIX/50.
1731 Martie 14, Acad. Rom., doc. CLXXX/113.
1734 lunie 1, Acad. Rom., doc. CLXXX/111.
1740 lulie 18, Acad. Rom., doc. CLXXX/84.
1742 Octornvrie 3, Acad. Rorn., doc. CLXXX/105.
1746 Aprilie 17, Acad. Rom., doc. CLXXX/99.
1756 Ianuarie 1, Acad. Rorn., doc. CIV/67.
1775 Noemvrie 21, Acad. Rorn., doc. CXXIV/93.
1781 Julie 16, Acad. Rom., doc. 1/249.
1782 Martie 25. Acad. Rom., doc. CXXXII/118.
1819 Februarie 12, Acad. Rom., doc. CXVIII/185.
1834 Martie 18, Acad. Rom., doc. CLXXXIII/35.
1) N. Iorga, Documente privitoare la familia Callimachi, vol. I. Bucuresti,
1902, p. 464.
www.dacoromanica.ro
bAdita, c'am trimis acest pantar la dumneata sd-mi dai tiganul

sa mi-1 aduca ; numai ma rog dumitale sa pui sa-1 puie la mare
pazA, cand mi 1-aduse
Cazurile acestea sunt numeroase si in tot cuprinsul àrii, ele
continuand 'Ana in ajunul completei lor eliberari. Astfel, la 1835,
Ioan Olcescu din Furduesti, judetul Arges, inainteaza jalba De-
partamentului pricinilor din Launtru c « i s'au facut nevazut un
tigan rob al sau din curtea sa cu aceste semne, Dumitru numele
lui, varsta de ani 15, la fala albenet butfoios, nasul earn, la trup
marunt i gros, ochi negri, parul capului negru ; precurn asemenea
si la 22 Iunie anul 1836, i-au mai fugit altul anume Iordache,
in varstA de ani 18, la trap de mijloc, suptiratic, la obraz negru
sibuzat, la cap chel »2).
Aceste cazuri, cu toate preciziunile necesare, se f5ceau cu-
noscute prin ziarele timpului, pentru ca sa se poata prinde mai
usor tiganii fugiti.
In afarA de raul tratament, o altà cauza care-i facea sa fug5
dela stapanul lor, era cautarea unei sotii, cad spiritul de familie
cu toga saracia lor era foarte desvoltat la tigani.
Stapanii care cunosteau aceasta patima matrimoniala a tiga-
nilor cautau s5 previna legalura casnica, sau cand faptul era
consumat, sa-1 repare.
Vom da mai jos dourt scrisori care sä oglindeasca cele afirmate
de noi: Catrina Donici roagA foarte mult, pe fiica-sa sà gaseasca
o tigancA pentru a-1 casatori pe fiul bucatarului *cà neinsurat
nu-i nadejde a-1 line ».
orice-i face sileste de-i insoara (e vorba si de altii) de 0-(i)
voia sa nu te pagubesti de dansii ». Anul 1704 3).
Un tigan neinsurat fugise dela stapanul s1iu i gasind o tiganca
la mosia unui boier, se insoarà cu ea.
Noul stapan trimite o scrisoare boierului dela care fugise
tiganul « ca sa stie ca este la el si sa-1 intrebe cat cere pe el, c5-i
va piiti, i Ii va da dupil cum ii va fi « pohta », numai sa-1 lase,
fiindca s'a casatorit cu o tiganca de a lui *4).
1) N. Iorga, Studei i documente, vol. XVI. Bucurqti, 1909, p. 332.
2) Buletin Gazeta Oficiala pe 1838, Nr. 37, p. 146; alte cazuri asem'anii-
toare la p. 262, 279, 298, 331, 355, etc.
3) N. Iorga, Studii i documente, vol. XVI. Bucure0i, 1909, p. 302.
a) N. Iorga, Studii i documente, vol. XVI, P. 305-306.
6°
www.dacoromanica.ro
84 VIEATA ROBILOR TIGANI IN DECURSUL TI MPULUI
Un alt act interesant care se refera la o cununie de tigani robi

e urmatorul, din anul 1844, Iulie 13.
« Cu multa plecaciune ma inchin dumitale cu sanatate cu-
coane Scarlatica.
Stiu ca avand dumneata o intinsa gospodarie, trebue sà fii
tare indeletnicit cu o multime de trebi i nici ea vei fi asteptat
sa prime§ti dela mine scrisoare dimpreuna cu mirele fetei dumitale
de tigan, dar pentruca insotirea prin legiuita cununie, oamenii
vorovasc ca ar fi ferieirea muritorilor, eu m'am silit a da sfars'it
acestii bune fapte. Deci iata Ca trimit pe mirele, ca dupa voroava
si alcatuirea dintre noi, are a se insoti cu roaba dumitale, precum
§i pre alt bdiat de tigan spre indeplinirea
Alaturez aici deosebit inscris i te rog luand i dumneata im-
pa'rtasire la o atat de bunh fapta, a careia dulceata Ii este si
dumitale cunoscuta, sa dai voie a se cununa si a binevoi a-mi
trimite §i dumneata un asemenea inscris.
Cu toata plecaciunea ma insemnez Gheorghe Pruteanu.
Cucoanei Zoitai sarutandu-i manile o rog sà ie(i)e i dum-
neaei imp artásire »1).
Din aceste trei scrisori, de mai sus, vedem grija pe care o aveau
anumiti stapani pentru robii lor, de altfel se intalnesc destul de
rar acesti stapani de omenie, care se purtau cu intelegere falà
de robii tigani, unii acordandu-le chiar libertatea.
Cu toate ca recompensarile i eliberarile de tigani erau foarte
rare, vom da cetire catorva acte de omenie:
ntr'un document din 1737, se spune: « ca sd se stie ca acesti
igani s'au tamplat de au aprins o arie cu pane (grau) si au fäcut
multa paguba ; pitarul Ilie i dumnealui (e vorba de rugamintea
mitropolitului Sucevei) au iertat acea pagubd »2).
La 8 Mai 1740 un boier libereaza « iarta din robie a, pe un
-tigan care voia sà ieie pe fata unui preot, i spune cà va fi slobod
sii se duca oriunde iLar placea, atat el cat i feciorii lui i sa fie
oameni slobozi 3).
Alt document din 20 Martie 1794 este un act de liberare a
unor robi tigani, de Care Dositei (Dosoftei), mitropolitul Ungro-
vlahiei.
') Revista Ioan Neculce* fasc. 6, Ia§i, 1927, p. 235.
2) N. Iorga, Studii gi documente, vol. XVI, p. 326.
2) N. Iorga, Studii qi documente, vol. V, p. 102, nota.
www.dacoromanica.ro
« Toate lucrurile ceale bune Cate au rAvna sufleteasca si sa fac,

sunt si lui Dumnezeu placute si de oameni caudate si sufletului
de mare folos si ajutor, drept aceia si smerenia noastra aceasta
socotind in sine, din bun cugetul nostru, ne-am indemnat i am
iertat cu desvaret.yitei slobozire din jugul robiei, pe Oancea tiganul
cu nevasta lui Maria si cu copii lui cati ii are pAnd acum si Cali
ii vor naste de acum inainte, carele macar Ca el au fost al mana-
stirii Caldarusanilor.
i numai femeia lui au fost cumparata de noi, insa si pentru
dansul avem tigan dat in lac de manastirea Caldarusanilor si
fiindcei ne-au slujit cu toatei seirguinta yi cu toatei dreptatea, la pos-
luyania casei ce s'au incredintat, am ramas multumiti de dansul
si indatorati a fi cunoscutä slujba lui, pentru care si dela noi i
se face plata cu multumire, iertáciune din supunerea robiei ateita
pre dansul cat §.i pre femeia yi copiii lui.
*i spre a lor incredintare le-am dat si aceasta carte a noastra
ca sa o ail:4 de buna adeverire » .
Acest document de mai sus este iscalit de Filaret mitropolitul
Ungrovlahiei.
In 1803, postelnicul Ene Saseanu din bunavointa lui iarta din
jugul robiei pe Maria tiganca, « fiindca m'au cautat din mica
copilaria ei cu toate slujbele cu dreptate, atat pe mine cat si pe
copiii mei si cunoscand dreaptd slujba ei, dupd moartea mea sa
nu aiba nimerea (nimeni) treaba cu &Ansa, atat feciorii mei cat si
featele mele si alt neam al meu, rugand si pe prea sfintia sa parin-
tele episcop ca &A intareasca acest zapis cu iscalitura » 2). i
inteadevar in afara de alte persoane care intaresc acest act se
afla si iscalitura, in greceste, a episcopului Constantin de Buzau.
Din testamentul unui boier oltean, din anul 1820, extragem
urmatoarele: « Pa Gheorghe Talaz tigan impreuna cu nevasta lui
Ilinca si cu fiu-sau Matei, prin diata raposatei sotii mele, i-am
iertat, insa dupa moartea mea, hash' si eu printr'o diata ce am
facut pe aceea vreme i-am fost iertat.
Deci, fiindca in 38 de ani de cand m'am casätorit, i-am avut
In curte nefipsiti si mi-au slujit cu toatA credinta odihnindu-ma
la toate pentru slujba lor, ii iert pe cate trei si iert si pa copilul
') Acad. Rom. ms. 760, p. 103.

2) Acad. Rom., doc. CXXVII/190.
www.dacoromanica.ro
lui Matei anume Tanasie, cum si cati copii va mai face cu Ilinca
nevasta lui.
Inca ddruesc i loc de cash' pa care i I-am dat cid si I-au ingradit
ca sti-1 stilpaneasca fara dijma i fara nicio suparare »1).
In afara de iertarile stapanilor lor, tiganii mai puteau deveni
liberi in urmatoarele cazuri: incheind contracte de rascumparare
cu proprietarul sau cumparand diferite proprietati; in modul
acesta tiganii erau desrobiti, devenind I Romani noui »; o ase-
manare cu cei din Ungaria care deveneau I Unguri noui »2).
Un document dela Joan Vodd cel-cumplit spune urmatoarele:
« am dat acestui tigan anume Nicola o treime din cincimea sa-
tului Balotestii 3) i cu loc de moard in apa Putnei, care teritoriu
ei-I cumparase el cu 120 zloti tataresti Inca in zilele lui Alexandru
Voda (Lapusneanu) dela Toma i sora lui Stana i nepotul lor
Dumitru, trebuind bani lui Toma pentru a se rdscumpara din
pedeapsa morii, deci sa-i fie lui Nicola cu tot venitul i nimenea
sa nu se amestice contra acestei carti a noastre. Iasi 1572 »4).
In afard de iertare i rascumparare, tiganii se puteau desrobi
si din vina stapanului.
Exemplu: « Cel ce-si va da roaba sa se desmiarda nestine cu
&Ansa pentru dobandä, acesta-si pierde puterea ce are asupra
roabei, i ramble roaba sloboda si mai vartos giudetul sa-1 sar-
guiasca sà o marite ; iard de nu o va marita cat mai curand sa-1
certe pe stiipan cu ocna » 5).
« Pentru Calpuzanii ceea ce fac bani rag i pentru certaria lor:
de &à và scula o sotie (tovards) de-a calpuzanilor i va vadi care

giudet pre cealialalte solii, ceia vor pieri toti pre deala lor, iard
cela ce i-au vadit, sal nu aibe nicio certare ; iard de nu va fi sotie,
sa aibe dar dela giudet ; iard de va fi rob, sd nu-i dia alt dar, numai
sci-1 slobozeasca, sa nu mai fie rob » 6).
1) Archivele Olteniei, 1925, p. 176-177.

2) Hurmuzachi, vol. X. Bucuresti, 1897. Prefata de N. lorga, p. 80.
3) Comuna Balotesti, e situatfi pe malul drept al Putnei, intre Milgura
Putna (apud Dict. Geografic, vol. I, p. 519).
4) Archiva Istoricit a Romdniei, vol. I, p. 111.
5) Longinescu si Patrognet, Legi vechi romdnevi. Bucuresti, 1912, p. 171.
6) Ihidem, p. 78.
www.dacoromanica.ro
VALOAREA ROBILOR TIGANI
Prin « valoarea robilor tigani », nu intelegem deck, pretul de

vânzare, sau schimbul in naturà echivalent valorii individu-
lui rob.
S'a aatat ca, dup5. legile Orli, tiganii erau considerati in sfera
bunurilor nemiscaoare, urmând a fi schimbati, vanduti ori d'a-
ruiti dupà placul st6p5milor, servind cateodatà si ca unitate de
schimb.
Pretul robilor varia dupà varsta, s'an'atate, hàrnicie, « de au
fost fugari ori ba » si dup6 insemn'atatea slujbei ce-o indeplineau.
Se putea vinde chiar o « jumatate » de rob adic 5. jumatate
din numàrul copiilor care i s'ar fi cuvenit unuia dintre soti, si un
document din 1724, ne aratà o vânzare de felul acesta.
« Deci eu am vândut numai gium6tate de tigancà, cu partea
ei ce ar fi avand din copii, drept cincisprezece lei bani vechi »1).
Vom aràta cateva confirmgri si acte de vânzare spre a cu-
noaste pretul robilor tigani si criteriul dupà care era dat.
Prin documentul din 29 August 1480, dat la Suceava, tefan
cel Mare confirmd lui 116rman, parc5labul de Cetatea Mba, ateva
ocine si cumpgrgturi ale sale « si un tigan cu numele Lalu cum-
pàrat dela Voica, fata bbitrAnului Ponici, cu 70 zloti »2).
In Septemvrie 1480, acelasi domnitor, confirma clucerului
Duma si sotiei sale Nasta « stgpanirea peste trgi sAlase de tigani
cumparati de Petru BrAescul dela Drigoiu si dela Ioana cu 50
zloti tatAresti »3).
In secolul al XVI-lea, vanzririle tiganilor in Muntenia se faceau
in aspri. Astfel, pe la 1555, egumenul Mitrofan cump6r5, dela
Socol postelnicul, douä tigànci cu 250 aspri si altele douil im-
1) N. Iorga, Studii Si documente, vol. XVI, p. 317.
2) i 2) I. Bogdan, Doc. lui ,Stefan cel Mare, vol. I. Bucure§ti, 1913, p. 242
i p. 245.
www.dacoromanica.ro
88 VALOAREA ROBILOR TIGANI
preund cu un biliat pentru 1000 aspri 1) ; iar la 1571, logofaul

Tatu cumpArd dela sf Arita mitropolie, « un tigan in pret de 1000
aspri bani gata »2).
Probabil cil acest tigan sd fi fost un tAndr priceput, voinic
si sAnatos, de s'a platit o sumil atAt de mare pentru el.
Dela Alexandru Vodd al II-lea (1568-1577) se pAstreazd un
document din 12 Ianuarie 1575, prin care se dau lui Plop vdtaful,
din Dobrunul, douA tigance Visana si Sora cumpArate cu 100
aspri turcesti si alte roabe » 3).
In 1600 4), un tigan este vAndut pentru un cal « pretuit dirept
cincisprezece galbeni bani buni »; in 1602, Ion tiganul cu sotia sa
Boba si un copil sunt vAnduti cu 4000 aspri 5), iar in acelasi an o
tigancA, singurà, este vAndutd cu 1200 aspri 6).
In 1612, gAsim un alt document curios prin care un tigan
Dumitru se vinde cu toate ale sale negutAtorului Stan « cum s5.-i
fie tigan de movie si de strAmosie, dirept un cal si dirept 600 bath
(aspri) si mi-au dat hier 20 oca drept 200 bani, de mi-am f Acut
ciocane si mi-au dat o pereche de foi dirept un galben si am mai
luat eu Dumitru tiganul ughi sase de m'am plait de un Turc,
ce mi-a cAzut asupra »7).
In 1613, marele paharnic Lupu Mehedinteanul cere confir-
marea dela Radu Mihnea \Todd pentru tiganii care ii cumpArase,
« un Was cu 5000 aspri gata si cloud tigrinci cu 2 boi, pretul
2000 aspri » 8).
Tot Radu Mihnea confirmd la 8 Ianuarie 1613, lui VIAdut
Bibescu stApAnire peste niste sAlase de tigani pe care le cum-
parase. *i iarisi au cumpArat VlAdutul un tigan anume Stan
cu tiganca lui si cu feciorul lui, dela Floarea fecior RAmcii din
1) Alex. *tefulescu, Mandstirea Tisinana. Bucuresti, 1909, p. 245.
2) Archiva Istoricei a Romanici, Tom. II, p. 48.
3) *t. Metes, Relatiile comerciale ale Tdrii Ronainesti cu Ardealul. Si-
ghipara, 1921, p. 139 nota 4; aminteste e dou5. tigance webe s, lard sd dea
explicatia acestui cuvânt; Const. Cdpitanul Filipescu, Istoriile Domnilor
Tdrii Ronidnesti, ed. Iorga. Bucuresti, 1902, p. 74, nota 3.
4) Acad. Rom., doc. XXXVII 112.
5) Acad. Rom., doc. IX 50.
6) Acad. Rom., doc. CXXVI/98.
7) A. D. Xenopol, 1st. Ronidnilor. Iasi, 1890, vol. III, p. 561 (apud Archiva
1st. a Rom., p. 128).
8) Alex. *tefulescu, Doc. din Gorj. TArgu-Jiu, 1908, p. 332-342.
www.dacoromanica.ro
VALOAREA ROBILOR TIGANI 89
I3desti drept 4000 aspri i iardsi a cumpdrat VIddutul si cu fratele

sdu Radu cel vitreg un sdlas de tigani dela Neagoe din Crasna
drept 9600 aspri ; i iardsi au cumpdrat VIddutail cloud tigance
anume Stana i Voica dela Androne din Albeni drept 600 aspri
gata » 1).
Vedem cd un sdlas a fost pldtit cu 4000 aspri, iar celdlalt
cu 9600, de bund seamd cd al doilea se compunea din cel putin vase
persoane i acestea toate sdniitoase si in perfectd stare de a munci.
Un an mai tarziu, in 1614, un salas este prquit i vândut
cu 10.800 aspri gata 2).
La 1631, se vinde in Moldova, la Iasi, tiganul Platon pentru
« 20 galbeni bani buni si o iapà » 3) ; 1634 logordtul Bratul
vinde pe Sinca cu tiganca lui si Simeon si muma lor « derept doi cai
fi cinci coti de postav, insd acesti tigani sunt fugiti la Moldova in
tigdnia domneascd 4) 1640 o tigancd este vândutd in pret, de
10 galbeni i neavând cumparatorul bani au dat in schimb doi boifi
300 aspri 5) 1643 un tigan este vândut pentru 100 vedre de
vin 6) 1644 o tigancd este pretuità cu urmritoarele vite : cloud
bivoli(e mari, cloud gonitoare, doui mcinzati ci cloud vi(ele'7).
Matei Basarab la 1644, confirmd jupdnesii Anca, sotia lui
Frdtild stolnicul din Rovinari stdpanire peste mai multi tigani.
« i iar sd fie jupdnesei Anca o tigancd anume Stana tiganca, fata
lui lands tiganul pentrucd a cumpdrat-o Fratila stolnicul, brir-

batul jupdnesei Ancdi dela Cioand comisul si dela frate-sdu
Gheorghe cu 4000 aspri gata si cu zapis de vânzare dela mâna
lor i cu marturie : 5).
Pretul robilor si in special al ferneilor roabe creste necontenit
in decurs de o sutd ani, fiindcd vedem cd la 1555, cloud tigänci se
vindeau cu 250 aspri, la 1590, una singurd cu 600 aspri i la
1644, ajunge &A fie vândutd o tigancd cu suma considerabild de
4000 aspri.
') Alex. Sjefulescu, Doc. din Gorj, TArgu-Jiu, 1908, p. 328.

8) N. Iorga, Studii Si docurnente, vol. XVI. Buc., 1909, p. 296.
5) Idem, doe. CXXIV/92.
6) Idem, doc. CXXIV/102.
7) Idenz, doc. XC/44.
8) Alex. *tefulescu, Doc. din Gorj. TArgu-Jiu, 1908, p. 511.
www.dacoromanica.ro
Probabil ca aceasta tiganca sa fi avut insusiri deosebite, sà

fi fost frumoasa, sau poate valoarea banilor era mai mica in acel
timp.
Tiganii nu erau vanduti, obisnuit, numai dintr'o necesitate
materiala, ci de multe oH erau i vanzari de rascumparare.
Astfel avem un caz foarte interesant in care un tigan furase
sase cai i fusese prins de capitanul tinutului care il condamnase
la spanzuratoare.
Ca sa scape de aceasta osanda, el se vinde impreund cu familia
lui, ieromonahului Teodosie dela mänastirea Strehaia, care pla-
teste pentru el suma de 30 galbeni, bani gata, capitanului ca
sa-1 scape dela spanzuratoare.
Atat zapisul tiganului dat « la mana parintelui ieromonah »,
cat si al capitanului Preda Bologa ca a vandut pe tiganul rdscum-
parat, impreund cu familia lui, mänastirii, ca sa nu se mai amestice
nimeni in aceasta vanzare, « iar eine se va scula cu vreo Ora,
sa n'aibe nicio treaba la manastire, ci sà caute la mine », se ga-
sese in capitolul <<Documente> al acestui studiu.
De asemenea iganii incliii pentru oarecari hoii, puteau fi
scosi dela inchisoare daca platea cineva pentru ei.
Exemplu: « Acest tigan este al meu Gavril Lecài, caH 1-am
scos din temnità; i-am dat pentru dânsul 16 lei, lui Toader stol-
nicul, pentru un cal ce i-au praptidit tiganul acesta »1), iar mai
tarziu, in 1709, un oarecare Habilsescul a scos pe tiganul Gavril
Nevriga dela pierzare, fiindca Mouse niste furtisaguri 2).
Pentru documentare cat rnai cornplecta, dam mai jos, cateva
acte de vanzare si cumparare.
Intioun document din 1630, se spune « Eu Gavril Tautul am
tocmit cu dumnealui Gheorghie Rosca, vistiarnicul i i-am vandut
ai nostri de mosie tigani, anume Tecla cu feciorii sai Constantin
si Lupul Si cu fetele ei Catrina si Vasilca f i cu feciorii lor, drept
douazeci lei, bani gata, ca sa fie dumisale direapta cumparatura
dela noi, ca sa-si faca i deres domnesc pre dansii » 3).
Intr'un document (ispisoc sarbesc) din 1635, dela Vasile Lupu
se vede ca un oarecare Dumitru Hromu, nepotul Doamnei Maricdi
9 N. Iorga, Studii Si documente, vol. XVI, p. 314-315.

2) N. Iorga, Studii i docurnente, vol. XVI, p. 306.
3) Ibidern, p. 295.
www.dacoromanica.ro
« au vandut ai sai drepti serbi tigani anume Pepelea feciorul lui

Gavril si cu feciorii lui drept zece ughi rosii » I).
La 17 Aprilie 1675, jupaneasa Lica impreund cu sotul ei valid
un tigan anume Radu cu 30 taleri « ca sa fie movie ohabnica el
si feciorii lui si feciorii feciorilor lui » 2).
La 1692, Iunie 17, « Gorovei zet Lupascu de Ninesti, vinde
pe tiganca Marie cu un copil, cu 20 lei batuti » 3).
In 1650, sotia unui boier lasa cu limba de moarte pe un tigan
al ei, unei rude ca sa-I vanda si din pretul ce se va obtine pe el sa
se plateasca datoria ei la doi Turci si sii-i faca 300 liturghii si 8
saracuste 4).
Vanzarile nu se faceau numai cu bani, ci de multe ori in alte
bunuri si chiar produse alimentare, care echivalau valoarea robului.
In acest sens este un dgcument din 1641, dela Vasile Lupu:
« adica. noi Ion Focea uricar cu femeia mea Marica, stranepoata
Petre Ezereanului, scriem si marturisim cu scrisoarea noastra,
cum noi, de a noastra buna voie, am vandut al nostru drept tigan
anume Ionascu fecior lui Ursu Piscoaei. Acesta 1-am vandut
dumisale vornicului Savin drept un poloboc de miare, pretuit
drept zece galbeni, cu feciorii lui ce-i va avea. Acest tigan este
mie dare si miluire dela maria sa domnul nostril Vasile Voievod,
pentru slujba noastra, ce am slujit mariei sale.
Deci sa-i fie dumisale tigan si rob cu feciorii lui ce va avea si
&Ili Ned durnnealui direasd domnesti » 5).
Din cuprinsul documentului acestuia rezultà ca mierea care
o dadea pentru acel tigan, valora numai zece galbeni ; deci, ti-
ganul era probabil batran sau cu alte defecte, fiindca valoarea
lui se reduce numai la jumatate, in comparatie cu ceilalti robi
care i-am vazut 'Ana acum.
In al doilea rand, se vede ca tiganii vandati, aveau nevoie
cateodata de confirmarea domnului « prin derese domnesti ».
In 1709, un oarecare boierinas avand fata de un Turc o da-
torie de 40 vedre miere si neavand de unde sa-i dea nici miere
2) N. Iorga, Sludii si docurnente, vol. XVI, p. 296.
2) Acad. Rom., ms. 500, p. 103.
3) N. Iorga, Studii si documente, vol. XVI, p. 301.
4) Acad. Rom., doc. XLI X 17.
5) T. Codrescu, Uricariul, vol. XX, p. 71 (apud. V. C. Nicolae, Priviri
asupra vechei organizari administrative a Moldovei. BarIad, 1913, p. 84).
www.dacoromanica.ro
nici bani i ca sa nu-1 dea Turcul in judecatd Ii vinde un tigan

nepotului sàu, pentru a pldti nepotul, mierea, Turcului.
Nepotul « au pldtit cinci orti de vadra precum umblá miarea
acum » 1) ; in total 200 orti pretul mierei si totodata pretul tiganului.
Un boier caruia Ii fuge o tiganca dupà un tigan strain, este
silit s'o vanda vrând, nevrând, fiindca tot nu se mai intorcea la
el, spunând ca « n'am putut s'o tin la casa mea si am vândut-o
dumisale, drept 16 lei bani buni » 2).
Unul face schimb un tigan pentru o bucata de pamânt « pentru
o ocinti in satul Galbini din judetul Neamtului 5 .).
Dar ceea ce este si mai interesant, e schimbul unor tigani
pentru niste acte ; fapt intamplat spre sfarsitul secolului al
XVII-lea: « Adeca eu Apostol Catargiul scriu cu aceastd scrisoare
a mea pentru tocmeala ce am cu dumnealui Miron Starce pentru
niste direse a Cordstanului ce's la mine ; deci dumnealui mi-au
dat douà salase de tigani, care mi-or pldcea, dinteacesti tigani a
Corastanului, iard eu dau dumisale toate zapisele i uricele
cate vor hi a Corastanului la mine » 4).
Sub Antioch Cantemir o tiganca e poprità pentru datoriile
sotului i vanduta lui Constantin Cantemir pre cdnd au fost in
boierie clucer mare « pre cloud iape cu mândzi 5).
Altadata, un vad de moard este echivalent cu doua igànei 6).
In 1732, o tiganca este vânduta cu 32 zloti 7).; in 1734, o fatil
de tigan vanduta cu 37 zloti 8) ; in 1746, o fata de tigan cu 20
taleri 8) ; in 1749, patru suflete de tigani cu una suta taleri 10) ;
in 1759 nouà suflete de tigani vândute cu 250 taleri ").
La anul 1759, Mierla tiganul este vândut impreuna cu sotia
si trei copii pentru 120 lei 12).
La 1760, Gheorghe Beldiman mare stolnic dii o casa, « in
Iasi, la capiltul rapii pe Vitdoae » lui Toma Luca fost de asemenea
mare stolnic, in schimbul a trei suflete de tigan 13).
9 N. Iorga, Studii i documente, vol. XVI. Buc., 1909, p. 306.
2) Ibidern, p. 312.
3) Ibidem, p. 327.
4) Ibidem, p. 304.
5) Ibident, p. 344.
°) N. Iorga, Soidii i documente, vol. XVI. Buc., 1909, p. 344.
7-19 Convorbiri Literare * (1888), p. 902-906.
12) Gh. Ghibrinescu, Surete i Izvoade, vol. XXV, p. 41-42.
13) Acad. Rom. ms. 783, f. 37 verso.
www.dacoromanica.ro
1760 tefan Bosie fost mare jicnicer dà o pivnità din ulita

Hagioaei lui Vasile BuhAescul fost mare paharnic, pentru niste
tigani.
« Aceastà pivnità am dat-o dumisale paharnicului Vasile Bu-
hileseul schimbilturà pe igani, adicri mi-au dat dumnealui mie ti-
gani pe acea pivnitä cu tot locul, mosie dreaptà mosie, de vreme ci
tiganii mosie si socotesc, iar bani dela dumnealui n'am luat si
pe ate suflete mi-au fost tocmeala cu dumnealui sd-mi dea, mi-au
plinit deplin »1).
1774 Giura Colivera schimbil cu mAndstirea Strehaia, sapte
bivoli ai sài cu un tigan al mAnAstirii « precum sA sA stie ea' am fd-
cut schimb cu sfAnta mAntistire de am dat la sfAnta mAnAstire
bivoli sapte, insd douà bivolite cu puii lor si trei turmaci gonitori
si ei mi-au dat dela sfAnta mAnAstire mie un copil de tigan anume
DrAghici »2).
1779 Nicolae Cantacuzino mare paharnic dà vArului sAu, lui
Vasile Neculce mare stolnic, niste tigani schimb pentru un armAsar
mare si alte trei perechi 3).
La 1784, o familie de tigani compusA din cinci suflete este
vAndutà cu 235 taleri, patru suflete cu 200 taleri, iar un copil
ce este ciung de o mAnd cu 35 taleri 4).
Tot din acest an intr'o foaie de zestre sunt trecute zece suflete
de tigani pretuite la suma de 500 taleri, ceea ce arata ca valoarea
unui rob tigan, in acea vreme, era cam de 50 taleri 6).
Intr'un document ni se arata cii « a cumpArat Vladul un tigan
anume Dragul fiul Danii dela Socol din Padii cu 1500 aspri gata
si, iar a cumpgrat Vladul o tigancil anume Neacsa dela Radul
Paste cu 1000 aspri gata ; i iar a cumpArat Vladul un tigan
anume Lupul 1 i o 1 igancii anume (loc liber in document), dela
Radul Arcii cu 2000 aspri gata 6).
La 1800, « egumenul miniistirii Govora dii o fatil de tigan
schimb pentru o pereche de tingiri de arainA »7).
'I Acad. Porn., doc. XVI 43.

2) Acad. Rom., doc. XCI 108.
3) Acad. Rom., doc. CXXI 2.
4) Convorbiri Literare s, XXII. (1888), p. 910.
5) Thidem, p. 626.
6) Alex. *tefulescu, Doc. din Gorj. Thrgu-Jiu, 1908, p. 331.
) Co nvorb iri Literare s, XXII (1888), p. 626.
www.dacoromanica.ro
94 VALOAREA ROBILOR TIOANI
La 1803, a fost vAndutA Manda tiganca cu 170 taleri, probabil

fiindcA a fost « o tigancd cu mestesug bun », iar la 1805, o tigancil
este fAcutà schimb pentru o pereche de boi buni de frunte,niar un
o bon de frunte » valora pe acea vreme 10 taleri 1).
1814, Varlam se invoeste cu pArintele Neofit Mireon nAstav-
nicul mAngstirii Znagov ca sà dea sfintei mAnAstiri patru capete
de bivoli o Inst douà bivolite fAtiltoare i doi bivoli mari » pentru
un tigan care se « incArdosise » cu o tigancA de a lui 2).
VAnzarea de robi ajunsese sA se facil pe o scard atAt de in-
tinsg, 'Inca in prima jumAtate a secolului al XIX-lea, iganii robi
erau ingrAsati i inuti foarte bine pe mAncare, deoarece fiind
vAnduti cu c.Antarul, valoarea lor depindea de greutatea pe care
o aveau.
Ocaua de came de tigan se vindea cu 2 galbeni ; chiar copii
de t 'AA se vindeau cu cAntarul, din care se cuvenea cantaragiului
de fiecare individ vAndut, tAnAr sau btitrAn, cAte o jumAtate
de sorocovilt « numai pe cei cu meserii alese la curte ; ca buditarii,
lAutarii, etc., nu-i vindeau cu cAntarul, ci ii plAtea aparte dupil
mestesugul lor »3).
Roaba (femeia) de obiceiu era plAtitA mai putin cu o treirne
decAt bilrbatul, iar copii nevrAstnici pe cAte jumAtate de pret.
Cei mai putin pretuiti erau « tiganii bAtrAni i sterpi i Idesi
de cei fugari »4), deoarece nu prezentau pentru viitor, cei dintAiu,
puteri de muncd i perpetuare a rasei, iar ceilalti, garantie de sta-
bilitate.
Din documentele mentionate mai sus, am vilzut ca prquirea
robilor se fAcea dela individ la individ si se schimba in fiecare
secol, dupa valoarea banilor.
Nu se faceau numai vAnzAri i cumparari, ci i schimburi
ligani pentru tigani », 5) apoi cu diferite lucruri i animale, de va-
loare echivalentd robului tigan.
1) Convorbiri Literare *, XXII (1888), p. 626.
2) Acad. Rom., doc. XX 84.
3) Jean Bart, I ntr'o Sdmbeitd. (s Cugetul Românese *, 1922, Martie 2).
4) N. Iorga, Studii i documente, vol. XVI, p. 180.
6) Exemplu: 1636 Februarie 9 Acad. Rom. doc. CLXXIX/11.
1677 Iunie 25 Acad. Rom. doc. CLXXX/133.
1703 Noemvrie 22 Acad. Rom. doc. CLXXXIII/74.
1716 Iulie 20 Acad. Rom. doe. CLXXX/112.
1724 Septemvrie 25 (Arh. Stat, M-rea Secul. Pach. I Nr. 26).
www.dacoromanica.ro
Reiese dar, din notele ardtate, cd robii Iigani aveau o valoare

insemnata si eh' in ziva de astdzi, conform valutei, un individ rob
ar insemna intre 8.000-20.0000 lei.
*) (urmare la nota 5 dela p. 94).

1725 Septemvrie 6 Acad. Rom. doc. CLXXIX/53.
1730 Aprilie 19 Acad. Rom. doc. CLXXIX/57.
1730 Aprilie 19 Acad. Rom. doc. GLXXIX/58.
1742 Februarie 2 Acad. Rom. doc. CLXXX/82.
1772 August 25 Acad. Rom. doc. GLXXX/103.
1772 Septenavrie 7 Acad. Rom. doc. CLXXXI/102.
1778 Decemvrie 2 Acad. Rom. doc. CLXXX 104.
1784 Iulie 6 Acad. Horn. doc. CLXXX/98.
www.dacoromanica.ro
TI GANII ROMANI VAZUTI DE CALATORI STRAINI
Ne vom ocupa in acest capitol de informatiile pe care le-au

lasat strainii referitor la tiganii care erau cuprinsi in actualele
hotare ale Romaniei Mari, pe acele vremuri insa, unele provincii
in care locuiau erau supuse popoarelor vecine.
Calatorii care erau in trecere prin lana noastra sau care aveau
tinte mai departate, misionarii catolici trimesi din Apus pentru
a intari sau face noui adepti, tot felul de oameni, diplomati care
trebuiau sa se clued in Orient pentru aranjarea chestiunilor politico-
cornerciale i profesorii sau secretarii familiilor boieresti din se-
colele XVIII si XIX, ne-au lasat o multime de amintiri foarte
interesante despre tigani.
,5 i pentruca ar fi pacat sà Malaria uitate prin volumele care
s'au tiparit, m'am gandit sa le redau in acest capitol, sa stim td
noi ce credeau acesti straini si cat ii interesau tiganii din Romania
de astazi.
Primii care incep sh ne procure stiri despre ei, sunt chiar din
a doua jumatate a secolului al XVI-lea i continua Oral in zilele
noastre, in special in ultimul timp Francezii, Englezii i Ame-
ricanii.
Dacd i-am pomeni pe toti calatorii am face o lista destul de
numeroasa, vom cauta 'lima, 85-i amintesc numai pe acei care
au pagini cu totul interesante despre tigani.
Intre acesti straini au fost unii adevarati artisti care au cautat
sii-i irnortalizeze intr'o gravura sau schip oarecare.
Asa, artistii francezi care au calatorit in rile noastre pe la
sfarsitul secolului al XVIII-lea i pant( in a doua jumatate a se-
colului al XI X-lea, au fost necontenit frapali de pitorescul putin
obisnuit al tiganilor nostri.
Orientalismul, misticismul, lenea de multe ori leganata subt
coviltirurile carutelor care ii duceau de colo, colo, siretenia 10
www.dacoromanica.ro
TIGANII ROMANI VAZIJII DE CALATORI STRAINI 97
coloarea bronzata a tiganilor, au fost motive pretioase pentru

penelul artistului, sau pana scriitorului.
Erau tigani §i in Virile din jurul nostru, dar nu prezentau
atata farmec ca cei din Romania.
Scriitorul §i pictorul strain se izbea in tam noastra, de bor-
deiul §i figura ve§nic caracteristica a tiganului §i astfel, era vazut
« subt toate aspectele lui de maimulA umana, langa demnitatea
sigura a taranului nostru, langa neastamparul raselor orientale »1).
i intr'adevar nu este nimic mai exact spus, asupra tiganului,
decat Ca este o maimutd umana, deoarece el este cel mai fidel
imitator al laturei vesele umane.
Veselia lui se confunda cu saracia neagra, iar durerea §i lipsa
sunt atat de trecatoare, ca i se par ca nici n'au fost.
tie sa treaca peste toate necazurile si nu tine seama de ele,
absolut deloc ; ori tocmai aceste insu§iri atrageau atentia tuturor
i in special a strainilor, care au lasat tot felul de marturii despre
tiganii no§tri.
Calatorii straini care au trecut prin tam noastra ating un
numar destul de insemnat §i numai in cartea lui Al. Sadi Ionescu 2)
sunt amintiti 199 de astfel de calatori, incepand din prima ju-
matate a secolului XIII (1246) §i pana la 1650, dar in afara de
ace§tia §i dela aceasta data pada in zilele noastre, sunt Inca multi
altii, pe noi nu ne intereseaza insä, decat acei care pomenesc de
I igani.
In ceea ce prive§te ace0i straini ii voiu aminti in ordine cro-
nologica.
Primul este Cristian Chessaeus care vorbete in « Ruinae Pa-
nonicae » despre tigani cari sunt lipsti « absolut de orice drept
omenesc », avand §i cateva versuri referitoare la ei:
« Hic etiam Zigani plebs est adsueta rapinis
Stamineisque habitare casis, incude metallum
In varias optant, ut proles Lemnia, formas » 3)
') N. lorga, Istoria Rornemilor prin cilleitori, vol. IV, ed. II. Bucuresti,
1929, p. 4.
2) Al. Sadi Ionescu, Bibliografia edldtorilor strdini in tinuturile romdnesti.
Bucuresti, 1916. (Acad. Rom. II, 128576).
3) St. Bezdechi, Christian Chesaeus f i Romdnii (in e Anuarul Institutului
de Istorie nationala . vol. IV, p. 448).
G. Chesaeus, Ruinae Panonicae. Viteberg, 1571, ed. I si ed. II, la 1797 p. 22.
7
www.dacoromanica.ro
98 'MANN ROMANI NAZUTI DE CALATORI STRAINI
Urmeazd Paul Strassburg1), ambasadorul regelui Suediei,

Gustav Adolf al II-lea, care in 1632, in timpul domnitorului
Leon Vodd trece prin Tara Româneascd spre Constantinopol si
ilintereseazd lAutarii din jurul domnului.
La 1712-1714, avem solia lui Stanislaw Chome(owseki, voie-
vodul Mazoviei, vorbindu-ne de asemenea despre muzica tiga-
nilor 2).
La 1759, solia lui losif Podoslci aminteste despre « careta
domneascd cu ferestre de cristal, trasA de sase cai era data cu lac
pe dinafard i aurità. Vizitiii erau imbrAcati in diferite culori si
erau tigani *3).
Am credinta ca cei mai interesanti calatori strAini ce au trecut
prin tArile noastre au fost dip1omaii, deoarece acesti oameni in
majoritatea cazurilor aveau oarecare invAtAturà i cunoscAtori ai
diferitelor chestiuni politice i sociale din timpul lor, puteau sd
facA observatii mai juste decat oricare alt caTator.
Until dintre cei mai importaati scriitori din secolul al XVII I-lea,
si care a scris despre tiganii din Banatul Timisan a fost Fr. Gri-
sellini.
Acesta a scris un capitol intreg despre ei i imi permit a reda
cAsteva fragmente pentru a se vedea felul cum au fost vAzuti si
socotiti de el.
In ceea ce priveste aspectul fizic al tiganilor el spune cA, « in-
f Atisarea lor extraordinará este intru toate uniformA. Au ochii
negri strAlucitori, de care culoare este si pArul lor lung si cret ;
culoarea fetei mAslinie, buze roii, dinti foarte albi ; fata mai mult
ovalà, obrajii putin umflati, bArbia ascutità i fruntea ingustà ;
la statura bine fAcuti, nici unul pantecos » 4).
In sate si orase au aceiasi religie ca i cei multi, adicA religia
dominantà a regiunei sau Statului ; « ei Bunt supusi acelorasi pre-
judecAti, superstitii i obiceiuri, ca i Valachii.
1) Tim. Cipariu, Archiy pentru filologiei qi istoriä, Blajiu, MDCCCLXVII
(1867).
Revista Nouil anul VII, 1894, p. 66.
IP,
Rom'anul i anul XLIII (1899), Nr. 274-276.

2) P. P. Panaitescu, Caleitori Poloni in Tdrile Bomdne. Bucuresti, 1930,
p. 136.
3) Ibidem, p. 203.
4) Fr. Grisellini, Istoria Banatului Timifan (trad. In rom. de N. Bolocan)
Bucuresti, 1926, p. 147.
www.dacoromanica.ro
TIGANII ROMANI VAZUTI DE CALATORI STRAINI 99
« Numai atat ca". ei tin severul post al bisericii grecesti cu o

mult mai mare scrupulozitate. Valahii se abtin dela femeile lor
numai ultimele zile ale postului mare, iar tiganii dela inceputul
0 pand la srarsitul postului mare, precum 0 in timpul postului
Sfintei Mariei-Mari, si Craciunului 0 mai cu searnd In ajunul
sArbAtorilor » 1).
Cu toate ca fuseserà improprietàriti pe locurile stapanilor lor,
nu le pldcea sà-si munceascd pamântul, deoarece « tiganul este
cel mai r'au 0 neglijent plugar. El va preferi o muncd mai grea
si chiar mai primejdioasa, cu un castig mai mic, cleat &à stoardi
pamantului binefacdtor un castig si un traiu mai bun » 2).
De felul cum 10 traesc vieata, locuinta, hrana 0 imbracãmintea
nu are deck, cuvinte de compatimire, fiinda trdesc mai r'au decAt
animalele.
« Locuintele lor nu erau decat niste mizerabile cocioabe in-
cheiate din Impletituri de nuele, de paie, sau bordeie in pàmânt
de 10-12 picioare adâncime, compuse din pari, nuele 0 paie
0 acoperite cu coceni de porumb.
Groaznica infAisare a unui astfel de bordeiu nu se poate descrie.
Sustrase aerului 0 luminei zilei, mai negre deat locuitorii lor,
igrasioase si puturoase, ele par a fi mai mult vizuine de animale
sglbatece, cleat locuinta unor fiinte cugetatoare.
In interior, in mijlocul bordeiului se afla vatra de foc cu un
burlan de pàmânt care ajunge Ora in cos ; la aceastá vatrà ti-
ganii se inazesc 0-0 gResc mâncarea ; bàrbatii, femeile 0 copiii,
unii despoiati pe jum'atate, iar altii de tot, dorm in timpul iernei
in jurul vetrei pe panantul gol sau cel mult pe piei murdare de oaie.
Unde n'au lemne, ei ard balegarul vitelor, care impreuda cu
aburul aschfilor de molift de care se servesc pentru luminat, pro-
duce un miros insuportabil 0 omoritor n
Femeile tigance nu au nicio rusine si aunt lipsite cu totul de
morald. Desfraul lor atinge un punct maximum 0 nu este con-
siderat ca ceva Mu, extraordinar, ci ca ceva obisnuit.
Tiganca (( ln floarea vArstei condusd de o poftà pervers6 0
ca tinere fete instruite 0 incurajate de &Are mamele lor se dedau.
la cele mai mari nerusinàri.
1) Fr. Grisellini, 1. c., p. 148.
8) Ibidem, p. 152.
3) Idem, p. 152.
7*
www.dacoromanica.ro
100 TIGANII ROMANI VAZUTI DE CALATORI STRAIN!
Ele se arata cu jocurile lor inaintea oricui dela care speed a

primi cate ceva in dar »1).
Urmeaza apoi o serie de informatii referitoare la uritele lor
obiceiuri care ii pune de multe ori mai prejos chiar cleat ani-
malele.
Tot despre caracterul urit al femeilor, amintesc spusele unui
alt scriitor care insa trae§te cu mult mai tarziu 0 scrie despre
tiganii din Moldova 0 Muntenia.
o Femeile au caracterul cel mai depravat ; niciuna din ele nu
exercità in mod regulat starea de prostituata publica ; dar in
ace1a0 timp ele nu Odu ce inseamna refuzul favorurilor cand li
se face cea mai mica ofranda baneasca » 9.
Alti scriitori sunt Carra 3) 0 Sulzer 4), in acela0 timp 1781,
cu ,tiri interesante ; Andreas Wolf la 1805 0 la 1812, italianul Felice
Caronni, prietenul lui Joan Esterh Azi, dupa cateva calatorii prin
Ungaria 0 Ardeal alcatue§te o carte in care vorbqte despre ti-
gani, aratand §i diferitele studii sau articole care s'au scris in
legatura cu ace§ti nomazi ce se intalnesc pretutindeni 0 fac nota
caracteristica a tinuturilor uncle se gasesc.
Nu trece cu u§urinta peste nicio chestiune ; toate 11 intereseaza,
iar daca are posibilitatea le aprofundeaza.
Caronni 5) va face o mica bibliografie a tiganilor 0 i0 va putea
procura 0 dictionarul tigano-latino-maghiar al lui Mihai Farca§.
La 1815 este italianul Sistini 6), iar la 1817-1818 englezul
W illiam Macmichael, in drum spre Moscova trece prin tarile
noastre care-1 intereseaza foarte mult. In jurnalul Mu de calatorie
1) Fr. Grisellini, /. c., p. 155.

2) F. Colson, De l'état present et de l'avenir des Principautes de Mold. et
de Yalachie. Paris, 1839, p. 141-150.
5) Carra, Histoire de la Moldavie et de la Walachie. Neuchatel, 1781.
5) F. J. Sulzer, Gheschichte des transalpinischen Daciens, das ist; oder
Walachen, Moldau und Bessarabiens. Wien, 1781.
5) Caronni, « Mie osservationi locali, regionali, antiquarie sui Valach,
specialmente e Zingari transilvani, la mirabile analogia della lingua valacca
coll'italiana, la nessuna dela Zingara colle altre conosciente, con un rapporto
su le miniere piu ricche di quel Principato i. Milan, 1812 (in « Anuarul Inst.
de Istorie Nationala s) vol. IV, p. 448 si la N. Iorga, 1st. Rom. prin cedeitort,
vol. IV et II. Bucuresti, 1929, p. 19 si 23. Acad. Rom., Mem. Sectiunii Isto-
rice, Seria III, Tom. V, Bucuresti 1926, p. 143-147.
6) Sistini, Viaggio per la Valachia. Firente, 1815.
www.dacoromanica.ro
TIOANII ROMANI VAZUTI DE CALATORI STRAINI 101
se cuprind multe stiri interesante in legaturd cu tiganii. « Stint

oameni inali i negri », formand un numär apreciabil din locuitorii
principatelor.
Idee cu totul gresitä, fiindca tiganii in raport cu populatia
totald a Orli insemnau prea putin. Se poate s fi fost informat
gresit de un rau-voitor, fiindca nu putea el sa, colinde intreaga
tard sa se convinga de ceea ce a lasat scris; s'ar fi putut intarnpla
Ca vazand pe nranii nostri, in special vara, la munca campului
slabili de nevoi si arsi de soare s i se para., pentru el occidental
cu pielea mai alba, cà o buna parte din populatia celor doua prin-
cipate este tiganeasca.
In ceea ce priveste originea lor, bazandu-se pe marea aseina-
nare a limbii tiganesti cu a populatiei din Industan, pe iubirea
pentru hainele rosii, nicovala de piatra, dansurile voluptoase ale
femeilor i meseria lor de ghicitoare, conchide ca tiganii sunt
originari din India.
Aminteste totodatä cele cloud categorii de tigani: noniazii
care rancesc prin toatil tara i cei stabiliti in sate si orase exer-
citand tot felul de meserii i slujbe i « care vorbesc numai walak,
ca si localnicii, ceilalti insa, care ratacesc, an un dialect al lor *').
Se vede dar, ca tiganii stabili, dela orase, nu tineau ant de
mult la limba lor, iar procesul de romanizare a tiganilor se facea
mai intai i cu mai multä usurint4 la orase.
De asemenea « nu uita sa-si aduca arninte de tiganii din pa tria
lui Anglia -- i sa-i asemuiasca cu cei dela noi, in ceea ce pri-
veste furtisagurile si tot felul de inselatorii, care ii deosebeste
de toate celelalte popoare ».
Lancelot cu tovarasii lui de calatorie, dupà ce priveste la balciu
pe « tiganii turci care se dau de-a tumba inaintea lor », in drum
spre Pitesti, Curtea de Arges, fixeaza, in albumul gat, micul bor-
deiu, pornit in toate directiile, a unui potcovar tigan.
Despre cele vazute spune: « carciumile scunde acoperite cu
stuf sau indrilà, räsuna de sunetele vioaie ale viorilor subt arcu-
smile marmite cu multd patima de acesti tiganusi.
Hanurile cu lungile lor cerdacuri pe care sunt asezate tara-
furile de lautari sunt singurele locuri distractive pentru patura
1) Archiva Soc. Stiinfif ice si Literare din Ia§i, anul VII, 1896 p. 10 36
(N. Iorga, oUn caliitor englez In ferile romAnqti inainte de eterie o).
www.dacoromanica.ro
102 TIGANII ROMANI NrAZUTI DE CALATORI STRAINI
taraneasca si burghezime, atat in zi de suparare cat i in zi de

veselie ».
Un alt calator, scriitor german, scrie subt pseudonimul « Er-
mitul din Gauting »1), despre care am vorbit inteun alt capitol,
spune despre Principatele noastre lucruri defavorabile, dar care
astazi sunt stiri foarte pratioase pentru istorie. De asemenea
aminteste ca in Muntenia numärul tiganilor se ridica cam la 40.000.
Un strain care a ramas mai mult timp in Principatele noastre,
reusind sd-si insuseascd i limba, este elvetianul Emile Kohly de
Guggsberg, preceptor la comisul Gherghel din Botosani.
El scrie pentru nepotii lui Gherghel un memoriu in care arata
diferitele reforme « pe care starea civilizatiei le cere »2).
Acest memoriu a fost tiparit in anul 1841, la « biroul foil co-
munale » din Iasi, cu titlul « Le Philodace ; appergu sur l'éducation
chez les Roumains, suivi de quelques remarques relatives ft la pro-
sperité des Principautés.
Reformele aratate in acest memoriu sunt numeroase i « ele
trebuesc infaptuite cat mai curand ». Ele sunt de douà feluri:
ideale si materiale.
-*Cu acestea din urma trebue sä se inceapa ca sà dispara cu
desavarsire mizeria i robia. Robia prezinta cea mai mare rusine
pentru tard, pata cea mai neagr5 in fata strainilorØ; iar mai de-
parte gásim fraze ca acestea: « Veld indrázni vreodata s5. va nu-
marati printre neamurile civilizate, at:at timp cat se va putea
citi intr'unul din jurnalele noastre: de vandut o tiganca. tanara » 3).
Memoriul acesta a facut o puternica impresie in principate
si a atatat ambitia celor doi domni, Mihail Sturdza si Gheorghe
Bibescu, sa libereze iganii Statului i ai manastirilor.
Bouquet in ajunul revolutiei din 1848, intipareste in galeria
chipurilor sale, figura tiganului surugiu din Moldova, apoi pictorul
Theodore Valerio 4), elev al lui Charlet ; face o calatorie prin Orient,
trecand prin tam noastra pe la 1855.
1) Ermitul din Gauting, Reise nach dem Orient, in N. lorga, Istoria Ro-
mdnilor prin dildtori, vol. IV, ed. II. Bucuresti, 1929, p. 29.
2) N. Iorga, 1st. Rom. prin cdlcitori, vol. IV, ed. II. Bucuresti, 1929, p. 83.
8) K. de Guggsberg, Le Philodace. Iasi (au bureau de la feuille commu-
nale), 1841, p. 35 si N. Iorga, /. c., p. 86.
*) Valério, Souvenirs de la monarchie autrichienne. Suite de dessins d'apres
nature, graves a l'eau-forte.
www.dacoromanica.ro
TIOANII ROMANI VAZUTI DE CALATORI STRUNI 103
El se intereseaza de toate figurile caracteristice ale locuitorilor

printre care nu poate uita acele ale tiganilor din Banat si
a « puiului de tigan din Bucuresti ».
Urmeaza englezul J. H. Skeenel) care-si tipareste amintirile
sale la Londra in 1853 ; Demidoff 2) a lasat pagini foarte frumoase
despre iganii romani care se ocupau cu extragerea aurului din
pietre (mine) si albia raurilor.
Un alt calator, a carui perspicacitate era dublata de un obiec-
tivism stiintific, este Wilhelm Hamm 3) care se afla in Principatele
noastre in anul 1859.
Framantarile Unirii 11 preocupà, iar observatiile Mcute cu
aceasta ocazie sunt cu totul desinteresate.
Pe Neigebauer 4) 11 intereseaz6 foarte mult situatia cat si
numarul strainilor din Ora noastra i astfel ne vorbeste de toate
categoriile de tigani, precizand numarul lor la 300.000, cifrd mai
aproape de realitate decat a tuturor predecesorilor sài, fiindca
Ermitul din Gauting cu doudzeci ani mai inainte (1838) nu se
sfieste sa sustin6 ca numilrul tiganilor din Muntenia s'ar ridica
numai la 40.000 suflete 5).
Cred ca Neigebauer are dreptate deoarece intr'o lucrare aparuta
la Berlin In 1837, se arata ca Valachia si Moldova au 200.000
tigani, iar cu un an mai tarziu o statistica necomplectä a Moldo-
Valachiei arata un numar de 257.165 suflete de tigani 6).
Neigebauer aminteste de « pretn1 obisnuit al unui tigan cà
este de zece galbeni »7) ; de raspandirea lor in Moldova, Bucovina
si Ardeal i termind admirand gestul boierilor care si-au eliberat
tiganii de buna voie, dandu-le i pdmant de munca pe timp de
20 ani, Mra obligatia de a plati vreun bir. In timpul celor doudzeci
1) J. H. Scheene, (in N. Iorga, Ist. Rom. prin cillittori, vol. IV, ed. II).
2) M. A. Démidoff, Voyage dans la Russie méridionalle et la Crimée par
la Hongrie, la Valachie et la Moldavie. Paris, 1854.
3) Südöstliche Steppen und Stadte, nach eigener Anschauung geschildert,
von Dr. Wilhelm Hamm., Frankfurt. a. M., 1862, in N. Iorga, 1st. Rom.
prin cdliitori, vol. IV, ed. II. Bucuresti, 1929, p. 57.
4) N. Iorga, 1st. Rom. prin ceilatori, vol. IV, ed. II, Bucuresti, 1929, p. 65.
6) Stein, 1. c. In Moldova 12.000 tigani, iar in Muntenia 90.000
tigani.
6) F. Colson, 1. c., p. 142.
7) N. Iorga, 1st. Rom. prin ceileitori, vol. IV, ed. II. Bucuresti, 1929, p. 67.
www.dacoromanica.ro
104 TIGANII ROMANI VAZUTI en CALATORI STRAINI
de ani ei se instdreau si apoi intrau in categoria taranilor care

plateau dijma boierului pentru pamantul muncit.
Richard Kunisch in calatoria sa dela Viena la Constantinopol
trece prin Muntenia din care reline mai multe impresii ce le pu-
blica la Berlin in 1861, sub titlul « Bukarest und Stanzbul ; (skizzen
aus Ungarn, Rumänien und der Tiirkei) » si retiparit tot la Berlin,
in 1869, sub titlul « Eine Fahrt nach dem Orient: Reisebilder aus
Ungarn, Rumanien und der Tarkei »1).
Acesta este un observator fin si foarte pretios, iar dacil nu
i-au placut multe lucruri, I-au multurnit liganii cu mizeria, zdren-
tele in care traiau i felul lor de a fi ; avand o viata fard nicio grije.
« S'a indragostit de naivitatea, de copilareasca spontaneitate a
tiganului, care nu plange »2); lui Ii revine meritul de a fi printre
primii care au patruns adevaratul caracter al tiganilor, cu viata
lor intima, asa cum se desfasoard aevea.
Din legendele pe care le-a cules dela tigani, din cele ce-a vazut,
din cele auzite, alcatueste o nuveld foarte interesanta care are ca
personagiu principal o frumoasa tiganca Anita iubita de un
boier care o imbracase in cel mai mare lux, dar care nu putuse
sa-i impace i sufletul, fiindca tanara tiganca nu era obisnuita
cu vieata aceia de colivie auritä.
Tot dela tigani afla de « Sburatorul »3) care cauta fetele vis a-
toare ; de inelele din par de cal cu care se leaga iubirile populare
si de toate obiceiurile tiganilor, imprurnutate dela bastinasi, dar
acoperite cu misticismul acela cald din partile Orientului inde-
partat.
Tiganii sunt pastrator ii cei rnai buni ai tuturor cantecelor,
legendelor i vrajitoriilor, f iindca ei au grije de cele mai putine
in vieata aceasta deci timpul cel mai mult liber pentru a se
ocupa de ele.
De fapt, acest lucru se vede si in z iva de astazi, cand intalnesti
la periferiile oraselor, la Cate un colt de stradd, o tigancd batrand
cu un ghioc in mana, che mandu-te cu vorbele « treci la baba
sa-ti ghiceasca » si de multe ori nu se lasà de omu 1 naiv 'Ana cand
1) N. Iorga, Trei caldlori in Tetrile Romdnefli, (Acad. Rom., Mem. Sect.

Ist., Seria III, Tom. V, Bucure§ti, 1926 §i N. lorga, 1st. Rom. prin ceildlori,
vol. IV, ed. II, Bucure0,i, 1929, p. 37.
2) N. Iorga, Ist. Rom. prin cciliitori, vol. IV, ed. II, Bucure§ti, 1929, p. 43.
3) Idem, p. 43.
www.dacoromanica.ro
TIGANII ROMANI VAZUTI DE ('ALATORI STRAINI 105
ii convinge sa-i ghiceasca. Se jura ca-i va spune tot adevdrul si

numai adevarul, cum II chiarna, ce lucruri imp ortante va avea
de facut si tot felul de « broderii », (dar numai cu conditia de a
da banii inainte, fiindca altfel ghiocul n'are putere sa ghiceasca)
pe care unii oameni simpli le pun in legaturd cu anumite eveni-
mente din vieata lor.
Rudolf Kuleman1) in studiul sau extrem de dccumEntat asupra
tiganilor, publicat in « Unsere Welt » din 1876, ne-a Ilisat de ase-
menea pagini interesante asupra tiganilor din tara noastra.
N. lorga aminteste intr'una din scrierile sale de excursia pe
care a fdcut-o in muntii Carpati ai Tarii Romanesti in 1911, im-
preund cu vestitul mineralog englez Lowi.
In drum spre munti, dincolo de Campulung, la satul Valea-
Caselor, au vazut niste tigani care timp de o jumatate de ora, de
abia au scos cateva firisoare de aur din albia raului, care trecea
pe acolo, iar mai in josul aceluiasi rau, au intalnit tigani o care
din pricina racelii apei, nu lucrau »2).
Printre ultimii caliitori straini, dinainte de razboiul mondial,
care au lasat marturii despre tiganii dela noi este francezul Paul
Labbe.
Gaston Doumergue care i-a prefatat volumul spune di, Paul
Labbé « écrit comme ii voit et il voit bien, d'un regard vif, auquel
rien n'échappe ».
Tiganii din Romania ii plac, deoarece sunt cu trasaturi fru-
moase, zvelti i bronzati. Ii imparte in trei mari categorii: prima
si a doua sunt tigani mai asezati care si-au pierdut intru catva
limba i tipul lor primitiv; a treia categorie, din contra, este foarte
originala nomazii care cutreera tara i intreaga Europa « la-
sand pe toate drumurile mortii lor Si cantecele lor. Ei trdesc din
ceea ce castiga, din ceea ce fura, din ceea ce dau pddurile si cam-
piile ; ei se culcd sub stelele in care ei citesc ».
Vieata lor este fard niciun stapan i fara nicio socoteala de dat
nimanui strain; legi pentru ei nu existä decat capriciile lor. « Ei
sunt fii dragostei i ai libertatii » a).
1) N. Iorga, /st. Rorn. prin citkitori, vol. IV, ed. II. Bucuresti, 1929, p. 76.
2) N. Iorga, Studii .,si documente, vol. XXI. Bucuresti, 1911, p. 8.
a) Paul Labbé, La vivante Rournanie. (preface de Gaston Doumergue).
Libraile Hachette et C-ie, Paris, 1913, p. 25.
www.dacoromanica.ro
106 TIGANII ROMANI vAzina DE CALATORI STRAINI
Dup6 cum vedem tiganii nostri au format un obiect de atractie

si curiozitate pentru toti stràinii; si nu putem s'à incheem acest
capitol decat prin cuvintele unuia din acesti vizitatori: « erau prea
plini de originalitate ca s'à nu fie observati ».
LISTA STRAINILOR CARE AU LASAT *TIRI DESPE TIGANI
(A se vedea la bibliografie)
1571 Cristian Chesaeus 1836 1837 Ermitul din
1632 Paul Strassburg Gauting
1712 1714Stanislaw Chome- 1839 F. Colson
towski 1839 Perrin Raoul
1759 Iosif Podoski 1841 Kohly de Guggsberg
1750 Fr. Grisellini 1848 Bouquet
1781 Carra 1848 E. Anton Quitzmann
1781 Sulzer 1851 Wilhelm de Kotzebue
1787 Cornitele d'Hauterive 1853 J. H. Skeene
1789 Raicewich (are o editie 1854 Démidoff
si in anul 1822) 1855 Theodore Valerio
1805 Andreas Wolf 1855 Elias Regnault
1812 Caronni Felice 1857 Dr. Camille Allard
1815 Sistini 1859 Wilhelm Hamm
1815 Dionisie Fotino 1861 Richard Kunisch
1817 1818 William Macmi- 1876 Rudolf Kuleman
chael, Lancelot 1911 E. Lowi
1913 Paul Labbé.
www.dacoromanica.ro
DESROBIREA
e Nimic pe lume nu e mai scump si
mai slävit decat libertatea ; ea este
odorul cel mai nepretuit ce 1-a dat
Dumnezeu oamenilor o 1).
Situatiunea rumânilor si a vecinilor agravandu-se din ce in

ce, multi au emigrat in Virile vecine spre a scàpa de serbie. Din
aceastil cauza tara era amenintatà sri se despopuleze, iar boierii
care aveau lipsa bratelor de lucru au cerut lui Constantin Mavro-
cordat &à vie cu o lege pentru oprirea emigriirilor.
Acest domnitor, care in decurs de peste treizeci ani, de domnie
(1730-1769), si-a schimbat de nenum6rate ori tronul dintr'un
principat intr'altul, era un bun cunoscàtor al invaTaturilor filo-
sofilor francezi. Ca om cult si animat de cele mai generoase idei
de libertate el introduce in Principatele românesti, reforme in
favoarea 1,6rani1or, dându-le posibilitatea de a se elibera din serbie,
prin plata unei anumite sume si fixeazd zilele de lucru la 24 pe an,
fiindch altfel numilrul acestor zile ajungea de cAteva ori mai mare.
Inceputul a fost greu, dar odatà infdptuit, celelalte libertAti
aveau sil meargii mai lesne ; de aceea peste putin timp dupa drep-
turile c6p6tate de tgranii serbi, au cilpiltat si robii tigani dreptul
de a nu fi despdrtiti intre ei, adica de a nu fi ddruiti sau vanduti
copii separgi de parinti si contrariul, fiindcd spune mitropolitul
Orli : « si ei sunt facuti tot de Dumnezeu ca si ceilalti oameni
si este mare pacat de a fi impàrtiti ca niste dobitoace ».
Legea pentru protectia tiganilor a fost fdcut5 in timpul dom-
nitorului Grigore Alex. Ghica, prin anaforaua din 1766, care
la rândul ei a servit de bazä celei din 1785, si intgritá mai tarziu
in acelasi an de ca"tre Alexandru Ioan Mavrocordat.
1) V. Alecsandri, Prozd (Istoria unui galbdn). Bucuresti, 1910, p. 59.
www.dacoromanica.ro
108 DESROBIREA
« De vreme ce la impartirile de tigani se fdceau multe ameste-

caturi i nedreptate si despartirea copiilor de parintii lor, ...iar
cat pentru cei ce sunt corciti cu parte moldoveneasca, adeca un
moldovean de a fi luat tiganca sau igan, moldoveanca, care
dupa urmarea obiceiului pamantului ce au fost intarit cu hrisoave
domnesti erau robi ca i alti tigani.
Pentru unii ea acestia hotarind domnia mea sa se urmeze
intr'acest chip. Adeed parte moldoveneaseti sd nu fie suparata
cu slujba intru nimica ci sd fie sloboda, iar parte tiganeaseil sà
se nurneasca sloboda, insa supusi la toad slujba stapanilor si
in toata vieata lor ea i tiganii si de s'ar si stramuta sa fie volnici
stapanii a-i trage la slujba lor i a-i lua de unde ar fi Si cu aceasta
slujbd a lor vor castiga rascumparare i slobozire copiilor lor, adeed
Cali din copiii acestora vor fi in varsta copilareasca OM la sapte
ani si cati se vor naste de acum inainte vor fi de tot slobozi ca
fiecare din moldoveni i volnici a merge unde-i va fi voia ; iar
cali din copiii acestora vor fi mai in varsta, dela sapte ani in sus,
sal fie supusi in toath vieata la slujba stdpanilor lor *1).
Dela data acestei anaforale, starea tiganilor incepe sd se im-
bunatateasca, bineinteles foarte incet, pana cand la mijlocul se-
colului al XIX-lea, ajunge la o libertate definitiva.
A) IMPREJURARI SI FACTORI CARE AU CONTRIBU1T LA

DESROBIRE
Revolutia francezai sdruncinase vecbile institutii prin ideile

generoase de libertate i egalitate. Refugiati ai revolutiei si apoi
ai Restaurdrii strabat toate Vdrile Europei in cautarea unui aclapost
sigur 'Ana ce furtuna se va potoli. Unii dintre acestia se stabilesc
in Principatele noastre gasindu-si ocupatie de perceptori 2) pe
mosiile boierilor i profesori prin casele celor bogati.
Ei infiltrau pretutindeni si in special elevilor lor, in afard de
stiinta i literatura, idei de generozitate, libertate, si tot suflul
umanitarisrnului din timpul acela.
Pe langa aceste idei liberale aduse din Occident, nu trebue
sà uitam curentul latinist de peste Carpati, care ne trezea spiritul
1) Papiu Ilarian, Tesaur de Monumente Istorice vol. III. Bucuresti, 1864,
p. 193-196 si Th. Codrescu, Uricariul, vol. I, p. 161-169.
2) Exemplu: Kohly de Guggsberg.
www.dacoromanica.ro
DESROBIRE A 109
de nationalitate prin care ceream dreptul nostril la vieat5, f5r5

amestecul i controlul strAinilor.
CAnd insà iti ceri unele drepturi esti obligat sA recunosti si
tu pe ale altora. Asa s'a i intAmplat.
Tineretul luminat cu entuziasmul lui si vArstnicii cu bunul simt
ponderator i experientA au pornit la eliberarea tiganilor si nu
s'au oprit in cale pAnA n'au izbutit sà facA dreptate.
M. KoOlniceanu scrie la 1837, o cArticicd despre tigani care
dupd p5rerea sa « va slugi pentru moment la acele voci care s'au
ridicat pentru tigani, desi din nenorocire acest interes nu va fi
decat trecàtor, cdci asa sunt Europenii »1).
Din fericire vorbele marelui om de Stat, de mai tArziu, nu s'au
adeverit, fiindcd peste 20 de ani, eliberarea tiganilor era termi-
nath aproape complet, in ambele principate.
La 1834, loan Ceimpineanu unul din marii luptatori politici
pentru ingltarea neamului romAnesc, dupà indemnurile pro-
f esorului sdu, francezul Laurenpn, dà cel dintAi exemplu, slo-
bozind din robie toti tiganii pe care li mostenise dela pgrinti 2).
CAmpineanu a fost primul i singurul boier care si-a eliberat
tiganii mosteniti, in mod oficial, pe vremea aceea.
Conform unei legi din 1833, s'au rAscump5rat dela particulari Odd
la 1839, numai 185 suflete pentru care s'a platit 86.328 lei « spre a
deveni tigani ai Statului, sau cum se zicea, spre a fi desrobiti *3).
Probabil ca la inceput aceast5 desrobire mergea foarte incet
din cauza lipsei de bani.
In Moldova la 1835, s'a retipärit din ordinul Domnului « hri-
sovul sobornicesc al lui Mavrocordat, din 1785, pentru danii,
schimburi, vAnzAri i pentru tigani.
0 rezolutie domneascti din 5 Mai 1839, d5duse tiganilor pro-
timisis asupra persoanei lor cAnd proprietarul voia vAna.
La pret, egal, in loc de a-i vinde altuia, proprietarul de tigani era
obligat sà-i desrobeascA dacd ei ofereau pretul >>
« In 1840, Marele Vornic din LAuntru, Milialache Ghica, in-
dreaptà Care Adunare o dare de seam6 amanuntità despre acti-
vitatea departamentului sAu ».
1) M. Kogdlniceanu, (traducerea lui G. GhibAnescu), 1903, p. 3.
2) A. D. Xenopol, Istoria part. politice, vol. I. Buc., 1910, p. 163.
3) I. C. Filitti, Dornniile sub Reg. Organic. Buc., 1915, p. 86.
4) Ibidem, p. 536 §i p. 498.
www.dacoromanica.ro
110 DESROBIREA
In acest raport e vorba si de tiganii Statului care sunt in numAr

de 5.672 familii i « pentru a cgror statornicire la sate se lucreaz6
neincetat »1).
In scurt timp s'a nàscut o ambitiune in sentimentele de urnani-
tate, fapt ce i-a inàltat pan6 la cal mai inalt grad de civilizatie si la 31
Ianuarie 1844, in Moldova, sub domnia lui Mihail Sturdza si la 1847
in Muntenia sub domnia lui Gheorghe Bibescu se hotgr'aste eman-
ciparea tiganilor Statului i mànastiresti, cuprinzAnd In màsura lor
m6n6stirile inchinate, ai cAror cdlugári i egumeni s'au scandalizat
foarte tare, nevoind cu niciun chip sä admità desrobirea tiganilor,
deoarece, ziceau ei, cà li se stirbesc drepturile lor sfinte pe care
le-au mostenit dela inceput, când le-au fost mànàstirile inchinate.
Sau mai bine zis, cum spunea A. D. Xenopol «tindeau srt con-
stitue un stat eclesiastic in sanul Statului român » 2).
La 1843, Gheorghe Bibescu hotär'aste un fond anual de 43.000
lei pentru rAscumpàrarea tiganilor particulari, iar in Moldova
la inceputul anului 1844, chiar domnitorul Mihail Sturdza elibe-
reaz5. pe toti iganii Statului i ai mgnàstirilor.
Tiganii insà, cu toat 5. libertatea pe care le-o dàruise domni-
torul, nu erau toti. recunosatori, In naivitatea lor, fall' de bine-
fáciltor, fiindcd in miscarea dela Iasi, anul 1846, impotriva domni-
torului, pusa sub conducerea boierului Costache Moruzi, erau si
« pa tru sute de tigani inarmati
Totusi la 1844, cand domnitorul a Mcut eliberarea tiganilor
mai sus amintiti, tinerii invàtati s'au aratat foarte entusiasmati.
Hotarirea domneasc6 vestea lumii intregi eà principatele ro-
mânesti tind la o situatie demnil de cinste In fala statelor civili-
zate din apusul Europei.
Tinerimea moldoveneasc6 era rdu vàzutà de Domn, pentru
ideile ei inaintate ; tinerii nu puteau suferi abuzurile financiare
si nedreptatile domnului, cu toate acestea ei au hotàrit sa.' for-
meze o delegatie din mijlocul lor, care sà se ducà sà-i multumeasca
si arate cà, « in fata unui act mare, junimea roman6 stia gandi
si lucra, inalt si bine *4).
1) I. C. Filitti, Domniile sub Reg. Organic. Buc., 1910, p. 163.

2) A. D. Xenopol, Domnia lui Cuza Voda', vol. I. Buc. 1903, p. 356.
3) P. P. Panaitescu, Emigralia Polona i Revolujia Romeind dela 1848.
Bucure0i, 1929, p. 4.
4) M. Kogillniceanu, Desrobirealiganilor. (4 Biblioteca pentru toti *Nr. 394).
www.dacoromanica.ro
DESROBIREA 111
Delegatia a fost formata din Costache Negri, Vasile Alecsandri,

Costache Rola, D. Rallet, P. Mavrogheni §i M. Kogalniceanu
insarcinat i cu tinerea discursului de multumire.
Domnitorul foarte incântat de aceasta manifestare, le-a ras-
puns cà el n'a facut alteeva cleat sa le pregateascd calea pe care
trebue sà mearga ei in viitor.
Dar faptul acesta nu s'a terminat aci, fiincicd tinerimea incepe
o propaganda in scris i viu graiu pentru a determina pe toti sta-
'Anil de tigani sa facd la fel,
Astfel, Cezar Boliac, primul poet semanator de idei socialiste
din Ora noastra, publica in 4 Foaie pentru minte, inimd si lite-
raturd », la 1844, o scrisoare pentru cetitorii revistei spre a le arata
ce s'a facut in Moldova i a dojeni pe toti aceia care n'au gäsit
cu cale sä imite acest gest frumos.
a In lunile acestea s'a savar§it o fapta mare intr'o parte a Ro-
maniei; unde ati fost d-voastrd de n'ati auzit-o ?
In Moldova s'au slobozit tuti Omni mdnastire§ti i birul lot
s'a hotarit a fi de aici inainte un fond pentru rascumpararea
tiganilor boiere§ti.
S'a facut §i mai mult, printul (domnul) Moldovei a dat slo-
bozenie la toti iganii sdi, a jertfit un venit de patru mii galbeni
pe an, cum vi se pare aceasta domnilor
Aici nu sunt vorbe, Bunt fapte i fapte maH.
Formati societati, declamati, scriei, laudati, satirizati, puneti
,in lucru toate resorturile intelectuale i morale i robia cade,
caci e cazuta pe jumdtate i d-voastra yeti fi binecuvantati de
generatiile viitoare ca ni§te adevarati apostoli ai misiei cere0i,
a fraliei §i libertatii ».
Tot in aceasta scrisoare se face un indemn tuturor intelectua-
lilor: <Venii, domnilor, veniti toi cati ati pus odatd mâna pe
condei, porniti de un sentiment nobil, profesori, jurnali§ti i poeti,
veniti sa facem pentru intdia oara o cauza comung, cauza tiga-
nilor i sa ne luptam pentru slobozenia lor: religia, interesul Sta-
tului i duhul inaintarii noroadelor ne vor fi in ajutor.
Tiganul intinde mâna i reclama in numele d-voastra drep-
rurile morale ce vreti in societate i va adjura in numele datoriilor
ce vii impun aceste drepturi » 1).
1) 4 Foaie pentru minte, inimg §i literaturä i pe anul 1844, p. 315-316.
www.dacoromanica.ro
112 DESROBIREA
Tot Cezar I3oliac infro foarte frumoasd poezie, « Fata de buier

fata de ligan », se arata impotriva situatiei iganiIor robi
cerea desrobirea »1).
Aceste indemnuri cat si aparitia gazetei « Propeifirea » (al carei
titlu a fost cenzurat dupa primul numar, fiindca arata o ten-
dinta ce nu convenea puterei suzerane Rusia) au fost de un
real folos la inMptuirea cat mai grabnica a eliberarii tiganilor.
In « Propet,sirea » tinerii invatati si-au asternut ideile lor bine-
facatoare pentru prosperarea Statului, in toate directiile.
Mihail Kogalniceanu, redactorul gazetei, scoate la Nr. 5 din
6 Februarie 1844, un stir Lment extraordinar tiparit pe bartie
verde, ceea ce insemna speranta unde « in prozh si in versuri
se canta marea reforma ».
El insusi scrie un articol intitulat « Desrobirea tiganilor » in
care laudd mareata lapta a domnitorului, aratand cà prin acest
act lara se inaltà « deopotriva cu staturile cele mai civilizate in
privirea principiului moralului si a dreptatii » i ea « toti românii,
toi iubitorii de omenire, toti partizanii ideilor nouà si-au unit
glasul spre a aplauda un act care da slobozenia unui popor in-
treg »2).
Tot in aceasta gazetà aba publicat pentru prima data poetul
Vasile Alecsandri « Istoria unui galban », o strasnica satirizare a
societatii din timpul acela, in care aminteste si de liganii cei chi-
nuiti, dar si de farmecul si pitorescul deosebit ce-1 prezinta
setrele acestor nomazi.
Intr'un articol 3) se elogiaza desrobirea lig n 1 r din Moldova
care a insemnat unul din cele mai mari acte ale domnitorului.
Articolul cuprinde un scurt istoric al tiganilor, ce sunt, de
unde au venit si cum au ajuns robi, de asemenea avantagiile
oferite prin Regulamentul Organic « care le-a imbunatatit oarecum
situatia ».
« Generala Adunare insufletitä de un zel vrednic de toata
lauda, au mai votat un fondos pentru rascumpararea tiganilor
dela particulari.
1) I. C. Filitti, Domniile sub Reg. Organic, p. 125.
2) M. Kogrilniceanu, Desmbirea figanitor in s Propà§irea * 1844, Nr. 5,
Suplement, p. 1-2.
3) a Albina Româneascil * (Gazetá politicii §i literar6). Ia0, 1844, Nr. 14,
Joi 17 Februnrie.
www.dacoromanica.ro
DESROBIREA 113
Suntern incredintali c5, curând sau mai tArziu, astà pild'a

frumoas6 nu va fi pierdutd pentru proprietarii particulari, care
de bun6 searrià nu se vor putea impotrivi chiar miscgrii simti-
rilor inimei lor, nici acei (aceleia) a opiniei publice, ce fiind in
astd incungiurare unanim5, este cinstitoare pentru Moldova ».
Cateva luni mai tArziu dela data tip'aririi acestui articol, Sfatul
Administrativ hotdraste « ca familiile ce se impiTirtdsesc de asemenea
binefacere (desrobirea), in curs de opt ani, incepRori dela data
acestui act, sa fie scutite de orice dare si indatorire càtre guvern
si dupti incheierea acestui termen, vor plAti nurnai pe jurngtate
&bile precum este statornicit pentru colonisti (bAjenari) » 1).
Doi ani mai tarziu, in anul 1846, Bibescu Vodà a fost de pa-
rere cd sumele care erau hotdrite din 1834 si 1843, pentru fascum-
pararea tiganilor erau neindestuldtoare si « eh' eparhiile aveau bani
de prisos », de aceea la 11 Februarie 1847, fku 86 se voteze pro-
iectul « prin care se desrobeau, fard indemnitate tiganii mitro-
poliei, episcopiilor, mdnästirilor si asezamintelor publice, fArd
deosebire, cate se aflà in cuprinsul Tarii Românesti.
Proiectul legiuirei fusese alcàtuit si iscdlit de Gheorglie Fili-
pescu, Manuil Bàleanu, A. Vilara, M. Florescu, polcovnicul Odo-
bescu si Ion Câmpineanu 2).
Capitatia pe care o vor plai acesti desrobiti, intrati in rândul
dajnicilor, avea s'a" serveascd la rdscumpgrarea de tigani ai par-
ticularilor ».
De aceastà lege Domnul zicea cil « duhul veacului si inaintarea
civilizatiei o cerea de mult » si intArind-o adauga : « seanta (se-
dinta) dela 11 Februarie va face o epocA in analele istoriei patriei » 3)..
Legea fusese votatà cu unanimitate, dup6 o scurtà cuvântare
a mitropolitului. Un an mai tArziu, cu ocazia revolutiei din 1848,
in Muntënia, told tiganii sunt declarati « cetAeni liberi ».
« Singuri. tiganii stiurd sd profite de revolutie.
Ei erau robi legati de pamânt. Constitutia le dildu libertate
si nepierzand vreme, au pdrdsit asezdrile lor, s'au dus in alte
pàrti, unde incepurd sa trdiascg ca oameni liberi.
La Bucuresti pe o piatA fusese asezatà statuia LibertAii, laugh ea
vedeai adesea pe bietii tigani in genunchi, cu lacrami in ochi.
1) a Albina Româneascd *, 1844 Iunie 4.
2) 5 Analele Parlamentare 0 vol. XIV partea I, Bucure§ti, 1905, p. 1117.
3) I. C. Filitti, Domniile sub Reg. Organic, p. 349-350.
8
www.dacoromanica.ro
114 DESROBIREA
Unii strigau: Libertate, libertatel De ce ai venit asa de tarziu

la noi ? » (Din studiul d-lui profesor P. P. Panaitescu unde e
vorba de un raport al colonelului Zablocki, asupra misiunii sale
in Tara Romaneasca, in luna Decemvrie, a anului 1848) 1).
Ministerul de Interne pentru a grabi cat mai mult aceasta
eliberare inmulteste numarul functionarilor insarcinati cu acest
serviciu i schimba localul Comisiunii cu un aftul mai mare,
fiindca cel dintai devenise neincapator 2), dar revolutia este ina-
busita din cauza nepregatirii suficiente, a armamentului redus
ci stricat, dat spre reparare « tiganilor fierari » 3) si a conduca-
torilor silii sa fuga prin strainatate, astfel ca, tiganii revin in
starea pe care o avuseserii inainte de revolutie.
Dupà potolirea revolutiei, Comisarul imparatesc din Princi-
pate si Caimacamul Tarii Românesti dau ordin Ministerului de
Interne « sa puie in lucrare indeplinirea coprinderii acestui decret:
Hotärim ca, toate acturile slobozite in vremea revolutiei in pri-
vinta tiganilor particularilor raman desfiintate i ca bileturile
slobozite fiecaruia din acei tigani dela 11 Iunie din urma pana la
13 Septemvrie curgator &à se ia inapoi i sà se desfiinteze »4).
Turburarile ffind potolite, urmeaza la tronul Munteniei, Barbu
,5tirbei (1849-1856), care starueste de asemenea pentru elibe-
rarea tiganilor.
Pentru a trece la fapte, el dispune ca vanzarile de robi dela
particulari la particulari &à nu mai fie permise, ci acei care doresc
sa-i vanda &à fie obligati a se adresa Visteriei care ii cumparal si
ii pune imediat in libertate. De asemenea Statul cumpara robii
care sufereau tot felul de chinuri i neajunsuri din partea sta-
panilor » 5).
Ofisul domnesc din 1850, dispune: « Pentru darurile sau van-
zarile de tigani ce se urmeaza intre particulari, poruncim a se
pazi urmatoarele dispozitii: Nirneni nu este volnic a desparti o
familie de tigani, prin dar sau prin vanzare i niciun act de
vanzare sau de danie pentru tigani nu se va adeveri de vreo
1) P. P. Panaitescu, Einigralia Poland i Revolulia Romdnd dela 1848.
9 Anul 1848 Acte i documente $, vol. II. Buc., 1902, p. 590.
9 P. P. Panaitescu, /. c. mai sus, p. 111.
4) Acad. Rom., ms. 3867, foaia 6.
9 Vestitorul Romdnesc 1851, p. 81.
I+,
www.dacoromanica.ro
DESROBIREA 115
judec5torie, nici va fi tinut in seam5,dacà nu va cuprinde in sine

pe pgrinti cu tuti copiii lor »1).
In 20 Februarie 1856, Barbu Stirbei sanctioneaz5 legea privi-
toare la desrobirea tuturor tiganilor, adic6 a calor particulari,
fiindc.5 ceilalti fuseserà desrobiti mai inainte 2).
La faptele frumoase ale domnitorului s'au altiturat acele ale
boierilor, stdpAnii tiganilor, care au inceput sii-si libereze robii
in mod gratuit, f5r5, nicio pretentiune de desp5gubire.
Se pristreaz5 o list5 3) de numele acelora care §i-au liberat
tiganii, nepretinzand in schimb nicio despilgubire dela Stat, con-
form legiuirii promulgate in 1856, de Barbu Stirbei.
-
Num5rul acestor boieri atinge cifra de 420, iar al tiganilor
liberati de ei, 2.611.
Amintesc aci pe acei care au liberat mai rnult de 8 tigani:
Anion Marioara (12), Alexanclru N. (12), Anion Elena (10), Argin-
toianu Costache (88), Alexandra VAlcea si Costache fiul ei (11),
Bolintineanu Tdriase (8), Bro§teanu I. Zamfir (20), Babic Am-
brosie (9), fralkeanu Costache (146), Butculescu Costache (15),
BrAncoveanca Safta, simonahia (71), Bràtianu Macsimina, stareta
(10), Bibescu George, printul (81), Budi0,eanu Driighici (16),
Berlescu Costache (11), 13615ceanca Elenca (17), BrAtianu loan i
Dimitrie frate-s5u (46), Burchi tefan (21), Balticeanu loan (88),
Burchi N., c5pitan (27), Budisteanu Dimitrie, c5pitan (9), Calo-
tescu George Stanciu (9), Clinceanca Zinca (15), Cotofeanu Gheor-
ghe (15), Constantinescu, parucicul (13), Cerchez C., maior (9),
Campineanu loan (11), Cantacuzino Constantin (29), Cretule§tii
(fratii) (98), Danaileasca Maria cu fiul ei Nità (16), Filipeasca
Elena (9), Farca§ Dr5ghiceanu, c5pitan (15), Filipescu Costache (8),
Goleasca Marioara (21), Golescu Radu, maiorul i fratii (90),
Gheorghiadis Gheorghe (11), Greceanu Joan, maior (26), Gre-
ceanu C. (21), Gheorghiadis Hristache (10), Ghica Tudorita (15),
Hagi Iordan Marioara (10), Isvoranu Ion din Mehedinti (8), Li-
pánescu Grigore (17), Mald5rescu Alexandru §i Nicolaie (10),
Moscu Constantin I. (30), Nkraianu Joan (11), Niculescu Iosif (11),
Nicolaidis Dimitrie (10), Or5seanu N. T. (17), Obedeanu Grigore
1) Codul Caragea, (editat de Ion Palade). Bucure§ti, 1907, Apendice XIII.
2) Istoria Renafterii Romrine, vol. II, p. 961 i o Buletinul Oficial o din
1856, Nr. 13.
3) In colectia George Potra.
80
www.dacoromanica.ro
116 DESROBIREA
(9), Podeanu, maior (11), Polizu Dimitrie (21), Paris Scarlat cu

sotia (9), Predescu Teodor (37), Poroineanu Sache (15), Polizu
Lucsandra ngscutá Oteteliseanu (8), Persiceanca Catinca (8),
Pisacov G. l3asile (14), Plagino Alexandru (22), Racovità Gri-
gore (20), Racot5, fra-tii (15), Racovit4 cu fii (25), Raescu loan (12),
Slätineanu loan (26), Solomon, colonel (9), Silvoiu Constantin (12),
Ursanu Matache (14), V6c6reasca Zinca i Paleologu Joan, im-
preurià (113), Voinescu Ioan, colonel (15), Vldclescu Mihalache (12),
Vladoianu tefan, colonel (26), Zmadoviceanu Chirita Tanen (20).
Teodor Codrescu in ziarul « Zimbrul » din 1856, publica aproape
in fiecare zi, scrisori de ale boierilor, adresate Visteriei prin care
anuntau cS-si libereazd tiganii robi de bund voie.
Pentru exemplificare, amintim c5, logofatul Gh. Sturdza dupd
o calatorie prin strgin5tate, la intoarcerea sa in -tarà, unde g5sise
reforma domnitorului Gr. Ghica din Moldova, pentru eliberarea
tiganilor, adreseaz5 Ministerului de Finante o scrisoare prin care
anunta cl-ei libereaza toli robii tigani in num5r de 900 suflete,
fArà nicio pretentiune material5, fiincicd emanciparea tiganilor
este « un pas mare catre renasterea sociald pi rnoralci a patriei ;
en am salutat-o si am binecuvântat-o din toatà inima.
Pentru aceasta ca om i crestin nici na5. cunosc in dreptate de
a pretinde vreo descIdunare, pentru desfiintarea unei institutii
barbare i contrarà tuturor legilor dumnezeesti si omenesti.
Cugetul meu nu-mi permite a vinde pe aproapele men » 1).
Din cele de mai sus se vede c6 exista mult entusiasm i bunà-
vointà, dar mare parte a boierilor tot nu credeau de cuviintli
a-si slobozi robii, mai ales ca., fondurile destinate ràscumpàràrii
de robi erau prea restranse i particularii cei avari n'ar fi vrut
sd-si piardà o bund parte din avutul lor.
Astfel, au r5mas numerosi tigani, 16.023 Vatrasi si 566
ldesi pentru care Statul a trebuit sd plAteascä in rate, drept
desp5gubire, suma de 4.613.112 lei,2).
In Moldova se intamplase la fel i chiar mai inainte de a in-
t
ccpe Barbu tirbei, in Muntenia.
Grigore Ghica Odd a nu se retrage dela domnie, conform
tratatului din Paris, vru sd dea t5rii sale inca o pildà vie de uma-
nitarism i dreptate.
1) Th. Codrescu, Uricariu/, vol. X, Iasi, 1888, p. 31.,
s) Ibidem, p. 33.
www.dacoromanica.ro
DESROBIREA 117
Petre Mavrogheni si Mihail Kogdlniceanu au fost ins'arcinati

sd redacteze proiectul de lege pentru desrobirea tiganilor parti-
culari i i regularea i modul repartitiei desp5gubirei cuvenite
indrituitilor ».
De indatà ce acest proiect de lege a fost terminat, el a fost
prezentat divanului Ad-hoc pentru aprobare si a fost votat in
unanimitate punându-se imediat in practicd.
Cauza care 1-a indemnat pe Grigore Ghica sr.% libereze iganii
particulari a fost tocmai lipsa de initiativa a boierilor de a-si
elibera robii i lipsa de fonduri din partea Statului pentru infdp-
tuirea acestei initiative atat de frumoase.
Problema desrobirei complete a tiganilor era « una din acelea
ce trebue a merge inaintea oric6reia alta, ca una ce dereaz6 (de-
riv6) din insdsi legile omenirei i priveste cu osàbire la demnitatea
tarii »1).
Unii scriitori spun c'd o altd cauzá care 1-a indemnat pe Grigore
Ghica, in 1855, sd libereze tiganii particulari a fost « tortura
crâncend a unui rob »2), pentru care a intervenit la Domn chiar
generalul Paar, comandantul armatei austriace de ocupatie.
Ideea si fapta aceasta au fost foarte bine venite in fata strili-
nAtglii dela care ceream sh ne recunoascil anumite drepturi, iar
in arà formase un curent favorabil, alimentat de scrierile i f ap-
tele oamenilor inVatati.
Gheorghe ARachi, drept o manifestare de bucurie, scrie « Ti-
ganii » o piesd de teatru, jucata pe scena Teatrului National
din Iasi, in acelasi an 1856.
Acestea toate in ceea ce priveste tiganii din Muntenia si Mol-
dova, fiindcd in celelalte provincii lucrurile se deosebesc putin.
Spre exemplu: in Bucovina la sfArsitul secolului al XVIII-lea,
imparatul Austriei Iosif al II-lea hrdnit la scoala filosofilor fran-
cezi, prin rescriptul dat in Cernduti 3) la 19 Iunie 1783, desfiintA
robia tiganilor din aceastd provincie.
Fapta era foarte importantà i demnd de toatà lauda, cu atat
mai mult cd ea se fácuse chiar inaintea marei revolutii franceze.
In ceea ce priveste Basarabia sub stApAnirea ruseascd, tiganii
s'au bucurat de anumite drepturi si in despdrtirea populatiei pe
1)--2) Th. Codrescu, Uricariul, vol. X. Iasi, 1888, p. 28-30.

3) Dimitrie Dan, Tiganii din Bucovina. Cernauti, 1892, p. 13.
www.dacoromanica.ro
118 DESROBIREA
clase (tagme sau soslovii) ei ocupau locul al VIII-lea inaintea

Evreilor care Mceau parte din clasa a I X-a ').
Tiganii care isi friceau o stare materialà oarecare, fugeau dela
stapanii dintai si hoin6reau prin tart sau isi cilutau stgpan « de
formd » prin alte locuri.
Intr'o scrisoare din Chisin6u, 25 Decemvrie 1839, a lui D. Rusu
(rudd de a scriitorului Al. Russo) &Are cumnatul sau, se spune:
« pentru tiganii robi lgesi, vei sti cd au prins la aripi, adic6 iardsi
cu mestesugul lor (s)'au imbogglit si fiestecare au cai si cgruti
si s'au ImprAstiat prin toata. Basarabia ».
Dupd ce aratà locul si persoanele la care au fugit tiganii,
il sfdtueste sà-i vandd, iar cu banii luati pe ei sà-si cumpere niste
cai dela care va avea mai mult folos, fiindch cu vremea tot ii va
pierde « cd-i va lua hazneoa » (Statul) 2).
Liberarea tiganilor din Basarabia a avut loc in anul 1861,
iar asezarea si improprietarirea lor s'a fAcut, ca si pe la noi, in
jurul m'andstirilor si asez6rilor mai importante, unde vieaa era
mai usoarg.
B) URMARILE DESROBIREI
Veacuri intregi au asteptat tiganii ziva in care, rard sila ni-

mAnui sd se miste in voia lor, s6 meargd unde vor voi si sd facA
ceea ce le va trece prin cap.
Ziva sosise, dar i-a Osit nepregAtiti.
Poate ca eliberarea lor au asteptat-o secole de-a-randul, insd
niciodatä n'au crezut ca va veni si cand s'a intAmplat nu le venea
sti creada. Pentru moment au stat locului, buimaciti si nu s'au
trezit din aceastà amorteald cleat dupä nenumdratele afirmatiuni
si indemnuri din partea proprietarilor, ca" se pot duce dupd voie
unde le este lumea mai draga*.
Se temeau ca aceastà desrobire e numai o amggire si cd peste
putin timp vor pune mâna din nou pe ei si vor suferi acelasi tra-
tament de mai inainte. Dar Ocarmuirea nu glumise, erau liberati
complet si nimeni nu se &idea c'd ar fi ceva vremelnic.
Asa s'au petrecut lucrurile in primele zile ale desrobirei tiga-
nilor ; ins6 dupà ce au trecut primele friguri si s'au obisnuit cu
1) I. Nistor, 1. c., p. 290 (capitol special despre tigani).
2) N. Iorga, Studii f i documente, vol. XIX. Buc., 1910, p. 18.
www.dacoromanica.ro
DESROBIREA 119
noua lor stare social5, o blind parte din tigani au fost improprie-
t5riti pe locurile m5raistiri1or i boierilor.
Sate intregi erau compuse numai din tigani si cu tot ame-
stecul prin cdsätorie cu românii de atunci i pand acum,
se poate vedea i ast5zi aceastd caracteristicA a satelor din jurul
mrin5stiri1or si in special ale celor din jurul Bucurestilor : Mo-
gosoaia, Colentina, Pas5rea, Cernica, Tunari, Sindrilita, Tan-
ganu, etc. etc.
In Memoriile Regelui Carol I 1) cu ocazia unei excursii facute
de print, la mdndstirea PasArea, se face o descriere a satului sin-
drilita compus exclusiv din tigani: « lnteresant e satul, din apro-
pierea màn5stirei, locuit numai din tigani ; o ceatil de copii
goi pe jum6tate, arsi de soare, cu prirul negru i cu ochii scan-
teetori, zac in pulberea drumului, sar in sus si se gràmàdesc in
jurul tràsurii printului, uitându-se cu curiozitate la dAnsul ».
Iatd-i deci, in orice loc, ca pretutindeni.
Tiganii satelor erau condusi de un vdtaf ce intra in tratative
cu mosierii sau arendasii lor si se obliga s5 scoatà la munca cam-
pului, in timpul sorocit, tiganii de sub conducerea lui, in schimbul
unei anumite sumNde bani si a intretinerii oamenilor lui.
Când mosia nu mai avea nevoie de brate de muncd, se indreptau
spre alte locuri, unde se simtea lipsa oamenilor de lucru i astfel
Ii sustineau existenta, ba de multe ori, se intampla, ca unii,
prin economiile lor sá-si poatà cumpAra un petec de pdmânt de
care se legau cu trup i suflet pada la sf Arsitul vieii lor.
Aceasta, in ce priveste tiganii lipsiti de orice mestesug, fiindca
ineseria§ii, indatà ce au fost desrobiti s'au adaptat usor eveni-
mentelor, asezAndu-se la marginea targurilor i satelor, exerci-
tându-si mestesugurile cu o 1inite i sigurantà atat de mare,
Meat s'ar fi pdrut ca nimic n'a intervenit in vieata lor. Astäzi,
si unii i altii, sunt impeastiati pretutindeni, incat nu exist5 aproape
niciun sat Mrà tiganii sdi.
Totusi, nu toti tiganii- s'au stabilit locului, fie ca meseriasi
sau agricultori, ci o bund parte din ei, simtind dorul de libertate,
frirti stripan, au inceput sä colinde tam in lung si in lat intocmai
ca str5mosii lor. Ba, unii s'au aventurat chiar dincolo de hotarele
t5rii, ajungAnd pAnä in Vestul i Sudul Europei.
1) Memoriile Regelui Carol I al Romciniei, Editura ziarului Universul P.
Bucuresti, 1909, vol. II, p. 8.
www.dacoromanica.ro
120 DESROBIREA
S'au lipsit de bunavoie de vieata asezata, cu avantagiile ei,

si si-au indreptat gandul si pasii spre locuri necunoscute. Cu toate
rigorile legilor care se sileau sa opreasca vagabondajul tiganilor,
ei n'au putut fi infrânti dela chemarea locurilor necunoscute.
Doreau sa se duca cat mai departe, sa vada cat mai multe.
Vieata lor, fail grija zilei de maine, se scurgea pe drumuri si in
popasurile ce le faceau la marginea satelor si oraselor.
www.dacoromanica.ro
STA REA ACTUALA
Tiganii raspanditi pe tot cuprinsul Orli nu se feresc nici de

munte, nici de ses, cu toate ca au preferinta pentru acesta din urma.
Muntenia a fost si este cel mai populat tinut cu tigani din
Romania.
Aproape toli s'au asezat pe unde au putut si numai o mica
parte, in corturile lor negre de fum, mai colinda tara in lung si
in lat.
Durata poposirii lor pe langa sate si orase e in raport direct
cu cinstea de care dau dovada si toleranta autoritatilor.
De multe ori insa n'au ocazia a sta un timp mai indelungat
in acelasi loc, fiindca ei obisnuesc sä se mai ocupe si cu furatul
si atunci politia ii alunga in altà parte.
De indata ce se opresc intr'un loc se si apuca de munca, isi
repara coviltirele roase de ploi si soare, iar sgomotul ritmic al
ciocanelor anunta faurirea potcoavelor si a tot felul de unelte
necesare lor sau pentru vanzare. Ex.: pirostrii, scoabe de prins
barnele, cioace (cuie mari tiganesti), etc., etc.
Ferneile se indeletnicesc cu spalatul si carpitul « bulendrelor »
fard de inceput si sfarsit ale barbatilor, iar copiii se sbenguesc pe
spinarea unui cal deselat ori in vadul apei sau lacului din apropiere.
Unele dintre tiganci colindii satul sau orasul ca sa-si vanda
bidinelele smolite « fabricatie proprie », sa ghiceasca naivilor si sa
mai spioneze de unde se poate fura ceva, caci acesti nomazi isi
implinesc nevoile lor mai mult din ce apuca pe ici pe colo si de
multe ori nu se dau la o parte dela talharii mai mari, in special
furturi de cai ; de asemenea furl copii dela locuitorii pe unde tree.
In ultimul timp insa acesti tigani nomazi se imputineaza,
intrand si ei in numarul celor asezati.
Cu toate ca Bunt tigani agricultori, dintre care unii devenind
gospodari de frunte si-au dat copiii la scoli, incat astazi au ajuns
www.dacoromanica.ro
192 STAREA ACTUALA
profesori, advocati, preoti, medici, ofiteri etc., totusi majoritatea

tiganilor a ramas in orase i targuri, ocupandu-se cu tot felul
de meserii.
Numai Bucurestiul adaposteste circa 30.000 de tigani, din care
numar o treime o ocupà lautarii. Acestia sunt cei mai bine organi-
zati din toti meseriasii tigani, fiind grupati intr'o uniune a láu-
tarilor condusi de un presedinte, titrat al Academiei de muzica,
in a carui sarcina cade solutionarea neintelegerilor i lipsurilor
profesionale.
Fiind vorba de muzica, nu putem trece mai departe färà sa
arnintim ea 0 astazi, intocmai ca in -vremurile trecute, lautarii au
dat din mijlocul lor virtuosi neintrecuti. Pentru aceasta este su-
ficient sà pronuntam numele artistului Grigoras Dinicu, Petrica
Motoi, Fanica Luca, Juga, etc. ca sà tim ea intreaga falanga de
lautari tigani intre care se afla un Barbu Lautaru, Cristache
Ciolac si multi altii, n'a luat capat in zilele noastre.
Totodata tiu sà arat Ca in dorinta de a fi in ritmul vrernii
si a nu se gasi la un moment dat dezarmat, muzicantul tigan
nu se mai multumeste cu ceea ce « prindea dupd ureche », ci in-
vata teoretic intreaga tehnica muzicala i executa orice bucata
exclusiv dupa note, lucru de care ei se simt foarte mandri.
CeiIaIi tigani in afara de lautari sunt mesteri lacatusi, fierari,
potcovari, spoitori de vase de aramd (tingiri i caldari), zidari,
salahori, geambasi 1), hornari, negustori de haine vechi, de fier
vechiu, vanzatori de ziare, vanzatori de diferite maruntisuri,
vacsuitori de ghete ; iar femeile: chivute, florrtrese, vanzatoare
de porumb fiert i « floricele ».
Aproape toti meseriasii tigani, mai sus amintiti, ii practica
meseria lor in plina strada sau piata i orisiunde se aseazri se
simt bine si foarte la locul lor.
Autoritatile insa, nu privesc cu ochi buni acest vagabondaj
de aspect oriental si se silesc pe cat pot sa-1 distruga. Oricine ar
fi trecut de-a-lungul Dâmbovitei, in Capitala inainte de a
') In geambäsie tiganii sunt neintrecuti; stiu sä cumpere. sà se tocmeasca

sA v5nda foarte bine.
Din cel mai nenorocit cal, prin sireteniile lor, scot totdeauna unul de
pret, in fata cumparatorului naiv. La ei orice gloabt costelivä trage cilruta
impiedicata la toate rotile, iar calul lipsit de vedere merge pe orice drum,
cu pasul cel mai sigur.
www.dacoromanica.ro
STAREA ACTUALA 123
se fi dArâmat Hale le Centrale i acoperit 14111, ar fi dat intre

si peste asa ziii frizeri sau cismari, care-si serveau clientii in aer
liber. Se vedea adeseaori, cum musteriul státea cu un brat re-
zernat de bara ce strAjuia Dâmbovita i cu piciorul descAltat in
aer, pand cand « maestrul cismar » potrivea cuiele de lemn unei
pingele desprinse, sau cosea petecul de altri coloare la gheata
omului nevoias.
Din cauza numarului mare al tiganilor din Bucuresti ei se
aflii rdspanditi in toate cartierele periferice ale orasului, in special
in « Gura igàneascà>> intre Raion i Dudesti: Obor i carti-
erul Tei.
Interesant i sugestiv in acelasi timp este cartierul general
al tiganilor nomazi « zlàtari » situat intr'o groapà dincolo
de gara de Est (Obor), unde intre sedimentele depuse de serviciul
salubritàtii, duhnind a hoit i materii in stare de putrefactie,
existà o singurd groaprt curatà cu dimensiuni respectabile, sà-
lasul unui num'ar insemnat de corturi.
Din aceste corturi, compuse din zeci de petece smolite pentru
a fi impermiabile contra ploii, pornesc in zorii zilei in oras tigani
si tigance in criutarea lucrului i adunarea tuturor resturilor arun-
cate prin gunoaele Capitalei.
In groapà nu ràmân deck, cei neputinciosi i bulibasa supra-
veghetorul corturilor si a intregului bun tigrinesc.
Toatà ziva nu se aude decat laratul cainilor sau tusea riigu-
sità a unei babe bolnave, insA de indatà ce se face seard i iganii
se intorc de prin oras « groapa devine o mare de capete. Atunci
incep socotelile, impartirea banilor si a sticlelor cu tined, intre
tovarrisii care se injurà se scuipri, se bat cu pumnii, cu bâtele sau
cu cutitele »1).
Bulibasa e obligat atunci sà fad, uz de autoritatea sa, poto-
lind i judecând pAnd noaptea tarziu certurile supusilor si. De
multe oH insà, bàtgile sangeroase tree peste autoritatea lui si
atunci aceastà sarcinri revine politiei care ii linisteste pentru
mai mult timp.
Este foarte interesant6 descrierea pe care ne-a llisat-o poetul
V. Alecsandri, a unei seH de yard intr'o satrrt de nomazi si se
9 Ilustratiunea Românil *. (Aceasta groapd, actualmente, a fost aco-

peritá cu pilmântul i molozul provenit dela diferite clAdiri ale orasului).
www.dacoromanica.ro
324 STAREA ACTUALA.
aseamana foarte mult cu aceea din ziva de astazi, cu toate ea sun t

de atunci aproape o suta de ani.
« Iar cand se intorc cu totii seara la corturi, atunci sa auzi.
racnete de copii ce cer de mancare, latrete de caini gonitl dela
ceaunul cu mamaliga, nechezuri de cai ce yin dela pascut, can-
tece de flacai 0 fete mari ce se intorc din lunca dela culesul fra-
gilor, sfezi, dismierdari, vaete, hohote, chiote, sunete de cobze,
de scripce, de drambe ; toate acestea la un loc, ridicandu-se in
vazduli odata cu fumul ce iese de sub fiecare satra. Si putin mai
in urma, cum s'au culcat soarele, cum s'au stins focurile, pare
Ca nici n'au fost, nici nu mai sunt 0 Were adancd domneste
peste tot ; oameni i dobitoace toti se odihnesc ; numai cainii se
aud latrand la hind si numai vr'o baba cloanta se zareste cule-
gand burueni pentru discanteci »1).
In anii din urma tiganii din stafele apusene au inceput o
mi scare de emancipare morald i materialà.
In Cehoslovacia, langa Praga, doctorul Antoche Slatin, ligan
de origine, profesor la o catedra de filosofie, a reusit sà scoata un
ziar intitulat « Afrintea Bulache » (Propasirea noastra) redactat
in limba tiganeasca si care dupa cum sunt informat, are peste
5.000 de abonati.
In afard de asta consiliile municipale ale oraselor Ilzhorod si
Berehoro, tot din Cehoslovacia, au construit scoli speciale pentru
copiii de tigani.
In aceste scoli se preda la fel ca in celelalte scoli ale Statului
Cehoslovac, cu deosebirea numai, cà aici educatia muzicald ocupa
un loc de frunte, printre celelalte materii 2).
0 miscare asemanatoare s'a facut i printre tiganii din tara noa-
stra i astfel in 1933, s'a format o asociatie generala a tiganilor
din Romania, care insä n'a durat mult, fiindca s'a despartit in
cloud din cauza neintelegerilor. Cea de a doua, infiintata in 1934,
s'a intitulat « Uniunea generala a Romilor din Romania » si are
ca presedinte dela inceput i pand in prezent pe d-1 Gh. Niculescu,
comerciant de flori in piata Sf. Anton din Bucuresti.
Aceasta asociatie urmareste emanciparea tiganilor din intreaga
lard si inteadevar prin staruintele ei s'au putut face multe lucruri
2) V. Alecsandri, Istoria unui galbán. Opere complecte, Buc., 1910, p. 66.

2) Universul , 16 Aprilie 1937.
www.dacoromanica.ro
STAREA ACTUALA 125
folositoare: unii au fost improprietariti de autoritàti i astfel au

fost fixati locului, nemai umbland dintr'o parte in alta a Orli.
Apoi, cu ajutorul Sf. Patriarhii, asociatia a adus la botez sute de
suflete, de asemenea la ortodoxim, iar pe cei cari tralau neca'sil-
toriti i-a intgrit prin forme legale.
Pentru neintelegerile dintre ei i pentru oHce chestiune de drept
au infiintat un contencios sub conducerea avocatului Ilie Dia-
conu, ce dà consultatii juridice gratuite.
Asociatia a obtinut ca un dispensar §i o maternitate s'a" dea
asistentai rnedicald gratuità tuturor membrilor ei.
In ceea ce prive§te publicistica, odatti cu intemeierea asociatiei,
au scos gazeta « Glasul Romilor » unde se publicd tot felul de arti-
cole referitoare la interesele lor.
Actualmente asociatia are inscrisisustine eaaproape 800.000
membri 1), Statistica oficialii a statului nu dd insà, in anul 1930,
cleat cifra de 270.795 tigani. (A'azarul Statistic al Romaniei
1935-1f 36, p. 37).
In toate raanifestgrile lor: botezuri, cgsgtorii, misionarism, etc.,
au fost ajutati i patronati de persoane marcante ale vietii noastre
de Stat ; de asemenea la toate balurile si serb6rile care le-au dat
in scop de binefacere.
9 Tiganii din Romania pe filiale si subcentre, dupà statistica asociatiei:
Judetul Alba Filiala §i 6 subcentre 10.798 membri
a Arad 9 9 25 * 33.857
a Arges a a 2 6.718
a Bihor a a 18 a 27.892 .
a Brasov , a 12 a 14.983 a
9 Braila * a 2 a 5.642 ,
a Buzau , * 19 a 28.726 a
a Cara§ a 9 9 7.175 *
a Cetatea Alba a , 9 a 1.916 a
a Cluj a 9 28 * 36.724 .
a
a
a
Dambovita
Dolj
Fagaras
, 16
*
a
a
*
2
9
a
a
2.431
21.078
8.002
a
a IIunedoara a a 17 , 23.560 a
a Ialomita ) a 12 a 12.479 .
* Iasi a * 7 a 9.977
* Ilfov a a 36 a 142.516 .
a Maramure§ a a 2 a 2.303 a
* Mehedinti 0 a 3 8.715 *
a Mures a * 25 a 28.141 a
www.dacoromanica.ro
126 STAREA ACTUALA
In ultimul timp ziarele ne relateaza Ca pretutindeni tiganii

s'au emancipat in mod exceptional i chiar statele respective
le-au dat tot concursul.
Statul sovietic a inteles chiar szi le ofere un loc de distractie
mai aleasa. Astfel au ft-tent la Moscova printre alte teatre pentru
minoritari i un teatru tiganesc, unde cu adevarat reprezenta tide
se dau in limba liganeasca.
Este foarte curios acest fapt deoarece teatrul tiganesc din
Moscova este singurul din lume 1).
Tinutul imens, rece §i indepartat al Siberiei, cu localitatea
Vilekie Haiduki ne ofera informatia proclamarii unui rege al
tiganilor, pentru incoronarea caruia au venit delegati din toate
partile lumii. Tarile cele mai indepartate ca Spania, Brazilia si
Argentina *au trimes reprezentantii lor la aceastd deosebiti, so-
lemnitate 2).
Dupti cum vedem totul merge in pas grabit i ne-am putea
trezi, intr'o buna zi, cu vestea infiiniirii unei Universitati tiga-
ne§ti sau eine stie ce altceva.
Judetu1 Muscel Filiala si 2 subcentre 4.409 n embri

4 Nfisilud o . 26 25.090 ,
» Neamt . . 9 3.923 ,
. Odorhei , . 4 6.642 .
* Prahova . 5 18.576 .
* Putna . 4 7.080 .
* Homan . 9 0 4.516 0
0 Romanati . 3 5.983 .
* Satu Mare . 15 . 29.734 .
, SAlaj . 7 20.867 y,
4 Severin 4 7 13.643
* Somes . 11. 19.941 .
* TArnava-Mare 4 17 17.618 ,
* Tarnava-Miei . . 21 19.853 ,
* Tecuci . 9 7.475 .
. Timis-Torontal . . » 41 93.162 .
4 Trei-Scaune . . 9 3.005 .
* Turda . . 90 29.178 .
* Vlasca 4 * 8 14.203 .
* Villeea . , 3 5.962 .
Total 40 fil. si 454 subcentre 784.793 membri
1) Ziarul Credinta 0, 27 Septernvrie 1934.
2) Ziarul Dimineata *, 13 Tunic 1934.
www.dacoromanica.ro
ARTISTICUL I PITORESCUL TIGANILOR
Dintr'un capitol anterior, am vgzut cà o multime de cgliitori

strAini au scris cu tot entusiasmul unor firi alese, despre curioasa
atractie ce-au simtit-o la vederea mizeriei tiganilor.
Cine nu se oprea pe loc, la vederea corturilor afumate, carpite
peste tot de nu §tiai care bucald a fost la inceput ; a copiilor pri-
fuiti dându-se tumba pentru un ban; a martoagelor cu pielea
intinsd pe oase i a frumoaselor tigdnci cu floarea intre dinti sau
la ureche. Au interesat totdeauna siragurile de m'argele din jurul
gatului, cateodatà chiar de galbeni, carpele impestritate, dar care
reliefau si mai mult eleganta trupului inalt cii unduiri de svar-
lugg.
iragul de perle albe ca spuma laptelui in contrast cu bronzul
fetei i incheieturile mânilor i picioarelor gata s'al se ruph la orisice
mirare, de fine ce erau, au fost motive puternice de inspiratie
pentru pana sau penelul artistului.
Maie§trii pictori au cAutat sd imortalizeze tipuri caracteristice
de tigani panzele pictate sunt destul de dese i multe foarte
pretioase.
Grigorescu a intipilrit de-a-pururi figura .veseld §i surazdtoare
a tinerei tigAnci cu pieptul bronzat §i rotund, ; despre o altà pic-
turà, tot a lui, care reprezintà de asemenea o tigancg, proprie-
tatea urma§ilor lui I. Ghica dela Ghergani, Alex. Vlahutà spune
ca e o « superba §i nepilsdtoare Venerd a celui mai pitoresc si mai
visàtor neam de pe pamânt »1); iar Verona a Mcut sd traiascd pe
panzele lui, pentru totdeauna « Ursarii », in jurul unui foc, intr'un
inserat de toamng.
Tiganii au ceva specific care te predispune la reverie, §i tocmai
aceastà parte caracteristicá i originald alcatuWe pitorescul lor.
1) A. Vlahutil, N. I. Grigorescu. Bucure§ti, 1910, p. 185.
www.dacoromanica.ro
128 ARTISTICUL SI PITORMICCL TIGANILOR
Limba lor gAlcevitoare ea forma', chiar daca in fond nu e, si

dantura alba regulata alcdtuesc caracteristicele cele mai pitoresti
ale lor.
Muzica ocupa un mare loc in x iata lor.
si, intr'adevar, nimic altceva n'ar fi reusit si arate nelinistea
chemarilor si dorurilor lor cleat muzica acea fluiditate care face
SA dispara toate necazurile i linisteste chiar animalele in furia lor.
De aceea « muzica lor e dulce i melancolica, stridenta si sal-
bated! ; e un dor straniu in fiecare nota Sj cu cat sunt strunele
mai vesele, cu atAt mai mult esti aplecat sa plAngi » 1).
Tiganul inca de mic copil, faril nicio invatiltura, stapAneste
vioara si-o face sa. cAnte. Este deajuns sa capete o vioara si de-
vine muzicant. Urechea lui prinde cu usurinta orice sunet i mAna
poarta arcusul cu maiestrie. Nimic nu este prea greu, ca sa nu-1
poata reda, iar in ceea ce priveste memoria nicio bucata nu este
atAt de lunga, 'Meat sa n'o poata tine minte. Aceasta cu atAt mai
mult cu cat nu cunoaste notele i nimic din complicatele teorii,
cu care se Mese concurentii sAi.
In ceea ce priveste memoria i talentul tiganilor in muzica
e suficient sa amintesc cloud cazuri: a) Marele compozitor
Liszt in caldtoria sa spre Odessa unde fusese invitat de Tarul
Rusiei, trecAnd prin tam noastra la inceputul anului 1847, a dat
mai multe concerte dintre care unul foarte interesant pentru noi,
in casele vistierului Alecu Bals.
La aceasta sindrofie a fost invitat i vestitul Barbu Lautarul
cu taraful lui.
La inceput a cAntat cAteva cAntece nationale apoi unul ti-
g5nesc care a uimit pe toga lumea adunata si in special pe Liszt.
Muzica tiganeasca cuprinde « tipete de mAhnire, izbucniri ne-
bune, melancolice ale pustietatilor », Liszt asculta cu multa
incordare Si « uneori nervii lui simteau sguduituri, care se oglin-
deau pe fata sa cea iscusita. CAnd ultimul acord se auzi el isi apuca
mAinile i pieptul sau apasat avu un suspin de usurare.
AM cat e de frumos zise el.
Toti boierii baturd din palme ; Liszt lua din buzunarul sau
un pumn de galbeni i turnAndu-i in paharul Fautarului zise: Sà
bem amAndoi, lautarule !
') Regina Maria, Tara Mea, p. 51.
www.dacoromanica.ro
ARTISTICUL $1 PITORESCUL TIGANILOR 129
Amandoi ciocnird paharele. Liszt era atat de impresionat,

incat tremura, cand turna pe al sdu.
In fundul sdlii boierii deprinsi cu aceste curioase melodii, vor-
beau intre dansii, punand dupd fiecare bucatd, cativa galbeni in
paharul minunatului lAutar.
Dupa cateva momente Liszt se sculd si indreptandu-se &are
lAutar, li zise: Barbule, m'ai fAcut sd cunosc muzica ta ; am &a
te fac s'o cunosti pe a mea.
Batranul ldutar drept r5spuns, puse mainile la piept si se in-
china pand la pdmant. Liszt se puse la clavir in mijlocul unei
tdceri, ce se fdcu deodatd.
Ldutarul cu scripca in mand asculta cu luare aminte fdrd a
pierde din vedere pe tainicul muzicant. Liszt incepu cu un preludiu,
apoi sub imboldirea inspiratiei lui extraordinare si a incordArii
nervilor s5i, improvizA un mars unguresc, al cdrui cantec lung
si melodios domina mereu in mijlocul arpegiilor, trilurilor si greu-
Vitilor inspdimantRoare cu care impodobea cantecul sdu. Apoi
insufletindu-se, imbdtat de melodie cu fata sa galbend si caracte-
risticd si cu capul dat inapoi, cu ochii pe jumätate inchisi, mergea
dela un capAt al clavirului la celilalt, facea sd curgd din degetele
sale o ploaie de margiiritare care veneau cu incetul, &A se conto-
peascd in intaiul motiv ; degetele sale cu o repeziciune de necrezut
alergau pe clavir, Wand sd se audii notele metalice, spre a reveni
rnereu la acel cantec dela inceput, mare, magistral si trist, ca un
cantec de organ. Era in adevAr prea frumos. Niciodatd Liszt, nu
se urcase la a asa inAltime ; boierii ascultau fiird a pricepe ceva,
ldutarul insd pricepea ; manca cu ochii pe cel ce canta, nu pierdea
nicio notd si fisionomia sa era straniu miscatà in tot timpul acestei
strAlucite improvizAri.
Liszt se sculd in mijlocul aplauzelor frenetice ale adundrii.
Barbu Lautaru se duse drept la dansul si dandu-i la randul ski
un pahar de sampanie, li zise romaneste: la randul meu stapane,
te rog sd bei. Paharele se ciocnird din nou.
Barbule Ldutarule, ii zise Liszt, ce zici de aceastd melodie ?
E asa de frumoasA stapane, rdspunse bdtranul lautar, cd,
dacd-mi dai voie, am sd md incerc sd ti-o cant si eu.
Liszt zambi cu un aer de neincredere, fdcand semn cu capul,
cii primeste.
9
www.dacoromanica.ro
130 ARTISTICUL $1 PITORESCUL TIGANILOR
Ldutarul se intoarse dare taraful sau i dupg ce puse scripca

la gat, incepu a canta mar§ul unguresc.
Nimic nu fu uitat, nici trilurile, nici arpegiile, nici variatiunile
cu notele repelite, nici acele adorabile treceri din semiton in semiton,
care-i sunt atat de obi§nuite pentru a reveni la intaiul sau
motiv.
Barbu Lautaru canta cu amanuntime pe scripca sa toata impro-
vizatiunea pianistului, ce asculta inspaimantat opera, ce cu un
moment mai inainte o cantase pe clavir pentru intaia data' si
pe care poate o §i uitase.
Taraful sau ii urma cu preciziune, observand nuantele si ui-
tandu-se drept la Barbu, carele mergea cu cântecul inainte, strà-
pungand inima lui Liszt.
Cand se sfar§i cantecul, Liszt se scula deodatà §i mergand
drept la batranul Barbu, ii sarutil calduros, apoi luand dupti
vechiul obiceiu paharul cu §ampanie, i-1 intinse, zicandu-i: Bea
Barbule Lautar stilpanul meu, bea caci Dtrnmezeu te-a facut
artist §i tu qti mai mare decat mine ! » 1).
b) Alt caz interesant s'a intamplat in 1900, cu ocazia Expo-
zitiei Universale din Paris, la care a luat parte si Romania.
Intr'un pavilion erau adunati muzicanti ai diferitelor tari,
pentru executarea unui concert. La un moment dat, in toiul
e xecutiei, lumina electrica se stinge sala ramane in intunerec,
ar orchestra amute§te. Numai tiganii romani au continuat sa
c ante pand s'a aprins lumina din nou, fiindca ei nu prea aveau
de suferit din cauza luminii. Notele, pe care dacá le §tiau nu le
vedeau, le aveau intiparite cu mult inainte.
Tiganul de altfel are ureche muzicala foarte finà, putand prinde
u§or ori§ice cantec.
In ceea ce prive§te muzica ei sunt speciali§ti intrecand orice
natiune, « chiar pe Pei* precum au marturisit si insu§i Hanul
fratele *ahului Persiei, carele trimis la Napoleon Bonaparte ca
ambasador §i intorcandu-se din Franta prin Tara Romaneascil
in anul 1810, s'a minunat de talentul ldutarilor tigani mai vartos
la muscal. Ei canta si din guril de rninune i fara a avea o
1) Apud. C. Bobulescu, Lciutarii nostri. Bucuresti, 1922, p. 161-167.
(S'a extras din ziarul francez La Vie Parisiene . din Paris, 1874, 28 Noeinvrie
s'a publicat de T. Burada in 6 Convorbiri Literare anul XXI (1888), sub
titlul Cronica muzicald a orasuitii Iasi 6.
www.dacoromanica.ro
ARTISTICUL $1 PITORESCUL TIGANILOR 131
invatilturd oarecare sistematic6 compun §i cantece foarte dulci,

incat i muzicantii Europei ii admira » 1).
In trecut, muzica domneasca era compusa din muzica s pa-
manteana » (lautari tigani) §i muzic6 straina in special tur-
ceasca care a decàzut incetul cu incetul, luandu-i locul cea dintai.
« Lautarii tiganii cantau deobiceiu din gull insotindu-se cu ghi-
tare, cobze, viori, naiuri §i mai tarziu cu flauta, viole, contra-
basuri, cimbale, formând o adevarata orchestra » 2).
In scrisorile ambasadorilor straini ni s'a pastrat amintirea
unor cortegii domne§ti in care intrau in randurile prime tara-
furile de läutari.
Astfel Kreuchely-Schwertberg, consul prusian in Ia§i §i. Bucu-
re§ti, scrie lui Miltitz, ambasador prusian la Constantinopol, despre
intrarea lui Grigore Ghica in Bucurqti (1822 6 Noemvrie).
Poporul curios se aduna in numar foarte mare pe strazile pe
care trebuia sa treacd cortegiul domnesc, care aducea oarecum
veselia §i satisfactia multimii.
In randul al §aptelea in fata domnului, venea arma§ul calare
cu ofiterii sai §i. inconjurat de peste 200 tigani, cantand din tot
felul de instrumente i « imbracati de asemenea bine intocmai
ca burghezii » 3).
Tot in aceastd epoca, in timpul revolutiei dela 1821, cand a
avut loc bdtalia dela Draga§ani se spune ca « batalionul sacru »
care trebuia sd se jertfeasca in aceasta lupta, inainta « avand in
fruntea sa si muzica de tigani a boierului Constantin Golescu, pe
care o luase dela Colintina » 4).
Amintim ca muzica turceasca decazuse cu mutt in acest timp,
fiindca de abia in randul al 20-lea urma terbana (meterhaneaua
.0 toata muzica turceasca a printului). Motivele muzicale tiga-
ne§ti au Wilt pe unii compozitori, cum a fost spre exemplu Liszt,
9 D. Fotino, 1st. generald. a Daciei, vol. III, p. 239. Bucuresti, 1859; si

D. C. 015nescu, Teatrul la Romdni « An. Acad. Rom. Mem. S. L., Seria II,
Tom. XVIII. Bucuresti, 1897, p. 144.
2) D. C. Oldnescu, Raport general asupra expozifiei din Paris. Bucuresti,
901, p. 180.
3) Doc. Hurmuzachi, vol. X. Bucuresti, 1897, p. 183.
4) N. Iorga, Izvoarele contimporane asupra miscdrii lui Tudor Vladirni-
rescu. Bucuresti, 1921, p. 307.
9*
www.dacoromanica.ro
132 ART1STICUL SI PITORESCUL TIGANILOR
sa aranjeze opere nepieritoare. « Rhapsodies hongroises nu sunt

decAt niste teme tigiinesti aranjate de el » ').
In afara de Romania, existau tigani foarte rnesteri in muzica
in Ungaria. La mijlocul secolului al XVIII-lea, un oarecare tigan
13arnamihaly, in Ungaria, ajunsese un muzicant celebru, fiind an-
gajat sa cânte la capela contelui Emeric Czaky.
In Principatele romAnesti tiganii lautari erau i sunt i astAzi
foarte numerosi. Ei erau cAntaretii baladelor romAnesti, cu toate
ea le deformau oarecum prin « floricelele » pe care le adaugau. Fol-
eloristii au cules de multe ori baladele noastre populare dela acesti
tigani, care in realitate nu dadeau exact balada curat romAneascil,
dar care totusi a fost bine ca s'a cules, fiindca altfel nu se pastrau
nici acelea pe care le avem.
G. Dem. Teodorescu a cules dela Petrea Cretu Solcanu, lau-
tarul Brailei cAteva zeci de mii de versuri, i nurrai din acest
exemplu putem sà ne dam seama de memoria extraordinara a
tiganilor.
In afara de arta', lautaria a fost pentru ei o meserie mai
usoara pentru cAstigarea existentei.
Cine si-ar putea inchipui la sate o hora, petrecere sau nunta
fara lautari tigani?
« In grupe de trei t i patru merg din sat in sat, totdeauna unde
e nevoie de muzica, cAntAnd rabdator, neobosit ceasuri intregi,
in soare sau in ploaie, noapte si zi, la nunti, la ingropari ori la
sarbatori » 2).
Lautarii tigani « daruiti de natura en o minunata pricepere
a muzicii, nu numai a muzicii nationale, ci a oricarei alta le-ar
atinge auzul, au putut, din vremile cele mai vechi, sà incAnte,
cuvAntul nu e prea pretentios, nenumaratele generatiuni de
oameni ce i-au ascultat.
Scriitorii cei mai cu vaza, cala-tori de inalte trepte sociale
si chiar suveranii, care au avut prilejul de a-i auzi, au admirat
iscusinta, talentul si dibacia lAutarilor dela Poi ».
« In Iai, pe la inceputul veacului (XIX), toatrmuzica se in-
'theia in taraful lui Barbu Lautaru si al lui Angheluta, iar la Bo-
tosani era al lui Nastase. Barbu insa era cel mai vestit. El Ikea
9 Nicolaescu Ilopsor, Muzica Tiganilor, In ziarul s *tiintetor si Camto-
riilor ). Martie 1923.
2) Regina Maria, Tara Mea, p. 50.
www.dacoromanica.ro
ARTISTICUL SI PITORESCUL TIGANILOR 133
desfdtarea boierilor la mese si la petreceri, el &idea tArcoale ma-

halalelor cu tinerii care voiau sg-si cAnte patima dragostei cgtre
vreo A frodità.
Alecsandri a facut dinteinsul un tip ce va rtimAne viitorimii.
CAntecele lui de lume, Ca: Ajungg-ti puiule, Lung, lung, mult
esti piing Iatà floarea vieii mele, Soarta mea ticgloasà,
Vezi nemilostivo, vezi ! Dacti strig cine m'aude ? i altele multe,
bggau vgprti in inimi tinere i biitrAne ; iar horile si danturile de
salon, pe care le mestesugea el, ar fi desteptat si pe un mort *1).
Voiu aminti numai ateva nume de tigani muzicanti care au
ajuns celebrittiti locale, iar altii treand mult departe peste gra-
nitele tgrii, ex.: Bulan, Ionia, Dumitrache i Anastasiu (Musca-
lagiu) care delectau publicul din Bucuresti pe la mijlocul secolului
al XIX-lea.
Peste vreo treizeci de ani erau renumiti: Marinicg Buzatu,
Ndstase Ochi Albi, Buicg si Petrea Cretu Solcanu.
SfArsitul secolului trecut i inceputul celui actual s'a mAndrit
cu Cristache Ciolac despre care Radu Rosetti a scris cuvinte atAt
de duioase si interesante, inat meritg a fi mentionate i cunoscute
de toti 2).
Multi, chiar foarte multi oameni mari si de talent 1-au ascultat
pe acest strasnic ltiutar, dar din 'ideate niciunul n'a scris nimie
despre el, afarg de Radu D. Rosetti, care 1-a zugrdvit intr un
chip cat se poate de minunat.
Cristache Ciolac o viatà intreagg a cAntat pentru fericirea
tuturor acelora care 1-au ascultat si 1-au chemat.
(Ceea ce a fost Barbu Lilutaru pentru generatia lui, a fost
Cristache Ciolac pentru a noastrd.
N'a fost artist priceput in ale mestesugului sti nu-1 considere
ca un fenomen. Enescu se delecta la ariile lui populare si Ku-
belie de ate ori venea in lard nu se mai stitura ascultAndu-1.
« In loc de antereu, Cristache purta fracul modern, in loc de
taclit, sirul sclipitor de decoratii la cari in urmil se adaugaserit
Bene-Merenti, Steaua RomAniei i Legiunea de onoare.
« Inalt, frumos, legat armonios, cu o fatti de mulatru, cu ochi
blAnzi, degaja o simpatie infinit. Când isi pleca languros capul
pe vioarti i incepea sri cAnte, leggnandu-se dupti cadenta melodiiIor,
1) D. C. Oldnescu, Tealrul la Rorndni, p. 168.
1) Radu D. Rosetti, Eri ..., Ed. a Universul Bucure§ti, 1931.
www.dacoromanica.ro
134 ARTISTICUL *I PITORESCUL TIGANILOR
nu-1 mai pierdeai din ochi. Se simtea iubit si rand pe rand

Isi fixa privirea asupra admiratorilor, multumindu-i pe toti. Când
raza vizualà venea dela un sex diferit, arcusul pornea mai cu foc,
coardele vibrau sil se rupd.
« Aproape patruzeci de ani, n'a fost chiolhan la vie, nunt5,
banchet sau orice fel de petrecere in familii cuprinse, Mra banda
lui Ciolac si tot pe el il chema oficialitatea et mtingAie urechile
monarhilor si persoanelor distinse venite szl viziteze Curtea Re
r Românti.
bgafli
al ri
La cate alaiuri domnesti n'a cântat el « Träiasca Regele »,
cAte evenimente mari din istoria României moderne nu le-a slilvit
cu vioara lui fermecatà! C'a fost masti mare de 10 Mai, pe el 1-au
chemat ; banchet la inaugurarea podului peste Dundre, tot pe el ;
si tot lui s'a adresat oficialitatea cand s'a serbat nunta de argint
a regelui Carol, ciis5toria regelui Ferdinand sau mai stiu eu ce
praznic ImpAratesc ».
Când ne vizitau tam strainii printre primii cunosculi era si
Cristache Ciolac si despre o astfel de cunostintà ne porneneste
in acelasi articol Radu Rosetti.
« Mi-a riimas intip'arità in minte pe vecie noaptea petrecutii
cu Jean Richepin dela Academia Francezri, care dupá o conferintá
tinutd la Institutul Pompilian s'a delec tat savurand pe Ciolac
piinà la ziuà.
Nu stiu dacà Liszt a silrutat pe Barbu Läutarul ; dar Richepin,
entusiasmat, care de altfel isi Mcea o glorie sä spund &á descinde
din nearn de tigan, incàlzit si de un yin generos, a ciocnit cu el
pana in zori si la despArtire 1-a imbratisat plangand ».
In ultirnul timp, inainte de a muri, din cauza unei boale ne-
miloase, R. Rosetti s'a dus sà-1 viziteze acasil unde tr5ia retras
pcirgsit chiar de ai sdi, care altàdatà II adorau ca pe un zen.
Vremea i se scurgea in depanarea amintirilor dintre care unele
erau m5rturii vii pe peretii camerei unde locuia. « Ici Legiunea
de onoare sub portretul presedintelui Republicii care i-o oferise
cu o dedicatie mtigulitoare, colo autograful lui Enescu ; mai incolo
fotografia Tarului, data cu mana lui, omagii iscalite Sarah Bern-
hardt, Paderewsky, Robert de Flers, atatia si atatia ale cgror
inimi le-a incalzit cu arcusul lui de vrajitor ».
Actualmente avem tigani muzicanti celebritati europene care
Incanta cu arcusul lor mii de persoane.
www.dacoromanica.ro
ARTISTICUL 51 PITORESCUL TIGANILOR 135
Astfel, F5nicri Luca foarte cunoscut si apreciat pentru des5-

varsitul lui talent in cantecul naiului, a putut in vara anului tre-
cut cu ocazia Expozitiei dela Paris, la care a participat i Romania,
sa uirneascd pe toti vizitatorii doritori de o muzica rar5, iar prin-
tre acestia se num'arau oameni din toate p5turile sociale si de pre-
tutindeni, dela cei mai simpli 'Anil la capetele incoronate ale di-
feritelor state din lunie.
Acolo la Paris a obtinut succese neb5nuite ; cantand pretil-
tindeni devenea din ce in ce mai cunoscut si in acelasi timp mai
dorit.
SArbätoarea nationald a Frantei 14 lulie 1-a avut in pro-
gramul ei niiirel. iar posturile de radio i-au difuzat cat mai de-
departe flueràturile « Stelutei » si ale abaticei < Ciocarlii ».
Vestitul pictor american, Leslie Cauldwell incAntat (le marele
talent al compatriotului nostru a tinut cu tot dinadinsul s5-i facti
portretul. i i 1-a f5cut, neprimind in schimb, nirnic, cu toate c5
valoarea acestui tablou e destul de mare.
Dar in afaril de Franta au voit si alte täri sd asculte pe vestitul
flueriltor al zeului Pan, astfel Englezii 1-au angajat sti canto la
marele teatru Palladium din Londra, iar Americanii au fost refu-
zati in ofertele lor, de altfel destul de ispititoare, fiindc5 lui Fa-
nicA Luca « i se usca sufletul in piept de dorul Orli ».
Dupà mdrturisirile pe care le-a fäcut unui ziarist roman 1), spunea
cà atunci cand a ajuns la granita -Orli, in gara Jimbolia, II podi-
dise plansul 0-i venea sd-si umple gura cu t5ran5, s muste din
párnantul scump al Orli rornanesti.
9 Ziarut România i, 3.VIII.1938.
www.dacoromanica.ro
ONOMASTIGA. SI TOPONIMIE
Toate numele de botez cat si de familie, pe care le-am dat in

acest capitol, sunt scoase din diferite studii, eolectii de docurnente
tiparite cat i inedite.
0 parte din ele sunt extrase din documentele secolului al
XV-lea, iar cealaltà parte din documentele secolelor XVIXX.
Multe din ele sunt specific lig5nesti, ele sund cu totul curios
si nu se gasesc la ceilalti locuitori ai tarii: n'am avut Insà posibi-
litatea sa fac o comparatie cu celelalte nume dela tiganii din di-
feritele tari ale Europei, sau de aiurea.
Pe langü numele tiganesti sunt multe de origine romaneasca
0 inca din cele mai pitoresti; nume de localitati: Bar lad, Giurgiu,
Harsova, Hertea ; nume de sarbatoare: Cräciun, Duminecd; nume
de animale: Carlan, Cioara, Ciocarlan, Cocos, Curca, Furnic5,
Lebada, Lupa (Lupoaica), Lupul, Mierla, Faun, Ratoiul, Sosoi
(epure), Tapu, Ursul; nume de plante: Ciulin, Leustean, etc., etc.
Diminutivele sunt de asemenea foarte frecvente la tigani,
astfel: Albicu, Dochita, Dudulet, Fetita, Gavrilicioru, Lupulica,
Marine], Praluta, Savita, Sorica dela Sora, Stanica, Todoric5,
etc., etc.
In ceea ce priveste influentele strdine care s'au exercitat asupra
lor ele se vad foarte bine din acest capitol de onomastica.
Aceste influence dupà comparatii i presupuneri ar fi urma-
toarele: slava-veche, turco-cumana, tatareasca, greac5, sarbeasca,
ungureasca i ruseasca.
PRESCURTARI PENTRU TOPONIMIE
Acad. Rom. ms. (Academia Romana, manuscrisul).

Arch. Ist. a Rom. (Archiva Istorica a României).
B. C. M. I. (Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice).
www.dacoromanica.ro
ONOMASTICA SI TOPONIMIE 137
Bogd. L 1 vol. I.
(Docurnentele lui tefan cel Mare) {
Bogd. IL vol. 11.
Cony. Lit. (Revista Convorbiri Literare).
Cost. I. 1 Documente moldovenesti inainte de 1 vol. I.
Cost. II. 1 Stefan cel Mare
.., l vol. 11.
D. G. R. (Dictionarul geografic al României).
{ S. si I zv. (Surete si Izvoade).
Glib. (GIL Ghibànescu) i.I. si Zap." (Ispisoace si Zapise).
Ind. Stat. (Indicatorul statistic al satelor si unitajilor admini-
strative din Romania. Bucuresti, 1932.
St. si doe. (N. Iorga, Studii si documente).
Tism. (Miinàstirea Tismana).
Std. (Alexandru ,Stefulescu). /
Doc. d. Gorj (Documente din Gorj).
www.dacoromanica.ro
ONOMASTICA
A Alistar (Nume de familie intalnit
Acseinie (Ghib. XXIV, S. si Izv., de mine prin judetul Muscel ;
p. 45, 23 Ianuarie 1754). in leglitura cu numele Alistar
Acsente (Acad. Rom. ms. 4843, se &este in N. Iorga, St. si
anul 1820). doc., V, p. 515, Alistarhi Sp'i-
Adam (Acest nume vine probabil tar ; St. si doc. VI, p. 276,
dela alte neamuri din forma doe. din 4 Februarie 1742,
Adamus care se &este la Un- Alistarho Ban.
guri, Poloni si Ruteni; Arh. Ambrosie, Anbrosie (Ghib. XXIV,
Stat. M-rea Secul, Pach. I, Nr. S. si Izv., p. 50, 15 Mai 1754.
6 Ianuarie 1637, idem Nr. 7, Anca, Anucta (*f. Doc. din
Iu lie 1671). Gorj, p. 342, 2 Mai 1613; St.
Agachi (St. si Doc. XXI, p. 184). si doc., V, p. 442.
Agafiia (St. si Doc. XVI, p. 298, Andonie (St. si doc., XVI, p. 298,
c. 1650). 31 Martie 1645.)
Agapie (St. si doc., XVI, p. 331, Andrea (Bogd. I, 1 Aprilie 1470).
c. 1750). Andrei (St. si doc. V, p. 170 ;
Albicu (diminutiv din Alb ; St. St. si doc. XVI, p. 320, 5 Au-
si doe. XVI, p. 299, c. 1680). gust 1727 ; influentA ungu-
Alba (Ghib. XIX, S. si Izv., reascA dela Indres, Andras).
p. 199, Acad. Rom. doc. Andrei Teircanu (St. si doc., XVI,
XX/79). p. 325, 25 Iulie 1736).
Aldea (Acad. Rom. doc. XC/25 Andreico (Bogd. I, p. 311, 1
din anul 1619). Noemvrie 1487).
Alexa (Bogd. I., 1. Noemvrie Andronica (Cony. Lit. 1888, p.
1487). 902, 25 Noemvrie 1727).
Alexandra (Acad. Rom. ms. 4843, Angelina (Cony. Lit. 1888, p.
1820). 904, Doc. din 3 Iulie 1746).
Alexea Herfea (Bogd. I, 1 Noem- Anisete (Ghib. XXIV, S. si Izv.,
vrie, 1487). p, 45, 23 Ianuarie 1754).
www.dacoromanica.ro
ONOMASTICA 139
Anita, Anuta (Acad. Rom. ms. Bana (Posibil ca acest nume sa-si
4843, 1820 ; St. si doc., V, aibg originea in cuvântul ma-
p. 101 ; Cony. Lit. 1888, p. 903, cedo-român Baia subst. fem.=
15 Itinie 1734). vie, viat.à. Hasdeu 11 pune in
Antirnie (St. si doc., XVI, p. 331, legàtura cu verbul lAnare=a
c. 1750). trAi. Acest nume dacd intea-
Antohi (Acad. Rom. ms. 4843, devAr vine de acolo explicà
din anul 1820). oarecum venirea tiganilor din
Apostol Mavrichi (St. si doc. XVI, Sud pe unde au trgit si au
p. 325, 25 Iulie 1736). imprumutat acest nume).
Arhiri (Acad. Rom. rns. 4843, Bancea (Std. Tism., p. 324, 11
1820). Ianuarie 1650).
Armean (Acad. Rom. doc. XX/79, Banciul (Acad. Rom. ms. 5291,
(1756). f. 25).
Acram (Arch. Ist. a Rom. I, p. Bandor (St. i doc. XVI, p. 320,
134, 22 Mai 1572, Acad. Rom. 1729).
doc. LXXXIX/155, (1658). Barbul (Std. Doc. d. Gorj, p.
Acrarnia (Arch. Ist. a Rom. I, 342, 2 Mai 1613).
p. 134, 22 Mai 1572). Bascal (St. si doc. XVI, p. 325,
Axenia ci Axinia (St. i doc., 25 Iulie 1736. Acest nume
XVI, p. 325, 25 lulie 1736). poate fi de origine turceascü
A xentie (Acad. Rom. doc. dela basca = impArtitor, des-
LXV/161, (1759). piirtitor, sau dela cuvântul tra-
cic, basc6=1AnA ; B. P. Hasdeu
credea e acest cuvânt se putea
Babul (Bogd. I, 13 Dec. 1465 ; s5 aibri o origine prirnri, indo-
intAlnit la Macedoneni ca di- europeanA).
rninutiv dela numele Barbul). Batos (Cost. II., p. 344).
Baboi (Acad. Rom. doc. IX/40,
Bcibita (Acad. Rom. doe. CIX/107,
(1682).
(1833).
Badea (Bogd. I, 1 Noemvr. 1487 ;
Beidita (Acad. Rom. doc. XX/79,
(Acad. Rom. doc. CXXIV/107,
(1636). (1756).
Badiu (Cost. II., p. 506). Bàditoi (Glib. XXIV, S. si Izv.,
Badu (Bogd. I, 31 August 1458). p. 48, 15 Mai 1754).
Baico (Glib., XIX, S. si Izv., Binaia (St. si doe. XVI, p. 298,
p. 43, 31 Iulie 1559). c. 1640).
Banzboiu Nicolae (Acad. Rom. Map (Acad. Rom. ms. 4843,
doc. XXIV/6, (1800). din anul 1820).
www.dacoromanica.ro
140 ONOMASTICA
Mau; Ion (Acad. Rom. doc. Boba, tiganc6 (Ghib., XX, S. si

CIX/107, (1833). Izv., p. 109, 23 Martie 1602 ;
Bata 1Vastasie (St. si doc. XVI, Acad. Rorn. doc. IX/50, (1602);
p. 330, doc. 95). CXXVII/98, (1602).
Beitog (St. si doc. XVI, p. 298, Bobariciu (St. si doc., XVI, p.
c. 1650). 307, doc. 34).
Batol Toader (Acad. Rorn. doc. Bobric (T. Codrescu: Uricariul,
CXXX/80, (1693). XVIII, p. 173, doc. 1570.)
Bdra (Cost. II., p. 506). Bodea (Bogd. II, 8 Septernvrie
Bdr lad (Cost. II., p. 239 ; Glib., 1503 ; Arch. Ist. a Rom., I,
S. si Izv., I, p. 113). Ghib. S., p. 134, 1572).
si Izv. III, p. 181, 193 ; Glib., Bodin, (Acad. Rom. doc. XCVI/36,
S. si Izv., XXI, p. 46). (1657).
Beizeila (Cost. II., p. 80). Bogdan (Ghib., XXIV, S. si Izv.,
Betzdeig (Bogd. I, 13 Dec. 1465 ; p. 45, 23 Ianuarie 1754).
expresiune trivialui, i-a &Ira, Bogza (Glib., XXII, S. si
cuiva bazdagul (bazdacul)i-a Izv.), p. 149, 11. Septernvrie
sirit tandilra, s'a sup6rat din 1622).
nirnica toath. Etirnologie ne-
Boia (Bogd. I, 4 Aprilie 1488).
cunoscutil, probabil din ru-
Bojin (Acad. Rom. ms. 5292,
seste bzdjochb).
f. 25).
Bec,yea (Arch. Ist. a Rom. I,
Boldor, Boldur (Bogd. I, 1 Noem-
p. 134, 1572).
vrie 1487).
Bejan (Ghib. I. si Zap., V, partea
I, p. 14 ; Acad. Rom. rns. 783 Bologa (Acad. Rorn. doc. XX/215.
f. 37 v. din anul 1760). (1696).
Belibou (St. si doc. XVI, p. 330, Bordea (Acad. Rorn. doc.
c. 1750). CXXVI/19, (1616).
Bera, Berea (Bogd. I, 31 August Borha .tefan (Acad. Rom. doc.
1458 ; Cost. II n., p. 506). V/103, (1659).
Berbeace (Glib., XX, S. si Izv., Boroghinei Simion (Acad. Rorn
p. 28, 2 Mai 1592). doc. CIX/107, (1833).
Berheci (Glib., XXIV, S. si Izv., Bonco, Boncul (Arch. Ist. a Rorn.
p. 45, 23 Ianuarie 1754). I, p. 134, doc. 1572 ; St. si doc.
Bicoe (Stet., Tism., p. 258, 22 XVI, p. 299, c. 1680).
Octomvrie 1567 (Acad. Rom. Borugei (Acest nurne de familie
doc. CXXXII/216). I-am intAlnit la un tigan ac-
Blega Oancea, (Acad. Rom. doc. tual ; acest cuvânt ar insemna
XI/233, din ar ul 1802). trecgtoare ingustà intre doll&
www.dacoromanica.ro
ONOMASTICA 141
dealuri hick, de abia poate Buna (Acad. Rom. doc.

trece un car, apud. T. Po- CXXVI I I/109, (1662).
rucic 1). Bunaci (tef., Doc. din Gorj, p.
Bosilca (tef., Doc. d. Gorj, p. 342, 2 Mai 1613).
342, 2 Mai 1613). Buncul (Acad. Rom. doe.
Bosna (Cost. II., p. 447). CXXVI/19, (1616).
BoVoc V6s6li (Ghib., XXIV, Buraga (T. Codrescu, Uricariul,
S. i Izv., p. 48, 15 Mai 1754). XVIII, p. 173, doc. 1570).
Botocdan (St. §i doc., XVI, p. Burbina (tef., Doc. din Gorj,
325, 25 Iu lie 1736). p. 342, 2 Mai 1613).
Bratul (Bogd. I, 1 Noemvr. 1487 ; Burice (Acad. Rom. ms. 4843,
Acad. Rom. doc. XCVI/36, f. 15).
(1657). Butuci (Acad. Rom. doc.
Brei(ea (Rev. T. Codrescu, I, p. LXXXIX/177, (1673).
50, 18 Mai 1575). Butcat (Bogd. I, 13 Noemvrie
Breazei Tudor (Acad. Rom. doe. 1487).
XXXV/192, din anul 1802). Bufuiu Cráciun (Acad. Rom. doe.
Buda (Acad. Rom. ms. 5291, XX/79, (1756).
f. 25). Buzd (Ghib., Z. si Isp., I, p. 31,
Budai (Acad. Rorn. doe. doe. c. 1768).
XLVII/145, (1818). Buzetlan (Acad. Rom., ms. 4843,
Budina (Acad. Rom. doc. CI X/107, 1820).
(1833). Buzdugan (Cost. II., p. 239).
Budur (Arh. Stat. Sect. Ist. Buzea (Bogd. I, 1 Noemvr. 1487).
(1532). Buzuca brirbat (St. §i doc., XVI,
Buhaci Ion (Ghib., XXIV, S. si p. 298, doc. c. 1640).
Izv., p. 45, 23 lanuarie 1754).
Buhtea (Rev. T. Codrescu, I, p. C
50, doc. 18 Mai 1575). Caba (Bogd. I, 13 Decemvr. 1465
Buicei (Cony. Lit. 1888, p. 906 si 12 Aprilie 1458).
907, 5 Noemvrie 1759). Caisin (Acad. Rom. doe.
Bulaiu Neculai (Ghib., XXIV, CXXX/42, (1695).
S. §i Izv., p. 46, doc. din 15 Calicea (tef., Doc. din Gorj, p.
Mai 1754). 342, 2 Mai 1613).
Bulitii Ion (St. §i doc. XVI, Calie (St. si doc., XVI, p. 305,
p. 330, doc. 102). c. 1700).
9 T. Porucic, Lexiconul termenilor entopici din limba romdmi in Basara-

bia, Arch. Basarabiei s, 1933.
www.dacoromanica.ro
142 ONOMASTICA
Calincea (Bogd. I, 1 Noemvrie Ceirloira (*tef. Tism., p. 245,

1487). c. 1555).
Ca lotei (Acad. Rom. doe. Ciirsteina (St. si doe. XVI, p. 305,
LXVIII/52. c. 1680).
Carcia (Uricariul, XVIII, p. 173, Casar (St. si doc., V, p. 109).
doc. 1570). Ceisoaia (tef., Tism., p. 245,
Carfin (a) (Bogd. I, 13 Decem- c. 1555).
Vrie 1465 si 4 Aprilie 1488). Cala (St. si doc., XVI, p. 298,
Caraman (Cost. I., p. 214). c. 1640).
Casandra (Acad. Rom. doe. Catul- (Acad. Rom. doe.
CIX/107, (1833). CLXXXV/188, (1741).
Casuchea (St. si doe., XVI, p. 295, Cernat (Bogd., I, 12 Aprilie 1458 ;
Decemvrie 20. 1712). Cost., I, n., p. 214).
Catalina (tef., Doc. din Gorj, Cernislav (Cost. I., p. 393).
p. 342, 2 Mai 1613). Chesco (St. si doc., XVI, p. 305,
Catrina (St. si doc. XVI, p. 295, c. 1700).
c. 1630 ; Ghib., XXIV, S. si Chetrarul Vasile (St. si doc., XXI,
Izv., p. 45, 23 Ianuarie 1754 I, p. 185, 1792-1.793).
Acad. Rorn. doe. CXXIV/113, Chiera (Acad. Rom. doe. XX1/279,
(1692). (1641).
Cazamir (Caziinir ?) (Ghib., XXIV Chilebas Marie (Ghib., XXIV,
S. si Izv., p. 45, 23 Ianuarie S. si Izv., p. 50, 15 Mai 1754).
1754). Chimigeri Macsan (St. si doc.,
Ciiciii (Acad. Rom. doe. XX/79, XVI, p. 308, c. 1710).
(1756). Chiria, Chira (Acad. Rom. rns.
Ceildaru (Arch. Ist. a Rom. I, 4843, 1820 prin influentä
p. 134, doc. 22 Mai 1572. greceasc5).
Cdliman (Cost. II., p. 81). Chiriac (Acad. Rorn. doc.
Ceilin (Galina) (St. si doe., XVI, XCVII/182, (1802).
p. 298, c. 1640, Acad. Rom. Chirtizu Toader (St. si doc. XVI,
doc. CXXIV/126, (1656). p. 325, 25 Iulie 1736).
Clipeitin (Ghib., XXIV, S. si Izv., Chita (Acad. Rorn. doc.
p. 49, 15 Mai 1754). CIII/159, 1635 ; rns. 4173).
Ceirdiman (St. si doe. XXI, p. Ciocan (B.C.M.I., 1929, p. 111,
184 ; XVI, p. 298, c. 1650). nume din secolul XIX).
Ceirbune (Arch. Ist. a Rom., I, Ciora Drligoi (Arch. Ist. a Rom.,
p. 134, doe. 22 Mai 1572). I, p. 134, doe. 1572).
Ceirlan (St. si doc. XXI, p. Ciordia (St. si doe. XVI, p. 298,
184). c. 1640).
www.dacoromanica.ro
0 NOMA STICA 143
Cioricei (B.C.M.I., 1929, p. 111, Co(aget (Acad. Rom. doe. XL1X/2,

nume din secolul XIX). (1592).
Ciorsacu (St. si doc., XXI, p. 185, Cozrna (St. si doc., XXI, p. 185,
1792-1793). 1792-1793).
Ciulin (Acad. Rom. doe. Creiciun (Bogd. I, 1 Noemvrie
XX1/279, (1641 ; CXXIV/90, 1487 ; T. G. Bulat I. c., p. 1 ;
(1652). Ghib., XXII, S. si Izv., p. 129,
Ciurcet Vasile (St. si doc., XVI, 4 Ianuarie 1612 nume de
p. 326, doc. 83). särbRoare.
Clinzintie (Clement) (St. si doe., Crudul Ion (Glib., XXIV, S. si
XVI, p. 307, c. 1709 ; Acad. Izv., p. 48, 15 Mai 1754).
Rom., ms. 4843, anul 1820). Cucueta. Cucueata (Arch. Ist. a
Coca (St. si doc., XVI, p. 331, Rom., I, p. 134, doc. 1572).
c. 1750). Curca (Cost. II., p. 343 ; Acad.
Coco$ (St. si doc., XVI, p. 298, Rom. ms. 5291, f. 27).
c. 1650). Curchea (Cost. I., p. 214).
Cojan (Cost. I., p. 214). Curchi (Stet., Tism., p. 334, 23
Collea (St. si doc., XVI, p. 298, Iulie 1659).
c. 1650). Curciu (Acad. Rom. ms. 5292,
Coman (Bogd. I, 1 Noemvr. 1487 f. 49).
si 31 August 1458; Cost I., Cutu (Vasile a Cutului) (St. si
p. 214, Acad. Rom. doe. doc., XVI, p. 307, c. 1709).
CIX/107, (1833).
Comancea (Bogd. I, 1 Noemvrie
1487). Dadoi (Ghib., XXIV, S. si Izv.
Constantin (St. si doc., XVI, p. p. 45, 23 Ianuarie 1754).
295, c. 1630; vezi Costan- Dadul (Bogd. I, 4 Aprilie 1488;
din). Cost. II n., p. 344).
Costanda (teI., Doc. din Gorj, Dafina (tef., Doc. din Gorj, p.
p. 342, 2 Mai 1613, Acad. 342, 2 Mai 1613).
Rom. doc. LXXXIX/155, Dalna (Dafina ?) (St. 0 doc.,
CXXIV/115. XVI, p. 326, doc. 82).
Costandin Beidros (Glib., XXIV, Dan (Acad. Rom. doc. CXXVI/19,
S. i Izv., p. 47, 15 Mai 1.754). (1616).
Coste (a) (Bogd. I, 13 Decemvrie Danciul (Bogd. I, 1. Noemvrie
1465 ; Cost. I., p. 214 si 1487 si 16 Martie 1490; Acad.
393 ; Ghib., XIX, S. si Izv., Rorn. ms. 5291, f. 25 si ms.
p. 42, 31 Iulie 1559). 4843, p. 15; Cost I., p.
Cotora (Cost. I., p. 214). 214).
www.dacoromanica.ro
144 ONOMASTICA
Dandea (Acad. Rom. doe. Dodanu (St. si doc. XVI, p. 324,

XLVII/92). doe. 78; Rev. p. Ist. Arch. si
Ririe (Acad. Rom. ms. 4843, Filologie I (1883), p. 191, doe.
anul 1820). 24 Aprilie 1590).
Datco (Acad. Rom. doe. XX/79, Dodul (St. si doc. XVI, p. 331,
(1756). c. 1750).
Darniian (St. si doc. XVI, p. 325, Dolca (St. si doc. XVI, p. 298,
25 Iu lie 1736; Acad. Rom. c. 1640).
ms. 4843, anul 1820). Dorcd (*tef., Doc. din Gorj, p.
Dani là (St. si doc., XVI, p. 331, 342, 2 Mai 1613).
c. 1750). Draga (Acad. Rom. doc. XX/79,
Thcusard (Ghib., XXIV, S. si (1756).
Izv., p. 49, 15 Mai 1754). Dreigana (tef., Doc. din Gorj,
Despa (5tef., Tism., p. 352, 4 p. 342, 2 Mai 1613).
Noemvrie 1668). Drdghici (5te1., Tism., p. 324,
Didoiu Tism., p. 245, c. 11 Ianuarie 1650).
1555). Drdghina (St. si doe., XVI, p.
Dighita (Bogd. I, 1 Noemvrie 298, c. 1640).
1487). Drdgoia (Arch. Ist. a Rom., I,
Di Ian (Ghib., XXIV, S. si Izv., p. 134, doc. 1572).
p. 46, 15 Mai 1754). Dragomir (a) (Cony. Lit., 1888,
Dinga (Bogd. I, 1 Noemvrie 1487 ; p. 902, 25 Noemvrie 1727 ;
Cost. II n., p. 443. Am gAsit Ghib., XIX, S. si Izv., p. 97,
un boier moldovean purtând 18 Martie 1576).
acelasi nume). Dragsin Mazdre (Arch. Ist. a
Dobra (Stet, Tism., p. 245, Rom., I, p. 134, doe. 1572).
c. Acad. Rom.
1555, doc. Drägulici (Cony. Lit., 1888, p.
CXXIV/127, (1653). 627-628, sec. XVIII).
Dochia (Arch. Ist. a Rom., I, Drágune (Ghib., XXIV, S. si Izv.,
p. 134, doc. 1572). p. 45, 23 Ianuarie 1754).
Dochita (St. si doc., XVI, p. 305, Drumana (Uricariul, XVIII, p.
c. 1700 ; diminutivul din Dc- 173, doc. din 1570).
chia, vine din grecescul Ev- Duddu Lupul (Glib., XXIV, S.
dochia). si Izv., p. 52, 15 Mai 1754).
Docu (Acad. Rom. doc. Dudea (Acad. Rom. doc. XX/79,
LXXXIX/190, (1696). (1756).
Thda (Acad. Rom. ms. 5292, Dndulea Toader, Dudukt (St. si
F. 48 verso). doc. XVI, p. 298, c. 1650).
www.dacoromanica.ro
ONOMASTICA 145
Dulcanu (Acad. Rom., ms. 4843, 101-102 ; Ghib., XXIV, S. 0

anul 1820). Izv., p. 48, Mai 1754).
Duma (Cost. II., p. 344). Eremia (Acad. Rom. doe.
Duman (u) (St. 0 doc., XVI, p. CIII/159, (1635).
298, c. 1650). Erina (Acad. Rom. doe. XXI/280,
Dumbravei (Acad. Rom. doe. (1641, vezi Irina).
XCVI/36, (1657).
Dumineth (Acad. Rom. ms. 5292, F
f. 49). Fara (Ghib., XXIV, S. §i Izv.,
Durnitraou (St. 0 doe., XVI, p. 46, 15 Mai 1754).
p. 320, 1 Martie 1726). Fântilna (St. §i doe. XVI, p. 298,
Dumitrafco Tacul (St. 0 doc. c. 1640).
XVI, p. 325, 25 Iu lie 1736). Fitreimci (Ghib., XXIV, S. 0 Izv.
Dumitru (tef., Doc. din Gorj, p. 45, 23 Ianuarie 1754).
p. 342, 2 Mai 1613; Cost. II n., Ritul (Acad. Rom. doc. CIII/159,
p. 239). (1635).
Durca, femeie (St. 0 doc., XVI, Felea (St. §i doc., XXI, p.
p. 324, doe. 78). 184).
Durda (Acad. Rom. ms. 5291, Fetita (Ghib., XXIV, S. 0 Izv.,
f. 25). p. 52, 6 Iunie 1754).
Durnoiu Toader (Acad. Rom. doc. Filip (Ghib., XXIV, S. 0 Izv.,
XI/233, (1802). p. 49, 15 Mai 1754).
Dufea (Ghib., XXI, S. 0 Izv., Floca (St. §i doc., XVI, p. 320,
p. 129, 4 Ianuarie 1612). 1 Martie 1726).
Dutii (*tef., Tism., p. 352, 4 Flore, Floare (St. 0 doc., XVI,
Noemvrie 1668). p. 305, c. 1700).
Fonie (St. 0 doc., XVI, p. 331 ,
E c. 1750).
Eftimie (Cony. Lit. 1888, p. Freisina (Frusina) (Bogd. I, 15
904-905, 20 Decemvrie 1749). Sept. 1480 ; Arch. Ist. a Rom.,
Ehava (Iehova?) (Cost. I p., I, p. 134, doc. 1572).
214). Fratil (Glib., XIX, S. §i Izv.,
Eladii (Heliade ?) (St. §i doc. p. 10, 8 Mai 1549).
XVI, p. 330, doc. 91). Fronia (Arch. Ist. a Rom., I, p.
Elina (Acad. Rom. doe. 134, doe. 1572).
CXX IV/92, (1640). Furnica (St. 0 doc., XVI, p. 298,
Enachi (e) (Acad. Rom. ms. 4843, 31 Martie 1645, Acad. Rom.
anul 1820; St. 0 doc., V, p. doc. IX/30, (1679).
10
www.dacoromanica.ro
146 ONOMASTICA
tie = vorbire confuz5, 1ipsit5

de inteles.
Gacita (Acad. Rom. ms. 4843, Geingul Andrei (Bogd., II, 8 Sept.
anul 1820). 1503; St. 0 doe. XXI, p. 185,
Gafia (Arch. 1st. a Rom., I, p. 1792-1793.
134, doc. 1572). Geinuleasa Mariutd (St. §i doc.,
Gafita (Ghib.,,XXIV, S. 0 Izv., XXI, p. 185, 1792-1793).
p. 45, 23 Ianuarie 1754; Acad. Geirdea (Cost. II., p. 343).
Rom. ms. 4843, anul 1820). Gefer (St. 0 doc., XVI, p. 299,
Gaftona (Uricariul, XVIII, p. 173, c. 1680).
20 Martie 1570). Ghelenzeiu Ursul (Ghib., XXIV,
Gago (Acad. Rom. doe. S. 0 Izv., p. 49, 15 Mai 1754).
CXXVII/75, (1651). Ghengulas Marie (Ghib., XXIV,
Gagul (Acad. Rom. doc. S. 0 Izv., p. 50, 15 Mai 1754).
LXXXIX/154, (1658). Gheorghe (St. 0 doc., V, p. 144).
Garofa (Acad. Rorn. rns. 4843, Gherghina (Acad. Rorn. rns. 4843,
anul 1820). anul 1820).
Gavril (Bogd. I, I Noernvrie 1487 ; Ghinea (Acad. Rorn. doc. XC/67,
Acad. Rorn. ms. 4843, 1820; (1662).
Arch. Ist. a Rom., I, p. 134, Ghira, Ghera (Acad. Rom. ins.
doe. din 1572; Gavril Bolocan 500, p. 102-103) .
(Ghib., XXIV, p. 47, 15 Mai Giosia (St. 0 doc., XVI, p. 320,
1754). 1729).
Gavrilicioru (St. 0 doc., XXI, Giurgiu (Cost. I n., p. 214).
p. 185, 1792-1793). Gleivan Sava (Ghib., XXIV, S.
Getitan (Acad. Rom. ms. 4843, si Izv., p. 50, 15 Mai 1754).
anul 1C20). Gliga (St. 0 doc., XVI, p. 295,
Ga. li (St. 0 doc., XVI, p. 320. 20 Mai 1586; Ghib., XIX,
De la galie s. f. = glob, p. 199).
ghiulea « cu galii de her lnfier- Gligorq (St. 0 doe., V, p. 101).
bantare ars in susaori )) (Do- Gloabq (Acad. Rorn. doc.
softei v. 134). Acest cuvânt CXXVI/19, (1616).
pare a fi de origine po- Gogoqat (Bogd. I, 1 Noernvrie
ona . 1487).
Geilinza, tigancd (Ghib., XIX, S. Goia (Bogd. II, 8 Septernvrie,
siIzv., p. 195, 12 Ian., 1586. 1503).
Poate ca se spunea a§a uneia Golea (Cost. I., p. 214).
care vorbea prost, balbAit; gá- Gontea (Acad. Rorn. doc.
Jirna = balb'aita? dela galima- CXXVII/75, (1651).
www.dacoromanica.ro
ONOMASTICA 147
Gorgan (Acad. Rom. ms. 1669, Ha lga (Acad. Rom. doc. XX/79,
foaia 57, (1768). (1756).
Gratia (Ghib., Isp. si Zap., II, Hamrade (Acad. Rorn. doe.
p. 79, 26 Noemvrie, 1765). XX/17, 1645).
Hangan Gligoraf (Ghib., XXIV,
Grigoraf, Gligoraf, Grigorie (Acad.
Rom. ms. 4843 anul 1820; S. si Izv., p. 49, 15 Mai 1754).
Arch. 1st. a Rom., I, p. 134, Jlárbu (Bogd. I, 16 Martie 1490).
doc. 1572). Harman, Herman (Bogd. I, 31
Gripina (Agripina?) (Arch. Ist. August 1458; Cost. I., p. 214).
a Rom. I, p. 134, doc. 1572). Harfova (Acad. Rom. ms. 500,
Griul (St. si doe., XVI, p. 298, f. 106 v.).
31 Martie 1645). Hearta sau Hortea (Cost. II.,
Grosul (Ghib., XXIV, S. si Izv., p. 353).
p. 45, 23 Januarie 1754). Hertea (Bogd. I, 1 Aprilie 1470).
Grozava (Arch. 1st. a Rom. I, Hi lip (Fi lip?) (Acad. Rom. ms.
p. 134, doc. 1572). 4843, anul 1820, influenid ru-
Gruie, Gruita (Acad. Rom., ms. seasc6).
4843, anul 1820; St. si doc., Hinca (St. si doe., V, p. 551,
XVI, p. 299, c. 1680; Cony. doc. 1591).
Lit. 1888, p. 907, Ianuarie Holovatecu Trifu (Arch. Ist. a
1760). Rorn., I, p. 134, doc. 1572).
Gudul (Acad. Rorn. ms. 4843). Holban (St. si doc., XXI, p. 184).
Gugui (Acad. Rom. doc. XC/44, Horbatii ,tefan Grosul (St. 0 doe.,
(1644). XVI, p. 307, c. 1709).
Guguian, (Acad. Rorn. doc. Horin Ion (Ghib., XXIV, S. si
XCVI/36, 1657). Izv., p. 48, 15 Mai 1754).
Guret-gata (Acad. Rom. oc. Horoscu (Acad. Rom.
CLXXXVIII/227, 1736). CLXXIX/47, 1724).
GO la (St. si doc. XI, p. 99). Horpina (Uricariul, XVIII, p.
173, 20 Martie 1570).
Gutinea (Bogd. I, 4 Aprilie 1488).
Horufco (St. si doc., XVI, p. 295,
Guzea (St. 0 doc., XVI, p. 333 20 Decemvrie 1712 si p. 305).
334, doc. 103). Hurmuzachi (Acad. Rom. rns.
4843, anul 1820, Acad. Rom.
doc. 1833) CIX/107.
Hac (Bogd. I, 16 Martie 1490).
Halanga, Halunga (St. si doc.,
XVI, p. 305, c. 1700; Acad. lachim, Ioachim (Bogd. I, 1
Rom. rns. 5292, f. 25). Noemvrie 1487).
10*
www.dacoromanica.ro
148 ONOMASTICA
lacob (Acad. Rom. doe. XLIX/17, anul 1820 ; Ghib., Isp. 0. Zap.,
(1650). V, p. I, p. 231).
landf p,ef., Doc. din Gorj, p. Irimia (vezi Eremia) (Acad. Rom.
342, 2 Mai 1613, influent:à un- rns. 4843, anul 1820).
gureascä dela Iano0. Irina (Arch. Ist. a Rorn., I, p.
lancu (Acad. Rom. ms. 4843, 134, doc. 1572 ; Acad. Rom.
anul 1820). ms. 4843, anul 1820).
lane (Acad. Rorn. ms. 5292, Isac (Acad. Rom. doe. XCVI/36,
f. 49; doe. CXXIV/135, (1657).
(1699). Isirota (Uricariul, XVII, p. 173,
Idita (Iudita ?) (Acad. Rom. ms. 20 Martie 1570).
500, f. 106 v.). Istina dela Justina, se obi§nue§te
Ifrirn (Acad. Rom. ms. 4843, in Ardeal (Ghib. XXIV, S. 0.
anul 1820, derivat din Efraim). Izv., p. 46, 15 Mai 1754).
Iftica (Saftica ?) (St. 0 doe., XVI, Istodor (Acad. Rom., ins. 4843,
p. 338, doe. 115). anul 1820).
Ihnat, Ignat (St. 0 doc., XVI, Istratie (Ghib. XXIV, S. 0 Izv.,
p. 298, c. 1640). p. 48, 15 Mai 1754).
Ilca (Arch. Ist. a Rom., I, p. 134, Ita (Acad. Rom. ms. 4843, anul
doe. 1572). 1820).
llie (Acad. Rom. rns. 4843, anul luda (tef., Tism., p. 191, 17
1820). Noernvrie 1479).
Ilinca (Ghib., XXIV, S. 0 Izv., Iurago (Ghib., Isp. 0 Zap., V,
p. 45, 23 Ianuarie 1754). partea II, p. 24, de influentà
_TWIN (Acad. Rom. doe. IX/52, ruseasc6 ca 0 Ntra§co, Vi-
1680). dra§co).
loan, Ion (Bogd. I, 16 Martie Ivan (Const. I p. 214 ; Bogd.
1490 ; Acad. Rom. ms. 500, I, 1 Noemvrie 1487 ; St. §i doc.,
f. 107 ; Ghib., XX, p. 28, 2 XVI, p. 298, c. 1650).
Mai 1592 ; Ion Barsan, Ion Ivanco (Bogd. I, 1 Noemvrie 1487)
Ciocarlan (St. 0 doe., XVI, Ivafco (Cost. I n., p. 214. Acad.
p. 325, 25 Iulie 1736). Rom. doc. XCVI/36, (1657).
Ionafca (Ghib., XX, S. 0 Izv.,
p. 28, 2 Mai 1592). J
Ionita Ciulei (St. 0 doc., V, Jddauca (Acad. Rom. rns. 4843,
p. 258). anul 1820).
lonosu (St. 0 doe., XVI, p. 302, Jamba (Bogd. I, 16 Martie 1490).
doc. din 1700). Jipa (Acad. Rorn. doc. XX/79,
lordachi (Acad. Rom. ms. 4843, (1756).
www.dacoromanica.ro
ONOMASTICA 149
Jumulea qtefan (Acad. Rom. doe. Lepädatul (Acad. Rom. ms. 4843,
XI/233, 1802). p. 15).
Jurea (Bogd. I, 1 Noemvrie 1487). Liana (tef., Doc. din Gorj, p.
342, 2 Mai 1613).
Liciul (St. si doc., XVI, p. 320,
Kadina (Acad. Rom. ms. 4843, anul 1729).
anul 1820). Litovca (Uricariul, XVIII, p. 173,
Kighiceana (Arch. Ist. a Rom., doe. 1570).
I, p. 134, doe. 1572). Litu (tef., Doc. din Gorj, p. 342,
Kita (Acad. Rom. ms. 4843, anul 2 Mai 1613).
1820). Luca (Bogd. I, 1 Aprilie 1470,
Kondurachi (Acad. Rom. ms. 1 Noemvrie 1487; St. si doe.,
4843, anul 1820). XVI, p. 295 si p. 337; Cost. II
n, p. 443).
L Luchian (Acad. Rom. doc.CVI/294,
La lu (Bogd. I, 29 August 1480). (1804).
Langa (Bogd. I, 16 Martie 1490). Lud (Acad. Rom. doc.CXXIV/126,
Larion (Ilarie ?) (St. si doe., XVI, 1656).
p. 307, c. 1709). Luna, tiganca (B.C.M.I., Vàlenii
Latco, Lateu (influentà ruseasa de Munte, 1929, p. 111).
ca si Stetco ; Bogd. I, 1 Noem- Lupa (Uric., XVIII, p. 173, doc .
vrie 1487 ; Cost. II p. 353). din 1570).
Lazar (St. si doe., XVI, p. 299, Lupara, Lupascu, (Ghib., XXIV,
c. 1680). S. si Izv., p. 49, 15 Mai 1754).
Lazaroi, tiganc6 (Ghib., XXII, Lupul (trad. slay. vAlc = hip ;
S. si Izv., p. 140, 13 Sept. St. si doc., XVI, p. 295, c.
1619). 1630; tef., Tism., p. 258, 22
Lazor Minciunei (St. si doe., XVI, Oct., 1567).
p. 330, c. 1750). Lupulicci, diminutiv dela Lupul
Lebeidii (Ghib., XXIV, S. si Izv., (Acad. Rom. ms. 4843).
p. 50, 15 Mai 1754). Luta (Acad. Rom. ms. 4843, atul
Leca (tef., Doc. din Gorj, p. 342, 1820).
2 Mai 1613).
Lefter (Acad. Rom. ms. 4843, m
anul 1820). Machedon Gheorghe (St. si doe.,
Leontie (Acad. Rom. doc.LXV/145, XXI, p. 185, 1792-1793).
(1717). Macsdn fi Macsin (St. si doe.,
Leuftean (Acad. Rom. doe. XX/79, p. 299, c. 1680; Acad. Rom.
(1756). ms. 4843, anul 1820).
www.dacoromanica.ro
150 ONOMASTICA
Maghita (St. §i doc., XVI, p. 298, 1888, p. 904-905, doc. 20

c. 1640). Dec. 1749).
Mahra (Uric., XVIII, p. 173, Marifca (Uricariul, p. 173, 20
doc. din 1570). Martie 1570).
Ma lca (Acad. Rom. ms. 4843, Matei (Acad. Rom. ms. 4843,
anul 1820). anul 1820).
Malcociu (Acad. Rom. doc. Matina (Uricariul XVIII, p. 173,
XX/79, (1756). 20 Martie 1570).
Manciul (Bogd. I, 1. Noemvrie Mdcicat (Bogd. I, 13 Dec. 1465.
1487 ; Acad. Rom. ms. 5292, Existà §i satul Màciege§ti).
c. 49). Meiciucd Constantin (Cony. Lit.,
Manda (Acad. Rom. ms. 4843, 1888, p. 910, Martie 1791).
anul 1.820 ; Cony. Lit. 1888, Meigup (St. §i doc., XVI, p. 295
p. 912, Februarie 1803). §i p. 305).
Mane (Ghib., XXIV, S. §i Izv., Mdinea (Acad. Rom. doc.
p. 49, 15 Mai 1754). CLXXXI/44, (1815).
_Hanoi (Acad. Rom. doc. Malina (Acad. Rom. ms. 4843,
XX/79, (1756). anul 1820).
Mara (Bogd., II, 8 Septemvrie Manasie (Acad. Rom., ms 4843,
1503 ; Ghib., XX, S. §i Izv,. anul 1820).
p. 28, 2 Mai 1592). Mandachi (Acad. Rom. ms. 4843,
Maranda (din Smaranda) (Acad. anul 1820).
Rom. ms. 4843). Margarita (Acad. Rom. doc
Marco, Marcul (Bogd., I, 1 Noem- CIX/107, 1833).
vrie 1487 ; Cost. II., p. 214 ; Marina (Uricariul XVIII, p. 173,
Acad. Rom. ms. 4843, anul 20 Martie 1570).
1.820). Mdrinel, diminutiv dela Marin
Mardarie (Acad. Rom. rns. 4843, (Acad. Rom. ms. 4843, 1820).
anul 1820). Maslina (B.C.M.I., Wilenii de
Marfa (Uricariul, XVIII, p. 173, Munte 1929, p. 111).
20 Martie 1570). Meitasa (Cost. I., p. 214).
Margarita (Cony. Lit., 1888, p. Mazarachi (Acad. Rom. ms. 4843,
901, doc. 30 Martie 1725). anul 1820).
Marghioala (Acad. Rom. ms. 4843 Mazgoae (Std., Tism., p. 302,
anul 1820). 18 August 1625).
Maria (Std., Tism., p. 245, c. Melinte, Melintie (St. §i. doc.,
1555). XVI, p. 295 §i. p. 305).
Marica, Mariica (St. §i. doe., XVI, Mertic (Ghib., XXIV, S. §i Izv.,
p. 298, c. 1.640 ; Cony. Lit., p. 50, 15 Mai 1754).
www.dacoromanica.ro
ONOMASTICA 151
illect (Bogd. I, 1 Noemvrie 1487). Molda (Bogd. I, 16 Martie 1490).

Miarla, Mier la (Ghib. XXV, S. Moni (Acad. Rom. doc. XC/48,
0 Izv., p. 41-42 ; Uric., XVIII (1646).
p. 173, doc. din 1570). Moq (Acad. Rom. doc. XX/79,
Mica, Micul (Acad. Rom. doc. (1756).
XCVI/36, (1657); doe. Motrea (Uricariul, XVIII, p. 173,
CXXIV/134, (1640); doc. doc. din 1570).
CXXIV/135, (1699). Mulga, bgrbat (Cony. Lit. 1888,
Micula (a), Miculip (Bogd. I, p. 627-628, doc. sec. XVIII.
1 Noemvrie 1487, 1 Aprilie Mustealei (Acad. Rom. ms. 4843,
1470; Cost. II., p. 239). anul 1820).
Miculie (Ghib., XXIV, S. 0 Izv., Muqa (tef., Tism., p. 245, c.
p. 50, 15 Mai 1754). 1555 ; Acad. Rom. ms. 5292
Miculitea (Cost. I., p. 393). p. 48 v.).
Miduf (Acad. Rom. doc.
CXXIV/133, (1692). N
Mieraut (Acad. Rom. ms. 5292, Nan, Nanul (Bogd. I, 13 Dec.,
f. 49). 1465, 1 Noemvrie 1487 0 1.
Mihai, Mihul (Acad. Rom. ms. Aprilie 1470; Cost. I., 214).
4843, anul 1.820; Bogd. I, 1 Nana, Yarbat (tef., Doc. din
Noemvrie 1487 ; Bogd. II, 8 Gorj, p. 342, 2 Mai 1613).
Sept. 1503; Cost. II., p. 443; Narco (Bogd. I, 1 Noemvrie 1487,
St. 0 doe., XII, p. 260). poate gre0t pronuntat dela
Mihart (St. 0 doe., XI, p. 224, Marco).
not6). Nastasia (St. 0 doe., XVI, p. 330
Miheiilei (St. 0 doe., V, p. 117). c. 1750; Acad. Rom. ms. 4843,
Mihocu (Acad. Rom. doc. p. 15; Nastea (Ghib., XX,
CXXIV/107, (1636). p. 28, 2 Mai 1592; Arch. Ist.
Mihutei, nume obi§nuit in Tran- a Rom., I, p. 1.34 Mai 1572).
silvania (Uric., XVIII, p. 173, Natasca (Arch. Ist. a Rom., I,
doc. 1570). p. 134, Mai 1572).
Milu (Bogd. I, 16 Martie 1490). Natul (Arch. Ist. a Rom. I, p.
Mircea (tef., Tism., p. 191, 17 134, Mai 1572).
Noemvrie 1479; Cost. I., p. Neacfa (tef., Doc. din Gorj, p.
214). 342, 2 Mai 1613).
Miron (Acad. Rom. ms. 4843, Neaga, Niaga (Arch. Ist. a Rom.,
anul 1820). I, p. 134, Mai 1572; Ghib.,
Modoran (Ghib., XXIV, S. 0 XXIV, S. §i Izv., p. 49, 15
Izv., p. 45, 23 Ianuarie 1754). Mai 1754).
www.dacoromanica.ro
152 ONOMASTICA
Neagul (Bogd. I, 16 Martie 1490). Ochiia (forma ruseasca. dela nu-

Neanciul (Bogd. I, 1 Noernvrie mele grecesc Evdochia, St. §i
1487). doc. XVI, p. 298, 31 Martie
Nechita, Nichita (Bogd. I, 1 1645).
Noemvrie 1487). Olecsa Boboriciu (St. §i. doe., XVI,
Necula, Nicule,INicolai (tef., p. 307, c. 1709);
Tism., p. 191, 17 Noernvrie One (St. §i doc., XVI, p. 295,
1479 ; Cost. II p. 343 ; St. 20 Mai 1586 ; Ghib. XIX, p.
§i. chic., V, p. 106). 199).
Nedeiu (Ghib., XXIV, S. §i Izv., Onitd (dela Ion, de unde derivd
p. 45, 23 Ianuarie 1754). §i Onu, Onut, Nutt', Onciu ;
Nedelcu (Acad. Rom. rns. 4843, Arch. Ist. a Rom., I, p. 134,
anul 1820). doc. din 1572).
Negoitd (Acad. Rom. ms. 4843, Opre (a), (Bogd. I, 16 Martie
anul 1820). 1490; tef., Doc. din Gorj,
Negreaiu Frdncul (St. §i. doc. XVI p. 342, 2 Mai 1613 ; tef.,
p. 295, 20 Dec. 1712). Tisrn., p. 352).
Negru (Acad. Rona. doe. XI/233, Oprina (St. §i. doe., XVI, p. 325,
din anul 1802). 25 Iulie 1736 ; Acad. Twin.,
Nenul (Cost. II p. 443). Its. 4843, anul 1820).
Nestor, Nistor (Ghib., XX, S. §i Oprif (Acad. Rom. doe.
Izv., p. 28, 2 Mai 1592). CXXXIII/64, 1578-1583).
Nevriga Gavril (St. §i. doe. XVI, Oprita (Std., Tism., p. 302, 18
p. 306). August 1625).
Nica (Ghib. XXIV, S. i Izv., Ostahie (Ghib., XXIV, S. §i Izv.,
p. 45, 23 Ianuarie 1754; §tef., p. 48, 15 Mai 1754).
Doc. din Gorj, p. 342).
Nistor (a) (St. i doe., XVI, p. P
298, c. 1640).
Nild (Acad. Horn. rns. 4843, anul Pagul Neculai (St. §i. doe., XXI,
1820). p. 185, 1792-1793).
Palad (Ghib., XXIV, S. §i Izv.,
o p. 45, 23 Ianuarie 1754).
Palaghia (Pelaghia, Acad. Rom.,
Oanta (Bogd. I, 1. Aprilie 1470). ms. 4843, anul 1820).
Oafca (St. §i. doc. XVI, p. 320, Pana (tef., Tism., p. 334, 23
5 August 1727). Iulie 1659).
Ochiiand Toader (St. §i doe., XXI, Panaghita (Acad. Rom. doc.
p. 184). CIX/107, 1833).
www.dacoromanica.ro
ONOMASTICA 153
Panaite (Acad. Rom. ms. 4843, Martie 1490; St. si doe., XII,
anul 1820). p. 252).
Pandrea (Bogd. I, 13 Noemvrie Petrica (Arch. Ist. a Rom., I,
1487). p. 134, 22 Mai 1572).
Panhilie (Panfilie). (Acad. Rom. Petriman, Piatriman (St. si doe.,
doc. LXV/161, 1759), XVI, p. 298, c. 1640).
Pantea (Arch. Ist. a Rom., I, Piatrea (St. i doe., XVI, p. 298,
p. 134, 22 Mai 1572). c. 1650).
Paraschiva, Peirasca (G h i b., Piciman (Bogd. I, 16 Martie
XXIV, p. 49, 13 Mai 1754; 1.490).
Uricariul, XVIII, p. 173, 20 Piciorog (Bogd., I, 1 Noemvrie
Martie 1570). 1.487).
Pardos (Ghib., XIX, S. si Izv., Picul (Bogd., I, 1 Noemvrie 1487)
p. 10, 8 Mai 1549). Pintilei (Acad. Rom. ms. 4843,
Parfenie (Acad. Rom. doc. anul 1820).
LXV/149, 1742). Piruda (St. si doe. XVI, p. 320).
Pascalina (Acad. Rom. ms. 4843, Piscoaia (V. C. Nicolau' Vechea
anul 1820). org. adm. a Moldovei, p. 81-84
Pascul (Acad. Rom. ms. 4843, vezi lucrarea citath." la biblio-
anul 1820). grafie).
Pay& (Pavel) Pitaru (St. i doc,. Pistol (Ghib., XXIV, S. si Izv.,
XXI, p. 185, 1792-1793). p. 45, 23 Ianuarie 1754).
Nate Petre (St. si doe., XVI, Platon (St. si doe., XVI, p. 296,
p. 124). 5 August 1631).
Pdtici Dumitru (Cony. Lit. 1888, Populia Ràtoiu (Bogd. I, 1
p. 627-628, doc. sec. XVIII). Noemvrie 1487).
Peitru (tef., Doc. din Gorj, p. Postolache (Acad. Rom. doe.
342, 2 Mai 1613, Acad. Rom. XCVI/36, (1657), dela Apo-
doc. XC/54, 1652). stol.
Pe lun (Cony. Lit., 1888, p. 900, Praluta, diminutiv dela Pralea,
8 Martie 1707). obisnuit in jud. Buz 6u; Bogd.,
Pena (Acad. Rom. doe. XII/1.44, I, 1 Noemvrie 1487).
(1730). Preda (Ghib., XXIV, p. 50, 15
Pepe lea (St. si doc., XVI, p. 296, Mai 1754; Acad. Rom. ms.
18 Noemvrie 1635). 500, I. 107).
Petcul (Acad. Rom. doe. Pricopie (Procopie), (Acad. Rom.
CLXXX/44, 1815). ms. 4843 anul 1820).
Petre (a), (u), (St. si doe. XVI, Proca Vasile (Acad. Rom. doe.
p. 298, c. 1640; Bogd. I, 16 CLXXXVIII/227, (1736).
www.dacoromanica.ro
154 ONOMASTICA
Prodan (Acad. Rom. rns. 4843, Romafco (Arch. Ist. a Rom., I,

anul 1820). p. 134, doe. din 1572).
Prodea (Acad. Rom. ms. 5292, R uju tyrant (Acad. Rorn. doe.
f. 48 verso). VII/47, (1802).
Pro lira (Ghib., XXIV, S. 0 Izv.,
p. 52, 6 Iunie 1754).
Prima (St. 0 doc., XVI, p. 337). Safta (Acad. Rom. Ms. 4843,
Prundur Tudor (Acad. Rom. doc. anul 1820).
XI/233, (1802). Salomia (Arch. Ist. a Rom., I,
Pulsin Lupul Tism., p. 324, p. 134, 22 Mai 157 2).
11 lanuarie 1650). Sanda (Acad. Rom. rns. 4843 ;
It St. 0 doe., V, p. 101 ; Ghib.,
XXIV, S. 0 Izv., p. 45, 23
Rada (Acad. Rom. Ms. 4843, Ianuarie 1754).
anul 1820).
Sava (u), (Ghib., XXIV, S. 0
Radu (1), (Bogd. I, 13 Noemvrie
Izv., p. 45, 23 Ianuarie 1754;
1487 ; St. 0 doc., XVI, p. 298,
St. si doc., XVI, p. 305).
c. 1640).
Rafia (Acad. Rom. doe. XCVI/36, Sabana (Acad. Rom. doe. XLIX/3,
(1657). (1596).
Raft' lanof (St. 0 doe., XVI, Sdntilie (Ghib., XXIV, S. §i Izv.,
p. 298, c. 1650). p. 50, 15 Mai 1754).
Rdduca (Acad. Rom. ms. 4843, Seivita, diminutivul femenin dela
anul 1820). Savu (Acad. Rorn. rns. 4843,
Rdscdrachi (Acad. Rom. ms. 4843, anul 1820).
anul 1820). Scdnteia (.5tef., Doc. din Gorj,
Reiscol (Acad. Rom. ms. 4843, p. 342, 2 Mai 1613).
anul 1820). Scrana (Acad. Rom. doc.
Recea (Acad. Rorn. doc. CXXVII/75 (1651).
CXXIV/118, (1675). Severin (St. 0 doc., V, p. 436,
Riza (Acad. Rom. rns. 4843, anul 1591 Decemvrie 11).
1820). Sima (l3ogd. I, 1 Noemvrie 1487).
Rocsandra, Ruxandra (Ghib., Simeon (Acad. Rorn. rns. 4843,
XXIV, S. §i Izv., p. 45, 23 anul 1820).
Ian. 1754). Simina (Acad. Rom. ms. 4843,
Roman (Acad. Rom. rns. 4843, anul 1820).
anul 1820). Sirndziana (St. 0 doc., XVI, p.
Rom4canu (St. 0 doe., XVI, p. 298, c. 1640).
299, c. 1680). Sinat (Bogd. I, 1 Noernvrie 1487 ;
www.dacoromanica.ro
ONOMASTICA 155
Cost. II., p. 343; Cost. I., Staia (Bogd., I, 15 Septemvrie

p. 214). 1480).
Sinca bàrbat (Acad. Rom. Stan (a) (Bogd. II, 8 Septernvrie
doc. LXXXI X/135, (1634). 1503 ; 5tef. Doc. din Gorj,
Singur (Rev. « T. Codrescu », I, p. 342, 2 Mai 1613).
p. 52, 5 Mai 1720). Stanca (5tef., Tism., p. 245, c.
Skw (Bogd. I, 1 Noemvrie 1487; 1555).
St. si doc., XVI, p. 298; Cost., Stanied, dirninutiv dela Stan,
I n., p. 393). (Acad. Rom. rns. 4843, 1820).
Sldtroaia (Stef., Doc. din Gorj, Stanimir, influentà veche slava'
p. 342, 2 Mai 1613). ca i Radornir, Tocomir ; « 5apte
Smaranda (Acad. Rom. ms. 4843, biserici cu averea lor proprie »,
anul 1820). Buc. 1904).
Snagovan (Ghib., Isp. si Zap., I, Stat, Stdit (5tef., Tism., p. 258,
p. 31, doc. c. 1768). 22 Octornvrie 1567; 5tef., Doc.
Soare (Cony. Lit., 1888, p. 904 din Gorj, p. 495, 25 Ianuarie
905, doc. din 1749). 1642).
Sofia (Bogd. II, 8 Septemvrie Stanigoi (Acad. Rom. ms. 4843,
1503; Arch. Ist. a Rorn., I, anul 1820).
p. 134, doc. din 1572). Stdvdrachi (Acad. Rom. rns. 4843,
Sofronia (Acad. Rorn. ins. 4843, anul 1820).
anul 1820). Stegaru (Acad. Rom. rns. 4843,
Sof ronie, cateodatil Sofrine (St. anul 1820).
ai doc. XVI, p. 325 si 305). Stelea (Acad. Rorn. doc.CXX IV190,
Solca, Solce (St. si doc., XVI, (1652).
p. 315, 15 Mai 1722). Stoica (Acad. Rom. rns. 4843,
Soltan (a) (Acad. Rom. rns. 4843, anul 1820).
anul 1820). Stratina (Acad. Rorn. doc.XCVI/36,
Sora (corespondentul nurnelui (1657).
Frate), 5tef., Doc. din Gorj, Stratul (Ghib., XXIV, S. si Izv.,
p. 342, 2 Mai 1613; St. si p. 50, 15 Mai 1754).
doc., XVI, p. 298, c. 1640;
Acad. Rom. doc. CXXIV/134
1640). andro (Cost. I., p. 214).
Sorica, dirninutiv dela Sora, erban (Acad. Rorn. ms. 4843,
( Ghib., XXIV, S. si Izv., p. 45, anul 1820).
23 Ianuarie 1754). Simon (5isrnan?), (St. si doc.,
Spilea (B. C. M. I., VAlenii de XVI, p. 295, 20 Decemvrie
Munte 1929, p. 111). 1712).
www.dacoromanica.ro
166 ONOMASTICA
'olultea (5of1etea ?), (Cost. I p., Teibucioae, TAbucoae (Ghib., XX,

214). S. qi Izv., p. 28, 1592).
sS'opz, poate dela 5o§oi care in- Tampa (Bogd. I, 16 Martie 1490).
searnn6 in tiOne§te iepure). Teircanu (St. 0 doe. XVI, p. 308,
.tefan, dela ungurescul Istvan, c. 1710).
fiindcA in s1avone0e se spune Tasaia (Ghib., XXIV, S. 0 Izv.,
Stephan (Ghib., XXIV, S. §i p. 51, 15 Mai 1754).
Izv., p. 45, 23 Ianuarie 1754). Tecla (St. 0 doc., XVI, p. 295,
sS'tefana (Acad. Rorn. doc. I/114, c. 1630).
(1794). Tema' (Acad. Rom. ms. 4843,
sS'teful (Bogd. I., 1. Noemvrie anul 1820).
1487 ; St. 0 doc. XVI, p. 298, Tertelici Toader, Tertelici ca §i
c. 1640). Tilici, Dr6gu1ici, Pasici, etc.,
sS'tirban Radu (5tef., Tism., p. prin influenVa sarbeasc6; Ghib.
352) XXIV, S. 0 Izv., p. 49, 15,
.,Strenga (Arch. Ist. a Rom., I, Mai 1754).
p. 314, 22 Mai 1.572). Tetia (Uricariul, XVIII, p. 173,
Suica (Arch. Ist. a Rom., p. 134, 20 Martie 1570).
22 Mai 1572).
Tetica (Acad. Rom. rns. 4843,
T anul 1820).
Tica (Acad. Rom. ms. 4843, anul
Tabard (Acad. Rorn. ms. 4843,
1.820).
anul 1820).
Tacul (Ghib., XXIV, S. 0 Izv., Tiia (Filo((tiia), (Acad. Horn.
p. 48, 15 Mai 1754). Nurne in- rns. 4843, anul 1820).
talnit astgzi in regiunea Vran- Tiionu, Tionu (St. 0 doc., XVI,
cei. p. 298, c. 1640).
Talpd (Bogd. I, 16 Martie 1490). Timotti (Acad. Rom. ms. 4843,
Tana; Tanasie (Ghib., XXIV, anul 1820).
S. 0 Izv., p. 50, 15 Mai 1754). Tinca (bgrbat) (Acad. Rorn. doc.
Tasie, dela Athanasie, (Acad. CXXVII/114, (1653).
Rorn. ms. 4843, anul 1820). Tiruc (Ghib., XXIV, S. 0 Izv.,
Tatul (Bogd. I, 1. Noemvrie 1487, p. 46, 15 Mai 1754).
Acad. Rorn. doe. CCXVI/1., Titea, Titia, Tita (St. 0 doe.
(1506). XVI, p. 305, c. 1700 ; Uricariul,
77:Mac (Acad. Rom. ms. 4843, XVIII, p. 173, 20 Martie 1570 ;
anul 1820). St. si doc., XVI, p. 320, c.
Tarian Constandin (Acad. Rom. 1729 ; Arch. Ist. a Rorn., I,
doc. CXVII/182, (1808). p. 134, 22 Mai 1572).
www.dacoromanica.ro
ONOMASTICA 157
Toader (Bogd., I, 1. Noemvrie Trijan (Arch. Ist. a Rom., I,

1487 ; Toader Dudulea (St. si p. 134, 22 Mai 1572 ; Acad.
doe. XVI, p. 298, c. '1640 ; Rom. doc. XX, p. 225, 1614).
Toader Tufar (Ghib., XXIV, Trutea (Cost. I., p. 214).
S. si Izv., p. 50, 15 Mai 1754). Tula (Ghib., XXIV, S. si Izv.,
Toasca (Cony. Lit. 1888, P. 627 P. 51, Iunie 1754).
628, sec. XVIII).
Toda (Arch. Ist. a Rom., I, p.
134, 22 Mai 1572). Tacul Durnitra.Fco, Tancul (Arch.
Todoricd, dirninutiv dela To ader, Ist. a Rorn., I, p. 134, 22
(Bogd., I, 16 Martie 1490 ; Mai 1572).
Tudorachi (Acad. Rom. rns. Tapu (Arch. Ist. a Rom., I,
4843, anul 1820). p. 134, 22 Mai 1572 ; Acad.
Todosca (Acad. Rorn. doe. Rom. doc. XX/225, din anul
CXXX/72, (1695). 1614).
Todosia (e), (Acad. Rom. rns. Tacno, Ticno (Ghib., XXIV, S.
4843, anul 18 20). si Izv., p. 45, 23 Ianuarie
Tofana (Acad. Rom. rns. 4843, 1754).
anul 1820). Tica, Ticul (St. si doe. XVI,
Toma (Bogd. I, 1 Noe rnvrie 1487 ; P. 305, si 325, 5 August 1727).
Cost. I., p. 214; Acad. Rom. Tigan (Cost. I., P. 543, doe.
ms. 4843, anul 1 820). din 1437 ; Codr. Cosmin, 1927
Tomanicd (Acad. Rom. Ms. 484 3 , 1928 part. I. Cernduti 1929,
anul 1820). P. 583 ; St. si doc. XII, p. 97,
Tommycu (Acad. Rorn. rns. 4843, doc. din 1778).
anul 1820). Tinca (Bogd. I, 1 Aprilie 1470
Topald (St. si doe., XVI, p. 185, (probabil Tinca).
1792-1793). Tincul (Ghib., XXIV, S. si Izv.,
Tota (Bogd. I, 1 Noern vrie 1487). p. 47, 15 Mai 1754).
Totocu (Acad. Rom. ms. 4843, Titul (Bogd. I, 1 Noemvrie 1487).
anul 1820). Tugulea (Acad. Rorn. doc.
Totoi (St. si doe. XVI, p. 308, CCXVI/1, (1506).
c. 1710). Tui (D-1 profesor N. Iorga spune
Tova (Acad. Rorn. doe. XL/86, Ca nurnele terminate in ui
(1598). sunt de origine turco-curnana.
Trida (Acad. Rorn. doe. CIX/107, Ex. Bahlui, C51rnatui; Revista
(1833). Istoricà, XIX, P. 307).
Turnecea (Acad. Rorn. doc. Tujmie (Rev. « I. Neculce » Iasi,
CXXIV/118, (1675). 1922, p. 303, 1658).
www.dacoromanica.ro
158 ONOMASTICA
Tunghel (St. si doc., XVI, p. 308, S. si Izv., p. 45, 23 Ianuarie

c. 1710). 1754 ; Acad. Rom. ms. 4843,
pinta, Tonta (St. 0 doc., XVI, p. 15).
p. 295 si 305, 1712). Viirhar (Bogd. I, 16 Martie 1490).
Vdrlan (Acad. Rom. ms. 4843,
anul 1820).
U
Vdrluia (Std., Doc. din Gorj,
Unguraf (T. Gh. Bulat I. c., p. 1, p. 372, 24 Aprilie 1618).
doc. 1570). Vdrvara (St. si doc. XVI, p. 295,
U ngureanul loan (Acad. Rom. 20 Decemvrie 1712).
doc. CLXXXV/321, (1801). Vdscan (Acad. Rom. ms. 4843,
Urco (St. si doc. XVI, p. 298, anul 1820; Uricariul XVIII,
c. 1640-1650). p. 173, doc. din 1570; Acad.
Urita (Uricariul, XVIII, p. 173 Rom. doc. XCVI/36, (1657).
20 Martie 1570; Acad. Rom. Vdturachi (Acad. Rom. ins. 4843,
doc. IX/40, (1682). anul 1820).
Ursa (tef., Do c. din Corj, p. 342 Velzdoaga (St. si doc., XVI, p.
2 Mai 1613). 326.
Ursei (Acad. Rom. doc. 1
Veziri (Acad. Rom., ins. 4843,
CXXIV/134, (1640). anul 1820).
Ursul (Ghib., XX, p. 109, 23 Vicol Fagure (Ghib., XXIV, p.
Martie 1602 ; St. si doe., XVI, 48, 15 Mai 1754).
p. 298) (Ursul Bàrc6). Vicol Giosia (St. si doc., XVI,
Uzuca, barbat nume de origine p. 320, 1729).
tat'areasca ; (St. si doe., XVI, Vina (Bogd. II, 8 Septemvrie
p. 298, c. 1640-1650). 1503).
Vintild (tef., Doc. din Gorj, p.
V 342, 2 Mai 1613).
Vifa (e), (Ghib., XIX, S. si Izv.,
Vadila, bàrbat (Acad. Rom. ms. p. 42, 31 Iulie 1559 ; Acad.
5292, f. 48 verso). Rom. ms. 5292, f. 49 ; St. si
Vania (St. si doc., XVI, p. 320, doe. XVI, p. 320).
1729). Vipn (St. si doc., V, p. 621).
Vasia, Vasiica, Vasilca (Bogd. I, Vitolt (Arch. Ist. a Rom., I, p.
16 Martie 1490; St. si doc., 134, 22 Mai 1572).
XVI, p. 298, c. 1640; St. si Viad (Bogd. I, 1 Aprilie 1470 ;
doe., XVI, p. 295, c. 1630). Cost. I, p. 214 ; Cost. II, p. 353 ;
Vasile, Vasilie, Vas& (e), (St. si Acad. Rom. doc. XXI/280,
doe., V, p. 117; Glib., XXIV, (1641).
www.dacoromanica.ro
ONOMASTICA 159
Vlas (Ghib., XXIV, S. si Izv., Zavadin (Acad. Rom., rns. 4843,

p. 52, 6 Iunie 1754). anul 1820).
Vlain (Uricariul XVIII, p. 173, Zooid (Bogd., I, 1 Aprilie 1470;
doc. din 1570). Cost. I, p. 214; Cost. II,
Voica Voico, Voicu (St. si doc., V, p. 353).
p. 436, 11 Decemvrie 1591 ; Zavinca (Acad. Rom. doc.
Tism., p. 352 ; Cost. I n., CIX/107, (1833).
p. 214; Ghib., XIX, p. 42, Zirnea Ionwo (Acad. Rom. doc.
31 Iulie 1559; Bogd. I, 1 XXII/169, (1640).
Aprilie 1470). Zmitu (Zmeu) (Acad. Rom. doe.
Vonca (Cost. II, p. 443). CXXI/2, 1779).
Zazulia (Uricariul XVIII, p. 173,
doc. din 1570).
Zdican (Acad. Rom. ms. 4843,
Zaharia (St. si doc., V, p. 551). anul 1820).
Zamfir, Zanfir (Acad. Rom. ms. Zoita (Acad. Rom. rns. 4843,
4843, anul 1820). anul 1820).
www.dacoromanica.ro
TOPONIMIE
13alta Tiganului, balth pe mosia si comuna FântAnelele, plasa
Siretul, jud. Botosani 1).
Cotul Tiganului, in apropierea comunei Suraea, pe pArAul Putna,
jud. Putna (Cost. II n. p. 171 nota 6).
Dealul Tiganului, la vArsarea JiravAtului in BArlad (Cost. I n. p. 107.
Dealul TigAnestilor in jud. Muscel (Acad. Rom. ms. 5292 f. 47).
Grindul Tiganului (grind de 110 ha in plasa Sulina, jud. Tulcea ;
in D. G. R. vol. V, P. 676 si I. Iordan: Toponomastik P. 101.
Muncelul Tigancii, la gura Cuejdiului pe rAul Bistrita in Moldova
(Doc. 14.1.1629, doc. 10.X.1631, in anuarul Lic. <( Petru
Rares », Piatra-Neamt, 1936, P. 139 si p. 142).
Rudari, sat in jud. Dolj (Ind. Stat.).
Rudari, sat in jud. DAmbovita (Ind. Stat.).
Rudari, sat in jud. DAmbovita (Ind. Stat.).
Rudaru, sat in jud. VAlcea (Ind. Stat.).
RudAria, sat in jud. Caras (Ind. Stat.).
RudAria, sat in jud. Gorj (Ind. Stat.)
RudAria, sat in jud. VAlcea (Ind. Stat.).
Rudeni, sat in jud. Arges (Ind. Stat.).
Rudeni, sat in jud. Ilfov (Ind. Stat.).
TAtArusi, sat in jud. Baia (Ind. Stat.).
TAtiirusi, sat in jud. Iasi (Ind. Stat.).
TAtArusii Noui, sat in jud. Soroca (Ind. Stat.).
TAtArusii Vechi, sat in jud. Soroca (Ind. Stat.).
Tiganca sau TigAnesti, sat in jud. Arges (D. G. R. vol. V, p. 675
si Ind. Stat. p. 907).
Tiganca, sat in jud. Cahul (Ind. Stat.).
Tiganca, sat in jud. Tulcea, plasa Isaccea (D. G. R., vol. V, p. 675).
1) M. Costachescu, Doc. nzoldovenqti inainte de .pefan cel Mare, vol. I,
Ia0, 1933, p. 233.
www.dacoromanica.ro
TOPONIMIE 161
Tiganca, deal in jud. Tulcea, plasa Isaccea (D. G. R., vol. V,

p. 676).
Tiganca, parau in jud. Roman, se varsa pp partea stAnga a Sire-
tului (D. G. R., vol. V, p. 676).
Tiganasi, sat in jud. Iasi (Ind. Stat.).
Tiganasi, sat in jud. Mehedini,i (Ind. Stat.).
TigAnauca, sat in partile transnistriene pe malul stAng al Ni-
strului, dela Movilau pAna la Ovidiopol, in fata Cetatii Alba.
La TiOnauca, Duca-Voda isi construise un palat frumos cu
« beciuri din piatra » si cu gradini irnense de toata fru-
musetea 1).
TiOn4, comuna in jud. Mehedinti, plasa Blalnita, la 42 km
departe de orasul Turnu-Severin (D. G. R., vol. V, p. 676).
Tiganasi, insula in Dunare, jud. Mehedinti (D. G. R., vol. V, p. 676).
Tiganasul (Caminaresti), sat in plasa Turia, jud. Iasi (D. G. R.,
vol. V, p. 676).
Tigiinei, sat disparut in jud. Putna ; poate ea a lost spre Sud-Est
de Dimaciu unde astazi e Cotul Tiganului la o departare
de vreo 4 km dela Dimaciu pe raul Putna 2).
Tiganesti, corn. in jud. Ilfov, plasa Snagov ; pe terenul acestei
cornune se and mAnastirea Tiganesti (D. G. R., vol. V, p. 676).
Tigiine0i , corn. in jud. Muscel plasa Podgoria, la Sud de CAmpu-
lung (D. G. R., vol. V, p. 676 ;
Tiganesti, sat si manastire in jud. Odorhei (Ind. Stat. si Dictionarul
Geografic al Basarabiei, p. 218).
Tiganesti, sat in jud. Tecuci, plasa Nicoresti (D. G. R., vol. V,
p. 677 ; Ind. Stat.).
Tigane§ti, sat in jud. Tecuci, plasa Berheciul (D. G. R., vol. V,
p. 677 ; Ind. Stat.).
TiggnWi, sat in jud. Teleorman, plasa Marginei, pe partea dreapta
a rAului Vedea, situata la 8 km de orasul Alexandria (D. G. R.,
vol. V, p. 676 ; Ind. Stat.).
Tiganesti, manastire de calugarite zidita la 1812 si situata pe o
peninsula din lacul Balteni in judetul Ilfov (D. G. R., vol. V,
p. 677).
Tigiinesti, padure in plasa Snagov, judetul Ilfov (D. G. R., vol. V,
p. 678).
1) Codrul Cosminului *, anul I. Cernauti, 1926, p. 528.
2) I. Bogdan, Doc. lui ,Ftefan cel Mare, vol. II, p. 46.
11
www.dacoromanica.ro
162 TOPONIMIE
Tig6nesti (TigAnestii de Cris) Cziganyfalva in jud. Bihor,

plasa Alesd 1); (Ind. Stat.).
Tiggnesti (TiOnestii de Beius), sat in jud. Bihor, plasa Beius 2);
(Ind. Stat.).
Tigilnesti-Ursoaia, mosie in cornuna Rusava4u1, jud. Buzilu (D.G.R.
vol. V, p. 678).
Tiga'ne§ti-Vechi, sat in jud. Tecuci, plasa Nicoresti, asezat pe
malul stâng al rAului 13Arlad. In acest sat s'a ndscut la 1777
poetul i marele Logofilt Costachi Conake (D. G. R., vol. V,
p. 678).
Tigani, movild i punct trigonometric lângd Dunrire intre comuna
Selistoara i Garcovul din jud. Romanati (D. G. R., vol. V,
p. 676).
Tigani (Czigany), plasa Cristur, jud. Salagiu 3).
Tigilnia (Cziganyfalva), plasa Timi, jud. Caras-Severin 4).
Tigdnia, sat in jud. Dâmbovita (Ind. Stat.).
TigAnia, sat in jud. Arges in apropierea mddastirii Curtea de Arges.
Satul a fost intemeiat de tiganii stabiIii acolo de episcopie.
(D. G. R., vol. V, p. 678).
Tigania, sat in jud. Prahova, plasa Targsorul, comuna Cocorti,
udat de rAul Prahova (D. G. R., vol. V, p. 678).
Tigiinia, sat in jud. Prahova, comuna Targsorul Nou (D. G. R.,
vol. V, p. 678).
TigAnia, sat in jud. Ilfov, comuna Tigania-Crivina, plasa Sabarul.
(D. G. R., vol. V, p. 678).
Tigiinia, sat in jud. VAlcea, plaiul Horezul, comuna Costesti,
situat pe ambele maluri ale raului Bistrita (D. G. R., vol. V,
p. 678).
Tiggnia, sat in jud. V4'Icea, plaiul Cozia, comuna Calimànesti
(D. G. R., vol. V, p. 678).
Tigdnia, parte din satul Cotori-Tigania, jud. Muscel, plasa RAurile,
comuna Stalpeni (D. G. R., vol. V, p. 678).
Tiggnia, mahala in comuna Govora, plasa Ocolul, jud. Valcea
(D. G. R., vol. V, p. 678).
1) §i 2) S. Moldovan 0 N. Togan, Dicgonarul numirilor de localitali cu

poporaliune romdrdi din Ungaria, p. 61 §i 234.
3) i 4) Idem, p. 234.
www.dacoromanica.ro
TOPONIMIE 163
TigAnia dela Adumati, altà numire a cAtunului Afumati, comuna

Bivolita, plasa Targului, jud. Teleorman (D. G. R., vol. V,
p. 678).
Tigrinia-Brâncoveanca, altii numire a satului Elisabeta din plasa
CAlmAtuiul, jud. Teleorman (D. G. R., vol. V, p. 678).
TiOnia-Crivina, comunA rurahl, plasa Sabarul, jud. Ilfov (D. G. R.,
vol. V, p. 678).
Tiggnia dela Dragànesti, crttun al comunei DragAnesti, plasa
Targului, jud. Teleorman (D. G. R., vol. V, p. 678).
TiOnimea, sat care apartinea in 1931 de comuna Calugdra, jud.
Mehedinti (Ind. Stat.).
Tiganul (Vasluetul), pârAu in plasa Codrul, jud. Iasi (D. G. R.,
vol. V, p. 676).
Ursari, sat in jud. Làpusna (Ind. Stat.).
Ursari, sat in jud. Roman (Ind. Stat.).
Ursari, sat in jud. Turova (Ind. Stat.).
Zldtgreasa, sat in jud. Tecuci, plasa Berheci (D. G. R., vol V,
p. 794).
Zlütgrei, comund rura15, plasa Oltul de Jos, jud. ralcea (D. G. R.,
vol. V, p. 794).
Zhitari, sat, plasa Siretul de jos, jud. Bacäu (D. G. R., vol. V,
p. 794 si Cost. II p. 23).
11
www.dacoromanica.ro
VOCABULAR
Vocabularul limbii tiganesti are un numar de cuvinte destul
de redus, in raport cu celelalte limbi ale popoarelor civilizate pe
care le cunoa0em.
Cu timpul insd, acest vocabular s'a inmultit prin cuvintele
noui, pe care le-au imprumutat din tarile pe unde au trecut, sau
dela popoarele in mijlocul cdrora trdiesc.
Cuvintele adevarat tigane0i se aseamdna la tiganii din toate
tarile, dar dacd am face o comparatie intre vocabularul tiganese
din Romania, spre exemplu, cu al tiganilor din alta tard, am vedea
ca este o mare deosebire, fiindca sunt cuvinte noui, imprumutate
din acea limba a poporului respectiv.
Pe langa cuvintele lor originale, tiganii au in vocabular tot
felul de cuvinte straine, orientale, bengale, industane, malabareze,
persiene, turce0i §i grece0i, nemai vorbind de celelalte noui pe
care le-au imprumutat dela popoarele in mijlocul carora locuesc.
Printre invdtatii care s'au ocupat cu limba tiganilor 0 au
dat o lista de cuvinte, sau un vocabular, citez pe Grellmann care
(la 1783 editie germand 0 1810 editie franceza) face chiar un studiu
comparativ intre limba tigiineascd s,i cea industand.
Alti scriitori care au cautat &à anexeze studiilor lor Cate un
vocabular, sunt: Mihail Kogalniceanu la 1837, care da un glosar
frantuzesc-tiginesc de 700 cuvinte pe care mai tarziu, in 1906,
cAnd Gh. Ghibinescu face traducerea studiului, il inmulte0e la
806 cuvinte, aranjandu-1 sd fie liganesc-romanesc (dar felul ne-
exact in care M. Kogalniceanu a scris acest vocabular ma face sa
cred ca el nu 1-a cules din viu graiu, ci 1-a luat dupa diferite texte
germane 0 franceze) ; I. A. Vaillant 1), la 1868, cu un vocabular
1) I. A. Vaillant, Grammaire, dialogues et vocabulaire de la langue des

Bohentiens ou Cigains, Paris, 1868.
www.dacoromanica.ro
VOCABULAR 165
ligano-francez ; Wlislochi la 1884, cu un vocabular tigano-german

si Jesina la 1866, cu un dictionar tigano-german i germano-tigan.
Trebue ssa mai citez, ca români, pe langà Mihail Kog5lniceanu
pe Barbu Constantinescu care a dat traducerea din tig5nete in
româneste la o multirne de cuvinte, pentru a face sà se inte1eag6
cantecele i poeziile 1ig5nesti in limba româneasc5. Ultimul roman
este Pop Serboianu care si-a tipArit studiul in frantuzcste, la Paris,
&and i un dictionar tigano-francez.
M'am hot5rit sil dau si eu un vocabular mai intins
tigano-român (1556 cuvinte) i unul mai redus, romano-ligan
(514 cuvinte) pentru a servi de aici inainte tuturcr acelora care
se vor ocupa in mod serios de limba tiganilor.
Totalul cuvintelor ligiinesti este alcAtuit din vocabularul lui
M. Kogalniceanu (cu multe cuvinte stráine tiganilor din Romania)
completat de Gh. Ghib5nescu; cuvintele traduse de Barbu Con-
stantinescu si toate celelalte cuvinte adunate de mine dela diferiti
tigani, printre care citez pe d-ra Florica Constantinescu, fosta
secretarà a Uniunii Generale a Romilor i Costicd a Spoitorul »
din cartierul Tei Bucuresti.
Cuvintele care provin din vocabularul lui Kog5Iniceanu sunt
insemnate cu litera K.; cele din studiile tip6rite ale lui Barbu
Constantinescu cu litera C. si cu C. ms. din manuscrisele aceluias
ce se pàstreazg la Acad. Rom.; iar cele adunate de subsemnatul,
pentru completarea celor de mai sus, cu litera P.
Unele cuvinte dela un autor sau altul, le-am exclus, fiindcti
nu sunt altceva deck, cuvinte române.sti cu o terminatie ligi7,-
neascrt oarecare.
www.dacoromanica.ro
VOCABULAR TIGANO-ROMAN
A alau = nume (P.) alau = euvAnt,

numele, (C. ms.)
ab = peste (K.) aled, avileAs, aviló = a venit (C.)
abeau = nunta, pl. = II abeava (C.) aleau = viu (dela a veni) (C.)
abor = cat (C. ms.) alémas, ailemas = aci (C.)
abraso iabra5 se zice ca un cal alo = cuvAnt (K.)
este iabra§ cAnd pe la nari alo = tipar (K.)
coada are par alb allullo = ro§ (K.)
acana = acum (P) ; acana = acea- amantos = amant, iubit (P.)
sta (C. ms.). ambri ruch = arbore, porn (P.)
te acehes = a tacea (P.) amelitisardem, camleru= (amenin-
acharimos = chemare (P.) tator (P.)
te achorles = a chema (P.) amortisardas = amortit (P.)
achimos = tacere an = in (K. §i P.)
achor = nue (P.) e akharin = nucul anau = numele (laete) (C.
(C. ms.) ms.)
achoriu = nuca (P.) akhoe = nuca anda = pentru, din (C. i P.)
(C, ms. 3923). andasoste = despre (P.)
aciu devlasa = ramai cu Dumnezeu, andau (in loc de anda-o) = din (C.)
adio (P.) andere (In loc de ande) = In (K.)
adacdate = deodata (P.) to ando carfi = a agata (P.)
adladepai = whie (P.) andriric = lature, margine (K.)
agor = margine ; gean ando agor androssasterkardo = Incatupt (K.)
le vwsko = ma due la margi- angali, mu§ = brat (P.)
nea padurii (C. ms.) angar = carbune (K. §i P.)
ahor = adAne (P.). angla (prepozitie) = Inainte (C.)
aiecte = simplu (K.) anglal = dinainte (P.) ; angli =
airat = aseara (P.) Inainte, geal angli = merge inainte,
aiukearimos = a§teptare prospereaza (C. ms.)
ajukerél = dela ajukerearau = a-- anzardé (dela anzarau i inzoran) =
tept) (C.) Intind (C.)
akanak vezi acana acum ; Kai aok = cap (K.)
geas akanak = uncle te duci a- apono = alb (K.)
cum (C. ms.) arai = boier, gentilom, nobil (K.) ;
akhoro = urciorul a se vedea rai
akra camp (K.) araiunah = doamna ( K.)
www.dacoromanica.ro
VOCABULAR TI oArio-ROMAN 167
arakhleOmas (dela arakhau) = ga- balano mako = stejar (K.)

sesc (C.) balendar (dela o bal = parul din
te des ardmaio = a blestema (P.) cap, pl. = 11 bal (C.)
san dino aramaio = blestemat (P.) bali = scroafa (K.)
areslineas (areslino, dela aresau) balici = purcica (K.)
ajung (C.) balo = pore (P.)
arestó (dela arestau) = ajung (C.) balou = In urma (K)
arincino = placut (K.) balolo = paros (P.)
arisarna, arisardem = a ara (P.) balora = purcel (K.)
arpa = orz (K.) balu = nisip (K.)
arti = arta, chip, mestesug (K.) balval vant (K.)
asaé-1 (dela asau) = raz (G.) bana = cladire (K.)
asas ras (P.) bandi, banghi stramba (C.)
asfea lacrimd (P.) te bandoben = a lega (K.)
asel, acel (dela acéau) = ramai (C.) banduk = pistol (K.)
aspin = piatra de ascutit (K.) te bangheores = a stramba (P.) ;
asundas (dela asunau) = auz (C.) bangheareau = strambez (C. ms.)
ate, gade = aici (P.) te banghia, te banzo a apasa
te auriggu = a desbraca (K.) bango = Incovoiat, schiop (K.) ;
aver = alta (K.) bango = stramb (C. ms.)
avlin = curtea, pl. 11 avlina (C.) bango stramb (P.)
avri = afara (C.) te bangoben a schiopata (K.)
avulo (dela avdu) = (C.) bani = lac, fluviu, mare, ocean,
avzis, aighes = astazi (P.) park', rau, garld (K.)
ayaka = asa (C.) bano = ban, pl. = 11 banurea (C.)
bar colind, costisa (K.)
bar piatra, gradina, curte, pl. 11
barea (C.)
baboya = an teriu pl. = 11 baboyh baragaesheri = magar (K.)
(C.) barahilo = greu (K.)
bachico oaie (K.) bareakiri = gradinaresc, dela o
bachi = oaie (P.). bar (C.)
bacre, uspritudlilom = berbece (P.) bareares crestere (P.)
bacro = miel (P.) bareol (dela barivan) cresc (C.)
bah = noroc (P.) bareskrolen = a straluci (K.)
baharadohilo (bakro) = miel (K.); bari = mare (C.)
vezi bacro baricani = (masc.) = fudul (C.)
bakero = berbece (K.); vezi bacre baricano (fern.) = fudula (C.)
bako = obosit (K.) baringhero = corabier, matroz (K.)
bakringhero = pastor (K.) baro = mare (K. si P.) vezi bari
bakro (vezi bachico = oaie) (K.) barorea piatra (dela o barord)
bal, a = par de pe cap (K. si P.) pl. = 11 barorl (C.)
balai albie, balie (P.) bars = corabie (K.)
balal = In urma (K.) bars = anul, pl. = 11 barsa (C.)
baleo porumb (P.) barvalo i barvello bogat (K.)
balarnd = negustor, pl. = 11 ha- si P.)
lame (C.) bas (prepozitie) = la, langa, (K.)
www.dacoromanica.ro
168 YOCABLLAR TIGANO-ROMAN
te basaben a cânta (K.) koba bitto mic (K.)

basaben = musicd (K.) boborka = castravete, pepene (K.)
basno cocos (C.) bok foame (K .)
te bauzo, baughio = a apdsa (P.) bokhalo 1nfometat (C.)
baxt = fericire (K.) bokk foame (C.)
bear vânt (K.); vezi balval bokoli turtd, pl. -- II bokolit (C.)
bechari sticld (dela germ. be- te bolanas a boteza (P.)
cker) (K.) bolau botez, lilting (C.)
beciucher Meet (K.) bolepen cerul, lumea (K.)
behiir multimea (K.) bolimos botez (P.)
belbich = seard (K.) bolka scoarta (K.)
o beng dracul, pl. 11 benga (C.) ; bolo porc (K.) ; bezi balo
vezi benk boldinem (dela boldau) intorc (C.)
bengolo aghitità, drilcusor (P.) bored (dela e bori) nord, pl. 11
baek drac, searpe, balaur (K.) bored (C.)

belea (dela e beli) furca cor- borum larg (K.)
tului (G.) bosimangri scripcd (K.)
beng, bengolo drac, agliiutd te bosri a canta din vioard (K.)
berecheto belsug (P.) bouro culbelc, melc (K.)
berui albind (P.) brac sari (P.)
besso gros (K.) bral = pe, peste (K.)
bes stau (K.) brds'and ploaie (P.) ; vezi bisa
bes an (K.) brat = lipsd (K.)
besau stau, sed (C.) braval vant (P.)
te beses a sta (P.) bresindo = ploaie (K.)
bezeach pdcat, pl. 11 bezeacha briia fertura (K.)
(C. si P.) te brisaben a ploua (K.)
bi nu (se IntrebuintRazd. ca ne- brisint ploaie (P.); vezi bisa,
gativ In compunerea cuvintelor bresindo.
(C.) ; ex. bibaldo = nebotezat brisind ploaia, pl.-11 brisinda (C)
bipoghime neincilltat (C. ms.) brohl = para (K.)
bibbi baba (K.) brumita inelus, pl. -= 11 bru-
bibi mdtuse, pl. 11 bibed (C.) mite (C.)
biboldo nebotezat (se Intrebuin- te bukaloben a fliimanzi (K.)
teazil la desemnarea Evreilor (C.) buchas carte (dela germ. buch) (K)
te biggherit a cdra (K.) buchlipen loc (K.)
bikaris = mistret (K.) buciuma buturugd (P.)
bikin (dela bikindu) = vând (C.) buhl = dosul (K.)
te bikken a vinde (K.) buklo cetate (K.)
birdo greutate (K.) buko ficat (K.)
birliu albina (K.) bulhailo larg (K.)
bisa ploaie (K.) vezi brisint, bur buruiand (P.)
bresindo burnusori brdcinarul (C. ins.)
bireal, biceal (dela bicealu) = tri- burruco = pravalie (K.)
mit (C.) te burvin = a plânge (K.)
bisiek doudzeci si unu (K.). but = gloata (K.)
bisothilo vultur (K.) but mult (C. si P.)
www.dacoromanica.ro
VOCABULAR TIGANO-ROM iN 169
butin lucru, munca (K.) ceaililém (dela ceailivau) ma

butsi = lucru (K.) saLur (C.)
buzlo larg, lata (P.) ceanga (dela e ceang) genun-
buzui capra (P.) chiul (C.)
cear iarba, pl. 11 cearea (C.
si P.)
cear, zelimos verdeaLa (P.)
caca, caia asta (P.) ceayori fetiLa (diminutiv dela
cacai caldare (P.) ceai fata) (C.)
caha cash* (K.) cedilo a frige (K.)
caiarsa, alunichisardan a1unecu5 cehao fecior (P.)
(P.) cehao-suchar Fat Frumos (P.)
calabaluco = bagaj (P.) cehao-baro flacau (P.)
cali neagra (P.) cehaoro baietas, fecior (P.)
calo negru (P.) cehaudimos miros (P.)
caluigio, bucho ficat (P.) vezi buko ceheao, ticcino copil (P.)
calopiperi aluniLd (P.) ceheaoraschi copilaros, copilarie
cam ureche (K.) (P.)
camizono bluza (P.), camizon cehei, raclissi domnisoara (P.)
cuvant popular intrebuinLat la cehenot luna (P.)
periferia oraselor ; origine fran- ceberai stea (P.)
cezd. cek virgina (K.)
cana cand (P.) cemut luna (K.) ; vezi cehenot
canauvo nap (K.) cerosz ceriu (K.)
canci nimic (P.) te cerru a fierbe (K.)
candoi soarece (P.) cetogas tinut (K.)
camingaru = suvita (K.) chaca papuci (K.)
caningo iepure de casa (K.) chado = mancare (K.)
canni gaina (K.) chadsabasgro arzator (K. si P.)
capai-anicursa arcan (P.) kola kam chadsabasgro soarele
capiu gasca (K.) arde (K.)
caremosopral acoperis (P.) te chadsaben a straluci (K.)
carestar, amestechis = amestec (P.) chadsido ars, fript (K.)
caring 1ncotro (P.) chadsole arde (K.)
cass fan (K.) chadum sabie (K.)
cas, casti bat (P.) chaiu = gaina (P.)
casuco = surd (P.) chalu pantaloni (K.)
catepase = apropiere (P.) cham = soare (P.)
cau spre (P.) te chamaben a manca (K.)
caughi = pieptene (P.) chamasgri masa (K.)
cavlo = moale (P.) chanmi bortoasa, gravida (P.)
cazom Cate (P.) chao = copil (C.)
au cazom incat (P.). te chandes a mirosi (P.)
ceaceo = credincios (P.) changhiri, changri = biserica (P.)
ceaces drept (P.) chaumo bortos ; vezi chanmi (P.)
ceai, cei, sei faLa, pl. = 11 ciaya char, magari magar (P.)
(11 seya) (C.) cher casa (P.)
www.dacoromanica.ro
170 VOCABULAR TIGANO-ROMAN
cheheroro = casuta (P.) te cihadipe = a varsa (P.)

te chelau = a juca (P.) chib = limba (P.)
chelrinos = joc (P.) cihor, cior = barba (P.)
chenerea = cisma (P.) te cihos = a pune (P.)
cherchimos = amaraciune (P.) te cihudes = a svarli (P.)
cherco = amar (P.) te cihues = a taia (P.)
cherda§ = nastere (P.) cik = noroiu (C.) ; vezi cic
cherdem caicipa = afacere, am de cikateben = a stramuta (K.)
facut ceva (P.) te cil = a palpita (K.)
cher& = acasa (P.) ; vezi cher cilhimau = chitara (K.)
te cherel-bezeaho a pacatui (P.) cimaster = vesnic (K.)
te cheres = a naste (P.) cindo-rup = argint viu, mercur (K.)
chidimos = adunare (P.) cineben = ranire, rana (K.)
chidino = strans (P.) cingardan = strig (C. ms.)
chinnamangri = secure, topor (K.) cingheardi (dela cinghearau rup (C.)
chinet = a lovi (K.) cinnaben = a ferestrui (K.)
chinglet = a sfasia (C.) cino = cositor (K.)
chir = furnica (P.) cioa = a fura (K.)
chiar = brânza (P.) cionas-ma (dela ciau) = pun (C.)
chocheben = a minti (K.) cior = barba, gura (K.) vezi cihor
chola, gamoben = dragoste (P.) cior = talhar (K. si P.)
chomeresgro = paine (K.) cior = satra (K.)
chur = calcâiu (P.) ciordano (dela ciordan = fur) (C.)
churi = cutit (K.) ciordas = furt (K. si P.)
churoro = carlan, manz (P.) te ciordem = a fura (P.)
ci = nu (se intrebuinteaza mai mult cioren = a fura (P.)
de laesi) (C.) ciorero = urit (K.)
te ciaben = a ramanea (K.) cioro = sarac, mizerabil (C. si P.)
ciabo = fiu, baiat, copil (K.) ciorori = saracie (K.)
ciacio = adevar, drept (K.) ; vezi ciosoi, sosoi = iepure (K.)
ceaces cip (cib) limba (K.)
kola ciaciaben a spune adeva- circlo = pasare (K.)
rul (K.) cirikli = vrabie (C.)
te ciacvie = a arunca (P.) ciricliro prisaruica (K.).
ciaiagro rom = ginere (K.) ciro = timp, vreme (K.)
ciam = buca obrazului (K.) ciucea haina (K.)
ciammendini = lovire (K.) ciucic = mamela, tata (P.)
me ciano = eu stiu, a sti (K.) ciuckini = bici, cnut (K.)
cianga = genunchiu (K.) te ciucoie a arunca
ciar cenusa, sperla (K.) ciuhri, churi cutit (P.)
ciar = hot (P.) te ciumaben = a saruta (P.)
te ciaraben a linge (K.) ciumidau sarut (C.)
ciater satra, cort (K.) ciupini = bici (P.)
ciben pat (K.) ciutino (dela ciau) (C.)
cic = noroiu (P.) te civaben = a pune (K.)
cicat frunte (P.) civava viata (K.)
cido = culcus, asternut (K.) ciuri = cutit, pl. = ii ciurea (C.)
www.dacoromanica.ro
VOCABTJLAR TI GANO-ROMAN 171
clidin = chee (dela grecescul Au31) deblank = pane alba (K.)

(K.) deblo = zeu (K.)
te clisn -- a inchide (K.) dei = mama, pl. = 11 deya (C.)
coc = bunic, unchiu (K.) deino = alienat, nebun (P.)
cociae = nasture (P.) te deinsledal = a iubi (P.)
cocioliba = bordei (P.) deisa = maine, ieri
coliu piept (P.) (deisa me homes koi = am fost
coloupiri, provingra =cartof (P.) ieri, deisa me vabo koi = voi fi
coppa = cuvertura (K.) maine) (K.)
cora = oarbd (P.) deisale = maine (K.)
coro = orb (P.) del = a lovi (K.)
te cosas = a sterge (P.) del (dela dau) = dau (C.)
costi = bdt, baston (K.) Del, lDeve, Devel = Dumnezeu,
coté acolo (P.) pl. II Devla (C. si K.)
craton = bumb, buton (K.) del-ame, dal aménghi (C.)
te cua = a scoate arma (K.) o del te miluiltu binecuvantare (P)
cuciahu = cleiu, argill (K.) delecedoman pat (K.)
cuchui = boaba. (P.) te delman = a intreba (K.)
cuitus = adépost (P.) Deloro = Dumnezeu (K.); (a se
currio = oala (K.) vedea Del si Deve)
cutta = ban, para (K.) deisel douà sute (K.)
denili = nebung, proasta (C.)
D derai stapan (K.) vezi rai
te desdumo a vorbi (P.)
dab = lovitura (C.) deuv = idol (K.)
te daben = a da (K.) Deve, Devol = Dumnezeu (K.)
dad = tatd, pl. II dad (C. si K.) di = daca (K.)
dadesgripen = bunicd (K.) diamba = brotacel (K.)
dadesgropal unchiu (K.) diansbut = aglomeratie (P.)
dadika = taticu (C.) te dic a vedea (K.)
dai mama (K.) te dichau = a vedea (P.)
dalo = atunci (K.) ; dala = atunci te dichezma binevazut (P.)
(P.) dichlo = basma (P.)
dandalou = musc (C.) dichomos = vedere (P.)
te dandales = a musca (P.) te dicles suno = a visa (P.)
te dandesdal = a lovi (P.) diic = durere (K. si P.)
dant = dinte (K.) diiplo = cenusa (K.)
dar = trial (P.) dikindos = vdzand (C.)
te daraben = a (se) teme (K.) diklo = vél (K.)
dardo = in picioare, in sus (mehom dilimos = nebunie (P.)
dardo = sunt in picioare (K.) dilo, deino nebun (P.)
darimos = teamd (P.) diman = arvuna (P.)
darya = dinte (K.) ; vezi dant te dimiac = a da foe (P.
dasni = &rat (K.) te dinasimos, nasebeu a alerga (P.)
dat = si (K.) diopre = ascutit (P.)
deba (in loc de, de, dau (C.) diro, diri, dvie al tau, a ta, ai
debank = pane neagra (K.) tai, tale (K.)
www.dacoromanica.ro
172 YOCABULAR 1ThANO-ROMAN
dives, divus ziva (K.) vaver-dives efta seapte (K.)

= poimaine (K.) ek unu (C.)
diz oras, pl. 11 diza (C.) ekezeros o mie (K.)
doga = lucru (K.) ela vino (C.)
dorsok, de kana de cat (G.) ennia noua (din grecescul krvIct
doro doro, pl. 11 dorurea (C.) (K.)
dorusvacherla adevdrat este (P.) enonechi lumânare (P.)
drin kope des treizeci (K.) erio rau (K.)
dritto(o) al treilea (K.) te erisailo a intoarce (P.)
drom(o) drum (C.)
dromna gresala (K.)
drosiu bruma (P.)
te dsaben a merge (K.) faizel-la, fal-la (dela fal-ma) imi
dsado lnghetata (K.) pare (C.)
dsaido racituri, piftie (K.) far pang, penip (K.)
dsamba broasca (K.) feizrile maine (K.)
dsi inima (K.) felhesine zaciltoare (K.)
te dsivaben a vietui (K.) felhoesnodi nour (K.)
dsukklo caine (K.) hc felo calitate (P.)
dsulo paduche (K.) finitringhero sticlar (K.)
dsurie lovire (K.) flammus flacare (K.)
duber indoit (K.) foliasi izvor (K.)
dud lumina (K.) fortoltu viol (P.)
duddramangru lampa, (K.) te fortoltu a viola, a forta (P.)
dudum dovleac, tartacuta (K.) frill = unt (K.)
e dugheana prtivillie, pl. 11 du-
ghedne (C.)
dui doi (K.)
duijene amandoi (P.) gaba acesta (K.)
dui-§el doua sute (K.) gaben mancaruri (K.)
duito(o) al doilea (K.) gad cgmase, pl. 11 gada (C.
dukalmo-ma = ma doare (C.) si K.)
dume voi (K.) gade aici (K.)
dumino nebun (dela germ. dumm) gader (dela, unde, de unde) (K.)
(K.) ; vezi deino gadni foarfeci (K.)
dummo dosul (K.) vezi ghev gadO muiere (K.)
dur departe (K. C. si P.) gadso pagan (K.) (ebraic goi ;
durimos departare (P.) turcesc ghiaur)
durearau departez (G.) gaia = acela (K.)
te durkeben a prorooci (K.) gal = sat (K.) vezi gane
duruvli butea pl. 11 duru- galvay fata (K.)
vled (C.) te gamaben a iubi (K.)
kola gamaben = a iubi, dragoste
gambaiughero ceasornicar (K.)
garadi (dela garado ascund (C.)
eas lemn (P.) garatul ascuns (P.)
ecopralavesti alandala (P.) gane sat (K.) vezi gal
www.dacoromanica.ro
VOCABULAR. TIGANO-RONI kri 173
gazhdo degetul cel mare (K.) goi carnat (P.)

te geal a duce (P.) goia acela (P.)
geamutro ginere (P.) te goiemen = a Incredinta (K.)
te geanes a sti (P.) goii carnati de porc (K.)
te geau a merge (P.) goni cotul mallet (sancrist, ganu
gesipe ziva (P.) genunche) (P.)
glias tuse (K.) gono sac (C.)
te gliasen a tusi (K.) gono desagi (K.)
ghe, ghes, ghesa ziva (C.) gor adânc (K.)
gheb bortri, gaura (K.) goro sabie (K.)
ghele (in loc de gheliné ma due (C.) gorum ochiu (K.)
ghelinéas (in loc de ghelo, dela gostring inel (K.)
giau) merg (C.) gosvro maniera (K.)
gheltnederis plamadesc (C.) gosiu balega (P.)
ghela-ghelatas dus, s'a dus (P.) te gosoben a minti (K.)
gheosi inima ; o ghi inima, gost lemnul (K.)
pl. il ghiya (C.) gotter bucata (K.)
ghere groapa, sant (K.) govr mormant (K.)
ghereta creta, tibisir (K.) graci armasar (K.)
ghes ziva, pl. il ghesa (C.) ; grai cal (K. o gras calul C.)
vezi gesipe granza hambar, patul, (K.)
gliev ora$ (K.) gras cal (P.) vezi grai
ghev = dosul (K.) vezi dummo grasnea (pluralul dela e grasni --
glib orz (K.) iapa) (C.)
te ghilaba a canta (P.) grast armasar (vezi graci) (K.)
ghilabadas can tat (P.) greni iaprt (K. ; tarno gres
ghilabadimes = cantec (P.) manz
ghilabal cantaret (P.) groapa paiesa baltoaca (P.)
ghilabas cantare (P.) grumni vaca (K.)
ghili cantec, pl. Ii ghilea (C.) gruvni animal (K.)
ghinau = in numrtr (C.) gudlam zahar (K.)
te ghiu a numi (K.) gudli vuiet, sgomot (K.)
ghiu gréu (P.) gudlo dulce (K.)
ghiri furnica (K.) gullub pantaloni (K.) ; vezi karn.
ghiromni femeie (K.) gu mu bivol (P.)
ghiv cantec (K.) ; vezi e ghili gunno sac (K.) ; a se vedea gono
ghivaben a canta (K.) ; vezi gull- gurdo batut (K.)
laba te guren a bate (K.)
gina = paduche (P.) gurghe Dumineca, sap trimana ;
giorni = cataroaica, pl. ii gior- (tiganii n'au nume pentru zilele
nea (C.). saptarnanii) (K.)
giuclano cainesc (P.) guristi, cutto ban (K.)
glan inainte (K.) guru gurub bou (K.)
glurchel caine (P.) gurung cioara (C.)
goba acesta (P.) gusto deget (K.)
godoya-koya, koi aceea (C.) gvin miel (K.)
te gohené a insela (K.) gvittrolo tunet (K.)
www.dacoromanica.ro
1 74 VOCABULAR TIGANO-ROMAN
hohaimos, hohamuo = mincinos (P)

hohavdilem (dela hogavdivan) ma
habari = adeverinta (P.) fusel (C).
habe = mancare (P.) holeaimos = necaz (P.)
hai = rac (K.) holearico = necajit (P.)
häi = magar (P.) holearime = suparat (P.)
hai, thai, ai = si (C.) holearimos = suparare (P.)
haing, hain = fantana (P.) holi = necaz, pl. = 11 holeá (C.)
halile (dela halivau) = sunt man- homokoro = piatra (K.)
cat (C). hor = vale (P.) vezi har
halineds (in loc de halas, dela huffo = boneta (K.)
hau) = mananc (G.) te hulanau = a imparti (P.)
halipe = cearta (P.) huleavdO (dela hulavau) = piep-
te halpes = a certa (P.) tene (C.)
hamosopro = agricultura (P.) hulistem (dela huleau) = scobor(C.)
hamosopro lo campi = toate gra- hunte = trebuincios (C.)
nele de pe camp (P.) hurdi (fern.) = mica (C.)
hani = fantana, put, izvor (K.) hurdo (masc.) = mic, marunt (C.)
haning = put, fantana, pl. 11 ha- hureado = imbracat (dela hurea-
ninga (C.) vau = Imbrac) (C.)
hanti = putin (C.) huteau = (eu) sàr (C.)
hapristi ciro = vrerne de masa (K.) te hutel = a sari (P.)
har = vale (C.) vezi hor huvea = gaurd, groapa (P.)
harcuma = arama (P.)
harcumloli = amnia rosie (P.)
harkomo = arama, pl. = 11 liar-
come (C.) ; vezi harcuma iacho = ochiu (P.) ; vezi iak
harmi = platosa (K.) iag = foc (P.) ; vezi iak
harnearau = scurtez (C.) iagai = arma, puFai (P.)
harni = scurt (C.) iagaro = 1:6:lure (K.)
harorl (dela e har) = valea (C). iak = ochiul (K.)
hasardeom, hasardem = pierz (C.) ak = foc (K.)
hasmeti = afacere, treaba (P.) iammadar = general, hatman (K.)
hastrailem (dela hastrau) = scap (C) iangustri = inel (K.)
hau, hai o = si (C.) iaok = cap (K.)
te hau = a manca (P.) iardâmi = ajutor (P.)
hau = gaura (P.) iaringhero = §epcar, bonetier (K.)
te hav = a veni (K.) iaro = Mind, malai (K.)
te hecco = a se grabi (K.) iaros = ou (K.)
hedio = munte (K.) te ichinisailo = a obosi (P.)
herbuzo = harbuz, pepene (K.) ichino = oboseala (P.)
herro = picior (K.) iegag = sat (K.)
te hiciaua = a purta (K.) ieghekorobar = cremene (K.)
hirhil = mazare (K.) ieko ghiata (K.)
te hivitaleya = a abate (K.) iernia = o milà (masura marina) (K.
hohaiel = minte (P.) te ien = a cunoaste (K.)
te hohaies = a minti (P.) ierni = ceara (K.)
www.dacoromanica.ro
VOCABULAR TIGANO-ROMAN 175
iesinghingri = capra (K.) kani = cot (K.)

iiv = gall (K.) kanralo = maracinos (C.)
iive = mat, zapada, neaua (K.) kanro = rnaracine pl. 11 kanra (C.)
ilo = inirna (P.) kara-ma, kerau-ma = ma fac (C.)
te incheores = a tine (P.) kardern, kerdem (dela kerau)fac
inkalavan = scot (G.) (C.)
te insurilpes = a se 1nsura (P.) te kari = a impusca (K.)
insurirnos = casatorie (P.) karro = scai (K.)
iob = el (K.) karodi = rac (K.)
te iodra = a intra (K.) kása = cine (C.)
ioi = ca (K.) kaste = ca sa (C.)
ion = ei, ele (K.) katnna = cort (se obisnueste la
isema = odaie, camera (K.) laesti) pl. = il katune (C.)
ita I (interjectie) = WA' 1 (C.). kecica = capra (K.)
italo = rachiu (C.) kej = matase, pl. = 11 keja (C.)
izdral = tremurat (P.) kejlana = rnatasos (C.)
nani kek = nimenea (K.)
J kel = placere, distractie, joc (K.)
te kelaben = a juca, a dansa (K.)
jangle = navala (P.) de unde vine jocul chilibaoa
jau, giau = ma due (C.) keldeas (din kelau) = joc (C.)
jazo = iaz, pl. = 11 jazurea (C.) kelin = piept (K.)
jele, ghele, gheline (dela jau) =md te kellitopra = a acoperi (K.)
duc (C.) te kelloben = a atinge (K.)
jiltiharcuma = alarna galbena (P.) ker = cask zidire, pl. = 11 kera
jua = purice (K.) (C. si K.)
jungali (fern.) = rea (C.) te keraben = a face (K.)
jungalo (rnasc.) = rau (C.) kerdileas = sbor (C.)
juvlea (dela e juvli, giuvli=ferneie) kerdol (dela kerdivau) = ma fac
pl. = 11 juvlea (C.) (C.)
khalan, khelau = joc (C.)
it kharnora (dela o kham) = soare,
pl. = 11 khama (C.)
kadea, gadea = asa (C.) khan =-. ureche, pl. = 11 khan (C.)
kai = ea, unde (G.) vezi kan
kak = neam, gen (K.) khancéschiri (dela khanci) = ni-
kako = var (K.) mic (C.)
kali (fern.) = neagra (C.) khanci = nirnic (C.)
kalo (masc.) = negru:(C.) khangarea (pl. = dela e khan-
kalsis = pantaloni (K.) gari) (C.)
karn = soare (K.) ; vezi gullub khangari, khanghir = biserica (C.)
kambana = clopot (K.) khanikas (dela khanik=nimeni (C.)
kammava = datorie (K.) khanili = lenesa
kan = ureche (K.). vezi khan khas = fan, pl. = 11 khase. (C.)
kana = and (C.) kheré = casa (C.); vezi cher
te kandini = a suferi (K.) khoyakere (adj. dela e khoi = seu)
kangri = biserica (K.) pl. 11 khoya (C.)
www.dacoromanica.ro
176 VOCABULAR TIGANO-ROMkN
kill tint (K.) kor gat, pl. 11 kora (C.)

kikai caldare, pl. il kikaye; korar-la (imperativul din korarau
kikaveari caldarar (G.) orbesc) (C.)
kilea. in prun, pl. II kilea kori (fem.) oarbil (C.) vezi cora
vina (C.) koro (masc.) orb (C.) vezi coro
killin joc, dans (K.); vezi khalau kote aci (C.)
kilo par (G.) kotor codru, padure (C.)
te kin a cumpara (K.) kotora (dela o kot6r) (C.)
kinas (dela kinau cumpar) (C.) te kovokardas a fncanta (K.)
kinau cumpfir (G.) krohilo mistret (K.)
te kindir a se desparti (K.) kubrigen razboiu, lupta (K.)
kindo gol (K.) kunare tarm, mal (K.)
kinghearau ud (C.) kuni cot, masurd (K.)
kir al f kurk6 saptainana (C.)
kiras 1 branza (K.) kurmi rneiul, pl, it kurmea (C.)
kirchenghero cismar, ciubotar (K.) te kuroben a casapi (K.)
kirchissagro ruk ciresiu (K.) te kuroben a intalni (K.)
kirghissin cireasa (K.) koba kuroben razboiu (vezi ku-
kirmo vierme (K.) griben (K.)
te kisla a Incaleca (K.) kuromanghero dorobant (K.)
kira61 (dela kirivau) ferb (C.) kustikasa brat', pl. 11 ku-
kiruvau fierb (C.) stika (G.)
kiro searna (C) ku tca aci (G.)
kisimrno carciuma, crasmil (K.) kutwnaskero soldat (K.) vezi
klidiu, bango-klidiu carlig (K.) lurdo
klindinesa (dela o klindin6 can- kuzhilo deget (K.)
tar (C.).
klidino cantar (C.)
klusturi mahastire (dela germ.
kloster) (K.) lab cuvant (K.)
ko, kir6 al tau (C.) laccho bun (P.) ; vezi lacio
koba, o u el; koia, i = ; kola, te lacear a lipi (P.)
e ei, ele (K.) laceartan asternut (P.)
kociavicia ariciu (K.) laceho bland (P.)
koed lo nev.reayi (K.) lacerdom, lacardem aranjat (P.)
koi a lui, aceasta (K.) laci (fem.) buna (C.)
koi acea (C.) lacio (masc.) bun (C.)
koia, i ea (K.) lacihi buna (P.)
kola ele (K.) lacihimos bunatate (P.)
kolagre ale sale (K.) lacihilo fals (K.)
kolagro a sa (K.) mai lacio apatos (P.)
kolengro pe (K.) te tacit a afla (K.)
pl. kolengre a lor (K.) ladavku incarc (C.)
kolesgre ai sat (K.) lagavo rusine, pl. it lagiave (C.)
kolesgro al sail (K.) lagearnos rusinos (P.)
kon cine (G.) lageao rusine (P.)
kon, kona acel (C.) landi (dela o lou) sarea (C.)
www.dacoromanica.ro
VOCABULAR TI GANO-ROMAN 177
laka (In loc de laka, dativul dela lun sare, vezi Ion) (C.)
oi ea) (G.) lunine, luine apa (C.)
Ian = ea (C.) te luno a insura (K.)
landavdi (dela ladavdo) = Incar- lurdo soldat (K.) vezi kutwnas-
cat (C.) kero
langs = lânga (K.1
lasdo = bun (pentru oameni si ani- !In
male) (K.)
lascardi (dela lacearau = dreg) (C.) macico=ma(a, pisica (K.); din un-
te latsakerit a vinde (K.) gurescul macico
lave = nume (K.) maciho = peste (P.)
lazahalo, lubechir daspas adul- macio = peste (K.)
ter (P.) macio = peste, pl. 11 mace (C.)
le = ele (K.) macinghero pescar (K.)
te leben = a lua (K.) madiho = musca (K.) vezi matlin
te leiauna a purta (K.) mahlo = tovarés (K.)
leium paine (K.) maklau = ung (C.)
lesi susai las lesinat (P.) maladem (dela malavau gasesc
liel = scrisoare, Lavas (K.) (C.)
lill scrisoare, carte (K. si P.) te maladopes = a Intalni (P.)
lila-but bliblioteca (P.) mak) = deal (P.)
te limmaughi ---. a produce (K.) mama le oseschi muma padurii (P)
lindri = somn (C.) mami bunica (K.)
linkearau (eu) tin (c.) mamosischi omenesc (P.)
linkearel = tin (C.) te man = a taia (K.)
lipa = tei, pornul de tei, pl. = 11 mande (dela me eu) (P.)
lipe (C.)
mandradei mama (P.)
livin raclü, sicriu, cosciug (K.)
el (K.) manet o Irma de zile (K.)
lo
argint, moneta (K.); vezi mangaben a cersi (K.)
loevu
rup mangava rugaciune (K.)
loie bani (P.) mangh6sa (dela mangall cer) (C.)
lokes Street, Inceata (K.) mannisi femeie (K.)
lolipurum = ceapa (K.) manos = om (P.)
Iola (mas.) rosu ; loli (fem.) = manus om, pl. il manus = oa-
rosie (C.) menii (K. si C.)
Ion sare (K.) vezi lun marazo = necaz, pl. ii maruzu-
bi-londi = nesarata (C.) rea (G.)
lonkeren silitr5. (K.) mardi (fern.) = batuta (C.)
lo6, lova = ban, moneta (C.) mardo (masc.) = batut (gurdo) (C.
lou = sare (P.); -vezi Ion te maren = a bate (K.)
lubekirdaspas = adulter, a curvi mar61 (din marau) bat (P.)
(K.) te mares, guren = a bate (K.)
lubenita = pepene (P.) mareskero = pitar, brutar (K.)
luin6 = Luni (C.) marestuche-joco batjocura (P.)
lulaua = lulea, pl. = 11 lulaye (C.) maricli = pläcinta, fagure (K.)
luludi, lulughi = floare (C.) marinos = bataie (P.)
12
www.dacoromanica.ro
mar la (imperativul din marav) -- misdo = bun (la lucruri) (K.) au-
bat (C.) torul respectiv a scris gresit
maro = pane (K.) acest cuvAnt
maro = al nostru ; maH = a noa- misto = bine (P.)
stra, plural mare (K.) cher misto = binefacere (P.)
du maro = al vostru, du mare misto ailau = binevenit
(pl.) = (K.) mistoro = binisor (P.)
du mari = ale voastre, du mare mo, miró, minró = al meu (P.)
(pl.) = (K.) mohoros = mohor, pl. = 11 moho-
mas = came, mancare (K.) rurea (C.)
maseskero = casap, macelar (K.) molibo = plumb (K.)
massob = treaz (K.) momal = aliat, tovaras (P.)
maskar = mijloc, pl. = 11 ma-- momeleanta (dela e momeli) = lu-
kard (C.) mAnarea, pl. = 11 momelea (C.)
maskre = 1ntre (K.) moméska (dela o mOrn = ceara) .
matilen (dela mativau) = ma 1m- pl. = 11 mOma (C.)
bat (C.) mondo = lima (K.)
matinos = betie (P.) te mongna = a 6-luta (K.)
mativau = ma Ind:at (C.) mossin = brat (K.)
matlin = mused (K.) vezi madiho mot = yin (K.)
mauchidinci = a rvunk acont (P.) mothau = spui (P.)
mauro = pane, pl. = 11 maurl (C.) ; motho = spune (P.)
vezi maro mrasa = rouil (K.)
mavis = albastru (P.) te mudaraptu = a ucide, a omori (P.)
mazhizel (dela mazlozau = dreg, mudardena = ucigas, omoritor (P.)
Incing) (C.) te mudares = a omorl (P.)
me eu, pe mine, noi (K.) mui = gull, pl. = 11 muia (C.)
me, mire, mind = ale mele (C.) te muk = a lása (K.)
te meches = a lasa (P.) mukhlou (dela mukhau = las) (C.)
mehom = sunt (n'are infinitiv) (K.)
mekhleas (din mekhau = las) (C.)
mulea, mulcas, mulas (dela me-
rau = mor) (C.)
melalo = murdar, melali = mur- mulo = mort (K.)
dard (C.)
melelo = negru (K.) mulo = peste (K.: vezi o macio)
men = gat ; e men = gatul (K.) mubro = spirit, duh (K.)
te meraben = a muri (K.) mumeli = lumina (K.)
koba meraben = moartea (K.) te mumi = a suferi (K.)
mere!, merau = mor (C.) mumli = candela (K.)
mericla = salbä (K.) te muncamatele ---- a cobori (P.)
meso = miel (K.) murga = pisica (K.)
miciach = aspru (K.) muri = mull (K.)
migamea = milk mdsura (K.) muscatela = balsam (K.)
mire = ai mei, ale mele (K.) musi, vas = antebrat (P.)
miri = a mea (K.) mus = brat (K.)
miro = al meu (K.) musi = capela (K.)
te mischilpe = a misca (P.) te muterben = a se pisa (K.)
mischimos = miscare (P.) muttremangri = caaiu (K.)
www.dacoromanica.ro
N 0
naffli = sunt suparat (K.) oacheso = brunet (P.)
ndk = nas (K.) obres = anul (P.)
nakh = nasul, pl. = 11 nakha (C.) okolka (pron. de monstr. ) = aceea (C.)
nak (dela nakhau = trec) (C.) on = el (C.)
te nakkeben = a sughita (K.) opas = jurnatate (P.)
opre (prepozitie) = sus (C.)
nai = nu are (C.) e órba = vorba, pl. = 11 orbe (C.)
nai = unghie, deget (C.) ordon = cdrutd (P.)
nai, ni-nana = ci (C.) oroslano = leu (K.)
te naiestu = a se scdlda (P.) or-say = oricare (C.)
na-nai, nana-mai = nurnai (C.) or = roud (K.)
naioan baie (P.) os = pädure (P.)
narno = nurnai (in loc de nana- te ovel = a veni (P.)
mai) (C.) ozale = ager (P.)
nana = nu era (P.)
nanas nastiu = anevoie (P.)
nane = bade, nene (P.)
naneleskekso = inddratnic (K.) pabui = mar (K.)
nango = singur, nurnai (K,) pac, paca = aripa. (K. si P.), pl. il
nangd (masc.) = gol, nanghi (fem) pached
goala (C.) te pagheanta (dela e poghi poala)
nanilas = rdu (K.) (C.)
paghel (dela pagau frang) (P.)
nas, nai-sas n'a fost (C.) te paggherben = a rupe (K.)
nasfal = boala (P.) paho = ghiala (K.)
nasfali (fern.) dela nasfalo bol- pai = apd (K.)
nay (C.) pai-zoralo = apa tare, acid azo-
nasul = Mu (P.) ; prea nasul fio- tic (P.)
ros (P.) pal = frate (K.)
nasaldeom, nasaldem = fug ludnd pal = scândurd (K.)
ceva (C.) pala = dupd (P.)
te nasaben = a curge (K.) palaireat = miazanoapte (P.)
nasimos = fugd (P.) palanghes = miazazi (P.)
nav = nurne (K.) pale = dard, iar, dupa, inapoi (K.)
necumimul = concubind, pitoare (P.) palmande = urmare (K.)
nei = nu (K.) palos = sabie, pl. = 11 palosurea (C.)
neleolda = nebotezat (P.) palto = degetul cel mare (K.)
panda = 50 (K.)
nepringeardo = necunoscut (P.)
panduki = banul (C.)
nerel = moare (P.) pani = apà, pl. = paid (K. si C.);
nevd (pl. dela nee, = nou) ; fem. vezi pai
nevi (C.) baro pani = mare, apd Intinsa (K.)
nevo = nou (K.) pano = floare (K.)
ni, nana = nu (C.) papinoci = momita (K.)
nie li = yard (K.) papiu = gasca (P.)
12*
www.dacoromanica.ro
par = burtd, pantece, pl. = 11 path pherdo = plin (P.) ; vezi perdo
(K. si C.) phiko = numdrul, pl. SI phike (C.)
pdr-zelino = 4 burtd verde om te phirel = a umbla (P.)
gras (P.) phivli = vilduva (P.)
paramici = basm, poveste (P.) phivlo = vaiduv (P.)
parnemus = albus de ou (P.) phraloro = frate (dela o phral),
parni (fern.) = albd (P.) pl. II phral (C.)
parno (masc.) = alb (K.) phu = prunânt, pl. = 11 phuya (C.)
paro = greutate (K.) phucherdo = umflaturd, burtos (P.)
parra = mal (K.) phuevi = bubd (P.)
te parrac = a multumi (K.) phukili = m. umflu (C.)
te pastuche, soutuche = a adormi phurami = veche (P.)
(P.) te phurdau = a sufla (P.)
pasves = insuld (K.) ; vezi ves phurde (dela phurdau = suflu) (C.)
pas = jumdtate, pl. = 11 o pas si phaudads (dela phaudasau = in-
11 o pasima (C. K.) chid (C.)
pasa = Mug& pre lângd (P.) phango = legat (P.)
pasan = paduche (K.) vezi pilzhum pharadas, (dela pharavau =sparg (C.)
pase = aproape (P.) te pharau = sparg = a crilpa (P.)
patrin frunza, foaie, pl. = II pa- pharavel, dela pharavau =sparg (C.)
trinea (C. si K.) phar6 = greu (P.)
pazari = aldamas (P.) phun = parnânt (P.)
peav, peau = beau ,Y.) pi = pe (P.)
peco copt (P.) pibblerauni curcan (K.)
te pekgum = a frige, a coace (K.) picheal = picaturd (P.)
pekledn = frig (C.) pido = bäut, biluti (K.)
pen, phen = soril (K.) pien = a bea (K.)
te penaben = a zice ; vezi te phenes pien tuuli a bea tutun, a fuma (K.)
(K.) pilas, pel-but, pido = bruit, bau-
baro peng = leu (K.) tor (P.)
peors piept (K.) pimos = bauturd (P.)
peperi, piperi = ardei (K.) piri = oalà, pl. = 11 pired (C.)
per = pantece (K.) piro = liber, slobod (K.)
te peraben = a cadea ( K.) piro = picior (K.) vezi puuro
perau cad (C.) te pirronit = a deschide (K.)
perdo = plin (K.) pisla = putin (K.)
perel (dela perdu) (C.) pisa miel (K.)
pevli = viiduvil (K.) ; vezi phivli plaiu = munte, pl. = II plaiva (C.)
phabau, phabivau = arz (C.) plasla = suman (K.)
te phaghilas = a rupe (P.) ; vezi pleisserdum = recompensd (K.)
paggherben pleme val ( K.)
phago = boala, betesug, schiop (P.) plimbosilem (dela plimb6u-ma md
phen = sord (P.) plimb (C.)
phendu zic (P.) po = cap (K.)
phendineas (in loc de phendas, dela po = al sau (K.)
phenau = zic (C.) podo = plin (K.)
te phenes = a zice (P.) pofe = camp (K.)
www.dacoromanica.ro
pohenda nuca (K.) put mult (K.)

pohtan 'Ana. (P.) putardo deschis (P.)
pokinel (dela pokinAu = platesc (C.) te putari = a deschide (P.)
polade (dela polavau = 1ntind (C.) putium = chestie, cerere (K.)
pomya = mar (K.) ; vezi pabui puuro = picior (K.) ; vezi piro
pop soba, tigaie (K.) pazhum paduche (K.) vezi pasan
por = pana (K.) ; pori = pana, puzhum Lana (K.)
coada (K.) ; vezi posi
por = mat, pl. = 11 pora (C.) R
porau = case (C.)
poreanta (dela e pori = coada (C.) rachlio flacau, holteiu (K.)
ii = 11 porea rachsii = domnisoara (K.)
pos = pai (K.) ; vezi pul te rackerben = a vorbi (K.)
posi = coada (P.) koba rackerben = limba, graiu
posom = bumbac (P.) koba rackriben = vorbA (K.)
posi = smArc, glod, noroiu (K.) radsa = noapte (K.)
prabal aor (K.) rag = principat (K.)
te prahoule = a 1ngropa (P.) o rai = print, boier (K.)
pral = sus, Malt (K.) e rai = printesa, boieroalca, cu-
prandizeu, dela prandizau = ma- coana (P.) ; pl. 11 rai
nit (C.) raikai (in Mc de raikani) bole-
pratness = Intunecat (K.) reasa (C.)
to pretterdum = a ameninta (K.) raimos = boieresc (P.)
pricopsime = bogat (P.) a rhki = aseara (C.)
priesterben = a ruga (K.) rakli = slugA (K.)
prinierdo = cunoscut (K.) rakli = fata (P.)
pringeardo = cunoscut (P.) rani = printesa (K.) ; vezi e rai
pringeardol, prinjardol (dela prin- rasai = popa (P.)
giarau = cunosc (C.) rat ---- sAnge (K.)
pro = prin (C.) ratalo = sAngeros (P.)
provingra = cartofi (K.) ratli, ratti = noapte (K.) ; vezi
pul = pai (K.) ; vezi pos radsa si ratli
pup = pamAnt (K.) vezi phuu ratya = rachiu (in limba tiganeasca
pura = usturoi (K.) rachiu se mai numeste i italo (C.)
purana = varsta (K.) o rayoro = boieras, pl. = II ra-
purano = antic, vechiu (P.) iori (C.)
puri, phuri = batrAna, baba (K. reat = seara, noapte (P.)
si P.) renade = vulpe (K.)
purilos = batrAnatec (P.) repani = gulie (K.) neogrec eindvt
purimata = batranete (P.) reta = rata (K.)
puro, phuro = batrAn, babalac (K.); rezh = matase (K.)
vezi puri ricineAriskero ursaresc (C.)
puruciau = nepot (K.) o ricinó = ursul (C.)
purum, purumb, loli-purum ceapA rikevala = memorie (K.)
(C. si K.) rincano = frumos (K.)
pusavau = Intep (C.) rittero = soldat cu platosa (K.)
pusramangara = furculita (K.) roi = lingura (K.)
www.dacoromanica.ro
te roies = a plange (P.) te sburiel = a sbura (P.)

roimos = plans (P.) scaurnin = scaun (K.)
rom = om, barbat (K.) (in limba scenio = auzul (K.)
tiganeasca inseamna tigan) sea = tot, toga (P.)
romanés = tiganeste (P.) te sel = a lua (K.)
romani (adj. femenin dela o rom) = te selitapraa = a ridica (K.)
tiganesc (C.) te sellitaria = a taia, a scoate (K.)
romaro = barbatel (P.) sem = sunt (C.)
romino = tigan (K.) semambitioso = ambitios (P.)
romni = femeie, sotie (K. si P.)) semenis, benzeusin = asemanare (P.)
romnicel = tigan (K.) senelovisa = a infuria (K.)
ropen = mizerabil (K.) serti, miciach = aspru (P.)
rosa = trandafir (K.) o sfarco le ciuceao = sfarcul tatei
rozho = furca (K.) (P.)
rovél (dela rovau = plang) (C.) sgarcime = sgarcit, avar (P.)
rovli --- ciomag, pl. = il rovlea (C.) si = da (P.)
ru ----- lup (K.) ; vezi ruiu sicom = ursäreste (C.)
te ruddi = a imbraca (K.) sie = suflet (K.)
rughimos --= rugaminte (P.) sik = sarguinta (K.)
ruiu = lup (P.) sik = gust (K.)
ruk = arbore (K.) te sikeraben = a invata (K.)
rundo = cerc, tare (K.) sili-man, silis-man a= am (C.)
rup ---- argint, pl. =-- 11 rupa (K. silis, silos (in loc de si) = este (C.)
si C.) simanghea (pl. dela e simanghi) = za-
rup-giindo = argint viu (P.) log (C.)
ruzha = floare (K.) te simanghi = a creea (K.)
simazi (simaghi) = zalog, amanet (C).
Et te sivaben = a coase (K.)
te sivit = a coase (K.)
sa = tot (C.) sivri = ciocan, pl. = 11 sivré (C.)
sa = rasul (K.) skil = rece, frig (K.)
te saien = a rade (K.) smentino = smantana (K.)
sanche = adica (P.) soben = a dormi (K.)
sani (fern.), sano (masc.) = subtire sofa = pat, culcus (K.)
(K. si C.) te soimos = a dormi (P.)
or sao = oricare (P.) sola --= maine (K.)
sap ---- sarpe, balaur ( K. si P.) solahadimos = juramant (P.)
sappin, sapuni = sapun (K.) somnac, somnacai = aur (C.) vezi
sar = cum, ca (P.) sonnai
sare, sarore = toti (C.) somnacunó = de aur (C.)
saro = Mina' (K.) somnal --- sfânt (P.) vezi somnac
sas = era (C.) sonnai = aur (K.)
sasdo = sanatos (K.) sonnikey = aur (K.)
saster = fier, ghiata (K.) sorlo = puternic (K.)
sastri = fier (P.) so, sos, si = ce este (P.)
sastringhero = fierar, mester (K.) sostar, di = daca, de ce (P. si C.)
sastruni (dela o sastri = fierul ( C.) soste, dela so = ce (C.)
www.dacoromanica.ro
V OCABULAR TIGANO-ROMAN 183
te soutuche = a adormi silav = matura, pl. = 11 sllava (C).

sovava = somn (K.) vezi suth sllavau = matur (C.)
soves (dela sovau = dorm (C.) te siven = a sui, a pune (K.)
sovlearau = adorm (C.) te sivitrada = a Vail (K.)
spinga = bold (K.) sivya = cleste (K.)
te staben = a salta (K.) snablus = cioc, plisc (K.)
staclinghero = ariciu (K.) soc = varza (K.) ; vezi sach
staddi = capela, palarie (K.) soker = cinstit (K.)
staghi = cdciula (P.) te sokerben = a pretui (K.)
te stakkerben = a calca In Pi- sommit = lant (K.)
cioare (K.) somnakai = aur (K.; vezi somnac
starrapan = Inchisoare (K.) son = luna (K.)
stepre = scoala-te (K.) soro, po = cap ; o son!, = capul,
sterna = stea (K.) pl. = 11 sere (C.)
stigga = ulita (K.) soste = izmene (K.)
te stildum = a apuca (K.) sosoi = iepure (P.)
stirna = pisica (K.) o starto .---- al patrulea (K.)
strafil = fulger (P.) subbus = rochie (K.)
su = ac (P.) sucarimos = farmec (P.)
sub ac (K.) suco uscat (P.)
suchar, suchar = frumos (P.) te succo = a usca (K.)
sucarimos = frumusete (P.) sudri = rece (P.)
suhlo = acru (P.) te sudrian = a rad (P.)
sung miros, mirosul, pl. = 11 sun- sudrimos, prabol = aer (P.)
ghéa (C.) sukar = frumos (P.); vezi sukker
te sung a mirosi (K.) sukaroro = frumusel (P.)
suno vis (P.) sukar-ararkblen tut = bine te-am
suth somn (K.) ; vezi sovava gasit (C.)
sua lacrimd (K.) sukker = frumos (K.)
sukkerben = frumusete (K.)
sukrohilo = sec (K.)
te sunaben = a 1nte.ege (K.)
sa = buruiana (K.) te sundan = a auzi (P.)
sach - varza, curechiu (K.) vezi soc sunta (imp. dela asunau = aur,
ali varza, pl. = 11 sah (C.) forma foarte rara (C.)
saducca pastelca (K.) sut = otet (K.)
te sarnander = a se desparti (K.) suti = uscat, suki (fem.) suko(masc.
saso = iepure (K.) ; vezi sosoi (C.) vezi suco
segari = vanat (K.) sveto = ceriu (K.)
selenghero = franghier (K.)
sello = izvor (K.)
sero = cap (K.)
setra = vioara (K.) ta = dar, de (P.)
seek = tarana (K.) tabios, fabilas, chadsido = ars (P.)
sin coloare (K.) te tabolo, astares = a aprinde(P.)
sindealo = cutit, pl. = 11 sindeâla (C.I tabuk = toba' (K.)
te singher = a se certa ( K). takivau = ma Incalzesc (C.)
www.dacoromanica.ro
184 VOCABULAR TIGANO-R011AN
talau, telau, telao = supt, dede- tornbun tobd (K.)

supt (C.) tovadei = porumbel, hulub (K.)
tallo balta, lac (K.) toyer = topor, barda (K.) ; vezi
tamlo intunerec (K.) tober, toer
tang ingust (P.) trap (dela trasau ma tem (C.)
tango strdmt (P.) trupo = corp, trup (K.)
tanya = cort (K.) truppaf = usta? (K.)
tarnepen copil (K.) trus = sete (C.)
e tarnivan intineresc (C.) trusul = cruce, pl. = 11 trusuld (C.)
tarno = tânar ; tdrni tânara (K. truzhilo = sete (K.)
si C.) te tsacioben = a se certa (K.)
tasilo = innecat (P.) tsilka = scoarta (K.)
tatimos cald, calduros (P.) tu (pronume) = tu (P.)
tatO (tatto) caldura (K.) tud = lapte (K.) vezi zud
tattopani = rachiu (IC.) tuggonso = suparat (K.)
tava, tau ata (P.) tulo = grdsime (K.)
teha = maine (in loc de theara) (C.) tumaro al vostru (P.)
tela supt (prepozitie) (C.)
tele jos (C.)
telal de jos (C.)
telel animal (K.) tara = cort (C.)
te televres a pleca (P.) tarurea (dela e tara = cortul (C.)
t emm cdmpie (K.) tdcne = mititei (P.)
testa corp, trup (K.) tefniakero = peste (K.)
te thabdel a curge (P.) ticnida urzicd, pl. = 11 ticnida (C.
thagar imparat, rege, pl. 11
tidada, tirdava (dela tirdau trag C.
thagara (C.) tiria usturoi (K.)
than loc, pl. 11 thana (C.) tora putin (P.)
thar masea (P.) tua = parice (K.)
tharau arz (C.) turuvlea = opined (P.)
them Ora, pl. = ii thema (P.)
thearo maine (P.)
thovau spal, thodo = spdlata (C. uceavau, uces inalt (C.)
thua fum (P.) uci = malta (C.)
thub fum (K.) ucivau = ma inalt (C.)
thulilas = ingrdsat (P.) ugiledo dator (P.)
thulo gros (P.) urdon caruta, pl. = 11 urdona (C.)
ticcino = copil, plod (K.) te ustcaies = a calca (P.)
tigno = scurt (K.) te ustel a se scula (P.)
tikasko (dela tika) tatd (C.) ustilas = s'a sculat (C.)
tikni mica (P.) usteado calcat (C.)
to, ko, kiro = al tau (P.) usti (dela usteau = ma scol (C.)
tober = topor (K.) ; vezi toyer
te tofe = a fuma (K.) V
tokam = numai (C.)
toer = topor, pl. = ii toeré (C.) te vaben = a deveni (K.)
tol = cântar, pl. = Ii toled (C.) puro vaben = a imbdtrâni (K.)
www.dacoromanica.ro
VOCABULA R TIGANO-ROMAN 185
vaggaulus = iarrnaroc (K.) vudres = pat (K.)

vallin = garard, sticld (K.) vuddrusti ciro = vreme de cul-
valval = Wilt (C.) cat (K.)
vardindos (dela vardiu privesc (C.) te vusza a abate (K.)
vardo = car. cdrutd. (K.) te vusrit = a arunca (K.)
varinhilo = vitel (K.)
vas = mdnil, pl. = 11 vas (C.)
vass --= mana (K.) yag, yoro(k) = ochiu, pl. 11 yaga
vast = mâna (K.) (C.)
bi vastengo = fdrd maini (C.) yakhali = deochiatà
la vastesa (dela o vas = maim (C.) yaleasca = jalea (C.)
te vattogudli = a striga (K.) yaska = iascd (C.)
te vazh = a vdna (K.) yav = plimbare (K.)
vaziné (dela vazdau = ridic (G.) yoggramangri = pu§cd (K.)
veleto = valet, serv (K.)
verda = han (K.)
vermo = §ant (K.)
ve = ostrov, insuld (K.) zaharo = zahdr, pl. = 11 zaharu-
ve = 1:4:lure (K.) rea (C.)
ve§iskero = pddurar (K.) zeleno, zelino = verde (P. §i K.)
vezheokero = vândtor (K.) zelo = 1ntreg (K.
te vias = a ajunge (K.) te zhasvaver = a se divorta (K.)
viknia -§oim (K.) zhedum = eroare, gre§ald (K.)
vind = iarnd, timp urit (tiganii te zhinaben = a scoate (K.)
n'au cuvinte pentru primdvard te zhingher = a ocárl (K.)
§i yard, sic.) (K.) zlach = plantd (K.)
vingro = fals (K.) zubrui = anteriu, haind lungd (P.)
virthus cra§mar (K.) zud = lapte (K.) ; vezi tud
vodi suflet (K.) zumi = ciorbd. (P.)
vudda = poartä (K.) zuralo = tare (P.)
www.dacoromanica.ro
VOCABULAR ROMANO-TIGAN
A pro lo cAmpi = toate grAnele de

pe camp
ac = su aici = ate, gade
acasei = a cher6 ajutor = iardAmi
acela = goia alamei = jiltiharcuma (alamA gal-
acesta = goba benA)
acolo = coté alandala ecopralavesti
acont, arvunA = mauchidinci alb = parno
acoperif = cearemosopral albastru = mavis
a acoperi = te kellitopra albie = balai
acru = suhlo albind = berui
acum = acank albu = parnemus, parnemus aresco
aldetmas = pazari a alerga = te dinasimos, te naaben
addnc = ahor aliat, tovarAs = momal
adeipost = cuitus alienat, nebun = deino
adecet = sanche a lipi = te lacear
adeveir = ciaces, ciacis alunecu = caiarsa, alunichisardan
adevdrat este = dorusvacherla atanild = calopipeii
adeverinfd = habari amdndoi = duijene
adio, reimdi cu Dumnezeu = acui amanet = simazi, simaghi
devlesa wnant = amantos
a adormi .= te pastuche, te soutuche amar = cherco
adulter = bezahalo, lubechirdaspas amärdciune = cherchimos
adunare = chidimos ambilios = semambitioso
aer = udrimos, prabol ameninla (a) te pretterdum
af acere, am f Acut ceva = cherdem ameninfdtor = amelitisardem, cam-
caicipa lem
afacere, treabd = hAsmeti amestec = carestax, amestechisi
afard = avri amorlit = amortisardas
a afla = te lacit anevoie = nanasi, nastiu
a agdfa = to andi carfi animal = gruvui
ager = ozalo antebrat, musi = vas
aghiufei = bengolo, scaraoschi = antic, vechiu = purano
beng anteriu, hainei lungei = zubrui
aglomeralie = diansbut an = obres
agriculturd = hamosopro, hamoso- apd = pai
www.dacoromanica.ro
VocAnuLAR ROMANO-TIGAN 187
apd tare (acid azotic) = pai zoralo bagaj calabaluco

apdtos = nai-lacio bdiat = cehao
apdsa (a) = te banghia, te banzo baie = naioan
aprinde (a) = te tabolo, te astares bdielas = cehaorô
a da foc = dimiac balaur = sap
aproape = pase balegd = gosin
apropiere = catepase balloaed = groapa paiesa
ara (a) = te arisarna, te arisardem bandit = cior
a raci = sudrian bani = guristi, cutto
ararnd = harcuma; harcumloli = barbd = cihor, cior
aramd rosie barbat = rom
aranjeat = lacerdom, lacardem bdrbdlel = romore)
arbor = ambri, ruch basm = paramici
arcan = capai, anicursa basma dichlo
ardeiu = peperi, piperi bat = cas, casti
argint = rup bdtaie = marimos
argint viu = rup-giindo bate (a) = te mares, te guren
aripd = pac, paca batjocurd = marestuche joco
armd, pusca = iagai bdtrdn, babaldc = puro, phuro
arm-tsar = graci bdtrdnd, baba = phuri
ars = tabios, fabilas, chadsido bdtrdnatec = phurilas
a arunca = te ciucoie bdtrdne(e phurimata
arvund diman bdtut mardo, gurdo
arzdtor chadsabasgro bdut, bdutor = pilas, pel-but, pido
ascu(it diopre, ascutime bduturd = pimos
aseard airat belsug = berecheto
asemithare = semenis, benzeusin berbece = baere, upritudlilom
asin, nuigar = char, mggari betesug, boald = phago
aspru = serti, miciach belie = matinos
asta = caca, caia bibliotecd = lila-but
astdzi = avzis, aighes bine = misto
cuternut = laceartan binecumintare = 0 Del te miluiltu
asasin, omoritor = mudardem binefacere = cher-misto
aschie = atladepai binevtizut = te dichezma misto
ascuns = garatut binevenit = misto-ailau
aid = tava, tau bin4or mistoro
atunci = dala bisericd = changhiri, changri
aur = somnac, somnacai bivol = gumu
a auzi = te sundan bldnd = laceho
avar, sgdrcit = sgarcime blestenza (a) = te des arknaia
blestemat = san dino aranaia
bluzd = camizonO
boabd = cuchiu
bogat =- barvalo boald = nasfal
babd = puri bogat = pricopsime
babaldc = puro boier = rai
bade = nane boieresc = raimos
www.dacoromanica.ro
188 VOCABULAR ROMANO-TIGAN
boieroaicd = rai cdrbune angar

bolnao = nasfalo cdrlan churoro
bordei cocioliba cdrnat goi
borlos = chanmo carne mas
borfoasá = channi carte = lii
botez = bolimos cartof coloupiri, provingra
boteza (a) = te bolanas cdruld = ordon
bou = guru, gurub casd = cheher, cher
brdnzd chiral cdsdtorie = iusurimos
brat = angali, mus cdsufd = cheheroro
brumd = drosiu cdte = cazom
brunet = oacheso cdzut = pelas
bubd = phueni ceapd = purumb, purum, lolipururn
bumbac posom ceartd = halip6
bun laccho certa (a) = te halpes
bund = lacihi cherna (a) = te acharles, achorles
buncitate = lacihimos chemare = acharimos
bunic, babaldc, beitrcin = phuro chior = corh
burtd = par ciorbd = zumi
burtd-verde, gras = par-zelino cismd = cheherea
burtos = phucheardo coadd = pori
buruiand = bur cobort (a) = muncama tele
buturugd = buciuma cocas = basno
concubina, liitoare = necunimue
C copil ceheao, ticcino
copildresc, copildrie = ceheaoraschi
cdciuld = staghi copt = peco
aline = giuchel crdpa (a) te pharau
cdinesc = giuchano credincios ceacso
cal gras crestere bareares
cdlca (a) = te ustcaies cruce trusul
cdlcdiu = chur cunoscut pringeardo
ccilcat usteado curge (a) = te thabdel
cald = tatimos culit ciuhri, churi
cdldare cacai cuvcint lab
cdldurd tató
cdlduros tatimos D
calitate = Ac feló
ceintafd gad da = si
cdnd = canh dacd sostar, di
cdnta (a) = te ghilaba dard = pale
cdntare = ghilabas dator ugiledo
cdntdref ghilabal deal = mald
ccintat ghilabadas deget nai
dintec ghilabadimos deodatd = adacdate
cap = §oro, po dep arte = dur
caprd buzui are durimos
www.dacoromanica.ro
VOCABULAR ROMANO-TIGAN 189
deschide (a) = te putari ginere = geamutro

deschis = putardo gol nango
despre = andasoste grdu = ghiu
din anda greu pharb
dinainie anglal gros = thulo
domnisoara cehei, rachssi gurd mui
dormi (a) = te soimos
dragoste = chola gamoben
drept = ceaces
duce (a) = te geal ho( = cior
duke = gudeo
Dumineca Gmghe
Dumnezeu Del, Deve, Devel
dupd = palo iarbd = cear
durere = dile iepure = sosoi
dus, s'a dus = ghelö, ghelatas imbracat = hureado
Imparti (a) = hulanau
in an
inalt uceo
fantdna = haing, hain inapoi = palpale
farmec licarimos ; vezi Iromusele tincdt = au cazom
fat frumos cehao sucar incotro = caring
fecior = cehaoro, fiu = ciabo ingrasat thulilas
femeie romni ingropa (a) = te prahoule
ficat = calingio, bucho ingust tang
fier = sastri inima ilO
fioros = prea nasul innecat = tasilo
flacdu cehao barb insura (a se) = te insurilpes
floare lulughi intani (a) = te maladopes
foe iag intoarce (a) = te erisailo
frica dar iubi (a) = te deiusledal
frumos = ucar
frumusete = ,ucarimos
frunte cicat
fronza = patriu joc chelrinos
foga nasimos jos tele
fulger = strafil juca (a) = te chelau
/um Dula jumdtate = opas
fora (a) = te ciordem, cio a, furt = jurdmant solaliadinos
ciordas
fornica chir
lacrimd = asfea
ldngd = pasa
gaind chaiu lapte = tud, zud
gascd = papiu larg, kad = buflo
gaura = hAu lasa (a) = te meches
www.dacoromanica.ro
190 VOCABUL ROMANO-TIGAN
legal = phanglo
lemn = eas
lesinat = lesisusailas naste (a) = te cheres
Umbel. = cihb nastere = cherdas
lovi (a) = te dandesdal nasture = cociae
lumdnare = enonechi navalei = jangle
lund = cehenot neagrd = cali
htp = ruiu nebotezat = neboldo, biboldo
nebun = dilo, deino
nebunie = dilimos
neceijit = holearico
nuigar = hdi necaz = holeaimos
maine = thearo necunoscut = nepringeardo
mama, = mandradei negru = calo
mameld = ciuci nimic = canci
mind = vas noapte = reat
meinca (a) = te hau noroc = bah
mdncare = habe noroiu = cic
mdnz = churoro nuc = achor
mare = baro nucei = achoriu
mdrunt = hurdo nurne = alan
mdsea thar
merge (a) = te geau 0
miazdnoapte = palaireat oaie = bacri
miazdzi = palanghes oald = piri
miel = baero oarbd = cora
mijloc = mascar oboseald = ichino
mincinos = hohaimos, hohamuo obosi (a) = te ichinisailo
minciund = hohaimos ochiu = iacho
minte = hohaiel om = manos
minti (a) = te hohaies omenesc = mamosischi
miros = cehaudimos omorl (a) te mudares
mirosi (a) = te chaudes opined' turuvlea
misca (a) = te mischilpe
miscare = mis-chimos
mititei = tâcne
moale = covlo pleat = bezeah
moare = merel, dela te meraben = pdceitui (a) = te cherel bezeaho
a muri pdduche gina
mort = mulo pädure = o§
mos = phuro parrulnt = phuu
muiere = romni peinzei = pohtan
niult = but par = bal
muma-peidurii = i mama te ose- paros = balalo
schi pe = pi
musca (a) = te dandales pepene = lubenita
www.dacoromanica.ro
VOCABULAR ROMANO-TI GAN 191
peste = maciho solie, femeie = rornni

piatrd = bar spre = can
pica:turd = pichial spune motho
piept = coliu sta (a) = te be§es
pieptene canghi stea = ceherai
pldnge (a) = te roies Sterge (a) = te cosis
plans roimos a ti = te geanes
pleca (a) = te teleores streimb = bango
plin = pherdo stramba (a) = te bangheore§
ploaie = bra§And strdmt = tangd
popd = ra§ai strdns chidino
porc = balo strica (a) =
porumb = boleo subuire = sano
poveste paramici suf la (a) = te phurdau
pune (a) = te cihos suparare = holearimos
putin = tora suparat = holearime
surd = ca§uco
sus = oprO
svarli (a) = te cihudes
reis asas
ráu nasul
rosu = lolo
rugaminte = rughimos tdcea (a) = te acehes
rupe (a) = te phaglilas, te paggherben taia (a) = a scoate = te cihues, te
rusine = lageao man, te sellitaria
rusinos = lageamos talhar = cior
ttinar, tândrA = tarno tarni
tare zuralo
8 tatil tikasko, dad
sac = gono teamd darimos
sein = brae teme (a se) = te daraben
sdnge = rat limp, vreme = ciro
sdngeros = ratalo tobei = tabuk, tombun
seirac = cioro topor = toer, toyer
sare = lou tot, toatd = sa, sea
sari (a) = te hutel tovarlis = mahlo
sarpe -= sop trag = tidada, tirdava
sbura (a) = te zburil trandafir = rosa
scalda (a se) = te naiestu treaz = massob
chio p = phago trebuincios = hunte
scula (a se) = te ustel tremurat = izdral
seard = reat trup, corp = te§ta, trupo
sete = tru§ turta = bokoli
stare (de ON) = o sfarco le ciuciaco
soare = cham
soarece = candoi lard' = them
sord = pheu Icirdnei = seek
www.dacoromanica.ro
192 VOCABULAR ROMANO-TIGAN
farc, cerc rundo vtizand dikindos

farm, mal kunare veche phurami
fdtei ciucic vedea (a) = te die, te dichau
figan rom, romino, romnicel vedere = dichimos, dichomos
figtinefte = romanes; geanes roma- veni (a) te ovel, te hav
nes? = tii iganete? verde = zelino
fine (a) te incheores verdeald = cer, zelinos
finut cetoga5 ()epic cimaster
fipar alo viafa = civava
viefui (a) te dsivaben
yin mot
vinde (a) te bikken, te latsa-
ucide (a), omort te mudaraptu kerit
ulid stigga vioara etra
umbla (a) te phirel viol fortoltu
umfldturti = phucherdo viola (a), forta = te fortoltu
umflu (ma) phuchili virgin& fecioaril cek
unchiu, bunic coc dadesgropal vis suno
ung = makalau disa (a) te dicles suno
urciorul = akhoro vifel = varinhilo
ureche cam viu = aleau
urit ciorero voi dume
urs ricino vorbi (a) te dezclumo te lac-
ursdrefte = sicom kerben
uscat ticco vostru (al) tumaro
usturoi pura, tiria vrabie cirikli
vreme, timp ciro
vulpe renade
vultur bisothilo
coed grumni
vaduv phivlo
vaduca. phivli
val diklo zahdr zahoro
vale hor zdlog, amanet simazi, simaghi
valet, serv vele to zapadd in, iive
vdna (a) te vazh zeu deblo
canator vezheokero zi ghes
cant balval, hear, brava] zice (a) te phenes
(Or kako zidire, casil = cher, ker
vtirsa (a) te cihadipe ziud dives, divus, gesipe, (glie-
varza sah, soc sipe), ghes.
www.dacoromanica.ro
NUMERALE9
Pentru a ardta influenta strAina exercitatà asupra limbii lor,
tiu sà dau ca proba" aici, numeralele, pentru a se vedea ca pe
langd asemánarea numeralelor tigdne§ti cu cele din limba hindusà,
s'a exercitat pe langd alte influente, i cea greceascd.
1 = iec, ec. 31 = triandaiec
2 = dui 32 =--- triandadui
3 = trin, drin 33 = triandatrin
4 = star 34 triandastar
5 = panci, pangi, bans 35 = trianda-panci
6 = so, sou, sob (k) 36 = triandaso
7 efta 37 = triandaefta
8 = octo, ohto 38 = trandaochto
9 eflia, ennia 39 = triandaenia
10 des 40 == saranda, staranda, star-
11 desuiec, desiek verde§
12 desudui, desdui 50 = penda, iepassel, panda, pan-
13 desutrin civerdes, ponsaudis (k)
14 desustar 60 = sovardes, soandis (k)
15 desupanci 70 = eftavardes, eftaverdes
16 = desuso 80 = ochtovardes, octoverdes
17 = desuefta 90 = eniavardes, eviandis, enia-
18 desuocto verde, enniandis
19 = desuefiia 100 = el, cel, plural sela (P.)
20 = bis 200 = duivarsel, deiel, duisel
21 bistuiec, bisiek 400 = starvarsel
22 bistudui 600 = sovarsel
23 = bistutrin 800 = ochtovarsel
24 = bistestar 900 = eniavarsel
25 = bistepanci 1000 = desvársel, desversel, eke-
26 = bisteso zeros (ungureste), sero (k)
27 = bisteefta 2000 = bisvarsel
28 = bisteochto 3000 = triandavarsel
29 = bieflia 5000 = pendavarsel.
30 = trianda, drin kope des,
tranda (k)
') Numeralele sunt luate dupa Wlislochi, M. Kogainiceanu si G. Potra.
13
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
A) Regeste
1483 Mai 12, TeirgoviVe. Vlad Voda, Domnul TE:rii-RomAnesti,

daruqte un salas de ligani stolnicului Dragomir.
Acad. Rom. doc. XC,5.
1496 Iunie 18, M-rea Glavacioc. Radu Voda, Domnul Tarii-Ronia-
ne0i,intareste stapânire ministirii Govora, peste un ligan
cu copiii lui.
Acad. Rom. doc. X11257.
1506 lunie 23, Bucuregi. Porunca lui Radu Voda, Domnul Tarii-
Române0i, prin care intareste boierului ski Dragornir
Matila stilp'anire peste tiganul Tugulea dimpreund cu al
sau copil Tatul, ce i-a fost dat de varul sau Cazan.
Acad. Rom. doc. CC XVI 1.
1511 Aprilie 19. Vlad Vodd (Vlad IV zis i Vlddut), Domnul
Tarii-Romanesti, intarqte mandstirii Govora, stapanire
peste iganii daruiti de jupanita Neaga, fata lui jupan
Dan Durduca.
Ark. Stat. Sect. Ist.
1518 Octomvrie 30. Neagoe Basarab, Domnul Prii-Romanesti,
intareste manastirii Govora, stapanire peste un tigan,
ddruit manastirii de Tatul dela Râmnic.
Arh. Stat. Sect. Ist.
1520 Septenwrie 5. Neagoe Basarab, Domnul Tarii-Romane§ti,
intareste inanastirii Valea, stapanire peste un loc de rnana-
stire, peste o parte din mo§ia Baje§tii §i Cure§tii, peste via
din Gole0i ci peste nifte scilafe de tigani.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 195
1520 Septenzvrie 16. Neagoe Basarab, Domnul Tdrii-Romanesti,

inthreste m'anàstirii Seaca din judetul Olt, stàpânire peste
satele Musetesti, Vaideei i Criva, peste moara din Oltet,
dela Leotesti ci peste ceitepa seilq.e de tigani.
1523 lulie 11. Vladislav (III), Domnul Tarii-Romanesti, intareste
mAngstirii Dobrusa, stàpânire peste satul Crivina, ocina din
Poianà, peste cdteva sdla.se de tigani, §i peste gilleata clom-
neascd din Crivina.
1525 Aprilie 19, BucureVi. Porunca lui Vladislav, Domnul Trii-
Româneti, prin care intAreste lui jupan Stanciul gramatic
stäpAnire peste toate pàrile de mosie pe care tatAl srm
Stanciul Obrazlat le-a avut in satele Druginesti, Cornaleni,
Contesti, Vintilesti i Cliciu si peste tiganii ce se vor alege
ca ai tatbilui s5u.
Acad. Rom. doc. CCXVI 2.
1526 Illartie 31. Radu Vodd (Radu IV dela Afumati) intdreste
m6n6stirii Govora stdpanire peste mai multi tigani, unii dà-
ruii mànàstirii de Magdalina monahia, iar alii cumpàrati
de egumenul Dorotei.
Ariz. Stat. Sect. Ist.
1526 Julie 12, Targovilte. Porunca lui Radu VodA, Domnul T5rii
Românesti, prin care Intdreste lui jupan Radul mare logofilt,
sotiei lui Voica, fratelui ei jupan Parvul i nepotilor lui:
Danciul i Preda, feciorii Boicdi, stàpânire peste niste
sillase de tigani.
Acad. Rom. doc. CC XVII3.
1526 August 6. Radu Vodà (dela Afumati) intdreste lui Vlaicu
clucerul stàpânire peste tiganul Minas din tiganii monahiei
Magdalina.
Ariz. Stat. Sect. Ist.
1529 Septenwrie 25. Cartea lui Barbu Banul Craiovei, prin care
int Areste mdn5stirii Bistrita stgpanire peste stup6ria din
Murga ci peste mai multe sdlafe de tigani, coborite lui dela
pArinti si dela Parvu Banul.
Arh. Stat. Sect. 1st.
13*
www.dacoromanica.ro
196 DOC UMENTE
.1532 Julie 24. Vlad WA Domnul farii-Românesti, intdreste

jupanului Vlaicu clucerul stdpanire peste tiganul Budur.
1532 Decenwrie 29 Vlad \Todd, Domnul Tarii-Romanesti, dà jupd-
nului Vlaicu clucerul si fratilor stdpanire in 1\16pArsteni,
Gävdnesti, etc. si peste mai niulte sillafe de tigani.
Ark Stat. Sect. 1st.
1533 Februarie 2. Vlad Vodd (Vlad VII, Vintild) intdreste mangstirii
Arges stdpanire peste cloud sdlase de tigani ddruiti de
Basarab Voievod.
1533 Aprilie 16. Vlad Vodd (Vlad VII, Vintild) intdreste mdndstirii
Bistrita stdpânirea peste mosia Stroesti si trei sdlase de
tigani ddruite de jupdneasa lui Barbu Banul.
Arch. Stat. Sect. 1st.
1535 Aprilie 1. Vlad Vocld (Vlad VII, Vintild) episcopiei de Minnie,
dd. stdpânire printre altele si peste tiganii ddruiti episco-
piei de Doamna Anca.
1535 Noemvrie 23, Bucurefti. Radu Vodd, Domnul Tárii-Romanesti,
intdreste stdpânire lui Mihnea postelnicul peste mosia din
Bdcleni fi peste nifte tigani ce i-a ddruit mumd-sa, jupd-
neasa Stanca, in care mosie fratii sdi Radul si Vlad sd nu
se amestece.
Acad. Rom. doc. C XXVI115
1536 Julie 7, Teirgovifte. Radu Vocld, Domnul Tarii-Romanesti,
intdreste stapânire lui Radomir dvornicul si fiului sdu
Drdghici scriitorul peste mosiile Petrosul, Mereani, Bra-
zesti si peste mai multi tigani.
Acad. Rom. doc. LI X127
1536 Octomvrie 24. Rath]. Weld (Paisie) intdreste lui Vlaicul logolaul
si fratilor lui stdpânire peste mai multe ocine si munti din
Stänesti, intre care si muntele Mamaia, cum qi peste mai
multe seilafe de tigani.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 197
1537 Julie 2, Teirgovifte. Radu VodA, D omnul T5rii-Romanesti,

feciorul Radului Vodd, int6reste st6panire peste nista
tigani a Bratului armasului si a fratelui sh'u Vlaicu.
Acad. Rom. doc. CXXVI1135.
1538 Iulie 16, TdrgoviVe. Radu Vodà (Paisie) intAreste stdp Anire
lui Dràghici spalarul i fratelui sàu Udriste mare vistier,
feciorilor lor si vàrulai primar Vintilä comisul, peste cateva
mosii ci mai multe seikqe de tigani.
Acad. Rom. doc. XXXI X 5.
1538 August 28. Radu Vodà (Paisie) inthreste Sarei crilugrtrita si
soru-si Ana stdpAnire peste toate satele i iganii lui Stoica
al lui Milco, fiindcA aceasta a vândut lui Basarab Voievod
satul Aninoasa, ociná dreaptà a Sarei.
1539 lanuarie 8. Radu Vodd (Paisie) intàreste m5nAstirii Cozia
stàpânire peste mai multe sate, peste vindriciul domnesc,
gàletAria din judetul Valcii ci peste 300 sdlw de tigani.
1540 lunie 22, Tdrgoviste. Radu Vodà (Paisie) intAreste stripAnire
Stanciului postelnic i sotiei sale Moma, peste toate mosiile
tiganii ce i-au agonisit.
Acad. Rom. doc. XXXIII1214.
1545 lunie 16. Mircea Vod5 (Ciobanul) int5reste aseztimantul
jupanului Radul parcälabul, care las6 dupà moartea sotiei
sale Caplea, satul Elhovdtul si trei sedge de tigani.
1546 Julie 7. Cartea arhiepiscopului Paisie dela Buzdu, prin care
m5rturiseste Ca Tintea marele armas, la moartea sa, a dat
de poman6 sfintei episcopii, satele Wahovul i Cozleacii,
douä sala.5.e de tigani §i via dela Bucov.
1548 Aprilie 5, Bucurefti. Mircea Vodà (Ciobanul) intAreste stà-
pânire episcopiei Buzdului, peste un scilac de tigani §i peste
patru pogoane de vie din dealul S5senilor, ce le-a dat danie
sfintei episcopii, Miclea logoMtul.
Acad. Rom. doc. CXXVII136.
www.dacoromanica.ro
198 DOCUMENTE
1548 Julie 2, Bucuresti. Mircea Voda (Ciobanul) intareste stapanire

lui Mihail piseta si feciorilor lui peste mai multe parti de
mosie din mosia Fata si peste mai multi tigani.
Acad. Rom. doc. XL 29.
1548 Septemvrie 1. 0 marturie a cinci oameni data unui jupan

Nicula pentru fugirea unei tigance.
Arh. Stat. M-rea Bradu Pack. VII 1.
1552 Aprilie 28, Iasi. tefan Voda (telan VI, Rares) intareste
stapanire lui Gheorghe logofatul, peste mai multe mosii
si peste un tigan.
Acad. Rom. doc. VI149.
1555 Martie 31, Vaslui. Alexandru Voda (Lapusneanu) intareste

stapânire lui Dan portar de Suceava peste mai multi tigani
si parti de vie din plaiul Gladcovului, Horodistea si din
plaiul Voievodului.
Acad. Rom. doc. V 175.
1555 Mai 10. Cartea lui Patrascu Voda (Patrascu cel Bun) prin
care Intareste lui Udriste slugerul si sotiei sale Stanca,
stapânire peste cateva mosii si mai multi tigani, coboriti
prin mostenire dela jupanita Musa, mama Stanchii.
Arh. Stat, Sect. 1st.
(1559-1567) lulie 5. Petru Voda intareste manastirii Dobrusa

stapanire peste satul Crivina si peste mosia Poiana lui Ciolan
si altele, intdrind si trei sillase de tigani.
1562 Noemvrie 20. Petru Voda, fiul lui Mircea Voclà, intareste
manastirii Tismana si egumenului loan stapanire peste
urmatoarele salase de tigani: Danciul, Radul, Nana, Danciul,
Oprea si Radul cu tigancile si cu copiii lor, poruncind tot-
deodata globnicilor domnesti sà nu mai socoata pe acesti
tigani ca fiind « domnesti », deoarece domnul i-a « scos din
catastih ».
( Publicat de Al. sS'telulescu, Tismana, p. 251-252.).
Originalul la Arh. Stat. Sect. 1st.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 199
1564 A prilie 10, Ilcirlau. tefan (Tomsa I) Voda, Domnul Mol-

dovii, intareste stapanire lui Toader logofatul peste o
mosie i peste niste tigani.
Acad. Rom. doc. LXIV 108.
1367 lunie 17. Petru Voda (Petru II, 1556-1567) intareste
manastirii Tismana stapânire in Izvarna peste o parte de
mosie i peste un salas de tigani, inchinate manastirii de
jupanita Rada si de nepotii ei Dragomir logolatul, Radul
si Badea.
(Publi-at de Al. ..,Stefulescu Tismana, p. 255-256.).
1567 Octonorie 22. Petru Voda (Petru II) da manastirii Tismana
sd tie mai multe sillase de tigani care fugiserd peste
munte in Tara Ungureasca si au fost adusi inapoi de Joan
egumenul mangstirii.
(Publicat de Al ,,Stefulescu, Tismana, p . 257-258. ; originalul la
Arh. Stat. Sect. 1st.; copie la Acad. Rom. clic. C X XXII 216.)
1369 Mai 31, Bucuresti. Alexandru Voila (Alexandru III, 1567
1577), Domnul Tarii-Romanesti int5reste mathistirii dela
Cricov cu hramul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril,
stapanire peste jumatate din satul Zanoaga, anume peste
partea Mandestilor, peste un seilas de tigani.
1569 Julie 2. Alexandru Voda (Alexandru III) intdreste episcopiei
Buzdului stapanire peste niste tigani ce i-a dat la moartea
sa stolnicul Radu din Boldesti i muma-sa jupânita Maria.
Acad. Rom. doc. C X XV I 21.
1570 Martie 29, Bucure.sti. Alexandru Voda (Alexandru III) inta-
reste stapanire parintelui Atanasie, episcopul Buzaului,
peste niste tigani.
Acad. Rom. doc. C XXVI 172.
1570 Noenwrie 12, Bucuresti. Alexandru Vodd (Alexandru III)
intareste marastirii Margineni cu hramul Sfintilor Arhangheli
Mihail si Gavril, stapanire peste satul Tanoaga, anume peste
jumatatea din parte Màndestilor din Stancesti qi, peste un
salas de tigani.
www.dacoromanica.ro
200 DOCUMENTE
1571 lanuarie 9. Cartea lui Alexandru Vodà (Alexandru III) rela-

tiv la niste tigani ai mitropoliei, dilruiti de Radul stolnicul.
Arh. Stat. Mitr. Bucure§li, CLV II.
1571 Martie 20, Bucurefti. Alexandru Vodd (Alexandru III) inta-

reste stgpAnire lui Zlate, peste satul Tamburesti partea
Cojescului a treia parte, asemenea pentru Comani, Cojesti
si Buora si peste tigani tot a treia parte.
Acad. Rom. doc. XLI42.
1572 Aprilie 15, Bucuregi. Porunca lui Alexandru Vodà, Dommil

farii-Romanesti, prin care intgreste lui Stroe viltaf stApAnire
peste pàrtile Chirei, Vilaiei si Oancei din Svintesti, peste
'Atli le: Stoic 6i Grosul si Schitei din Bora la §.i peste cloud
scilafe de tigani.
Acad. Ronz. doc. CC XV115.
1572 Julie 28. Alexandru Vodà (Alexandru III) intgreste stilpâ-

nire lui Lupul vataf si lui Parvu gr5m6tic peste satul Nicnia,
lui Lupu vataf gi peste mai mulfi figani ce i-a curnpdrat.
1575 lanuarie 19. Alexandru Vodii (Alexandru III) Inttireste lui

Berivoe logofatul st6panire peste Neacsa tiganca.
Acad Rom. doc. XXI1288.
1576 Februarie 15. Alexandru Vodd (Alexandru III) intàreste

stàpânire lui Stoica mare postelnic peste un tigan care a
fost de mostenire al jupânitei Maria din Ragul.
1576 Februarie 15, Bucurefti. Zapisul jupanitei Slavna calugirita

si al jupânitei Stanca Bengal, cu fiul ei Vladislav, prin care
vând un Was de tigani lui Dumitru postelnicul din L 6
custeni.
Acad. Rom. doc. CXXVII I 7.
1577-1583 {Julie 23. Mihnea Vodà (Turcitul) Intáreste mitro-

1585-1591 1 poliei stàpânire peste un tigan.
Arh. Stat. Mitr. BucureVi CLXVII.I.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 201
1578 Aprilie 27. Mihnea Vodd (Turcitul), Domnul Tarii-Romane§ti,

feciorul lui Alexandru Voievod, intare§te lui Neagoe fost
mare logofat, stapanire peste o tiganca anume Anca.
Acad. Rom. doc. XXII287.
(1578-1583) Iunie 14. Mihnea Voda (Turcitul) judecd pricina
episcopului Atanasie dela sfanta episcopie a Buzaului ce
a avut cu Dragomir Roade-mei, pentru un tigan.
Acad. Rom. doc. CXXXIII145.
(1578-1583) Julie 12. Mihnea Vodd (Turcitul) Domnul Tarii-
Romanesti, intare§te stapanire lui Draghici si Giurgiu
postelnici din Tomeni peste tiganul Opri§ alautariu pe
care il cumparase tatal lor Stroe biv vtori dvornic dela
jupaneasa Despina din Dragoesti.
Acad. Rom. doc. CXXXIIII64.
1578 Octomcrie 4. Mihnea Vodil (Turcitul) intareste st5 pAnire lui

Baciul din Campulung, peste un säla§ de tigani.
Acad. Rom. doc. XXII193.
1579 Mai, Bucurefti. Mihnea Voda (Turcitul) intare§te stapanire
lui Giura din erbanesti peste mo§ia Fata, anume peste
partea ce-a cumparat-o dela fiica lui Stanciu pentru 1700
aspri ci peste mai multi tigani, ce i-a cumparat dela altii.
1579 lulie 19. Zapisul lui Stoichita fost mare postelnic, prin care
d'arue§te nepotului ski Cretm, mosia Berinde§ti de pe apa
Buzaului §i niste tiganci.
Acad. Rom. doc. CXXVI 197.
1580 Martie 16, Bucuregi. Mihnea Voda (Turcitul) intare§te sta..

pAnire lui jupan Mitrea mare dvornic §i a jupanesei lui
Neaga, peste ni§te tigani, pe care i-a cumparat dela Radii!
postelnicul §i dela jupaneasa lui Maria.
1580 Iunie 10, Suceava. Cartea lui Iancu Voda, Domnul Moldovii,
data in privinta unor tigani.
www.dacoromanica.ro
202 DOCUMENTE
1581 Manic 18. Cartea lui Mihnea Vodá (Turcitul) prin care schimba
cu Dragul postelnicul, o tigancd pe un tigan.
Arh. Stat. Mitr. Buc. CLI X11.
1581 August 21, Suceava. Iancu Vodà, Domnul Moldovii, intii-
reste stidpanire lui Condrea Bucium, mare vornic de Tara
de jos, peste pdrtile de mosii, ce a cumpArat dela unii si
altii, anume: Ntinesti, Tescani, Biz5ghesti, Proselnici
Otesti, precum ci peste tiganii ce a cumpdrat, iardsi dela
unii ci altii si peste drepti tiganii lui.
Acad. Rom. doc. VI70.
1581-1582, Bucuresti. Mihnea Voda, Domnul Tarii-Romanesti,
intiireste stilpânire lui Mitrea fost mare dvornic si a jupa-
nesei lui Neaga peste un sdlas de tigani, care sillas de tigani
a fost de mostenire al jupanesei Neaga si al fratelui ei
Piltrasco postelnic.
1582 Septenwrie 2, Suceava. Iancul Vodà, Domnul Moldovii, intà-
reste vânzarea filcutà de Gavril i fratii sai a unei tigrmci
pe nurne Teodora lui Eremie Chicer diacul, pentru 500
aspri.
Acad. Rom. doc. XLI X11.
1583 Mai 20. Porunca lui Mihnea, Domnul Trii Românesti, prin
care intrireste slugii sale postelnicului Radu din Slavica
stripAnire peste partea lui Staicu si a jupânitei lui, Leana,
ce o au in Pisculesti i peste o ligancii ce a cumplirat-o dela
Badea din Valsilnesti.
Acad. Ron?. doc. CCXVI.9.
1585 lanuarie 13. IIrisovul lui Petru Vodil (Cercel) relativ Ia niste
tigani.
Arh. Stat. Mitr. Buc. CLX 1.
1585 Noenwrie 6, Bucuresti. Porunca lui Mihnea Vodi, Domnul
Tarii Românesti, prin care inthreste lui Dràghici i lui
Giurgiu postelnici stApAnire peste piri1e jupanitei Buica
din Sventesti yi peste liganii jupdnitei Buica.
Acad. Rom. doc. CC XVIII
www.dacoromanica.ro
DOCCMENTE 203
1587 lunie 10, Tecuci. Petru Voda (.5chiopu1, a doua domnie)

Domnul Moldovii, intdrqte stapanire mitropoliei de Ro-
man, cu hramul sfintei Paraschiva, peste mai multe salase
de tigani.
Acad. Rom. doc. LXI18.
1585-1591 lunie 23. Mihnea Vodd (Turcitul), Domnul Tarii Ro-
mânesti, art voie parintelui arhiepiscop Luca dela Buzau
ca sa tie i sa caute pe tiganii fugiti pe care ii are dela
Stoichila fost mare postelnic.
Acad. Rom. doc. CXXV11115.
1588 Ianuarie 26. IIrisovul lui Mihnea Voda (Turcitul), Domnul
Trii Roniânqti, prin care intarWe manastirii Dobru§a,
stapanire peste ni§te tigani.
Acad. Rom. doc. LXXXI X 15.
1589 lanuarie 24. Milinea Voda (Turcitul), Domnul Tarii Roma-
nesti, intareste stapanire jupanitei Stanei peste un ligan
pe care 1-a cumparat dela jupinila Anca din Crisani.
Acad. Rom. doc. CXXVI 72.
1590 Martie 25, Bucuresti. Porunca lui Milinea (Turcitul), Domnul
Tarii Române§ti, prin care intarete slugii sale Giurgiu
postelnic stapanire peste o liganca.
Acad. Rom. doc. CCXVI113.
1590 Aprilie 18, Bucuresti. Mihnea Voda (Turcitul), Domnul Tarii
Românesti, intare§te stapanire lui Radu fost mare armas,
peste mai multe vii din Strejeti i peste mai multi tigani
ce i-a cumparat.
Acad. Rom. doc. XL170.
1592 Martie 15, Iasi. Aron Voda, Domnul Moldovii, intarete
vanzarea facuta de Ilea jitnicerul a unui tigan pe nume
Cotaga cu sotia §i copiii lor, lui Macri aprodul pentru 20
taleri frumo0.
Acad. Rom. doc. XLIX 2.
1593. Mai 27, Iasi. Aron Voda, Domnul Moldovii, intare§te sta-
panire mitropoliei de Roman, cu bramul sfintei Paraschiva,
peste mai multe salase de tigani.
www.dacoromanica.ro
204 DOCUMENTE
(1593-1600) Decemvrie 20. Mihai Vodd (Viteazul), Domnul Tarii

RomAnesti, feciorul lui PAtrasco Vod, intAreste stripAnirea
lui Detco logordt peste niste tigance ce le-a cumpArat dela
Voinea si dela fiul sAu Stanciul.
Acad. Rom. doc. CXXVIII1213.
1595, Bucuregi. Mihai Vodd (Viteazul), Domnul TArii Românesti,
feciorul lui PAtrasco VodA, Intgreste stApAnire lui Stoica
al doilea logofAt, peste niste tigani.
Acad. Rom. doc. XXI X1283.
1596 Aprilie 16, Gherghita. Mihai Vodd (Viteazul), Domnul Tarii
RomAnesti, feciorul lui Pdtrasco Vodg, IntAreste stApAnire
lui Jipa din orasul Buzdului, peste un tigan pe care 1-a
cumpgrat dela Tudor logofatul din SlAvitesti.
Acad. Rom. doc. C XXVI178.
1596 Julie 20, Suceava. Eremia Moghilä, Domnul Moldovii, intà-
reste vAnzarea fAcutà de Toader Turcitul si TAutu diacul
cu fratele sdu Toader, a douà tigAnci pe nume: Marfa cu
fiica i Sauna cu copiii sai, lui Macri mare armas, pentru
200 zloti tAtAresti.
Acad. Rom. doc. XLI X13.
1598 Martie 28. Eremia MoghilA, Domnul Moldovii, intAreste
stApAnire lui Sava Topovici, peste niste tigani ce au cum-
pArat dela Obreja aprodul.
Acad. Rom. doc. X155.
1598 Iunie 26, Suceava. Eremia MoghilA, Domnul Moldovii, intà-
reste episcopiei Romanului stApAnire peste niste tigani,
ce i-au fost dAruiti de Agaton episcopul d'acolo.
1598 Septemvrie 9. Zapisul lui Jipa din TAlpAsesti prin care dd
jupAnului Stoica mare vistier i siftiei sale Dochia, un
-tigan pe nume Tova.
1599 Martie 28, Iafi. Eremia Moghild, Domnul Moldovii, intAreste
vAnzarea de tigani a lui Obreja aprod &Are Sava Topa.
Acad. Rom. doc. I X112.
www.dacoromanica.ro
DocuMENTE 205
B) Documente in extenso
1.
1600 Iaci.
Zapisul lui Alexandru, feciorul Tudosiei, nepotul lui Nada.-
baico, prin care vinde lui Gligorie Bogdan, pe un Ursul tiganul,
pentru un cal bun pretuit 15 galbeni.
Adeca eu Alixandru fecior Todosiei, nepot lui Nadabaico
dvornic scriu §i marturisesc cu (a)cest zapis al mieu, cum eu de
buna voia mea am vandut un tigan anume Ursul tiganul cu fe-
ciorii lui ; van(du)tu-l-am lui Gligorie Bogdan dirept un cal, pre-
tuit dirept cinsprezece galbeni bani buni, ca sa-i hie lui dirept
tigan 0 in tocmeala noastra au fost Ivaro Craje si Ghiorma
Vasilie Craje, eu i Vasilie Craneanul §i Lupul din Tovae0i
Costache i Ivaro Mdraganul i Eremia Nadabaico §i Stamate
Si alti multi oameni buni.
Mai spre mare credintil ne-am (pus) pecetile ca sa sà 0ie.
Ia0 7108 (1600).
Az Sava diac sam pisahmo i lihom vet siiu tocmalu.
x Eu Necula Ghiorma marturisesc cum mai sus scrie.
x Az Vasilie Craje.
Doc. original, hârtie, rupt in caleva locuri. Intárit cu §ase peceti inelare
in negru.
(Acad. Rom., doc. X XXVII/112)
2.
1601 Mai 25.
Zapisul logofeitului ,,S'erban Doicescul fi al jupdnesei sale Ca-
plea, prin care fac schimb de tigani cu petharnicul Matei Tedeiranul.
Adeca eu erban log(ofat) Doicescul denpreuna cu jupaneasa

mea Caplea scriem i marturisim cu acesta al nostru zapis ca
sa fie de buna credinta la mana dumnealui Matei pah(arnic) Ta-
taranul, cum sa BA §tie cd am facut tocmeald cu dumnealui de
i-am dat pre Neac§a tiganca i dumnealui mi-au dat pre Stana
tiganca, schimb cap pentru cap. Derept aceia i-am dat acest zapis
al nostru la Juana dumnealui ca sa-i fie aceastä tiganca ce scrie
mai sus de mosie i statatoare lui i feciorilor lui in veaci.
www.dacoromanica.ro
206 DOCUMENTE
boiari miirturie care vor iscali mai jos si noi pentru mai adeve-
rita credinta mai jos ne-am pus pecetile 1) si ischlituri ca sil sti
creaza.
7109 (1601) Mai 25.
x Eu Serban Doicescul
x Eu jupAneasa Cap lea a (lui) Serban logoftit Doicescul.
Doc, original, hartie.
(Acad. Rom., doc. CXXVII/8)
3.
1602 August 20.
Zapisul lui Meiciucei clucerul fi al jupdnesii lui Maria prin
care ()and o tiganca Doonnei Neaga.
Eu Maciucil cluceriul si ju(paneasa) (lui) (M)aria scris-am
noi al nostru zapis ca sh" stea (la) mana Doamnei Neagai, cum
sä se stie c'am vândut pre o tigancä anume Boba tiganca. Deci
o-am vandut derept 1200 aspri si ne-au dat banii toll gata si
i-o-am Vandut de a noastrà bund voie, cu sfirea tuturor megia-
silor, de prin prejurul locului, cum ca sà-i fie Doamnei Neagiii
de mosie si nepotilor si strànepotilor si de nimeani liggnat, nici
cltitit, preste vanzarea noastrd.
Si màrturii Papa vistierul si Stanciul slugear si Oancea lo-
gorat si din Procicu, Neagu, si din Boziani, Dragomir si alti multi.
Asa sa sd stie.
7110 (1602) August 20.
Doc, original, hartia foarte stricata din cauza umezelii, cuvintele puse
intre paranteze nu se pot ceti in original, in acele locuri doc. fiind rupt.
(Acad. Rom., doc. CXXVI/98)
4.
(1610) Februarie 15, Bdrlad.

Cartea lui Apostol fi Gligorcea, deregatorii de Beir lad, prin care
meirturisesc ca .,S'tefan qi Malteiu au veindut nifte (igani lui Ni-
coarei spdtariul.
1) De pecete nici vorba, nu §tiau nici sil iscaleasca, pentru care motiv
.i-au pus degetele peste respectivele semne [acute cu cerneala.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 207
Adecii eu Apostol si Gligorcea deregätorii de Bar lad, ia1.i a

venit naintea noastrà *tefan si Mafteiu si au vândut a lor tigan
anume (loc liber) lui Nicoarbi spätariul, derept 20 de galbeni,
deci noi am vbizut de bund voia lor tocmeala, deci noi le-am fàcut
zapis dela noi ca sà-i hie lui dela noi intAriturà pânil-si face si
domnescil si in tocmeala lor au fost Gligorie stolnicel de in Po-
liteani si au fos Vartic vistiernicel de in Biltinesti si au fost Pre-
cup setrgrel de Incärjdoani si CrAciun de Orblai, Ionascu de
acolea si multi oameni buni.
De aceasta scriem si miirturisim cu (a)cest zapis al nostru
si ne-am pus pecetile
Pis u BArlad, Februarie 15.
Doc. original, }Artie, intdrit cu cinci peceti in tus negru, neprecise.
Pe verso este scris de altà mând mult mai tArziu 7097 (1589) Oct. 7
nu stiu de unde rezultà data de 1610?
(Acad. Rom., doc. CLXXXVI/6)
5.
(1612) Julie 18.
Cartea jupdnului Enache mare ban de Craiova data in pricina
de judecata a jupdnesei Veliceii, a banului Vodei, ce au avut cu
globnicii domnesti din Craiova, pentru o tigancei.
Jupan Enache velichi ban Cralevschi scris-am aceastà a noastrà

carte jupânesei velictii a banului Vodei (Ca) sa-i fie ei o tiganci-i
pre nume Maria si cu trei fete ale ei pre nume Neacsa si Rada
si Paraschiva, pentrucà aceastà tigancd cu featele ei o luat si
au zis ca iaste domneasdi. Iar cand au fost acum au venit jup'a-
neasa Velica cu globnicii de fatil inaintea noastrà de s'au parit
si au spus, feciorul Gudlei globnicul ca aceastà tigancd ce iaste
mai sus scrisa nu iaste domneascd. Deci am dilvArat cu multi
boiari ca iaste megieseascd a jupânesei Velic6i, movie ohabnicii.
Derept aceia am dat cartea noastrà jupanesei Velic6i ca sd fie
volnic6 sä tie aceastg. tigancd ce iaste mai sus scrisS.
Toe govorim inaco da nest po naf reci.
(1612) Iulie 18.
Doc. original, liârtie, pecetea ckutri.
(Acad. Rom., doc. C X XVI/99)
www.dacoromanica.ro
208 DOCUMENTE
6.
1614 Octonwrie 12.
Zapisul Mariei, fata lui Staico postelnic de Bucov, prin care
vinde un sdla$ de rigani, lui Stoica logolat de Teirceni, drept 10.800
aspri gata.
Vei ime Ot(a i Sina i svetogo Duha, Amin. Troita edinoskina
i nerazdellna.
Eu jupAneasa Maria, fata jupanului Staico postelnic de Bucov,
scris-am aceasta a mea carte Stoic Ai logofatul de Tärceni ca sa-i
fie un sdlas de tigani anume Tapul 1) faur si cu tiganca lui, anume
(loc liber) §i cu feciorii lor &AO vor avea, pentruca acesti tigani
ce sunt mai sus scrisi ei sunt ai mei dela parintii mei de mosie
de stramosie, deci cAnd au fost acuma in zilele Domnului nostru
Radul Voevod feciorul Mihnei Voevod, iar mie mi-au cazut o
napasta mare pre cap, deci vázand eu atAta nevoie mare pre capul
meu si cheltuiald, iar eu am fAcut acest salas de tigani Tapul
faurul vAnzatori si m'am tocmit de a mea bund voie cu Stoica
logolatul de i 1-am vAndut derept 10.800 aspri gata si mi-au
dat acesti bani toti gata de mi-am rAdicat nevoia, de m'am im-
bracat si mi-am hränit coconele si dup a. aceasta s'au intamplat
la aceasta a noastra tocmeald multi boiari mArturie: Musat pos-
telnic si Dumitru logofat si Radul logotat, de Camsor si. Musat
logolat si Stepan logofat ot Tiganesti si Buta si teful ot Merlesti
si Crastea logorat ot Buciumeni. Derept aceia sa-i fie acest salas
de tigani movie, derept ohaba: Inaco da neast po moe reci.
Pis az Neagoe logorat
7123 (1614) Octomvrie 12.
Stepan logolat
Doc. original. Intdrit cu patru peceti inelare, in negru.
(Acad. Rom., doc. XX/225)
7.
1616 Aprilie 28.
Radu Vodd, .Donznul Teirii-Rorneinefti, inteireVe steipeinirea co-
conului Radul, nepotul lupeinesei Velicdi, ce au lost a Vodei banul,
peste liganii meitufii sale Velica fi set (ie fi nifte pdine §'i nipe stupi,
1) Tapul (in original e scris Tavul dar mai jos e corectat cu Tapul.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 209
ce are in satul Cornet in band pace de ceitre jupeineasa Mara, sora

lui Vodei banul.
Milostieiu bojieiu Io Radul Voevoda (i gospodini) davat gos-
podstvo mi sie povelenie gospodstva mi, acestui cocon anume Radul
nepotul jupânesei Velic6i ce au fost a Vodei banul ca s5. fie volnic
cu cartea domniei meale sà-§i tie iganii. ai mause-sa Velicdi §.1
ai lui, anume Ciupina cu feciorii lui Gloabe§ §i Buncul §i Bordea
§i Dan §i Dumitru §i featele Ciupinei anume Maria §i Tudora
§i Anca, pentru ca sunt ai lui de mo§ie. Si iarà s6 fie volnic Radul
cu cartea domniei meale, niste paine §i ni§te stupi ce are läsat
la Cornet, sa-§i ia toate bucatele Cate va avea in sat §i de nime-
nilea oprealà s'a n'aiba. Derept aceia si tu jupâneastt Maro sora
Vodei banul ce ii satul Cornetul inch sd cauti ate bucate va avea
acest cocon acilea sà i le dai §i mai mult val s'à n'aibg, cà a§a iaste
invatatura domniei meale.
Inaco da neast po red, gospodswo-mi i is(pramic) sam reci
gospodstvo nzi.
7124 (1616) Aprilie 28.
Doc, original, hartie, scris frumos, monograma mica rc0e, pecete apli-
cata cazuta.
8.
1618 Septemvrie 15.
Gavril Moghilei Vodei, Domnul Teirii-Romeinefti, hoteirdge ca
S'tefan cu jupcineasa lui Stana $i fratele ei Radul, nepotii jupeinesei
Veliceii, jupcineasa Vodei banul, sei impartd cu nepotii Vodei banul,
cu Dona, Mihai ci cu Dima, pe din cloud toate mociile, satele fi
tiganii ce vor fi ccistigat amcindoi, banul Vodei cu jupdneasa lui
Velica, de cdnd s'au impreunat amcindoi.
Milostieiu bojielu Io Gavril Moghila Voevoda i gospodini davat
gospodstvo mi siiu poveleanie gospodstvo mi, lu(i) Stefan §i cu ju-
paneasa lui Stana §i fratele ei Radul, nepotii jupânesei Velicgi,
jupâneasa Vodei ban ca sa." fie volnic cu aceast5. carte a dom-
niei meale de sà impart2A cu nepotii Vodei ban cu Dona §i cu Mi-
hai §i cu Dima, toate mo§iile, satele §i tiganii §i altele ce vor fi,
de toate sà aibà a impàrti tot de in douà fràle§te, Insà nepotii Vodei
ban ei toi sà ia o parte, iar nepotii jupânesei Velicai sg ia altd
14
www.dacoromanica.ro
210 DOCUMENTE
parte, jumatate din toate, din sate si din tigani i din toate ce va
fi pand la un cap de par, Irish' ce vor fi castigat amandoi, banul
Voda cu jupaneasa lui Velica, de cand s'au impreunat amandoi,
iar mosiile lor ce-au avut amandoi mai de mult, sa si le tie cine
ce va fi avut pentru c'au avut pird inaintea domniei i faà cu
jupaneasa lui Stana i cu cumnatu-sau Radul, avut-au piril cu
nepotii Vodei ban ce sunt mai sus scrisi, pentru mosie, sate si
tigani, i alt castig ce-au fost al (a)cestor boiari Vodei ban si ju-
panesei lui Ve1icii, castigate amandoi impreuna, de cand au fost
In zilele Radului Voevod feciorul Mihnei Voevod intamplatu-s'au
amanduror moarte, de-au perit de catre Radul Voevod, cand au
fost acuma dup5 moartea lor, deci au cazut acele mosii toate,
sate, tigani, pre maim lor, acuma in zilele domniei mele, iar ne-
potii Vodei ban ce sunt mai sus scrisi, ei nu vrea sa faca parte
acestor nepoti ai jupanesei Velici, ce zic ei cà sunt aceste mosii,
sate si tigani cumparate numai de unchiu-sau Voda ban.
Intr'aceia domnia mea am cilutat si-am judecat pre derept
si pre lege de'mpreuna cu cinstitul i prea luminatul parintele
vladica Luca mitropolitul si cu toti deregatorii domniei mele,
si-am vazut domnia mea cum nu iaste cu cale si cu dereptate
sa tie numai acele mosii i bucate numai nepotii Vodei ban, ci
le-a ales domnia mea cu tot Divanul domniei mele ce vor fi castigat
acei boiari amandoi impreuna, de cand s'au impreunat, sà aiba
a Imp 5rti toti, in cloud, nepotii Vodei ban cu nepotii jupanesei
Velicai din toate ce vor fi din doug, numai mosia lor ceia ce va
fi avut, sa si-o tie. Si-au ramas nepotii Vodei ban de lege si de
judecata dinaintea domniei mele, de aceia am dat i domnia mea
lu(i) tefan cu jupaneasa lui i Radul cum sa fie volnic sà im-
parta tot cum scrie mai sus, In cartea domniei mele.
Inaco da neast po reci gospodstvo mi, i ispravnic sam reci gos-
podstvo mi.
7127 (1618) Septemvrie 15.
Doc. original, hartie, pecete cazutg.
9.
1619 Ianuarie 21.
Gaud Moghilá, Domnul Teirii-Romeinefti, dei voie lui iPefan
ci Radului ca ad-pi streinget ai lor rumdni câi vor fi fost la legeitura
www.dacoromanica.ro
.1jpiilivg 211
lba in,..sctialpivr 414 i, i .s-sL s11.1111,(44

i fig.w& ;alter ,ce for,
Milostiiu bojiiu Io Gacril Moghila Voecoda i goepoddirt dacat

gas:1)040o inf..i pqcelqnf:e,,gpsporistqa, lq(), 5tefaa,i, Rad [Ifni
co) 86! fie.,velniei!eullearteaHdetaniiimeale,Lsil'au,sluga,.,elomnii-:reeale
anume (toe liber) de sa-si stranga al lor numâni unlit tone fi,r1o4
la legatura lu(i) Miliak VoeVed in Satele ler, de in sat de in La-
eusteni, anurne Gherghe si Lupul i Radu pracillabui si Dumitru
en fnatii-si Si toti cap in . fost Ii (1e)gatura lu(i) Mihain Voda in
sat in Ldcusteni, oni unde-t vor afla, or i in satele domnii meale,
ori id, sate briieve8tiv , ori, cal ugPre'sti,, ittla Orae tql A54, fitdAn ga
sa-i dued46,unnid TO:- sat , iindeli4mosia. f)iunde .14th,apueat,,legA-
tura lu(i) Mihai Vodd. lined si alli numani: Stan si Calotii 8i Ma-
nea Si sa aib3 -d)-'WStrillig'd0 di icr l,1ani ee2vOri.Wk'da I rigil i
iie pretutinIdefiA,'Ibre"inhdgi vOl aflt hi tara dornnn Mot& '10)'1'.i
in tiganii dohihR ma1e, dri' ni tgiiriielIjoi6i'eaSelil'Ol'i:-.ea1iligiit'OrSfea
s,d de nimened"Opreala' hg"Ifttibia.
Inaco da rteltht,' po '1'eci, 'go§ii6itstWOi ini
Is(pravnie) P4lia'-'08/"MgdfetC.:1 '
7127 (1610) 'Oirlionvrie: 21.

Doe. original, hârtie,_peceLia,ertzutA.
(.icad'offi.1, doe. CXXIV/1.77)
1619 Septemerie 23.

Zapisul lui Dragomir, feciorul arma.sului Patru din Farciisesti,
prin care face schimb de tiganci.bi jupaneasa Ecdochia eistiereasa.
Va ilne Otta i Sina i sVelogo Da.hu.A

Eu Dragomir feeiorul arma.ului ,Vd.tru,',ert-i.FAve,4,q(*i\
zapisul mieu la Juana jupanesei E:vdochiei.vogicifiveasa\ penRaNd
am avut o -tigancd aname Opriana dupd un tigan al ei anume
Aldea, de aceia mi-au dat altd tiganaa.::eiv,anitthe Aribioa\ de
mi-au dat -Ligancd pentru tigancd si dmdattmapiiullanieu) launidnh
ei, pentrucd aceastd tiganc5. mai sus zisaldnime i0iiriham)(ku: fbist
a mea fdrd de a frdline-mieu Drilghicipentivedi,4 dat idie
tata nostru Pam armasul, derept aceid am) Etat! )tiganca
11*
www.dacoromanica.ro
212 DOCUMENTE
mi-am luat schimbul tigancei dela jupaneasa Evdochia vistie-

reasa i i-am facut zapisul mieu ca sa-i fie mosie ohabnica.
7128 (1619) Septemvrie 23.
(L. P)
Doc. original, hârtie. Intarit cu o mic6 pecete inelarä in tus negru.
Pe verso: a Zapis a lu(i) Dragornir snt armasul pentru schimbul unei iganci
anurne Opriana t.
(Acad. Rom., doc. XC/25)
11.
1622 Mai 1, Beirlad.
Zapisul lui Gavril, fiul lui Betdin, prin care vinde un sedaf de
tigani, vornicului DumitraFo Gheuca, drept 30 de galbeni.
Eu Gavril sin Bildin scriu i marturisesc cu acest zapis al rneu
cum am vandut de buna voia mea un Bala§ pe Ursul tiganul cu
tiganca lui i cu feciorii lui cu toti cati va fi avand, dvornicului
Dumitrasco Gheucài, dirept 30 de galbeni. Si direse ce am avut
domnesti Inca le-am dat pe mana lui. Si in tocmeala noastra au
fost dvornicul Vartic i Costantin Bujoranul.
Gavril (Badin)
Vartic iscal vornic.
Barlad, 7130 (1622) Mai 1.
Doc. original, hartie, inthrit cu trei iscalituri dintre care una indescifrabilá.
Pe verso ; Zapisul dela Gavril BAdin pe Ursul tiganul ce 1-au vândut
lui Dumitrasco Glieuc1i stolnicului a.
(Acad. Rom., Pach. IX/34)
12.
1625 Aprilie 21.
Hrisovul lui Radu Mihnea Voi3vod, Domnul Moldovii, ceitre
egumenul metneistirii Neamtu, dandu-i voe sei cheme inapoi tiganii
fugiti in Tara Ungureascei, scutindu-i de orice deiri ci munci.
Io Radul Voevoda bojiiu milostiiu gospodar zemli Moldavscoi,

dat-am cartea domnii meale rugatorilor nostri egumenului §i a
tot saborul dela svanta mangstire dela Neamtu spre aceia ca sa
aiba a-§i chema a lor tagani cari au fugit In Tara Ungureasca,
ca sà vie toti in I ara la svanta manastire, iar dela domnia mea
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 213
vor _avea Tara, nici o nevoe nu vor avea de (la) nime, nici un
lucru nu vor lucra domnii meale, numai ce vor avea ei, ce vor hi
treabele i poslusaniile sventei manastiri, asijderea i voi toate
slugile noastre cari yeti imbla pentru taganii, i slugi hatmanesti
si judeti i vatasi de tigani Inca sa avell a lasa foarte in pace, intru
nemic sa nu-i inväluiti.
Sip pilet inac ne beadet. Sam gospodin veleal.
Harlau, 7133 (1625) Aprilie 21.
Doc. original, cu pecete inelard domneasc5, in cearA roie, bine con-
servatà.
(Arh. Stat, M-rea Secul 1/4)
13.
1629 lanuarie 8.
Alexandru Vodei, Domnul rdrii-Romdnegi, feciorul lui Ilia$
Vodd, volniceVe pe calugdrii ci poslupicii dela episcopia Buzeiului,
ca sd ia nive ligance dela Jipa, nepotul Vlddicdi Luca, pentrucei
sunt ale sfintei episcopii de Buzau de mofie.
Milostieiu bofieiu lo Alexandru Voevoda i gospodini snei pocoi-
nago Io Ilia Voevoda davat gospodswo mi sie povelenie gospodstva-
mi, calugarilor si poslusnicilor dela sfânta episcopie dela Buzau,
ca sa fie volnic cu (a)ceasta carte a domnii meale i cu sluga
domnii meale anume (loc liber) sa ia niste tigance dela Jipa ne-
potul vladicai Luca,_ pentruca sunt ale sfintei episco.pii de Buzau
de mosie, iar cui va parea stramb sa fie (vie) de fata naintea
domniei meale.
lnaco da nest po reci gospodstvo-mi, i ispravnic sam reci gos-
podstvo mi.
7137 (1629) Ghenarie 8.
Doc. original, hartie, monograma domneasa ro0e, pecetea cAzutà.
(Acad. Rom., doc. GXXIV/139)
14.
1634 Mai 28.
Zapisul Bratului logolatul, feciorul lui Voico logofdtul din Ragul,
prin care vinde doi tigani lui Neaniul vornicul.
Adeca eu Bratul logofat snei Voico logofatul ot Ragul scris-am
acesta al mieu zapis cum sd sa stie ca m'am tocmit de a mea
www.dacoromanica.ro
04 ljOgUMVNYIATJ
litina'wbie Ott Netaulal,w)rvictil, solul roe' ai veritt, deleITiaragMet-

olkHij dim vândrtai doi çiganti aniandri rnndoi fpati, anumeo
Sltioâ ti-ti.iltrieti liii si Sinheon- Si tunnia br. OeirfepIni iiinoi
6:tfi, de, postat.it; insrOncesti) 1,i1ghtfrigcel4cnie, mai sus 'semt fugiOdai
Mthdo Atka 4n 00144 daiiinreasea:
Si la tocmeala noastra fost-au multi boiiiatli annmel
jupan Ivasco -v4 chromic 0 Man, v1oPi vornic si Ohergh1 ?Atori
von& Si biarflittru416ri,vornio 4j Neaniul vornic si Ghiorma clucer
si, Hathd y;ataif ,w,positelnioei i ati boiariAnul,ti careinusunt..sexisi
aici.
1142 (1634) Mai 28.
Bratul logofat
5i p.entru crulinta am iscalitt'eu cu mana mea sii sa stie.
(L. PI) Iirasco dvornic
(L. 'P..) Bpan 'vornic
L. 14.), nlierghe"vurnie
L. P..) Dunitru vurn16
Doc. original, hartie, Ihtàrit cu patru peceti inblare, frurnoase, In tus
neown....5L-sbaci.iscähturi.: Pe :crse 3ieiea Ràea tiganut tatiat. irlatit.ria
lu(4 ,Sinnon.
."S'i VaLut.dOMIria mea addle li'rittAdi 1e mask -pre--acesti tigaril
tticadft Tom., ittJe.1ENINX-115CVM)
15,
1634 Mai 31, Targouiste.
Zapisul lui Pribeag imon din tinutul Pagarap444, di,4 !swig
Samstnenii3 prii aare ckan $14.0,rolui TiadocanN .4irk ocaral. \Via-
degi, un sala.5. de ..tigani, in pret de 50 galbeni.
Scris,arn .eu Prilleag, Simon din ..tinutul -Fagaras,ului ol sel
Silvestrenii acesta 7,7tpiw al me, cuna, pa .sa 'stie cii. am vandut
eu un sillas de tigani anume Stan tiganul i cu tiganca lui anume
(16sat loc liber care mai tarzin a fost complectat cu cuvintele:
« e?opi singerului Todoran ot sel V16destii derept 50 de gal-
beni Aacii ga, 6)4 üè dutunealui. de Atvatkie i-auk 416.11dIA agesti
Iigani ce sunt mad ,sos sat* dei a tiae l. lama TOW, aa i-ana sC4a$
cu judecata dreapth dinaintea dom(nului) nostru luminat, Voevod
bar- an cineva din Duda mea san din padrugia mea Eau' din. feeiorii
mei sa nu Om nimo a vAlui pre Slugerul Tenuran pentru Sian
www.dacoromanica.ro
DocuMENTE 216
llganul §i pentru tiganca lui anume (loc liber), ca i-am vAndut

eu de a mea bunA voia mea. Si acqti ligani sA sd ia dela mAnAstire
din BrAdet sa-i ducg. la casa dumnealui lui Todoran sluger, pentrucA
ace§ti bani ce s'au dat 50 de galbeni, i-au luat dumnealui cu
camAtà. i and am fAcut eu acest zapis la mama slugeriului To-
doran au fost multi oameni buni: popa Tanasie cliiarful (ecle-
siarhul) §i popa Joan §i popa CherfotA §i popa Ivan ot Sveata
Petca §i oameni buni de in ora, de in (o)ra§ de la TrAgovi§te, Stan
vdtaful de grAdinari, cel domnesc, Udrea logofAtul §i Voico logofAt
si Dima cup(et) §i multi oameni buni ce nu sunt scri§i.
Si am scris acest zapis ot grad TrAgovi§te (Targovi§te).
7142 (1634) Mai 31.
(UrmeazA cAteva iscAlituri grecWi)
Si eu popa Tanasie clesiarh am pus pecetea mea.
Si eu popa Chirfota mArturisesc
Doc. original, liârtie, intarit cu iscalituri §i 9 peceti in tti negru.
16.
1635 Ianuarie 12.
Zapisul lui Costandin (Cantacuzino) mare postelnic prin care dci
voie parintelui Efrem, episcopul Buzdului, sei ia oriunde va geisi
o tigancli, din tiglinia Doainnei Elinei.
Jupan Costandin vel postelnic scriem cartea noastrd de

credintA la mAna pArintelui (e)piscopului Efrem Buzdvschi, ca sA
se Oie cum (indescifrabil) sfintia lui zicAnd cd au avut episcupia
o tigancA int_g_i Ania rAposatei Doamnei Elinei, _plAtitA mai denainte
vreame. Intr'aceia noi am socotit, ca sa.' nu ne fie pacat, ce am
dat cartea noastrd la mAna pArintelui episcopului, cum unde va
afla sfintia lui o tigancA din tigAnia Doamnei Elinei stt aibA a
luarea sfintia lui o tigancd, au fatd, au tigancA bAtrAnd ; una, sA
nu ne fie pAcat, alta §i pentru pomeana la sfAnta episcopie. Aceasta
am scris qi pentru credintA am pus i pecetea §i. iscala.
7143 (1635) Ghenarie 12.
Costandin vel postelnic
Notä : Doc. original, hârtie.
(Acad. Rom.. doc. CXXVII/88)
www.dacoromanica.ro
216 DOCUMENTE
17.
1635 31 artie 1. Iafi.
Cartea boierilor prin care märturisesc cd Procopie, Ionwo,
Gligorie ci Erina, feciorii lui, Dumitrqco Grama, nepolii lui Trepdduf
armaful, strdnepoti,i, lui Oprea ce au fost armaf mare, au vdndut
nige ligani lui Neaniul vornicul de gloatd.
Eto az Pdtra§co Ba§otti vel logoftlt §i Savin vel dvornic dolneai

zemli §i Dumitra§co Soldan vel dvornic ot v4neai zemli §i Gavril
Gherman prAcalabu Suciavscomu §i Gheorghie vel cea§nic §i lor-
dachie vel vistiarnic i Grama vel stolnic §i Toma vel sulgear §i
Furtuna biv vel postelnic §i Gheorghie Ro§ca biv vistiarnic si
Apostol biv vel pitar §i Iona§cul Pràjescul postelnic si Tánasie
Gheorghie Ndvr5pascu1 dvornic glotndi i inih boleari ot dvor gos-
podinu ego milostiiu, scriem i marturisim cu (a)cest zapis al nostru
cum au venit inaintea noastrà Procopie cu fratii lui, Iona§co §i
Gligorie §i sora lor Erina, feciorii lui Dumitra§co Grama, nepopi
lui Trepàdu§ arma§iul, stra'nepoti Oprei ce au fost arma§ mare,
de a lor burià voie, de nimene nevoiti nici asupriti §i au vandut
a lor direpte §erbe tigance aneme (anume) Chita §i Fdtul cu feciorii
lor, featele (lui) Eremia tiganul, din ispisoc de miluire ce au avut
stràmo§ul lor Oprea ce au fost arma§ dela Pdtru Vodà. Acelea
le-au vandut Neaniului vornicului de gloatã dirept cincizeci de
taleri bdtuti i s'au sculat Neaniul vornicul 0 au pldtit aceia
bani cum mai sus scriu, deplin, intru mânele lui Procopie §i a
fratilor lui denaintea noastrà.
Deci noi vdzand a lor de bund voie tocmald i deplin(6) plata,
Mcut-am §i noi dela noi, vornicului Neaniului acest zapis ca sa-i
fie de m'Arturie, sà-§i fac5 i direase domnesti §i (s)pre mai mare
credintA pusu-ne-am §i pecetile i iscàliturile calrä acest adevarat
zapis.
eu BorMeanul uricar cu mana mea am scris s5. sa* §tie.
Ia§i. 7143 (1635) Martie 1.
Doc. original, hartie; intarit cu noua peceti in tus negru si zece 002-
Pe verso : e Zapis pre tigance ce-am cump5rat dela Procopie Grama si

dela fratii lui.
(Acad. Rom., doc. CIII/159)
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 217
18.
1635 Aprilie 3.
Matei Basarab ddrueve pdrintelui Efrem, episcopul Buzdului,
o tigancd lath de bärbat din rigdnia donzniei sale dela Breincoveni,
insii din tigancele domniei sale cele de mofie.
Milostieiu bojieiu Io Matei Bdthrab Voevoda i gospodini davat

gospodstvo-mi sie poveleanie gospodstva-nzi ottu Efrem, episcop
Buzavschi, ca sd hie volnic cu ace asta carte a domniei meale, ori
unde va afla o tiganca din tigiinia domniei meale dela Brânco-
veani s. aiba a luarea o tiganca fail de barbat, pentruca o am
dat domnia mea la sfânta episcopie pentru pomeana. Asijderea
voi globnicilor care yeti fi, in vreme ce veti vedea aceasta carte
a domniei meale, iara voi inc5. sä cautati sa-i dati o tiganca fara
de barbat la episcopie, c. o am dat domnia mea, insa din tiganeple
domniei meale ceale de moie i de &Are nimenelea sa n'aiba
opreala, sa n'aiba, c asa iaste invatatura domniei meale.
Inaco da neast po reci gospodstvo mi, i ispravnic sam reci gos-
podstvo mi.
7143 (1635) Aprilie 3.
Doc. original, hârtie. Iscdlitura domnului foarte clara. Pecete inelard
in rop.
(Acad. Rom., doe. CXXIV/140)
19.
1636 Mai 27. Bucurefti.
Zapisul popei Eremia, egumenul meinatirii Strdmba prin care
face schimb de tigani cu jupeineasa Marica.
Adeca eu popa Eremia egumen ot sventa monastire Strâmbul,

scris-am acesta al mieu zapis ea sa fie de mare credir4à la maim
jupaneasii Maricai, cum sa sa stie ea au schimbat cu jupâneasa
Marica, cu un tigan anume Mihocu cu feciorii lui, anume Neacsul
si Ion sa hie la mâna jupâneasii Marica ca sa-i hie ei de mosie (si)
feciorilor ei, iar eu jupâneasa Marica, eu am dat pre Dragomir
tiganul i cu fiu-sau Radul i Tudosie i Badea, iar pe Badea fe-
ciorul (lui) Dragomir tiganul ii iau eu popa Eremia egumenul pentru
feciorul Lupului, iar tiganca lu(i) Dragomir sà o plateasca jupa-
neasa Marica, pentru un fecior a Lupului tiganul.
www.dacoromanica.ro
218 D OCUMENTE
Si am schimbat noi de a noastra buna voie färà nici o sila §i

cu Oirea a tuturor boiarilor anume: Tudor (v)ornicul (indesci-
frabil) si Lupul vel capitan, i ot Fante§ti, Vlaicul, i ot Ca... (loc
rupt) Iona§co postelnic, i ot To ... (loc rupt), i ot Cernate0i, Pavel
postelnic, i ot Tutovani, Mihnea i Misail (loc rupt) ... Barcan.
Si mai pentru adeverita credint,6 pusune-am §i pecetile §i isca-
liturile.
Pis u Bucurefti az Stan gramatic,
7144 (1636) Mai 27.
L. P. L. P. L. P. L. P. L. P. L. P.
Pavel postelnic, Iona§co postelnic snei Miroslav logofatu, Lupul
vel capitan, Vlaicul, Irimie.
Doc. original, hârtie, rupt In cAteva locuri. Inthrit cu vase peceti
inelare In negru i cu isalituri.
(Acad. Rom., doc. CXXIV/107)
20.
1637 Ianuarie 13.
Hrisovul lui Vasile (Lupul) Voievod, Domnul Moldovii, prin
care dei poruncei" aprozilor, slugilor heitmeinefti ci veitafilor heitmeinesti
ca sii nu mai ia (iganii meindstirii Secul.
Io Vasilie Voevoda bojieiu milostieiu gospodar zemli Moldavscoi,

scriem domnia mea la slugile domnii meale la aprozi i la slugile
hatmane§ti 0 la vata0i de tagani 0 la judeti ce vor imbla derept
taganii la tanutul damu-va §tire ca s'au jeluit egumenii cu
tot Saborul de pre la sfentele mandstiri ea le invaluiti taganii
§i-i manati aicea la Ia0 §i le luati ciobote §i-i gbobii, drept
aceea nu-i pot tinea ce fug pentr' alte tari, de care lucru nu va
iaste invatatura dela domnia mea, sà le faceti atatea nevoi taga-
nilor manastire§ti, derept aceea deaca yeti vedea cartea domnii
meale, deacmu inainte, voi nici o treaba cu taganii mangstire§ti
sd n'aveti treaba, cu taganii Sacului manastirei anume Stan Robul
0 Stanisor §i Radul §i Patrul i Necula §i Parhila 0 Adam, intru
nemica sa nu-i invaluiti, nici ciobote sa le luati, nici la lucru sa-i
manati, numai sa nu sa amistuiasca in taganii lor niscari fagani
domne§ti, iar taganii Olugarilor cu fameile lor i cu feciorii lor
sa aibà treaba calugarii a Iuaa cu dan0i ce vor fi treabele lor
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 219
pregiur (la) svdnta mändstire, iar cine-i va Invàlui cu capul va plAti.

Measta scriem domnia mea, intr'alt chip sd nu hie,
'Sam gospodini veleal.
Iasi. 7145 (1637) Ghenarie 13.
,(4cdlitura proprie a domnului).
L. P.
Dile:. hartie, intdrit cu iscalitura domneasca i pecete in ceani,
thino donservatd.
rcl=ie;'
(Arli. Stat., M-rea Secul, Pach. 1/6)
21.
1638 Aprilie 18.
210`igut'lui"'Prati paharnicul, prin care face schimb de tigani,
cii"Prifilkirreitheie Yfriscopul
Adeckla[4.1Prodavvlialitnieul (dau) acesta al mieu zapis ca sd fie de

miatd) inânivpdrintelui Ignatie (e)piscopul si la alti
ealugdri, ca s fie de 6rediiità cum sd sä tie cà am fdcut schimb
Wit,PltkIllligail)-tItioa,uto(e)piscopia ot lidm(nic) anume Oprea
la fteii,4tichnifilei? pontrw a nitt sparge sdlasul datu-i-am tigan pentru
ti,gfuo, .anume....Staneiul peppa Oprea ca &à fie sfintei (e)piscupii
mosie: Si am tocmit noir ole .4,I,noasträ bund voie si la tocmeala
noastrd fost-au multi boiari miirturie, anume: Tatul sulger, Buni
logolàt, Sdrban logoldt, Ivan logofdt, Albul clucer, Mareu logofdt
si alti multi boiari i Preda posttlnic.
Si ,.am ,scri$ n Prodan logoldt.
,
7146 (1638) Aprilie 18.

L.
Nsicta pshaimiD
iffirmeas4 ral4 tivi isbttlittiri)
Doc. original, hartie, pecetea irtelara Iii tu negru, cu un desemn vechiu
0114,000f
(Ana& iPonrc,. ttoci. ICt37)
2t3J
11639 tenuarie 22.
'Cdrteit lui 'Nyder; iNtsara3'.prin care volniceste pe Stanciul logo-
foul din Bolwedn'i va-tte ict o tFgorett dth 'tie/win Condili postel-
nicului.
www.dacoromanica.ro
220 DOCUMENTE
Milostieiu bojieiu Io Matei Basarab Voevoda i gospodini davat

gospodstvo mi sie poveleanie gospodstva mi slugii gospodstva mi
Stanciul logofat ot Bojoreani ca sa hie volnic cu aceasta carte
a domnii meale i cu sluga domnii meale, na ime (loc liber) de
sa aiba luarea o tiganca din tigania Condili postelnic,
pentrucd au venit Stanciul logofat aici inaintea domnii meale
la divan impreuna cu Condili postelnic i asa jeluia Stanciul
logofat cum a avut o tiganca, deci au facut schimb cu Preda
comis din Albesti, biirbatul jupanesii Stancai cum sa-i dea tiganca
pentru tiganca, apoi s'au prins Predii comisul moarte de au murit
si au ramas tiganca neplatita si am vazut domnia mea i zapisul
Predii comis la maim Stanciului logoMt, de schimb, ca sag dea
tiganca. pentru tiganca si au ramas tiganca neplatità. Deci domnia
mea am judecat impreund cu tot divanul cum &à hie volnic Stan-
ciul logofat cu cartea domnii meale i cu sluga domnii meale sd-si
ia o tiganca din tiganii Predii comis, pentruca au statut de fatia
cu Condilie postelnic si au ramas de leage i de judecata de in
divan. Ca asa iaste invatatura domnii meale.
Inaco da neast po reci gospodstvo mi i sam reci gospodstvo mi.
L. P. 7147 (1.639) Ghenarie 22.
Doc, original, hârtie, rupt in cAteva locuri, pecete inelarà cu top roeu.
23.
1640 Mai 31. r
Zapisul pdrintelui Averchie, eguinenul schitului Ciolanul, ci al
lui Gavril cel bdtritn, nepotul lui Ciolan, prin care ()and o tigandi
pdrintelai ijS'tefan episcopal Buzdului, in pret de doi boi $i 300 aspri.
Adeca eu egumenul Averchie din mangstirea dela Ciolan

cu alti calugari cu toti i cu Gavril cel batran, nepotul lui Ciolan,
scris-am acest zapis al nostru de mare credinta, sa fie la episcopie
la Buzau, sa se stie cum ne-am tocmit cu parintele episcopul
Stefan de i-am vandut o tiganca anume Elina, fata Costei tiganului
al Ciolanului i io am pretuit derept aspri 1.0 galbeni, deci ne-au dat
2 boi ca n'am (n'au) avut, deci au fost manastirea lipsitä de vite, si
s'au aflat tiganca de addman (sic) intealtà parte.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 221
Deci ne-au ajuns pgrintele episcopul tefari cu judecata sá

nu ne dea nimica, iara apoi am rugat pre pàrintele sa nu ne lase
farà de nimica, deci ne-am tocmit de ne-au dat alti 2 boi si aspri
300, si &and ne-am tocmit fost-au multi boiari si psarinti màrturie:
egumenul dela Banul, er(o)monahul Righin si monahul Matei si
din episcopie Ghelasie dicheiul si Nechifor si Rafail eel bdtran
si Paisie 0 diacon(ul) Joan si popa Mihai si diacon (indescifrabil)
din Màrdcineni, càpitanul Sava Benghiul si Lupse vornicul si
Vasilache si Jipa coconul, ot Vernesti Jipa postelnicul si Stanciul
Grecul 0 Balea logofdt si Jipa logofilt ot Rdtesti si alti multi
oameni buni. Amin.
Pis Maie m'esiala 31 v Nedele vase sviatyh.
(Solis in luna Mai 31, in Dumineca tuturor sfintilor.)
leat 7148 (1640).
Doc. original, hârtie, bine pastrat. Pecetluit cu sapte peceti inelare, in
negru, dedesuptul carora se afla iscalitura fiecäruia.
24.
1640 Decemvrie 19. Dereneu.
Zapisul jupilnesei Candachiei a Ursului fost pitar, din Veisiani,
prin care deiruefte un sdlaf de figani, frateine-seiu, lui Ianco Frei-
(iman.
Adea eu Candachia jupaneasa lui Ursu biv pitar ot Vasiani

insgmi (insumi) m6rturisesc cu aceastà scrisoare a mea de nime
nevoit(6) nici invoita, ci de bunsa voia mea, de am dat frätine-meu
lui Ianco Fràtiman un sdlas de tigani, anume Ionasco Zirnea sin
Danciului, cu toti feciorii lui si cu nepotii lui si cu steanepotii lui
ca sri-i fie fr4ine-meu lui Ianco mosie si cuconilor lui si nepotilor lui.
,5i cand i-am dat au fost popa Maftei ot Dereneu 0 frate-meu
Gligorie ce e de-acolea si nepotu meu Moiseiu sin Featiman biv
paharnic ot Va'siani si Istratie sin Poleitul ot Suceava si Arsenie
sin Bou ot Zubrdsti si Saula dreg'atorul ot Tareuca si nepotu-meu
Dumitrasco sin Gligorcea si alti oameni buni de pre acolea.
dupa. scrisoare ca sä-si fac6 si zapis domnesc ca sd nu mai aibai
treabbi nimea dintru fratii mei, sau dintru nepotii mei, peste seri-
www.dacoromanica.ro
222 D OCUMENTE
soarea mea, dupd moartea mea. i de mai mare credintà ne-am pus
pecetile §i iscAliturile.
Si eu tefan M6tiwscul am scris ca 85. s'a §tie.
Pis ot Dereneu. 7149 (1640) Dechemvrie 19.
Candachia, Popa Maftei, Gligorcea.
(urmeaz6 opt iscglituri indescifrabile, dar de sigur a celor care
sunt mentionati in doc.).
Doc. original, hârtie.
(Acad. Rom., doc. XXII/169)
25.
(1640-1649).
Cartea peirintelui arhiepiscopul Buzdului pentru tiganii sf.
episcopii ce se aflei fugiti in Moldova la Luparo din Horgegti de
pe apa Rdcdtdului fi la Gheorghitei din Buciulefti de pe apa Bistritei,
feciorul logofeitului Dumitraro.
Arhiepiscop chir Stefan ot Buzgu.

Sd se §tie ni§te 1) tigance ale sfintei episcopii la Mo(1)dova, la
Luparo din Horge§ti de pre apa R6cdtaului, trei tigance, anume
Mica §i cu douà feate anume CrAstina §i. Nastasia. i pre Mica
o tine Ursei tiganul. i la Gheorghita din Buciule§ti de pre apa
Bistritii feciorul logoratului Dumitra§co sant douà tigance anume
Sora §i Cràciuna, featele Radului tiganul al episcopii din BuzAu.
Episcop Stefan ot Buzki
Doc. original, ha.rtie.
26.
1641 lanuarie 13.
Zapisul jupdnesei Ivana, fata lui Vleisan logof dtu dela Vlddila
din judetul Romanati, prin care vinde nifte tigani, lui Matei Ba-
sarab.
Adec6 eu jupaneasa Ivana fata lu Vlasan logoMt ot Vlàdilà

ot sudstvo Rom(anati) scris-am acesta al mieu zapis s'a fie de mare
1) Textul original al doe. e gresit In acest Mc.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 223
credinta la cinstita manà a domnu(lui) nostru Io Matei Basarab

Voievod, ca sa. se vtie cum am vandut, domnului nostru nivte
tigani anume Radul Cerneaiu i cu liganca lui Viva i cu feciorii
lor pre nume Stan vi Erina i fata Erinei, Stana i Mrazea vi Marin
si Vlad i Carstea i (loc liber) za ughi 70, bani gata, care tigani
au fost de moviejar din. tigania domnu(lui) nostru Io Matei Ba-
sarab Voievod, dati mie, cand m'au cununat jupaneasa Calea
Barbul postelnic i domnu nostru Io Matei Voievod, Inca mai
denainte vreame. Iar cand au fost acum, vandutu-i-am de a mea
bung voie, Para de nici o sila, de nimenilea, cum scrie mai sus,
ca sa fie iara la domnu nostru, cum i-au fost ai domnii lui de mo§ie,.
sa fie vi acum vi am luat toti banii de in mana domnu(lui) nostru
Io Matei Voievod ughi 70, pre acevti tigani ce scrie mai sus, dena-
intea a tuturor boiarilor ai Divanului care au fost la aceasta toc-
meala a noastra, marturii anume: jupan Teodosie vel Ban vi jupan
Hriza vel dvornic i jupan Gligorie vel logofat i jupan Radul vel
vistier i jupan Preda vel spatar vi Dragomir vel clucer i Socol
vel stolnic i Radul vel comis i Vucina vel paharnic i Costandin
vel postelnic i Dragusin vel arma i Diicul vel aga.
Aceasta marturisesc ca sa se vtie i pentru credinta pus-am vi
peceate.
I napisah az Lepadat logofat
U Tragovivte (Targovivte) 7149 (1641) Ghenarie 13.
(L. P.) Eu jupaneasa Ivana
Hrizea vel dvornic
Gligorie vel logofat
Radul vel vistier
Costandin vel postelnic
Socol vel stolnic
(L. P.) Dragomir vel clucer
Radul vel comis
Fiseantea logofot.
Doc, original, liArtie.
(Acad. Rom., doc. XX11280)
27.
1641 Iunie 4.
0 insemnare subscrith de Matei Basarab despre tog tiganii fi
tigancele cu care au facut schimb, incli pe cdnd era boiarin.
www.dacoromanica.ro
224 DOCUMENTE
Sa. se vtie tiganii i igancele cu cine-am fAcut domnia mea

schimb Inca de cand am fost domnia mea boiarinu.
Radul fecior Stanului fost-au tiganca a jupâneasii Gràjdanii
ot VAleani, dat-am pre CrAciuna tiganca, pentru Stana tiganca
vi am dat pre copila Cräciunii pre Chiera pentru copila Stanii,
copilà pentru copilà i Ganga feciorul Stanului fostu-i-au tiganca
al ui Mihail postelnic ot Váleani, dat-am pre fata lu(i) Vlad tiganul ot
Brâncoveani de am pldtit pre Muva tiganca la Mihail postelnic, tiganc'a
pentru tiganc6 i aceste schimburi am facut domnia mea in boierie.
Nicola feciorul Stanului fostu-i-au tiganca a Vladului ot Dra-
novetu vi a lu(i) Vàdislavü, dat-am bani gata de o am cumpàrat
dela d'anvii pe Dobra tiganca. Inca tot de cand am fost domnia
mea boiarin, Gotea feciorul Stanului, fost-au tiganca a domnii mele
de movie, Stoia tiganca, Ciulin feciorul Danciului fostu-iau tiganca
lui Boba de movie a domniei mele, Nedelco feciorul lu(i) Ciulin
fostu-i-au tiganca lui Pociva ( ?) a domnii mele de movie, Stoica
feciorul Hacaganului fostu-i-au tiganca a jupâneasei Voicdi care
iaste dup5. Marco logolat.
Si am dat pentru tiganca Stoicdi o tiganca a domnii mele de
movie, anume Stanca in mâna jupanesei Voicdi, tigancá pentru
ligancà i frate-gu Stanciul fostu-i-au tiganca a lu(i) Dumitru
Banul de Vdrati, dat-am pre Muva tiganca fata lu Drggan fratele
lu(i) Göind de am plAlit tiganca lu(i) Dumitru Banul, tigancd pentru
tigancd, Antonie feciorul lui Taico (Staico) fostu-i-au tiganca lu(i)
Stroe of Greci, dat-am pre Malea tiganca care au fost a domnii
mele de movie, in mana jupanesei lu(i) Stroe pentru Dragomira
tiganca ce au fost a ei.
Nica iganuI fostu-i-au tiganca a lu(i) Stroe ot Greci, dat-am
pre Viva tiganca fata lu(i) Anghel, care au fost a domnii mele de
movie, de am pldtit pre Neaga tiganca, tiganc6 pentru tiganc6.
acevti tigani datu-i-am domnia mea la mAnástire la CAlddru-
vani, deci sä n'aibg nimenilea treabd nici cu tigan, nici cu tigancA,
nici cu copii, cà toate le-am pldtit domnia mea den boierie.
7149 (16-4-1) Iunie 4.
Io Matei Voevoda
Doc. original, hârtie. Intiirit cu iscdlitura domnului.
Pe verso : e Catastif de schimbul tiganilor mdndstireni ).
In josul doc.: La omul Gheormei Radul la vel iuzbasà, sa dea omul
sd apuce pre Badiul Mdrariul ot Baeani.
(Acad. Rom., doe. XXI/279)
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 225
28.
1643 Mai 7.
Zapisul peirintelui Climis, egumenul rn-rii dela Vaideei, prin
care vinde parintelui Neofit, egumenul meinästirii dela Meledic
a lui Vintilá Vodei, un tigan drept 100 vedre de vin.
Adeca eu Climis egumenul dela manastire dela Vaideei scriu
§i marturisesc cu acesta al mieu zapis ca sa hie de mare credinta
la mana parintelui Neofit, egumenul dela manastire dela Meledic,
cum sa sa stie ca au miluit maria sa domnul nostru Matei Voie-
vod un Was de tigani sfanta manastire numile (cu numele) Vai-
deei, pre nume Vasilie tiganul i s'au fost tamplat tiganca acestui
tigan de n'au fost domnpaseA, ci au fost a manastirei a Meledi-
cului a lui Vintila Voda, deci n'am putut sparge sdlasul ci ne-am
tocmit dinaintea mariei sale domnului nostru si am luat pentru
-tigan o suta de vedre de vin dela parintele Neofit egumenul dela
manastirea lui Vintila Voda si am lasat acest salas ce e mai sus
scris sa hie al manastirii a Meledicului i ne-am tocmit de a noastra
buna voie din (in) Divanul domnului nostru.
Si la tocmeala noastra au fost multi boiari marturie i dinaintea
jupan Radu(lui) velichii comis i Gherghe spatar i Moisie spa-
tariul i ot Maracineani, Sava capitan i (indescifrabil) si Vasilache
Lupse vornicul i ot Vernesti, Jipa i Stanciul i Balea logofat
§i Dumitru capitan za pitari i ot Odobeani Lefter i Ianni lo-
gofat. i pentru mai mare credinta am pus si pecetea.
Mai 7, leat 7151 (1643).
Eu Craciun pdrinte, jupan Sima ot Odobeani, Balea logofat mar-
tor, Sava capitanul, Gherghe spatar, Jipa postelnic, Moise spatar 1).
Doc. original hârtie, putin cam ros in locurile unde a fost indoit. Pe-
cetluit cu patru peceti inelare, in negru, avand §i mai multe iscdlituri gre-
ce0,i i rom5.ne0i, dintre care ckeva indescifrabile.
29.
1643 Octonwrie 30.
Zapisul preotesei Stana Borcea cedre Matei Basarab Vodei,
pentru schimbul unor figani.
1) Acest text e scris in slavonqte.
15
www.dacoromanica.ro
226 DOCUMENTE
Adeca eu Stana preoteasa biv clisiereasa si cu stirea fecio-

rilor miei, scris-am si marturisim cu acesta al nostru zapis ca sa
fie de mare credinta la cinstita mand a domnu(lui) nostru Io
Mateiu Voievod pentru o tiganca ce am avut noi cumparata dela
jupaneasa Galina si dela muma-sa Stana si tiganca anume Fiinta,
deci aceastä tiganca au fost luat pre un tigan al domnu(lui) nostru
anume Radu tigan, deci acesti tigani i-au dat domnu nostru la
sfanta manastire dela Caldarusani hramul sf. Dimitrie si ne-au
dat domnu nostru pentru Fiinta liganca pre Voica liganca, tiganca
pentru tiganca, de s'au plait de catre noi. Deci BA fie Fiinta ti-
ganca de acum nainte a sf. manastiri ce e mai sus scrisa, de mo-
sie in vecie si nouà Voica tiganca care ne-au dat domnu nostru
iar sa ne fie de movie neclatita in vecie. i am pus si blastem eine
va intoarce aceasta schimbare, au ei, au feciorii mei, acela om
sd fie blastemat de THI (318) sventi Oteti ije viz Nikei1) §i am
pus si marturii boiari si preoti, anume popa Dragul clisiarh si
jupan Sima vistiar ispravnecul ce e pus de domnu nostru la scaunul
Bucurestilor si jupan Ion capitan si jupan Radu logofatul si jupan
Manul si popa Stoica si popa Marzea.
Pis popa Tatomir
7152 (1643) Octomvrie 30.
(L. P.) Eu Stana biv clisiereasa.
Ion capitan, Eu Manul pkrcalab, marturie, Radu
logofdt Dudescu, Damaschin logorat, marturie.
(urmeaza o iscalitura indescifrabila)
Doc. original, hartie, intárit cu trei peceti in negru vi vase iscälituri.
Pe verso se afla scris: Zapis de o tigancd dela preoteasa popei Borcei
ot Bucurevti s vi o Insemnare In grecevte.
(Acad. Rom., doc. XXI/278)
30.
1644 lulie 27.
Zapisul ieronzonahului *tefan egumenul m-rii Cozia prin care
dei schimb o tigancd arhiepiscopului Ignatie al Rdmnicului, pentru
nige bivoli.
Adeca eu ermonah §tefan, egumen ot Cozia, impreunii cu tot
saborul scrim si marturisim cu acesta al nostru zapis ca s'à fie
1) In original e scris 4 Nekei ..
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 227
de mare credinVa la cinstita m'ana pgrintelui nostru chir Ignatie

arhiepiscop Rabnicesdi cum EA' s5, vtie ca." au luat un tigan al
sfinii lui anume Neagoe Go lac tiganul, au luat o tiganc6 a sfintei
m'adastiri a Coziei, anume pre Stanca tiganca dela Ocda fata
lui Gugui tiganul, deci noi am zis sä ne dea sfintia liii iganca
pentru tiganca cum iaste obiceiul, iar sfintia lui au socotit cd au
avut nivte capete de bivoli la noi, anume douà bivolite mari si
dout gonitoare i doi mAnzati i douà vitRale, deci au socotit
sfintia lui de au ldsat acevti bivolavi pentru tiganc6, deci i noi
n'am evit din cuvântul sfintii lui ci am pretuit tiganca derept
20 de galbeni vi am pretuit i bivolii ce au ajuns acei bani, nici
au ajuns mai mult nici mai putin, i ne-am tocmit de a noastrà
build voie Med de nici o silà &à fie pliitità tiganca cu acevti bivoli.
S5. fie tiganca movie sfintei episcopii i bivolii ai sfintei mànAstiri
Cozia de movie. i la tocmeala noastra" fost-au jupan Spahiul
càminar ot vel ocn6 i Stroici postelnic ot Otetelevti.
7152 (1644) Iulie 27.
(L. P.) tefan ermonah, egumen ot Cozia, impreuna cu
tot shlorul.
Doc. original, hârtie, pecete in tu§ negru.
31.
1645 Aprilie 4, Tdrgovifte.
Matei Basarab, Domnul Ttirii-Romdnefti, volnicefte pe pàrin-
tele Neofit, egumenul rn-rii Menedicul ca intoarcd o sutei de
vedre de yin pritoc dela peirintele Climen egumenul rn-rii Vaideei,
ce au dat pentru un tigan, pentrucet acel ligan nu i-au fost cu pace
egumenului Neofit ci l-au luat Eremia Dabija Moldoveanul, al
cui a lost tiganul.
Milostieiu bojieiu lo Matei Basarab Voevoda i gospodini davat

gospodstvo mi sie povelenie gospodstva mi, pàrintelui egumenului
Neofit dela sfânta mdastire Menedicul hram sventi .Necolae ca
s'à fie volnic cu aceastà carte a domnii meale 5 i cu sluga domnii
meale na ime (loc liber) de s'a-vi Intoarc6 100 de vedre de via
pritoc dela egumen(ul) Climen(t) dela m5dastirea Vaideei, hram
sventi Necolae, pentrucà au fost cumpàrat igumenul Neofit un
15*
www.dacoromanica.ro
228 D 0 CU ME NTE
tigan anume Vasilie dela egumenul Clima (sic) derept aceaste

vedre de vin pritoc ce scrie mai sus, iar acum nu i-au fost tiganul
cu pace lu(i) Neofit egumenul, ci 1-au luat Irimie Dabija Moldo-
veanul al cui au fost. Deci au (venit) (loc rupt) egumenul Neofit
aici naintea domniei meale la Divan de s'au parit de fat5 cu egu-
menul Clima ce au rknas de leage si de judecat6 denaintea dom-
niei meale din Divan. Derept aceia am dat domnia mea egumenului
Neofit ca st fie volnic cu aceastà carte a domniei meale si CU
sluga domniei meale ce scrie mai sus, de sà" ia 1.00 de vedre de
vin pritoc dela egumenul Clima acest yin ce scrie mai sus si de
nimenile oprealã ssa n'aibg.
Inaco da nest po reci gospodstvo mi. Pis ot Treigovifte.
7153 (1645) Aprilie 4.
Doc. original, hartie roasa la ambele capete de carii monograma 0
pecetea dom neascá in rop.
32.
1645 Aprilie 25.
Zapisul postelnicului Balaci prin care face schimb de figani
cu paharnicul Negoitii feciorul lui Preda postelnic.
Adec6 eu aallaci postelnic scris-am si mgrturisesc cu acesta
al meu zapis ca s'a fie de mare credinta la mâna lu(i) Negoità
paharnic sin (feciorul) lui Preda postelnic cum s'à stie cà mi-au
fost dator o tiganca anume Stanca cu o fata, iar Negoità paharnic
mi-au dat pre Rada tiganca. i când am facut aceastà tocmealá
fost-au màrturie SArbul si Costandin ot Totivan (Tutovani ?) si.
popa Mosu ot tam, Badea ot tam §i. 1.4adat of tam si Coman.
pentru credinta pus-am si pecetea.
7153 (1645) Aprilie 25.
(Urmeaz6 o iscalitura' indescifrabild lângà o amprentà digitald).
Doc. original, hartie.
33.
1645 August 7, Bucurefti.
Zapisul lui popa .Yerban ot Dreigoefti pe Mostifte judetul I1f09,
impreunei cu feciorii lui prin care se rciscumpard de rumeinie dela
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 229
m-rea Znagovul, dad nige (igani in locul lor, afara de mofie pe

care n'au voie a o rdscumpdra.
Adecd eu popa erban ot Dragoesti pe Mosteste ot sudstoo
Ilfov, impreund cu feciorii mei Dima si Sava si Oprea scriem
acesta al nostru zapis ca sd fie de mare credintd la sfânta ma-
ndstire Snagovul, hram Vcivedenie Bogorodite i ottu egumen Ignatie
ca sd sd stie cum am fost rumâni mdndstirii din Dragoesti de
mosie. Deci când au fost acum in zilele domnului nostru Io Ma-
tei Vodd, iar noi am cdzut la tot sdborul mdndstirii ca sa ne slo-
bozeascd, sd ne rdscumpdrdm de rumânie. Derept aceia Orin-
tele egumenul si toti cdlugdrii intr'alt chip nu ne-au putut slobozi,
cd n'au voie a cumpdrarea mosia mdndstirii, nurnai ce-am cdutat
de am cumpdrat tigani de am dat in mdnästire, capete pentru capete.
Insd am dat o tigancd anume Anca cu feciorul ei Ion care i-am
cumpdrat dela Andrei Grec(ul) ot Brosteani ot Iolomita za ughi
55 si altà tigancd anume Nana care o am cumpdrat dela Andreica
din Horez pre Hamrade ot Gorj, derept 27 de galbeni si asa ne-am
rdscumpdrat dela mdndstire, insd numai capetele si feciorii ce
ne va da Dumnezeu, lard de mosie. Ca sd poatd fi mdndstirii,
acesti tigani ce scriu mai sus de movie si intdrire si noi Inca sd
fim niste oameni in pace si slobozi de rumânie cu feciorii cu tot
in veac.
Aceasta am soli&
Pis Dumitru logordt u Bucuresti.
7153 (1645) August 7.
Eu popa erban i sinit ego Diman,
Sava i Oprea
Eu popa Vladul
Ianache feciorul lu(i) AngheI de (din) Bucuresti
Eu popa Bratu
(Eu) popa Bran
teful postelnic, Radul logofat ot Tigdnesti
Damaschin logofdt, mdrturie.
Doc. original, hârtie. Int Ara cu pecetea manAstirii si iscalitura eclesiar-
hului; de asemenea cu trei peceti inelare boieresti, precum si mai multe
isalituri.
Pe verso : 6 Zapisul rumânilor din DrAgoesti ce s'au ràscumpárat ei sin-
guri dela mantistire si au dat tigani si asa s'au slobozit ei ..
www.dacoromanica.ro
230 D OCUMENTE
34.
1646 August 21.
Cartea lui Ignatie adziepiscopul Rdmnicului §i a toatei Me-
hadia, prin care face schimb de tigani cu Iordache vornicul.
Ignatie, milostiiu bojiiu arhiepiscop Ranicescdi i vseia Mehedia.

Scris-am episcopia mea, cartea episcopiei meale, ca s'a fie
de mare credintà la mans. dumnealui Iordache dvornicul cum
s5. sä §tie a au fost fugit un tigan al sfintei episcopii, anume
loan la dumnealui, dupa aceia noi neputându-I aduce si prinde
tocrnitu-ne-am cu dumnealui de ne-au dat pentru dânsul o ti-
gancà anume Stanca §i o am dat dup5. tiganul Moni ca s'a fie
cap pentru cap si ohabnica sfintei episcopii in veac.
Drept aceia pentru credintà am dat cartea noastrá
7154 (1646) August 21.
Smereni arhiepiscop Ignatie
Doc. original, hartie. Scris frumos iscalitura arhiepiscopului interesantá.
(Acad. Rom., doe. XC/48)
35.
1647 Julie 20.
Zapisul lui Lupu feciorul Neculii dela Catlin prin care vinde
lui Ghiorma mare Ban al Craiovei, o fatei de tigan de zece ani.
Adea eu Lupul fe(cio)rul Neculii ot Chtun scris-am zapisul

nostru sil fie de mare credin0 la mâna jupan(ului) Ghiormei
()el Ban Cralevschi cum &à se §tie cá i-am vandut o fatà de tigan
de 10 ani anume (loc liber) fata Todorii tiganca, derept ughi 14
§i o am vandut eu de a mea bunà voie Si cu stirea fratâne-meu
Ghinii §i cu §tirea tuturor fratilor mei §i a toatà rudenia mea
ca sà-i fie mo§ie ohabnic5 dumnealui §i coconilor in veci. i and
o am vândut fost-au multi boiari màrturie: pArintele popa Stan-
ciul clisiarh dela beserica domneascg ot Craiova §i popa Lupul
§i lane diaconul §i jupAnul Chiritä §i Parra cAmdras ot Upreni
§i Dima arma§ul ot Mierea §i jupan arma§ ot Cdpreni §i Hamzucul
postelnic ot Sine§ti §i Oancea ceausul ot Craiova §i multi boiari
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 231
care §'or pune iscàliturile mai jos §i pentru credinta pus-am §i

pecetea mea.
7155 (1647) Iu lie 20.
Eu popa Stanciul
Eu popa Lupul
Eu jupan arma§ul
Eu Dima arma§ ot Mierea, mArturie
Oancea ceau§, en Pan peh(arnic)
(urmeazA §i alte iscalituri)
Harnzucul ot Iazuri.
Doc. original, hartie. Intdrit cu iscAliturile de mai sus si dour& peceti
inelare.
(Acad. Rom., doe. VI/55)
36.
1648 lanuarie 9.
Matei Basarab scuteste pe top; (iganii ceiti vor veni din Tara
Moldovii si din Tara Turceascei ci vor fi lath de steipdn si se vor
lipi langd sf. meindstire dela Mdcsineni, sei fie in pace de cdtre toli
globnicii domnesti si de ceitre toti boierii din (arei.
Milostieiu bojieiu Matei Basarab Voievoda i gospodini davat

gospodstvo mi sie poveleanie gospodstva mi, tuturor tiganilor câi
vor veni din Tara TurceascA §i Moldovii §i vor fi Med de stäpAn
§i sà vor lipi lAngá sfAnta mAna'stire a domniei meale dela Macsi-
neani, ca sA fie in pace de care toti boiari de aici din tarA §i de
.
care toti globnicii domniPi meale §i de care globnicii boiere§ti,

de catre nirnenea nici un val, ci s5. aibà bund pace de care tot
omul, numai sa aibd a asculta de pàrintele egumenul, de toate
lucrurile deci, de va da imvatäturd, iar de alti oameni sa aibd
bunA pace de &are tot ornul, cA cine sA va ispiti a-i invalui acela
om va avea mare certare de ca.tre domnia mea.
I. ispravnic sam reci gospodstvo mi.
7156 (1648) Ianuarie 9.
Doc. Original, hartie, rupt i lipsa in cdteva locuri.
Peste monogramd se and' iscalitura originald a domnitorului: Io Matei
Voievod.
(Acad. Rom., doc. CXXVI 203)
www.dacoromanica.ro
232 DOCUMENTE
37.
1648 lanuarie 20.
Zapisul jupdnesii Tudosii impreunei cu fiii ei, prin care da-
ruefte meineistirii Caldaru.5.ani, o figancei.
Adecd eu jupaneasa Tudosii 0 cu fiu-meu Tudor postelnicul
0 cu fie-mea Ioana, scris-am acesta al nostru zapis ca sà fie de
mare credintä la sfânta màddstire ot alddru§ani care este hra-
mul sfântului mucenic Dimitrie, cum sa" sd §tie &à am avut ni0e
tigance la sfânta mgnàstire, anume Safta tiganca cu fetele ei,
care tigancd o fost dat jupaneasa Tudosii sora Doamnei Mar-
ghiti când o au cununat.
Deci intr'aceia &Au-le-am la sfânta ingnástire ot aldAru-
sani, deci dintr'aceste tigance care scrie mai sus dat-am o tiganc6
anume Stana fata Saftei tigancei ca s6 ne fie de pomand nouil
0 pàrintilor no0ri in veci, iar celelalte noi ni le-am luat §i cand
am dgruit aceastà tiganc6 la sfânta mbingstire tâmplatu-s'au
boieri màrturii, anume: Iordache vornicul ot Cozlici 0 jupanul
Tudor ot Thr§or 0 s'au intAmplat atunci când o am dat aceastai
tiganc6 de au fost Varlaam egumenul in sfânta mänilstire §i
pentru credintà pus-am 0 pecetile ca s'à s5. creazà.
Pis Ianache postelnic u Ber1e 0i
7156 (1648) Ghenarie 20.
Doc. original, hArtie. IntArit cu pecetile §i iscdliturile urmdtorilor :
Tudor postelnic, Varlaam igumenul, lordache vornicul, Tudor of Tdrsor,
Borcea logofdt.
(Acad. Rom., doc. X XI/273)
38.
1648 Aprilie 22.
Cartea lui Matei Basarab prin care dei in stapeinirea Predei
feciorul Stoiciii f i jupdnesei sale Tudorei din Uefti pe un rumdn
Neagoe cu toata mofia lui fi un seila$ de figani.
Milostieiu bojieiu Io Matei Basarab Voevoda i gospodini davat
gospodstvo mi sie poveleanie gospodstva-mi, Predai feciorul Stoical,
0 jupâneasei lui Tudorii fata lu(i) Dumitru de Ue§ti 0 a jupanesei
Caplei nepoata Stanciului ca sà-i fie ei un rumân pre nume Nea-
goe cu toti feciorii lui de sat de Ue0i §i cu mo0a lui cata va avea
toatà partea lui de preste tot hotarul cu tot venitul 0 cu dealnita
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 233
lui de In sat §i un sdla§ de tigani pre nume Stoica tiganul cu li-

ganca lui anume Rada §i cu toli feciorii lor ; pentrucd ace§ti
rumâni cu ocina lui de sat de Ue§ti §i cu dealnita lui §i acest
ssala§ de tigani ce scrie mai sus datu-i-au Dumitru §i cu jupd-
neasa lui Caplea §i Stanciul cumnatul lui Dumitru zestre fie-sa
Tudorei §i ginere-gu la nunta lor, càci, cg alte zestre n'au avut
sa-i dea, nici dobitoace, nici haine, nici n.mic ftirà de numai
acest ruman cu feciorii lui §i cu dealnita lui de (din) sat si
cu toatà partea lui cum aerie mai sus §i acest sala§ de tigani
ce scrie mai sus §i cu zapis cu màrturii, pre nume Dumitra§co
comis care i-au cununat §i Preda feciorul comisului Bratului
§i i-au tinut trei ai (ani) pre sama lor, iar &and au fost acum ei
n'au vrut sà-i dea ci s'au ràdicat cu pled de au venit naintea dom-
niei meale de s'au pirit de fao cu ginere-gu §i cu fie-sa Tudora
si asa 'Aria §i zicea naintea domnii meale cum nu i-au dat zestre
acest ruman cu mo§ia lui §i cu feciorii lui §i acest sAla§ de tigani
ce scrie mai sus.
Intr'aceia domnia mea am cAutat §i am judecat pre dirept
§i pre leage §i am dat domnia mea lu(i) Dumitru §i jupânesei lui
§i cumnatu-s6u Stanciului leage Orli doi boiari pre edva§e domne§ti
care au fost la tocmealà, pre nume: Dumitru comis feciorul Mitrei
pitar §i Preda arma§ feciorul Bratului comis de Oe§ti ca sd jure
Dumitru §i cumnatu-s'au Stanciul cu ace§ti doi boiari cum nu
i-au dat zeastre ace§ti rumâni §i tigani ce scriu mai sus si cum
iaste zapis derept eel mincinos. Deci când au fost la zi §i la soroc
ei n'au putut jura, ci au eairnas de leage §i de judecat5 denaintea
domnii meale de in Divan §i am dat domnia mea Predei §i muerii
lui ca s6 fie volnic cu aceastA carte a domniei meale §i cu sluga
domniei meale po ime (loc liber) sà-§i ia rumânul §i tiganii care
scriu mai sus sà-i ducà la casa lor sal le fie rum'ani §i cu toat6 par-
tea lor de movie si tiganii In veac stAtatori, cd am v6zut domnia
mea am'andou5. rdvasele §i cartea jur6toriului la maim Predei
§i a jupânesei lui Tudorei.
Inaco da neast po reci gospodstvo mi i ispramic sam reci gos-
podstvo mi.
7156 (1648) Aprilie 22.
Doc. original, hartie, pecete mare in tus rosu. Peste monogramd se afld
isedlitura domnului.
(Acad. Rom., doc. XCVI/31)
www.dacoromanica.ro
234 DOCUMENTE
39.
1648 Julie 27.
Cartea lui Paisie patriarhul lerusalimului i a toatd Palestina,
prin care dei voie lui Varlaam egumenul rn-rii Calddrufani sd std-
pdneascd nige tigani ce au lost dati rn-rii de jupdneasa Tudora
cillugdrira.
Paisie cu mila lui Dumnezeu patriarh al sfintei cetati Ierusa-
limului si a tot Palestinului.
Intamplandu-se umerenia noastrà a venire la sfânta mblnästire
la Cdlddrusani venit-au inaintea umereniei noastre egumenul
Varlaam dela acea sfântà mànástire dela Càldárusani cu un zapis
al jupdneasei Todorei care jupaneasa s'au calugàrit la acea sfântà
milna'stire, aratând egumenul Varlaam acel zapis al jupdnesei
Todorei naintea umereniei noastre pentru niste tigani ce au fost
inchinati si dati la sfânta msdn'astire pada au fost vie ea, cu voia
ei, deci umerenia noastrà va'z'and zapisul ei si màrturisind egu-
menul Varlaam cu tot sdborul lui dela mdndstire cum ca.' acei
tigani i-au dat si i-au inchinat la sfânta màngstire la moartea ei.
Deci väzand umerenia noastrà zapisul ei si marturisind si egu-
menul intr'acea potriv5 am dat cartea umereniei noastre egume-
nului Varlaam ca sä tie pre acei tigani ce sunt mai sus scrisi, sà-i
tie la sfanta m6n6stire cu pace cum i-au dat acea jupâneasä, iar
alt nimenilea treabil sA n'aibg cu acei tigani, iar cine va vrea sa"
strice zapisul acei jupAnease care i-au inchinat si cartea umere-
niei noastre, acela om sa" fie blestemat si afurisit de 318 oteti
ije vti Nikei, asijderea si de umerenia noastrà afurisit si proclet,
lush" de va fi zapisul acei jupanease asa Msat la moartea ei cum
scrie mai sus, sd fie cum am scris mai sus, acei oameni care am
scris mai sus, supt acea legàturá si supt acel blestem.
Iar pacea si darul si blagoslovenia umereniei noastre s4 fie
pre crestinii cei adeviirati, Amin.
7156 (1648) Iu lie 27.
Doc. original, hArtie, MU' Irit cu iscalitura greceasca a patriarhului.
(Acad. Rom., doc. XXI/272)
40.
1650 Martie 12.
Zapisul Nastasiei jupdneasa Udrei lui Vasilie, prin care lath
lui Vasilie Udrea pe Jacob tiganul cu un copil al salt, spre a-1 ()bide
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 236
fi a-i pleiti datoria ce are cätre doi turci 0 i a-i face 300 de liturghii
fi 8 sdracuste.
Eu Nastasia, jupttneasa Udrei lui Vasilie, scriu i màrturisesc
cu acest zapis al meu cum eu am 16sat cu limbd de moarte la dat
sufletului meu, lui Vasilie Udrei pe Iacob tiganul i cuconii lui
sa* aibà a-1 vinde eine sä va gàsi cu bani gata sà-mi plàteasc6 da-
toria ce sunt datoare eu a (c6tre) doi turci i sà-mi 1 ac5. 300 de
liturghii si 8 s'aräcuste i altul nimenea din fratii nostri s4 n'aibd
a s'à amesteca intru ne(mi)cà naintea cestui zapis al meu, iara
cine sà va amesteca hie proclet i triclet i neiertat de Dumnezeu
0 de 318 de Oteti si de 12 Apostoli si de mine pkatoasa.
Aceasta am màrturisit naintea duhovnicului meu popa Petre.
7158 (1650) Martie 12.
(L. P.) (L. P.)
Doc. original, kartie, 111U-wit cu dou'd peceti inelare In negru.
Pe verso : S'au scris la condicAl,
(Acad. Rom., doc. XLI X/17)
41.
1650 August 16.
Zapisul lui Ivan tiganul prin care se bagei a fi rob tigan párin-
telui Serafiin episcopul Buzeiului.
Adecd Ivan tiganul scris-am zapisul meu la mâna pàrintelui
episcop Serafim ot Buz6u cum cii. m'am inchinat tigan sfintei epis-
copii, cum cä am luat o tigancà a (e)piscupiei, fata lui Ignat, deci
sä fiu rob sfintei episcopii in veaci. Si sunt chezasi pre mine Oprea
si Ignat i Costea i Marin si pentru credintgi ne-am pus si degetele
peceti.
7158 (1650) August 16.
X Oprea x Ignat x Costea x Marin x Ivan
Pe verso : s Pentruc6 s'au robit la opiscopie un sMas de tigani ..
42.
1651 Iunie 28.
Zapisul lui Sava cel mare din Meireicineni fi al feciorilor sill
Radul ci Avram prin care fac schimb de tigani cu pärintele Serafim
episcopul Buzdului.
www.dacoromanica.ro
236 DOCUMENTE
Adeca eu Sava cel mare de Maracineani cu feciorii miei anurne

Radul si Avram ce scriem si marturisim cu zapisul nostru de mare
credinta la mana parintelui episcopul chir Serafim dela Buzau,
cum sä sd stie c'au fost luat un tigan al nostru anume Gago pre
o fata a Oprei tiganu a episcopiei dela Buzau, anume, fata Scrana.
Deci cat au locuit tiganul nostru cu tiganca episcopiei facut-au
un copil i o copila. Dracii tiganca i s'au intamplat de au murit
ci schimbul parintelui nu I-am fost dat la episcopie, fiind Inca
tocma din zilele parintelui episcopul 8tefan, iar cand au fost
acum parintele episcopul Serafim si-au luat copila cea din tiganca
episcopiei, care iaste din fata Oprei tiganul, i ne-a apucat de
i-am platit schimbul carele au fost sa-i dam pentru fata Oprei,
care scrie mai sus.
Si ne-au mai intors parintele episcopul Serafim bani ughi 4 ;
insa numele tigancei care o dam schimb o cheama Ioana fata lui
Gontea tiganul.
8i cand ne-am tocmit cu parintele fost-au la tocmeala noastra:
Iordache vornicul i Popescul capitan i Lupsa iuzbasa i ceausul
Mircan ot Maracineani i Stanciu culcer feciorul lui Marsevit si
popa Mihai si Vreames vataful.
7159 (1651) Iunie 28.
(L. P.) Sava, (L. P.) Iordache vornicul, (L. P.) Lupsa iuzbasa,
(L. P.) Mircan ceaus.
Doc. original, "'Artie, intdrit cu peceti inelare §i
43.
1651 1Voemyrie 8.
Zapisul lui Cdrstea speitarul de Medeiqti i al sofiei sale Neacp,
prirz care fac schimb de tigani cu pärintele Serafim, episcopul Bu-
zeiului.
Adeca eu Carstea, spatar de MaIaesti, cu sotia mea anume

Neacsa scriem i marturisim cu zapisul nostru de mare credinta
la mana parintelui episcopului chir Serafim dela Buzau, pentru
c'au fost luat un tigan al nostru anume Costandin pre o tiganca
a (e)piscopiei dela Buzau, Inca in zilele parintelui episcopului
chir Stefan, iar cand au fost acmu in zilele parintelui lu(i) Serafim,
eu am venit cu carte domneasca sá iau tiganul sàu sa-mi dea
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 237
schimb. Deci neindurându-se pArintele sA spargd salasul datu-mi-au

pentru Costandin tigan i pentru un copil al lui mic de OVA, anume
alt tigan, anume CrAciun din tigAnia episcopiei, fecior Mirce(i)
tiganul i mi-au dat bani gata ughi 13 si un cal. Deci, intr'aceia
dacA ne-am tocmit noi de bunA voie i mi-au dat pArintele schimb
si banii ce scriu mai sus si un cal, fAcutu-i-am i noi zapisul nostru
la mAna sfintiei lui, ca sA aibA a tinea de mosie pre Costandin
tiganul si pre copilul lui ce scrie mai sus, de nimenea val sau bAn-
tuiala" episcopia pentru Costandin sau pentru copilul lui BA n'aibA,
pentruch ne-am tocmit noi cu pArintele de bunA voia noastrA.
i la tocmeala noastrA fost-au impreura cumnatu-mieu Caraton
adAlmAsar i mArturie i diacii mArturie, Gherghe spAtar i Moise
spAtar i Popescul spAtar i Grigorie iuzbasa i popa Mihai dela
episcopie i fiu-sAu Mihai, cAlugArii dela episcopie, Serghie eclesiarh
si Ghelasie dichiu i Nicolae diacon igumenul dela Aluni i alfii.
I napisah Mihail Rasodir
7160 (1651) Noemvrie 8.
(urmeazd trei arnprente digitale in dreptul cArora se gAseste
insemnat cAte un nume).
Doc. original, hârtie, o parte din doe. dela cuvintele ca sä aibA a
tinea de mosie * in jos, si cuvintele subliniate mai sus, sunt scrise cu cer-
nealà ruginie.
44.
1652 Julie 17.
Zapisul lui Ciulin, vdtalul de tigani domnefti, prin care da
peirintelui Serafim, episcopul Buzdului, nifte rigani in schimbul
altor rigani, dupd cum au fost inviiptura Doamnei Ilinei.
AdecA eu Ciulin vAtaful, care sunt vAtaf de tigani domnesti,
scriu si mArturisesc cu acesta zapis al mieu ca sA fie de mare cre-
dintA la mAna pArintelui episcopului chir Serafim ot BuzAu, cum
sA sg. stie.cA au luat Oprea figanul al sfintei episcopii o tigancA din
tigAnia domneascA anume Musa, fata Stelei tiganul, de o au dat
dupà fiu-sau Oprea, iar eu Ciulin, vAtaful am luat altd tigancA
dela pArintele episcopul, anume Ioana, schimb pentru schimb,
cum au fost lnvAcatura Doamnei Ilinei.
Deci (de) acum Inainte s aibA pace pArintele episcopul de
care toti tiganii care vor fi vAtasi de tiganii domnesfi. i mArturie
www.dacoromanica.ro
238 D OCUMENTE
fost-au Popescul capitan i Gheorghe spatar i popa Mihai §i

Tarasie i eromonahul Mihail eclesiarh i popa Serghie si din
tigani, Ignat tiganul i Lupul tiganul si Slav tiganul.
pentru credintA mi-am (pus) pecetea.
7160 (1652) Julie 17.
(L. P.) Ciulin vataf
x Dumitru vataf
(L. P.) Prodan cupet
Doc. original, }Artie, dintre cei trei iscäliti singur Dumitru vdtaful pune
degetul, ceilalti, peceti in negru, frumoase.
45.
1652 lulie 18.
Zapisul lui Creiciun arnza.yul, prin care marturiseyte di a primit
banii ce-i cllicluse pentru un (igan lui Stamatie paharnicul.
Scris-am eu Craciun acesta al meu zapis ca sa fie de mare
credintd la mana lu(i) Stamatie paharnic, cum sa sa stie ea' mi-au
vandut Stamatie paharnic doi igani, anume Preda i Patru
o liganca anume Mara. Deci cand am trimes la acesti tigani la
Stamatie paharnicul sà mi-i dea, iar Stamatie paharnicul mi-au
dat numai un tigan anume Preda i iganca Mara, iar pentru
Patru tiganul n'au avut s. mi-I dea ce mi-au dat banii indardt,
caci am fost dat pre Patru tiganul. i cand mi-au dat banii, zapisul
lu(i) Patru nu i 1-am dat ea' 1-am fost perdut i i-am facut acest
zapis la mana lui Stamatie paharnic, cum de va afla acel zapis
vreodata ce scrie pre Patru tiganul sa nu sa creaza, ci sa fie min-
cinos sa sd sparga.
5i marturie Stanciul paharnic, Bengi comis i Gherghina stol-
nicul i Preda paharnic i pentru credinta mi-am pus pecetea ca
sa sa creaza.
7160 (1652) Iulie 18.
(L. P.) Eu Craciun armas
Stanciul paharnic, Preda paharnic ot Urdari, Oancea
paharnic ot Costereni, Jane postelnic ot Dranic,
Negoita paharnic ot Buciumeani. Gherghina stol-
nicul ot itia, Crastian paharnic ot Caldurusani.
Doc. original, hârtie. Intärit cu o pecete inelard in tu§ negru §i 8 iscAlituri.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 239
46.
1653 Ianuarie 8.
Zapisul Doamnei Elina prin care aratei cci a primit o figancci
in schimbul alteia ce se meiritase cu un tigan al petrintelui Serafim
episcopul Buthului.
Io gospokla Elina, zapisul dornniei meale, la m'ana parintelui
episcopului Serafim ot Buzau cum sa sa vtie ca au avut domnia
mea o tiganca a domniei meale anume Muva tiganca dupre un
tigan al parintelui episcopul, anume dupa feciorul Oprei tiganul.
Deci s'au plait parintele de domnia mea de mi-au dat pentru
Muva tiganca pre (loc liber) tiganca.
Deci domnia mea am dat zapisul domniei meale la Juana
parintelui episcopului vi parintele Inca au dat zapis la 'liana dom-
niei meale.
Ca sa sa creaza aceasta scriu domnia mea.
7161 (1653) Ghenarie 8.
(L. P.).
Doc. original, hârtie, pecete inelath in rqu, foarte slaba.
47.
1653 Februarie 18.
Zapisul lui Averchie, egumenul meincistirii Ciolanul, fi a lui
Gavril alugeirul, nepotul lui Ciolan, popa Jipa, Dragomir feciorul
diaconului, Mircan, Jipa Sorescul fi Dragomir feciorul lui Gavril
cellugärul, prin care fac schimb de tigani cu peirintele Serafim epis-
copul Buzeiului.
Adeca eu Averchie egumenul dela sfânta mandstire dela Cio-
lanul vi cu Gavril calugarul nepotul lu(i) Ciolan, impreuna cu
popa Jipa vi cu Dragomir feciorul diaconului vi Mircan vi Jipa
Sorescul vi Dragomir feciorul lu(i) Gavril calugarul nepotul lu(i)
Ciolan, scris-am acesta zapis al nostru ca sa fie de mare credinta
la maim parintelui, episcopului sfintia lui chir Serafim, dela sfanta
episcopie dela l3uzau, cum sa &à vtie cà am facut noi schimb cu
sfintia lui de am dat pre Stan tiganul sa. fie tigan de movie sfintei
episcopii, iar parintele episcopul ne-au dat pentru Stan tiganul
doua tigance anume Dobra vi cu fie-sa Stana.
www.dacoromanica.ro
240 DOCUMENTE
Iar pentru altà tigancg, iar a noastr5, care o au fost luat feciorul
lu(i) Marin tiganul, anume Stana, iar am Mcut schimb cu sfintia
lui, de ne-au dat nouà in locul Stanei tigàncii altà tiganca' anume
Floare, iar fata Dobrei tigancei, care iaste dupd Costea tiganul.
Si ne-au dat sfintia lui dupà schimb o vacd si un bou si ne-am
toc(mit) de a noastrà bun'd voie si cand ne-am tocmit si am Mcut
acesta zapis fost-au màrturie anume Nectarie igumenul dela
Bradul i ot Buzdu Popescul capitan i brat ego Melestean si Neagul
iuzbasti si alti multi boiari.
Pentru credintd ne-am pus pecetile si degetile si iscgliturile.
Pis az popa Gayril.
7161 (1653) Februarie 18.
Si din cdlug6rii sfintei episcopii anume Mihail eclesiarhul si
Ghelasie dichiul si eromonah Serghie si popa Tanasie si popa
Malahia si diacon Dosoteai (Dosoftei) si diacon Gavril si alti calu-
Ori Buzeani (dela Buzdu) si din curte-ne fecioru Manei vàtaful
anume Radul si Neagul si Oprea curteanul si Radul si Stan si
Apostol.
(L. P.) Popescul cApitan
(L. P.) Me lestean
(L. P.) Neagul iuzbasa
(L. P.) Dragomir set Gavril càlugàrul
Doc. original, hârtie groasa', patru peceti inelare in negru.
48.
1653 Decenwrie 4.
Zapisul Peitranei, jupeineasa Jipei spatarul, nepotul Jipei celui
biardn din Buzau, prin care dei episcopiei Buzeiului, nive ligani,
pe care ii leisase reiposatul so(ul ei, la moartea sa, ca sei se dea sf.
episcopii spre a se ingropa in sf. episcopie.
Adecä eu Pgtrana, jupaneasa Jipei spatariul, nepotul Jipei
celui batran din Buz 'du, scriu si mArturisesc cu zapis dela mana
mea, cum s'au intAmplat 1) când au vrut sà" moar6 solia mea
(sotul), Jipa spatariul, de au zis sd se ingroape in sfânta episcopie
si au dat partea lui din tigani, pre Stanciul feciorul Tinc6i tiganul
1) Acest cuvânt e scris gre§it in document.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 241
si cu doi feciori ai lui anume (loc liber) sti fie de movie ai sfintei
episcopii, in veaci pentru pomeana unde-i zac oasele.
De care lucru pentru rândul tigancei ce iaste dupa Stanciul
tiganul carele sa scrie mai sus, sa s. tie c iaste a popei lu(i)
Mihai, ci de va navte feate, macar ate, &á fie ale popei lu(i) Mihai,
iar de va navte dintransa vi din Stanciul, feciori parte barbateasca,
macar cati, ei sa fie toti ai sfintei episcopii, cum s'au scris mai
sus, ca sunt dati de pomeana sfintei episcopii de sotia mea Jipa'
spatariul, pentru sufletul dumnealui.
Si cand s'au facut acest zapis fost-au marturii boiari, pre
nume: Gherghe spatar i Moise spätar vi Popescul capitan
Borcea capitan i Todor iuzbar brat si popa Mihai i fiu-san
Mihai vi tot saborul sfintei episcopii.
Si acest zapis 1-am facut sà fie la mâna parintelui episcopul
Serafim din sfânta episcopie dela Buzau.
Ispisah az Mihail Rasodir
7162 (1653) Dechemvrie 4.
Doc, original, hârtie groasà.
(Acad. Rorn., doe. CXXVII/114)
49.
1654 lunie 14.
Cartea lui Stoian Vasile, pdrcitlabul Sucevei, prin care inteireste
mnästirii Neamtului stapeinire asupra unor tigani.
Stoian Vasilie, hatman i parcalab Sucevei.
Adeca a venit Vladica Sava vi cu toti calugarii dela mandstirea
ce iaste la Carel la Neamtti i i-au adus ale lor direase i urice
pre ai sai direpti. tigani ce le spun intr'acele zapise i urice de
movii vi de s'o pant anume Stratul i Cazacul i Maftei i Lupul
Si Ifrim i Luchian Si Vasilie si Tiron Si Larion si Bejan i Dumitru
vi Ion vi ig(umenul) Vasilie i Necolai, deci i noi vazand ale lor
direpte zapise i urice scriind pre acevti tigani, care sunt mai sus
deci i noi le-am facut acest zapis dela noi, ca sa le hie
lor intaritura, avijderea i voi ficiorii novtri i vatavi tiganevti si
.
giuzi tot ca sa-i lasati in Tace_pre acevti tigani cari spun intr'acest
zapis, intru nemic sa nu-i invaluiti, nici la lucru sa-i aduceti.
Aceasta scriu, intealt chip sa nu faceti.
Iasi. 7162 (1654) Iunie 14.
Doc. original, hârtie, pecetea cázutà.
(Arh. Stat., M-rea Secul, Pach. 1/7)
16
www.dacoromanica.ro
242 D OCUMENTE
50.
1654 Iulie 8.
Cartea lui Costandin ,erban Yodel, Domnul Teirii-Romdnefti,
prin care volniceqte pe Stamatie paharnicul ca sà-fi ia o tigancli
dela Gherghie vornicul din Sardeinefti.
Milostiiu bojieiu Io Costandin ,"erban Voevoda i gospodini davat
gospodstvo mi siiu poveleanie gospodstva iîii slug(i) gospodstva mi
Stamatie paharnic ca sà fie volnic cu aceastà carte a domnii meale
cu sluga dornnii meale po im (loc liber) de sa-si ia o tiganca
anume Maria dela Gherghie vornicul ot Sardanesti, care tiganca
au fost dupd un ligan al lu(i) Stamatie peharnic, iar Gher-
glue vornicul el au mers de au luat tiganca, de au spart salasul
avand ei pâr1i, galceavd pentru acea tiganca, deci sà fie volnic
sluga domniei meale s. meargA sá ia tiganca sa o dea tiganului,
ca domnia mea nu dau sh desparta sAlasul jar dupA ce vor sta de
lath' si sa." va afla cà iaste tiganca a lu(i) Gherghie vornicul i sa
va da tigancA pentru tiganca, cà domnia mea nu dau (voie) sa sa.
desparta salasul, ca nu s5. cade sa se desparta salasul. Iar de Du o
va da de voie, 55 o ia i fara voia lui i iar sa ia niste boi i alte
bucate dela Gherghie vornicul ce au luat dela Stamatie pehar-
nicul i sa ia dela Brailoi si dela *orghie si dela Caclaul si dela
a4ii tot ce vor fi luat dela Stamatie peharnic pentruca fiind Sta-
matie peharnic aici, ei i-au luat aceste bucate cu jaful. Ce sa-si
ii tot cum scrie mai sus dela tot omul, iar cui va parea strAmb
sä vie de NO.
I ispravnic sam reci gospodstvo mi.
71.62 (1654) Iulie 8.
(L. P.) Io Costandin Voevod
Doc. original, hartie. Inthrit cu pecetea inelarg §i iscalitura domneascrt.
51.
1654 Iulie 30.
Ceipitanul Preda Boloagei dS zapis lui Teodosie ieromonahul
mànästirii Strehaia, cci i-a veindut pe tiganul Ghera impreund cu
toatd familia lui.
Adeca eu capitanul Preda Boloaga scris-am acesta al meu
zapis ca sa fie de mare credinta la mana parintelui igumenului
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 243
Teodosie, cum sal sa stie ca i-am vandut pe acest tigan anurne

Ghera i cu tiganca lui anume Stana i cu copii cu tot, anume:
Sultana, Salifir (Zamfir ?), pentruca acest tigan carele iaste
mai sus scris el au fost de mosie mai denainte vreame al riposa-
tului Matei Basarab Voievod. Iar cand au fost acum in zilele
lui Constandin Serban Voievod, iar acest tigan carele iaste mai
sus scris, el au fost furat sase cai ; deci fiind noi parcilab aici
la Strehaia 1-am prins cu cai i 1-am dus sa-1 spanzure ca pre un
hot. Iar parintele egumenul care iaste mai sus scris, el s'au sculat
impreuna cu tot soborul, mici i mari carele sunt ai sfintei mang-
stiri, de au dat ughi 30, bani gata, in mana jupanului Predei
Boloaga de 1-a scos dela spanzuritori, ca sa' fie tigan de mosie
minastirii si de nimeni val si bantuiala sa aiba ; iar eine se va scula
cu vreo pira, s n'aibe nicio treaba la minastire, ci sii caute la mine.
5i cand am vandut pre acesti igani, fost-au la tocmeala noastra
anume: Radul capitan, Lupul ceausul i Gherghe parcalabu(1).
De aceasta am scris. Si am soils eu Tudor logofit.
7162 (1654) Iulie 30.
(L. P.) Preda c5pitan Boloaga
(Acad. Rom., ms. 500, p. 102-103)
52.
1654 August 31.
Cartea lui Costandin, fost mare postelnic, prin care porunce.ste
globnicilor seii, sei lase in pace pe tigeincile, ce le-a dat, dupa toc-
meala Radului mare comis.
Jupan Costandin, biv yel postelnic, scris-am carteanoastra voua
globnicilor nostri. Dau-va in stire pentru niste tigance ale noastre
ce sunt la episcopie din Buzau cii am avut tocmeala cu dumnealui
jupan Radul vel comis, de mi-au dat alte tigance ale dumnealui,
de au plait tigancele noastre. Si ne-am facut i zapis pre tocmea15,
des den vreame ce veld vedea aceasta carte a noastra sii aveti a
le dare Mina' pace, de nimic sa nu bantuit,i, ca eine va mai face val,
certare va avea de catre noi.
Aceasta scriu, intealt chip sa nu fie.
7192 (1654), August, 31.
Doc, original, hártie, pecete In cearà verde, neclark In josul cAreia se
afla Insemnat biv vel postelnic s.
(Acad. Rom., doc. CXXVIII/86)
le
www.dacoromanica.ro
244 DOCUMENTE
53.
1655 Ianuarie 9.
Constandin L'erban Voda, Domnul Tarii-Romanefti, porun-
cefte parintelui Mihai dela episcopia Buzeiului, ca sei dea lui An-
drei din TargoviVe, fetele tigancii lui ce a murit in tigania episco-
piei.
Milostieiu bojieiu Io Costandin ,5'erban Voevoda i gospodini

piset gospodstvo mi tie parinte popà Mihai dela sfanta episcopie
dela Buzau, care aceasta-ti fac in stire domnia mea ca. aici
inaintea domniei meale la Divan au avut pied Andrei ot Trago-
viste (Targoviste) cu parintele episcopul, de fata, pentru o tigancà
a lui care o au aflat acolo si acum o fac moarta, iar Andrei a spus
cum ca are fete. Deci iar cate (las) domnia mea cu numele lu(i)
Dumnezeu sa ai a marturisi cu dreptul cum veri (vei) sti cu su-
fletul tau la drept, de &à va afla vreo fata dintr'acea tigancd,
iar sa (de) nu &a va afla nimic si nu va fi a lui sa rabde, insa cum
veri adevdra cu sufletul tau aceasta-ti scriu domnia mea.
7163 (1655) Ghenarie 9.
Doc. original, hartie nu prea buna din care cauza cerneala s'a Intins
putin. Doc. e hitt-bit cu monograma si pecetea mare domneasca, in rosu.
(Acad. Rom., doc. CXXIV/1(i6)
54.
1655 Ianuarie 10.
Cartea mitropolitului Ignatie prin care poruncefte lui popa
Mihai din Buzau ca sa cerceteze pricina ce are Andrei cu Serafim
pentrn o tigandi.
Ignatiiu bojieiu milostieiu arhiepiscop vsoe zende Ungrovla-
hiscoe i proci.
Pace si bl agoslovenie trimita molitvei tale popa Mihai ot Buzau.
Alta ti se face stire ca aicea naintea mariei sale lu(i) Voda
avut-au Andrei Ora cu fratele Serafim pentru o tiganca. Deci
Voda au trimes la tine cum vei sti cu sufletul tau. Deci de vei
socoti pe direptate sti fii iertat si blagoslovit, iar de vei fatari
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 245
s'à fii supt blestemul milostivului Dumnezeu vi al smereniei

noastre.
Aceasta am scris.
7163 (1655) Ghenarie 10.
Vlàdica Ignatie
Doc. original, hârtie. Semntitura mitropolitului foarte interesantd.
(Acad. Rom., doe. CXXVI/88)
55.
1655 Ianuarie 26.
Zapisul lui popa Mihai dela episcopia Buthului prin care
face märturie pentru o figancd a sf. episcopii.
Eu popa Mihai dela episcopie dela Buzdu màrturisesc cu su-

fletul mieu pentru Ca lea tiganca cum iaste a sfintei episcopii
de movie, milà domneasa, dela cei domni de demult §i o am
pomenit aicea §i au murit aicea vi nici o galceav5 n'au avut pa"-
rintii Ora acum. Asa am märturisit §i care Andrei vi c5.tre Ne-
cula, asa màrturisesc §i inaintea judecàtii, iar de voiu màrturisi
cu strâmbul sä fie blestemul carele scrie in cartea mdriei sale §i
In cartea pàrintelui Vlàdicài, acel blestem sä fie asupra mea.
s'am scris eu cu mâna mea denaintea pàrintelui §i a tot sä-
borul de i-am pus màrturie §i au fost §i Popescul c'apitanul.
7163 (1655) Ghenarie 26.
(L. P.) Eu popa Mihai.
Doc. original, hârtie. Pecete inelard In negru având scris pe ea: popa 5
Mihai *.
56.
1655 Martie 30.
Cartea lui Costandin ,,S'erban Yodel, Domnul Tiirii-Rorndnefti,
prin care dei in steipanire lui Dumitra,sco splitarul ci Alexandru
postelnic, feciorii Ghiormei banului, mai multi tigani fogi ai Ra-
dului cupetul.
Milostieiu bojieiu lo Costandin Voevoda i gospodini davat

gospodstvo-mi sieiu povelenie gospodstvo mi bolearii gospodstvo mi
Dumitra§co spatar §i Alexandru postelnic, feciorii Ghiormei
www.dacoromanica.ro
246 DOCUMENTE
banul, ca sà fie volnici cu aceasta carte a domniei meale de a

tine pre Stana tiganca 0 pre fiu-sau Stanciul §i cu fata ei anume
Rada, care tigani au fost ai Radului cupetul. Deci dupa moartea
Radului cupetul, iar raposatul Matei Vodd fost-au luat pre Stana,
domneascA, 0 au miluit pre boiarinul domniei meale Ghiorma
banul, iar pre flu-sail Stanciul 1-au fost cumparat pre bani cu
zapis dela mana lor 0 tot i-au tinut pre ace0i(a) cu buna pace
pana acum, iar cand au fost acum, iar Mu§at aprod i cu fata
Radului cupetul §i au venit de s'au pirit de fata cu Dumitra§co
spätar i Alexandru postelnic pentru ace0i tigani ce scrie mai
sus, zicand Musat aprod cä tine ace0i tigani in sila i fara de
nici o treaba, iar Dumitra§co spatar i Alexandru postelnic ei au
scos i cartea lui Matei Voda care au fost miluit pre Ghiorma
banul t i cu aceasta tigancil ce scrie mai sus, iar pre fiu-sau
Stanciul ei I-au fost cumparat cu bani cum am vazut domnia mea
si zapisul de cumparatoare i s'au citit in Divan.
Derept aceia domnia mea am judecat cu toti boiarii Divanului
0 am dat domnia mea lui Dumitra§co spa:tar i Alexandru pos-
telnic ca s tie pre ace0i tigani ce scriu mai sus cu buna pace,
iar pentru Rada tiganca fata Stanei tigancii, domnia mea am
judecat sa aiba a da Dumitra§co spatar §i Alexandru postelnic
lui Mu§at aprod, tigancà pentru tiganca." i si.1-0 tie ei ace0i ti-
gani ce scrie mai sus cu buna pace.
lnaco da nest po reci gospodstvo mi.
7163 (1655) Martie 30.
Doc. original, hârtie, pecete mare timbrata*, stricat6. Peste monograma
rosie iscAlitura domnului.
(Acad. Rom., doe. XGVI/35)
57.
1655 Aprilie 17.
Cartea lui Costandin Domnul Tarii-Romanqti, prin
care poruncefte parintelui Serafim arhiepiscopul Buzdului ca sci
dea lui Andrei ciilezrapl din Teirgoyive, fetele unei tigance ce fu-
gise dela el, de multei yrme §4, se aflaserd acum, acele fete, la sf.
episcopie.
Milostieiu bojieiu Io Costandin ,.erban Voevoda i gospodini

pifet gospodstvo mi cistneiffomu Ottu naFemu chir Serafinz arhie-
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 247
piscop Buzavschi zdravie, cake aceasta iti fac In stire domnia

mea ca aicea inaintea domniei meale la Divan venit-au Andrei
calarasul ot Targoviste de a spus pentru o tiganca ce si-au aflat
acolo la episcopie fugità de multà vreme. Deci acea tiganca au
murit si i-au rilmas featele ei si s'au adevarat cum iaste a lui
acea tiganca si v'ati fost Orli, si de fatii inaintea domniei meale
si sfintia ta acum nu vii sa o dai, pentru carele lucru sa cauti
deverirea (adeverirea) sfintia ta, niscare car ti sau zapis, pre
acea tiganca, de cumparatoare. Sfintia ta sa vii aicea la Divan
sa te intrebi cu dansul, iar de nu vei avea deresuri pre acea ti-
ganch intr'alt chip &à nu faci sfintia ta nici sa nu-1 mai porti
de val, ci sa-i dai featele carele vor fi ale acei tiganci. Sa nu
mai vie cu vre o jalba la domnia mea, ca te-au asteptat ca sa vii
sfintia ta acum sa. te intrebi de fa1,5. al doilea rand si n'ai venit.
Insä acea tiganca de va avea veri feate, veri feciori, in doted
sa-i imparta precum iaste leagea, nimica de val sal nu-1 mai porti.
Aceasta-t,i scriu domnia mea, Intr'alt chip sa nu faci.
I ispravnic sam red gospodstvo mi.
7163 (1655) Aprilie 17.
(L. P.) Io Costantin Voevoda.
Doc. original, hârtie. Peste monograma domneascil destul de simplà se aflä
isedlitura Voievodului, iar aliiturea, in rosu, pecetea inelara.
58.
1656 Aprilie 22.
Zapisul lui Oprea vataful fi al unor tigani ce-1 dau la matt pa-
rintelui Serafim, episcopul Buzaului, prin care iau in chezafie
pe Tudora tiganca ca nu va fugi cu Padure tiganul din tigania
sf. episcopii.
Adeca eu Oprea vataful si Costandin tiganul si Ion Arsul si

Stanciul al lu(i) Tinca tiganul si Ivan tiganul si Galin tiganul
si Pavel snci Gligorie tiganul si Lud tigan si Stan Bradeanul si
Jane ma Marco tiganul si Stan tigan scriem si marturisim cu
acesta zapis al nostru, cum &à sa stie ca am luat noi acesti tigani,
care suntem scrisi mai sus, in chezasie pre Tudora tiganca dela
parintele episcopul chir Serafim Buzavschi, cum nu va fugi cu
Padure tigan(ul) din tigania sfintei episcopii, nicairea, ci va sedea
www.dacoromanica.ro
248 DOCUMENTE
cu Padure tiganul in ligania sfintei episcopii, iar de va fugi un-

deva noi sa avem a o cauta 0 a o pldti cu ughi 100.
i pentru credinta ne-am pus toti degetele.
7164 (1656) Aprilie 22.
X Oprea Vataf X Costandin x Ion x Pavel
x Stanciul X Ivan X Cahn X Stan
x Lud X Stan X Jane
Doc, original, hdrtie.
59.
1656 Mai 7.
Zapisul lui Drdghici paharnicul prin care vinde o NO de figan
vdrului sdu, lui Stamatie paharnicul.
Adeca eu Draghici paharnicul scris-am zapisul meu la mana
varului Stamate paharnic cum ca am dat o fata de tigan anume
Stana tiganca §i o am dat de a mea buna voie, dere(p)t bani gata,
ughi 25, sa-i fie lui mo§ie ohabnica, lui si coconilor cati ii va da
Dumnezeu.
marturie, Patra§co postelnic ot Rovenari §i Radul postelnic
ot Corbe§ti §i Patru parcalabul ot Poiana 0 Oprea ot tam 0 Radul
Grecu ot tam §i. pentru credinta pus-am 0 peceta (sic) 0 isca-
litura mai jos.
X Draghici paharnic
7164 (1656) Mai 7.
Doc, original, hârtie. IntArit cu pecetea inelarà si iscalitura lui Drà-
ghici paharnicul.
Scrisul doc. e foarte rail, litere sarite si cuvinte foarte Incurcate.
GO.
1657 Mai 18.
Cartea lui Gheorghe Ghica Vodd prin care 'intarefte steipdnire
peste mai multi figani ( ornicului Vasile Avram Misdheinescu.
Adica domnia mea am dat §i am intarit boiariului nostru,
lui Vasile Avram Misahanescul vornic, feciorul lui Ion vistier,
§i feciorilor lui, Iona§co §i Costandin §i Marie, pre ai sal drepti
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 249
serbi tigani din ispisocul de danie si de miluire ce-au avut mosul

lor Ion vistier dela Ion Voda pre acesti serbi tigani si din direse
de intaritura dela Irimie Movila Vodil si dela Costandin Movila
Voda si dela Stefan Tomse Voda si dela Gaspar Vocia, pre anume
Vasile tiganul i cu femeia lui i cu feciorii lor i Isac cu femeia
lui i Cu feciorii lor i Ivasco cu femeia lui si cu feciorii lor Si
(loc titer) cu femeia lui i cu feciorii lor, toti feciorii lui Gugu-
ian tigan i Danciul cel britran.
Asijderea i Onità 9 i cu femeia lui Zamfira i cu feciorii lor pi
Stratina si Gheorghie i Postolache I Dumitru i Irimie cu femeia
lui i cu feciorii lor iTice si Simeon sin Cretului nepot lui Dum-
brava cu femeia lui i cu feciorii lor i Micul i Dumitru i Vascan
cu femeile lor i cu feciorii lor i Costantin feciorul lui Toader Bratu
cu femeile lor i cu feciorii lor i Rafia tiganca fata lui Bodin cu fe-
ciorii ei, pentru acesti mai sus scrisi tigani, casei boeriului nostru
mai sus numitului Vasilie Avram Misahanescul vornic sin Ion vis-
tier si feciorilor lui Ionasco si Costantin i Marie si dela domnia
mea i-am dat drepti serbi tigani si uric si intaritura cu tot venitul
nestramutati i neclatiti nici odangoara In veci. Si altul sà nu
sa amestece inaintea acestii carti a noastre.
Trad. româneascd depe ispisocul sArbesc dela Gheorghe Ghica Vodä
din väleat 7165 (1657) Mai 18, care nu se mai pastreazil. Are insemnat:
Acest suret l-am scris eu Simeon ClieFo uricar la vdleat 7249 (1741). Mai 28.
(Acad. Rom., doc. XGVI/36)
61.
1658 Mai 26 Iafi.
Cartea lui Gheorghe Ghica Vodà, Domnul Moldovii, prin care
porunceoe slugilor domnuti ca sci lase in pace pe cáfiQa igani ai
lui Racovitä Cehan marele logofeit.
Noi Gheorghie Ghica Voevoda bojiiu rnilostiiu gospodar zenile

Moldavscoi, scriem domnia mea la slugile noastre la aprozi pi
la slugi hatmanesti si la juzi i la vatasi tiganesti, clarnu-va stire
daca yeti vedea cartea domniei meale, iar voi sa lasati in pace
pre Gagul tiganul si pre frate-sau Fanachi i pe Costantin sna
Ursul i pe Ionasco caldararul i pe Ion de unde sà vor hrani
in tara domniei meale pentru cad sunt ggani derepti de movie
a boiarinului nostru a dumisale Racovita Cehan marele logofat
www.dacoromanica.ro
250 DOCUMENTE
si si-au arátat si clerese domnesti ce au avut mai de mult si s'au

aflat scrisi acei tigani ce mai sus scrie. Pentr'aceia nime intru
nemicd s'a" nu-i invàluiasa.
Toe pi§.em gospodstvo mi.
Sam gospodini velel.
Iasi, 7166 (1658) Mai 26.
(L. P.)
Doc. original, }Artie, pecete mare cu tu§ ro§u.
(Acad. Rom., doc. LXXXIX/154)
62.
1658 Julie 9 Ia.yi.
Zapisul fostului ceipitan Isac Miseiheinescul fi al femeii sale
Irina, prin care ddruesc un seamy de tigani lui Racovitei Cehan
mare logofdt qi jupdnesei sale Tofanei.
Adeca eu Isac Misillidnescul biv capitan si femeia mea Irina
scriem si milrturisim cu acest zapis al nostru cum noi de build
voia noastra de nime siliti nici asupriti, ci de hund voia noastrd,
am dat si-am dilruit un &alas de tigani, anume pre Micul feciorul
lui Avram nepotul Hetrii cu femeia sa cu Costanda si cu feciorii
lor.
Aceia i-am dat si i-am ddruit dumisale lui Racovit4 Cehan
marele logaat si jupanesei dumisale Tofanei si coconilor dumi-
sale, ca sa." le fie lor derepti tigani dela noi ddruiti si sà-si fac6
si derese domnesti pre dânsii.
i noi pentru credintà pusu-ne-am si pecetile ca sa" sa stie.
(L. P.) pecetea lui Isac.
(L. P.) pecetea lui Spiridon.
Iasi 7166 (1658) Iulie 9.
Doc, original, hartie, doull peceti cu tu§ negru.
(Acad. Rom., doc. LXXXI X/155)
63.
1659 Mai 4, Iafi.
Gheorghe Ghica Vodd, Domnul Moldovii, deiruefte lui Chiriac
Sturza mare ficnicer, nifte (igani.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 251
Io Gheorghie Ghica Voevoda bojiiu milostiiu gospodar zemli

Moldcwscoi, adeca domnia mea m'am milostivit de am dat si
am miluit pe boiarinul nostru credincios Chiriac Sturzea ma-
rele jicnicear cu acesti serbi tigani pre nume Simion fratele Ga-
nei judelui i cu femeia lui anume (loc liber) si cu toti feciorii
lor si pre tefan Borha i cu femeia lui (loc liber) i cu toti feciorii
lor, care au fost domnesti. Cu acestia I-am miluit pre dumnealui
boiarinul nostru ce scriem mai sus, ca sa-i fie dumisale derepti
serbi tigani i jupâneasei dumisale i cuconilor dumisale, si
alt nimea sä nu alba' a sa. amesteca preste cartea noastra. Iarasi
dupa a noastra viata pre eine Dumnezeu va aleage sa fie domn
intru a noastra Ora. a Moldovei sa n'aiba a strica a noastra danie
miluire, ce ca sà aib 5. a intari. Aceasta dam stire.
Sam gospodini, veleal.
Iasi, 7167 (1659) Mai 4.
Jo Gheorghie Ghica Voevoda
Doc. original, "'Artie. Pecetea cilzutd. Intarit cu iscalitura doinnului.
In josul doc. e insemnat: Constantin Surdul.
(Acad. Rom., doe. V/103)
64.
1659 Septenwrie 5, Tutora.
Gheorghe Ghica Voda, Domnul Moldovii, judecei intre Iura,sco
feciorul Anghelinii Isapoaie, cu Sefer aprodu, pentru un tigan.
Noi Gheorghie Ghica Voevoda bojiiu milostiiu gospodar zemli

Moldavscoi, cum s'au parit de NIA inaintea domnii meale Iurasco
feciorul Anghelinii Jusapoae, nepotul Cozmei lui Veardes, cu
Seferi ce-au fost aprod, pentru un tigan anume Ion feciorul lui
Moisai tiganul, zicand Seferi aprodul cum acel tigan Ion au fost
jumatate a lui de pre (indescifrabil) lui Ion, si Iurasco I-au vandut
slugii noastre, lui Poianh uricariuIui, si-a dat sama i Iurasco Ca
I-au vandut lui Poiana derept 12 ughi, de catava-i vreame, de
vreo 12 ani. Deci domnia mea i-am socotit daca I-a cumpdrat
Poiand pre acel tigan de a-rata vreame, am lasat sa ie Poiana
tiganul cum I-au cumparat, iard Iurasco sà intoarca. lui Seferi
aprodul jumatate de tigan, precum s'au vandut jiumiltate, i sa
www.dacoromanica.ro
262 DOCUMENTE
ia galbeni si de aceastà path srt nu mai parasc5. nici odaraoarà

in veaci.
Sam gospodini veleal.
Tutora, 7168 (1659) Sept. 5.
(L. P.).
Doc. original, hdrtie, intArit cu pecete mare in chinovar.
Pe verso se aflä cateva rânduri din acelasi document, dela inceput, dar
s'a renuntat la ele, textul fiind scris complet pe partea cealaltà.
(Acad. Rom., doe. IX/25)
65.
1660 Februarie 22, Bucarefti.
Gheorghe Ghica, Domnul prii-Romilnegi, intärege steipanirea
pärintelui Serafim episcopul Buzclului peste un tigan ce 1-au dà-
ruit sf. episcopii Jipa spatarul, nepotul Jipei cel &Rain din Bu-
zau, pentru care ligan a avut petrci episcopia cu Despina ci rudele
ei din Alicseni, ce au zis cä sunt rude Jipei spcitarul.
Milostieiu bojieia Jo Gheorghie Ghica Voevoda i gospodini davat
gospodstvo mi sie poveleanie gospodstva mi, sfintei si dumnezeestei
episcopii dela Buzdu si pa'rintelui chir Serafim episcopul, ca s6
fie sfintei episcopii un tigan anume Stanciul feciorul Tinedi ti-
ganul si cu toi feciorii lui cati va avea, pentrucä acest tigan au
fost al Jipei spátarul, nepotul Jipei cel Mtr An ot Buz 'au, de cum-
pdrdtoare dela Tudor ot Slávitesti, Inca mai denainte vreame,
iar apoi Jipa spatarul au dat §i au inchinat la moartea lui pre
acest tigan la sfanta episcopie pentru pomeanä i pentru sufletul
lui. i au dat la sfanta episcopie §i cartea lu(i) Mihai Voda, care-au
fost facut(a) de Jipa cel Mtran pre cumparatoarea acestui tigan
§i tot 1-au tinut sranta episcopie pre acest tigan cu bun'a pace,
iar &and au fost acurn in zilele domnii meale s'au radicat cu path
Despina §i cu rudele ei ot Alicseni, ziand_eum ca Bunt ei rud5
Jipei spoltaraLsi. wand ca s5 ia pre acest- ligan dela sfanta epi-
scopie. Deci au venit la Divan haintea domniei meale impreurià
cu pàrintele episcopul Serafim de s'au pirit de fat'a §i au ma'rtu-
risit in Divan boiarinul domniei meale Gherghie vel pitar §i multi
boiari, cum a au fost dat Jipa spatarul pre acest tigan la sfanta
episcopie §i cum n'are Despina_ cu..zudele eLtheio treaba. Intr'a-
ceia domnia mea am judecat pre dirept impreura cu to:4i boiarii
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 253
Divanului i n'am putut domnia mea calm pomeana mortului,

ca-i zac i oasele lui In sfânta episcopie. Derept aceia am dat
domnia mea sfintei episcopii ca sa tie pre acest tigan ce scrie mai
sus cu buna pace, sa-i fie statator cu toti feciorii lui in veac,
pentruca a ramas Despina 5 i cu rudele ei de leage si de judecata
denaintea domnii meale din Divan.
I ispravnic sam recoh gospodstvo mi.
Pis az Costea logofat u Bucuresti.
7168 (1660) Februarie 22.
Doc. original, hârtie, pecete timbratà.
(Acad. Rom., doc. CXXIV 138)
66.
1662 I unie 7.
Zapisul Pitnu lui postelnic din Breaza, prin care face schimb
de tigani cu parintele Ghenadie egunzenul rnäná.stirii Dobrw.
Adeca eu Pravul (Parvul) postelnic ot Breaza scris-am zapis(ul)

rnieu ca sd fie de mare credinta la maim parintelui egumenului
Ghenadie ot Dobrusa, cum sa sa stie cà mi-au fost luat un tigan
al mangstirii o tiganca a mea anume Neguita i cu fata ei anume
Anca, deci ne-am tocmit noi de buna voia noastra si mi-au dat
schimb pre Ghinea tiganul i mi-au dat i bani gata ughi 7 ; si
ca sa-si tie mangstirea tigancele cu buna pace si ca eu sà tiu ce-am
luat de la manastire. Deci sa fim tocmiti, manastirea de catre mine
si eu de care (catre) manastire.
Si cand am facut acest zapis i ne-(am) tocmit fost-au multi
boiari marturie, (a)nume: Albul postelnic i Radul i Stoica po-
stelnic i Dumitru croitoriul 01 Balaceni si pentru credinta pusu-
ne-am i pecetile.
7170 (1662) Iunie 7.
x Albul postelnic X Stoica postelnic x Radul
X Dumitru x Parvul
Doc, original hârtie, o pecete in tu§ negru §i patru arnprente digitale;
cinci
(Acad. Rom., doe. XC/67)
www.dacoromanica.ro
254 DOCUMENTE
67.
1662 Octonwrie 27.
Zapisul lui Paisie Vleidica, egumenul meineistirii Izvoranii, prin
care face schimb de rigani cu Serafim episcopul Buzeiului.
Adeca eu Paisie vladica, igumenul dela manastirea ce sa
chiama Izvoranii, scriu vi marturisesc cu aceasta al mieu zapis
ca sa fie de credinta la maim parintelui episcopul chir Serafim dela
Buzau, cum sa sà tie, ca au fost luat un tigan al episcopiei pre
o tiganca a manastirii Izvoranii, anume Buna, deci noi am facut
schimb cu sfintia lui, de mi-au dat altà tiganca pentru Buna,
anume Oprina sa fie manastirii de movie, iar Buna sà fie sfintei
episcopii statatoare de movie.
marturii fost-au jupan Gherghe biv ()el pitar §i popa Par-
tenie egumenul dela l3radul i popa Grigorie egumenul dela Banul
ei popa Rafail egumenul dela Ciolanul.
I ispisah az popa Gavriil vi pentru credinta pus-am isca-
litura.
7171. (1662) Octomvrie 27.
firmeazei cdteva iscälituri, grecefti apoi urmeitoarele: Gherghe
biv vel pitar §i Rafail egumen ot Ciolan.
Doc. original, hartie groasà, scris mare, foarte clar, cernealà neagra.
(Acad. Rom., doc. CXXVIII/109)
68.
1664 Mai 13.
Zapisul lui Paraschiva postelnicul, feciorul Pcirvului postelnicul
din Vulccinesti, prin care vinde un copil de (igan peirintelui Stefan
egumenul mdnastirii Sadova.
Adeca eu Paraschiva postelnic, snà Parvul postelnic ot Val-
nevti 1), scriu i marturisesc cu acesta al mieu zapis ca sa fie de
mare credinta la mama parintelui tefan igumenul ot Sadova §i a
tot saborul sfintei manastiri cum sa s5. §tie c'am venit eu de a
mea buna voie de i-am vandut un copil de tigan anume Neagoe,
feciorul Oprei tiganul, derept bani gata ughi 15, vi 1-am vandut
eu de a mea buna voie, Med de nici o sila.
'I Gresit, fiindcd mai jos e scris VlActinesti (Vulca'nesti).
www.dacoromanica.ro
D OCUMENTE 255
Si la aceastà tocmeald fost-au multi boiari si oameni buni

marturie, anume: Dr6gan cgpitanul ot Giorocil si Stoica capi-
tanul ot tam §i. Gavril päharnic ot Triinavii si CrAciun armasul
ot Comosteani si altii care-si vor pune pecetile si iscdliturile si
pentru mai adevkatal credintà pusu-mi-am si pecetea si iscrilita
(isc6litura) mai jos ca &à sd creazà.
Pis az Nichifor eromonah
7172 (1664) Mai 13.
(L. P.) Paraschiva postelnic
x Eu Gröjdan ot Vraca'nesti
Badea logorait
Doc. original, hârtie, pecete cu tu negru, trei iscAlituri.
69.
1670 Mai 18.
Zapisul lui Pan veitaful za copii, feciorul lui Pan Pepenu din
Tdrfor, prin care face schimb de tigani cu vornicul Negoitá Tei-
teiranul fi cu lane iuzbap de Teitulevi.
Adec6 eu Pan vdtaf, feciorul lu(i) Pan Pepenu ot Tarsor, scriu
si mdrturisesc cu acesta al mieu zapis ca sä fie de bun'a credintà
la m'ana lu(i) Nego45. vornicul Taiiranul cum sil sà stie cri mi-au
fost dator niste tigance, pre nume Boga tiganca si cu fatale anume
Ioana si Maria, deci pentru aceste tigance mi-au dat pre Costandin
tiganul si cu frate-sdu Stan, feciorii Danciului tiganul, deci pre
Costandin tiganul datu-l-am lu(i) Jane iuz(basa) de Thtulesti
pentru Stoiana tiganca care o tine Neagul feciorul PoloagAi
ti(ga)nul ce s'au dat schimb pentru tigancd, iar pre Stan tiganul
1-au dat la mâna mea, si ne-am tocmit de a noastth bund voie ca
si-i fie tigancd satatoare si am facut zapisul mieu la mâna lu(i)
Negoità vornicul sd-i poatà fi aceste tigance staltatoare cu pace in
veci si màrturie boiari care-si vor pune iscAliturile mai jos.
Aceasta am scris si pentru credin0 pusu-mi-am si eu pecetea...
(loc rupt).
7178 (1670) Mai 18.
(L. P.) Pan vdtaful za copii
Doc. original, hartie, rupt In cAteva locuri din cauza umezelii §i Indoi-
turii.
www.dacoromanica.ro
266 D OCTJME NTE
70.
1671 Julie 29.
Cartea lui Duca Voda, Domnul Moldovii, prin care intcireste
mänástirii Secul steipelnire asupra familiei figanului Adam, cum-
parat in preful unor helesteie, in vremea lui Barnovschi Voca
lo Duca Voevoda bojieiu milostieiu gospodar zenili Moldavscoi,

scriem domnia mea la rugnoriul nostru la egumenul si la tot
saorul dela sfânta màngstire dela Bistrità. Dgmu-vA stire &à la
domnia mea veni ruggtoriul nostru egumenul dela sfânta m6n51-
stire dela Sàcul, sà jàlui zicând inaintea domnii mele egumenul cd
ai avut o tocmalà pentru niste hàlesteae i ai dat un tigan anume
pre Adam tiganul i cu femeia lui Tinca si cu toti feciorii lui in
pretul acelor herdsteae i aceia tocma (tocmealà) ai filcut din zilele
lui Barnovschi Vodii si de atuncea sunt 37 ai (ani) si acel tigan
de atunci pan6 acmu au fost tot (dat) pre sama rug6torilor nostri
augArilor dela sfânta màngstire dela S6cul, precum ne-au arRat
ei i un zapis dela voi ; iar cându-i acmu voi faceti trtisurA tiganilor
ai vreti sg-i luati pentru acesta lucru.
Iatà eh' Va scrie domnia mea sà lásati In pace pre Adam tiganul
cu tiganca lui, cu feciori cu tot, sà nu-i mai invaluiti, iar de va
prirea vreo strAmbRate vei veni dupd vrem ea lucrului la un prilej,
de fatà, de yeti intreba.
Toe piset.
Sam gospodia veleal.
Iasi. 7179 (1671) Iulie 29.
Doc. original, hârtie, pecete mare In -Li*
(Arh. Stat., M-rea Secul Path. 1/12)
71.
1671 Septernvrie 17. Iasi.
Cartea lui Duca Vodii, Domnul Moldovii, prin care volniceste
pe Dumitrasco lost pitar ct-si ceiuta ci aduce acctsä pe un figan ce-i
fugise.
Noi Duca Voevoda bojiiu milostiiu gospodar zemli Moldavscoi,
dat-am cartea domnii meale boiarinului nostru lui Dumitrasco ce
au fost pitar, i pe cine va trimete, ca sd fie tare si puternic cu cartea
domnii meale a cerca i cduta in tara domnii meale unde-1 va afla
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 257
in tam domnii meale pre Gavril Marture tiganul, caci este drept
tigan al dumisale. Deci ca sa ail:A a-I lua de grumazi si sà-I duca
la mosia dumisale pentru caci iaste tigan de movie, si nime &à nu
cuteze a tine sau auzi peste cartea domnii meale.
lnac ne budet.
Sam gospodini Meal.
Iasi. 7180 (1671) Septemvrie 17.
(L. P).
Doc. original, hartie, pecete mare cu tu§.
(Acad., doc. Rom. LXXXIX/176).
72.
1672 Mai 22. Ia5.i.
Duca Voda, Domnul Moldovii,imputernicgte pe Lazar f i Niculae
juzii de tigani, a cauta §.i a strange pe tori tiganii lui Topa ce au
fost arma.
Io Duca Voevoda bojiiu milostiiu gospodariu zemli Moldavscoi,
dat-am cartea domnii meale cestui jude de tigani, anume lui
Lazar si lui Neculai iarasi jude de tigani sa. hie tari si putearnici
cu cartea domnii meale a cauta si strange pre toti tiganii Topei
ce-au fos tarmas si a nepotilor lui, feciorii lui lonasco Topa, pre
direasii ce au. Si nime sd nu cuteaze a tinea pread listom nqem.
Iasi. 7180 (1672) Mai 22.
Iar eine va avea niscai direase pe acei tigani sa vie sa stea
de facil.
Alexandru Buhus hatman iscal.
Doc, original, hartie. Intgrit cu pecete mare in chinovar, tearsd, i cu
iscrilitura hatrnanului.
Ceea ce este scris in josul datei se pare, dupd cerneald, ca e scris de hat-
manul Buhu.
(Acad. Rom., doc. IX/68)
73.
August 5. Iafi.
1673
Cartea lui ,5'tefan Petra Voda, Domnul Moldovii, prin care
darueve un sala.F de tigani lui Ilie vornicul despre Doamna.
Noi Stefan Patru Voevoda bojiiu milostiiu gospodar zemli Mol-
davscoi, scrie domnia mea si dam stire ca domnia mea m'am milo-
1?
www.dacoromanica.ro
258 DOCUMENTE
stivit si am miluit pre boiarinul nostru. credincios Ilie vornicul

despre Doamna cu un salas de tigani din tiganii care sunt a Doamnei,
anume Butuci feciorul lui Gheorghe cu tiganca lui Ghinita cu
feciorul lor Vasile, ca sa-i fie dumisale direpti i erbi, neclatiti
in veci, pentruca ne-au Jugit cu dereptate i cu bura slujba.
Pentru aceia sà fie dumisale in veci robi i igani i coconilor
dumisale si pre cine va aleage Dumnezeu sd fie domn dui:4 a
noastra viata, ca s aiba a-i intari i a-i innoi dereapta danie si
miluire.
Aceasta scrie domnia mea si dam stire.
Iasi, 7181 (1673) August 5.
(L. P.) Noi Stefan Petru Voevoda.
Doc. original, hârtie, pecetea inelarA i iscalitura domnului, dare si
frumoase.
74.
1674 Octomvrie 16. Iasi.
Durnitrasco Cantacuzino, Domnul Moldova, imputerniceste pe
Ion Ciolpan a-si Mulct un tigart ce-i fugise.
Noi Dumitrasco Cantacuzino Voivoda bojiiu milostiiu gospodar

zemli Moldavscoi, dat-am cartea domnii meale slugii noastre lui
Ion Ciolpan ca sa fie tare si putearnic cu cartea domnii meale a
mearge si a cerca in taxa domnii meale ori unde-si va afla al sau
drept ssrbil de mosie ligan anume Liontie, ori in targa ori in
satele domnii meale, ori in sate boieresti, ori in sate calugaresti,
ori in slobozii, ca sa alba a-1 lua de grumazi unde-1 va afla pentru
cdci e tigan de mosie i cand au fugit tiganul dela Ion i-au furat
si patru zeci de lei batuti, pentr'aceia ca s5. aiba a-1 lua de grumazi
si nimenea sa nu cuteaze a tinea sau a popri peste cartea domnii
meale, iar cui va parea cu strambul sa vie sifi stea de fata sa sti
intreabe. Toe piset.
Sam gospodini veleal.
Iasi, 7183 (1674) Octomvrie 16.
(L. P.) Alexandru Buhus hatman iscal.
Doc. original, hârtie. Intdrit cu pecete mare in chinovar, aproape stearsfi
§i isdditura hatmanului.
(Acad. Rom., doc. LXVIII/86)
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 359
7 5.
1675.
Zapisul lui Negoitei paharnicul din Tatarani fi al fiului sau
Matei prin care declarei ca Turnecea tiganul a rascumparat pe
noru-sa, tiganca fiului sau Voico, platind 40 lei bani gala.
Adeca eu Negoitat paharnic ot Tatarani, impreund cu fie-meu

Matei scris-am al nostru zapis ca sa fie de mare credint4 la mana
Turnecii igani1 i A feciorului Voico i la alti cati va avea si a
nepotilor lui, cum sa sd stie &à (a) (ra)scumparat pe noru-sa, tiganca
lui Voico, dela maim noastra, derept bani gata lei 40, ca sa nu mai
avem noi treaba cu dansa, caci o am (rd)scumparat noi de build'
voia noastra i fard nici o sild, iar eine s'ar ispiti din rumedenia ( ?)
(rubedenia) noastra a facerea intr'alte chipuri, piste zapisul nostru,
sd fie bldstemat de vladica Isus.
Si child s'au facut acest zapis i aceasta tocmeala fost-au
marturii: Pascul parcalab ot Tatarani, Stoica tiganul Tall*
Necula tigan ot Branceani si Tudosie vataf, Ivan viorarul ot Tata-
rani si pentru adevaratd credinfa pusu-ne-am mai jos si iscali-
turile ca sa se creaza. i (a)ceasta tiganca iaste fata a Recii.
Pis Ion logolat.
7183 (1675).
(L. P.) Negoità paharnic.
Doc, original hartie, pecete inelara In tus negru, imitand In desemn,
pe cele apusene ; deasupra reliefului se afla initiala numelui sau, N.
7 6.
1676 1Voemvrie 14.
Zapisul lui Ignat tiganul prin care se leagei set fie rob comisului
Dumitrafco, pentrucei l-a scos dela nevoie cad a fost bagat Im ternnitei
dupei ce a pradat impreuna cu alti tigani manastirea lui Barnovschi.
Adeca eu Ignat tigan, ce-am fost a lui Tuderasco Joriu, scriu

§1marturisesc cu acest al meu zapis precum am cazut la temnita
pentru niste furtisaguri &and a furat niste tigani manastirea lui
Barnovschi i m'au pus si pre mine sotie (tovaras), apoi vazand
c'am cazut la nevoie, am cazut la picioarele lui Dumitrasco comisul
de m'au scos dela nevoie, dela temnita, ca sa hiu dumisale rob in
17*
www.dacoromanica.ro
260 D OCUME NTE
veci si nime sil n'aibá trealià cu mine, c'aci, cä dumnealui m'au

scos dela nevoie.
Iar pentru mine ca &à nu fug este chezas fratele-meu Andrei
0 Sima tigan s'au prins chezasi denaintea apitanului Ionasco.
.8i. când am scris zapisul fost-au dumnealui vistiernicul Ma-
grodin (Mavrodin) si eu am scris zapisul, popa Ion ot tarcov ot
sventi Gheorghe si s'au prilejit si alti oameni buni si pentru ore-
dintà ne-am pus si degetul, s5 s5. stie.
7185 (1676) Noemvrie 14.
(urmeaz6 mai multe isdlituri).
Doc. original, hartie, scrisul este foarte greu de cetit.
(Acad. Rom., doe. CV/92)
77.
1679 Aprilie 5, Bujoreni.
Zapisul lui Gavril tiganul cu tiganca f i copiii lui prin care se
vand prbi lui Pavel Bujoranul, pentruca i-a platit capul, ceitre
Stan tiganul cutitarul, dela care furase o iapa.
Adec5. eu Gavril tiganul feciorul lui S5cuian -tiganul si a Fur-
nic6i si cu tiganca mea cu Nastasia si cu trei copii ai nostri anume
N6stasie si Vasilie si Ioana scriem 0 mArturisim cu acest zapis
al nostru, precum eu Gavril am furat o iapà a lui Stan tiganul
cutitariul si m'au prins si-am cAzut la leg5turá si la inchisoare
si. la mare nevoie, ce vazAndu-mA eu la atata nevoie si neavand
cu ce-mi plali capul despre pggubas si de gloaba armasului, numai
am craut la dumnealui Pavel Bujoranul si-au dat pentru mine
pàgubasului o iapà cu mânz si. cinci lei bath cheltuiald si. zece lei
bdtuti gloaba armasului Costantin cäci dumnealui m'au prins.
i pentru càci m'au pldtit dumnealui dela moarte, eu m'am
dat dumisale cu tiganca mea 0 cu acesti trei copii, care mai sus
scriem, sà fim a dumisale tigani in veaci de veaci si cuconilor
dumisale, iar de mi se va afla undeva vreun st6pAn sa" n'aibà
treaba, c5. dumnealui ne-au scos dela moarte.
i când m'au pliltit dumnealui, m'au plàtit denaintea dumi-
sale comisului Costantin si Costantin armasul si preotul Ioan de
Fidesti si. preotul Gavril ot Bujoreani si Gavril Porosnicul si. Mi-
lea valaful. i eu Dumitrasco diacul am scris si. multi oameni buni
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 261
s'au prilejit i pentru mai mare credintà ne-am pus degetele

pecete, dempreung cu acesti boiari ce s'au prilejit, Ca sà sd stie.
Gavril sna Sdcuian
Bujoreni, 7187 (1679) Aprilie 5.
Vasilie sna ego
Nastasia tiganca
Nastasie sna ego, Furnica
(urmeaza alte multe iscàlituri).
Doc. original, 'Artie.
78.
1680, Julie 1, Epureni.
Zapisul lui Gavril Costache mare vornic prin care darueste lui
Pavel Bujoranul, la cununia lui, o fata de figan anume Mulct.
Gavril Costache, vel dvornic dolneai zemli, scriu si märturisesc
cu (a)cest adevilrat zapis al mieu precum am dat i dáruit a noastrà
direaptà tigancä de mosie, anume Uinta fata lui Ignat tiganului
mieu, lui Pavd1 Bujoranului la cununie, ca sd-i fie lui direapttl
tiganca i lui i jupâneasei lui i cuconilor lui i nepotilor lui
strdnepotilor lui, iar cine va_vrea ori din feciorii miei sau fiecine
din semintia mea s. strice aceast6 danie si dar ce-am thiruit si
vrea sà ia pre tiganc6 aceia &A fie neiertali de Dumnezeu si de
noi in veaci, i unde o va afla ca s'à aibd Paval a o lua de grumazi
si sa' o ducd la casa lui.
pentru credinVi am iscàlit, ca sd fie de mare credintà. Aceasta
scriu.
Epureni, 7188 (1680) Iu lie 1.
Az Gavril Costache vel vornic iscal.
Doc, original, hârtie, pdtat de umezeald.
Pe verso se aflä scris: 3 Zapis dela vornicul Gavrilià pe Ilinta ce-au tinut
*tefan Vdjul a.
79.
1681 August 3.
Zapisul lui i'erban si al fratelui sau Stoica, feciorii lui Draghici
din Prajma, jud. Vlasca, prin care vinde o tiganca Vdlcului Licoiul
din Vernesti, jud. Buzau.
www.dacoromanica.ro
262 DOCUMENTE
Adec6 eu erban, impreunA cu frate-meu Stoica sin DrAghici

ot PrAjma, sud. Vlasca, scris-am acesta al nostru zapis ca s'a hie
de bunA. credintA la mAna dumnealui VlAcului Licoiului ot Ver-
nesti ot sud. Buzau, cum sA sa." stie cd i-am vAndut o tiganca*
anume Dr Agana tiganca care o-am fost luat5 i noi de schimb
dela Frijoreanul i o-am vAndut de a noastrà bun6 voie, Med de
nici o silg, derept bani gata ughi 10, ca s'a-i hie dumnealui mosie
stAtAtoare i feciorilor dumnealui. i cAnd s'a vAndut aceastd ti-
gancA fost-au multi boiari mArturie care vor iscAli mai jos, ca sà
sà creazá, i pentru mai (a)devAratà credintà pusu-ne-am i iscd-
liturile mai jos.
71.89 (1681) August 3.
Az .A.'rban Stoica sin Dr5ghici ot Preajma.
(urmeazd trei iscAlituri).
Doc. original, Maio.
(Acad. Rom., doc. CXXIV.91)
80.
1682 Julie 10, Bdr lad.
Zapisul Uritei figanca, fata lui Baboi, prin care se vinde 5.erba
lui Mihalache Topa, pentru cloud iepe cu mánz.
Adea. eu Urita tiganca, fata lui Baboi tiganul, liganca lui

Gheorghe tiganului, scriu i mArturisesc cu acest adevarat zapis
al meu la mAna dumisale jupAnului Mihalache Topei ca sa hie
de bunA credinta si de mArturie, precum eu de build voia mea, de
nime nevoit(6) m'am vAndut dumisale ca sa-i hiu dreaptA tigancA
pentru dou5. iepe cu mAnz ce mi-au dat dumnealui de am dat
lui Stan tiganul de m'am platit de dAnsul, cä i-am fost datoare
cu douil iepe cu mAnz. i neavAnd noi cu ce plAti iepele lui Stan,
au fugit Gheorghe tiganul meu in Tara TurceascA, apoi Stan m'au
apucat pe mine cu copiii i m'au tinut un an la casa lui, la oprealà,
si nemai viind Gheorghe tiganul meu sd ne plAtim ma vAnduse
Stan, dumisale clucerului Cantemir, apoi eu am venit dela dum-
nealui cluceriul Cantemir i m'am vAndut dumisale jupAnului
Mihalache pentru cáci era si Gheorghe tiganul meu a dumisale,
cAnd m'am vAndut dumisale pe aceste douá iepe cu mAnz ce-am
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 263
luat dela dumnealui de am dat lui Stan de m'am pldtit de dAnsu

s'au tAmplat dumnealui Abaza Coruiu vornicul i dumnealui
Vasile GAlcd vornicul i dumnealui Vasile Popa vornicul i preotul
Ignat de BArlad i preotul Grdjdan din Ceucani i preotul Miron
din Bojesti i Gligorie otetul (preotul) de acolo, Hilohie de acolo,
gi Todor Cojocariul ot tarn si Costantin Necoard ot tarn §i alti boieri
si oameni buni megiasi care mai jos au iscdlit si pentru ca sd hie
de build credinfd mi-am pus si en degetul pecete dempreund cu
dumnealor. Si avand asi face si deres domnesc de pre zapisul meu
ca sà hiu dreaptd sarbd tigancd dumisale i jup Anesei i coconilor
gi nepotilor in veaci.
SA sd stie i eu Gavril snii Pascal am scris zapisul si am si iscdlit.
BArlad, 7190 (1682) Iu lie 10.
(In afard de iscdlitura Uritei tiganca mai sunt altele, vreo
cincisprezece, ale martorilor).
Acad. Rom. Doc. IX/40.
81.
1687 Ianuarie 18.
Sanda, Pita lui Iiiicurar din Tatomiresti, cu sotul ei vdnd mosia
lor din satul Scheae, cumpárata de Pcicurar dela Florea si dela Tigan,
lui Gh. Arbanasul, bacal din Iasi, cu preful de 16 lei batuti.
Adecd eu Sanda, fata lui Pdcurar din Tatomiresti, i cu sotul

mieu Toader, ficiorul Focsii din Tatomiresti, scriem si mArturisim
cu acest adevärat zapis al nostru, de nime silit, nici asuprit, ce
de a noastrà build voie am vAndut a noastrd driapta ocina
movie, o parte de ocind din sat din Scheae, care iaste cumpdratd
de tatul (tatAll) rnieu Pdcurar dela Florea si dela Tigan. Aceasta
o-am vAndut dumisale giupanului Ghiorghe ArbAnasul bAcalul
din Ias(i) i giupäneasdi dumisale i cuconilor dumisale.
Aceasta o-am vAndut drept 16 lei bAtuti, din vatra satului
si din tarini si din f Anal, si din poeni i dintr'apà si din locuri de
prisrici si din poamele ce i s'ar veni. Aceastd cumpdrAturd din tot
locul cu tot venitul, ca sd-i hie dumisale driaptà ocind si movie
gi giupAneasdi dumisale i cuconilor i toad sAmintia dumi-
sale.
www.dacoromanica.ro
264 DOCUMENTE
Ca eu am intrebat pre toata ruda noastra i pe toti razeasii

si nime n'au vrut sal cumpere, iar dumnealui mi-au dat banii
gata i la aceasta tocmeala s'au prilejit frate-mieu Banul ficiorul
lui Pacurar si Dumitrascu varu-mieu ficiorul lui Pasatul ( ?) si
Toader ficiorul lui Stefan de Dragusani i Toader ficiorul Cher-
chetoaiei ginerile Catalinii si Stefan ficiorul CatMinii tot din
Scheai i multi oameni buni i batrini i pentru mai mare crediga
mi-am pus diagitile i pecetile i acesti marturi toti. Si eu Ior-
dache diiacul di ciimard am scris zapisul cu invaptura vanzato-
rilor si tuturor marturilor ca sa sa creaza.
S'a scris la leat 7195 (1687) Ghenarie 18.
Urmeazd isceiliturile veinztitorilor, curnplireitorilor, martorilor ci
diacului care a scris zapisul.
Doc. original, hartie. Apartine colectiei d-lui Prof. Nicolae Ionescu.
82.
1688 lulie 28.
Zapisul lui Neagu, fiul Meiinei capitanul, prin care dei m-rii
Caldeirusani, un tigan in locul tiganului m-rii, ce a lost omorit de
ccitre tiganii Neagului.
Adeca eu Neagul, snei Milinei capitan ot Gostile, scriem i mar-
turisim cu acesta al nostru zapis, ca sa fie de buna credinta la
maim sfintiei sale ptirintelui egumenului Efrim ot sfanta ma-
nastire Caldarusani, precum sà sd stie cà intamplandu-se de s'au
sfadit niste tigani ai nostri cu tiganii manastirii Caldarusani,
fostu-s'au intamplat primejdie unui tigan al nostru de au lovit
pre un tigan al manastirii in cap si dintr'aceia i s'au intamplat
acelui tigan de au murit, deci intr'alt chip n'am putut face, ci am
cazut cu mare rugaminte la parintele egumenul Efrim, ca sa-i
dau tigan pentru tigan, i neavand nici sfintia lui ce mai face,
fost-au bucuros ca sa-i dau tigan pentru tigan, deci ne-am tocmit
de a noastra bunti voie ca sa-i dau tigan de potriva tiganului
manastirii Caldarusani.
Si am facut cum am putut i i-am dat un tigan tândr anume
Staico care tigan imi este si mie de cumparatoare dela Matei
paharnicul Pardescul, ca sa-i fie sfintei mangstiri tigan statator
in veaci. Si cand am fdcut acest zapis fost-au multi boiari mar-
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 265
turie care vor iscäli mai jos si pentru mai adeverita credinta am
isca'lit mai jos ca sa sa creaza.
Si am scris eu Mihai logorat ot vel Poartà cu invatAtura lor.
7196 (1688) Iu lie 28.
(L. P.) Neagul snit Mainii capitan ot Gostile.
Ianache Vac6rescul, mbirturie.
Gheorghe Falcoianul, màrturie.
(urmeaza o iscglitura indescifrabil6).
Pe verso: «Zapis al Neagului sin Mainei dipitan ot Gostile
pentru un tigan al mandstirii Caldrousani ce 1-au omorit niste
tigani ai lui si au dat alt ligan in loc la mana'stire, anume Staico ».
Doc, original, hârtie. Se aflä Inteo condick la un loc cu alte doc. dela
nr. 218-288 din pachetul XXI.
(Acad. Rom., doc. XXI/2511
83.
1690 Decelnvrie 20.
.tefan ci Toader Darie fac cunoscut pcirceilabului pentru Nistor
figanul, pe care l-au rdscumparat dela ei Jora särdarul, chindu-le
o iapci pi un mascur.
Cinstit dumneata parcalabe facem stire dumitale pentru

Nistor tiganul pe cum ni-au furat 20 de mascuri in zilele Ducal
Voda, deci noi am umblat pe urma si 1-am prins i 1-am dus in
temnitA la Esi (Iasi) si mania sa Duch' Voda 1-au dat sd-1 sptinzure
neavand cu ce plati, deci Nistor tiganul au ckut (la) Andriescioae
cu alti oameni buni dupa dumnealui Jora sardarul de 1-au
plata dela streang i ne-au dat nouà o iapa si un mascur partea
lui Nistor pentru dansul si el sd fie rob nerascump5rat in veci
dumisale Jorai sardariului.
Aceasta facem stire dumitale, sa fii dumneata sdn'atos.
Iasi, 7199 (1690) Dechemvrie 20.
Stefan Darie
Toader Darie
Pe verso : un Inceput de scrisoare cAtre un oarecare unche TiMase.
www.dacoromanica.ro
266 DOCUMENTE
84.
1692 Septemvrie 1.
Zapisul marelui armas Toma si al lui Stoica vdtaful domnesc,
glomnicii, prin care dau pdrintelui Antonie egumenul mäneistirii
Alunisul, o ;igancei din figeinia domneascei, schimb pentru altei
ligancei.
Izvodul zapisului pentru Catrina tiganca.

Scrisoarea noastrà ca sà fie de mare credinta la lama egu-
menului Antonie ot A1uni5, cum si sd stie, ca sd sá tie, ca au
avut pArintele egumenul Antonie o tiganch anume Rada, deci
o-au luat in tigània domneasc6 in ceata lui Midus 15ia5ul, deci
noi glomnicii anume Toma vel arma i Stoica Vataful domnesc
am Mcut schimb de i-am dat tigancil pentru tiganca, anume
pe Catrina tiganca, ca s'à fie sfintiei sale Catrina tiganca stgt5-
toare in veci i feciorilor lui i nepoldlor lui câi Dumnezeu ii va da.
Si cAnd s'au fAcut aceasta scrisoare fost-au multi oameni buni
mArturie, anume care s'à vor pune (isc51i) mai jos ca 55. sa. creazà.
Si noi pentru mai adeviiratà credinta pusu-ne-am iscáliturile ca
sa s5 creazà.
7201 (1692) Septemvrie 1.
Az Toma vel arma5.
Eu Stoica vdtaful, martor.
Eu Grade armasul,
Eu 176tul ot Brdne5ti, martor.
Doc. copie româneascA, hArtie. pecete re1igioas5 in coltul stang, de sus,
al documentului.
Pe verso insemnat de I. Tuducescu. Copie din zilele lui Stefan mitropo-
litul (1732-1738)*, fiinded pecetea, de care e vorba mai sus, e a mitropolitului
Stefan.
Insemnat de asernenea pe verso : Zapisul Tomi armasul; ia lui Midus
tigan pentru Catrina tiganca ce s'au filcut schimb. 7201 (1682) Septemvrie 1 *.
(Acad. Rorn., doe. CXXIV/113)
85.
1692.
Zupisul Maricdi tiganca si al feciorilor ci ginerilor ei, dat la
mdna pdrintelui Mitrofan episcopul Buzeiului prin care declard
Ca fiind ei din tura Moldovii i pierind stápánii lor, pe care i-a fost
avut acolo si intdmpleindu-se de au fost foamete mare si neavdnd
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 267
eine sd le scoatei capetele din foamete acolo, au venit cu totii aici in

tard de s'au inchinat sf. episcopii dela Buzau, in vremea ceind era
episcop pärintele Grigorie, sei fie cu totii robi ai casei, nurnai sei
le scoatii capetele din foamete.
Adeca cu Marica tiganca dimpreund cu feciorii miei Vasilie

si Catrina si cu ginere-mieu Vasilie si cu Costanda tiganca lui
si cu. feciorii lor anume Lupul, Sanda, Maria si iar6si cu alt gi-
nere al mieu anume Dumitrasco zlatariul, dat-am aceastd seri-
scare a noastra sfintiei sale pilrintelui chir Mitrofan, episcopul
Buz'aului, cum sa &à stie, ca fiind noi din Tara Moldovei si perind
stapanii nostri pre care i-am avut acolo si intamplandu-se de
au fost foamete mare si neavand cine ne scoate capetele din foame
acolo, am venit cu totii aici in teara de ne-am inchinat sfintei
episcopii dela Buzäu, de a noastrà bund voie si de nimenea siliti,
sa fim noi toti robi ai casei, numai sd ne scoata capetele din foamete.
Deci intamplandu-se atunci, pre aceale vremi, de era episcop
p6rintele Grigorie, v5zand ca ne inchin'am &à fim robi episcopiei,
ne-au primit si ne-au dat bucate din episcopie de ne-au scos
capetele din foame, iar nu doara sa ne dea niscare bani, ci numai
pre bucate de mancare ne-am inchinat sa fim robi zidului, f5ril
cat numai ginere-mieu Dumitrasco s'au vandut rob iar episcopiei,
pre bani taleri 60 ci pentru aceasta am dat aceasta scrisoare a
noastra la mana sfintiei sale parintelui, pre carele Dumnezeu
ni I-au castigat de ne iaste stapan, ca sa-i fie sfintiei sale aceasta
scrisoare a noastra de marturie, cum ca noi toti suntem inchinati
robi episcopiei 'Ana acum si de acum inainte. Si cine se va trage
dentru noi sa fim toti robi acestii case in veaci. Iar de s'ar scula
cineva cu vreo galceavd pentru noi sa zica intr'alt chip, aceaia
sa nu li sa tie nici intr'o seamd, nimic, &a noi suntem robi epi-
scopiei, iar alt nimanui.
Si pentru incredintare ne-am pus deagetele mai jos ca sa se creazà.
Leat 7200 (1692).
x Eu Marica impreund cu feciorii rniei.
x Eu Vasilie impreuna cu tiganca si cu feciorii miei.
x Eu Dumitrasco Altar impreund cu femeia si copiii miei.
Doc. original, }Artie.
Pe verso : 0 Zapisul Marie:di tiganca 0.
(Acad. Rom., doc. CXXlV/115)
www.dacoromanica.ro
268 DOCUMENTE
86.
1693 Aprilie 24. Chiuprichini.
Zapisul lui Preda Pa lade, lost mare armaf, dat la mina cumna-
tului sem Manolache Hrisoverghi mare jicnicer, caruia li darueVe
un tigan ce i-a lost Si lui de danie dela meitup-sa Maricuta An-
driefoaia fetreireasa.
Adec5 eu Preda Palade, biv vel armas, scrim si marturisim cu
acest adevarat zapis al meu, precum de nimenea silit, nici asuprit,
ci de a mea buna voie am daruit al meu derept rob tigan, anume
Toader Batol cumnatului meu Manolache Hrisoverghi vel jicnicer
ca sa-i fie durnisale derept rob el si cu femeia lui si cu cdti copii
va avea, i &and i-am daruit acest tigan au fost de fata. dumnealui
Lupul Costache biv vel medelnicer i dumnealui Costea ce-au fost
vataf de aprozi i dumnealui Solomon Costea biv vataf i dum-
nealui Toader Sturzea i dumnealui Pricop postelnic i dumnealui
erban armasul, care tigan mi-au fost i mie danie dela matusa-
mea Maricuta Andriesoaei sarilroaei.
pentru credintd am iscalit eu cu mana mea, ca &à fie de
credinta.
Pis u Chiuprichini.
Preda Made vel armas.
Lupul Costache biv medelnicer.
Solomon Costea. C5rstea vataf.
*erban armasul.
Toader Sturzea az iscal.
Pricop postelnic.
7201 (1693) Aprilie 24.
Doc. original, bailie. Pe boaia a doua se aflá o copie Intocmai a doc.
(Acad. Rom., doc. CXXX/80)
87.
1693 Septemvrie 6, Iafi.
Cartea lui Constantin Duca Voclei, Domnul Moldovii, prin
care inteireVe steipdnirea Saftei jupcineasa a raposatului Ion Raco-
vita ce-au fost vornic mare, peste un tigan.
Noi Costantin Duca Voevoda bojiiu milostiiu gospodar zemli
Moldavscoi, scriem domnia mea i dam stire, iata ca domnia
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 269
mea m'am milostivit si am miluit pre dumneaei Safta jupaneasa

a rapdusatului Ion Racovità ce-au fost vornic mare, cu un tigan
anume Gligorie, din tiganii domnesti, pentru caci dumneaei 1-au
crescut de mic i 1-au scos peste atata foamete i 1-au insurat.
Deci de la domnia mea ca sd-i fie dumisale danie i miluire ne-
clatit(d) in veaci i coconilor dumisale, acest tigan.
i dupd a noastrá viat4 pre eine va aleage Dumnezeu a fi
domn ca sä nu strice aceastà danie i miluire a noastrà ci mai

vartos ca sd intdreascd i si innoiascd direapta a noastrà danie
si miluire.
Aceasta scrie domnia mea si face stire.
Iasi, 7202 (1693) Septemvrie 6.
(L. P.) Noi Costantin Voevoda.
Doc. original, hArtie, scriere foarte frumoas4.
Intdrit cu iscalitura i pecetea inelard a domnului.
88.
1694 lunie 13.
Constantin Duca Vodá, Domnul Moldovii, hotárcifte set' fie ferb
in veci boierului Manolacki mare sulger, tiganul Dumitrafco, ce
au fost de moie al lui Dumitrwo postelnicul, feciorul lui Costandin
lost mare postelnic, pentrucii i-a pierdut 13 cai pe thud se afla acest
ligan vizitiu la cai, cu simbrie.
Noi Constandin Duca Voevoda bojiiu milostiiu gospodar zemli
Moldavscoi, adecd s'au parit de fao inaintea domniei meale
credincios boiarinul nostru dumnealui Manolache vel sulger cu
Dumitrasco tiganul, zicand dumnealui sulgerul cum i-au fost
acest tigan vezitiu la cai cu simbrie i umbland la camp cu caii
n'au purtat grije sd-i pdzeascd noaptea bine, sd nu-i fure cineva,
ci s'au culcat intr'o noapte de au dormit toatd. noaptea si intr'acea
noapte i-au furat niste furi doisprezece cai din paza lui, si-i stau
caii pe(i)tori (sic) precum i Dumitrasco tiganul n'au tagdduit.
Au spus si el pe cum s'au culcat de au dormit i peste noapte
au perit acei cai toti si nu stie eine i-au furat si-i stau caii pei-
tori.
Asijderea mi s'a mai jeluit dumnealui sulgeriul tot pe aces t
tigan, pe Dumitrasco, zicand cum 1-au trimes cu o cdrutd cu
www.dacoromanica.ro
270 DOCTJMENTE
un cal la Coddesti de au dus pre o femeie si mergAnd acolo i-au

zis oamenii din sat sd sA clued acasä sd nu mAie (doarmd) in sat
cd sunt nista tdtari in sat si-i vor lua calul de olac si el n'au vrut
sd sa ducd acasA, ci-au mas acolo in sat in Co ddesti la o crdsmd
si a doua zi i-au luat tdtarii calul de olac si-au perit si acela cal,
precum si Dumitrasco tiganul n'au tAgáduit ci-au spus si el drept
cum au mas acolo in Coddesti si a doua zi i-au luat tdtarii calul
si s'au prdpAdit.
Pentru aceia asa am socotit domnia mea si i-am giudecat
de vreame ce au fost acest tigan tocmit cu simbrie si n'au purtat
el grijea sd hie pdzit(i) caii bine, 1-am dat domnia mea rdmas
pe Dumitrasco tiganul sd plateasca caii dumisale sulgiariului
si neavAnd cu ce-i pldti caii, atAtia cai, 1-am dat domnia mea
ca sd hie drept verb tigan dumisale sulgiariului si fiind acest
tigan de movie a dumisale lui Dumitrasco postelnicul, feciorul
lui Costandin ce-au fost postelnic mare si tAmplandu-se si dum-
nealui de fatA la para lor, intrebatu-l-am domnia mea impreunA
cu tot sfatul nostru, pldti-va dumnealui paguba dumisale sulgia-
riului ce i-au facut tiganul, au ba, 0 dumnealui nu s'au apucat
sA-i plAteascii paguba, ce-au zis sA-1 ia de grumazi de vreame ce
i-au facut atAta pagubd.
Pentru aceia ca sa-i hie drept serb tigan in veaci, si de acmu
aceastd Ord sd nu sd mai pArascd nici odatd in veaci, peste cartea
domniei meale.
Iasi, 7202 (1694) Iunie 13.
Doc. original, hArtie, pecete mare aplicata In tii rou.
(Acad. Rom., doe. CXXXIII/56)
89.
1695 Mai 23, Bucurefti.
Zapisul lui Mihalache Racovitä ce a fost stolnic, dat la mema
lui Manolache Hrisoverghi, ce a fost sulger mare, ceiruia ii ddruefte
o tigancd.
AdecA eu Mihalache Racovità ce-am fost stolnic mare fdcut-am

aceastà incredintatà scrisoare a mea la mama dumisale lui Ma-
nolache Hrisoverghi ce-au fost sulger mare ca sa' fie de mare ere-
dint:a' la mAna dumisale, precum i-am ddruit dumisale o tigancd
anume Todosca care este femeia lui Caisdn tiganul, cu tot rodul
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 271
ei ce va avea, ca sa-i fie dumisale roaba in veci, care tiganca a

fost daruit(d) sii mai dinainte dumisale sulgerului Manolache.
i acmu apucandu-ma dumnealui Vasilie vornicul cu mare
mustrare ea' am daruit tiganca lui Manolache sulgerului ,i n'am
daruit-o dumisale §i m'au apucat dumnealui Vasilie vornicul,
fár5 voia mea, de i-am fiicut zapis, zicand c5. de nu oiu (voiu) face
zapis nu oiu (voiu) putea -Wad alaturea cu dumnealui, dar eu nu
i-am clgruit-o, ci de nevoie am flicut zapis, iar tiganca aceia este
daruita dumisale lui Manolache sulgerului, cu toat5 voia mea,
mai de mult §i i-am facut aceasta incredintata scrisoare a mea
ca sa-i fie de mare credinta, la mana dumisale lui Manolache
sulgerului O ca sa adeverez acel zapis ce am fost facut &and am
dat acea tigancil dumisale mai dinainte, iar zapisul ce am facut
dumisale vornicului Vasilie sa nu sil tie in sama i &à sa strice,
ca-i I-am facut lard voia mea §i varul Iordache inca d'ar vrea sa
ia acea tiganca, sau sa o daruiasca cuiva, caci are O dumnealui
treaba cu tiganca, eu oiu (voiu) da alti tigani dumisale vdrului Ior-
dache pentru aceasta liganca, caci am daruit-o eu de buna voia mea.
Ca din moO §i din tigani ce ne-au limas dela mooll Toma
sunt O eu frate cu dumnealui varul Iordache la toate, deci eu
pentru mai mare credinta am facut aceastd scrisoare ca sali
intrebe cu dumnealui vornicul Vasilie &and a fi vreme.
Pentru aceasta am dat aceasta scrisoare ca sa fie de credinta.
Mihalache Racovita stolnic.
Bucurqti, 7203 (1695) Mai 23.
Iordache Toma am intarit cu acest zapis sa fie de credintd,
daruind-o Badea spritariul O de mine daruit(6).
Doc, original, hârtie.
90.
1695 lunie 17.
Zapisul lui Preda Pei ladle lost mare armay fi al jupeinesei sale
Agafita prin care da-ruesc un tigan lui Manolache Hrisoverghi, ce
au fast sulger mare, pe care tigan il aveau de moie dela unchiul
lor Andreaf ce au lost otrar mare.
Adeca eu Preda Paladie Lis) vel arma§ §i cu jupaneasa mea
Agafita dat-am 0 am ddruit un tigan a(I) nostru care ni-i de moOe
www.dacoromanica.ro
272 DOCUMENTE
dela Andree§ ce au fost §etrar mare unchiul nostru, anume Cai-

sin feciorul lui (loc liber) tiganului, 1-am ddruit dumisale lui Ma-
nolache Hrisoverghi, ce au fost sulger mare, ca s5. fie dreaptd da-
nie dela noi, dat dumisale 0 jupdnesii dumisale §i cuconilor du
misale §i nepotilor dumisale iar de sd va apdra tiganul 0 de va
zice &à nu este de a lui Andree§ §etrarul sd vie sd se cerce in
uricele noastre care (le) avem noi dela unchiul nostru Andree§, cd
i-am hi dat, dumisale si ispisocul, numai hiind (fiind) 0 alti ti-
gani intr'acele ispisoace nu i 1-am dat §i i-am fdcut dumisale acest
zapis ca sä aibd dumnealui a stdpani pe tigan cu copiii lui cati s'or
veni in partea lui ca sd fie dumisale pomand dela noi 0 jupdnesii
dumisale 0 cuconilor dumisale in veci neclintit.
,5i i-am dat dumisale 0 o carte a mariei sale Ducal Vodd care
carte au trimis unchiu nostru Andrea§ de i-au strâns pe ace§ti
tigani de pe unde au fost imprd§tieti, iar dumnealui ca sd aibd
a-§i face 0 ispisoace domne§ti de pe acest zapis al nostru.
pentru mai mare credintà am §i iscdlit ca &à fie dumilor-sale
de mare credintd.
7203 (1695) Iunie 17.
Preda Pdladie I& ()el armas.
(urmeazd cateva iscglituri indescifrabile).
91.
1695 Noenwrie 14.
Zapisul lui Costea cupetul prin care vinde o copilei de tigan
Radului din Dreigeinefti, pentru o iapei in pret de 13 taleri fi un
taler ,Fi jumcitate, bani gata.
Adeca eu Costea cupet, scrisoarea mea la mana Radului ot

Drdgdne§ti, precum sd BA §tie cd i-am vândut o copi15. de tigan,
anume Cdrstina, care copild o am cumpdrat §i eu dela Marica 0
o am vândut de a mea bund voie 0 mi-au dat pd (pe) copild o
iapd, drept taleri 13 0 bani gata taleri unu 0 jumatate §i o am
vândut ca sd fie tigancd stAtAtoare in_yeac 0 când o am vândut
au fost multi oameni mdrturii care vor isc5li mai jos §i pentru
credintà am iscdlit mai jos cu mâna mea.
7204 (1695) Noemvrie 14.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 273
Si am scris eu Filip dascalul cu zisa jupAnului Costea si (sunt)

martor.
Eu Radu diacon.
(urmeazil o iscaliturd indescifrabilà).
Doc. original, hartie, format mic, cam pritat din cauza umezelii.
(Acad. Rom., doc. CXXVII 102)
92.
1696 Julie 2.
Zapisul monahului loanichie pentru schimbul unui figan al
mandstirii Znagovul, cu alt ligan strain, cand se afla egumen la
rn-rea Znagov, Antim tipograful.
Monah Ioanichie care m'au chemat pre nume Miiiidescu lane
logolat, fecioru lui Gherghe Sufariul ot Targoviste, impreunil cu
feciorii mei Gherghe si lane, dat-am acest zapis al nostru ca sà
fie de bunil credint5 la Tama sfintiei sale p5rintelui Antim tipo-
graful care iaste egumen la sfânta màngstire Snagovul, cum s5
s5 stie ca luAnd un tigan al mànàstirii pre o tiganch a noastrii
anume Dragomira tiganca, fata lui Stan Bo logrii, deci dupà obi-
ceiul tdrii n'am putut despiirti s'alasul i dându-ne i schimb,
nu ne-am putut (in)voi cu schimbu(l) c. n'au fost tiganch de
potriva ei având i un copil, ci ne-am tocmit cu bani dirept bani
gata taleri 15 si stupi 10, de s'au potrivit pretul tigancei si am
luat acesti bani i stupi toti deplin in mânele noastre.
Dirept aceia am dat acest zapis al nostru la mana sfintiei
sale ca sa." fie aceast5. tiganc5 st5.tatoare sfintiei sale si sfintei
m5.n6stiri in veaci. Si la aceasta tocmealä fost-au preoti i oameni
buni mdrturie care vor iscàli numele mai jos.
Si noi pentru mai adeverita credinta am iscàlit mai jos ca
s6 sa creazà.
7204 (1696) lie 2.
Ioanichie monah.
Eu Glierghe sin Ioanichie cal(ugAr).
Eu Stoian, m5rturie.
(urmeaza ischlitura greceasc6 a martorului Panaiotis).
Doc. original, harte Sntarit cu patru iscMituri
(Acad. Rom. doc. XX/215)
18
www.dacoromanica.ro
274 DOCUMEN/TE
93.
1696 Septemvrie 20, lqi.
Zapisul Salftei ce a fost jupdneasa lui lane jicnicerul, fata lui
,eptelici ce au lost vornic mare, prin care vinde o tigancd lui Vicol
cdpitanul cel mare.
Adec5. eu Safta ce au fost jupâneasa lui Jane jicnicearului,
fata lui Septelici ce au fost vornic mare, scriu vi màrturisesc cu
(a)cest adevgrat zapis al meu la mana dumisale lui Vicol c5pi-
tanului celui mare, sd fie de bunil credintg, precum sd sa" vtie
cum eu singurg de nime silith, nici asupritA, ci de a mea bunii
voie, am vandut al men drept verb tigancd anume Marita ti-
ganca, fata lui Istratie tiganul, nepoata lui Gavril tiganul vi cu
un copil al ei anume Gheorghità, care tiganc5. iaste dupd un
tigan a lui Bra li càpitanul, anume Docul, din care tigani i-au
fost cump5rat pàrintele meu Ilie Septelici ce au fost vornic mare
dela Toader ce au fost armav vi dela Mrkricuta fata lui Carstian
logofdtului.
Aceastà tigancd Marita vi cu copilul ei (loc liber) am vandut
dumisale lui Vicol vel Capitan drept 40 lei bauti vi mi-au Malt
dumnealui plata deplin intru manila mele, pentru aceia ca sá-i
fie dumisale dela mine dreapt5. varb'a tigancd vi cu copilul ei vi
dumisale vi jupânesei dumisale vi coconilor dumisale.
Si aceasta' tocmealà s'au fdcut denaintea dumilorsale boia-
rilor celor mari vi a multi boiari de curtea indrii sale lui \Todd
vi slugi domnevti, care pentru credintà eu mi-am pus peciata
§i dumnealor toti mai jos s'au iscat.
Iavi, 7205 (1696) Septemvrie 20.
Safta jupâneasa lui lane jicnicearului.
Stefan sin Safta.
(urmeaz6 alte opt iscálituri).
Doc. original, hArtie. Intdrit cu zece iscalituri.
94.
1697 lanuarie 20.
Costantin Vodd (Breincoveanu) porunceVe lui Matei Teiteiranul
sd dea inapoi tiganii ce i-a vdndut, pe care i-a lost dat de pomand
tateil sdu sf. episcopii.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 275
Milostieiu bojieiu 1 o Costandin Voevoda i gospodini pisah gos-

podstvo mi tie Matei Táttiranul, &Are aceasta-ti fac in §tire domnia
mea cà aici naintea domnii meale spuse sfintia sa Mitrofan epi-
scopul dela Buztiu, pentru ni§te tigani care i-au fost dat tata-tilu
la episcopie, cu zapisul lui de pomeang, zicand cum cà i-ai luat
dela episcopie. sid.vinzL intealtá parte, de care lucru po-
runcesc domnia mea sà" cauti in vreama ce vei vedea aceastd carte
a domnii meale, iar tu s6 la§i tiganii la episcopie ca sti §i-i sta.-
pâneascd cu pace, cd nimic treabti cu dan§ii n'ai, cd iacti am dat
ptirintelui episcopului carte de volnicie ca sd-i ia pre toti dupre la
eine i-ar gàsi vânduti de tine, pentrucil i-ai vandut rtiu, i sd-i
ducà la episcopie.
Tolico pisah gospodstvo mi.
(L. P.)
7205 (1697) Ghenarie 20.
Doc. original, hArtie, pecete In tu ro§u.
95.
1697 Octomvrie 8.
Zapisul lui Mihai zldtariul tiganul prin care se vinde impreund cu
f emeia si copiii säi, sá f ie robi lui Colin Neaniul vel càpilan za inargine.
Adecti eu Mihai tiganul, feciorul Neculii zltitariul din Iasi,

dimpreunti cu femeia mea anume Gaftona, fata lui Ion BugAi §i
dimpreun5 §i cu feciorii mei, anume Costandin i Jane §i Buc5,
scriem si márturisim cu acesta adevàrat zapis al nostru ca sä fie
de build credintà la cinstita mana dumnealui Costin Neaniul vel
cgpitan za margine, inaintea a multor boiari, care mai jos sä vor
isc51i, precum sà sd §-tie cd, c5zAnd eu cu_ feciorii mei la robie la
Bec Marzea, pentru. un cal murg cu o nard spintecat5, ce I-am
fost cumptirat dela o slugd a Bec Mirzii drept taleri 20, care pentru
ace§ti bani, a§a ne-au fost tocmeala, de i-am dat o pereche de
sahaidace ferecate.
Apoi Bec Mtirzea cunoscând acel cal la mine au mai cerut la
mine un cal, ce-au zis ci i-au mai perit, dempreun5 cu acel cal,
ce 1-au cunoscut la mine §i m'au apucat cu strânsoare mare sà-i
dau pretul acelui cal taleri 110. Pentru care galceava teagand si
Divan pentru acel cal inaintea mgrii sale lu Antiohie Vodd la
18
www.dacoromanica.ro
276 DOCUMENTE
scaunul mariei sale la Iasi, si m'au dat judecata platnic lui Bec
Marzii, ca sa-i dau acesti bani toti deplin taleri 110.
Deci eu neavand banii sa-i dau am azut la robie cu copiii
mei i petrecand nevoie in robie rugatu-m'am dumisale cu che-
zasie mare, ca sa ma dea pre chezasie, sa-m(i) capuesc (sic) banii
si s5. ma rascumpar i dupre rugamintea mea, datu-ne-au in che-
zasia acestor ligani, anume: Ganea i Gabea i Paval i Gligo-
rasco si lon Mutul si Tudor care acesti tigani chezasi m'au luat
in chezasie dela Bec Märzea ca sa. ma capuiesc cu banii.
Deci negasindu-se nimene ca s ne fascumpere dela pagani,
am venit la dumnealui Costin Neaniul vel apitan i azand cu
mare rugaminte la dumnealui, ca sa ne rascumpere. Deci dumnealui
s'au milostivit de ne-au dat taleri 110, de ne-am rascumparat dela
pagani.
8i ne-am vandut dumnealui cu femeia mea i cu copiii mei
dupà cum scrie mai sus ; i ne-au dat dumnealui toti banii
deplin in manele noastre, càci, cà noi, alt stapan, pre altul n'am
mai avut, fard cleat acum pre dumnealui, ca sa-i fim dumnealui
robi de acum inainte, de mosie dumnealui i cuconilor i nepotilor
dumnealui, cati Dumnezeu Ii va darui in veac, ad, c. dumnealui
si-au facut pomeana de ne-au rascumparat dela pagani. Pentruca
ne-am vandut noi de a noastra buna voie dumnealui ca sa fim ai
dumnealui robi nerascumparati in veci cu toata odraslirea noastrd.
i and s'au fdcut acesta adevarat zapis intamplatu-s'au multi
boiari Si oameni buni marturie i din Tara Moldovii si din Tara
Munteneasca, care sd vor iscali mai jos.
i pentru mai adevarata crediga ne-am pus si degetele mai
jos ca sa sa creaza.
am scris eu Mihalache logofat of Focsani.
7206 (1697) Octomvrie 8.
X Eu Mihai zlatariul x Eu Gaftona x Eu Costandin
x Eu lane x Eu Buca.
(L. P.) Dionisie egumenul of Dobrovat, rnartor
(urmeaza o serie de mai multe iscalituri romanesti i grecesti).
Doc, original, hârtie, MU-1.ra cu multe iscdlituri i pecetea lui Dionisie.
TiganuI cu sofia i cei trei copii si-au pus degetele.
Pe Perso doc. se aflä scris: Zapisul lui Mihai zldtar tiganul cu feciorii lui.
Trei feciori au avut Mihai zldtar: Costandin, lane i Bucd i trei fete:
Paraschiva, Marie si Marie.
www.dacoromanica.ro
D OCUMENTE 277
96.
1699 1 anuarie 12.
Zapisul lui Grigorie Cornescul, peirceilabul de curtea domneascd,
prin care dei pàrintelui Mitrof an episcopul Buzdului, o ligancei
domneascei schimb pentru un figan ce au fost inchinat episcopiei
cu meincistirea A ninoasa de cornicul Neagoe Täteiranul i de fiul
seiu Matei paharnicul.
Eu Grigorie Cornescul, parcalabul de curtea domneasca,

dat-am acesta al mieu zapis ca sa fie de buna credinta la cinstita
mana sfintiei sale parintelui chir Mitrofan episcopul Buzaului,
cum sa sà tie ca avand episcopia un tigan anume Stoian feciorul
lui Stan tiganul, care tigan au fost Inchinat episcopiei cu mana-
stirea Aninoasa de Neagoe vornicul Tatáranul §i de flu-B.6u Matei
paharnicul. Deci acest tigan fiind me§ter zlatar i supuindu-sa
curtii domnesti, fost-au luat o tiganca domneasca anume (loc
liber) cu care au facut i o fat. anume (loc liber). Deci intamplan-
du-se de au fost luat i un tigan al episcopiei anume Marin, iara§i
pre o tiganca domneasca anume Stana, cu care au facut i un
copil anume Radul, §i neputandu-se sparge &Maple nici unul nici
altul, (in)voitu-m'am cu sfintia sa, dupd cum iaste obiceaiul Orli,
de am lasat sfintei episcopii pe acea tiganca Stana fata lui Stan
tiganul Jiianul, cu copilul ei Radul. i sfintia sa au lasat pe Stoian
tiganul zlatariul cu copila lui, (loc liber) pe seama domneasca,
facandu-se schimb cap pentru cap.
Drept aceea am dat acest zapis al mieu la mana sfintiei sale
ca sa-i fie de acum inainte Stana liganca cu copilul ei Radul,
mosie stdtatoare §i ohabnical in veaci la sfanta episcopie, Si sa o
stapaneasca cu buna pace. i cand am facut acest zapis fost-au
marturii care au iscalit mai jos, §i. eu pentru mai adevarata
credinta pusu-mi-am mai jos pecetea §i am iscalit cu maia mea
ca sa sa creaza.
7207 (1699) Ghenarie 12.
Cornescul parcalab de Curte.
Doc. original, 'Artie.
Pe verso: s Zapis de schimb cu o tiganca domneascä fácut de Cornescul
pArcillabul domnesc s.
www.dacoromanica.ro
278 DOCUMENTE
97.
1699 Aprilie 26.
Zapisul tiganilor Savin qi Vasilie, dat la rncina paharnicului
Matei Tateiranul prin care iau in chezei$ia lor panel se vor duce in
Moldova sa aduca zapisul lui Negoitei Tataranul, care zic ei, cum
ca i-au vandut acolo Dimii vamepl.
AdecA eu Savin dempreuna cu Vasilie tigani dat-am zapisul
nostru la mama dumnealui Matei paharnic TätAranul ca sa fie
de buna credinta, cum sa sa §tie Ca luarn in chizA(0)ia noastra
pe Costandin tiganul dempreuna cu tiganca lui anume Mu§a §i
cu featele lui anume Maria i Nastasia i Tudosca 'Ana sa vor
duce in Moldova sa aduca zapisul lui Negoita Tataranul, care zic
ei cum ca i-au vAndut acolo Dimii vame§ul. Ci sa aduca zapisul
de acum pana intr'o lurid sà sà dea in mana lui Matei paharnicul
Tataranul, iar nefiind zapisul la zi i ar lipsi ace§ti igani, ce scrie
mai sus undeva§i, sà fim noi in locul lor. i cAnd am facut acest
zapis au fost multi oameni buni marturie i pentru credinta ne-am
pus §i noi deagitele mai jos ca sa sa creaza.
Si am scris eu Micul logofat ot vel vistiar, cu zisa lor.
7207 (1699) Aprilie 26.
x Eu Savin X Eu Vasilie LOA,
Az Muslu me§terul Ndlban, marturie.
sdrban trambita§ul (trambita§u1) marturie.
Doc. original, hartie, intdrit cu patru iscälituri
(Acad. Rom. doe. CXXIV/104)
98.
1704 Ianuarie 21.
Carte data de Mihail Bacovitei, Domnul Moldovii, egumenului
meinastirii Nearntului pentru ca sei caute prin toata Ora (igani de
muncii pentru manastire.
Noi Mihail Racovità Voevoda bojiiu milostiiu gospodar zemli
Moldavscoi dat-am cartea domnii meale rugatoriului nostru egu-
menului dela svanta manastire dela Neamtu i pe cine va trimete
sa hie volnic cu cartea domnii meale a cauta §i a cerca in -tan
domnii meale, drepti tigani ai sfintei manastiri Neamtul, ori in
tigani domne§ti, ori boiere§ti, ori calugAre§ti sau prin targurigau
www.dacoromanica.ro
DocumENTE 279
prin slobozii sau in ocina sau ori hie unde si i-ar afla sa hie volnici
a-i lua cu tot ce ar avea ei si sa-i duca la svanta mangstire sa hie
pantru treabele _si poslulania sfintei mangstiri, nime sa. nu hie
volnic a-i opri inaintea cartii domnii meale, iar de-ar avea cineva
a raspunde &à vie de fata la divan, cu direasa ce ar avea.
Iasi, 7212 (1704) Ghenarie 21.
Noia: Doc. original, hârtie, stampilil cu tu§ ro§u.
99.
1705 Aprilie 15.
Constantin Bráncoveanu, Domnul reirii-Romtinefti, scrie lui
Filoteai egumenul dela Focfani, poruncindu-i ca sit ingrijeascei fi
sei certe pe nive tigani ai manastirii, spre a nu mai umbla prin
tarei dupci fat uri qi altele.
Milostieiu bojieiu lo Costandin Voevoda i gospodini pisah gos-
pocistvo mi tie parinte Filoteai egumenul dela Focsani, catre
aceasta Ili fac domnia mea in stire, Ca aicea la domnia mea spuse
credincios boiarinul domnii meale Radul Dudescul biv vel capitan
cum ea si-au lost gasit douà tigance ale dumisale, anume Maria
si iar Maria maritate dui:a nista tigani din tigania manastirii de
acolo den Focsani, precum Ion (indescifrabil) §i altu Ion Chelul
si si-au fost luat amandoud tigancele ce scriu mai sus dupa tiganii
manastirii denaintea sfintiei tale si le-au adus la casa dumisale
la satul Dudestii, iar apoi in urrna s'au fost sculat 1,iganii acestia
de au mers de i-au furat tigancele dela casa dumisale de s'au dus
cu dansele in Tara Moldovei. Deci boiarinul domnii meale umbland
pre urme, cu colace, i-au aflat &à stint la Moldova si cu multa
cheltuiala i-au scos de acolo si si-au adus tigancele iar la casa
dumisale si sfintia ta nu te-ai dat certare tiganilor mandstirii ca
sa nu mai umble cercand si jefuind casele boarilor ci i-ai lasat in
voia lor. Deci cand au fost acum al treilea rand, iar au mers acei
tigani ai manastirii ce sunt mai sus zisi, la casa dumisale ca sa-i
fure tigancele si aflandu-i, i-au prins si iach ti i-au trimis la sfintia
ta. De care lucru de au facut acei tigani, asa rau au facut, ci iacali
poruncesc domnia mea in vreame ce vei vedea aceasta carte a
domnii meale si aducanduli pre tiganii acestia acolo, cauta deli
da tiganilor certare si le fa zapt ca acela, ca &à nu mai umble car-
www.dacoromanica.ro
280 DOCIJMENTE
and casele boiarilor, ci sa-i lase tigancele in pace, cd de acum

1nainte de-i vor mai afla cercand pre aici pentru ligance, si-au le
vor mai fura, nici sfintii tale nu-ti va fi cu cinste si Mil de voie
si cu cheltuiala sfintii tale le vei gasi de le vei pune la loc. Iar pre
tiganii aceia voiu porunci domnia mea de-i vor spanzura acolo
unde-i vor afla, nimic gluma sa nu-li pae (para.) pentruca asa
iaste porunca domnii meale.
I ispramic sam reci gospodstvo-mi.
7213 (1705) Aprilie 15.
(L. P.).
Doc, original, liartie, intarit cu sigiliul inelar domnesc.
(Acad. Rom., doc. XII/216)
100.
1707 Aprilie 10.
Cartea episcopului Ilarion, nästavnicul Windstirii Znagov,
pentru nige rumdni ce i-au reiscumparat un mo Vasilie pro-egu-
menu, ddnd in locul lor nive tigani.
Ilarion episcopul, ndstavnicul sfintei mandstiri Znagovul,
Impreuna cu tot saborul sfintei mandstiri, dam acest zapis al
nostru la 'aria mosului Vasilie pro-igumen ca sa fie de buna cre-
dinta, cum sa sd stie Ca Mcand metania aici la aceasta sfânta
manastire, lacuind cu toti fratii, gandit-au intru inima sa ca sä-§i
faca pomeana pentru sufletul lui si a parintilor lui, sa rascumpere
doud suflete de ruman. Deci ne-au intrebat si noi vazand ca va
(vrea) sa-si faca pomeana, 1-am volnicit sa cumpere doua suflete
de tigani, cap pentru cap, sd-i dea sfintei manastiri, insa rumânii
care sa sainneaza pe nume, Alexandru feciorii lui Ignatie, rumanul
manastirii si pe Stana, nepoata Radului tiganul, fata Maricai
tigancei.
Deci el au umblat de au cumparat douà suflete de tigani, unul
dela Sibiu logofdt, feciorul Radului logofdt tiganesc, copilul anume
Stanciul feciorul lui Ca Iota tiganul si o tiganca mare anume Vasilca,
fata Mariei tigancii, care o au fost cumparat dela Ignatie egumenul
dela mdnastirea Gruiul. Deci cumparand aceste cloud suflete de
tigan le-au dat la sfanta manastire pentru Alexandru si Stana.
Dirept aceia am dat zapisul nostru la mana mosului Vasilie pro-
egumen ca &à fie aceste douà suflete ce s'au zis mai sus In pace
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 281
si iertati i slobozi de rumânie de ciitre noi si de atre tot s'aborul

sfintei manastiri, ei i feciorii lor, cati Dumnezeu le va da i alti
frati parinti care ar fi ldcuitori inteaceastá sfântà mgni-istire Inca
sa aibà a le darea bunA pace.
la aceasta tocmeald fost-au multi pdrinti i boiari rnàrturie
care vor pune iscMiturile mai jos si noi pentru mai adevarata
credinta am intarit zapisul cu iscüliturile noastre. i am scris eu
loanichie monah cu zisa parintelui episcopului si a tot siThorul
sfintei mànàstiri ce iaste mai sus zisà.
7215 (1707) Aprilie 10.
Ilarion episcop proin Rdbndii.
Damaschin episcop Buz(Aului).
Antim al Râmnicului (grece§te).
Ghenadie eromonah, Vasilie eromonah, Varvara eromonah.
Doc. original hdrtie, pe verso o Insemnare greceascii.
(Acad. Rom., doc. LXVIII/52)
101.
1708 August 20.
Cartea lui Mihail Racovitd, Domnul Moldova, prin care ordond
lui Patrulea, vätaful de pura,si,de a nu mai bate tiganii dela meina-
stirea Nearntului ci nici de a le mai lua caii de olac.
Io Mihai Racovita Voevoda bojiiu rnilostiiu gospodar zemli
Moldavscoi scriem domnia mea la sluga noastr6 Patrulea, vdtaful
de puscasi de cetate(a) Neamtului, &Are acesta facem stire Ca
aici la domnia mea au fácut jalba sfintia sa parintele mitropolitul
pentru tiganii sfintiei sale cari sunt a cetAtii, zicând precum le
iei caii de olac si le faci mari supáràri, podvodaristi in toate pàrtile
ai bani, care ei acel obiceiu n'au mai avut, de cari lucru inami
scrie ; de acmu inainte foarte s'à te feresti de acei tigani a cetatii,
intru nimic de dânsii ssa nu te mai atingi, nici caii lor de olac sd nu
le mai iei, ca mai viind jalbd la domnia mea, bine sa tii cá va
veni om domnesc de te vor aduce aici i nicio cinste nu-i.
Pentru aceasta scriem.
7216 (1708) August 20.
Doc. original, hArtie. Intarit cu pecete In tuq rop, (legenda Io Mihail
Racovita Voevoda zemli Moldavscoi).
(Arh. Stat., M-rea, Secul, Pach. 1/20)
www.dacoromanica.ro
282 DOCUMENTE
102.
1717 Octornvrie 1, Iafi.
Mihail Racovitd, Domnul Moldovii, deirueve episcopiei Roma-
nului un tigan anurne loan pe care l-a iertat dela moarte, pentru a
fi rob episcopiei.
lo Mihai Racovitei Voevoda bojiiu milostiiu gospodar zemli
Moldavscoi facem stire cu aceastd carte a domniei meale tuturor
cui sä cade a sti pentru acest tigan anume Ion feciorul lui Leontie
tiganul, carele fdcandu-se cdtand impreund cu aii vicleni din
tard i rddicându-se asupra domniei meale si a tdrii cu cdtanele
din Tara Ungureascd, Wand jacuri i prdzi, din care fapte reale
a lor au cdzut i tam la mare robie. Deci prinzandu-se i acest
tigan ce mai sus scriem impreund cu aii vicleni i scotându-se
la pierzare ca sd sd ornoare dupd fapta lui, cu moarte groaznicii,
precum si-au luat i altii plata, din cei vicleni, dupd faptele lor.
Apoi socotind domnia mea pentru sfânta episcopie dela Roman,
fiind prddatd. de acei fdcdtori de reale, m'am milostivit si din
osdbitd a noastrd mild 1-am iertat de moarte i 1-am inchinat ca
sd fie rob in veaci sfintei episcopii si uric de miluire stdtdtor in
veaci de veaci. i cine mai pe urmA (indescifrabil) stdpan sà
n'aibe nici o putere a-1 lua dela sfanta episcopie, nici cu un fel
de pricini, &del era orânduit tiganul de moarte i n'ar hi avut
parte de dânsul. Deci cu feciorii lui cu tot sd fie serb in veaci sfintei
episcopii, drept aceia i in urma noastrd pre care-1 va milui Dum-
nezeu cu domnia tArii Moldovei poftim sd nu strice a noastrd danie
ci s. intdreascd aseameni sfintei episcopii pentru a sa vecinicd
pornenire si altul nimea sd n'aibd a sd amesteca pread sim listom
gospodstvo mi.
Iasi, 7226 (1717) Octomvrie 1.
(L. P.) Mihail Racovità Voevod. treatago gospodstva
Doc. Original, }Artie. Intarit cu iscalitura si pecetea inelara a domnului.
Jos In coltul drept al doc. isciJit Axintie uricar.
(Acad. Rom., doc. LXV/145)
103.
1718 Decenwrie 6.
Zapisul lui Ivan, feciorul lui Dumitru tiganul sdrbul din Tara
Turceascd, prin care se vinde el irnpreunei cu fenzeia ci copiii lui,
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 283
lui Ion logofeitul de Podbanita, pentru ca sä nu piard de

foame.
Adeca eu Ivan, feciorul lui Dumitru tiganul sarbul din Tara

Turceasca, din oras din Tarnova, dempreund cu tiganca mea
anume Stoica, fata Manei tiganul sarbul, i cu copii nostri, Insà
doar feate mici, anume Ivana si Pena si un copil anume Ivan,
dat-am zapisul nostru la mana dumnealui Ion logofilt den Podba-
nita, precum sil sà tie, cii. fiind noi tigani den Tara Turceasca,
de mosii nostri de fel de acolo, fard stapan, am fost venit aicea in
Tara Rumâneasca, inca mai naintea rizmeritei i ne-am fost lipit
langa casa dumnealui si am fost multd vreame, i cat am fost
ne-au cautat i ne-au miluit ca pe niste straini, iar dupa ce s'au
facut razmerita in lath', atuncea de frica am trecut peste Olt,
ducandu-ne la Targoviste. i facandu-sa lipsa i foamete mare de
bucate, in toata tara, ajungand ocao (sic) de bucate de gran si de
malai cate zeace bani si mai mult, i vazand noi nevoia i foamea,
cti vom sa murim cu totii, ne-am tras cum am putut i am
venit iar la casa dumnealui, la Podbanit.d. Deci noi vazand nevoia
ca vom sà perim de foame, fiind i dentr'acoace de Olt foa-
mete si intr'alt chip neavand cum face, ne-am vandut noi de a
noastra bund voie i cu tocmeala, dumnealui logofatului Ion, in
pre t. taleri saizeci si cinci i intr'acest pret ne-au dat bani i bucate
de ne-au plinit suma banilor ce scriu mai sus.
Drept aceia am dat si noi acest zapis al nostru la maim dum-
nealui ca sii. alba a ne tinea si a ne stapani i sa-i fim robi statatori
dumnealui i coconilor dumnealui, nepotilor, stranepotilor cati
Dumnezeu Ii va därui, noi i copiii nostri. i eine se va trage din
noi, neam de neamul nostru, sä fim robi statiltori. i la vanzarea
noastra cand am facut acest zapis, fost-au i ali boiari marturii
care mai jos sa vor isciui i noi pentru mai adevarata credinta
ne-am pus numele i degetele mai jos ca sa sà creaza.
Si am scris eu Tanasie logofat Tarnoveanul, cu zisa lor.
7227 (OM Dechemvrie 6.
Eu Ivan tiganul cu tiganca mea Stoica.

David Livizanul, martor.
www.dacoromanica.ro
284 DOCUMENTE
Bala§ capitan, martor. Costandin Ghica, martor. Tudor

Ghica, martor. Popa Vasilie, martor. Costandin capitan
Ciolac, marturie. Popa Vlad, martor.
Doc. original, hartie Intárit, cu toate iscaliturile celor de mai sus. Pe
verso: s Zapisul lui Iovan liganul so.rbul de vânzare.
104.
1723, Mai 2, Suceava.
Gheorghie mitropolitul Sucevii fi a toatei Moldova, intarefte stei-
peinirea lui Toader Bàdilitei, vornicul de Suceava, preste o copilei
de tigan.
Snzeritul Gheorghie mitropolitul Sucevii fi a toata Moldova.

Facem vtire cu aceasta marturie a noastra precum veni Toader
Badilita vornicul de Suceava, vi ni-arata un zapis de danie §i de
miluire dela parintele raposatul Ghedeon ce-au fost mitropolit,
scriind In zapis precum Toader Badilita au aratat multà slujba
sfintei mitropolii de Suceava, deci pentru a lui multà slujba i-au
daruit sfintia sa -o copila de tigan anume Axinie fata (loc liber)
tigance sa-i fie dumisale danie vi movie in veci vi fiilor dumisale
vi nepotilor vi stranepotilor dumisale vi poftind sfintia sa rapo-
satul Ghedeon intr'acel zapis cine ar fi In urma sfintii sale mitro-
polit (sa) nu strice a sfintii sale danie pentrucd sfintia sa a
adaos mitropoliei cumparand sate cu vecini vi tigani au dat mitro-
poliei.
Deci vi smerenia noastra vazand acel zapis cu pofta Inca vi
cu blastam §i dam vi intarim ca acea copila de tigan anume Axenie
sd fie dumisale roaba in veci vi pre eine va alege Dumnezeu in
urma noastra sa fie mitropolit poftim sa nu strice a noastra danie
vi intaritura precum nici noi nu stricam a altora ce-au fost mai
inainte de noi, ce dam vi Intarim. Iar cine ar strica, sä fie precum
scrie zapisul parintelui Ghedeon vi mila lui Dumnezeu sal fie cu toti.
Suceava, 7231 (1723) Mai 2.
(iscalit), Gheorghie mitropolit Sucevii.
Doc. original, "'Artie, larva cu isatltura personalà a mitropolitului.
(Acad. Rom., doc. CLXXXVI/65)
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 286
105.
1724, Septemvrie 25.
Scrisoarea lui De lisco pcircdlab, ginerile stolnicului Preda, cdtre
arhiepiscopul lorist de Husi pentru o rigandi in schimbul fetrarului
Solomon Botori.
Adecd eu De li§co parcàlab, zet stolnicului Preddi, fdcut-am

scrisoarea mea la mâna pàrintelui sfintii sale chir chir Iorist arhie-
piscop de Hu§i pe cum mi-au dat o tiganc51 sfintia sa pentru §etrarul
Solomon Botori, ca cicd eu am avut o tigancd la domnia lui §i am
scris la sfintia sa pàrintele chir chir I orist §i mi-au dat sfintia
sa o tiganc6 pentru §etrarul Solomon. Deci eu i-am fàcut aceastà
scrisoare a mea la mâna sfintii sale ca sà-i fie de credint5. §i pentru
credint4 m'am §i iscdlit.
7233 (1724) Septemvrie 25.
106.
1724 Noemvrie 3.
Mihai Racovigi, Domnul Moldovii, dd voie unui om al Orin-
telui Nicodim Basotd, de a cduta si a ridica, de unde ar gdsi, pe o
figancd, sd o ducd la casa sfinciei sale.
Jo Mihai Racovità Voevoda bojiiu milostiia gospodar zemli

Moldavscoi dat-am cartea domnii mele pdrintelui Nicodim Ba§otà
§i pre cine va trimite sa." fie volnic cu cartea domnii mele ce aratà
si oriunde ar afla pe o tigancal anume Marie fata lui Horoscu tiga-
nului care este de mo§ie a pàrintelui Nicodim Ba§otà cu deres,
care au tinut-o Toader Nrcea, tigan mandstirii DobrovAului, §i
ei au doi feciori §i douà fete.
Drept aceia darä oriunde ar afla-o s5. aiba a o lua cu partea
ei din feciorii ce i s'ar veni §i sà-i ducà la casa sfintii sale Orin-
telui Nicodim Ba§otd.
nimene sd nu stea impotriva càrii gospod, iarà cine ar avea
ceva a raspunde sà vie la divan cu direse ce va fi având.
7233 (1724) Noemvrie 3.
Doc. original, hârtie. Intdrit cu pecete inelarà domneasa In tu rop.
(Acad. Porn., doc. CLXX1X/47)
www.dacoromanica.ro
286 DOCU IIE NTE
107.
1728, August 8.
Zapisul Heincului tigan zleitar, ceitre Costandin liganul, pentru
un cal.
Adech eu Hancul, tiganul zldtar, dat-am scrisoarea mea la

Jana lui Costandin liganul ca sd 01e &à am avut o galceavd pentru
un cal care mi I-au fost luat Costandin 0 au peHt la dAnsul, deci
eu liâncul 1-am apucat pentru cal ; el mi-a dat banii §i am fdcut
pace ca sd nu mai aib5 (am) treabd cu Costandin pe cum scrie mai
sus. 8i când s'au fAcut aceastà scrisoare fost-au 0 alti boiari mdr-
turii care mai jos sd vor iscdli, anume:
7236 (1728) August 8.
Eu Hancul cu fiul meu Sandul ne-am impdcat.
Costandin pe cum scrie in sus.
Eu Ion vdtaf al lor, martor.
8i am scris eu popa Ilie cu zisa lor 0 martor.
Eu Crdciun ceaus, martor.
Eu Mihai Arsenovici (indescifrabil) martor.
Dor. original, hartie, format foarte mic.
(Acad. Rom., doe., IX/241)
108.
1729 Deceinvrie 27.
Constantin Beildcescul det zapis lui Partenie egumen la man&
stirea Strehaia, pentru schimbul unui tigan, care a fost mai mic
deo& cel dat de mdneistire §.i pentru care a mai trebuit sei dea cloud iepe.
Adecd eu Costandin Bdldcescu dat-am zapisul meu la mAna

sfintiei sale parintelui egumenul dela Strehaia chir Partenie,
precum sd sd §tie cd am venit de m'am tocmit cu sfintiia sa de am
Mout schimb cu un tigan anume Preda Burgheli care tigan 1-au
fost dat vdru meu Matei Báldcescul, dumnealui Dumitrasco Poe-
nariului 0 Dumitra§co Poenariul 1-au fost dat la sfânta nidndstire
Strehaia schimb. Deci, fiindcd acel tigan au avut ligancd la mine
0 nevrând sd §azd tiganul la Strehaia fdrd tigancd, au fugit. Deci
eu tocmindu-md pentru -tigancd ca sd nu fuga cu dânsul, am venit
la sfintia sa de 1-am rugat de am fácut schimb de mi-au dat sfintia
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 287
sa pe acel tigan anume Preda Burghieli i eu i-am dat sfintiei

sale alt tigan, anume Radul, feciorul Papei tiganul, care ligan imi
este si mie de zeastre dela dumnealui socru meu Golumbeanul si
fiindca tiganul carele 1-am dat eu la sfanta manastire au fost mai
mic, nu au fost de potriva tiganului sfintiei sale, eu am mai dat
la sfanta manastire, douà iape, una cu mânzü, alta stearpa de
s'au potrivit, ci sa aibe sfintia sa a stapAni acest tigan anume
Radul cu bunä pace in veaci de care mine, si de catre tot neamul
meu. Pentruca aceasta tocmeald am facut-o de voia mea far'de
nici o pricind. Iar de s'ar scula cineva a sa apuca de acest tigan cu
vreo galceava, acela sd-si caute cu mine, iar sfintia sa sa-si stapa-
neasca tiganul cu build pace si eu pentru mai adevarata credinta
am iscàlit cu mana mea si am pus pecetea mai jos ca sä sà creaza,
si cand s'au fdcut acest zapis an fost multi boeri marturie cari sä
vor iscali mai jos.
7237 (1729) Dechemvrie 27.
(L. P.) Costandin Baldcescul
(Acad. Rom., ms. 500, f. 105 v-106,
109.
1730 August 2.
Zapisul lui .Pena tiganul prin care se vinde rob logolatului Ion
Podbeiniceanul, care l-att pleitit de ni6te bani ce furase dela un negu-
(eitor din Mcigurele.
Adecd eu Pena liganul, feciorul lui Dumitru tiganul sarbu din

Tara Turceasca, care sunt frate cu Iovan si cu Nicola, dat-am zapisul
mieu la mana dumnealui Ion logorat Podbaniceanul, precum sd sa
stie ea fiind eu in casa dumnealui jupan Ion dela Magureale, peste
Olt, i-am fost furat din casa dumnealui niste bani orti i Costandin
care au fost cununile cocoanelor dumnealui suma banilor peste
tot lui cincizeci. i trecând en de peste Olt am venit aici la
Craiova cu banii si i-am mancat si i-am cheltuit eu acei bani told.
Si viind jupanul Pascul, fratele dumnealui jupan Ion, aici la Craiova
cu negustoria dumnealui, m'au gasit si m'au prins si m'au pus
la grea inchisoare cu porunca cinstitei administratii, au sa-i dau
dumnealui banii care i-am furat, au &à ma spanzure ca pe un hot.
Si eu tiind o ligancal a dumnealui logoratul Ion, anume Stana,
www.dacoromanica.ro
288 DOCUMENTE
care tiganca iaste dumnealui data de schimb dela maria sa Gheor-

glue Cantacuzino i fiindc5. i frat,ii miei Iovan si Nicola sunt
vanduti la dumnealui din vreamea foametii, nefiind neamul nostru
de aici de (din) Tara Rumaneasca, au vreunui (vreunor) boieri,
au a vreunei manastiri, ci fiind noi din Tara Turceasca, lard de
stapan, eu am cazut cu multa rugaciune i cu plecdciune la dum-
nealui logolatul Ion ca sa ma scoala dela moarte i sa ma pla-
teasel dela dumnealui jupan Ion si dela frate-sau Pascul. i dum-
nealui m'au plait de toti banii dela acesti negutatori i eu
pentru acesti bani care mi i-au dat dumnealui de m'am platit
si de negutatori, m'am vandut la dumnealui ca sa-i fiu tigan
obabnic stritator, eu si tot rodul ce sa va trage din mine in
veaci.
Si cand am facut acest zapis fost-au multi boieri i preoti mari
care mai jos sa vor isciuli i eu pentru mai adevarata credinta,
m'ain iscalit mai jos ca s5. sa creazii.
Si am scris eu Mihai logofat din Podbanità, nepot stegariului
Radii cu zisa lui.
X Eu Pena tiganul
7238 (1730) August 2.
Eu Calota ot Podbanita, martor.
Eu popa Ion ot tam, martor.
Eu popa Vladul, martor.
Mirea Ganescu armas.
Eu Velicicu snei Neguleasài, martor.
Eu Visan sin Neguleasai, martor.
Eu sin Horta parcalab, martor.
Pe pagina doua a doc. se aflci scris:
60 de oi s'au dat pentru Pena tiganul, Insà berbeci, unul Cate
zloti 2; mai fricand cheltuiala pentru dansul nevrand negutatorii
fiind hot, cu tot zloti 120.
Zece zloti am dat auditoriului pentru Pena tiganul cand (au
lost) furat cloud ciuturi dela jupan Chitul si dela Dobrotan, de
1-am scos din puscarie.
La armasu (am) mai dat patru zloti.
Doc. original, hârtie, rupt intr'un loc in partea de sus.
Pe verso: Zapis pentru Pena tiganul de vanzarea lui, anul 1730x..
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 289
110.
1736 Mai 2.
Grigorie Ghica Vodd, Doinnul Moldovii, volnicepe pe un ar-
mas domnesc sd mearga la Vasilie Proca tiganul, ginerile lui Gurd-
gala gi la Neculai tiganul, fratele Sandului, giudele dela Botofani,
fi sei aibd voie a-i lua cu tot ce-ar avea ei, sii-i dual unde va fi po-
runca parintelui Antonie mitropolitul.
Noi Grigorie Ghica Voevoda bojieiu inilostieiu gospodar zemli
Moldavscoi dat-am cartea domniei mele slugii noastre cestui
armas sa fie volnic a merge la Vasilie Proca tiganul zet Gurdgata
si la Neculai tiganul fratele Sandului giudele dela Botoseani si
sd aiba voie a-i lua cu tot ce-or avea ei, sd-i clued unde va fi po-
runca sfintii sale parintelui chir Antonie mitropolitul, pentru
caci sunt dati mitropoliei cu ispisoc dela domnia mea si macar
ca in ispisoc s'au fost dat pe Sandul giudele si. pe frate-sau Neculai,
dara nefiind obiceiu a se da tigani gospod danii si Sandul fiind
dat impotriva obiceiului, numele lui s'au scos din ispisoc si s'au
dat in locul lui pe Vasilie Proca si cu Neculai fratele Sandului.
Acestia de acum inainte sa ramaie a sfintei mitropolii ea asa
s'au tocmit si la ispisoc si sa nu mai umble ei cu jaloabe si o carte
data ce-au luat Sandul giudele si cu frate-sau Neculai mai in
trecute zile ca sa se apere de parintele mitropolitul sa arba a o
lua armasul din manile lor sa o aduca aicea ca sä sa stearga nu-
mele lui Neculai.
i nimenea sa nu stea impotriva cartii domnii mele.
7244 (1.736) Mai 2.
Doc. original, hartie, pecete mick" in tu..
(Acad. Rom., doe. CLXXXVIII/227)
1739 Martie 20.

Zapisul lui Misail, episcopul Buzaului, dat la mdna lui Ion
vataful de tiganii scaunului domnesc, in pricina unul schimb de
tigan i.
Misail milostiiu bojiiu episcop B(u)z(aului).

Scrisoarea noastra la mana lui Ion yalaful de tiganii scaunului
domnesc ca sa-i fie de adevarare (sic) pentruca având noi o
19
www.dacoromanica.ro
290 DOCUMENTE
liganca anume Stanca fata lui Stan vataful, maritata dupa Ursu
tiganul domnesc si avAnd i tiganii domnesti o tigancal anume
Nastasia maritatà dupà Stoica snd Rizea tiganul episcopiei, si
avand vataful de tigani voie si porunca dela //Aria sa Voda ca
sä faca schimb, pe unde sA afla lucruri de acestea, am dat noi
zapis la mana lui Ion vataf, si-i la mâna noastrd, ea de acum inainte
sa avem noi a stapani pe Nastasia tiganca cu cloud feate ale ei
(loc liber pentru numele celor 2 fete). Si tiganii domnesti stt sta.
paneasca pe Stanca liganca cu doua feate ale ei Rada si Ioana.
Si pentru credintii am iscilit.
7247 (1739) Martie 20.
Misail episcopul Buzaului.
Doc. original, Idirtie patinatil de vreme, asemanritoare la coloare perga-
mentului. Iscglitura episcopului foarte frumoas5.
(Acad. Rom., doc. CXXVIII/1.08)
112.
1742 Septenwrie 13.
Zapisul lui Jon Bdisan prin care vinde postelnicului Nicolae
Bucium, partea lui dintr'un tigan.
Adech eu Ion Baisan facut-am zapisul meu la maia dumnealui

postelnic Nicolai Bucium precum sà sa stie ca avand un tigan
de impartala anume Parfenie care avand numai un copil in
partea lui, anume Neculai, care s'au vinit mie jumdtate si du-
misale jumatate, ni-am socotit i i-am vândut partea mea intreaga
lui, neincdpand altii pentru aceia, dAndu-mi banii deplin i-am
dat acest zapis al meu ca sa-i fie dumisale, ca fie rob in veci,
nimeni sa nu sa amestece i pentru credintá am iscalit.
7251 (1742) Septemvrie 13.
Ion Baisan m'am iscalit.
Ion Grama martor. Enachie logofatu.
Doc, original, hArtie, format mic.
(Acad. Rom., doc. LXV/149)
113.
1744 lanuarie 10,
Than Nicolae Vodd, Domnul Moldovii, volniceste pe popa Me-
todie, dichiul mitropoliei de Suceava, ca sd apere pe figanii mitro-
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 291
poliei de toti zapcii care vor fi streingitori de banii grajdului de pe

la tigani.
Noi Joan Nicolai Voevoda bojiiu milostiiu gospodar zemli Mol-

davscoi, dat-am cartea domniei meale rugaloriului nostru chir
popa Metodie, dichiul sfintei mitropolii de Suceava, pentru tiganii
mitropoliei, care sunt seatori in cutul mitropoliei sä fie volnic
a-i apara despre toti zapcii (care) or fi strang6tori de danii grajdului
de pre la tigani, ca sa nu le fag nici o supgrare tiganilor calor
din cut, fiirà numai care vor fi gràitori cu cas6 in Varg in Soceava,
aceia sa dea la banii grajdului, iarà acei din cut sà aiba pace.
Nime mai mult s'a nu-i supere preste cartea domniei
meale.
Ia§i, 7252 (1744) Ghenarie 10.
(L. P.).
Doc, original, hartie, pecete mica In tti.
(Acad. Rona., doc. CLXXXVI 64)
114.
1746 Iunie 8.
Postelniceasa Catrina, fiica lui Ion Sturdzea fost mare vornic,
vinde fratelui ei Sandu Sturdzea mare logoleit, o tigancli care este disei-
toritcl cu unul din tiganii lui.
Adecd eu Catrina, postelniceasa fiica Mposatului Ion Sturzea
ce-au fost vornic mare, màrturisdscii cu acest adev6rat zapis al
mieu pentru o tigancà a mea anume Anita, fata lui Ion tiganul
pre care tiganca o tine Carp tiganul dumisale fratelui mieu bade
Sandul Sturze(a) vel logofát, deci m'am tocmit cu dumnealui
bade(a) Sandul §i i-am vandut acea tigana cu partea ei ce i s'a
veni din copii, drept (loc liber) lei §i mi-au fAcut plata' deplin in
mânele mele, pentru aceea de acmu inainte sä stápameasca dum-
nealui pe Carp tiganul, impreund cu tiganca lui Anita, fata lui
Ion tiganul, sal-i fie gla§ intreg §i pentru creding am iscglit §'am
pus §i pecete §i s'au iscAlit §i alti boieri cari s'au IntAmplat.
(L. P.) Catrina
S'au scris in Ia§i anul 7254 (1746) Iunie 8.
(Acad. Rom., ms. 1669, p. 26)
19*
www.dacoromanica.ro
292 DOCUMENTE
115.
1752 Ianuarie 28.
Latco impreunei cu fratii säi, fosti robi ai mänástirii Strehaia,
dei zapis egumenului Silivestru, pentru tiganii care i-au dat in locul
kr, ca sti se libereze din robia miineistirii.
Adec6 eu Latco impreun6 cu fratii mei, scriem i mArturisim

cu acesta al nostru zapis, la mâna sfintei maastiri Strehaia si
phintelui igumenului Silivestru si a tot soborul sfintei mdnástiri,
pentrucà fiind noi rumâni din Coscodia, am dat la sfânta ma."-
n6stire, de capetele noastre, cap pentru cap, schimb pentru schimb,
ins6 tiganc 5. pentru rumâni, am dat un tigan anume Stoica
si o tiganc6 anume Maria si un copil anume Dumitrasco ca s'51
fie robi sfintei mgngstiri in locul nostru i marturie au fost cand
s'au scris acest zapis multi boieri i oameni cari vor jean, si
pentru mai adevAratà credintà ne-am pus si degetele mai jos
si iscAliturile ca sà" s6 creazä. 5i am scris eu popa Isac ot Lac.
x Eu Latco, X Eu Nicola, x Eu Preda
7260 (1752) Ghenarie 28.
(Acad. Rom., ms. 500, f. 104 v)
116.
1756 August 12.
Foitei de birul tiganilor ldeti care au iefit fi au venit din Nth%
Foit6 de birul tiganilor làeti care au iesit si au venit in tarA.

7264 (1756) August 12.
Vasile sna lu(i) Cdcsai taleri 2 vechi
Stan snd CrAciun Orba" o » *
Stan sai H alga » » »
Gavrilà snä Ivan » » »
Florea snei Mangul » » o
Radul Cdch'i o 1 1/2 »
Ionità brat Radul * * »
Feciorul Palii Sandul * » »
Albul mei Crdciun Butmiu * 2 1/2 »
Jipa brat Albul » 2 o
Nedelco brat Jiph o 1 1/2 *
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 293
Ioan snit Leustean taleri 2 1/2 vechi

Stefan snit Armean * 2 1/2 *
Dudea snit' Malcociu * 11/a *
Craciun snii Mos * 21/2 »
Ioan snit Craciun * 1 1/2 *
GheorghitA snit Paraschiva » 2 1/2 *
Ifrim snit Gherghe * 21,4 *
Draga tiganul brat Cacai, * 11/2 *
Samoila snit Ionita * 2 1/2 *
Craciun brat Samoild * 11,4 *

Lazar brat Gheorghità D 2 *
Lupul snd Badita * 11/2 *

Ciocea Stoica snii Craciun Orba * 1 1/2 *
Necula snd Ivan brat Gavrila * 1% *

Dragan Stefan fecior * 1 1/2 *
Andrei snit Gheorghita * 1 *
Puiuca snd Craciun Orba * 1 *
Datco snit Halga * 1 D
Tudor snii Ivan * 11/9 *
Rafail arhi-egumen Znagov

Ion snit Tudoran * 1 1/2 *
Manea snd Baban * 2 *
Taleri (indescifrabil) ce era mai nainte biru tiganilor laeti

care iesise in tara fiind fugiti din vatasia (loc liber) in egumenia
fratelui arhiegumen raposat chir Rafail.
Neofit egumen Znagovanu,
1778 Februarie 12 m'am facut egumen la aceasta manastire.
Doc. original, hartie, de format foita, adia o jum'atate de fi15. in
lungul ei.
117.
1759 August 3.
Zapisul lui Vasilie Buhiiescul lost mare pdharnic pentru n4te
tigani ce i-au vtindut lui chir Ioanichie, episcopul Romanului,
cdte 30 lei tiganul de slujbd ci cdte 15 lei, copiii.
Adeca eu Vasilie Buhaescul biv vel paharnic adeverez cu acest
zapis al meu la mana sfintiei sale Ioanichie episcopul de Roman,
www.dacoromanica.ro
294 DOCUMENTE
sil s stie Ca avand sfintia sa trebuintà de niste tigani ca sa cum-

pere sà inzestreze sfanta manastire Precista din Roman cu banii
niririi sale Costantin Racovitti Voevod ctitorul sfintei manüstiri,
i-am aflat eu acesti tigani mai jos araati i i-am vandut sfintii
sale dintru ai nostri drepti tigani ce-am avut, anume pe Ion
tiganul cu tiganca lui Marie si cu doi copii a lor i Panhilie tiganul
cu tiganca lui Todosie i cu doi copii a lor i Axintie sin caldii-
rariul cu tiganca lui (loc libei9 i cu doi copii a lor i Tanasie sin
Andrei cu tiganca lui (loc liber) §i cu doi copii a lor care aceste
dourt salase imi sunt mie de schimbatura cu dela dumnealui Ior-
dache Hrisosculeu comis sin Aristarho vistier i Sandul Galail
sin Ion lautariul ce tine tiganca (loc liber), care peste tot cuprinde
17 suflete cu mari cu mici, insh zece suflete de slujba si sapte
copii mici ce nu-s de slujba. Si duph tocmeala ce-am avut cu
sfintia sa, eke treizeci de lei tiganul (de) slujba si cei mai mici
ce nu-s de slujba cate 15 lei sufletul, mi-au plait deplin cu bani
gata intru manile mele si de acum inainte acesti tigani mai sus
nurniti, cu tot rodul lor ce sh va trage dintru dânii, ca sa fie drepti
serbi ligani sfintei manastiri Precistei in veci. Si am dat i scrisori
ce-am avut pre acesti tigani i sureturi de pe unele din scrisori
ce-au ramas si la mine si am dat si izvod ischlit de mine ardtand
mai cu amanuntul radacina tiganilor de unde mi s'au tras mie
acesti tigani, ca sa sa afle la manastire i pentru credinth am
ischlit, si pe zapisul nostru sa-si faca ispisoc.
7267 (1759) August 3.
Vasilie Buhaescul biv vel paharnic adeverez.
Marie paharniceasa adeverez.
Doc. original, hartie, Intarit cu doua iscilituri.
Pe verso: Zapisul dumnealui paharnicul Vasile Buhaescul pentru ligani.
Veleat 7267 August 3. Panhilie eu Tudosie tiganca lui. loan tigan. care
sunt cumparati de episcopul Ioanichie, pentru manastirea Precista cu banii
lui Costandin Cehan Voievod.
(Acad. Rom., doc. I.XV 161)
118.
1759 Sepie»?vrie.
loan Teodor Callimahi, Domnul Moldovii, poruncWe ca nime-
ilea .96 nu indrasneasca a calm hrisovul prin care se stabileste ordn-
duiala cum are a se urma in privinta stàpánirii iganilor.
www.dacoromanica.ro
DocumENTE 295
Io loan Teodor Voevoda bojiiu milostiiu gospodar zemli Mol-

davgcoi, in stiintä dam tuturor cui sà cade a sti pentru tigancele
ce sunt a unui stapan i sä cununa dupa liganii altor stapâni,
de vreme ce s'au hotarit cu testament acele_ tigance si nu sa traga
de catre stapanii lor ca sd le desparta de tiganii lor ci sa ràmâie
dupa tiganii lor nesuparate i unde s'or afla iganii acolo sa mearga
si tigancele dupa barbatii lor i iganca 'Inca sa slujeasca la std-
panul tiganului i sä n'aiba voie stapanul ei a o desparti 'Anti
vor creste copii i atunci sa sa imparta pe obiceiu i sa s. scoata
un copil din mijloc sa sa dea la stapanul tigancei pentru slujba ei.
Si aceastä randuiald fund 1egat i asezata cu testament, acum
ne-am instiintat domnia mea din jaloba sfintiei sale cinstit parin-
tele si rugatoriul nostru chir loanichie episcop Romanului eh
peste hotarirea testamentului, merg unii i aIIii si trag tigancele
ce sunt omenesti dupa tiganii episcopiei si a mandstirii Precistei
sä le desparta de duph tiganii manastiresti si pentru aceasta dam
porunca cu tärie ca nimeni sà nu indrasneasca a calca testamentul
si dam volnicie i sfintiei sale sa-si apere tigancele ca nimeni sil
nu le despartil de dupd liganii cinstit cununate, urmand fieste-
carele dupa testament. Aceasta poruncim.
7268 (1.759) Septemvrie.
(L. P.).
Doc. original, hârtie, intdrit cu pecete domneascd, in tus rosu ; jos
in coltul drept insemnat: 4procit vel logofáto.
Pe verso: Carte domneascd pentru tigani sti nu se despartà *.
(Acad. Rom., doc. LX IV 134)
119.
1760 Aprilie 6.
Zapisul lui ,5'telan Bosie, lost mare jicnicer, pentru schimbul
New cu Vasilie Buhdescu, ddndu-i o pivnitd din ulita Hagioaei,
pentru niVe Pgoni.
Stefan Bosie, biv vel jicnicer, adeverez cu acest zapis al men
la mâna dumisale Vasilie Buhaescul, biv vet paharnic, sa sa stie
cii din build voia mea am facut aceasta tocmealli si schimbatura
cu dumnealui; dat-am eu dumisale o pivnita de piatra cu tot
locul ei ce este pe podul Hagioae in fata targului de sus, alaturea
cu ulita ce taie piste pod si sii pogoard spre pivnita lui Alevra,
si in dosul dughenei sa hotaraste iar cu locul caselor lui Alevra.
www.dacoromanica.ro
296 DOCUMENTE
iar dinspre ras6rit cu locul manastirei Cetainei, care aceasta pivnitA

cu locul ei imi este si mie cumpàraturá de la Liber jidovul, iar lui
Liber jidovul i-au fost cump'araturd dela Vasile Botezatul ce au
tinut pe Marie ce-au fost jidoavcä i s'au botezat, iar Mariei Bote-
zatei i-au fost miluire i danie dela sfintia sa parintele patriarhul
Sfântului Mormant chir (loc liber) dupd cum mai pre larg arata
cartea sfintiei sale acea de danie i alte zapise de vanzare i cartea
de judecata dela dumnealor veliti boieri ce s'au judecat cu &Mu-
Orli de Cetatue.
Aceasta pivnitä am dat-o dumisale paharnicului Vasile Bu-
haescul schimbdtura pe tigani, adica mi-au dat dumnealui mie
tigani pe acea pivnita cu tot locul, movie dreapta mosie, de vreme
ca i iganii mosie sa so cotesc, iar bani dela dumnealui n'am luat
pe ate suflete mi-au fost tocmeala cu dumnealui sa-mi dea,
mi-au plinit deplin.
Drept aceia de acum inainte aceasta pivnità, cu tot locul ei,
sa-i fie dumisale dreapta ocina i mosie i schimbatura statatoare
in veci. i dup5. zapisul men sa-i se faca i ispisoc de int5ritura
dela maria sa Voda.
Ins6 sa sa stie i aceasta, ca din toata socoteala ce-am avut
cu dumnealui paharnicul, atata pentru schimbul pivniii cat si
pentru alti tigani ce-a fost dator a da dumnealui mie pe bani
gata ce i-am dat dumnealui, ne-am rdfuit cu dumnealui pahar-
nicul i nici dumnealui paharnicul nu mi-au ramas dator cu ni-
mica, cà ci-am avut a lua unul dela altul ni s'au plinit deplin.
*i am iscalit sä sa" stie.
7268 (1760) Aprilie 6.
tefan Bosii biv vel jicnicer, adiverez.
Do sitei episcop Rad'alutului.
Ioanichie episcop Romanschi.
Ioanichie episcop Husului.
Copie româneascá.
(Acad. Rom., doc. XVI/43)
120.
1760 Iunie 26.
Adeverinta stolnicului Gheorghe Beldiman di a dat o casii in
Iasi pe ulita Strcimbci, pe Vitioae, stolnicului Toma Luca in schimbul
a trei suilete de tigani.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 297
Adeverez printeaceastä scrisoare cum cd am fricut schimb

cu dumnealui Toma Luca, biv vel stolnic, &and dumisale o rasa
ce am avut in targ in Iasi la capul rapii pe Vitioae invoindu-ne
noi intre noi pentru numita casd ; mi-au dat dumnealui trei
suflete de tigan anume: Ionitg, Costandin si Todosie feciorii Gher-
ghinii tigancii fetii lui Fane fecior lui Bejan. Care tigani sg-i aiba dum-
nealui a-i lua dela Iordache B5dros si Tuderasco fratele lui, dupà
cum arata si c5rtile de judecatà ce mi-au dat dumnealui, iar de se
va tampla alte pricini si nu mi-au da dumnealui tiganii, dupa cum
am avut tocmalii, sil aibil dumnealui am pl5ti pretul casei. Si i-am
(dat) dumnealui zapisul casei si alte scrisori ale casei si pentru cre-
dintA am iscàlit. Si s'au dat aceasta scrisoare la mama dumnealui.
Gheorghie Beldiman vel stolnic.
Costandin biv vel cgpitan, martor.
Ion biv vel pitar, martor.
Stefan Hurmuz, martor.
Copie rorMlneasca' inteo condica 1) cu copii de documente.
121.
(1760).
Porunca vornicului Costache ceitre Ghiutei fudele (de (igani) ca
sa caute in ceata care stie di se afld Cdrstea tiganul pe care I-a fost
dat setrarului Hrisoverghi si gasindu-1 sei-1 pund in butuci si sd-1
trimitd cu ant la casa setrarului.
Jude Ghiutil mai mult nu voiu a-ti scrie färil cat pentru Carstea
tiganul carele a fost dat dumisale setrarului Hrisoverghi, ca il
stii din ce ceatä iaste, ci iat5. cali poruncim sà cauti viind omul
dumisale satrarului la tine sd mergi sd-1 cauti pin (prin) toate
sglasele si numai sd-1 gasesti si sà-1 pui in butuci si impreund cu
omul dumisale sa-1 aduci pAna la casa dumisale s'atrarului (un
rand intreg nu se poate citi, doc. fiind rupt) alte mestesuguri
sa nu faci, cà neaducandu-1 vom trimete si te vor aduce pe tine
legat pe langa cal, si-ti voiu face mare certare. Aceasta (iti. scriem).
(iscAlitura vornicului indescifrabila)
Doc, original, hârtie.
Pe verso documentul este datat cu anul (1760).
(Acad. Rom., doc. CXXXII/172)
') Acad. Rom., ms. 783, f. 37 v.
www.dacoromanica.ro
298 DOCUMENTE
122.
176.5 Septemvrie 1.
Zapisul lui Francisc Turi prin care diiruefte lui .telast Roset,
lost mare stolnic, un ligan cu liganca .9i copiii lui.
Adeveresc cu aceasta scrisoare a mea la ingna dumnealui
Stefan Roset, biv vel stolnic, precum sit sit tie, ca avAnd eu un
tigan al mien aicea in Tara Moldovii anume Ion caoaciul heraru,
care tigan mi-au fost i mie de basting dela mosii i pgrintii miei
si viind acest tigan de cAtiva ani aice in Tara Moldovii i viind
si eu de m'am asezat cu sederea mea aice in Tara Moldovii, fiindcg
am avut bun prietesug cu pgrintele dumnealui stolnic, cum si
acum cu dumnealui, fiind eu om strein m'au ajutat i mg ajutg
la supgrarile mele, i-am dgruit eu acest tigan al mieu, de mai
sus numit, anume Ion caoaciul cu tiganca i cu copiii lui ca sg-i
fie dela mine danie dumisale i jupAnesii dumnealui i coconilor
dumisale i nepotilor i strgnepotilor dumnealui in veci. Si. pentru
mai adevgrata credinta am iscglit mai jos ca sa sit creaza.
1.765 Septemvrie 1.
Franciscus Turi de Temesfalva dono datus ex bona voluntate.
Doc. original, hArtie. Iscrditura i scrisul lui Franciscus Turi sunt cu litere
latine.
(Acad. Rom., doc. X X XV 138)
123.
1768 Decenwrie 2.
Cartea de adeverintei a lui (Nicolae Dudescu?) lost mare pa-
harnic, cu privire la o fatit de tigan a lui Mihai ,5'tiucci din Cernegi
ce se inclrdgise cu un tigan al lui Matei Susiiscul tot din Cernefi.
Dat-am cartea mea de adeverinta lui Mihai *tiuca ot Cerneti,

sud. (jud.) Mehedinti, precum sg sa stie ch la leat 1.754 August
22, avand pricing de judecata cu Matei UitSCU ot tam, pentru
o fata de tigan ce s'au indrggit cu un tigan a lui sus numitului
Matei usilscu si au si cununat-o cu tigan i nedandu-i schimb,
purtAndu-1 cu vorbe, cu astgzi mgine, prelungindu-I, au si facut
tiganca patru copii cu tiganul lui Matei. i vazand Mihai tiuca
atgta prelungire, au dat jalba la dumnealui Ianache Hrisoscoleu,
vel ban al scaunului Craiovei, i dupg jalba lui, fiind ei impreung
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 299
en dumnealui Costin, biv vel sluger ispravnic la sud. (jud.) Me-

hedinti, i-au orânduit pe amândourt pàrtile la noi ca sà-i luüm
seama lui Matei 1.1§6scu cu Mihai *tiuch i dupd porunca dum-
nealui ()el ban am adus pri Matei 45scu fata §i aràtându-i jalba
liii Mihai *tiuca" ce au fost dat la dumnealui vel ban pentru acea
fat5 de ligan, fdrà numai s'au rugat de noi ca sd-1 ingàduim cu
soroc douà sàptámâni §i va da schimb sau bani si inteaceste
douà sàptàmâni ne-am mazilit din isprdvnicie §i au r5mas lucru
balt5. si neprelungindu-se multh vreme la mijloc pang a-si lua
cartea Mihai tiucd cu de al doilea judecata, sd-i implineasca
liganca, s'au intamplat de au murit §i Matei i.1§6scu §i acum
fiindcd Mihai *tiuch" apucd pe fiica raposatului Matei SuOscii
pentru acel tigan, ea tagàduia Ca nu §tie s51 aiba ei vre-o tiganc5
in ligània tàtâne-s5u. Eu dupil cum mai sus arra §tiu foarte bine
cum Matei 1.1säscu inaintea Si inaintea dumnealui sluger Gostin
0-au pus soroc cloud sàptámâni, ca au schimb sá dea, ori bani,
si ca pentru sd se incredinteze, la orice judecatà o va trage pe
fiica raposatului Matei SuOscu cum cà i-au dat aceastà adeve-
rintà. Inteadevdr insusi cartea dumnealui vel ban m5. arat5. pa
mine 0 pe dumnealui slugerul Costin ca noi sà o lugm. i puind
lath' pe amândouà p5rtile, au ràrnas dupà cum mai sus ardt si
pentru adeverintá am dat astd carte a mea la maim. lui Mihai
*tiuc5. ca sà-i fie de mgrturie cum cd Mihai *tiucà cere tiganca
cu cale §i cu dreptate i ràposatul Matei 5usàscu inaintea noastr5
altà pricind nu au pus, dupd cum mai sus arAt, fdrd numai in dou5
siiptginâni sa-i dea ori schimb ori bani.
8i pentru intàrire am iscalit.
(Dudescu) biv vel paharnic.
1768 Dechemvrie 2.
Doc. original, hârtie, Iscalitura paharnicului indescifrabilii, se pare Insi
,a este a lui Nicolae Dudescul.
(Acad. Rom., doc. CXXXII/159)
124.
1770 Octonwrie 28.
Cartea lui Neculae Bráncoveanu prin care deirueVe unchiului
satu Lupu Ba4 mare logolat toll iganii breincovenevi fugiti in
Moldova.
www.dacoromanica.ro
300 DOCUMENTE
Dat-am scrisoarea noastra dumisale unchiului mieu Lupului

Bals vel logoMt pentru tigani nostri ce-au fugit din Tara-Roma-
neasca la Moldova si s'au inchinat pe la unii i altii i pe altii i-ar
fi dat danie domnii pe la boieri i pe la mAnastiri.
I-am dat dumisale voie printeaceasta a noastra (scrisoare)
sa trimeata dumnealui armasei dela divan ca sä aiba a-i strange
on unde i-ar gasi, ori in tiganii domnesti, on boieresti, on ma-
nastiresti, sa-i stranga pe told tiganii de unde i-ar gasi i sa-i
ia supt stapanirea dumisale si nimene altii sa nu aiba treaba a
sa amesteca, fiind drepti tigani ai nostri Brancovenesti, pe care
i-ar aràta judele lor ca sunt tigani ai nostri, sa-i stapaneasch
dumnealui, i sa aiba a-i stapani cu buna pace, a nu avea nici o
supArare de care nime.
Aceasta. (scriem).
1770 Octomvrie 28.
Neculae Brancoveanu.
Doc. original, "'Artie.
Pe verso: s Carte dela durnnealui nepotul Neculai Brâncoveanul pentru
tiganii Bra.ncovene0i ce sunt fugiti in Moldova, sä-i strang pe top, st-i iau
supt stápanirea mea.
Alta insemnare: Cartea dumnealui logoMtul Brâncoveanu pentru ti-
ganii durnisale ce-i are la Moldova.
(Acad. Rom., doe. XXXV/2)
125.
1774 Aprilie 28.
Zapisul lui Giura Colivera prin care schimbd cu Onofrie egu-
menul mancistirii Streimba, fapte bioli ai sill cu in copil de figan
al adindstirii.
Adeca eu Giura Colivera ot Bradiceani dat-am zapisul mieu

la maia sfintii sale parintelui igumenul Onofrie al sfintei ma-
nastiri Stramba si la a ctitorilor acestii sfinte manästiri, anume
Barbul capitan Raiosanul si la a Nicolei Maga lei, precum sa sa
stie ea am facut schimb cu sfanta manastire de am dat la sfânta
mangstire bivoli sapte, insa cloud bivolite cu puii lor i trei tur-
maci gonitori i ei mi-au dat dela sfânta mangstire mie un copil
de -tigan anume Draghici, feciorul lui Iangs tiganul, lug acesti
bivoli, i-am cumparat i eu dela Costandin Cepleanul i i-am
www.dacoromanica.ro
DocumENTE 301
dat de a mea build voie ca sà aibà a-i stapani sfânta mangstire

in veaci.
cand am facut acest zapis au fost i alti boiari care sa vor
iscali mai jos. i pentru credinta am iscalit mai jos sa sa creazd.
.5i am dat i bani gata talere §apte.
1774 Aprilie 28.
Costandin Cepleanul martor.
Doc, original, hartie. Dupa textul de mai sus urmeaza o jumatate pagina
cu un scris foarte interesant i greu de descifrat.
(Acad. Rom., doc. XGI/108)
126.
1779 lanuarie 15.
Reiva.Ful lui Paisie, staretul rn-rii Seculai cdtre Jonichie, iero-
rnonah al rn-rii Neamtului prin care-1 roagei sti lase pe un tigan
al acelei nuineistiri et-si aleagá logodnica din tigeincile ratneistirii
.Neamtului.
Cu cea intru Domnul (indescifrabil) dragoste ma inchin sfin-

lii tale cinstite parinte Ionichie ieromonah clisiarh sfintei ma-
nastiri Neamtului, pricina de alt nu iaste catra sfiintia ta, fard
deck, pentru un tigan al nostru holtei, feciorul lui Mihaila Gogul
tigan, ce s'au invoit cu fata lui Ion Buhodan tigan al mandstirii
Neamtului. Poftesc pe sfintia ta fiindca m'am instiintat cum Ca,
fiindca eti randuitor in locul prea cuvio0i sale parintelui egume-
nului, ca sà dai voe tiganului ca sa-§i ia logodnica si in locul acWii
Vgance veti trimete si sfiintia voastra pe alt flacau de tigan ca
sa ia pe alta tiganca din tiganii noOri. De aceasta instiinteaza
pe (indescifrabil) si ramai al sfintii &Are Dumnezau rugator.
1779 Ghenarie 15.
Paisie staretul Sacului.
127.
1779 lunie 6.
Zapisul lui Nicolae Cantacuzino mare paharnic prin care dci
veirului seiu lui Vasile Neculce mare stolnic niVe tigani, schimb
pentru un armeisar mare i alte trei perechi.
www.dacoromanica.ro
302 DOCUMENTE
Adeverez cu aceasta scrisoare la mana dumnealui varului

Vasile Neculcea vel stolnic precum sa (sa) stie ca ne-am invoit
intre noi de i-am dat niste tigani ce eram sa iau dela dumnealui
vornic Costandin Sturza dupd imparteala ce am avut cu durn-
nealui vornicu si dumnealui vornicu Wand ravas sà trimit sti
iau pe tigani, pe Stefan Albu Drosoaie cu tiganca-i Nastasia fata
Zindului si pe Stefan fecior Badii. M'am invoit cu dumnealui vor-
nicul si i-am dat acesti tigani schimb pe un armasar mare si pe
trei perechi iar de armasari, care i-am dat si ravas dumnealui
vornicul pe acei tigani.
Deci dumnealui vornicul sa aiba a-i stapani pe acesti tigani
cu pace atat dumnealui cat si coconii dumnealui si nepotii dum-
nealui in veci, ca pe niste tigani ai dumnealui drepti, ce i-am
facut schimb de buna voia mea si sunt din drepti tiganii mei,
iar &and tiganii acestia vor iesi cu vreo pricina ieu (eu) s'a aibil
(am) a rgspunde, iar dumnealui varul Vasile cat de putin suparare
si pentru a dumnealui incredintare am si iscalit, cum si de s'a
intampla acesti tigani a fugi ieu (eu) amestec sal n'aibil (n'am),
ce dumnealui sa" fie pagubas.
1779 Iunie 6.
(L. P.) Nicolae Cantacuzino vel paharnic, adevere7.
Doc, original, hârtie, scris interesant, pecete inelard cu frumoasa sterna
Cantacuzineascd si initialele N. C.
(Acad. Rom., doc. CXXI/2)
128.
1784 Julie 25.
Zapisul Peiunei logofeteasa Fratogticeanca prin care dei rn-rii
Gänescu din Craiova, metohul gpiscopiei de Relmnic, cloud suflete
de figani, pentru ispeigania sufleteascd.
FiindcA eu de fii norocire nu am avut sA-mi &Wig §i nici alte

rudenii de aproape care sà-mi fie cu durere din inimA in care sd
fiu nAdAjduità ca-mi vor cAuta sufletul dupe sfAr§itul mieu nu
am pAnA sunt fn viatA §i sanatoasa cu mintile intregi nesmin-
titA de boalà §i ne§tiind sfAr§itul cum mi A va tAmpla, am so-
cotit sA-mi orAnduesc cele ce mi BA cade a le da, pentru spAsenia
sufleteascA §i mai vArtos puind toatà nAdejdea ca dui:4 pristavirea
mea, sd mA ingrop la sfAnta bisericA metoh sfintei episcopii .co
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 303
sa numeste mdnastirea Ganescului unde sa prtanuiaste hram(u1)

erarhului si sfantului Nicolae.
sfintei biserici Ii las douà suflete de tigani, insa o tiganca
si un tigan, care dupa ce mi sd vor strange oasele acolea, sà aiba
sfanta episcopie a lua aceste cloud suflete de tigani ce le dau da-
nie sfantului metoh, oameni mari de varsta, harnici de muncii,
ori din ate suflete de tigani sà vor gasi dupd moartea (mea) si
s5. le stapaneascd in buna pace de cdtre toate rudeniile mele si
de cdtre toti cei ce vor cauta a clironomisi cele ramase in urma
mea, fiind danie bunà i de voia mea, dupd cum sa vede cà am
intdrit cu iscdliturd si cu marturii.
Pauna Fratosticeanca logofeteasa.
1784 Julie 25.
Pe verso :
Filaret milostiu bojiiu episcopu(1) Ramnicului.
Dumneata logofete Nicolae, blagoslovenie.
Aceastd adeverintà pentru douà suflete de tigani ce au afie-
rosit aici la manastirea Ganescul metoh sfintei episcopii, dum-
neaei Patina Frdtosticeanca logofeteasa; iti poruncim sa se treaca
in condicd. i st sa pdstreze i fii blagoslovit.
1784 Iu lie 27.
(L. P.).
Doc. original, cu o insemnare la urmd: Scrisd in condica cea nou,71.
(Acad. Rom., doc. XCl/26'i)
129.
1786 Decemvrie 23.
Cartea lui Alexandru Pascale mare armas, prin care volnicefte
pe Necula armeifelu, ca sci ridice pe tiganii rudari, ce s'au cqezat
spre iernatic pe mofia mänästirii Znagov, fi sci-il-mpraftie de acolo.
Dela Alexandru Pascale vel armas.

De vreme ce unii din vdtasii rudari i cu cetasii lor si dupii
(de pe) la alte vätàsii s'au poposit spre (i)ernatic pe mosia sfintei
mandstiri Znagov lath de a nu-0 lua voie dela iconomul sfintei
mànàstiri, carora ii s'au poruncit In scris ca sà sd mute pe alte
mosii, i ham rgspuns Ca nici la porunca noastrd au aeatat supu-
nere, nici ca au pus In gAndul lor a sa' muta, ci mai cu deadinsul
10 fac Otirea (i)ernii.
www.dacoromanica.ro
304 DOCUMENTE
Din lurninata porunca márii sale, cram volnicie Neculei armasel

sa mearga, si mai intai dintr'acea mosie sal ridice pe vatajj cat_
si pe .aetasiLlor, ca sa sà duca unde vor vrea pe alte moii, iar
pentru nesupunerea ce-au aratat-o la acea intai porunca a noastra,
sà ia pa unul doi din vatasi i sa-i aduca aicea la noi. Aceasta.
1786 Dechemvrie 23.
(L. P.)
treapad(u) judetul(ui).
Doc, original, hartie, fintarit cu pecete In tu§ negru.
130.
1792.
Alexandru Costandin Muruzi Vodei, Donznul Moldovii, supune
o ceatei de tigani sub ascultarea lui Stancul Ungureanu, jude de
tigani gospod de rudari, ca sá umble prin pal .96 se hräneasca, pres-
criindu-le anume ce regula sá pazeasca.
Noi Alexandru Costandin Muruzi Voevoda boiiiu milostiiu

gospodar zemli Moldavscoi.
Dat-am cartea domnii mele (lui) Stancul Ungureanu Jude de
tigani gospod de rudari ca sà aibd a tine pe toti tiganii dela
ceata lui dui-A izvodu ce i s'au dat, care tigani sa asculte de judele
lor la toate cele ce le-ar ariita din porunca gospod, iar altii nimeni
sa nu sa amestece la ceata lui, i Inca pentru tiganii din ceata lui
ce vor fi fugari (loc rupt) i gasindu-i aduca la ceata lui,
cum si cAti tigani (loc rupt) dintr'alta arà si nu vor fi boieresti,
manastiresti sau a altora de aici din tarà, fugiti i veniti mai pe
urrnri cu nume de tigani straini, dupà obiceiul lor, ori unde ii va
afla sa-i eie (ia) pe toti aceia i sa-i aduca la ceata lui. Si facand
izvod de numele Ion sa-1 aduca la dumnealui Rriducanu Roset vel
comis intr'acriruia purtare de grije s'au dat intr'acest an toti
tiganii gospod, ca sa-i aseze la catastihul gospod, care i acei
tigani sä asculte de acest jude la toate si de dare nimeni sa nu
fie suparati caci ei Ii vor da dajdia lor pe an dupa obiceiu.
Pentru aceasta dar, poruncim domnia mea i dumneavoastra
ispravnici de pe la tinuturi 1i capitanilor i slujitorilor i tuturor
lacuitorilor de pin (prin) sate, ca pe unde vor umbla acesti tigani
dupri hrana lor prin tara domnii mele, hranindu-se cu dreptate
www.dacoromanica.ro
DOCUVENTE 305
fart( a pricinui vreo pdgubire, sau supArare, ori ei ori vitele lor,
nimeni intru nimic sd nu-i supere, fiindcd i judeatile ce vor avea
intre dânsii, de pricini mai mici, dumnealui vel comis si vornicul
lor le va cduta, ferindu-se a nu lua dela dânsii irnpdcticiune, iar
candvor avea pricini cu altii din Idcuitori, ispravnicii tinutului le
vor cduta, cum si pricinile pentru ucideri i furtisaguri.
Iardsi dregiltorii tinutului unde sä vor intampla le vor cerceta
si vor instiinta pe domnia mea, ca Sá sà hotrtrascri cu Divanu gospod.
Osàbit poruncim domnia mea i celor ce vor umbla in olac cu
porunci gospod sà nu ieie caii acestora de olac, nici cdrutele lor,
si afard de aceasta am mai filcut domnia mea mild cu acest giude
(jude) i cu ceata lui i poruncim sã aibá pace de desemnici pentru
un mascur doi ce vor avea dupd cdrutele lor, cum si pentru lucru
la curtea gospod.
Iardsi sd nu fie supdrati de aceste de toate ce sà aratà mai
sus, hotdrim sti fie iertati, iar cine ar cuteza peste cartea domnii
mele a le face mai mult val sau supdrare se va pedepsi ca un im-
potrivitor poruncii gospod.
1792.
(L. P.).
Doc. original }Artie, rupt In cateva locuri; int5rit cu pecete domneascà
in tti rop.
(Acad. Rom., doc. XXXV 194)
131.
1793 Noemvrie 8.
Mihai Costandin Sutu, Domnul Moldovii, porunceve lui Co-
stache Manul biv vel ceimeirq, nazirul slujbei liganilor dornneVi, sci
ia dela paharniceasa Vitoriana, pe tiganii cobzari, fiind domnevi.
Noi Mihail Costandin Sutu Voevod cu mila lui Dumnezeu

Domn Tdrii Moldaviei.
Cinstit credincios boieriul domniei mele dumnealui Costacbe
Manul biv eel cilmdras, nazirul slujbei liganilor gospod,. fiindcd
pentru tiganii cobzdresti ce insusi ei de build voia lor prin jaloba
ce-au dat domniei mele s'au ardtat cd sunt drepti tigani gaspod
si de multd vreme inchinându-se ei la rdposatul Lupul Gheuca
sdrdariul au petrecut in slujba sa, apoi &and moarte Lupului
Gheuca sdrdariul, au rdmas la fiicd-sa pdhiirniceasa Vitoriana jupd-
20
www.dacoromanica.ro
306 D OCUMENTE
neasa dumisale paharnicului Iani, caruia numit boier i s'au po-

runcit prin dumnealui, ca de are niscaiva hrisoave domnesti de
danie asupra acestor igani, sau vreo imparteala cu care sa-i fi
luat dela domnie, sii arate.
Dumnealui au dat raspuns cà scrisorile i-ar fi la tara, dupa
aceasta i s'au poruncit prin domneasca nostra carte din (loc liber)
zile a trecutei luni ca Ora (papa) in treizeci zile sà sa afle la divan
cu orice scrisori dovezi va avea asupra acestor tigani, care vadea
hotarità implinindu-se i trecand, nici dumnealui, nici macar vechil
raspunzator cu scrisori la divan nu s'au aratat i iarasi deosabit
prin dumnealui s'au facut osdbita intrebare i durnisale stolni-
cului 8tefan Rizu, clironom raposatei Vitorinei paharniceasa, ca
de stie si au niscaiva scrisori pe tiganii cobzaresti sa arate i durn-
nealui asemenea au dat raspuns, prelungind pricina, c. scrisorile
ar fi la dumnealui paharnicul Iani i paharnicul Iani 'Inca ase-
minea prelungindu-le qi, iard nu le-au scos la fata judecatii.
Poruncim domnia mea ca toti tiganii cobz'aresti acei ce au
lost in stapanire(a) paharnicesei Vitorinei sa-i ia intru al noastra
domneasca stapanire ca niste drepti tigani domnestL ce n'au fost
dati nimarui Ora (pand) acurn i sa-i treacd la tabla tiganilor
gospod, impreuna cu alti igani domnesti dela care sa ia obicinuita
dajdie.
Aceasta poruncim.
1793 Noemvrie 8.
(L. P.).
Doc. original, hArtie de format lung (circa 45 cm), Intdrit cu pecete
domneasch In tus rosu.
Pe verso fn partea de jos, fnsemnat: S'au trecut la condiai
(Acad. Rom., doc. 1/53)
132.
1794 Martie 24.
Jalba ciltre domn a diminarului Arghirie Cuza in pricina unui
figan ce se alld rdtacit in tinutul Liipuynei.
Prea Indltate Doamne
Pomenit intru fericire domnu Costandin Dumitru Moruz(i)
Voevod mi-au dat i m'au miluit cu hrisov cloud salase de tigani,
anume Craste cu femeia lui i cu copiii lui §i Joan lautar cu femeia
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 307
zicu copiii lui, din tiganii gospod. care dintr'aceste doua salase,
Craste cu femeia i cu copiii lui sa" aflà supt stapanirea mea, iar(pe)
Ionita lautar cautandu-1 in cateva randuri nu 1-am putut sa-1
gasesc.
Acum din giuzii c umbla prin tard 1-am oblecit, s'ar fi aflând
la tinutul Ltipusnei, prin sate umbland din loc in loc.
MO rog Inatimii Tale ca sa faci luminata porunca Inaltimei
Tale ca sa se trimeata un armasel cu volnicie i oriunde 11 va gdsi
sa-1 aduca cu femeia i copiii lui, ca sa nu fiu pagubas de slujba
lui, i va ramanea Inilltimei Tale mare pomanii.
A Inaltimei Tale prea plecata sluga,
Argbirie Cuza caminar.
Doc. original, hârtie format mic.
Pe verso: Mergi la dumnealui Costache Asan bie vel cAminar
(17)94 Martie 24.
(Acad. Rom., doc. CVI/143)
133.
1794 Iunie 3.
Zapisul lui Barbul, robul sfintei episcopii de Ramnic, prin care
se leaga a nu mai dosi dela lucru.
Adeca eu Barbu robu sf. episcopii dat-am incredintat zapisul
mieu la mana sfintiei sale parintelui iconomu, precurn sa sa stie
Ca m'am legat cu zapisul mieu la mana sf. (sale) cum &à nu voiu
mai lipsi nici odata din lucru, iar intamplandu-se sa mai dosesc
dela lucrul episcopiei sa am a da taleri zece gloaba i pedeapsa
cat va vrea sf. a ma pedepsi i m'am iscalit puind i degetul mieu
in loc de pecete.
Eu Barbu robu(I) sf. episcopii, adeverez.
1794 Iunie 3.
Doc, original, hârtie. format foitd.
(Acad. Rom., doc. XCII/145)
134.
1794 August 26.
Zapisul Elenei Cantacuzino seirdareasa prin care dei lui loan
Tclutul fost mare sluger, o fata de figan, drept aspliitire pentru
serviciile ce i-a Neut.
20*
www.dacoromanica.ro
308 DOCUMENTE
Spre rAsplAtire ostenelilor ce-au fAcut pentru mine dumnealui

Joan TAutul biv vel sulger de au fost vechil, in locul meu, la jude-
cdtile ce am avut cu dumneaei sulgereasa Cant(acuzino) cumnata
mea, pentru mo§tenirile fiului meu Costandin care dupà dreptate
au luat sfAr§it Mr, 1-am multamit §i eu pe dumnealui cu
o fata de tigan, anume *tefana, pe care de acum inainte §i. in
veci srt o stApAneascd dumnealui, fiii §i nepotii 0 strAnepotii
dumisale, ca pe a sa dreapta nal* cu tot rodul ce sA va na§te
dintr'Ansa.
Asupra cArei fete de tigan i-am dat i aceastä scrisoare isca-
lit5. de mine .i de alte obraze cinstite, marturi.
1794 August 26.
Elena Cantacuzino.
(Indescifrabil) vel logordt, martor.
Doc. original, hartie. Pe verso ; Scrisoarea de danie de la dumneaei sar-
dareasa Elena Cantacuzino, pentru o fat& de tigan.
(Acad. Rom., doc. I/114)
135.
1796 Octontvrie 23.
Alexandra loan Calimach Vodá, Domnul Moldovii, afeaz:t la
tabla Visteriei pe loan sin Bdrsan bulibase (igan domnesc lingurar.
Noi Alexandru Ioan Calimach Voevod, cu mila lui Dumnezeu,

Domn prii-Moldaviei.
Acest Joan sin BArsan buliba§e_tig_i an_domnesc lingurariu este
a§ezat la tabla Visteriei. a da cele obicinuite, patru dAjdi pe an
§i la Sfetii Gheorghe cAte un leu de nume, banii masalalilor,
bez, rAsura cAte cinci parale de leu §i cu mai mult sA nu fie
supArat, fAril decAt la luatul acestui peciu sA aibA a da cAte trei
lei §i patru parale la &Amara gospojdii. *i pentru ca sa fie ales
§i cunoscut dintealti tigani i s'au dat acest peciu gospod spre a
BA folosi cu pAzirea pronomiilor lor, ce prin osAbit hrisovul dom-
niei mele li s'au intArit.
1796 Octomvrie 23.
Foaie tipdrità, rilmanAnd liber de completat, locul unde se pune numele
respectivului tigan.
(Acad. Rom., doc. LI X/7)
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 309
136.
1800 Julie 23.
Carte pentru nifte tigani rudari ca set' nu fie suptirati de Mire
nimeni cu. ninzica.
Fiindcd asupra tiganilor mei rudari ce i-am cu hrisoave gospod,

am fäcut jude pe acest Necolai l3amboiu ca sä stranga obicinuita
dajdea lor, la vreme, cum si pe tiganii ce sunt imprastiati dela
ceata lui s5 aiba a-i strange i a-i lua supt zaptul sau, in stapanirea
mea.
Deci hranindu-se cu dreptate i nepagubind pe nimeni cu
nimic, poftim pe dumnealui capitan i vornicei i locuitori, ca
nimeni sa nu-i supere cu pricini de napastuire, iar avand cinevasi
dovad5 asupra lor, mergand inaintea domniilor sale ispravnicilor
de tinut Ii vor afla dreptate.
pe tiganii ce-i are in ceata lui sa-i apere despre juzi domnesti,
boieresti i mangstiresti, ca far' de stirea mea sa nu-i incuscreasca
cu tigani straini, caci cand a fi sa-i insoare, sau sa-i marite, de va
fi trebuintA, intai ma voiu invoi cu stapanii acelor ce va cere tre-
buinta i apoi sa vor cununa, cu ravasul meu, iar intr'alt chip
sa nu fie volnici, precum hotaraste sabornicescul hrisov.
1800 Iu lie 23.
(iscalitur5 indescifrabil5).
Doc, original, hârtie patata in eateva locuri.
(Acad. Rom. doc. XXVI/6)
137.
1802 Februarie 20.
Alexandru Niculae Sutul, Domnul Moldova, däruiefte nive
figani lui lancul Sutul mare muhurdar.
Noi Alexandru Necolai Sutul Voevod cu mila lui Dumnezeu
Domn Tarii Moldaviei.
Fiindca pe Adam ciubotariu i Gheorghie herariu i Avram
Rujul ciubotar i Petre sin Adam ciubotariu i Toader tigan holtei
ciubotar i Ionita Stantij tigani gospod veniti de peste hotar, in
tam aceasta, care dupa nestramutatul obiceiu a parnantului, s'au
luat intru a noastra domneasca stapanire, i-am dat domnia mea
danie i miluire credinciosului boierul domniei mele, dumisale Iancul
www.dacoromanica.ro
310 DOCUMENTE
Sutul vel muhurdar, spre rasplAtire slujbelor sale ce slujaste domnii

mele i àrii cu credin i dreptate.
Care tigani, de acum inainte, sA-i fie drepti robi in veci cu femeile
si cu toti copii lor, cu ginerii i nurorile lor. Si carte(a) domnii
mele aceasta sh-i fie de danie i miluire stAtAtoare neclAtit5 si
nerusuità in veci, care s'au intArit cu a noastrA domneascA iscA-
liturà i pecete.
1802 Fevruarie 20.
(L. P.).
Doc. original, hartie, 1ntarit cu pecete i iscdlitura domneascil.
(Acad. Rom., doc. V11/47)
138.
1802 Septeinvrie 8. lafi.
Alexandru Niculae Sulu Voda, Domnul Moldovii, claruege lui
Ionita Canano fost mare spatar, nive tigani straini dintr'alta tara
si, care venisera in Moldova.
Cu mila lui Dumnezeu noi Alexandru Necolai Sulu Voevod,

Dornn Tarii Moldaviei.
Din darul i bunAtAtile cele dupd putintd, care pot asemAna
omenirea cu vointa dumnezeeascA, cum CA una i cea mai intAi
este facerea de bine de cAtre toti cei vrednici de laudA cu un glas
se rnArturiseste, care si dupA. viatA rAmAne pAzitA. Drept aceia,
dar, din ceasul ce dumnezeeasca pronie ne-au incoronat cu sterna
acestii bine credincioase tAri i ne-am suit la domnescul nostru
scaun, cAt ne-au fost prin putintA am chibzuit folosul i fericirea
tuturor stArilor si cele mai dinainte danii i faceri de bine a altor
lurninati domni, le-am intArit, altele si din nou am fAcut.
Acurn dar, luat-am domnia mea aminte i pentru al nostru
cinstit i credincios boier dumnealui IonitA Canano biv vel spAtar
cA sA cade a fi impArtAsit cu oaresicare ajutor din mila domnii
mele spre rAsplAtirea slujbelor ce au slujit Arii acestia, atAta in
vremea altor luminati domni, cat i acurn in vremea domnii mele
aflAndu-sA, slujind cu credinta i cu dreptate.
ip iatA cà. dintru ai nostri drepti tigani domnesti ce s'au aflat
veniti de peste hotar in tara aceasta, care dupA nestrAmutat obi-
'ceiu pArnAntului s'au luat intru al noastrA domneascA stApAnire,
www.dacoromanica.ro
D OCU MENTE 311
i-am dat domnia mea danie acesti tigani arátati mai jos, anume:
Marin TAtaranul, Negru sin lui, Vasile sin lui, Carstea Martin,
Ion sin lui, Radul sin lui, Ivan Ungureanul, tefan Jumulea, Ion
Nebun brat Oprijanu, Oancea Blega, Ion brat Dragomir, Tudor
brat lui, Stan brat lui, Staicu sin Tucd, Tudor Prundur, Toader
Durnoiu, toti acestia cu femeile si copii lor, gineri si nurorile lor,
sil-i fie dela domnia mea danie si miluire cu tot rodu ce s'au ngscut
si s'ar mai naste dintransii. Asupra c6rora sd-i fie hrisovul acesta
de danie stàtätor neclbitit in veci, care s'au int6rit cu al noastth
domneascd iscgliturd si pecete.
La care poftim. domnia mea cu dragoste si pe alti frati luminati
domni, care vor fi in urma noasted la domnia acestii fdri, sA nu
surpe aceastd putinà milä ce-am fdcut cu dumnealui spdtar, ce
mai vartos adäogAnd s'à int4reasc6 pentru al domniilor sale cinste
si vecinic5. pomenire.
Scrisu-s'au hrisovul acesta la scaon(u1) domniei mele in oras
Esii intru cea dintai domnie a noastrá la Moldavia, in anul dintai.
1802 Septemvrie 8.
(L.P.)
Doc. original, lidetie, format mare, intdrit cu isalitura domnului §i pecete
mare In ti.. rop.
(Acad. Rom., doc. XI/233)
139.
1802.
Mihail Costandin &qui Vodd, Domnul T drii-Romdnesti, po-
runceste ispravnicilor de pe la judge si altor slujbasi ca sd nu
supere cu dijma sau altele, pe figanii lingurari de sub vdtdsia lui
Tudor Breazd, fiind volnici a se hrdni ca mestesugul lor oriunde
prin tard.
Milostiiu bojiiu noi Mihail Costandin Sutul Yoevoda igospodini
zemle Vlahiscoe.
Tudor Breazä pre carele 1-am oranduit domnia mea Vataf si
purtator de grijà la toatA ceata lui de tigani lingurari, pentru birul
lor cel obicinuit, ca la vreme si la soroc s5 aibd a-1 trimete aici la
dumnealui vel armas. Asijderea poruncim domnia mea s'a umble
in toat5. (loc rupt) « tara » domnii mele s5. sd hrgneascd cu meste-
www.dacoromanica.ro
312 DOCUMENTE
sugul lor cum vor putea i pe unde vor umbla si vor sedea cu
silzamânt, sohat sau chirie sa nu li sa ia, veri pe ce mosie ar fi,
domneasca, manastireasca, boiereasca sau megiesasca, numai ai
ei foarte sa se fereasca a nu face stricaciuni la livezi de fan si de
pomi sau la aratura, nici supt poalele viilor sa nu sa supuie a face
stricaciuni, afara numai unde Ii vor ara ei bucatele, acela cu
mosia sa le ia dijma dupd obiceiu, iar mai multà suparare &à nu
Ii sa faca, nici cai sau carutele lor de olac sa nu li sa ia, veri la ce
porunci i trebi domnesti ar fi sa nu sa supere nici de catre glob-
nicii domnesti, manastiresti sau boieresti, cum si de catre vamesi
&à nu &à asupreasca la cele ce vor vinde In tarrt, lucruri facute de
mainile lor, adeca fuse, linguri, mosoara, halbii, copal, furci si
alte ce fac pentru hrana vieii. i asi da dajdia lor de nume, dupa
porunca gospod, in trei ani odata_la_camara_domnii mele, pentru
care poruncim domnia mea, dumnealor ispravnicilor de prin
judete i capitanilor de pe la capitanii, vamesilor de pe la targuri,
zapciilor de prin pli, polcovnicilor de poteri i vamesilor de plai
si parcalabilor de prin sate si altor slujbasi domnesti, manasti-
resti sau boieresti, veH care cu oHce fel de slujbe veti umbla In-
tr'acea parte de loc, toti sa aveti a va feri atat de acest vataf
de toga" ceata lui, nimeni de nimic sa nu-i suparati, ca sa sa poata
hrani, sa-si agoniseasca bani birului lor.
5i alti slujbasi straini sà nu-i judece Lira numai vatasiiJor
la sfazile ce vor face, intre dansii sä sd aseze, iar cand sà va In-
tâmpla niscareva pricini mai maH intre dansii cu ali pamanteni,
atunci dumnealor ispravnicilor i alti dregatori, ori In ce parte
de loc sà va intampla, impreund cu pirâii lor sa-i trimitati aici
la domnia mea si de aici isi vor afla dreptatea i hotarirea.
Asijderea i oriunde sa vor dovedi careva igni haimanale
veniti din Tara Turceasca ori din Moldova sau din Tara Ungureasca,
supusi veH pe la cine ar fi, pentru unii ca aceeia sà alba numit(u1)
vataf purtare de grije ca sa le aduca numele lor inscris la dum-
nealui vel armas sa-i aseze la catastihul Visteriei intre ceiIaIi
tigani domnesti, iar de vor fi veniti de (din) vatasia altuia,
atunci sd-i apuce sà le ia bani birul i sa-i duca la urma-le,
dandu-i In seama vatafului lor impreund i cu banii ce va fi luat
dela dansii.
De sä va intampla a sa insura niscareva tigani domnesti luand
tigance manastiresti sau boieresti, numitul vataf sa nu alba' voie
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 313
a desparti cununiile, far'de numai prin §tirea domnii mele cu

judecata 1§i va lua acel stapan schimbul.
1802.
(L. P.).
Doc. original, liartie, cu pecete i monograma domneasca In ro§u, pastrat
foarte eau i rupt In cateva locuri.
Pe verso o pecete In negru cu legenda Matei vel arma§ i.
(Acad. Rom., doc. X XXV/192)
140.
1803 Octomvrie 26.
Zapisul postelnicului Ene Saseanu, prin care iartei pe Maria

figanca, de sub jugul robiei.
Adeca eu Ene postelnicul Sasean dat-am credincios zapisul

mieu precum sa sa. §tie cd eu din buniivointa mea am iertat pe
Maria tiganca mea, de subt jugul robiei, care aceasta tiganca
§i mie imi este ramasa din neamul mieu ; fiindcd m'au cautat
din mica copilaria ei cu toate slujbele cu dreptate, atat pe mine
cat §i pe copiii miei i cunoscand dreapta slujba ei (WO moartea
mea sä nu aiba nimerea (nimeni) treaba cu dansa atat feciorii
mei, cat i featele mele si alt neam al mieu, rugand §i pe prea
sfintia sa parintele episcop ca sà intareasca acest zapis cu lout-
liturt.
spre incredintare m'am
1803 Octomvrie 26.
Ene postelnic.
Popa protopop Buzau(lui).
Popa Adamache duhovnic, martor.
8i am scris eu Ionita logolat cu zisa dumnealui i sunt §i mar-
tunie.
Doc. original, "'Artie. In susul doc. iscalgte mare, grecete, episcopul al
Buzaului Constantin Intare§te *.
Pe verso: . Cartea lui Ene postelnicu Saseanu ce au iertat o tiganca a
lui §i s'au Sunlit §i (de) episcopul i.
www.dacoromanica.ro
314 DOCUMENTE
141.
1804 August 3.
Zapisul Alexandrei Gdnduleasa prin care se Imprumutei cu nige
bani dela banul Arghirie Cuza, puind amanet niFte Ogani.
Adeca eu Alexandra Ganduleasa dat-am adevarat si credin-

cios zapisul meu la cinstita mana dumisale banului Arghirie Cuza
precum sI sà tie ca avand trebuint4 de niste bani am cazut la
dumnealui cu rugaminte de mi-au facut bine cu 20 lei, adica cu
douazeci de lei, si am pus amanet un salas de tigani, adicà anume
Luchian tigan cu tiganca lui Smaranda, cu un fecior a lor anume
Vasile Ora (pana) imi vor veni feciorii de unde sunt dusi si &and
banii (v)oiu lua zapisul acesta dacd nu sa face tocmeala sa-i vindem
de istov dumisale, fiindca sunt cu sederea tot supt pur tare de
grije a dumisale.
pentru credinta mi-am pus numele i degetul ca sá sa creazil,
cum si altii au iscalit mai jos, carele s'au intamplat fata cand am
luat acesti bani.
1.804 August 3.
Eu Alexandra Ganduleasa adeverez si am pus degetul si la
facerea acestui zapis cand s'au dat banii de sus numitii, m'am
intamplat i eu fata si am iscalit.
(Indescifrabil).
Acest zapis cu zisa dumisale Alexandrei Granduleasai cand au
luat banii, 1-am scris eu Miron Iorga diaconu.
Doc, original, hârtie. Pe verso: 4 Zapis Alixandri Ganduleasili de 20 lei
pentru Luchian tigan, 1804 August ».
(Acad. Rom., doc. CVI/294)
142.
1808 Mai 3.
Zapisul ursarilor doinnegi prin care se imprumutei cu bani dela
loan Carp lost mare sdrdar.
Adeca noi ursarii gospod care mai jos ne-am pus numele §i
degetele, dam al nostru zapis la cinstita mana dumnealui cuco-
nului loan Carp, biv ()el sardar, precum sa sà stie, ca ne-am rugat
dumnealui de ne-au facut bine cu 200 lei, adica cloud sute lei,
Ora (pana) la Santa-Maria Mare, ani 1808 Septemvrie 8, pe care
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 315
bani la aratata vadea sa avem toata purtarea de grije a-i da

dumnealui atat capetele cum §i dobanda lor, s5. avem a da dum-
nealui patruzeci de lei pentru acele douà sute Ord (pana) la
aratata vadea, iar child nu am avea purtare a da bani capetele
cum §i dobanda precum zicem mai sus, atuncea dumnealui sa aibri
a iinplini dela noi, cai, iape sau ori ceea ce ar gasi, noi nici un cu-
vânt sd nu ne ramdie, ci inca §i cheltuiala ceia ce s'ar face cu im-
plinirea banilor sa o avem a o raspunde noi.
Si pentru mai adevarata credinta ne-am pus numele §i degetele,
fiind chezesi unul pentru altul.
1S08 Mai 3.
x Eu Gheorghie buluba§ plat(nic).
X Eu Chiriac bulubas plat(nic).
x Eu Vasile Melinte plat(nic).
x Eu Costandin Tdbrian plat(nic).
x Eu Lazar Savin plat(nic).
x Eu Vasile buluba§ plat(nic).
Acest zapis 1-am scris eu cu zisa aratatilor bulubasi.
(Indescifrabil).
(Acad. Rom., doc. XCVII/182)
143.
1811 Julie 21.
Zapisul lui Stoica, vataful de tigani al schitului Tigeinevi, dat
la mina econornului episcopiei Buthului, pentru caseitoria a cloud
suflete de tigani.
Credincios eu, cel mai jos iscalit, cu acest zapis al mieu la

cinstita mdna sfintiei sale parintelui economul al sfintei episcopii
Buzau, precum sa sà tie ci având noi un flacau in tigania noastra
anume Dragan §i vrând ca sa sa casatoreasca am gasit o copild
anume Ana a lui Alexandru dela manastirea Vintil. Voda a sfintei
episcopii §i nevrând a ni sa da fata m'am dus la stapAna noastra
la stareta ot schitul Tigane§ti i am aratat pricina cu toate fetele
de tigani din tigania noastra ci sunt ruda i ni s'au dat voie prin
carte ca ori unde vom gasi sau schimba alta fata sà dau in loc,
sau Mcând copii, fetele sa fie ale sfintei episcopii si feciorii sä fie
www.dacoromanica.ro
316 DOCUMENTE
ale sfintelor maici §i asa invoindu-ne am luat pa numita fata spre

casatorie cu Dragan.
Si pentru incredintare am pus numele §i degetul spre Imre-
dintare mare ; la aceasta legatura au fost §i alte obraze
fata.
Eu Stoica vataf de ligani al sfantului schit Tiggne§ti,
adeverez.
Eu Stanca vata§oae a vatafului Costandin, martor.
Eu Petrea varne§, martor.
Eu Tudoran bogasier, martor.
Si am scris eu Costandin ot (m-rea) Vintila Voda, martor.
Doc. original, hârtie. Pe verso; Zapis pentru o tigancd ot schitul
Tigiinesti.
(Acad. Rom., doe. CXXVII/84)
144.
1814 Septemvrie 4.
Zapisul lui Iohan Freilih, prin care se angajeath sä invete, in
curs de cinci ani, megesugul cureliiriei pre un baiat de tigan al lui
Nicolae Glogoveanu fost mare clucer.
Incredintez cu acest zapis al meu la mana dumnealui biv vel

clucer, Nicolae Glogoveanu, precum a se §tie &á am luat dela
dumnealui un baiat de tigan anume Toma in soroc de ani cinci
yl invata me§te§ugul curelariei.
Deci ma leg printr'acest zapis ca la avar§irea sorocului a
am a-I da dumnealui desavar§it me§ter la acest me§te§ug, Inca a
nu aila la cel mai mic lucru trebuinta de alt me§ter, iar cand nu
i-i voiu da invatat atuncea a am a-i plati eu dumnealui toata
pieiciunea tiganului §i slujba ce putea face intr'acest de estirn
de vreme.
Si pentru credinta am iscalit.
(1)814 Septemvrie 4.
lohan Frilih (iscalitura proprie cu caractere gotice).
Ioan Freilih (in chirilice de altà mana).
Doc, original, hartie, format mic.
(Acad. Rom., doc. CLXXX/188)
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 317
145.
1814 Octomvrie.
Zapisul lui Varlam prin care se invoege cu mänastirea Znagov,
deindu-i patru capete de bivoli, pentru un tigan.
Eu cel mai jos iscalit, dau acest zapis al mieu, la sfânta mand-
stire Znagov sä sà tie ca un Stan sin (loc liber) holop al sfintei
m5nastiri carele in multe randuri fugind dela sfanta manàstire
dupa firescul lui narav i preumbland cand la o parte cand la alta,
in cea dupe urrna intamplandu-se a sa Incardosi cu o tigancd a
mea de care si nestand mijloc a sd desparti i socotind cà poate sa
0 fuga amandoi in lume, ca sa nu pierz atat eu tiganca cat si
sfanta manastire tiganu m'am invoit cu prea sfintia sa parintele
vlddica Neofit Mireon n5stavnicu sfintei manastiri si am dat sfintei
manastiri patru capete de bivoli, insa cloud bivolite fatatoare 0
doi bivoli mari si s5. ramaie si el al mieu. Precum i zapisul prea
sfintiei sale ce mi s'au dat cu pecetea sfintei mantistiri coprinde.
Si spre incredintare am iscalit atat en cat si alte obraze ce
s'au aflat la acea invoiala feta.
1.814 Octomvrie.
Varlam adeverez
Doc, original, liârtie.
146.
1815 Decemvrie 30. Iasi.
Scarlat Alexandru Calimach, Domnul Illoldovii, daruiege boie-
rului Diniitrie Plaghino, fost mare postelnic, doucizeci salase de
tigani din tiganii domne§qi.
Datorie obladuitorilor de noroade domni i ighemoni este nu
numai a purta de griji spre intemeerea tarilor ce i pe acii ce-1
afla slujind domniilor sale sa-i cuprinza i sa-i impartasasca eu
domnestile mili.
Drept aceia dar i domnia mea din ceasul ce mila sfantului
Dumnezeu am primit ocarmuirea stapânirii si ni-am suit la Orin-
tescul i domnescul nostru scaon, al acestei de Dumnezeu pazite
tari, cu neadormità priveghere am fost, spre a rasplati slujbele
tuturor celor ce sau aflat, si sA afla slugi domnestei noastre curti,
www.dacoromanica.ro
318 DOCUMENTE
ai prin cat au fost cu putintil, pre toti aceia ce dupd cuviintd ai

dreptate ii s'au cdzut, nu i-am lásat neinpärtdsiti de domnescul
nostru ajutor si mild.
Intre care luand domnia mea aminte i pentru al nostru cinstit
credincios boeriu dumnealui Dimitrie Plaghino, biv vel postelnic,
ca dupd dreptate sà cuvine a fi impartdsit cu oarescare al noastre
domnesti mili, spre rdspldtire slujbelor dumisale ce au slujit atat
mai nainte cat i acurn sil afld slujind domnii mele si Varii cu ore-
dintd i dreptate.
Si iatà prin acest al nostru domnesc hrisov i-am dat domnia
mea danie i miluire doutizeci sdlase de tigani, dintr'ai nostri
drepti tigani domnesti strdini, veniti de peste hotar aici in Mol-
dova, care dupd nestrAmutat obiceiul pdmantului s'au luat intru
al noastrà domneascd stdpanire, anume: Petcul sin Maine bucdtar,
(urmeazd loc liber pentru ceilalti care nu s'au mai scris).
Told acestia cu femeile, copiii lor i cu tot rodul cat este nilscut
si se va mai naste dintru dânii ca sà fie drepti robi in veci.
Asupra cdrora hrisovul domniei mele acesta, sa-i fie dumisale
desdvarsit danie i miluire statornicd necldtit i nerusuet nici odi-
nioard in veci, care s'au intdrit cu al noastrd domneasca iscaliturd
gi pecete.
S'au scris hrisovul acesta la scaunul domnii mele in orasul
Iai intru cea de a doua domnie al noastrd la Moldavie, in anul
al patrulea, in cursul anilor dela Mantuitorul Hhristos.
1815 Dechemvrie 30.
Doc. original, hArtie lustruità; pecete mare cu tu§ §i iscAlitura dornneasca
(Acad. Rom., doc. CLXXXI/44)
147.
1816 SeptemPrie 5.
Zapi.sul Dinului bcirbierul, prin care se angajeazd sá invete
ine.Vepgul Ithrbieriei pe un tigan al clucerului Nicolae Glogoveanu.
Zapisul meu la cinstita alarm dumnealui cluceru Nicolae Glo-
goveanu precurn sá sà tie cd. am luat eu pe unu dintre liganii
dumnealui ca sd-1 invdt la mestesugu bdrbieriei cu soroc de un
an si jumdtate si la implinirea sorocului sd fiu dator a-i da bdiatu
desdvarsit bdrbier, invdtat intocmai ca si mine, avand idee de a
rade atat la prostime cat si la epochemeni dupd cum eu rad.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 319
Si dumnealui sd fie dator a imbrilca bdiatu un an cu haine si

sd-mi dea si o child de mdlai, iar alt nimic.
Si cdnd la acest soroc nu-i voiu da bdiatu invdtat precum zic,
intocmai ca si mine, sd fiu dator a-i pldti munca tiganului in catà
diiastimil de vreme au sezut, fiindcd si dumnealui asemenea ade-
verintA mi-au dat mie si pentru adeväratil credinta m'am isdilit.
1816 Septemvrie 5.
Dinu bdrbier adeveresc.
Doc, original, liArtie.
(Acad. Rom., doc. CLXXX/160)
118.
1816 Octomvrie 22.
Zapis pentru facerea lui Florea feciorul lui Than Ungureanul,
jade de tigani peste ceata lui Dandi.
Fiind trebuintà de a sd rândui jude de tigani la (indescifrabil)
sdlas din ceata Dandii jude, ce i-am luat zestre de la socru-rneu
s'au socotit cd Florea, feciorul lui Ion Ungureanul, a fi jude,
cdruia i s'au dat si izvod ardtdtor de numele fiestecdruia tigan si
de copiii lor ce i s'au dat pe seamd. Si s'au dat si poviituire in ce
chip si cu ce rânduiald sd sd poarte prin cercetasii lui si sd nu-i
lase a se rdsleti cate until din ceatd, nici a sil amesteca cu alti
tigani sträini, nici a da si a lua schimb filth stirea mea. Vi sd po-
runceste si you'd cetasi sà-1 cunoasteti de jude si sd dati ascul-
tare si supunere la cele ce (va) ardta din porunca mea, iar când
pe vreunul vd va asupri fdrd cale sd vie aice sd-1 arate si isi va afla
a sa dreptate.
(1)816 Octomvrie 22.
(Indescifrabil).
Doc. original, hârtie groasal.
(Acad. Rom., doc. XLVII/92)
149.
1817 Februarie 15.
Zapisul lui Gheorghe pdnzaru, ce-1 dd cocoanei Elenchii Glogo-
veanca, cd a luat un tigeinu$ al ei ca sei-1 invete rneftepigul peinzeiriei
panel in trei ani.
www.dacoromanica.ro
320 DOCUMENTE
Adica eu care mai jos ma voiu iscali incredintez cu acest zapis

la cinstita mana dumneaei cocoanei Elenchii Glogoveanca, precum
sa &à §tie, cd am luat un tigana al dumnealor anume Nicolai ca
sa-1 invat me§te§ugu panzariei.
Deci, de acum in trei ani, &à am a-i da pe tiganu ce s'au zis desà-
var§it la acest meste§ug. i pentru osteneala mea &à aiba dumneaei
a-mi da postav un giubelic (gubelic ?), iar cand la soroc de trei ani
nu voiu urma de a-i da dumneaei pe tigan invatat, intocmai precum
§tiu eu, srt am a-i plati toata pierderea de vreme cat putea a-i
poslu§i.
,5i pentru mai adevarata credintil m'am iscalit.
(1)817 Februarie 1.
Eu Gheorghe panzar.
Eu loan adeveresc.
Doc. original, }Artie, format mic.
(Acad. Rom., doc. CLXXX 157)
150.
1817 Mai 1.
Zapisul Stanciului croitorul, prin care se angajeazei ca in soroc
de patru ani sei 'Inv* mevefugul croitoriei pe un beiiat de tigan al
lui Nicolae Glogoveanu lost mare clucer.
Incredintez cu acest zapis al meu la cinstita Juana dumnealui

biv vel clucer Nicolae Glogoveanu, precum sa sa §tie, ea am luat
pa un Mihai baiat tiganu dumnealui ca sa-1 invat la me0e§ugu
croitoriei cu soroc de patru ani, &a i-1 dau desavar§it mester in-
tocmai ca si mine avand §tiinta atat la cusut cat §i la croit la
fel de fel de lucruri Cate le metaheriseste un croitor me§ter, iar
pentru imbracaminte sä fie dumnealui clucer dator pa doi ani
sa-1 imbrace cu haine cat §i cama§i §i orice-i trebuie, iar pa doi ani,
fiindca ma folosasc §i eu de baiat, sa fiu eu dator a-1 imbraca §i la
implinirea acqtei diestim (acestui timp) de patru ani &à fiu dator
a-i da dumnealui tiganu desavar§it me§ter dupa cum sa cuprinde
mai sus, iar cand la acest soroc din nesilinta mea nu va ie§i baiatu
invatat, ma leg printr'acest zapis, Ca ori cat va pretinderisi dum-
nealui dela mine munca tiganului sil fiu dator, fara fie cuvant, a-i
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 321
plgti. Si pentru mai adevgratg credinfg nWiind carte am pus deget

in loc de pecete ca st se creazg.
1817 Mai 1.
x Eu Stancu croitoru adeveresc.
Doc, original, hArtie, format mic.
(Acad. Rom., doc. CLX X X/178)
151.
1818 Ianuarie 20.
Porunca epistasiei tiganilor domnefti cdtre cdpitanul Ion Bei-
zadicei, ca sd, cerceteze pricina ce are dascdlul Adam cu nifte ligani,
cdrora le-a dat bani pentru muncei §.i, acum nu yoiesc a face.
De la epistgsia tiganilor gospod.
Cdtre cgpitanul Ion Bgzàdicd: dumnealui dascglu(I) Adam
au argtat aice cà ar fi dat bani pe muncg la Lupapu Tulumbg 0
la Budai cu altii ai lor. Si au cerut pentru punere la cale, ca ori
banii sa-i dea sau sg-i munceasca dupg zapisul ce au dat.
Deci sg mergi dumneata sg. cercetezi 0 sg pui la cale ca sg-i
munceasca dupg. zapis, sau sg-i deie banii, iar fiind osgbità pri-
cing i acolo nu sa vor supune a plini, sg-i trimiti aicea.
(Indescifrabil).
(1)818 Ghenarie 20.
Doc, original, hartie patatä de umezeald. Pe verso : C6tre cilpitan Ion
Bilz5.11 ic'd ocola.
(Acad. Rom., doc. XLVI I/145)
152.
1819 Ianuarie 21.
Zapisul lui Alexandru ceuddraru, pentru luarea unui tigan a
speitarului Dracache Roset, ca sei-1 Inv* megefugul aldeirdriei.
Adica eu Alexandru caldgrar incredintez prin acest zapis al
mieu ce fac la cinstita mana dumisale coconului Dracache Roset,
biy yel spatar, precum sg fie stiut, cd am luat un ligan a dumisale
anume Vasile, ca sa-1 invgt, mestesugul cildargriei.
Ma indatoresc dar, ca in curgere de un an, sa-1 dau dumisale
invg tat bine ca sg lucreze mestesugul acesta a cgldgririei intocmai
precurn §i eu lucrez.
21
www.dacoromanica.ro
322 DOCUMENTE
Imbràcgmintea numitului tigan i mancarea sa, s5." fie de a

mine §i dumnealui boierul la implinirea anului, Mcand tiganul
teslim dumisale invatat bine, sa aib5. am da §ase coti postav.
Si spre incredintare am pus degetu.
1819 Ghenarie 21.
Eu Alexandru cd1d6rar adeverez
Doc. original, hartie. Pe verso: Zapisul lui Alexandru caldárar pentru
Vasäle tigan.
(Acad. Rom., doc. XXIV/67)
153.
1830 Septemvrie 17.
Hatmanul Costandin Pa lade detruete trei suflete de tigani stol-
nicului Vasile Botc4 « pentru multe slujbe ce au seivdqit ditre tarel».
Costandin Pa lade hatman fac §tiut prin aceast5 scrisoare ce
dau dumisale stolnicului Vasile Bail§ cà pentru multe slujbe ce
au savarit càtrà tara noastra in vreme trecutà, de§i easpliltire i
s'a cuvine mai multd, dar acum spre o dovadd numai a bunei
noastre plecdri catre dumnealui, am daruit trei suflete de tigani
din drepti robii mei si anume pe Neculai Matei cu femeia lui Maria
si un copil Joan, pe care in puterea ace§tii scrisori a mele, de astàzi
inainte i in veci, atat dumnealui cat si urma§ii dumnealui, din
neam in neam va st5pani aratatii igani, cu tot rodul ci sà va nWe
dintransii, flir5 nici o sup6rare dinspre nimene, spre care urmeazti
a mea isc51iturà.
1830 Septemvrie 17.
Constandin Pa lade hatman
(Acad. Rom., ms. 1528, p. 1)
154.
1833 Noemvrie 19.
Zapisul cneghinii Elenca Uracov, fiica reiposatului aga Rei-
ducan Roseit, sotia cneazului Alexandra Uracov, prin care vinde
dvoreninului Dimitrie Beldiman 178 suflete de tigani ldesi, in pret
de ceite 4 galbeni sufletul.
Zapis
Jos isc51ita cneghina Elenca Uracov, fiica raposatului aga
Raducanu Rosät, incredintez prin acesta, ca la insotirea mea
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 323
cu cneazul Alexandru Uracov, intre altele mi s'au dat zestre si

250 suflete tigani laesi i fiindca slujba barbatului mieu, cum 0
cea mai mare parte a zestrii mele, ma cerea a teal in Rusia i dupa
Imprejurari neavand mai mult trebuinth de aratatii igani, i-am
hotarit spre vanzare, mai vartos avand a implini cu banii ce-i
voiu cuprinde de pe dânii i un mare interes a zestrii mele din
Besarabia. Asa dar, gasindu-se musteriu dumnealui dvoreninul
Dimitrie Beldiman, i-am i vandut una suta sapte zeci 0 opt
suflete, cuprinzatoare de treizeci i cloud salase a carora nume si
porecla pre larg sunt ardtate in catagrafia din dosul acestia, cu
pret cate patru galbeni sufletul, care bath i-am i primit deplin
In mainile mele. Drept aceia am dat dumisale acest zapis cu
care A.' fie volnic atat dumnealui cat i urmasii dumisale a stdpani
aratatii tigani ca pe niste drepti robi a dumisale in veci, nesupgrat
de &Are nime, caci orice pretentie (se) va naste din partea oricui
asupra acestor tigani, eu sa fiu raspunzatoare, iar dumnealui intru
nimica sa nu fie supdrat.
dar pe temeiul acestui zapis 10 va face dumnealui si intari-
turile cuviincioase din partea ocarmuirei i spre credinta. urmeazd
a mea iscalitura.
Anul 1833, luna Noemvrie 19 zile.
Cneghina Elenca Uracov
Pe pagina 2 i 3 a doe. urmeaza urm'atoarele:
Catagraf ie de Oganii vánduli,

Nr. Numele celor Yatrâni Numele copiilor
7. Simion Boroghind caldarar Costandin, Gheorghie, Joan
Maria, femeia lui. Ionita, Neculai
4. Gheorghie Slabu Ilinca
Safta, femeia lui. Catrina
5. Gheorghie Parno ce-i zic Ionita
si Balcut Marghioala
Catrina, femeia lui. Ioana
8. Andrei caldarariu Ion, Smaranda, Irina, Vasile,
Maria, femeia lui. Safta, Simion
6. Toader sin Ionita tefan, Coman, Petrache,
Irina, femeia lui. Maria
219
www.dacoromanica.ro
324 DOCUMENTE
Nr. Numele celor bAtráni Numele copiiilor

4. erban sin Ionità Catrina
Ioana, femeia lui. Maria
7. Grigorie Perdu§ Hurmuzache, Vasile, Maria,
Rada, femeia lui. Anica, Neculai
4. Gheorghie Stanciu, v5duv Stoica, Catrina, Durnitru
6. Neculai Slabu Gheorghie, Hurmuzache,
Ioana, femeia lui. Floare, Smaranda
5. Iordache dobo§ariu Anita, Trida,
Catrina, femeia lui. Joan
3. Negoitil Stanciu Irina
Tanacita (Tanasita)
59.
7. Stan Slabu Ioana, Vasile, Gheorghie,
Catrina, femeia lui. Toader, Maria
4. Vasilie Slabu Catrina,
Ileana, femeia lui. Gafita
5. Ion 13616ut Dumitrache, Gheorghie,
Rada, femeia lui. Maria
7. Neculai Leiba Anita, Andon (Anton?), Vasile,
Floare, femeia lui. Nastasia, Negoit
6. Ion Ciurariu Stan, Ion, Ileana,
Maria, femeia lui. Catrina
4. Ion Cioinil Smaranda
Rada, femeia lui. Neculai
7. Gheorghie Negiul Stan, Toader, Maria,
Fetita, femeia lui. Vasile, Marghioala
9. Vasile Tetca Gheorghie, Catrina, Maria,
Zoita, femeia lui. tefan, Iordache, Floare, Ioana
4. Rada vádana Vasile, Stan, Gheorghie
5. Gheorghe Cioinä Neculai, Safta
Nastasia, femeia lui. Casandra
4. Vasile sin Dobrin Toader
Ioana, femeia lui. Marghioala
121.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 325
Nr. Numele celor 135.tráni Numele copiilor

7. Dumitru Slabu Dragomir, Floare, Voica,
Ancuta, femeia lui. Gheorghie, Irina
4. Ion Perdus Panaghita
Floare, femeia lui. Smaranda
5. Sava hierariu Gheorghe, Stoian,
Casandra, femeia lui. Maria
7. Stanciu dobosar Ion, Mtirgiirita, Vasile,
Maria, femeia lui. Gheorghe, Ioana
6. Stamate Perdus Zavinca, Toader,
Florica, femeia lui. Saf ta, Gheorghe
4. Neculai Perdus Iliana
Ilinca, femeia lui. Stefan
8. Cristea ciobotaru Ion, Catrina, Safta, Sanda,
Bäbita, femeia lui. Ionip, Masa
8. Costache VArlan Manolache, Stan, Mdriuca,
Fetita, femeia lui. Budina, Safta, Manca ( ?)
3. Vasile dobosariu loana
Casandra, femeia lui.
5. Costandin Stângu loana, Ancuta,
Armanca ( i adescif rabil) Negoit4
1.78. Adecd una sutà saptezeci si opt suflete i cuprind toti tiganii
ce mai sus sd aratà, care i-am vandut dumisale dvoreninului
Dimitrie Beldiman.
Anul 1833 luna Noemvrie 19.
Cneghina Elenca Uracov
(Mai jos pe acelasi document :)
Divanal A pelativ al T
In urmare cererii ce-i iscAlità in dos de eneghina Elenca Uracov
(n6scutà Roset) au Mcut Divanului prin jaloba ce au dat i in
temeiul otnoseniei logofetii Justitiei cu No. 1677 insotità cu trei
copii, cea intai de pe nota consulatului impArtttiei Rosiei de
supt No. 381 cdtre logofetie ; cea al doilea de pe inscrisul dumnealui
cneazului Alexandru Uracov dat j11 consulat pentru sigurisirea
www.dacoromanica.ro
326 DOCUMENTE
pretmlui tiganilor vanduti de catre dumneaei Elenca Uracov prin

acest zapis ; 0 cea al treilea de pe inscrisul dumisale agoaei (sotia
agai) Marioara Roset prin care sigurise0e pretentia dumnealui
aga Scarlat Donici.
S'a incredintat zapisul acesta cu iscaliturile cilenurilor 0
pecetea divanului.
(urmeaza trei iscalituri indescifrabile).
(L. P.) Directorul cantelariei, Gheorghie Stamate
Secsia I, No. 778.
1834 Martie 2.
Jos iscalitul §tiut fac ca mai sus ardtatii tigani afara de patru
salase anume Gheorghie Stanciu, Ion Cioina, Sarban sin Ionita
0 Costache (indescifrabil) cu femeile lor cuprinzatoare de dougzeci
§i §apte suflete ce am apucat a vinde paharnicului Ionità Sion,
ramil0ta de una suta cincizeci 0 unul suflete, i-am vandut dum-
nealui, kk. Neculai Rosat, fratele vanzatoarii chneghine Elenco
Uracov cu pret Cate patru galbeni 0 jumatate sufletul, primindu-mi
§i toti banii deplin, am dat dumnealui §i toate documenturile ce
am avut asupra acestor tigani. Deci de astazi inainte 0 in veci
va stapani atat dumnealui cat §i urma0i dumnealui aratatii
tigani ca pe niste drepti robi a dumisale.
Si spre credinta urmeaza a mea iscaliturd.
Dvorenin Dimitrie Beldiman
1834 Iunie 13.
Doc, original, hartie groasá lustruitg, de formalul unui ziar.
(Acad. Rom., doc. GIX/107)
155.
1848 Septernvrie 28.
Dela pentru desfiintarea bileturilor de slobozenie ce se deicluse
tiganilor particularilor fi pentru intoarcerea acelor tigani la urma bor.
Noi comisarul imparatesc in Printipaturi si caimacamul Tarii-

Romanesti luand in bagare de searna cal tiganii, care fdcand
parte a proprietarilor particularilor, ori &à au fost a§ezati pa
mo0ile acestora, s'au ca s'au aflat in slujba casei fiecaruia, s'au
liberat in vremea revolutiei de indatoririle carora legea organica
ii supune i Ca acest punct atinge neaparat cestia prosperitatii
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 327
Orli, hotaram, ca toate acturile slobozite in vremea revolutiei

in privinta tiganilor particulari raman desfiintate i cà bileturile
slobozite fiecaruia din acei tigani de la 11 Iunie din urma, pana
la 13 Septemvrie curgdtor, sa se ia inapoi §i a. se desfiinteze.
Se deosibesc din aceasta categorie numai acele bileturi, prin
carele, particularii de bunu voie, isi au sloboziti iganii lor, fiind
aceasta un drept ce II au in puterea legilor Orli, c, conditia
tiganilor particularilor trebue sa ramaie in starea ce au fost mai
inaintea evenimentelor dela 11/23 Iunie.
Ca dispozitiile decretate de obsteasca adunare din anul 1832,
in anul 1843, si la 11 Februarie 1847 pentru treptata liberare a
acestei clase de oameni, trebue sa-si aibe iarasi a lor putere 1 i sa
fie puse in lucrare intru toate intocmai.
Indatoram tot de odata pe proprietari ca sa trateze pa tigani
dupa legile iubirei de oameni §i asemanat cu dispozitiile Regula-
mentului organic.
Domnul ministru din Launtru este insiircinat sil puie in lucrare
Ind eplinirea coprinderii acestui decret.
Toader Constandin Cantacuzino
28 Septemvrie
Bucuresti 1848
10 Octomvrie
(Acad. Rom., ms. 3867, f. 6)
156.
20 Februarie 1804.
Hrisovul lui Alex. Constantin Moruzi, Domnul Moldovii, prin
care hotarayte ca iganii lingurari ci ursari sa nu mai fie daft
danie de catre domnie, nimanui, etc, etc.
Hrisov gospod pentru iganii lingurari pi ursari.
Cu mila lui Dumnezeu noi Alexandru Constantin Muruzi
Voevoda Domnu Tarii-Moldaviei.
« In stiinta sa face cu acest hrisov a domniei mele tuturor ce
li se cuvine a sti, cà dupd ce din mila sfantului Dumnezau am
domnit acum de isnoava al doilea rand, aicea intr'aceasta bine
credincioasd i de Dumnezeu pazità tara a Moldaviei, cu nea-
dormit cuget noi am fost asupra tuturor de obste, ca sa punem
la cale mai bune statornicii i oranduieli Si folositoare urmari.
www.dacoromanica.ro
328 DOCUMENTE
Care incat au fost cu putere ne-am silit si multe bune puneri

la cale s'au sàvarsit liana' asta'zi, cum prin osnite hrisoave a
domniei mele sd vad.
Asijderea nu am trecut domnia mea cu vederea si pentru
randul tiganilor lingurari si ursari, ce din vechiu sunt ai camarii
domniei, care prin jaloba ce au dat domniei mele, facand ruga-
minte, ca si de &are domnia mea, sa li se intareasca hrisoavele,
ce au pentru buna statornicie lor si pentru a nu sa mai da danii
din neamul lor pe la nimene, cu care jaloba fiind ei randuiti de
&Are domnia mea, la ai nostri cinstild si credinciosi boieri si lui
Costachi Bals, fiind atunce vel logofdt de Tara de jos si lui Lucache
Arghiropulo biv vel spatar, si... Iordachi Roset vel vistier, ca
sii cerceteze, atat jaloba lor, cat si hrisoavele ce au. Care randuiti
boieri dupd cercetare ce-au facut prin anaforaoa... ; ce iaste din
anul trecut 1803 Decemvrie 28, asa arata, ca cate ponturi au
gasit drepte si cu cale si fara pagubirea obstii, le-au lasat in stare
precum au fost, asazandu-le si mai bine. Iar cele ce s'au gasit
pricinuitoare de strambatate si pilgubire obstei acele le-au stra-
mutat si le-au asezat cu bund randuialà, ca nici obstii sa nu sa
pagubeasca, nici tiganii domnesti sa nu sa supere, peste dreptate,
cum pre larg cere aceias anafora.
Care cercetandu-o domnia mea cu toata luarea aminte din
pullet in punct s'au gasit bund si cu cale. Drept aceia dau domnia
mea prin acest al nostru domnesc hrisov, hotarim si asezdm de
acum inainte si in veci asa sa sa pazasc6, nestramutat. Adeca:
1. Hotarim si legam ca de acum inainte tiganii lingurari ci ursari,
danie de catre domnie sa nu sa mai dea, macar la orice obraz ar fi, cum
si cati ar fi castigat inainte brisoave dela luminatii domni pe acest
fel de tigani si n'or fi apucat a-i radica pada acum din ligAnime
_domneasca sa nu li sd dea in stapanire din neamul tiganilor ursari
si lingurari.
Ce sa aiba domnia a da acelorlalti tigani domnesti, in locul
lingurarilor si ursarilor, intarind acelora stapanire prin osait
hrisov.
Oki si prea iubita doamna noastra au avut danie, douazáci
salase lingurari, cu hrisov din leat 1781, Noemvrie 20, dela feri-
citul intru pomenire, pre-inaltat parintele domniei mele si in urma
i-au fost daruit dumisale hatmanului Rtiducanului Roset pe care
i-au si stapânit pada in vremea cei dintai domnie a noastra,
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 329
cand cunoscand domnia mea rAsipire ce s'au fost facut tiga-

nilor am lost dat dumisale hatmanului Raducanu din alti tigani
domnesti straini ce s'au aflat atunce aice in tara, cum pre larg sa
arata la hrisovul domniei mele, ce s'au dat atunce dumisale hat-
rnanului de schimbatura, care iaste din leat 1792 Noemvrie 8.
2. *i ori cati altii vor avea impartale cu domnie si dupà ce si
va face cercetare prin boierii ce vor fi randuiti prin tidula gospod,
fiind fatà i vornici de tigani i bulubasii i jiuzii de tigani gospod,
cate suflete de tigani lingurari i ursari va ramane sa ia oricine,
sa nu sa dea nimanuia dinteaceste douA niamuri ; ce sá OA a da
dintr'alt niam de tigani domnesti ce vor fi in Moldova.
Intarind aceluia stapanire cu hrisov gospod, insa noi la Cate
impartele vor fi inainte hrisovului, intarit cu blastam, iar cate vor
fi dela facerea hrisovului incoace, cum si daniile de &A vor afla
facute cu or(i)ce alte amestecaturi, acele sil se urmeze dupa cuprin-
derea hrisovului mai sus aratat.
3. Oricare pe supt cumpat farà stirea domniei, a cununa vreun
tigan al sau cu tigancA domneasca, sau tigancd a sa cu tigan dom-
nesc, ca pe urma sa poata a cere i lua in stapanire tigani dorn-
nesti. Oricand vor dovedi pe unul ca acela, nazirii, epistatii i vor-
nicii de tigani gospod, ea" au sdvarsit asamine chip de viclesug
spre pagubire càmirii, atuncea partea ce(a) straina, tigan sau tiganca
de va fi, sa sA ia cu totul in stapanire domniasca i sà sà treaca
la tabla, pagubindu-ni ca acia purtator spre pilda altora dupd
obiceiu ce s'au urmat si mai inainte.
4. Orice pricini de judecati si de implinele vor fi intre
numai epistatul i vornicii lor sä le caute cu dreptate dupa vechiul
obiceiu, iar ispravnicii i alti dregatori sa nu se amestece cat
de putin. Fara numai cand sa va intampla moarte de om i atunce
cu buna lor, inscris sa sä trimita la divan. Iar cand tiganii vor
ava alte pricini cu alti lacuitori ai rii, atunce ispravnicii tinu-
tului sa le cerceteze pricina si de va ramane sà ia tiganul dela
lacuitori ceva, sa-i i implineasca dreptul sàu, iar de va fi pricina
ca sa ia locuitorul dela tigan, atunce ispravnicul sa nu sa amestece
a implini nimic dela tigani, ce numai nazirul i vornicii de tigani
cautandu-le pricina, vor face si implinire.
5. Hotarim domnia mea ca de acum inainte, iganii lingurari
ai ursari sa nu mai fie suparati cu poclonul innoirilor hrisoavelor
ce au, nici hrisoavele lor sa nu sa mai innoiasca, ce toate hrisoavele
www.dacoromanica.ro
330 DOCUMENTE
sd se deie la o sfanta mitropolie, ca sä fie deapururea pazite,

Impreuna cu alte hrisoave a tarii.
6. Darea birului lor sa fie la Camara gospod, dui:a cartile de
porunca ce sa vor da dela visterie, mai adaugandu-se la fiestecare
dajdie, Cate un leu de toata crucea, dupa cum Insusi ei s'au primit
si s'au asezat inaintea cinstitilor boierilor de soiu aratati.
7. Pe unde vor ierna iganii gospod, fiindca ei fac multa stri-
caciune i taiere in paduri fax% de nicio bagare de sama, cu care
cà aduc multà scadere in paduri, dar pricinuesc i pagubire celor
cu moii1e, hotarim domnia mea, ca intai sä Sà invoiasca cu sta-
panii moiiIor, atat pentru iernatec cat i pentru varatec. Insa
lnvoiala sä nu fie cu vreo cerere asupritoare de catra stapanii
mosiilor, ce sa sa socoteasca, ca nici tiganilor gospod, sa ii sa prici-
neascil vreo greutate si asuprire peste dreptate si peste putinta,
nici stapanii mosiilor sd nu ramaie sa sà pagubeasca de drept
venitul lor. Cum si pentru fanatml ce le va trebui, asamine si
pentru loc de arat paine i alte samanaturi ce vor face, In locul
ce fac i lacuitorii tarii, sa dea si ei zaciuiala ca i alti lacuitori,
iar pe unde vor poposi cand umbla cu satrile i vor sta la un loc
cinci, sase zile, pe loc slobod, unde sa nu sà faca nicio stricaciune,
sà nu fie suparati de Card stapânii mosiilor cu nimica. Insa i ei
sa feriasca tarinele i fanatele ce sant i pentru trebuinta stapa-
nilor mosiei si a lacuitorilor. Iar de vor face vreo stricaciune, sa
ispaseasca i sà plateasca pligubire ce sa va dovedi ca au facut.
Cum si pentru, vasale, albii, coveti i altele ce vor vrea sà faca
din paduri, pentru alisverisul lor, sat aiba iarasi a sa invoi cu sta-
panii mosiilor.
8. Pentru un mascur, doi, ce va avea fiestecare lingurar si
ursar sa nu sa supere de desatina, dupa vechiul obiceiu.
9. Asijderea poruncim domnia mea cu cai de olac sa nu &à
supere.
10. Asijderea hotarirn domnia mea, ca de acum inainte, cu
lucrarea cenusii pentru fabrica de stecldrie si de botei§drie, srt nu
fie suparali, nici cu salahorie, nici cu unele de aceste, insa la zapcii
lor, sau cu plata, ce sa fie pururea slobozi a sä hrani fiestecare cu
dreptate i cu mestesugul lor, nepagubind pe nimenea cu nimica.
11. Oricand sa vor intoarce In Ora aceasta, ori din lingurari,
oH din ursari, din niamul care va fi drepti tigani gospod, lingurari
si ursari, intorcandu-sa inapoi dintr'alte tari, de unde au fost
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 331
fugiti, sà nu sä dea nimgruia danie, ce sà-i ia in cetele tiganilor

gospod, dupa cum s'au urmat si pand acum si pentru ca sA s'a
pázasc6 acest asàzàmânt, nestrgmutat in veci, preosfintia ta
pgrinte mitropolit, impreund cu iubitorii de Dumnezeu episcopi
de pe la scaune, s'à legati, cu arhieresc bldstdrn, scriind mai jos in
hrisovul acesta si iscglindu-và.
spre a avea tiganii gospod la mâna lor luminare de indreptare
spre paza pronomiilor ce s'au asàzat mai sus, s'à li sa dea aseminea
copie de pe hrisovul acesta. i spre aceasta iaste credinta insumi
domniei mele de mai sus scris.
Noi Alexandru Constandin Muruzi Voievod si credinta a prea
iubitilor fiilor domnii mele, Costandin Voievod, Dimitrie Voievod
si Necolae Voievod si credinta a trei arhierei a trixii, preosfintia
sa p6rintele mitropolitul Moldaviei, kirio kir Veniamin si iubi-
torii de Dumnez6u episcopi de pe la scaune, sfintia sa kir Ghe-
rasim, episcop Romanului, sfintia sa kir Meletie, episcop Husului
si credinta cinstiti si credinciosi boieri divanului domniei mele si-a
lor Costache Ghica vel logofdt de Tara de jos, Iancul Razul vel
logorat de Tara de sus, Neculai Bals vel vornic de Tara de jos,
Alexandru Ianculeu vel vornic de Tara de jos, Gavril Conache vel
vornic de Tara de sus, Dimitrie Sturdza vel vornic de Tara de sus,
Dimitrie Ghica vel vornic al obstei, Luchache Arghiropulo vel
postelnic, Alexandru marele batman i pArcàlab Sucevei, Neculai
biv vel postelnic, epistat cilmilrilsiei, Iordache Roset vel vistier,
Alexandru Bals vel agd, Grigorie Ghica vel vornic de aprozi,
Neculai Bas vel spatar, Dimitrie Bogdan biv vel spatar, epistat
comisiei, Vasilie Roset vel ban, Neculai Dimachi vel climinar si
credinta a tuturor boierilor divanului domniei mele a mari si mici.
Inscrisu-s'au hrisovul acesta la scaunul domniei mele in orasul
Esii, intru a doua domnie a noastrà, la Moldavie, in anul al doile,
in cursul anilor de la Mântuitorul Hristos 1804 Februarie 20.
(L. P.) Alexandru Muruzi Voievod.
Costache Ghica vel logorat procit.
De mine s'au alcàtuit dupti inalta poruncii, *erban Sulzer.
S'au trecut la condica divanului, Matei Costin, clucer.

(Acad. Rom., ms. 91, p. 113 vI15)
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
MANUSCRI SE SI DOCUMENTE DELA ACADEMIA ROMANA
Ms. 91. 4 Condica de anaforale si hrisoave *.
Ms. 186. (Capitolele privitoare la: Foaia dela toti tiganii cu numele co-
piilor lor si cu varste fiesicaruia, 1825, cum arata i Tiganii de laie
ce s'au luat inscris pe létu (1)824 *.
Ms. 257. * Pomelnicul manastirei Govora * (copie facuta de Ieromonahul
Visarion din manastirea Tismana la 1777, dupa cum se constata
din insemnarea de pe foaia 51).
Ms. 404. * Catastihul averii lui Constantin Brancoveanu *. (Catastih de
toate satele cu rumanii si moii1e, casele, viile, iganii, ce avem si
dela parinti si am cumparat si noi, care am impartit copiilor nostrii,
dupa cum am socotit mai cu dreptul, cum semneaza inainte anume.
7216 (1708).
Ms. 500. Gondica Sfintei Manastiri Strehaia, intru care s cuprinde toate
cartile i zapisele de mosii, scrise la anul 1791, la metohul Episcopii
in Craiova o.
Ms. 671. e Condica Mitropoliei Ungrovlahiei din timpul lui Constantin
Brancoveanu zisa' si condica lui Antim in care sunt trecute
odoarele, cartile si documentele mosiilor Mitropoliei, gat din Tar-
goviste cat si din Bucuresti p.
Ms. 760. Viata ctitorilor manuscris miscelaneu partea III ; cuprinde
copie de pe cartea de slobozenie data de Filaret Mitropolitul Ungro-
vlahiei in 1794.
Ms. 783. Condica cu copii de documente (din sec. XVIII).
Ms. 861. Cinurile ostasesti a Moldovei 1832 (cuprinde o insemnare de
tiganii care au venit dela Cordun, etc.).
Ms. 866. 4 Principatele Unite . Registru de ofrande pentru tiganii emanci-
pati.
Ms. 1032. Proiecte i propuneri (Naziria tiganilor Statului).
Ms. 1038. e Interne s. Acte, proiecte de regulament, memorii, etc. din anii
1841-1864. Tiganii nomazi.
Ms. 1457. Catagrafia Mitropoliei Ungrovlahiei.
Ms. 1528. Documentele tiganilor cumparati i daruiti (1830-1839).
Ms. 1669. Documente privitoare la tiganii familiei Sturdza din anii 1720
1831.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 333
Ms. 3867. 4 Dosare 1848 XXXVIII. Dela. pentru desfiintarea biletu-

rilor de slobozenie ce se &Muse tiganilor particularilor §i pentru in-
toarcerea acelor tigani la urma lor 6.
Ms. 3923. Barbu Constantinescu, . Tiganii in Romania 0 vol. I.
Ms. 3924. Barbu Constantinescu, 4 Tiganii in Romania * vol. II
Ms. 3925. Barbu Constantinescu, . Tiganii in Romania o, vol. III.
Ms. 4173. Condica cu copii de documente privitoare la: mo$i din judetele
Dâmbovita, Slam-Ramnic, Olt, Vla§ca, Buzau, Ilfov, case in Bucu-
re§ti i Targovkte, adeverita de Nicolae Filipescu vel logofát §i de
Manolache biv vel stolnic in 1787.
Ms. 4229. Insamnare de tiganii ce sunt impr4tiati de raposatul Logofat
Costachi Ghica, cum §i de tiganii ce sunt rapiti de familia Ghicu-
le$ilor, care tigani sunt drepti de danii logofatului loan Cantacuzino.
Sec. XIX, in folio.
Ms. 4332. Condica tiganilor pe leat 1837 §i 1838. Sec. XIX, in folio, foi 90.
Ms. 4843. Condica de tiganii lui Iordache Ghica biv vel Vornic, partea sa
ce i s'au venit la imparteala averii mamei sale Maria Cantacuzino,
1820. Sec. XIX, in folio.
Ms. 5182. Perilipsis 1) de pe scrisorile moOilor, viilor, dughenilor §i tiganilor.
Sec. XIX, in folio.
Ms. 5291. Catastif de proprietati diverse ale fratilor Draghici, *erban, Con-
stantin, Mihai, Matei §i Iordache Cantacuzino, impartite intre ei.
Sec. XVII 1668.
Ms. 5292. Catastif de toate satele $ moOile, rumanii viile §i tiganii cum-
paráturi, proprietatea lui Serban (Cantacuzino) Voevod. Sec. XVII,
1680. Dec. 13.
Documente grupate pe pachete.
DOCUMENTE DELA ARHIVELE STATULUI

1. Documente din Sectia Istorica.
2. Documentele Mitropoliei Bucure§ti.
3. Documentele manastirii Bistrita, Bradul, Brancoveni, Cozia, Govora,
Hanul-Greci, Margineni, Mihai Voda, Secul, Valea Episcopiei Ar-
geplui, Schitului Seaca.
COLECTIA DE DOCUMENTE A D-LUI PROF. NICULAE IONESCU,

FOST DIRECTOR AL LICEULUI MATEI BASARAB
COLECTIA DE DOCUMENTE GEORGE POTRA
1) perilipsis = rezumat.
www.dacoromanica.ro
STUDII
V. ALECSANDRI, Desrobirea riganilor, poezie in Propasirea Nr. 5
anul 1844; si In Opere Complecte, Poezii vol. I, Bucuresti, 1896. p. 200.
Albina .Romdneascd, 17 Februarie 1844 (articol elogios pentru desrobire).
Dr. ALLARD CAMILLE, Mission mddicale dans la Tatarie-Dobroutcha.
Paris, 1857.
* ALLARD P., Moyen-Age (Esclaves, serfs et main mortables). Paris.
Analele Parlamentare, IX, partea I. Bucuresti, 1898; si XIV partea I. Bucu-
resti, 1905.
* ANDREAS (MUI-SHUKO), With Gypsies in Bulgaria. Liverpol, 1915.
* Annuaire de la Principautd de Valachie. Bucarest, 1842.
Anuarul Institutului de Istorie Nationald, vol. II (publicat de Alex. Lape-
datu i loan Lupas). Bucuresti, 1924.
Anul 1848 in Principatele Romeine (Acte i documente). Tom. II si IV. Bucu-
resti, 1902-1903.
Z. C. ARBORE, b'asarabia in secolul XIX. Bucuresti, 1898.
* V. ARECO, Das Liebesleben des Zigeuner. Leipzig, 1910.
Arhiva (Organul SocietaTii *tiintifice i Literare din Iasi) anul VI. Iasi, 1895.
Arhiva Istoria a Romtiniei (edit. de B. P. Hasdeu) vol. I si If. Bucu-
resti, 1865-1867.
GH. ASACHE, Tiganii (idil cu cântece). Tipografia Institutului Albinei
Iasi, 1856.
* GII. I. ASCOLI, Zigeunerisches, .Nachtrag zu Pott. Die Zigeuner in Europa
und Asien. Halle, 1865.
P. S. AURELIAN, Schile asupra stdrii economice a Romdniei in secolul al
XVIII-lea. Bucuresti, 1882.
* B. A., La Principauté de Valachie sous le hospodar Bibesk. Bruxelles, 1848.
J. BART, eIntr'o Sdmbeitdo in revista Cugetul Rombnesc * din 2 Martie 1922.
P. BATAILLARD, Nouvelles recherches sur l'apparition et la dispersion des
Bohdmiens en Europe. Paris, 1849.
Sur les origines des Bohemiens ou Tsiganes. Paris, 1875.
Etat de la question de l'anciennetd des Tsiganes en Europe. Paris, 1877.
Les Zlotars (dits aussi Dzvonkars), Tsiganes fondeurs en bronze et en.
laiton, dans la Galicie orientale et la Bukovine. Paris, 1878.
Les Gitanos d'Espagne et les Ciganos de Portugal. Lisabonne, 1884.
*) Necercetate, fiinda nu le-am putut g6si in Bibliotecile noastre,
www.dacoromanica.ro
STUDII 336
* G. BARROW, The Zincali, or an account of the Gypsies of Spain. London,

1846.
BAUER, Memoires historiques et geographiques sur la Valachie. A Francfort
et Leipsic, 1778.
P. BAYLE, Dictionaire historique et critique. Tom I, A-B, Amsterdam, 1740.
I. C. BACILA, Pictori francezi prin lara noastrd (1822-1856) in Revista
Transilvania *, 1923, Nr. 4-5.
N. BALCESCU, Istoria Romani lor sub Mihai Viteazul. Ed. Minerva. Bucu-
resti, 1902.
N. BALCESCU si A. TREBONIU LAURIAN, Magazin istoric pentru Dacia.
Tom. II. Bucuresti, 1846.
N. BANESCU, Vieala si opera lui Daniel (Dimitrie) Philipide in Anuarul
Institutului de Istorie Nationala al Universintii din Cluj * vol. II.
1923. Bucuresti, 1924.
K. BERCOVICI, The story of the Gypsies, New-Jork, 1928.
T. BERECHET, Cdldtoria lui Porfirie Uspenski pe la noi la 1846 (din ru-
seste). Biblioteca Slavo-Rom5m5.* Nr. 1-2. Bucuresti, 1920.
T. BEZDECHI, C. Chesaeus despre Romdni in Anuarul Institutului de
Istorie Nationald *, vol. II. Bucuresti, 1929.
I. BIANU, Catalogul manuscriptelor romdnesti, vol. I (numerile 1-300).
Bucuresti, 1907.
I. BIANU si R. CARDAS, Catalogul manuscriptelor romdnesti, vol. II. (Nu-
merile 301-728). Bucuresti, 1913.
I. BIANU si G. NICOLAIASA, Catalogul manuscriptelor romdnesti, vol. III
(numerile 729-1061). Bucuresti, 1931.
GH. BIBESCU, Domnia lui Bibescu (Coresopndenta i documente, 1843-
1856, traducere de B. Florescu), vol. I si II. Bucuresti, 1893-1894.
Biblioteca Flacdra s Nr. 9, Jertfa lui C. .Negri. Bucuresti, 1912.
BLACK GEORGE F., A Gypsy Bibliography (cuprinde 197 pagini de bi-
bliografie referitoare la tiganii din intreaga lume). London, 1913.
Pr. C. BOBULESCU, Ldutarii nostri. (Din trecutul lor, schit5 istorica
asupra muzicei noastre nationale corale cum si asupra altor feluri
de muzici). Bucuresti, 1922.
I. BOGDAN, Documentele lui yS'tefan cel Mare, vol. I si II. Bucuresti, 1913,
BOULANGER RENE, Les Bandjaris in Revue Anthropologique *, XLII.
(1932).
BUDAI DELEANU I., Tiganiada (Poemd eroicomica In 12 cânturi, pu -
blicat5. de Gh. Cardas). Bucuresti, 1925.
T. G. BULAT, Contribuliuni documentare la Istoria Olteniei. Secol. XVI,
XVII si XVIII. Ramnicul-VAlcea, 1925.
- Tiganii domnesti, din Moldova, la 1810 in Arch. Basarabiei * anul V,
- Nr. 2, Chisindu, 1933.

Dregdtoria armdsii si figanii la sfdrsitul veacului al XVIII. ( e Arhivele
Basarabiei * anul VIII, Nr. 1 Chisinäu, 1936).
Buletinul Comisiei Istorice a Romdniei, vol. IV. Bucuresti, 1925.
Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, fascicola 61. VAlenii-de-Munte, 1929.
Buletin of ilial al Prinlipatului Tdrii Romdnesti. Bucuresti, 1851.
www.dacoromanica.ro
336 STU D II
Buletin Gazetd oficiald pe anul 1838. Bucuresti.

* R. CAMPUZANO, Origen, etc. de los Gitanos y Diccionario de su dialecto.
A. CANDREA, Influenta tiganilor asupra literaturii poporane romdne. (Rev.
Nouà *, anul VII, 1894).
D. CANTEM1R, Descrierea Moldovei (trad. de G. Adamescu). Ed. e.Cartea
RomAneasc5. *, Bucuresti.
M. CARRA, Histoire de la Moldavie et de la Walachie. (Avec une disserta-
tion sur l'état actuel de ces deux Provinces). Neuchatel, 1781.
CHARLES UPSON CLARK, Bessarabia (Russia and Roumania on the
black sea). New-York, 1927.
CHELARD RAOUL, La Hongrie millenaire. Paris, 1896.
I. CHELCEA, Cciteva observatiuni etnografice asupra Rudarilor din Muscel.
(Rev. Natura *, 15 Mai 1934).
A M. DEL CHIARO FIORENTINO, Revolutiile Valahiei (trad. de S. Cris-
Cristian). Iasi, 1929.
* CISLO, Krymskikh Tatar, nagaitzev, Tzygan. (Zurnal ministerstva gosu-
darstvennykh). Petersburg, 1861.
T. CODRESCU, Uricariul sau colectiune de diferite acte care pot servi la
Istoria Romanilor, vol. X Iasi, 1888; vol. XVIII Iasi, 1892.
T. CODRESCU, ziarul Zimbrul pe anul 1856.
Codrul Cosminului (Buletinul Institutului de Istorie i Limb5.) vol. I, Cer-
nduti, 1925; vol. IV, Cern6u0, 1929.
F. COLSON, De l'etat present et de l'avenir des Principautés de Moldavie et
de Valachie. Paris, 1839.
Columna lui Traian, editatd de B. P. Hasdeu, anul III, 1872.
Dr. B. CONSTANTINESCU, Probe de limba Si literatura iganilor din Ro-
mdnia. Bucuresti, 1878.
M. COSTACHESCU, Doc. Moldovene.sti inainte de yS'tefan cel Mare (1374
1437) vol. I, Iasi, 1931.
Doc. Moldovenesti Inainte de ;S'telan cel Mare (1438-1456), vol. II.
Iasi, 1932.
*_DECOURDEMANCHE I. A., Grammaire du Thingane ou langue des Bo-
hemiens errants. Paris, 1908.
M. A. DEMIDOFF, Voyage dans la Russie méridionalle et la Crimee par
hi Hongrie, la Valachie et la Moldavie. Paris, 1854.
Despre Barba Dimitrie yStirbei, Recunoasteri i mdrturii. Viilenii-de-Munte,
1913.
Dictionarul Geografic al Romdniei, alcatuit de I. Lahovari, g-ral C. I. Bra-
tianu si Gr. G. Tocilesn, 5 volume. Bucuresti, 1898.
DIEFENBACH L., VOlkerkunde Osteuropas, vol. I §i II, Darmstadt, 1880.
(Vol. I, cuprinde: Tiirkisches Reich, Albanesen, Illyrier, Griechen,
Rumänen).
DIMITRIE DAN (paroch in Lujeni, Bucovina), Tiganii din Bucovina.
Ceram-0, 1892.
M. EMIRIT, Sur la condition des esclaves dans l'ancienne Roumanie. (Revue
historique du Sud-Est Européen, VII, 1930).
Figuri contimporane din Romdnia. Bucuresti, 1909.
www.dacoromanica.ro
STUDII 337
I. C. FILITTI, Les Principautes roumains sous l'occupation russe. Bucu-

resti, 1904.
I. C. FILITTI, Domniile Ronzdne sub Regulamentul Organic (1834-1848).
Bucuresti, 1915.
FR. N. FINK, Lehrbuch des Dialekts der deutschen Zigeuner. Marburg, 1903.
Foaie pentru minte, inimd i literaturd, pe anii 1843 si 1844. Brasov.
Foaia Societii Romdnismului. Bucuresti, 1871.
* I. FOHERCZEG, Czigdny Nyelvtan, Budapest, 1888.
D. FOTINO, Istoria generald a Daciei (sau a Transilvaniei, Tara Munte-
nesti si a Moldovei) traducere de Gh. Sion. Bucuresti, 1859.
* GASTER MOSES, Zigeunerisches aus Rumanien in s Miklosich Beitrage s,
partea IV. Wien, 1878.
GASTER MOSES, Zigeuner-Marchen aus Rumanien. Stuttgart, 1881.
AL. G. GALASESCU, Eforia Spitalelor civile din Bucuresti. Bucuresti, 1899.
GARBOVICEANU PETRE, ,,Sapte biserici cu averea lor proprie. Bucu-
- resti, 1904.
Biserici cu averi proprii. Seria II. Bucuresti, 1910.
* B. E. GENT, New dictionary of the terms ancient and modern of the Can-
ting Crew (Beggers and Gypsies) in its several tribes. London, 1902.
GH. GHIBANEKU, Surete i Izvoade (documente slavo-rornAne Intro
- 1546-1587), vol. XIX. Iasi, 1927.

Surete i Izvoade (documente slavo-rornAne intre 1587-1618), vol. XX.
Iasi, 1928.
- Surete i Izvoade (documente slavo-romAne intro 1412-1722), vol.
XXII. Iasi, 1929.
Surete i Izvoade (documente slavo-romAne intro 1428-1757), vol.
XXIV. Iasi, 1930.
- Slovar slavo-romdn. Iasi, 1911.
A. GHICA (Principesa Aurelia Ghica), La Valachie Moderne. Paris, 1850.
I. GHICA, Scrieri, vol. IV (publicat de P. V. Hanes). Bucuresti, 1915.
C. GIURESCU, Despre Rumdni (Anal. Acad. Rom. Mem. Sect. Ist. Seria II.
Tomul XXXVIII. Bucuresti, 1916.
C. C. GILRESCU. Legiuirea lui Caragea (un anteproect necunoscut) in
Bulet. Corn. Ist. a RomAniei i vol. al III-lea Buc., 1924.
C. C. GIURESCU. Istoria Romlinilor, vol. II. Bucuresti, 1937.
* M. I. GOEJE, Memoire sur les migration des Tsiganes a travers l'Asie.
Leide, 1903.
A. G. GOLESCU, De rabolition du servage dans les Principautés Danu-
biennes. Paris, 1856.
0. GORKA, Cronica epocei lui Stefan cel Mare (1457-1499). Bucuresti,
Biblioteca Revistei Istorice RomAne s vol. I, 1937.
A. GRAUR, Les Mots Tsiganes en Roumanie (t Buletin Linguistique s) pu-
blié par A. Rosetti, anul II, 1934. Bucuresti, s Cultura Nationald s.
T. GRECEANU, Genealogiile docunzentate ale familiilor boeresti, vol. I.
Bucuresti, 1913.
M. G. GRELLMANN, Die Zigeuner, ein historischer Versuch Ozer die Lebens-
art und Verfassung dieses Volkes. Lipsca si Dessau, 1783.
www.dacoromanica.ro
338 STU DII
M. G. GRELLMANN, Histoire des Bohémiens (ou tableau des moeurs, usages

et coutumes de ce peuple nomade). Paris, 1810.
* G. A. GRIERSON, Gipsy languages (Linguistic Survey of India, vol. XI).
Calcutta, 1922.
FR. GRISELINI, Istoria Banatului Timisan (traducere din limba germana
de Nicolae Bolocan). Bucuresti, 1926.
GUGGSBERG, (Kohly de), Le Philodace. Iasi 1841.
Dr. W. HAMM, Südöstliche Steppen und Stadte, nach eigener Anschauung
geschildert. Frankfurt a. M. 1862.
P. V. HANES, M. Kogdlniceanu in Noua Revista Romana *, 1908-190S
p. 372.
B. P. HASDEU, loan Vodd cel Cumplit. Bucuresti, 1865.
d'HAUTERIVE (comitele), Memoriu despre starea Moldovei la 1787. Ed.
Acad. Rom., 1902 (text francez i traducere).
* HEISTER, Notizen fiber die Zigeuner. Königsberg, 1842.
J. HOYLAND, A. hist. Survey of the customs of the Gypsies. Jork, 1816.
HOPF CARL, Die Einwanderung der Zigeuner in Europa. Gotha, 1870.
* HUDSON G., Gli Zingari in Ispagna. Milano, 1878.
HURMUZACHI, Vol. IV, partea 2 (1600-1650). Bucuresti, 1884.
Vol. VII (1750-1818). Bucuresti, 1876.
- Vol. X (1763-1844), publicat de N. lorga. Bucuresti, 1897.

Vol. XV, partea 2 (1601-1825), publicat de N. Iorga. Bucuresti, 1913.
Indicatorul Stati.stic al satelor i unitatilor administrative din Romania. Bucu-
resti, 1932.
I. IORDAN, Rumlinische Toponomastik, vol. I si II. Bonn und Leipzig,
1924-1926.
T. IORDANESCU, 0 istorie a figanilor. (a Convorbiri Literare * LXIII),
1930. Bucuresti.
N. IORGA, Un cdldtor englez in Virile romdnesti inainte de Eterie (Dr. Wil-
liam Macmichael), in e Arhiva Soc. Stiintifice i Literare * VII, 1896.
Istoriile Domnilor Tdrii Romdnesti, compilate i alcatuite de Const.
Capitanul Filipescu. Bucuresti, 1902.
Documente privitoare la familia Callimachi, 2 volume. Bucuresti,
1902-1903.
Documente privitoare la Constantin "Vodd Brdncoveanu. Bucuresti, 1901.
Istoria bisericii romdne, vol. I. Valenii-de-Munte, 1.q08.
Nevoia reinoirii cunostinfelor istorice. Bucuresti, 1912.
Studii si documents, vol. V, Bucuresti, 1903 ; vol. VI, Bucuresti, 1904;
vol. VIII, Bucuresti, 1904 ; vol. X (4, Brasovul i Romanii *, scrisori
lamuriri). Bucuresti, 1905; vol. XI, Bucuresti, 1906; vol. XII (Scri-
son i inscriptii ardelene i maramuresene). Bucuresti, 1906; vol. XIII
Bucuresti, 1906; vol. XVI, Bucuresti, 1909; vol. XIX, Bucuresti,
- 1910 ; vol. XXI, Bucuresti, 1911.
Izvoarele contemporane asupra miscdrii lui Tudor Vladimirescu. Bucu-
resti, 1921.
Voyageurs franeais en Orient. Paris, 1928.
Istoria Romdnilor prin cdldtori, vol. IV, ed. II. Bucuresti, 1929.
www.dacoromanica.ro
ST1_11-III 339
N. IORGA, Anciens documents de droit roumain, vol I i II. ParisBu-

carest, 1930-1931.
IVANYI BnLA, Oldevéltdr a tomay nemzetségbeli Losonczi Bdnffy Csaldd
Törtinetéhez. Masodik Kötet (1458-1526). Budapest, 1928.
JESINA P. J., Romai Cib oder die Zigeuner-Spraclze. (Gramatik, Worter-
buch, Chrestomathie). Leipzig, 1886.
Verzeichnis von Werken und Aufsätzen, welche in eilterer und neuerer
Zeit iiber die Geschichte und Sprache der Zigeuner. Leipzig, 1886.
Journal of the Gypsy Lore Society. (Third Series).
R. FR. KAINDL, Das Unterthanswesen in der Bukowina. Ein Beitrag zur
Geschichte der Bauernsainde und seiner Bel reiung. (Archiv für tister-
reichische Geschichte), vol. 86, zweite Halite. Wien 1899.
M. KOGALNICEANU, Esquisse sur l'histoire, les moeurs et la langue des
Cigains. (Connus en France sous le nom de Bohémiens, suivie d'un
recueil de sept cent mots cigaines). Berlin, 1837. Are traducere ro-
maneascd de Gh. Ghibanescu, 4 Schits. despre tigani *. Iasi, 1900.
Desrobirea figanilor (« Biblioteca pentru toti Nr. 394).
* KONOW, Gipsy languages of India, in colectiunea Survey of India, XI, 1925.
W. de KOTZEBUE, Lasair Viorescu. 0 icoana. a Moldovei din 1851, trad.
din germanA de A. Cony. Lit. *, XXII, 1888.
R. KUNISCH, Eine Fahrt nach dem Orient. Berlin, 1869.
PAUL LABB, La vivante Roumanie. Paris, 1913.
G. I. LAHOVARI, Hdrtii vechi, cloud foi de zestre din al XV II-lea i X VIII -lea
secol. (« Convorbiri Literare o, XXII, 1888).
G. I. LAHOVARI, Robi (1700-1800) in Cony. Literare *, XXII, 1888.
4.
LONGINESCU S. G. si A. PATROGNET, Legi vechi romdnesti i izvoarele

bor. Bucuresti, 1912.
MANO C. G., Documente din secolele al XVI-leaXI X-lea privitowe la fa-
milia Mano. Bucuresti, 1907.
MARIA REGINA ROMANIEI, Tara Mea (traducere din englezeste de
N. Iorga), Iasi, 1917.
MELCHISEDEC (episcopul Romanului), Cronica Husilor i a Episcopiei cu
asemenea numire. Bucuresti, 1869.
(episcopul Romanului), Notice istorice si arheologice adunate d.c pe
la 48 mdncistiri i biserici antice din Moldova. Bucuresti, 1885.
Mémoires du Prince Nicolas Soutzo Grand-Logothete de Moldavie 1798-1871
(publiés par Panaioti Rizos), Vienne, Gerold et C-ie, 1899.
Memoriile Regelui Carol I al Romdniei, Editura ziarului *Universul *. Bucu-
resti, 1909.
METES ST., Relatiile comerciale ale Tatra Romdnesti cu Ardealul pdnd in
veacul al XVIII-lea. Sighisoara, 1921.
MIKLOSICH F., Ober die Mundarten und die Wanderungen der Zigeuner
Europas. Fasc. IXII. Wien, 1872-1880.
MISKOW JOHAN, Jaija Sattler and the Gypsies of Berlin in s Journa of
the Gypsies * L. S. Third Series, vol. X, partea 2.
MUNSTER SEBASTIAN, Cosmographia. Basilae, 1550 si editie germana
tot la Basel, 1588.
22,
www.dacoromanica.ro
340 STUDII
* NEIGEBAUER I. F., Beschreibung der Moldau und Walachei. Breslau,

1854.
* NEUSCHOTZ OSVALD, Moldauische Zigeuner-Silhouetten. Czernowitz,
1886.
* NICOLAE ION, Cazania Tiganilor, Brasov, 1924.
C. NICOLAESCU-PLOPSOR, Muzica Tiganilor (Ziarul sStiintelor Populare*,
din Martie 1923).
I. NISTOR, Istoria Basarabiei. (Biblioteca Asezamântului I. C. Brätianu,
Nr. 1), Cernauti, 1923.
AL. ODOBESCU, Antichitàçile judefului Romanali. Bucuresti, 1878.
D. C. OLANESCU, Teatrul la Romdni. Anal. Acad. Rom. Mem. Sect. Lit.
Seria II; Tom. XVII (1895-1896. Bucuresti, 1897.
D. C. OLANESCU, Raport general asupra participdrii Romdniei la Expozilia
universald din Paris (1900). Ed. I. V. Socec, Bucuresti, 1901.
G. OPRESCU, T'drile Romdne vilzute de artisti francezi. Bucuresti, 1926.
PALADE ION, Codul Caragea (reprodus dupa manuscrisul original roma-
nesc). Bucuresti, 1907.
PALE K JOHA NN, Die Erwerbungen der Bukowina zuOsterreich. Czernowitz,
1889.
* Die Anfiinge der deutschen Besiedelung der Bukowina unter der Mi-
litdrverwaltung. Czernowitz, 1899.
Die Zigeuner in der Bukowina. Czernowitz, 1908.
PANAITESCU C. IOAN, Robii (Aspecte tiganesti, etc.). Bucuresti, 1928.
P. P. PANAITESCU, Miron Costin: Istorie in versuri polone despre Moldova
i Tara Romdneascd. Bucuresti, 1929.
Emigratia polond i revolulia romdnd dela 1848. (Studii i documente).
Bucuresti, 1929.
Izvoarele slave externe ale Istoriei Romdnilor (Curs pe 1933/34). Bucu-
resti, 1934.
A. PAPIU ILARIAN, Tesaur de monumente istorice pentru Romdnia (atat
din vechiu tiparite cat i manuscripte). Tomul III. Bucuresti,
1864.
* PASPATI A. G., Etudes sur les Tchinghianis ou Bohémiens de l'Empire
Ottoman, Constantinople, 1870.
PERETZ ION, Robia (curs predat la Facultatea de Drept din Bucuresti,
pentru anul III licenta). Bucuresti, 1934.
PERRIN RAOUL, Coup d'oeil sur la Valachie et la Moldavie. Paris,
1839.
PEUCER CASPARO, Comentarius de praecipius divinationum. Witemberg,
1580 si Frankfurt, 1593.
* PISKEL R., Beitrdge zur Kenntnis der deutschen Zigeuner. Halle, 1894.
PETULENGRO, Report on the Gypsy tribes of North-East Bulgaria In Journal
of the Gypsy, New, series IX, partea I si II.
PITTARRD EUGENE, Anthropologie de la Roumanie. Contribution a l'Etude
des Tsigaines dits Roumains, I. loc. si an. (Acad. Rom., II, 126.606).
I* PITTARD EUGENE, Les Tsiganes ou Bohémiens in Le Globe. Paris-
Geneva, 1931.
www.dacoromanica.ro
STUDII 341
POISSONNIER A., Notice historique sur les Tsiganes ou esclaves zingares

de Moldavie et de Valachie. Bucuresti, 1853 si editia II in 1855, cu titlul
4 Les Tsiganes en Moldavie et Valachie 4.
"POTRA GEORGE., Despre figanii domnesti, mcindstiresti i boieresti. (Revista
Istorica Romank V-VI, 1935-1936) si extras. Bucuresti, 1936.
POTT A. F., Die Zigeuner in Europa und Asien, 2 vol., Halle, 1844-1845.
PRAY G., Annales Regum Hungariae (ab anno Christi 997 ad annum 156(i).
Vindobonae, 1764.
PREDARI FRANCESCO, Origine e vicende dei Zingari, Milano, 1841.
PUSKIN A., Tiganii (poem tradus de A. Donici). Bucuresti, 1837.
RAICEWICK, Bemerkungen dber die Moldau und Wallachey. Viena, 1789.
- Viaggio in Valachia e Moldavia (con osservazioni storiche, naturali
e politiche). Milano, 1822.
RAICEVICH, Voyage en Valachie et en Moldavie (traduit de l'italien par
M. Bejeune). Paris, 1822.
Raportul lui B. Stirbei cdtre Kisseleff asupra stàrii Valachiei in 1832. (4 Con-
vorbiri Literare 0, XXII, (1888), p. 737, 841, 1025.
REGNAULT LIAS, Histoire politique et sociale des .Principautés Danu-
biennes. Paris 1855. (Are traducere româneasca de Joan Fdtu, tipArità
la Iasi, 1856).
.Regulamentul Organic (Cap.: 4 Despre regularisirea tiganilor sfintei Mitro-
polii, a episcopiilor si a tuturor mänAstirilor4). Bucuresti, 1847.
* REINBACH, Die Zigeuner. Salzwedel, 1861.
I. POP-RETEGANUL, Tiganii (schità istoria). Blaj, 1886.
Revista s I. .Neculce *, Iasi, 1921, 1922, 1927.
Revista Istoricd (N. Iorga), anul III.
.Revista Teodor Godrescus, anul I, Iasi, 1915-1916.
RICHARD KUNISCII, Bukarest und Stambul. (Skizzen aus Ungarn, Ru-
manien und der TUrkei). Berlin 1861 (Apud. N. Iorga, Ist. Rom.
prin cAlatori 4, vol. IV. Bucuresti, 1929, p. 43).
ROCHAS V. de, Les Parias de France et d'Espagne (Cagots et Bohémiens).
Paris, 1876.
RUBY de PECHON, Gueux, Bohémiens et Cagoux. Paris, 1862.
RUSSO ALECU, Scrieri editata de P. V. Hanes (Capit. 4 Desrobirea Ti-
ganilor p. 238-244). Bucuresti, 1910.
* JOHN SAMPSON, The dialect of the Gypsies of Wales. Oxford, 1926.
SAMUEL ROBERTS, The Gypsies (Their origin, continuance and destina-
tion, as clearly foretold in the prophecies of Isaiah, Ieremiah and
Ezekiel). London, 1842.
SCHESAEUS CRISTIAN, Ruinae Panonicae (Libri quator: continentes
statum Reipub. et religionis in Ungaria, Transilvania vicinis et re-
gionibus imperante Ioanne Secunde electo Rege Ungariae). Witeberg,
1571.
Dr. I. H. SCHWICKER, Die Zigeuner in Ungarn und Siebenbiirgen.Wien
und Teschen, 1883.
SERRURIE GRIGORIE, Colectiune de poesii scrise In exil. Bucuresti, 1858.
Dr. C. D. SEVEREANU, Din amintirile mele. Bucuresti, 1929.
www.dacoromanica.ro
342 STUDII
* W. SIMSON, History of the Gipsies. New-York, 1879.

SION GH., Suvenire contimpurane. (Capit. Emanciparea Tiganilor , Bucu-
resti, 1888.
SISTINI, Viaggio per la Valachia. Firente, 1815.
SKEENE J. H., Frontierlands of the cristian and the Turk, comprising
travels in the regions of the lower Danube in 1850 and 1851. London
1853 in N. Iorga, Ist. Rom. prin caldtori t, vol. IV, p. 99).
SOWA RUDOLPH v., Die Mundart der slowakischen Zigeuner Gottingen,
1887.
* SOWA RUDOLPH v., Wörterbuch des Dialekts der deutschen Zigeuner in
Abl. für die K. des Morgene XI, partea I. Leipzig, 1898.
SPRENGLER R. F., Diss. historico-juridica de Cinganis sive Zigeunis
Lugd. B. 1839.
STATESCU M., Inceredri asupra originei Tiganilor. Craiova, 1884.
STEIN, Christian Gottfried Daniel: Handbuch der Geographie und Statistik,
3 volume, Leipzig, 1826.
STURDZA D., Istoria Renagterii Romeiniei, vol. II. Bucuresti, 1889.
SULZER F. J., Geschichte des transalpinischen Daciens, das ist: der Wala-
chey, Moldau und Bessarabiens. Wien, 1781.
SERBOIANU P., Les Tsiganes. Paris, 1930.
STEFULESCU AL., Meinastirea Streimba. Targu-Jiu, 1906.
Documente slavo-romcine relative la Gorj. TArgu-Jiu, 1908.
Mdnastirea Tismana (partea III, doc. m'Andstirii Tismana). Bucu-
resti, 1909.
TELEAJEN SANDU, Tiganii dela Piscul Urlii (Rev. Fundatiilor Regale),
Mai 1934).
THOUVENEL EDOURD, La Valachie en 1839 (Revues des deux Mondes.
15 Mai 1839).
TOCILESCU GRIGORIE, Revista pentru istorie, arheologie i filologie,
anul I, ed. II. Bucuresti, 1883; anul I, vol. II. Bucuresti, 1883.
534 documente istorice slavo-romeine (din Tara Româneasa si Moldova
privitoare la leghturile cu Ardealul 1346-1603). Bucuresti, 1931.
URECHIA V. A., Istoria Romdnilor. TOM. V (Capit. IX: Tiganii s). Bucu-
resti, 1893.
VAILLANT I. A., Les Romes (Histoire vraie des vrais Bohémiens). Paris,
1857.
VAILLANT I. A., Grammaire, dialogues et vocabulaire de la langu3 des
Bohémiens ou Cigains. Paris, 1868.
Vestitorul .Romanesc (Ziar pe anii 1848 si 1851).
Dr. A. VERESS, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei gi
Tdrii Romdnegti (1527-1572), vol. I. Bucuresti, 1929.
Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei si Tara Romd-
nevi (1585-1592), vol. III. Bucuresti, 1931.
Dr. WICKENHAUSER, Geschichte und Urkunden des Klosters Solka. Czer-
nowitz, 1877.
WILKINSON W., Tableau historique, géographique et politique de la Mol-
davie et de la Valachie (traduit de l'Anglais par M.). Paris, 1821.
www.dacoromanica.ro
STUDII 343
* Dr. H. WLISLOCKI, Eine Hildebrandsballade der transsilvanischen Zi-

geuner, Leipzig, 1880.
* Ada lék a Czigdny philologia történelméhez. Leipzig, 1881.
* Erdélyi Czigany Kurucz dalok. Leipzig, 1881.
* Haideblaten (Volkslieder der transsilvanischen Zigeuner). Leipzig,
1881.
Die Sprache der transsilvanischen Zigeuner (Grammatik, Wörterbuch).
Leipzig, 1884.
Marchen und Sagen der transsilvanischen Zigeuner. Berlin, 1886.
Zur Volkskunde der transsilvanischen Zigeuner. Hamburg, 1887.
Vom aiandernden Zigeunervolke (Bilder aus dem Leben der Sieben-
bOrger Zigeuner. Geschichtliches, Ethnologisches, Sprache und Poesie).
Hamburg, 1890.
* W örterbuch des Dialekts der deutschen Zigeuner. Leipzig, 1898.
AL. XENOPOL, Istoria partidelor politice in Romiinia, vol. I. Bucuresti,
1910-1911.
Domnia lui Cuza Yodel, vol. 1II. Bucuresti, 1903.
AL. XENOPOL. Istoria Romdnilor din Dacia Traiand. (Editia III, ingrijitä
de I. Vlklescu), vol. IXII. Bucuresti, 1930.
www.dacoromanica.ro
CUVINTE 1 FORMULE SLAVE
az=eu ; eto az=iatà eu.

bez=afard de ....
biv=fost ; biv vel stolnic=fost mare stolnic.
brat=frate ; i brat ego=0 fratele lui.
cilenuri =membri (ai unei societgli).
cupet =negustor, comerciant.
cut =parte de sat.
deala (dela) =pricing, proces ; vor pieri toti pre deala lor.
dealnitei (delnita) =loc de argturg, lung §i ingust.
dolneai zemli=a1 Tgrii de jos.
globnici (domne§ti, nagngstire§ti, boiere0i)=oameni insdrcinati cu
strangerea dgrilor §i in special a gloabelor (amen-
zilor). Globnicii domne§ti aveau §i misiunea de a
scrie la averea domneascg pe toti tiganii din targ
gásili Meg' stgpan.
holop (ronon) =rob, Belay ; substantiv masculin din malorusg. (Gh.
Ghibgnescu, Slovar slavo-român, Ia§i, 1911, p. 68).
I inih boleari ot dvor gospodinu ego milostiiu=0 alti boieri dela
curtea mgrii sale domnului.
I nac ne budet=altfel sa nu fie.
Inaco da nest i ispravnic sam reci gospodstvo mi=altfel sd nu fie §i
ispravnic insu0 cuvântul domnii mele.
iscala =iscglitura.
I ispravnic recoh gospodstvo mi= 0 ispravnic am zis (am spus)
domnia mea.
na ime=pe nume, anume.
nostavnic =conducgtor, administrator (al unei biserici, al unei
mgngstiri).
neru filet (nerupit)=nestricat, neclintit.
www.dacoromanica.ro
CUVINTE I FORMULE SLAVE 345
ohabnic =perpetuu, inalienabil, de veci, care nu se poate

instraina ; tiganca ohabnicii.
otnofenie =relatie, raport.
ot=de, din, dela ; i ot. . .=si dela ... ; ot grad=din orasul ;
ot sel=din satul.
ot sventa monastire=dela sfanta mandstire.
ori hie in ce ?) 1-ar afla=legatura (probabil ca vine din sla-
vonescul it-k3 It (vez;).
pis=am scris ; i napisah= si am scris ; pis az= am scris eu.
pis saam reci gospodstvo mi= s'a scris dupà Insu§i cuvantul domnii
mele.
podrughia =sotia (cuvant slavonesc).
poslupnie =slujba, serviciu.
poslu§i =a sluji, a face slujba.
poslujnic, poslwic=servitor boieresc sau manastiresc scutit de dari.
priskivire (a pristavi)=a muri ; dupä pristeivirea mea, dupà moar-
tea mea.
proclet =blestemat ; sd hie proclet i triclet (de trei ori ble-
stemat).
pread sim listom gospodstvo mi= inaitea acestei carti a domnii mele.
sam gospodini veleal (velel)= Insui Domnul a pdruncit.
sam pisahmo i bihom vd siiu t9cmala=singur am scris §i am
fost la aceasta tocmealà.
sareicustei =silrindar, sa-mi faca liturghii §i sarcicuste.
site pifet inac ne liidet=astfel scrie si altfel sa nu fie.
slobozii (slobozie)=loc in care oamenii erau scutiti de dari.
snei (sesinci)=fiu
suret (sureturi)= copie (de pe o scrisoare, de pe un act).
Sveata Petca=Sf. Vineri ; ot sveata Petca=dela sfanta Vineri.
toe govorim inaco da nest po na$ reci=aceasta spunem, altfel sa nu
fie dupà zisa noastra.
toe pifem gospodstvo mi=aceasta scriem domnia mea.
tolico pisah gospodstvo mi=astfel a scris domnia mea.
treatago gospodstva= a treia domnie.
treti=a1 treilea.
vei ime Oita i Sina i svétogo Duha, amin. Troita edinasliftna i nera-
zdealna=In numele Tatalui i al Fiului §i al Sf.
Duh, amin. Treime de o fiinta §i nedespartita.
www.dacoromanica.ro
346 CUVINTE SI FORMULE SLAVE
vavedenie Bogorodite=intrarea in biserica a Nascatoarei de Dum-

nezeu.
vifneai zeinli .,-- al Tarii de sus.
volnic =fiber ; ca sa fie volnic.
vtori=a1 doilea.
u=la.
ughi =galbeni unguresti.
za=de ; capitan za margine=capitan de margine ; vataf za postel-
nicei=vataf de postelnicei ; in pret za ughi
18=in pret, de galbeni 18.
zet=ginere ; Deli§co parcalab zet stolnicului.
www.dacoromanica.ro
CUVI NTE ST 11.A.I NE
acolisi =a se lega dusmaneste de cineva, a nu rasa din AA-

panire ce a apucat odatd.
afierosit =sfintit, inchinat ; a afierosi=a risipi averea.
adaman =ataman, capetenie ; si s'au aflat tiganca de addman
intealtà parte.
amiqui (amisPziascei)=amestecat, incurcat, irosit, etc. « numai
sa nu sa amistuiasca...
areatul (aretu0=coprins, imprejurime
bacal =bacan
botafarie =locul, atelierul unde se fac opinci in forma de
papuci, facute din pielea scoasa de pe la coatele
picioarelor de dinapoi ale cailor si vitelor.
bucate =cereale.
caclaul (coclau, coclauret)=thpà prapastioasä, loc neumblat, pustiu
caoaci =fierar, potcovar (se obicinueste foarte mult in
Transilvania).
ceipuesc =castig ; sa-mi capuesc banii.
ciobote =despagubire in bani pentru alergatura slujbasilor
inferiori insarcinati cu executarea unui mandat ;
nici ciobote sa le luati.
colac =rasplata data celuia ce gaseste un lucru pierdut,
celuia ce denunta pe un talhar. « umbland pe urme
cu colace, i-au aflat ca sunt la Moldova... »
davarat, am davarat=am adeverit.
desemnici (desetnici)=slujbasi insarcinati cu strangerea darilor
pe stupi si ramatori ; sa aibe pace de desemnici
pentru un mascur.
direse =acte.
epochemen (ipochimen),--persoan6, personaj.
ginbelic, giubelin, gubelic=boier cu giubea.
www.dacoromanica.ro
348 CUVINTE STRAINE
glomnici (vezi globnici)

groseni (dela gro§)=veche monedd de argint.
grumazi ,( 4 sd-I ia de grumazi») sa-1 pedepseasca.
istov = cu totul, adevarat (« sa-i vindem de istov dumi-
sale ».
masala =tortai de rasina infipta intr'un drug de fier.
masalagiu =purtator de torta.
metaharisi =a obisnui, a pofti. (« Fel de fel de lucruri cote
le... un croitor me§ter »).
metoc (metoh)=sucursala de manastire pusa sub protecOunea al-
teia mai cu vaza, pamanteang sau straing.
muhurdar =pastratorul sigiliului domnesc, secretarul curtii.
ndimit =lucratori, slugi cu simbrie
nezdticnitd = nezadarnicita.
oblecit (a oblici)=a afla in taina ; acum din juzii ce umbra' prirt
tara 1-am oblecit.
olac =curier, §tafeta, cal de po§ta ; cai de olac.
ort (or(i) =un sfert dinteun leu vechiu, adica 10 parale.
peciu =foaie de cununie, autorizatie data de protopop
pentru celebrarea cununiei ; peciü gospod=--act
domnesc.
perhes =der càtre Poart5, dar in genere, plocon.
pritoc =transvazare, vinurile trase la pritoc ; 100 vedre de
yin pritoc.
pronomii r=privilegii (cuvant arhaic de origine greaca).
rasurd =dare suplimentard ce se platea pentru lefile sluj-
basilor §i boierilor.
sahaidace =tolbe ; o pereche de sahaidace ferecate ».
sohat (suhat)=0§une (mai ales pe laugh" ape, pe locuri mocirloase).
teslim =predare, inapoiere.
treapddul judolui=omul care duce diferite porunci in judet.
turmaci gonitori=vit,e1, vitea de bivol in al doilea an.
vadea =termen de plata.
val =necaz ; (§i mai mult val sa n'aiba ...).
vdlui =a supara, a necai.
vechil =loctiitor, mandatar.
zapt =confiscare, sechestru ; posesiunea unui lucru rapit,
confiscat dela altul, a confisca, a pune st5panire.
www.dacoromanica.ro
RESUME
CONTRIBUTIONS A L'ETUDE DES TSIGANES DE ROUMANIE
Cette étude, fondée sur un materiel informatif de plus de 250

ouvrages roumains et étrangers et sur quelques milliers de docu-
ments inédits et édités, a sa raison d'être dans le manque d'une
telle monographie, dans notre pays oil il n'y avaient que des
fragments ou des articles de journaux, sans documentation histo-
rique.
L'origine des tsiganes est rappelée, dans cet ouvrage, ainsi que
l'epoque et les circonstances dans lesqueles ils sont venus en
Europe et se sont éparpillés dans différents pays. Au debut, il y
a quelques siècles, selon des legendes et de nombreux écrivains,
ils étaient considérés comme des descendants des anciens Egyp-
tiens, d'autant plus qu'il pratiquaient aussi la magie. Il a fallu
beaucoup de temps jusqu'a ce que l'étude de la similitude de la
langue hindoue et celle des tsiganes ait prouvé leur origine. Ensuite
il est question de l'évolution historico-sociale des tsiganes de la
Roumanie d'aujourd'hui, en nous indiquant les dif férentes cate-
gories de tsiganes esclaves.
L'apparition des tsiganes en Moldavie et en Valachie est due
aux circonstances suivantes:
1. Certains d'entre eux auraient été amenés comme prisonniers
de guerre par les Tatars au temps de l'invasion de ces derniers
dans notre pays.
2. Le reste serait venu du sud et appartiendrait, selon toute
probabilité, a la masse qui se dirigea -venant de l'Asie vers
l'Europe méridionale et l'Afrique du Nord.
Les documents attestent la presence des tsiganes dans la
Péninsule des Balkans (Serbie), en 1348, bien avant leur apparition
dans les Princip autés Roumaines.
www.dacoromanica.ro
360 RE su lit
3. Les tsiganes de Moldavie proviennent, en partie, du rameau

qui s'était dirige vers la Crimée. Le reste serait venu de la Valachie.
Dans ce dernier pays, la presence des tsiganes nous est attestée,
en 1385, dans un document concernant la donation faite par le
prince Dan (1385-1386) au monastere de Tismana.
Les tsiganes des Principautés Roumaines sont, des le debut,
réduits en esclaves. Bs sont assujettis au prince, aux monastere,
aux boyards et se divisent, par consequent, en plusieurs categories:
a) Les tigani domnegi appartenaient au prince regnant. Les
documents nous attestent, au debut, la presence, parmi ces tsi-
ganes, de nombreux esclaves tatars. Aux tsiganes, prisonniers de
guerre, venaient s'ajouter ceux qui n'avaient pas de propriétaires
et qui étaient pris dans le pays meme (coutuine que l'on constate
aussi chez les peuples voisins).
Les tigani domne§li, formaient plusieurs categories, savoir:
Les aurari ou rudari qui extrayaient l'or des sables des cours
d'eau ; les bdei,, qui extrayaient l'or des roches ; les lingurari,
les lciqi dans cette dernière categorie on comptait encore les
tsiganes netoti (nomades) reputes pour courageux et ruses ; les
ursari qui faisaient executer par leur ours la tananaoa, danse qui
amus sait beaucoup le peuple.
b) Les tigani mandstirefti qui devaient leur situation aux
donations faites par le prince, aux legs, aux ventes ou aux simples
echanges entre particuliers. Les documents concernant cette caté-
gorie de tsiganes sont en grand nombre.
A la suite des donations et des ventes, les monasteres tinrent,
apres le prince regnant, le second rang en ce qui concernait le
nombre des tsiganes esclaves.
c) Les tigani boierefti, qui provenaient des donations des
princes, des conquetes, des heritages ou des ventes. Certains dona-
tions étaient des recompenses accordées aux boyards pour leur
preuve de fidélité. D'autres n'étaient que de simples secours.
Le nombre des Ogani boiereVi était augmente par les actes
dotaux, les testaments et les ventes assez frequentes.
Les tigani vdtrafi (appartenant aux boyards et aux monasteres)
se divisaient, d'apres leurs services, en deux categories:
a) Les kani easayi, (de curte) domestiques et artisans (for-
gerons, maréchaux ferrants, serruriers, scieurs de bois, menuisiers,
cordonniers, tailleurs, pelletiers, boulangers, musiciens).
www.dacoromanica.ro
R8 sumt 351
b) Les (igani de ogor (agriculteurs, jardiniers, forestiers).

Dans les Principautés les tsiganes étaient jadis, comme au-
jourd'hui, assez nombreux et ils avaient une vie pénible, puisque
l'état d'esclavage dans lequel ils vécurent jusqu'a la moitié du
siècle dernier signifiait travail et soumission complete envers leurs
maltres, qui pouvaient les vendre, les donner ou les échanger,
selon leur guise.
Malgré les difficultés par lesquells Hs ont passé, le souci du
lendemain ne les a jamais rendue pensifs et le travail une fois
achevé tout était oublié dans une bonne humeur générale. La
danse et la musique instrumentale ou le chant leur faisaient oublier
toutes les miseres de la vie.
D'apres les lois du pays les tsiganes étaient considérés comme
des biens immeubles, leur prix variant selon l'âge, la sante, l'ap-
plication au travail et le genre d'emploi qu'il exer,, aient.
Parfois les tsiganes étaient vendus ou se vendaient a la suite
de graves punitions. On cite le cas d'un tsigane, qui ayant vole
dix chevaux et se voyant condamné a être pendu par le capi-
taine de la contrée, se vendit lui et sa famille, pour écahpper au
supplice, a un hiéromonaque du monastère de Strehaia, qui paya
30 écus d'or au capitaine.
Les tsiganes étaient toujours passibles du maximus de la peine
prescrite ; l'écrivain italien Del Chiaro, le boyard moldave Eftimie
Canan6u, l'Ermite de Gauting et beaucoup d'autres nous rap-
portent dans leurs intéressants mémoires que, lame innocents,
les tsiganes étaient souvent soumis a toutes sortes de vexations.
Ce n'est que plus tard, vers la fin du XVIII-ème siècle et le
commencement du XIX-ème que certains maltres eurent pitié
de leurs esclaves tsiganes.
Au XIX-e siecle, les Roumains des Principautés, par leurs
valeureux dirigeants, sous l'influence des idées libérales d'Occident,
finissent par supprimer l'esclavage, en donnant la liberté aux
tsiganes, qu'ils colonisèrent sur les domaines des monastères et
des boyards.
Afin d'obtenir le maximum d'avantages des esclaves tsiganes,
leurs maitres leur faisaient apprendre certains emplois. Plusieurs
documents intéressants nous montrent comment certains enfants
de tsiganes étaient destines a apprendre différents métiers ainsi
que les conditions de l'engagement co nclu dans ce but entre le
www.dacoromanica.ro
352 RESUME
boyard et l'ouvrier patron. Les tsiganes specialises dans un métier

jouissaient de l'estime des autres et d'un meilleur traitement de
la part de leurs maltres.
Le long des siècles et jusqu'à nos jours de nombreux voya-
geurs etrangers se sont occupes dans leurs écrits des caractere
pittoresque et drôle de nos tsiganes. Parmi ceux-là quelques uns
essayerent, en véritables artistes, d'immortaliser dans des gra-
vures et par des descriptions les tsiganes de Roumanie, qui avaient
plus d'attraits que ceux des pays voisins.
L' écrivain et les peintres etrangers étaient frappée dans notre pays
par la cabane et la figure caracteristique des tsiganes dont la gaité
se confondait avec la misere noire qu'ils subissent avec insoucience.
L'un de ces écrivain nous relate qu' « ils étaient trop pleins
d'originalite pour passer inapergus ».
En ce qui concerne la musique, le tsigane des son enfance et
sans etudes fait chanter son violon. Il souffit qu'il possède un
violon pour qu'il devienne musicien. Son oreille saisit avec facilité
chaque son et sa main manie l'archer avec grande habilité. Sa
mémoire auditive est tres développée au point qu'il ne lui est pas
difficile parfois de reproduire avec fidélité ce qu'il vient d'entendre.
Barbu Lautaru, en 1847, a émerveille le grand compositeur Liszt
autant par sa mémoire que par son execution musicale. Un cas
semblable a eu lieu en 1900 a l'occasion de l'Exposition universelle
de Paris a laquelle participa aussi la Roumanie.
Dans les Principautés Roumaines les tsiganes musiciens étaient
et sont encore tres nombreux. Parmi les plus Mares de jadis il
faut citer Barbu L'autaru, Bulan, Anastasiu (Muscalagiul), Mari-
nicd Buzatu, Nàstase Ochi Albi, Buic6, Petrea Cretu olcanu,
Cristache Ciolac, et parmi les contemporaine: Grigoras Dinicu,
Einicii Luca, Petre Motoi, Iuga et bien d'autres.
Leur état actuel est décrit d'une maniere plus succinte puisque
plus conue. On cite les différentes occupations des tsiganes: Mu-
tari (membres de petits orchestres), serruriers, forgerons, mare-
chaux ferrants étameurs, magons, maquignons, ramoneurs, mar-
chands de vieux habits, de vieille ferrauille, de journaux et de
petite quincaillerie, de mais fouilli et grille.
Les tsiganes des différents pays d'Europe se sont émancipés de
nos jours. Chez nous ils ont fondé une association ; ils font paraitre
une revue mensuelle « La voix de Romis », (« Glasul Romilor »).
www.dacoromanica.ro
RE SUME 363
Un chapitre special indique les différents noms et surnoms

gulls ont porte ainsi qu'une liste toponymique; certains sobri-
quets furent adoptés comme noms d'endroits oil ils ont séjourné.
Un vocabulaire plus développé tsigano-roumain Pt un autre
plus succint roumano-tsigane précède le dernier chapitre qui con-
tient 156 documents in extenso, parmi les plus intéressants rela-
tifs aux diverses manifestations et aux diffCrents aspects de la
vie des tsiganes en Roumanie.
23
www.dacoromanica.ro
INDICE ')
A Alexandru, domnul Moldovii, fiul lui
Dias (1453) 37
Abaza Coruiu, vornic 263 Alexandru cel Bun, down al Moldovii
Academia Bomdrtd, ms. sau documente 36, 37, 71
pastrate la, aproape la fiecare pagina Alexandru Ianculeu, vel vornic 331
Adam, dascal 321 Alexandra Joan Calimah, domn al Mol-
Adeimache, popa 313 dovii 49, 308
Africa 18, 26 Alexandru Ldpusneanu, domn al Mol-
Afumati, sat 195 dovii, fiu legitirn a lui Bogdan III
Aga'ita, sotia marelui arms Preda 47, 86, 198
Paladie 271 Alexandru Marcu, prof. universitar,
Agaton, episcop de Roman 204 scriitor 15 n
Alba lulie 47 Alexandru loan Mavrocordat 49
Alb-ni, sat 89 Alexandru Mircea Vodd (Alexandru
.1lbesti 220 III), domn al T.-Rom. 1567-1577
Albina Romdneascd, gazeta 11 n, 113 n 40, 44. 88, 199, 200, 201
Alba, clucer 219 ; postelnic 253 Alexandru N. 115.
Alecsandri Vasile, poet 107 n, 111. Alexandra Nicolae Basarab, domn al
112, 123, 124 n, 133 Tarii-Romanesti 19
Alevra 295 Alexandra vezi Pascale
Alexandra vezi Ganduleasa Alexandru de Veldenz 24
Alexandra, sotia lui Dumitrasco Dra- Alicseni, sat 252
gusescul, biv vtori comis 57 Alsacia 21
Alexandra, stolniceasa, fata Plescai 58 Alunis, rn-re 237, 266
Alexandra Vdlcea 115 Americani 96, 135
Alexandra, caldarar, 321, 322 ; mare Ana, sora calugaritei Sara 197
hatman i parcalab al Sucevei (1804) Analele parlamentare 113 n
331 ; feciorul Tudosiei, nepot lui Na- Anastasia (Muscalagiu), lautar 133
dabaico vornic 55, 205 ; postelnic Anca, doamna 196
245, 246; ruman 280 ; feciorul He- Anca, jupanita din Crasani 203 ; sotia
ricai din Vacaresti 52 stolnicului Fratila din Rovinari 98
1) Nu s'a facut indice de numele tiganilor din cuprinsul docurnentelor.

deoarece, ele se gasese toate in capitolul onomasticd, care de asemenea a fost
lasat la o parte, precum si lista strainilor care au lasat stiri despre tigani
din capitolele bibliografie, cuvinte i formule slave si straine, rezumat.
www.dacoromanica.ro
INDICE 355
Andaluzia 21 Arhivele Statului 38 n, 39 n, 40 n,

Andreas, presbiterul Ratisbonei 10, 18 44 n, 46, n, 47 n, 52 n, 56 n, 57 n
Andrei, calaras ot Targoviste 244, 247 Anion Elena 115
jude de tigani din Botosani 72 Anion Marioara 115
Andrees, fost mare setrar 272 Aristarho, vistier 294
Andrei Grecul ot Brosteni 229 Arnolff de Harff 24
Andreica, din Horez 229 Aron Vodd, domn al Moldovei (1592)
Andriescioae 60, 265 203
Androne, din Albeni 89 Arsenic, feciorul lui Bou dela Zubrasti
Anghel D., scriitor ; articol citat, p. 5, n 221
Anghelina 56 Arsenovici Mihai 286
Anghelina Iusdpoae 251 Asachi Gh. 117
Anghelufd, lautar 132 Asan Costache, biv v1 caminar 307
Anglia 3, 22, 101 Ascoli G. I., figanolog 3, 10
Aninoasa, rn-re, 277; sat, 197 Asia Mica 17
Antim, egurnen si tipograf la m-rea Atanasie, episcop de Buzau 199, 201
Snagov, viitorul mitropolit Ivirea- Austria 117
nul 273 Averchie, egumen la rn-rea Ciolanul
Antim, episcop de Bamnic 281 220, 239
Antiohie, fiul lui Bejan Hudici 52 Avram, feciorul lui Sava cel mare 236
Antiohie Jora, batman 57. Axintie, uricar 282
Antiohie Voda, domn al Moldovei 60,
275
Antoche Slatin, cehoslovac, profesor de
filosofie 124 Babic Ambrosie 115
Beibeani, sat 224
Anton (Sf.), piata in Bucuresti 124
Baciu 201
Anionic, egumen la m-rea Alunis 266;
Badea 199, 202, 228; logorat 255; spa-
mitropolit 289
tar 271
Apostol 240; biv vel pitar 216; dere- Beideni, mosie 196
gator de Barlad 55, 206, 207 Bädilifd Toader, vornic de Suceava 284
.4postol, vezi Catargiu Badin 212
4rabi 15 Badiul Mdrariul ot Bdbeani 224
Arbeinasu Gheorghe, bacal din Iasi 263 Bddros lordache 297
Archiva Istoricd a Romdniei 71 n, 81 n, Bdesti, sat 89
86 n, 88 n Bdisan Ion 290
Archiva Soc. stiinfif ice i literare 70 n, Bajesti, mosie 194
101 n Bdleiceanca Elenca 115
Ardeal 22, 29, 30, 100, 103 Bdlciceanu Costache 115
Ardeleni 30 Beileiceanu Ion 115
Argentina 126 Beildceni, sat 253
Arges, judet 83; m-re 196; rail 31 Beileicescu Costandin 286
Arghirie, vezi Cuza Bdlaci, postelnic 228
Argintoianu Costache 115 Balan, vtori vornic 214
Arhanghel, Mihail Si Gavril (Sf.), hra- Beilas, capitan 284
mul rn-rii dela Cricov 199 Balea, logof5t 221, 225
.4rhivele Olteniei, revista 68n, 76 n, 86 n Baleanu Maniul 113
2
www.dacoromanica.ro
356 INDICE
Balica, paharnic 57 Benghiu Sava, ciipitan 221

Balotefti, sat 86, passim Bengi, comis 238
Balf Alecu, vistier 128 ; Alexandru, vel Berechet Stefan 34 n
aga 331 ; Costache, vel logof5t de Berehoro, ora§ in Cehoslovacia 124
Tara de jos 328 ; Lupu, vel logofilt Berindefti, mo§ie 201
54, 300 ; Neculai, vel spatar 331, vel Berivoe, logoldt 200
vornic, 331 Berlescu Costache 115
Bamboiu Necolai, jude de tigani ru- Berlegti, sat 232
dari 309 Bernard von Breidenbach 24
Banat 103 ; Banatul Timi§oarei 23 ; Besta, sat in judetul Dolj 56
Banatul Timi§an 98 Bezdechi St. 97 n
thinffy Losonczi 19 Bibescu George (Gheorghe), domn al
Banu, rn-re 221, 254, 264 Munteniei 102, 110, 113, 115
Barbu, arm5§e1 40 ; ban de Craiova Bibescu Vlciduf 88, 89
195, 196 Bistrifa, rdu 46, 222
Barbu Letutaru 122, 128, 129, 130, 132, Bistrifa, in-re 36, 37, 38, 71, 195, 196,
133, 134 256
Barbu Räsdionu, capitan 300 Bizdghe.,sti, sat 202
Barbu, vezi Stirbei Bizantini 17
Bdrcan 218 Bobulescu C., preot, scriitor, 130 n
Bdrlad 55, 56, 206, 207, 212, 263 Boeini 14
Barnovschi, rn-re 59, 259 Bogdan Duicd, Gh 76 n
Barnovschi Miron Moghila, domn al Bogdan loan 28 n, 37 n, 71 n, 87 n
Moldovii (1626-1629) 71. ; Vod5 256 Bogdan voevod (Bogdan al IV-lea,
Bdrsegti, sat 56 1568-1572), domn al Moldovei 46,47
Bart Jean, scriitor 94 n Bogrea 47 n
Basarab voevod 196, 197 ; Basarab cel Bohemia 14
TAniir (Tepelu§, 1477-1482), 39 Boica 195
Basarabia 19, 59, 117, 118, 323 Bojepi, sat 263
Basotei Nicodim 285 Bojoreani, sat 220
Bctfotii Pettrasco, vel logofAt 55, 216 Boloagd Preda, cApitan 43, 90, 242,
Bataillard Paul, scriitor francez 3, 10, 243
17 n, passim, 25 Boldefti, sat 199
Beitinesti, sat 207 Boliac Cezar 111, 112, vezi Cezar
Batu-Chan, mare conducdtor al mon- Bolintineanu Tdnase 115
golilor 25 Bordla, sat 200
Beizitdicei Ion, cilpitan, ocola§ 321 Bordleanu, uricar 216
Bec Mdrzea 60, 61, 275, 276 Borcea, capitan 241 ; logofilt 232 ; preot
Bedeufi, sat 28 226
Bejan 241 Bosie Stefan, fost mare jicnicer 93.
Bejan Hudici, vornic de poartil 52 295, 296
Bela IV, regele Ungariei 18, 19 Boas Vasile, stolnic 322
Beldiman Dimitrie, dvorenin 58, 323, Botezatu Vasile 296
325, 326 BotoFani 72, 102, 132, 289
Beldiman Gheorghe, mare stolnic 92,297 Bou, ot Zubrà§ti 221
Belgieni 14 Bouilanne de Lacoste, explorator §i scrii-
Benga Stanca, jupSneasa Bengiii 200 tor francez 11
www.dacoromanica.ro
INDICE 367
Bouquet 102 Bulan, lautar 133

Boziani, sat 206 Bulat T. G. 20, passim
Breidet, m-re 55, 215 Buletin gazetà oficiald 83 n
Brddiceani, sat 300 Bulgari 13
Bradu, rn-re 240, 254 Buni, logofat 219.
Bretescu Petre 87 Burma, sat 200
Brah, capitan 274 Burada T. 130 n
Brdiloi 242 Burchi N., capitan 115; *tefan 115
Bran, popä 229 Buta 208
Brdnceni, sat 259 Butculescu Costach.- 115
Brdncoveanca Salta, simonahie 115 Buzau, episcopie 42 ; episcop de 45, 85,
Brdncoveanu Constantin 51, 52, 275, 197, 199, 201, 204; Efrern episcop
279; Neculae 54, 300; *tefan, fiul de 215; 220, 222, 235, 236, 237, 239,
lui Const. Brancoveanu 51 240, 243, 244, 245, 247, 252, 254,
Brdncoveani, sat 57, 217, 224 262, 267, 275, 289, 313, 315
Brdncovenesti, tiganii 300
Brdndus 56
Brdnesti, sat 266
Brasoveni 78 Cdclau 242
Bradawl. Dimitrie 115; loan 115; Mar- Cadix 21
sirnina, stareta 115 Caisin 272
Bratu, armas 197; comis de Oesti 233; Calcuta, oras in India 66 n
logorat 54, 89, 213, 214 ; popa 229 Calddru.sani, rn-re 41, 42, 85, 224, 226,
Brdzesti, mosie 196 232, 234, 238, 264, 265
Brazilia 126 Ceilina 226
Breaza, sat 253 Callimach, Joan Teodor, domn al Mol-
Brosteanu I. Zanifir 115 dovei 80, 295
Brosteni, sat pe apa Ialornitii 229 Calotd, ruman 211 ; martor ot Podba-
Bucium Nicolai, postelnic 290 nip 288
Buciumeni, sat 208, 238 Calotescu George Stanciu 115
Bucov, sat 55, 197 Cdmpineanu loan 109, 113, 115
Bucovina, tiganii din 5, 103, 117 Cdmpulung 105, 201
Bucuresti 11, 31, 34, 68, 76, 81, 103, Cdm.sor, sat 208
113, 119, 122, 123, 124, 131, 133, Canandu Eftimie 75
165, 194, 197, 198, 202, 203, 218, Candachia, sotia pitarului t rsu din VA-
222, 226, 229, 253, 327 siani 52, 221, 222
Budai Deleanu 12 Cdndesti, sat 42
Budisteanu Dimitrie, capitan 115 Candrea Aurel, sat 25 n
Budisteanu Dreighici 115 Cannano (Canano) Constantin 53
Buhdescu Vasile, fost mare paharnic Cannano meritS, biv vel spa-tar 51, 51,
43, 93, 293, 294, 295 310
Buhus Alexandru, hatman 257, 258 Cantacuzino Constantin 115, 308; po-
Buica jupânita 202 stelnic 215, Dumitrasco (Dimitrie),
Buica, lautar 133 domn al Moldovei 17 n, 32 n, 258;
Bujoranu Constantin 212 ; Pavel 52, Elena, sardareasa 54, 308; Gheorghe
59, 260, 261 62, 288; Nicolae, mare paharnic 93,
Bujoreni, sat 260, 261 302; Stefan, domn al Munteni
www.dacoromanica.ro
058 INDICE
(1714-1716) 40; Toader Constandin Chilieni, sat 55

327. Cantemir Antioh 92 Chira 200
Cantemir Constantin 92; veziConstantin Chiriac, bulibasä de tigani domnesti
Canternir Dinzitrie 17. 32 ursari 315
Cap lea, jupa'neasa 232, 233; sotia par- Chirild, martor 230
cfilabului Radu (1545), 197; sotia Chisindu 65, 118
logoffitului *erban Doicescul 205 Chi(u, 288
Cdpreni, sat 56, 230 Chiuprichini, sat 268
Caraton, addlmilsar i mArturie 237 Chonteposelci Stanislav, voevodul Ma-
Carol I, rege al Romdniei 34, 119, 134 zoviei 98
Caronni Felice, scriitor italian, priete- Cioceinesti, sat 57
nul lui loan Esterhbizi 100, passim Ciolac Cristache 122, 133, 134; Con-
Carp Joan, biv vel sfirdar 314 stantin, c5pitan 284
Carpali, rnunti 105, 108 Cioand, comis 89
Carra, M., scriitor 100, passim Ciolan 220, rn-re 220, 239, egumen
Cdrstea, sp5tar de Mfi lilesti 45, 236 dela 254
Cdrstian, logofdt 274 Ciolpan Ion 258
Ceisandra, calugfirita 53 Ciolpdneasa Nastasia 55
Cdtd Una 264 Cioranu Entilia 16 n
Catargiu Apostol 92; vezi Apostol Cipariu Tintotei 98 n
Catrina vezi Donici Cistnigiu, grddina 34
Catrina, stolniceasa 53, 54, postelni- Ciulin, vdtaf de tigani domnesti 237
ccasa, fiica rnarelui vornic Ion Stur- Cliciu, sat 195
zea 291 China, egurnen 228
Cdtun, sat 230 Climent, egurnen la m-rea Vaideei 227;
Cetzacul 241 Climis (Idem) 225
Cdzan 194 Clinceanca Zinca 115
Cehoslovacia 124 Coddesti, sat 48, 270
Cepleanu Constantin 300, 301 Codrescu Teodor, revista 55, 91 n, 116,
Cerchez, maior 115 passim, 117 n
Cerndtesti, sat 218 Codul raragea, editat de loan Pa lade 81 n
Cerneiuti 117 Cojescu 200
Cerneli, sat 119 Cojesti, sat 200
Cernica, sat 119 Colchida 18
Cetatea Albd 28, 77 Colentina, sat 119, 131
Cetdluia, m-re 296 Co Ionia, localitate In Germania 24
Ceucani, sat 263 Colson F. 100 n, 103 ti
Cezar, vezi Boliac Coman 228
Charlet, renumit pictor francez 102 Conzani, sat 200
Chelard R. 19, passim, 21 n, 22 n. Comosteani, sat 255
Cherchetoaia 264 Conache Gavril, vel vornic 331
Cherfold, preot, martor, 215 Condi li, postelnic 220
Chesarie, egumen la m-rea Strâmba 46 Condrea Bucium, mare vornic de Tara
Chessaeus Cristian 97, passim de jos 202
Chiaro, del, italian, secretarul lui Const. Constantin, arrnas 59, episcop de Bu-
Brâncoveanu 75, passim zau 85, 313; fiul domnitorului Alex.
Chilia 37 Const. Moruzi 331 ; parucic 115
www.dacoromanica.ro
NDICE 359
Constantin Brdncoveanu 52, 275, 279, Costereni, sat 238

vezi Brdncoveanu Credinta, ziarul 126 n
Constantin Canano 53, vezi Canano Cotofeanu Gheorghe 115
Constantin Cantemir, domn al Moldo- Cozia, rn-re 19, 197, 226, 227
vei 92, vezi Cantemir Cozleaci (Cozlici), sat 197, 232
Constantin Duca Vocla, down al Mol- Cozma lui Veardes 251
vei 48, 268, 269 Craciun 225, arms 238, armas ot Co-
Constantin Necoara 263 mo§teani 255, ceaus 286, de Orblai
Constantin .Serban voevod, domn al Mun- 207
teniei 242, 243, 244, 245, 246, 247 Craciun, sarbatoare (Nasterea Dom-
Constantin, vezi Scarlet nului) 99
Constantinescu Barbu, profesor, tiga- Craiova 42, 62, 76, 195, Enache mare
nolog 4, 10, 11, 165 ban de 207, 230, 287, 298
Constantinescu Florica, fosta secretara Craje loasco, martor 205
a Uniunii generale a Rornilor 165 Critic Vasilie, martor 205
Constantinopol 31, 51, 76, 104, 131 Cralevschi, Gliiorma vel ban Cralevschi
Contesti, sat 195 230, vezi Craiova
Convorbiri Literare, revista 63 n, 68 n, Craneanul Vasilie, martor 205
92 n, 93 n, 94 n Crasani, sat 203
Corastanu 92 Crasna, sat 89
Corbeni, neamul Corbenilor 40 Crastea, logofat de Buciuineni 208,
Corbesti, sat 248 mare vornic 55
Cordova 21 Crastian, paharnic of Caldarusani 2:38
Cornateni, sat 195 Crept 201.
Cornescul Grigorie, pârcalab de eurtea Cretulesti, fratii 115
domneasca 277 Crimeea 18, 26
Cornet, sat 209 Criva, sat 195
Costa, tatar 28 Crivina, sat 195, 198
Costache, martor 205 Cronica Bavarezd 10
Costache Lupu, biv vel medelnicer 268 Cudalbu Marcu, armasel din Chilieni 55
Costache Moruzi 110, vezi Moruzi Curesti, mosie 194
Costache Negri 111 Curtea-de-Arges 101
Costache Rola 111 Cuza (Alexandru loan ) domnitor 34,
Costachescu M. 36 n, 37 n, 46 n, 71 n Arahirie ban 314, cdminar 307
Costea 273, cupet. 272 logofat 253, Ili:Aar
de aprozi 268
Costea Solomon, biv vataf 268
Costandin (Costantin) 247, 248, 249 ; Damaschin, episcop de Buzau, logoUit
armas 260 ; biv vel cdpitan 297; fost 226, 229
mare postelnic 48, 223, 243, 270 Dambovita, rau 31, 122, 123
Costandin ot Totivan (Tutoveni?) 228 Dan, domn al Munteniei (1384-1386)
Costicd, spoitor din cartierul Tei (Bu- 19, 26; al II-lea (1424) 39; portar
curesti) 165 de Suceava 198
Costin (vezi Neaniul) .Danaileasca Maria 115
Costin, biv vel sluger, ispravnic al jud. Danciul 195
Mehedinti 299; paharnicel 81 Danemarca 22
Coscodia, sat 292 Danezi 14
www.dacoromanica.ro
360 INDICE
Daniil, arldepiscop 43 Dositei, episcop de Radiluti 296, mi-

Darie *Wan, 60, 265; Toader 60, 265 tropolitul Ungrovlahiei 84
De lisco, pArcdlab, ginerile stolnicului Dosoteai (Dosoftei), diacon 240
Preda 285 Doumergue Gaston 105
Démidoff M. A., scriitor rus 32, pa- Dracache Roset, biv vel spätar 321
ssim, 103, passim Drdgan, logorat 46, 47, cgpitan ot
Dereneu, sat 221, 222 Joroci 255
Despa, sotia clucerului Neagoe Mih51-. Drdgdnefti 272
cescu 42 Drugdnesti, sat 195
Despina, jupaneasa 201, 252, 253 Draga.,sani sat, 131
Detco, logofat 204 Drdghiceanu Farcaf, cApitan 115
Diaconu Ilie, advocat 125 Draghici 56, feciorul lui Petru armasu1
Diicul, postelnic din Greci, feciorul clu- din FärcAsesti 211 ; paharnic 248
cerului Preda din Greci 56, 57, vel postelnic din Tomeni 201, 202 ; ot
agil 223 PrAjrna (Vlasca) 262; scriitorul 196 :
Dirna 229, arrnas ot Mierea 230, 231 ; spdtar, 197
eupet 215 ; nepotul banului Nrodri Dragoesti, sat pe Mostiste, judetul II-
209; varnes 278 fov 78, 201, 229
Dimachi Neculai, vel cArninar 331 Drágoiu 87
Diman 229 Dragornir 239
Dimineara, ziarul 126 n Dragomir, feciorul armasului PrItru din
Dimitrie (vezi Cantemir) Fdrcgsesti 211, 212; vel clucer 223 ;
Dimitrie (Sf.), hramul rn-rii CAldilru- logofat 199; martor din Boziani
sani 226, 232 206
Dimitrie Bogdan, fiul dornnitorului Dragomir Mafild 194
Alex. Const. Moruzi 331 Dragomir Road,,-mei 201
Dimitrie Dan. preot, scriitor 5, 10n Dragu 42, clisiarh 226; postelnic 202
11 n, 12, 13, 14 n, 15 n, 18 n, 25 Dragufani, sat 264
n, 73n, 77n, 117 n Drdosescul Dumitra.,sco, biv vtori co-
Dinu, barbier 319 mis 57
Dionisie. egumen la m-rea Dobrovdt Drdgu.,sin, vel arrnas 223
276 Drdnic, sat 238
Dionisiu (vezi Fotino) Dranovetu, sat 224
Dobrotan 288 Duca Vodd 60, 256, 257, 265, 272
Dobrovdt, rn-re 276, 285 Dudescu, biv vel paharnic 299
Dobrun, sat 88 Dudescu Radu, biv vel cApitan 279;
Dobrufa, ITI-re 39, 195, 198, 203, logof5t 226
253 Dudesti, mahala in Bucuresti 123; sat
Dochia, sotia marelui vistier Stoica 279
204 Duma, clucer 87
Doicescul Serban, logorAt 205 Dumitrache, Fautar 133
Doicesti, sat 52 Duntitrasco 221; comis 59, 233, 259;
Dolf, judet 56 diac 260; logofdt 57, 222 ; fost pitar
Dona, nepotul banului Voda 209 256; postelnic 48, 270; spdtar 245,
Donici Catrina 83 246
Dorotei, egumen la m-rea Govora Dumitru 233, 241, ban de VArasti 224 ;
195 Capitan za pitari 225; comis 233 ;
www.dacoromanica.ro
INDICE 361
croitor ot l35,1dceni 253 ; logofdt 208,

229 ; postelnic 55, 200 ; rumân 211,
de Uesti 232 ; vdtaf 238, vtori vor- Feigdras, tinutul 55, 214
nic 214 Fdlcoianu Gheorghe 265
Dundre 32, 33, 35 Fdnicd Luca 122, 135
Durac 53 Fantesti, sat 218
Durduca Dan, jupan 194 Farcas Mihai, autorul unui dictionar
Dusan, tarul sArbesc 20, 26 tigano-latino-maghiar 100
Färdcsesti, sat 211
Fata, mosia 198, 201.
Fdtul ot Breinesti, martor 266
Efrem (Efrim) egumen la m-rea Cal- Felix Fabre 24
däruRni 42, 264 ; episcop de Buzdu Ferdinand, rege al României 134
215, 217 Fidesti, sat 260
Egipt 12 Filaret, episcop de Rdmnic 303 ; mi-
Egipteni 9 tropolitul Ungrovlahiei 85
Elena (vezi Cantacuzino) Filip, dascal 273
Elena, sotia clucerului N. Glogo- Filipeasca Elena 115
veanu 64 Filipescu Costache 115, Gheorghe, 113
Elhoveif, sat 197 Filitti I. C. 109 n, 110 n, 112 n, 113 n
Elina, doamna, sotia lui Matei Ba- Filoteai, egumen dela Focsani 279
sarab 45, 215, 237 239, Finlandezi 14
Erneric Czaky, conte 132 Fisanfea, logofat 223
Emile Kohly de Gugsberg, elvetian, pre- Florea 263
ceptor la copiii comisului Gherghel Florescu M. 113
din Botosani 102 Foaie pentru mime, inimei i literaturet,
Enache (Enachie), logofat 290, mare revista 111 n
ban de Craiova 207 Focea Ion, uricar 91
Enciclopedia ltaliand 15 n Focsa 263
Ene (vezi Siiseanu) Focsani 56, 276, 279
Enescu George 133, 134 Fotino Dionisie 27 n, 131 n
Englezi 14, 96, 135 Francis Turi, din Timisoara 53, 298
Epureni, sat 261 Franca 3, 14, 21, 22, 130, 135
Erernia, egumen la m-rea Strambu 217 ; Frdncescu Mihai 58
Moghila, domn al Moldovei 204 Francezi 14, 96
Eremie Chicer, diac 202 Francisc I, regele Frantei 21
Erina 216 Frdfild, stolnic din Rovinari 89
Ermitul din Gauting, pseudonimul unui Frcitiman lanco, biv paharnic ot VA-
scriitor german, 76 passim, 102 siani 52, 221
passim, 103 Fratosticeanca Pduna, logofeteasd 42,
Ester/dui loan 100 303
Europa 3, 4, 8, 14, 18, 20, 25, 26. 72, Freilih lohan, mester curelar 63, 316
105, 108, 110, 119, 131 Frigia 13
Europcni 109 Friforeanu 262
Eadochia, vistiereasa 211, 212 Fünfkirchen, localitate In Germania 21
Evrei 118 Furduesti, sat 83
Ezereanu Petre 91 Furtuna, biv vel paharnic 216
www.dacoromanica.ro
362 1NDICE
Gherghe (Gherghie) 273; pArcalab 243;

vel pitar 252, 254 ; ruman 211 ; spd-
Galaction G., articol de 5 n tar 225, 237, 241 ; vornic ot Stirdd-
Galbini, sat in judetul Neamt 92 nesti 242; vtori vornic 214
Cdlcci Vasile, vornic 263 Ghoorghe *ufariul ot Targoviste 273
Gdnduleasa Alexandra 314 Gherghel, comis din Botosani 102
Gan 'scu, m-re in Craiova 42, 303 Gherghina Birceanu 56 ; stolnic ot Sitia
Gin 'sat Mirea, arrnas 288 238
Gaspar Yodel, domn al Moldovei (1619- Gherghita, sat 204
1620) 249 Chewer Dumitrasco, vornic 212 ; Lupu,
Gavril 202, 263, calugdr, nepotul lui sdrdar 305
( iolan 239 ; cel biltrdn 220 ; diacon Ghibanescu Gh. 4, 15 n, 26, passim,
240 ; feciorul lui Bddin, da zapis 212 ; 47 n, 55, 92 n, 164, 165
fe .iorul lui Miron Stdrcea 57; fecio- Ghica Costache, vel logofdt de Tara de
rul lui Sdcuian 261 ; logofilt 81 ; pa- jos 331 ; Costandin, martor 284; Di-
liarnic ot TrAnav 255 ; pisar 240 ; mitrie, vel vornic al obstei 331 ;
porusnic 260 ; preot la I3ujoreani 260 Gheorghe (Gheorghie), domn al Mun-
Gavril Costache, vel dvornic dolneai teniei i Moldovei 47, 249, 251, 252
zemli 52, 261 Ghica Grigore 116, 117, 131, 289; Gri-
Gavril Gherman, parcalab al Sucevei 216 gore Alexandra 107; vel vornic de
Gavril Moghild, dornn al Munteniei aprozi 331
(1618 1620) 209, 211 Ghica ion, scriitor i oin politic 127 ;
Gavrilonti, sat pe granitd, aproape de Iordache, biv vel vornic 54, 62
Sneatin 46 Ghiea Matei 54, 62 ; Mihalache, mare
Germani 13, 15 vornic din Lduntru 109; Tudor, mar-
Germania 18, 24 tor 284 ; Tudorita 115
Ghedeon, fost mitropolit al Sucevii 284 Ghinea 230
Ghelasie, dichiu 237, 240 Ghinghari 18
Ghenadie, egumen la m-rea Dobrusa Ghiorrna, ban 245, 246 ; mare ban al
253; eromonah 281 Craiovei 230 ; clucer 214 ; Necula,
Gheorghe Draghici, articol citat 5 n martor 205.
Gheorghe, fratele lui Cioand comis 89; Giovandrea Gromo 22
logofilt 198; panzar 64, 320 ; spdtar Giura Colivera 93, 201 ; ot BrAdiceani
238; (Zdlariu) fost mare medelni- 300
cer 49 Giurescu C. 77, passim ; C. Constantin 7
GhPorghe (Sf.) biserica 260 ; sarbdtoa- Giurgiu, postelnic din Tomeni 201, 202,
rea 308 203
Gheorghiadis Gheorghe 115 ; Hristache Gladcov, plaiul 198
115 Glavacioc, rn-re 194
Gheorghie, bulibase de tigani domnesti, Gligorcea 221, 222, deregator de BAr-
ursari 315 ; vel ceasnic 216 ; mitro- lad 55, 206, 207
polit al Sucevei si a toatil Moldova Gligorie 216, 221 ; vel logofat 223;
284 preot 263 ; stolnicel din Politeani 207
GheorghiO din Buciulesti 222 Gligorie Bogdan 55, 205
Gheorma Radu 224 Glogoveanu Elenca 319
Gherasim, episcop de Roman 331 Glogoveanu Nicolae, biv vel clucer 63,
Gherghani, sat in jud Dombovita 127 64, 316, 318, 320
www.dacoromanica.ro
INDICE 363
Goleasca Marioara 115 Hájdeu Gheorghe, fost arms mare 57

Golescu Constantin 131 ; Radu, maior 115 Hamrade, rau 229
Golesti, sat 194 Hamzucu, postelnic ot Sinesti 230
Golurnbeanu, socrul lui Costandin BA- Hdncul Miron, cdpitan 58
hicescu 287 Hdrleiu, oras 199, 213
Gorj, judet 229 Hdrman, parcillab de Cetatea Alba
Górka Olgierd 28 n 28, 87
Gorovei, ginerile lui Lupascu I3ucium Hasdeu B. P. 4, 16 n, 20 n, 39 n
de Ninesti 56, 91 Henric al VIII, rege al Angliei 22
Gostile, sat 42, 264, 265 Herica, jupilneasa din satul Vacaresti 52
Govora, egumenul rn-rii 93, mandstire Hoom Dumitru, feciorul Nastasiei Ciol-
194, 195 pdneasa 55
Grade, arms 266 Horgesti, sat 222
Grdjdan, preot din Ceucani 263, ot VI- Horodistea, sat 198
cäneti 255 Hortei, parcillab 288
Grdjdana, jupaneasä ot Valeani 224 Horvat, dela Ciocdnesti 57
Grama Dumitrasco(u) 55, 216 Hotin 76
Grama Ion 290 ; vel stolnic 216; Pro- Hopf Carl 24, passim
copie 216 Hrisoscoleu Ianache, mare ban de Cra-
Greimoae Mdrica, vdmesoae 55 iova 298; Iordache, comis 294
Greiveinesti, sat 196 Hrisoverghi, setrar 297
Graur A., lucrare citata 12 n, 16 n Hrisoverghi Manolache, vel jicnicer,
Greci 13, 15, 24 curnnatul lui Freda Palade 52, 268,
Greci, sat 56, 57. 224 mare sulger 270, 271. 272.
Grecia 24 Hriza, vel dvornic 223
Greceanu C. 115; loan, maior 115. Hromu Dunzitru, nepotul doamnei Ma-
Grecu Costandin, cdpitan ot Vaslui 58 rica (1635) 90
Grellmann M. G. 10, 14 n, 164 Hurmuz Stefan 297
Grigoras Dinicu 122 Hurmuzachi, colectia de documente
Grigorasco Jora 56 31 n, 35 n, 67 n. 68 n, 78 n, 79 n.
Grigorescu, pietor 127 86 n, 131 n
Grigorie, egumen la m-rea Banu 254, Husi, oras 285
episcop de Buzau 44, 267; iuzbasa
237; popl. 254
Grisellini Fr. 16 n, 23, passim, 98,
passim Ialomita, rau 229
Grosu Stoica, 200 lanach(i), vtori cdmaras 72 n
Gruiu, rn-re 280 Ianache, feciorul lui Anghel din Bueu-
Gudlea, globnie 207 resti 229; postelnic 232
Guggsberg, kohly de 102 n, 108 n lanco (vezi Frd(iman)
Gustav Adolf al II-lea, rege al Suediei 98 Iancu, bulucbase peste juzii de tigani
domnesti lingurari 72 n
lancu Vodä, domn al Moldovei 201,
202
Hdbasescu 90; Stefan, parcalab 57 lane 273 ; diacon 230 ; iuzbase de TA-
Hagi Jordan Marioara 115 tulesti 255; jicnicer 56; 274; postel-
Hagioae, podul 295 ; ulita 93 nic ot Dranic 238
www.dacoromanica.ro
364 INDICE
lani, paharnic 306 Ion, cdpitan 226; egumen 241 ; logofdt,

lanni, logolat 225 pisar 259; logofdt de Podbanit.5, 61,
Iai (Esii) 31, 60, 89, 92, 102, 110, 283; biv vel pitar 297; popa dela
131, 132, 198, 203, 219, 250, 251, biserica Sf. Gheorghe 260; popa dela
256, 257, 258, 263, 269, 270. 274, Podbanitá 288; vistier 248, 249-
291, 297, 311 lonasco (lonascu) 216, 248, 249; ca-
Idoxie, pisar 211 pitan 260; de Orblai 207; paharnic
Ielsi, orasel in Italia meridionalä. 24, 25 57; postelnic 218
Ierusalim, oras 234 lonasco, vezi Pedjescu
I f rim 241
lonescu Nicolae, profesor, fost director
Iftimie, preot 53 al liceului Matei Basarab 7, 51 n,
Ignatie, arhiepiscop de Rainnic 227, 264
230; egumen la m-rea Snagov 229;
lonescu, Al. Sadi 97, passiin
episcop de Ramnic 45, 219; mitro-
polit 244, 245 ; preot dela Biirlad lonicd, Fautar 133
263; ruman 280 lonichie, eromonah la m-rea Neaintu
301
Ilarion, niistavnicul rn-rei Znagov 79,
280; episcop proin RAbnaii 281 IoniN (vezi Canano)
Ilea, jitnicer 203 lordache 271 ; diac 264; postelnic 78;
Ilfov, judet 78, 229 vornic, 230, 236; vornic ot Cozlici
232
Ilias 56, Bias Vodfl 37
Hie, ginerile lui Const. Scarlet 53; lo- lordachie, vel vistiarnic 216
gofAt de visterie 57, 58; pitar 84; lorga iY. 14 n, 20, passim, 29 n, 38 n,
popa 286; voevod, domn al Moldo- 50 n, 51 n, 52 n, 53 n, 54 n, 63 n,
vei (1441) 36; vornic despre doamna 65 n, 69 n, 70 n, 72, passim, 73 n,
257 76 n. 78 n, 79 n, 80 n, 81 n, 82 n.
llina, doamna 237 (vezi Elena) 83 n, 84 n, 87 n, 89 n, 90 n, 91 n.
Ilustrafiunea Romdnii, revista 123 ii 02 n, 94 n, 97 n, 102 n, 103 n, 104 n,
Ilzhorod, ora In Cehoslovacia 124 105, passim, 131 n
Incarjdoani, sat 207 lorist, arhiepiscop de Ilusi 285
India 11, 12, 13, 14, 15, 66, passim, Iosif al II-lea, Imphat al Austriei 117
101 Ipsilanti Constantin, domn al Moldo-
Industan 11, 101 vei (1799-1801), 29, 50
Ioachinz, egumen 45 Irimie 218
loan 320; sin 13Arsan, bulibase de I,i- Irimie Dabija 228
gani domnesti lingurari 308; diacon Irina, fata lui Durac 53 ; sotia eSpi-
221 ;egumen 44, 199; egumen la tanului Isac Misaanescu 52, 250
m-rea Tismana 39, 40, 198; popa, Isar 250 ; preot ot Lac 292
martor 215 ; preot la Fidesti 260. Isaia, parcalab de Chilia (1465) 37
loan Nicolai, domn al Moldovei (1744) Istratie, sin Poleitul ot Suceava 221
291 [sus (Hristos) 43, 259
loan Vocki cel Cumplit, dornn al Mol- Isvoranu Ion din Mehedinti 115
dovei (1572-1574) 86 Italia 24
loana 87; fiica postelnicului Tudor 232 Italieni 15
loanichie, cillugAr 273; episcop 294; luga 122
episcop de Husi 296; episcop de Iurasco, feciorul Anghelinei lusripoae
Roman 43, 293, 295, 296; monah 273 251
www.dacoromanica.ro
INDICE 365
Ivan, logofat 219; popa la biserica Sf. Leipusna, tinut 307

Vineri din TArgoviste 215 Larion 241
Ivan Porcu 46; viorar ot Tatarani 259 Laurenpon, profesorul francez al lui
Ivana 223; fata logofatului Vlasan ot Joan CAmpineanu 109
Vladila 222 Lazar, jude de tigani 257
hasco 28; vel dvornic 214 Ldzuricii G. A., articol citat 5 n
Ivdny, Dr. Bela 19, passim Leana 202
Izvarna, sat 40, 199 Leca Gavril, postelnic 57, 90
lzvorani, m-re 254 Lefler 225
Leon Yodii, domn al Munteniei 98
Leotesti, sat 195
Lepädat, logofat 223; Zaharia 58
Jereavd(, riu 71 Leslie Cauldwell, vestit pictor american
Jesina P. 1 15 n 135
Jimbolia, gara 135 Liber, jidov 296
Jipa (vezi Sorescull Lica, fata Linea ot Vatulesti 42; ju-
Jipa, cel batrAn ot Buzau 240, 252; paneasa 91
coconul 221 ; logofat ot Ratesti 221; Licaonia 13
din orasul Buzau 204; popa 239; po- Lie, cneaz 71
stelnic 225; postelnie ot Vernesti Limousin 21
221 ; spatar 42, 241 , spa( ar, nepotul Lipdnescu Grigore 115
lui Jipa cel batrAn ot Buzau 252; Liszt, compozitor german 128, 129, 130,
din Talpasesti 204 131, 134
Jora, sardar 60, 265 Lituani 15
Joroci, sat 255 Livizanu David 283
Journal ot the Gypsies lore Society 3 Londra 103, 135
Juri,. 28 Longinescu i Patrognet 74 n, 75 n,
80 n, 86 n
Lorellino, articol citat 5 n
Kiseleff (Paul) 67 n, 69 n Lorena 21
Kiss Ludovic, pater 63 Lowi, mineralog englez 105
Kogalniceanu Mihail 4, 10, 15 n, 18, Luca, arhiepiscop de Buzau 203; mi-
passim, 109, passim. 110 n, 111, 112, tropolit 210
passim, 117, 165 Luca Pistaki de Bungard 47
Kopitar 17 Lucache Arghiropulo, vel postelnic 331;
Kraus 11 biv vel spatar 328
Kreuchely (Ludwig baron Scliwei- Luchian 241
berg', consul prusian la 1ai, apoi Lupas loan, prof. univ. la Cluj 19 n
la I3ucuresti 31, 68, 131 Lupasco din Horgesti, 222
Krupenschi 53 Lupascu, (Bucium) de Ninesti 56, 91
Lupsa (Dime) iuzbasa 236; vornic
221, 225
Labbé Paul 105, passim Lupu 230, 241, vel capitan 218; (Taus
Lac, sat 292 243; popa 230, 231; rumAn 211 ; din
Ldcusteni, sat 200, 211 Tovaesti, martor 205 ; vataf 200
Langelot 101 Lupu (vezi Gheuca)
Ldpiidat 228 (vezi Lepddat) Lupu (vezi Mehedinteanu)
www.dacoromanica.ro
366 IN DICE
1V1 Marica, doamna 55 ; doamna, sotia lui

Const. Brâncoveanu 51 ; jupAneasa
Maciucci, clucer 206 217; sotia uricarului Ion Focea 91
Macri, mare armas 204 Maricufa Andriqoaia, ,etrAreasa 52,
Madon 24 268; fata logofAtului CArstian 274
Maftei 55, 206, 207, 241 ; popa dela Marie 248, 249
Dereneu 221, 222 Marinicei Buzatu, lautar 133
Magalea Nicola 300 Mariufa, fiica lui Stefan 13rAncoveanu,
Magdalina, monallia 195 nepoata domnitorului Const. Bran-
Magrodin (Mavrodin?), vistiernic 260 coveanu 51
Magura, deal in jud. Putna 86 n Marsevil 236
Magurele, sat 62, 287 Martin del Rion 22
Mainea, cApitan ot Gostile 42, 264, 265 Mdrzea, popa 226
Malabar 12 Matei, vel arms 313 ; feciorul lui Const.
Mallie.,sti, sat 45, 236 BrAncoveanu 52 ; feciorul paharni-
Malahia, popa 240 cului NegoitA ot TiltArani 259 ; fe-
Maldarescu Alexandru 115 ; Nicolaie ciorul lui Pan vel arms 57 ; feciorul
115 lui Pan biv vel clucer 57; monah
Mantoia, munte 196 221 ;paharnic, feciorul vornicului
Meindevi, neamul MAndestilor 199 Neagoe TAtAranu 277 ; postelnic 57
Manea Sandu, negut5tor 58 Mat.i Basarab, domn al Munteniei 40,
Manea, popa din Stancesti 78; rumAn 45, 47, 78, 89, 217, 220 ; din ti-
211 ; vataf 240 gAnia lui 223 ; iscAlit la finele doe.
Manolache (vezi Hrisoverghi) din 1641, 224, 225, 226 ; act dela
Manolache, vel sluger 48. 269 227, 229 ; act dela 231, 232, 243, 246
Manu Costache, biv vel cAmAras 305 Matei Costin, clucer 331
Manu, legea lui 13, 73 ; pArcAlab, mAr- Matei (vezi Pardescul)
tune 226 Weitiasescu ;S'tefan 222
Mara, sora banului VodA 209 Mauri 15
Maracineni, sat 221, 225, 236 Mavrocordat, Alexandru loan, domn al
Mdraganu Ivasco, martor 205 Moldovei (Firaris) 1785-1786, 107,
Marco (Marcu), logofAt 219, 224 109 ; Constantin, domn al Moldovei
Marcu (vezi Cudalbu) 107 ; Nicolae, domn al Moldovei si
Marea Nordului 18 Munteniei 70
Marghita, doamna 232 Mavrogheni Petre 111, 117
Margineni, in-re 199 Mehadia (Mehadia) 230
Maria, fata postelnicului Stoica de Mehedinfeanu Lupu, paharnic 88
Bucov 55, 208; jidoavca botezatà Mehedinfi, judet 115, 298, 299
296; jupAneasa 199, 200 ; jupAneasa Melchisedec, episcop de Roman 71n, 77n
negutatorului Sandu Manea 58; so- Melestean, fratele cdpitanului Popescu
pa clucerului MAciucA. 206 ; sotia pa- 240
harnicului Vasilie BuhAescu ,94, so- Meletie, episcop de Husi 331
tia postelnicului Radu 201 Mernoriile Regelui Carol / 35 n, 119 n
Maria Mare (Sf.), sArbatoare 99, 314 Menedic, m-re 227
Maria Thereza, impArAteasa Austriei 23 Mercani, mosie 196
Marian S. Fl. 16 n Merlefti, sat 208
Marica (vezi Crdmoae) Metes 5S't. 88 n
www.dacoromanica.ro
INDICE 367
Metodie, dichiul mitropoliei de Suceava Misail 218; episcop de BuzAu 289, 290
291 Mitrea, mare dvornic 201, 202, pitar
Miclea, logoMt 197 233
Micul, logofät ot vel vistiar 278 Mitrofan, egumen 87; episcop de Bu-
Mierea, sat 230, 231 arm 43, 267, 275 277
Mihai, eclesiarhul 240 ; eromonah si Mitru Perea, prieten al scriitorului Bu-
eclesiarli la BuzSu 238; logofilt 46 ; dai Deleanu 12
logofät ot vel poartä 265; nepotul Mogovaia sat 51, 119
banului Vodà 209; piset 198; popa Moise (Moisei) 221 ; splitar 225, 237,
221, 236, 238, 241 ; popd la epis- 241
copia din I3uzdu 237, 244, 245 ; po- Moldova (Tara Moldovei, Zemle Mol-
stelnic ot Wileani 224 davscoi) 4, 17, 26, 27, 29, 33, 36,
Mihai (vezi Racovild) 39, 44, 47, 48, 49, 50, 51, 65, 69
Mihai Sturza, domn al Moldovei 102, 71, 72, 80, 100, 102, 103, 109, 110,
111 ; vezi Sturza 111, 116, 117, 199, 202, 203, 204,
Mihai (vezi Saudi) tigani fugiti la 214, 218, 222, 231,
Mihai Voevod (Viteazul) 68, 78, 204 ; 249, 251, 256, 257, 258, 267, 268,
legiitura lui 211 ; se aminteste un 269, 276, 278, 279, 281, 282, 284,
doc. al lui 252 285, 289, 291. 295, 300, 304, 305,
Mihail Alex. F., ziarist, articol citat 308, 309, 310, 311, 312, 318, 327,
5n 329, 331
Mihail (vezi Kogalnrceanu) Moldoveni 79 n
Mihalache, logofdt ot Focsani 276 Moldovita (Moldavita , rn-re 36, 37
Mihölceascä Neagor, clucer din CAn- Molisia, provincie in Italia meridio-
desti 42 nal5 24
Mihart, iuzbaa 57 Moma, sotia postelnicului Stanciu 197
Mihnea 218, postelnic 196 Moruzi Alexandru Constantin, domn
Mihnea Vodd (Turritul), domn al Tdrii- al Moldovei 73 n, 79 n, 304, 327,
Romrinesti 200, 201, 202, 203, 331 ; Constandin Dumitru 306
208 Moscova 100, 126
Miklosich F., 3, 10. 11, 14 n 17 Moscu Constantin115
Milco 197 Mosteste (Mostiste), rau in jud. Ilfov
Milea, viltaf 260 78, 229
Miltitz, von, ambasador prusian la Con- Mosu, martor 228
stantinopol 31. 68, 131 Movild Constandin i Movila Irimie,
Mirddescu Iane, logof5t 273 domni ai Moldovei 249
Mircan. ceaus ot Marilcineni 236, Munte Suzana, scriitoare, articol ci-
239 tat 5 n
Mircea Vodd. 39 ; Ciobanul, domn al Muntenia 14, 26, 28, 30, 69, 87, 100,
Tilrii-Românesti 55, 197, 198 102, 103, 104, 110, 113, 114, 116,
Miron Costin, cronicar moldovean 27 117, 121
Miron lorga, diacon, scrie doc. 314 Murcia 21
Miron, preot din Bojesti 263 Murgas, sat 195
Miron (vezi Stdrcea) Muslu Ndlban, me,ter 278
Miroslav, logofSt 218 Mustiald Ionafco, stolnir 58
Misiiheinescu Isac, biv cdpitan 52, 250; Mufat, aprod 246 ; logoMt 208
Vasilie Avram, vornic 248, 249 Mufetefti, sat 195
www.dacoromanica.ro
368 INDICE
Neculce Vasile, vel stolnic, 93, 302

Negoqd, paharnic 228; paharnic ot Bu-
Middbaico, vornic 55 ; Eremia, martor ciurneni 238; paharnic ot Tatarani
205 259
Ndddianu Ioan 115 Negul, iuzba§a 240
Nagpur, sat langa Calcuta in India 66 n Neguleasa 288
Ndnesti (Nine§ti), sat 91, 202 Neigebauer 103
Ndpiirsteni, sat 196 Neof it, egumen la m-rea Meledic (Me-
Napoleon Bonaparte 130 nedic) 225, 227, 228; egumen la
Nasta, sotia clucerului Duma 87 m-rea Znagov 293
Nastase, lautar 132 ; Ochi albi, lautar Neof it Mireon, nastavnicul m-rei Zna-
133 gov 94, 317
Nastasia (vezi Ciolpdneasa), jupaneasa Nichifor, eromonali 255
Udrei lui Vasilie 235 Nicmia, sat 200
Nasterea Maicii Domnului, hrarnul bi- .Nicoarit, spdtar 55, 206, 207
sericii Zlatari 34 Nicola, vame§ 55
Nauplia 24 Nicolae (Necolae, Neculae, Niculae),
Ncivrcipascu Tánasie Gheorghie, vornic diacon, egumen la m-rea Aluni§ 237;
de gloata 216 feciorul domnitorului Alex. Const.
Neaga, doamna 206; jupaneasa din Moruzi 331
Basta 56; jupanita 194 ; jupaneasa Nicolae (Sf.), hramul m-rii Ganescu
rnarelui dvornic Mitrea 201, 202; 303, hramul m-rii Menedic 227
sotia spatarului Carstea ot Malae§ti Nicolae V. C., 1. C. 91 n
45, 236 Nicolaescu C., Plopsor, articol citat
Neagoc 232 ; din Grasna 89; logofat 5 n, 17 n, 132 n
201, 208; martor din Procicu 206 ; Nicolaidis Dimitrie 115
postelnic de Poiana 56; vataf 47 Nicula 198
Neagoe Basarab, dornn al Tarii-Rom. Niculescu Gh., pre§edintele Uniunii ge-
194, 195 nerale a Romilor din Romania 124 ;
Neagu, feciorul capitanului Mainea ot Iosif 115
Go§tile 42, '164, 265 Nestor loan, profesor universitar 118 n
Neanqu, cetatea 281 ; judet 92 ; m-re Nistru 19
37, 38, 212, 241, 278, 301 Ni0i, fiul Mariei Danaileasca 115
Neaniul Costin, vel capitan za mar-
gine 60, 61, 275, 276 0
Neaniul, vornic 54; vornic de gloata
55, 216 ; vornic, sol venit dela Tara Oancea 200 ; ceau§ ot Craiova 230, 231 ;
Moldovei 214 logofat 206; paharnic ot Co§tereni
Necolai 241 (vezi Niculae) 238
Necula, arrna§el 304 ; dela Catlin 230 Obedeanu Grigore 115
Neculai, jude de tigani 257; biv vel Obilesti 52
postelnic, epistat carnara§iei 331 Obor, mahala in Bucure§ti 123
Nechifor 221 Obreja, aprod 204
Nectarie, egurnen la rn-rea Bradul 240 Odessa 128
Neculce, cronicar 69 Odobeani, sat 225
Neculce(a) loan, revista 49 n, 70 n, Odobescu, polcovnic 113
79 n, 84 n Oesti (Ue§ti), sat 233
www.dacoromanica.ro
INDIGE 369
Olandezi 14 Papiu Ilarian 108 n

Oldnescu D. C., 131 n, 133 n Paraschiva, postelnic 254, 255
Olcescu loan, din Furduesti 83 Paraschiva (Sf.), hramul mitropoliei
Olt, judet 195; eau 31, 61, 62, 287 de Roman 203
Oltenia 62 Peirdescu Matei, paharnic 264
Otter, MAI 195 Pdrdescu Pan, biv vel chicer 57
Onofrie, egumen la m-rea Str Cunha 300 Pdrdesti, sat 56
Ordseanu N. T. 115 Paris 116, 135, 165; expozitia univer-
Orblai, sat 207 saM din 130
Oprea 229, 248; armas mare dela Patru Paris Scarlat 116
Vodà (1635) 216; curtean 240 ; A/- Partenie, egumen la rn-rea Bradu 254,
tat 247 egumen la rn-rea Strehaia 286
Otesti, sat 202 Pdrvu 195; ban de CrLiova 195; po-
Otetelesti, sat 227 stelnic ot Breaza 253; postelnic ot
Välnesti (Vulcanesti) 254
Paseirea, rn-re 119; sat 119
Pasiitul 264
Paar, general, comandantul armatei Pascal 263
austriace de ocupatie in Principate Pascale Alexandra, vel armas 303
la anul 1855, 117 Pascu, fratele logofatului Ion Podbä-
Pdcurar 264; din Tatomiresti 263 niceanul 62 ; parcalab ot Tatarani
Paderewsky 134 259
Padii, sat 93 Paste, sarbatoare 78
Paisie 221; arhiepiscop de BuzAu 197; Pdtrana, sopa saptarului Jipa 42, 240
egumen la m-rea Bistrita 37; egu- Pdtrasco (vezi Basotd)
men. la m-rea Izvorani 254; patriar- Pdtra.sco, postelnic 202; postelnic ot
hul Ierusalimului si a Palestinei 234; Rovinari 248
staret la m-rea Secului 301 Patrasco(u) Vodd (Pritrascu cel Bun)
Palade Constantin, hatman 322 198, 204
Palade Preda, biv vel armas 52, 268, Pdtru, armas din Farcàsesti 211 ; par-
271, 272 cdlab ot Poiana 248
Paleologu loan 116 Patrulea, viitaf de puscasi de Cetatea
Palestina 234 Neamtului 281
Palladium, teatru in Londra 135 Paul de Alep 16
Pan, vel armas 57; cdpitan din Ca- Pduna (vezi Fratosticeanca)
preni 56; capitan din Pàrdesti 56; Pavel (vezi Bujoranul)
paharnic din CApreni 56; vAtaf za Pavel, postelnic 218
copii, feciorul lui Pan Pepenu ot Peatra lui Crliciun 46
Tarsor 255 Pelion, munte in Thesalia (Grecia) 35
Pawl, &Amara§ ot CApreni 230 ; c5.- Peloponez 24
máras de Fardesti 56; carnaras, va- Peninsula Balcanied 18, 20, 24
mg de Focsani 56 Penteleu, vornic de tinutul Barladu-
Panalotis, grec, martor 273 lui 56
Panaitescu P. P. 7, 27 n, 98 n, 110 n, Pepenu Pan, ot TArsor 255, vezi Pan
114 Persiceanca Catinca 116
Papa 56; vel logofat, ispravnic 211 ; Persi 130
vistier, mdrturie 206 Petrache Casimir, fost mare stolnic 49
24
www.dacoromanica.ro
370 IN DICE
Petre, popa 235 Prdjna, sat 262

Petrea, vames 316 Precista, rn-re in orasul Roman 43, 294
Petricif Moloi, maestru l'autar 122 Precup, §etrilrel din Incarjrioani 207
Petrosul, rnosie 196 Preda 195, 232; armas, feciorul comi-
Petru Rares, domn al Moldovei 81 sului Bratu de Oesti (Uesti) 233;
Petru Vocla (II), domn al Moldovei clucer din Greci 56; comis din Al-
36, 37, 46, 72; Cercel 202; Schiopul, besti 220; paharnic 45, 219; pahar-
domn al Moldovei 47, 203; cel Tan Sr nic ot Urdari 238; postelnic 219.
39, 44, 198, 199 228; vel spatar 223
Philipide 35 n Predescu Teodor 116
Pisacov G. Basile 116 Pribeag .,Simon din SAvestreni 55; vinde
Pisculesti, sat 202 un salas de tigani 214
Pilefti 101 Pricop, postelnic 268
Pittard, Dr. Eugene 3, 4 Principatele romdne;sti 107, 132
Pitic Toader 71 Prizren, localitate in Jugo-Slavia 20
Plaghino Dimitrie, biv vel postelnic Procicu, sat 206
51, 318 Procopie 216 (vezi Grama)
Plagino Alexandru 116 Prodan, cupet 238; logofrit 219
Plefcai, fata 58 Proselnici, sat 202
Plop, vritaf din Dobrunul 88 Provence 21
Pobrata (Probate), rn-re 36, 37, 77 n Prut, r'au 65
Podbanifei Ion (Podbaniceanu), logorat Pruteanu Gheorghe 84
61, 62, 283, 287 Putna, m-re 28, 38; rAu 86, passim
Podbanifei Mihai, logofrit, nepot ste-
garului Radu 288
Podbanifii, sat 61, 283, 288
Podeanu, maior 116 Rdcdtetu, ran 222
Podoski Iosif 98 Racoul, fratii 116
Poenariu Durnitrasco 286 Racovila 116; Cehan, mare logolat 52,
Poiana lui Ciolan, rnosie 198 249, 250
Poianti, rn-re 36; sat 56, 195, 248; Racovifti Constantin, domn al Moldo-
uricar 251 vei 43, 294
Poissonnier A., tiganolog 10, 21 n, 22 n Racovird Grigore 116; Ion, mare vornic
Poleitul ot Suceava 221 269
Polifeani, sat 207 Racovifil Mihai, domn al Moldovei 69,
Polizu Dimitrie 116, Luesandra 116 70, 278, 281, 282, 285
Polonia 46, 47, 81, 87 Racovigi Mihalache, mare stolnic 53,
Popescu, c5.pitan 236, 238, 240, 241; 270, 271
spiltar 237 Rada 40, 199
Porca Ion 72 Rcidaufi, episcopie 38
Poroineanu Sache 116 Radomir, dvornic 196
Portughezi 15 Radu 196, 199, 240, 253 ; fost mare
Potlogi, sat 52 arms 203; cdpitan 243; vel comis
Potra Gh., articol citat 5 n, 33 n, 115 n 223, 225, 243; cupet 246; diacon ot
Pou. A. F., tiganolog 10 n, 17 DrtiOnesti 272; feciorul domnitoru-
Praga 124 lui Const. Brancoveanu 52; feciorul
Preijescu Ionctscu, postelnic 216 lui Sava cel mare 236; fratele vitreg
www.dacoromanica.ro
INDICE 371.
al lui Bibescu VIddut 89; logofilt de Roma 22 .
Camsor 208; logoRit tigbnese 280; Roman 294; episcopie 204, 282, 293;
logofat ot Tigrinesti 229; mare lo- mitropolie 37, 38, 203; oras. 36
gofAt 195; vtori logofdt 57; nepotul Romanati, judet, 68, 222
jupdnesei Velica, sotia banului Vod5 Romani 8
209; parchlab 197; parcAlab, mink' Romdni 13, 14, 26
211 ; postelnic 201, 202; postelnic Romdnia 4, 5, 25, 96, 97. 105, 121.
ot Corbesti 248; stegar 288; stolnic 124 130, 132, 135, 164
200; stolnic din Boldesti 199; vdtaf Romdnia, ziarul 135 n
za postelnicei 214; vel vistier 223 Romdnul, ziarul 98 n
Radu Grecu ot Poiand 248 Rwa Gheorghe, vistier 56, 90; biv vi-
Radu Mihnea, domn al Tarii Roma- stiernic 216
nesti (1611-1616) 88, 209 Roset Iordache, biv vel vistier 328, 331
Radu Vodd ( Paisie), domn al Tdrii Roset Mdrioara, sotia lui Raducanu
Românesti (1535-1545) 196, 197; Roset agd 326
cel Frumos (1462-1474) 28; Radu Roset Neculai, fratele Elencai Uracov
IV cel mare (1496 1508) 194; fe- nAscutá Roset 326
ciorul Mihnei voevod 208, 210; Radu Roset (Rosetti) Radu, advocat si scrii-
dela Afurnati 195, 196, 212 tor 133, passim, 134
Rafail, cel bdtrdn 221, egumen la m-rea Roset (Roscit) Rdclucanu, agA 58, 322;
Ciolanul 254; arhi-egumen la rn-rea vel comis 304; hatman 328, 329
Znagov 293 Roset yS'tefan, biv vel stolnic 53, 29$
Ragul, sat 54, 200, 213 Roset Vasilie, vel ban 331
Reihetvul, sat 197 Rovenari (Rovinari), sat 89, 248
Raion, mahala in Bucuresti 123 Rucsanda, sop. hii Zaharia Lep6clat 58
Rallet D. 111 Rudiger 11
Rdmnic, episcopie 45, 196, 219, 230; Rudolf Kuleman 105
oras 63, 194 Rigi 15
Raniti 56 Rusia 22, 58, 128, 323
Rasodir Mihai, pisar 237, 241 Russo Al., scriitor 118
Rtisnov, localitate in Ardeal 78 Rusu D., rudd cu scriitorul Al. Russo
Rdtescu loan 116 118
Rdtesti, sat 221 S
Regina Maria 128 n, 132 n
Révai 1Vagn Lexicona 15 n Sdcul, m-re 48, 256
Revista Istoricd 72 n Sadova, rn-re 254
Revista pentru Istorie, Arheologie .,si Fi- Salta, fata lui Gheorghe lIdjdeu 57 ;
lologie 14 n sotia jicnicerului lane si fata a ma-
Revista Noud 98 n relui vornic *eptilici 56, 274 ; sotia
Razu lancu, vel logoMt de tam de marelui vornic Ion Racovità 269
sus 331 ,Ydineanu Lazdr 14 n
Richard Kunisch 104 Samuel Roberts, 1. c., 9
Richepin Jean, membru al Academiei Sanda, fata lui Päcurar din Tatomi-
Franceze 134 resti 263
Righin, egumen la m-rea Banul 221 Sandu, cupet 57
Rizu yStefan, stolnic 306 Sara, calugilritil 197
Robert de Flers 134 Sarafidi, Dr. Hector 15 n
4*
www.dacoromanica.ro
372 INDICE
Sarah Bernhardt 134 Siria 17

Sdrbi 13, 15 Sistini, scriitor italian 100, passim
Sdrbul, martor 228 $itia, sat 238
Saseanu Ene, postelnic 85, 313 Skeene J. H., scriitor englez 103
Sasenilor, dealul 197 Slcitineanu loan 116
Saula, dregAtor ot Tareuca 221 Slavi 13
Sava 229, 236; cápitan 225; diac 205; Slavica, sat 202
eel mare de Markineani 236; vIS- Sldvitesti, sat 204, 252
dica 241 Slavna, cdlugdrita 200
Sawestreni, sat 55, 214 Snagov (Znagov), rn-re 79, 94, 229, 273,
Savin, vornic 91 ; vel dvornic dolneai 280, 303, 317
zemli 216 Sneatin, ora'sel 46
Scivoiu Constantin 116 Socii, tArg 28
Scarlat Alex. Calimach, domn al Mol- Socol, clucer 78; postelnic 87; vel stOl-
dovei 51 nic 223
Scar boier 84 Solcanu, Petre Crept, lautar din Braila
Searle/ Constantin 53 132, 133
Scheae (cheai), sat 263, 264 ,Foldan Dumitrasco, vel dvornic ot vis-
Scheene J. H. 103 n neat zernli 216
Schita din Bord la 200 sS'oldan Neculai, postelnic 58
Schwiclzer (Dr.) 12 Solomon, colonel 116
Seaca, rn-re In judetul Olt 195 Sorescul Jipa 239
Seferi, aprod 251 'org,hie 242
.,Ceptilici Ilie, cost mare vornic 274 Spahiul, caminar ot vel ocnd 227
Serafim, episcop de Buzau 45, 235 Spania 21, 126
236, 237, 239, 241, 244, 246, 247, Spanioli 15
252, 254 Spiridon 250
.Ferban (*Arban), armas 268; fiul lui Staico, postelnic de Bucov 208
Drilghici ot Pr5jna 262; popa din Staicu 202
Drrigoesti pe Mostiste 78, 229; tram- Stamate (Stamatie), martor 205; pa-
bitas 278 harnic 238, 242, 248
,Yerbfinesti, sat 201 Stamate Gheorghie, directorul cancela-
.Serboianu . Pop. 5, 165 riei divanului apelativ al Tara de
Serghie, eclesiarh cAlugar la episcopia jos 326
din BuzAu 237, 238 Stamatin .1V icolae, biv vel sArdar 50
Severeanu, Dr. I. C. 77, passim Stan 240; grarnatic 218; negutiltor 88;
Siam 12 rumAn 211, vAtaf de gràdinari, cel
Siberia 126 domnesc 215
Sibiu, logofht 280; oras 63 Stana 226; jup5neasa 203; preoteas5
Sigismund Bilthory 47 226; sotia lui *tefan boier de-al lui
Sigismund, episcop 21 Gavril Moghilã Voda 209
Silivestru, egurnen la ra-rea Strehaia Stanca (vezi Benga)
292 Stanca jupâneasd 196 ; jupanPasa dela
Sima ot Odobeani 225 ; vistier. isprav- BrAncoveni 57; sotia slugerului Udri-
nic 226 ste 198
,Sindrilita, sat 119 Stanciu 201, 204. 225, 232, 233; croitor
Sinesti, sat 230 64, 321 ; clucer, feciorul lui Marsevit
www.dacoromanica.ro
INDICE 373
236 ; gramatic 195, logofat ot Bo- Stoichita, lost mare paharnic 203 ; fost
joreani 220, paharnic 238; popä 230, mare postelnic 201
231 ; postelnic 197; sluger, martor Stoian 273,
206 Stoian Vasilie, hatman q i parcalab al
Stanciu Greco 221 Sucevii 241
Stanciu Obrazlat 195 Strähitianu Teofan, egumen 46
Stancefti, sat 78, 199 Strdmba (Streimbul), m-re 46, 217, 300
Stdnefti, sat 196 Strassburg Paul, ambasatorul regelui
Stdrce(a) Miron 57, 92 ; Toader 58 Suediei, Gustav Adolf II 98
Steitescu M., advocat, tiganolog 5, 11 Stratul 241
Stefan 55, 206, 207, 264, 274 ; arhie- Stroe 224, biv vtori dvornic 201
piseop de BuzAu 222; boier de al Stroesti, mosie 196
lui Gavril Moghild Vodd 209; egu- Stroici, postelnic ot Otetelesti 227
men la m-rea Cozia 226, 227; egu- Sturza (Sturdza) Chiriac, mare jicnicer
men la m-rea Sadova 254 ; episcop 47, 251 ; Constantin, biv vel stolnic
de Buzau 220, 221, 236 ; fiul lui 29 ; vornic 302 ; Dimitrie, vel vornic
Consl. Braneoveanu 52 ; mitropolit 331 ; Gheorghe, logofdt 116; Gri-
1732-1738) 266 gorie, fiul domnitorului Mihail Sturza
Stefan de Drdgu,ani 264 77 ; Ion, mare vornic 291 ; Mihail,
Stefan cel Mare 27, 28, 29, 30, 37, 38, domn al Moldovei 77, 102, 110 ;
71, 77, 87 Sandu, vel logofat 291 ; Toader 268
Stefan, domn al Moldovei (1434-1435) Suceava (Soceava) 28, 36, 37, 46; mi-
36 ; singur In domnia doua 46 tropolia din 71 ; mitropolitul Sucevii
Stefan Petriceicu, domn al Moldovei 84, 87, 198, 202, 204, 241, 242. 284,
(1672-1674) 48, 257, 258 291 ; parcalab de 331
.Stefan Tomsa, domn al Moldovei 199, Suedezi 14
249 Suedia 22, 98
tefan Vodd (Stefan VI Rareq) 1551- Sultana, fata lui Mireea VoclA Cioha-
1552, 198 nul 55
Steful ot Merlevi 208, postelnie 229 Sulzer F. J. 100 n
Stefukscu Alexandru 19 n, 26 n, 39 n, Sulzer Serban 100, 331
40 n, 44 n, 45 n, 88 n, 89 n, 93 n Sarclul Constantin 251
Stein (Cristian Gottfried Daniel) 103 n Surpatele, m-re 40
Strehaia, rn-re 43, 90, 93, 243,'_286, 292 Sufeiscu Matei, 298
Strejefti, sat 203 Sulul, Alex. 1Vicolae, domn al Moldo-
Stepan, logofat ot Tiganesti 208 vei 50, 309, 310 ; Iancu, vel mu-
sctiebei Barbu, domn al Munteniei hurdar 50, 310 ; Mihail Costandin,
(1849-1856) 67 n, 69 n, 114, 115, 116 domn In Moldova si Muntenia 305,
S'tiucei Mihai ot Cerneti 298, 299 311
Stoica 232, cdpitan ot Joroci 255 ; fiul Su(ul Nicolae 69 n
lui DrOghici ot Priljma 262 ; vtori Sventevi (Svintesti), sat 200, 202
logofot 204 ; vtori logofilt de Tdrceni
55, 208, al lui M;1( o 197 ; popa 226 ;
postelnie 200, 253 ; postelnic de
Bucov 55, 208; vataf doranesc 266 ; Tdmburefti, sat 200
viltaf de tigani dela schitul TigAnesti Tdnase (Teinasie) 265, popa 215, 240
136 ; mare vistier 204 Tdnganu, sat 119
www.dacoromanica.ro
874 IND10E
Tara Ladianscd (Leseascd) 47 Tiganegti, cnezi, probabil mai multi

Tara Munteneascd 55, 276, vezi Mun- fray 71 ; m-re 229; sat 208; schit
tenia. 316
Tara liorndneascd 26; 28, 29, 31, 33, Timisoara (Temesfalva) 298
36, 38, 61, 62, 81, 98, 105, 113, 130, Tintea, mare armas 197
194, 195, 196, 197, 198, 199, 200, Tiron 241
(202, 203, 204, 283, 288, 300, 326 Tisnzana 26, 39, 40, 44, 198, 199
Tara Turceascd 60, 61, 62, 231, 262, Toader 204, 264, fost armas 274 ; fe-
283, 287, 288, 312 eiorul Focsii din Tatomiresti 263;
Tara Ungureasth 40, 44, 73, 199, 312 ; logoldt 199, stolnic 90
cdtanele din 282 ; tigani ce au fugit Toader Turcitul 204
in 212 Tocilescu Grigore 30 n
Tarasie 238 Todor, iuzbase 241
Tdrceni, sat 208 Todora, jupAneasa 234
Tareuca, sat 221 Todoran, sluger 55 ; sluger din satul
Tdrgoviste 61, 194, 195, 197, 215, 223, Vlddesti 214, 215
228, 244, 247, 273, 283 Tofana, sotia marelui logofat Racovitd
Cehan 52, 250
Tdrnova, oras 283
Toma 271 ; vel armas 266 ; logofdtul
Tdrnoveanul Tanasie, logofdt 283
Tdrsor, sat 232, 255 lui Stefan cel Mare 29 ; vel sulgear
216 ; vames 55
Tdtdrani, sat 259
Torna Luca, biv vel stolnic 92, 297
Tdtdranul Matei, paharnic 205, 275,
Topa, fost armas 257; Ionasco 257
278; Neagoe (Negoitd), vornic 255,
277, 278
Topa Mihalache 59, 60, 262
ToPa (Topovici) Sava 204
Tdtari 18, 19, 26, 27, 48, 55 Topolog, rAu 31
Tatomir, popa 226 Totivan (Tutoveni), sat 228
Tatomiresti 263 Toodesti, sat 205
Tatu(1), logofdt 88; dela RAmnic 194 ; Trdnav, sat 255
sulger 219 Transilvania 23, 44, 47, 73. 81
Tdtulesti, sat 255 Trepddus, armas 55, 216
Tdutu, diac 204 Trotus, soltuzul din 55
Tdutu Gavril 56, 90 ; loan, fost mare Tudercwv 297
sulger 54, 308 Tudor, bogasier 316 ; jupAn ot 'FArsor
Tecuci 203 232 ; logofdt 243 ; logofht din SlAvi-
Tei, mahala in Bucuresti 165 testi 204 ; postelnic 232 ; ot SlAvi-
Teoctist, egumen la m-rea Neamtului 37 testi 252 ; vornic 218
Teodorescu G. Dem., profesor si scrii- Tudor Breath, vátaf de tigani lingu-
tor 132 rari 311
Teodosie, vel ban 223, egumen la m-rea Tudosia 205
Strehaia 43, 90, 243 Tudosie 41 ; jupaneasa lui 232 ; vdtaf
Teofilact, arhiepiscopul 13ulgariei 17 259
Tescani, sat 202 Tuderasco forin 259
Theodore Valerio, pictor, elev al lui Tuducescu Iuliu, lnsemnare fAcutd de
Charlet 102 266
Thomas Polgar 21 Tunari, sat 119
Thomasius, istoric 10 Turc, Turci 15, 21, 29, 91, 92
www.dacoromanica.ro
INDICE 376
Turora, sat 252 Vdnatori, sat pe 1'1111 Bistrita 46

Tutova, judet 55 Vdrdti, sat 224
Tutovani, sat 218 Varlam (Varlaarn) 94, 317; egumen
la m-rea Calddru§ani 232, 234
Vartic, vistiernicel din Bátine§ti 207,
vornic 212
Udrea, logoilt 215; postelnic din Birci Varvara, eromonah 281
56; lui Vasilie 235 Vasiani, sat 52, 221
Udriste, sluger 198; mare vistier 197 Vasilache 221, 225
Udriste .Ndsturel, logofdt 57 Vasile (Vasilie) 235, 241 ; pro-egumen
Uesti, sat 232, 233 79, 280 ; eromonah 281 ; medelnicer
Ungaria 18 19, 23, 25, 86, 100, 132 57; popa, martor 284 ; postelnic 56 ;
Ungrovlahia 84, arhiepiscop de 244 mare vornic 271
Ungureanu loan, jude de tigani 319 Vasile Lupu, domn al Moldovei 90,
Ungureanu Stancu, jude de tigani dom- 91, 218
ne§ti rudari 304 Vasile Popa, vornic 263
Unguri 13, 15, 26 Vaslui 58; ispravniciea de 79 n, 198
Universul, ziarul 124 n Vatulesti 42
Uracov Alexandru, chneaz rus 58, 323, Vdvedenie Bogorodite, lirarnul m-rei
325 Snagov 229
Uracov Elenca, chneghina, sopa cnea- Velica, jupaneasa banului Vodá 207,
zului Alex. Uraeov 58, 322, 323, 325, 209, 210
326 Velicicu, feciorul NeguleasSi, martor
Urdari, sat 238 288
Uricarul, revista 47 n, 81 n Venelin 72 n
Ursanu Matache 116 Veniamin, mitropolit al Moldovei 331
Ursu, biv pitar ot Vasiani 58, 221 Veress, Dr. A. 23 n, 47 n
Vernesti, sat 221, 225, 262
V Verona, pictor 127
e Vestitorul Romcinesc e 114 n
Vdcdreasca Zinca 116 Vicol,, mare eapitan 56, 274
Vdcdrescu Barba, vel vornie 58 Viena 17, 104
Vdcdrescu lanache, vel paharnic 56 ; Vilaia 200
m5rturie 265 Vilara A. 113
Vdcdresii 52 Vilekie Haiduki, localitate in Siberia
Vaideei, rn-re 225, 227; sat 195 126
Vaillant I. A., scriitor franeez 164 Vintila, comis 197
Vet/al yStelan 261 Vintiiá Vodd 225, m-re 315, 316
Valachia 32, 67 n, 103 Vintilesti, sat 195
Valachi 98, 99 Visan, feciorul NeguleasSi, martor
Vdlcea, judet 197 288
Valea, rn-re 194 Viiioae 297, la capatul rApii pe 92
Valea Caselor, sat 105 Vitoriana, fiica sardarului Lupu Gheuca
Vdleani (Valeni), sat 224 305, 306
Valério 102 n VIdcul Licoiul ot Vernetti 262
VálneVi (Vulciinefti?), sat 254 Vlad 196; popa 229, 284, 288; po-
VdIseinesti, sat 202 stelnic din BArse§ti 56
www.dacoromanica.ro
376 INDICE
Vlad repc, dornn al Munteniei 72 W

Vlad Vodci (Vlad 111 Calugärull 194;
Vlad VII Vintilii 46, 196 Wickenhauser (Dr.) 27 n
Vleidescu Mihalache 116 Wilhelm Hamm. scriitor german 103
Vkidesti, sat 214 William Mocmichael, scriitor englez 100
Vladild, sat 222 Wlislocki, Dr. Heinrich von, scriitor
Vladislav, fiul jupAnitei Stanca Bengal german 3, 25 n, 165
200; Vladislav al III, domn al Tarii Wolf Andreas 100
RomAnesti (1523) 195 X
Vleidoianu Stefan, colonel 116
Vlahufd Alex. 127 passim Xenopol A. D. 70 n, 78 n, 88 n, 109 n,
Vlaicu 218; fratele arrnasului Bratu, 110, passim
clucer 46, 195, 196; logofilt 196; lo- Z
gotta ot VlildilA 222
Vlasca 55, judet 262 Zablocki, colonel polonez cu misiune
Vodd, ban al Craiovei 207, 209, 210 politicA in Tara-RomAneasca in 1848,
Vodifa, rn-re 19. 26 114
Voica 87, 224; sotia marelui logofilt Zanoaga, sat 199
Radu 195 Zimbru, ziar 116
Voicii, logorat 55 Zippel 11
Voico, logofrit ot Ragul 54, 213, Zldtari, bisericA in Bucuresti 34
215 Zlate 200
Voievodului, plaiul 198 Zmadoviceanu Chirila rancu 116
Voinea 204 Zmaranda Zdlariu, sotia marelui me-
Voinescu loan, colonel 116 delnicer Gheorghe Zrdariu 49
Vreames, vätaf 236 Znagov (vezi Snagov)
Vucina, vel paharnic 223 Zoifa 84
Vulcan, zeul focului 34 Zubrdsti, sat 221
www.dacoromanica.ro
4111w"'"r-44."'sd sorraogrorrork.
p.
n
11
^-f , . -
a..
. .
,
. -
". :
re.
4.4
Fig. 1. Popasul unei setre de nomazi la marginea satului Vida (Vlasca).

Fotografie Meat in 1936.
lo
a
. .
i
. C4-9-
7. 11-11:0
b
°;
':-Wwar- _ sin
.
1 '
Fig. 2. Sfatul celor marl*.

Fotografie fácuta" in 1938, la satra situatà pe gropile dintre cartierul Gherase
Gara de Est (Bucareati).
www.dacoromanica.ro
-
;
31°
S.
°:-
n -
%kg ,
79- 7 sna.f -
.°
ger: ^
./0.1r=4,... PT, ' "
Fig. 3. Bulibasea setrei de nomazi situate pe Fig. 4. Tigan nomad cdldrirar; haina are
gropile dintre cartierul Gherase si Gara de Est bumbi si podoabe de argint.
(Bucuresti). Fotografie fttrutil la Gilesti (DAmbovita) in 1935.
www.dacoromanica.ro
Fotografie ilcut'a in 1938.
Fig. 5. Tigan nomad alarm.; haina impodobita cu buckli de argint.
Fotografie Malta la Gdesti (Dâmbovita) in 1935.
Fig. 6. Tigani nomazi: tatd si fizz.

Fotografie facutá In 1938, la satra situatá pe gropile dintre cartierul Gherase
§i Gara de Est (Bucuresti).
www.dacoromanica.ro
,
O'r
t
.tTai
Fig. 7. Tigan tandr.

Fotografie fcutà in 1938, la satra situata pe gropile dintre cartierul Gherase
si Gara de Est (Bucuresti).
It
Fig. 8. *atrà de nomazi; in fatA, Gh. Niculescu, presedintele tiganilor

din Romgnia.
Fotografie fdcutà in 1938, la satra situata pe gropile dintre cartierul Gherase
ei Gara de Est (Bucuresti).
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL Pag.
Introducere 3
Originea i numele tiganilor 8
Când au venit i raspândirea lor in Europa 17
Tiganii In Principatele române0i 1 i categoriile de tigani robi 26
a) domne0i 27
b) mAn'astire0i 36
c) boiere0i 46
Viata robilor tigani in decursul timpului 66
Valoarea robilor tigani (pretul de vânzare, schimburile) 87
Tiganii români v'azuti de calAtori sträini 96
Desrobirea 107
a) Imprejurari i factori care au contribuit la desrobire. . 108
b) Urmarile desrobirei 118
Starea lor actuald 121
Artisticul i pitorescul tiganilor 127
Onomastid. i Toponimie 136
Vocabular tigano-român, româno-tigan, numerale 164
Documente (Regeste, doc. in extenso) 194
Bibliografie 332
Cuvinte i formule slave §i strgine 344
Rezumatul francez 349
Indice 354
www.dacoromanica.ro
SECTIA ISTORICA
INTEMEIATA DE
MAJESTATEA SA REGELE CAROL II
CONDUSA DE
AL. TZIGARA-SAMURCA* *I CONST. C. GIURESCU
I. BIBLIOGRAFIE
Dr. ANDREI VERESS, Bibliografia romand-ungara, vol. III. Ro-
mann fn literatura ungara fi Ungurii tn
literatura romána. (1839-1878), Bucu-
re§ti, 1935, XVIII + 387 p. in 8° . . Lei 300
(Vol. III au apitrut tn editura Fundatiei Regele
Ferdinand l).
II. DOCUMENTE
P. P. PANAITESCU, Documente privitoare la istoria lui Mihal
Viteazul, Bucurevti, 1936, 177 p. in 8° Lei 100
EMIL VIRTOSU, Tudor Vladimirescu. Pagini de revolta,
Bucure§ti, 1936, 80 p. in 8° Lei 45
GR. NANDRI, Documente romanefti tn limba slava din
manastirile Muntelui A tho s.
(1372-1658), Bucurevti, 1937,309 p. in 8° Lei 150
AUREL V. SAVA, Documente privitoare la targul ,Fi tinutul
Lapugnei, Bucure§U, 1937, 326 p. in 8° Lei 160
Dr. ANDREI VERESS, Documente privitoare la istoria Ardea-
lului, Moldovei fi TAM Românefti,
vol. IX. (1614-1636), Bucure§ti, 1937,
XXVI + 409 p. in 8° . . .. Lei 400
(Vol. IVIII au aparut In editura Fundatiel
Regele Ferdinand I).
Dr. ANDREI VERESS, Documente privitoare la istoria Ardea-
lului, Moldovei fi Tarii Romanefti,
vol. X (1637 1660), Bucure§ti, 1938,
XVI + 388 p. in 8° Lei 400
DAMIAN P. BOGDAN, Acte moldovenefti dinainte de $tefan cel
Mare, 77 p. in 8° Lei 50
P. P. PANAITESCU, Documentele TAM- Romiingti I. Docu-
mentele interne, 1369-1490 Lei 300
Sub tipar
DAN SIMONESCU, Condica de obiceiuri vechi fi noua a lui
Gheorgachi logofätul.
Dr. ANDREI VERESS, Documente privitoare la istoria Ardealului,
Moldovei fi prii Romanegti, vol. XI
(1660-1690)
www.dacoromanica.ro
M. STUDII
/
P. P. PANAITESCU, Mihai Viteazul, Bueure§ti, 1936, 269 p
in 8° Lei 150
V. CHRISTESGU, Apararea militant a Daciei Traiane, Bu-
cure§ti, 1937, 272 p. in 80 Lei 140
MARCELLE F. Les eases archaigues d'Histria, Bueure§ti,
LAMBRINO, 1938, 375 p. in 8° Lei 250
C. ANDREESCU $tefanita Lupu, domn al Moldovei
el C. STOIDE, (1659-1661) Lei 120
GEORGE POTRA, Contributiuni la istoricul riganilor din
Romania, Bueure§ti, 1939, 354 p. in 8° Lei 200
G. L BRATIANU, Une nouvelle histoire de l'Europe au
moyen age, Bueure0i, 1937, 21 p. in 8°
Sub tipar :
EUG. PAVLESCU, Istoria breslelor moldovenefti
C. 51.626.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

George Potra Contributii La Istoria Tiganilor

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

George Potra Contributii La Istoria Tiganilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

,

numea B. P. Hasdeu, popor care in ultimul timp, in special la

1) Dr. Eugene Pittard, Anthropologie de la Roumania. (Contribution a

literar si al limbei i intentiona dupà cum se vede din manuscrisele

Studiul de NO se bazeaza pe o bibliografie insemnata 0 un

Imi dau seama ca lucrarea de NO are, evident, 0 lipsuri,

Tiganii cunoscuti in intreaga Europa prin vieata i moravurile lor,

Prin firea lor de caine pripdsit, traind mai mult cu ceea ce

egipteana a tiganilor i imprastierea lor drept plaga cereascà, iar

Ace§ti Cingari rame care trebuiau sa-§i dovedeascA fiinta de

Intreband un tigan pe un altul dacà si el este un « Sinde »

1) Dimitrie Dan, Tiganii din Bucovina. Cernduti, 1892, p. 4.

Acum, odata stabilit locul lor de origine, urmeaza corolarul:

De and si cine i-a numit, sau s'au numit cu numele de tigani

1) Dimitrie Dan, Tiganii din Bucovina. Cernáuti, 1892, p. 9.

invatati, deriva din cuvantul grecesc etriyxavog, 1) dupà care

Astfel citez : Arab, (Paul de Alep spune in secolul XVII, cand

1) B. P. Hasdeu, Arch. 1st. a Rom., Buc., 1865, Tom. I, partea II, p. 95

1) P. Bataillard, Sur les origines des Bohénziens. Paris, 1875, p. 19.

0 parte din ei s'au indreptat spre Nordul Africei, iar grosul

R. Chelard 1) in studiul sàu, crede ea tiganii din Ungaria au

') R. Chélard, La Hongrie millénaire. Paris, 1896, p. 208-211.

N. forga socoteste cà iganii au venit in Principatele noastre

moralei, le-a adus injurii i persecutiuni din partea tuturor statelor

Am vazut mai sus, ca din pricina repetatelor persecutiuni su-

Insa nici in Anglia nu s'au bucurat mult timp de o soarta mai

Cu aceste cloud o§tiri se intovarArsc mult iganhi, dintre care

munceascd pdmântul pe care baronii i marii proprietari II dAdu-

1) P. Bataillard, Etat de la question de l'ancienneté des Tsiganes en Europe.

Acel ora§el Ielsi se gase§te amintit in mai multe documente sub

9 Idem, 1. c., p. 15, nota XX.

In ceea ce privevte starea de robie in Principatele noastre, cro-

$ In documentul din 29 August 1480, dat la Suceava, tefan

E sigur cà prdzile de rdzboiu, atunci ca i astazi, contau foarte

1) N. Iorga, Doc. privitoare la familia Callimachi, Bucure§ti, 1902, vol. I,

1) Grigore Tocilescu, 534 documente istorice, slavo-romcine, Bucuresti, 1931,

deck, aiurea, sA nu se fi impacat cu soarta de a nu mai putea

Tiganii, poate, fosti cautatori de aur In Ora lor de origine,

Ace§ti strangAtori de aur aveau o viata cu mult mai buna

Donicioare i diferite obiecte de lemn, din Moldova, ajungeau in

Asa, am ardtat la inceputul 1ucrrii, documentul sarbesc din

1) Din cciliitoria lui Uspenschy pe la noi, 1846. (traducere de $tefan

murdarg, unde se asezaserà niste tigani i porcii se tavàleau prin

1) Memoriile Regelui Carol I. Bucuresti, 1909, (Ed. Ziarului » Universul t,

0 a doua categorie de tigani robi o formau tiganii manasti-

I), 2) si 8) M. Costachescu, .Doc. Moldovenevi Enainte de Oefan cel Mare,

La 3 Septemvrie 1448, in Suceava, Petru Voievod intareste

') M. Costdchescu, I. c., p. 352.

Hertea, Dinga si fratele sdu Manciul, Steful, Boldor si fratele

1), 2), 3) 0 2) Ibidem, p. 311 ; p. 314-317; p. 341-344; p. 430.

acestui capitol, nefiind nimic altceva cleat o incercare de a ardta

De asemenea, la 17 Iunie 1567, inthreste madastirii Tismana

o oarecare jupaneasä a lui Tudosie, impreurià cu fii sài, ddrueste

prtrintilor lor 1); in 1653, Parana jupdneasa spdtarului Jipa

Daniil cum ea sa se stie cà i-am vandut un tigan anume Radul,

« Sd se stie cd fiind noi din Tara Moldovei si perind stàpânii

sa rhscumpere mai sus zi0i tigani ai sfintei mangstiri oriunde

Din 1786, urmàtorul schimb : « Incredintez cu acest ràvas al

9 Uricariul, XVIII, Ia0, 1892, p. 169-176.

miluit pre dumnealui boiarinul nostru ce scriem mai sus, ca sa-

0 danie importanta a secolului al XVIII-lea, este urmatoarea:

1) Revista Ion Neculcea * fasc. 6, Iasi, 1927, p. 218-219.

Constantin Ipsilante, la 1800, darueste un tigan unui boier

altor luminati domni, cat i acum in vremea domnii mele allan-