Tiganii in istoria Romaniei Pentru a defini etnonimul "tigan" apelam la prestigiosul "Oxford Dictionary" si aflam ca "gipsy" (termenul folosit

de englezi) este "member of a wandering race (called by themsel es Rommany) of !indu origin with dar" s"in and hair# li ing by bas"et$ma"ing# horse$dealing# fortune telling etc%" &ste o definitie realizata la sfarsitul secolului al ''$lea# cand misterul originii lor a fost in mare parte elucidat% Dar# in continuare# circula mai multe ipoteze pri ind originea si procesul imigrationist spre &uropa al tiganilor% Denumirile tiganilor Termenul "tigan" este unul greco-bizantin - atsigani - de neatins (din verbul athiggainein - a nu atinge), dat unei secte crestine din secolul al VIII-lea din Frigia, ai carei adepti considerau o intinare contactul cu anumite obiecte sau numai vederea lor. Printr-o rastunare de sens este atribuit tiganilor. recii i-au numit "atsigani" si "cativeli", turcii le ziceau "arami" si "thingenes", ungurii i-au numit "czigan!" si ""araontseg", italienii "zingari", germanii - "#igeuner", portughezii - "ciganos", popoarele slave "tigani", "rancezii - "vomi" si"bohemiens", englezii - "gips!", popoarele nordice - "tartares" si "saraceni", belgienii si olandezii - "idolatres" si "heiden", spanolii - "gitanos" si "egips!ano". $onstatam ca numele e%prima o posibila provenienta. &. 'loc( scria in )*+,- ".a /gipt ar trebui sa ne gandim vazand proportiile impozante ale pieptului la "emeia tiganca0 asemanarea in destinele seculare ar vorbi de o origine iudaica0 aspectul e%terior, "elul aparitiei ar viza pe tatari, mongoli. 1ceasta ar "i dus adevar la oarecari convingeri daca tiganii n-ar "i avut idiomul lor particular". intr-adevar, limba tiganilor a "ost cea care a o"erit argumente privind originea lor- India. In )23+, Istvan Valv!, student maghiar la 4niversitatea din .e!den, cunoaste trei indieni din &alabra si constata asemanarea intre limba tiganilor din 4ngaria, din districtul $omorn si limba indienilor malabrezi. .a ast"el de concluzii au a5uns si "ilologii germani I.$. 6udier si 7raus #ippel si istoricul rellman - origine industana3. 8.8. Vaillant, in ),92, mentiona inrudirea limbii tiganilor cu limba neoariana din India de nord. (storicii si istoria tiganilor In spatiul romanesc, cel care le-a acordat primul atentia sa a "ost :imitrie $antemir, dar acesta se arata dezorientat in ceea ce priveste originea lor, iar :. Fotino, care le dedica spatii importante in "Istoria :aciei" din

anul ),)*, nu pomeneste despre locul de unde au venit in tarile 6omane. &. 7ogalniceanu, realizatorul unui prim studiu re"eritor la tiganii din tarile 6omane in anul ),+2, introduce in istoriogra"ia romanesca cercetarile scolii germane de istorie, a"irmand originea lor indiana. Pe aceeiasi pozitie s-au a"lat si alti autori romani- &. ;tatescu (),,<), :imitrie :an (),*+), 1.:. =enopol (),*9), >. Iorga ()*+?), . Potra ()*+*), I. $helcea ()*<<), 1. onta ()*,3), V. 1chim ()**,) etc. ;tudiile de mitologie romaneasca mentioneaza traditii con"orm carora tiganii sunt egipteni, urmasi ai oastei "araonului sau ca ar "i descendenti ai biblicului @am, care ar "i "ost blestemat de tatal sau >oe sa aiba o culoare negriciasa si sa "ie nomad. @am l-ar "i innegrit pe tatal sau cu taciuni, pro"itand de goliciunea in care se a"la ca urmare a consumarii unei bauturi alcoolice puternice. tiganii erau numiti de popor hamiti, harapi sau "araoni. &. 'loc( arata ca ei sunt socotiti a "i supravietuitorii oastei "araonului innecata in &area 6osie. :aca originea lor indiana a "ost acceptata in cvasitotalitate de istoriogra"ie, argumentul lingvistic "iind se pare hotarator, asupra perioadei si a modului de patrundere al tiganilor in /uropa si in special in mediul romanesc sunt in circulatie mai multe teorii, cu mai multa sau mai putina greutate stiinti"ica. :imitrie $antemir scria despre "tiganii cei cu multi copii"- "1cestia sunt imprastiati ici si colo in toata &oldova si nu e%ista boier sa nu aiba in stapanirea sa cateva salase de-ale lor. :e unde si cand a venit acest neam in &oldovaA >u stiu nici ei insisi si nici nu se gaseste numic despre ei in cronicele nostre. Toti tiganii, din toate tinuturile, au acelasi grai amestecat cu multe cuvinte persienesti si grecesti". >. Iorga si $.$. iurescu au emis ipoteza ca robii tigani au sosit in spatiul romanesc odata cu tatarii. >. Iorga a"irma- "tiganii arata prin organizarea lor actuala care era cea a romanilor in secolul al =III-lea, capeteniile lor, voievozii, poarta parul lung, papuci de purpura, au sub ascultarea lor 5uzi0 numele principilor romani au "ost adoptate de robii lor- Vlad, :an, 6adu. /i pastreaza chiar si unele particularitati de limba arhaica". :ar "/vul &ediu intunecat" o"era destul de putine marturii despre pamantul romanesc si despre locuitorii sai, o situatie asemanatoare inregistrandu-se si in restul /uropei. B marturie, dar nu indea5uns de bine veri"icata, apartine lui 8.P. .udCig, care a a"lat dintr-o cronica ("$ronica boema", se pare) despre "cingarii" a"lati in armatele lui 'ela al IV-lea pe la )D9?, dar documentar sunt amintiti pentru prima data in ;erbia anului )+<,.

>umele si prezenta in limba lor a mai multor cuvinte grecesti arata culoarul lor de sosire din 'alcani spre tarile 6omane. :e alt"el, numele pe care si-l dau ei insisi este de romi, o consecinta a locuirii lor mai indelungate in Imperiul 'izantin, ce devenise "romeu". Teorii cu pri ire la originile tiganilor 1l. onta considera ca tiganii au sosit in $ampia 6omana odata cu pecenegii si cumanii, prin secolele al =I-lea - al =II-lea, dar in documente apar abia la s"arsitul secolului al =IV-lea, iar in cronicele straine re"eritoare la romani nu sunt pomeniti. Pentru prima data tiganii apar intrun act de danie apartinand cancelariei lui :an I, domnul tarii 6omanesti, din anul )+,9, in care sunt mentionate <? de salase de tigani ce sunt daruite &anastirii Tismana, din vechile posesiuni ale &anastirii Vodita (deci, prezenta lor poate "i mai veche). :in timpul lui &ircea cel 'atran, din anul )+,,, dateaza un act de donatie catre &anastirea $ozia, ctitoria sa, a +?? de salase tiganesti, un numar destul de mare. Tot din timpul lui &ircea cel 'atran provine si un document in care sunt mentionati tigani din Transilvania, dar acestia apartin domeniului Fagarasului, la acea vreme "eud al voievodului muntean. 'oierul $ostea, supusul sau, care stapanea satele Vistea de 8os, Vistea de ;us si 5umatate din 1rapasul de 8os, avea printre robii sai )2 tigani de cort ("ciganus tentorianus"). /udo%iu de @urmuza(i descopera un act din )<DD, prin care regele maghiar ;igismund de .u%emburg acorda unei cete de tigani, prin voievodul ei, .adislau, dreptul de a umbla liber prin Transilvania. Voievodul tiganilor, in ciuda titlului, avea o autoritate destul de restransa, asupra uneia sau a mai multor cete de tigani0 in &oldova si tara 6omaneasca sunt pomeniti "cne5ii de tigani" (la )<)< si respectiv )<9,) si la "el ca in cazul voievodului .adislau aveau atributii "iscale, administrative, 5udiciare, iar autoritatile le respectau aceasta autonomie. 6obia a "ost o realitate a tarilor 6omane in /vul &ediu si care s-a mentinut pana la 5umatatea veacului al =I=-lea. in tara 6omaneasca erau robi tiganii, in &oldova, chiar inaintea robilor tigani au "ost robii tatari. ;e considera ca prezenta lor dateaza din secolul al =III-lea, dar documentar apar doar la inceputul domniei lui 1le%andru cel 'un. 6obii tatari sunt mentionati in hrisoave ale &anastirii 'istrita, >eamt, &oldovita, Poiana ;iretului. ;unt denumiti - curtile, bordeiele sau colibele de tatari. ;a remarcam "aptul ca intr-un document de la 1le%andru cel 'un din , iulie ),D,, &anastirea 'istrita primeste +) salase de tigani, )D bordeie de tatari si niste bulgari. in )<3D, aceeasi manastire detinea mai multi tigani, tatari si bulgari.

In secolul al =VI-lea, termenul rob tatar dispare, "ie sunt eliberati de coetnicii lor, "ie se pierd in randul robilor tigani. ;a remarcam "aptul ca ;te"an cel &are a adus "oarte multi robi tigani in urma incursiunilor sale din tara 6omaneasca. Face danii manastirilor din robii tigani luati dupa "arderea Targului de Floci si a Ialomitei", iar apoi, )2.??? de tigani a adus in &oldova dupa victoria impotriva lui 6adu cel Frumos de la ;oci din anul )<2), luati din $ampia 'araganului. in )<2<, "multi tigani a luat din tara 6omaneasca" dupa razboiul purtat contra lui 'asarab tepelus. 1cest proces de migrare a tiganilor spre &oldova ("ortat sau ne"ortat) este un "apt cert, ilustrat de documente, dar tiganii se indreapta si spre Transilvania, cautand conditii si statut social mai bun. ii a"lam printre unguri si secui si sunt ortodocsi. $onditia sociala, abuzurile stapanilor, "ie ei boieri sau calugari, au "acut ca tiganii sa treaca adesea muntii si sunt consemnate "carti de urmarire" emise de domni la cererea stapanilor si mentionam pe Petru ;chiopul, 1ron Tiranul, ;te"an 6azvan. 4nul dintre primii calatori straini care scrie despre tarile 6omane este 8ehan de Eavrin, ce arata ca Vlad :racul a trecut in nordul :unarii )D.??? de oameni, pe care cronicarul ii vede ca "iind tigani. :in secolul al =VI-lea apar tot mai multe marturii ale calatorilor straini prezenti in spatiul romanesc. tiganii le atrag atentia, prin statutul lor social, prin in"atisare, comportament, indeletniciri, traditii. Indeletnicirile lor nu sunt "oarte diverse. in Transilvania, pentru priceperea lor in prelucrarea metalelor sunt considerati servitori regali (inca de pe vremea lui &atei $orvin) si era necesara invoirea regelui pentru a se aseza pe un domeniu nobiliar. .a )9)<, Ioan #apol!a a pus pe tiganii din Timisoara sa "aca un tron, sceptru si o coroana de "ier pentru heorghe :o5a, pe care le-au inrosit in "oc. Tovarasii lui :o5a au "ost siliti sa manance din carnea arsa a acestuia. )alai in & ul *ediu In mai multe tari ale /uropei tiganii au indeplinit in numeroase cazuri meseria de calai. in tara 6omanesca a devenit de notorietate cazul calaului lui 1le%andru cel 6au, ce trebuia sa e%ecute pe &ihai, viitorul domn al tarii si primul uni"icator al romanilor. &ihai Viteazul a "ost urcat pe esa"od, iar calaul luase securea sa-l decapiteze. ;e spune ca tiganul "usese rob al lui &ihai si "intimidat de "igura cea impunatoare a lepadat securea si-a rupt-o la "uga". ;i ;te"an Tomsa a avut un calau tigan. &iron $ostin scria- "1vea un tigan calau, ce se zice pierzatoriu de oameni, tigan gros si mare la trup. 1cela striga de multe ori aratand catre boieri- - ;-au ingrasat, :oamne, berbecii, buni santu de giunghiat". 1celasi "apt il relata si T. 1lberti, negustor italian, ce mentiona cruzimea

deosebita a domnului. 4ltimul calau al &oldovei a "ost tot un tigan, avril 'uzatu. /ra descris ast"el- "4n tigan colos la trup, pagan de slut la "ata si cu o privire de te vara in "riguri la cea din dintai cautatura". .a D9 octombrie ),<2 a e"ectuat ultima e%ecutie si se spune ca s-a s"arsit din viata calugar la &anastirea ;ecu. iovanandrea romo, care a vizitat Transilvania in anul )93<, scria, re"erindu-se la secuime, ca- "Printre ei locuieste un numar mare de tigani de care se slu5esc pentru a lucra pamantul". :ocumentele de cancelarie ii mentioneaza pe tiganii, robi manastiresti sau boieresti, care lucrau in agricultura si se numeau "tigani de ogor" si care "aceau parte din"tagma vatrasilor". ..P. 'altasar von $ampenhausen, in )2,2, ii aminteste pe tiganii lingurari, nu "oarte multi, care locuiau la sate si se ocupau de agricultura. B impartire pe categorii de meserii "ace si .. ;pallanzani, care descrie Transilvania anului )2,9- tiganii ce locuiau in mahalale si erau "ierari si lautari, cei ce locuiesc in corturi si "aceau lucruri marunte si cei nomazi, numiti "tigani egipteni" si care de cele mai multe ori erau hoti. '. @aFuet, care a cunoscut toate cele trei tari 6omane, "ace o impartire a tiganilor in "unctie de proprietar, de alt"el 5udicioasa- tigani domnesti, tigani boieresti, tigani manastiresti. ii vede ca "iind lenesi, muncind doar atunci cand ii mana nevoia si munca lor consta in prelucarea aramei, "ierului, metalelor nobile, cei saraci "aceau linguri, cosuri, le duceau din casa-n casa si ast"el mai si cerseau. @. von 6eimers, in anul )2*+, ii a"la pe tigani in 'ucuresti pe toate ulitele si multi dintre ei lucrau in "lorarii. /nglezul E. Eil(inson, care a "ost in tara 6omanesca in timpul lui $aragea, considera ca tiganii sunt ai statului ("liberi sa umble peste tot", dar sa plateasca o dare anuala de <? de piastri pentru toti cei ce depaseau varsta de )9 ani), ce se ocupau cu "abricarea si vanzarea de unelte din "ier, muzica si zidarie, iar tiganii ce apartineau unor particulari erau servitorii boierilor sau lucrau in podgorii. Tiganii domnesti B categorie aparte erau tiganii domnesti "ce aveau rostul de a culege aur, care se gaseste mai ales primavara, dupa topirea zapezilor in raurile din tara 6omaneasca, dar mai ales in :ambovita, care are aurul cel mai curat... Fiecare aurar, ast"el se numesc, trebuie sa aduca pe un an un dram, acesta este impozitul lui", dupa cum nota .. 7reuchel!, iar I. Iacovenco scria- "tiganii domnesti scot din aceste rauri pentru sotiile gospodarilor in "iecare an cate D<?? de drahme de nisip auriu" si de asemenea, $. uiglemo .udol" ne in"ormeaza despre tiganii aurari ce aduna aurul din :ambovita si platesc o dare anuala in luna iunie. .

riselini aminteste de tiganii aurari din 'anat si-i numeste rudari pe cei din tara 6omaneasca, ce obtin aurul prin spalarea nisipului si pietrisului adus de munti. E. von 'auer realiza impartirea tiganilor ast"el- robi ai domnilor (rudari, ursari, laieti si vatrasii - "cei ce traiesc in sate, sunt scutiti de impozite si lucreaza pentru stapanii lor") si robi ai boierilor. :espre rudari spunea ca sunt si lemnari, iar ursarii "se numesc asa dupa ursii cu care umbla prin tara sa castige un ban, ei sunt de asemenea potcovari", iar "laietii lucreaza arama si se indeletnicesc cu tot "elul de mestesuguri brute". 8. .ebprecht considera ca tiganii se impart "in doua categorii si anumeaceia cu domiciliul stabil, care se ocupa in parte cu agricultura, parte cu mestesuguri si mai ales cu "ieraria, iar o parte isi scot traiul din lautarie, progreseaza bine si duc o viata linistita, apoi sunt tiganii de satra, care nu sunt stabili si cutreiera toata tara". 'aronul von $ampenhausen ii aminteste pe "burcasi", o casta "cumplita", vara traiesc in paduri, iarna, pe gramezile de gunoi ale satelor si oraselor, plateau o mica dare. ;e spunea ca "urau copii si cai. 4n grup aparte il constituiau "netotii"(cei cu mintea ne-toata)0 nu aveau un mestesug, traiau in conditii animalice, nu aveau locuinte, nici corturi, nici carute, rataceau prin tara, "aceau 5a"uri, hotii, se hraneau chiar si cu mortaciuni. /rau vazuti ca "iind cruzi, "ara lege si "ara stapan. 1u venit din Imperiul habsburgic la s"arsitul secolului al =VIII-lea si desi erau in numar mic, erau o mare problema pentru autoritati. +autarii B "tagma" deosebita a tiganilor era cea a lautarilor, considerata privilegiata. B prima mentiune a unui tigan lautar dateaza din anul )93,, cand Petru cel Tanar intareste lui :inga, mare postelnic, mai multe salase de tigani, intre care este amintit si ";toica alautar". In )3<9, comisul 1postolache detinea un tigan lautar- "Tudor viorariul, "iul lui :umitru zlatar". Printre robii manastirii 'isericani din tinutul >eamtului se a"la in anul )3+< si 6adul - "tigan cimpoias". 4neori, boierii incredintau pe robii lor lautari in ucenicie la muzicanti otomani. in )92,, ;te"an, "ost mare clucer, l-a dat pe ;toica, "iul lui Bpris tiganul la "un cobzar turc, anume $urtu, de l-au invatat cu cobuzul si i-au dat ).9?? de aspri si un cal si-o plosca". ;a mai amintim pe un anume "&arin guslar", in timpul lui &atei 'asarab, in anul )39?. E. Eil(inson spunea ca tiganii posedau o usurinta nativa si o rapiditate remarcabila in a deprinde arta muzicii pe care o pre"erau altor indeletniciri . eneralul $. von Tige ramane impresionat de "o multime de tigani care, cu tambalul si cu "luierele lor, "aceau sa 5oace cu deosebita gratie )D ursi", pe care ii intalneste la 'rancoveni, in Bltenia, in

anul )2D2. tiganii ursari erau recunoscuti pentru maiestria lor in domeniul muzicii. /i se opreau la intretaierea marilor drumuri, unde se organizau targuri locale. Faceau ursii sa 5oace ""ie cu tamburine sau batand tactul cu un "el de pinteni mari pe care si-i legau de calcaie si care "ac mult zgomot cand se lovesc intre ei", dupa cum scria F. 6ecordon. 1. Eol" mentiona ca tiganii lautari interpretau si cele mai vulgare "cantece de ulita", iar von $ampenhausen a"irma ca tiganii lautari cantau nu numai la ospete, ci si la inmormantari, dansul si cantul amestecanduse cu bocetele. 'oierul Ionita $anta avea la petrecerile sale un tara" "ormat din sase tigani, scripcari si cobzari, iar vistiernicul Iordache 6oset 6oznovanu sau hatmanul $. hica aduceau la ospetele lor celebrele tara"uri ale lui 1ngheluta si 'arbu .autarul. 1u e%istat de-a lungul /vului &ediu mai multe eliberari din robie pentru servicii deosebite aduse stapanului. :intre cei eliberati, unii au a5uns sa detina ranguri si bogatii. 4n caz devenit celebru este cel al robului tigan 6azvan, care a a5uns pana pe tronul &oldovei. >. 'alcescu scria"$umplita moarte avu acest barbat care, prin meritul si nenorocirea sa, se ridicase din pulbere pe tronul patriei sale. >ascut tigan, dintr-un neam oranduit de veacuri la robie, el se arata in acele vremuri, mai patrioti decat cei mai neaosi moldoveni. ;i a5utat numai de sabia sa cea viteaza isi inscrise numele in sirul celor mai vite5i domni ai &oldovei". Robii tigani numerosi in *oldo a si tara Romaneasca In &oldova si tara 6omaneasca sunt mai multi tigani ca oriunde in /uropa, spune generalul 1. .angeron in )2*? si la "el, baronul von $ampenhausen considera ca nici intr-o tara din /uropa nu sunt atatia tigani. F. von 'auer mentiona "aptul ca in anul )22,, in tarile 6omane "toti romanii sunt liberi, "iind robi numai tiganii", reprezentantii unui popor ratacitor, care n-are nicaieri o patrie si se a"la aici intr-un numar "oarte mare. /i au limba proprie dar stiu si romaneste si sunt crestini. riselini, prezent in 'anatul anului )22<, vorbeste de tiganii care vorbesc romaneste, dar, intre ei, "oloseau un dialect ce nu apartinea "nici limbii unguresti, sarbesti, grecesti,turcesti, armenesti, nici limbii unei alte natiuni invecinate, europenesti sau asiatice". F. de Pavie, baron de ForFuevau%, inca din anul )9,9 incearca sa arate ca tiganii ar "i putut avea obarsia in tarile 6omane, a"landu-i aici cu locuinte statornice in 5urul Iasilor si prezinta si asemanarea dintre portul tigancilor si moldovencelor ca un argument in "avoarea ipotezei sale. /l a"irma ca- ":oar aceasta este deosebirea intre aceste "iinte ratacitoare si "emeile moldovenceanume ca acestea sunt albe si balaie si acealea negre, dar in mod arti"icial, "olosind la spalat decoctii de burieni".

/ste una dintre primele descrieri ale tiganilor realizate de un calator strain si care e%prima caracterul de inedit si de mister al acestora pentru calatorii apuseni. '. @aFuet ii arata ca "iind cu parul negru ca taciunele, ochii mari si negri, cu privire ascutita si adesea salbatica. :oreau sa traiasca liber si "ara constrangeri, avand niste "notiuni superstitioase si proaste despre religie, la care nu prea se gandesc". $alatorii straini remarcau starea 5alnica a celor mai multi dintre tigani, denuntand abuzurile boierilor. $ontele dG1ntraigues scria la s"arsitul veacului al =VIII-lea dupa ce strabatuse tarile 6omane- "'oierii sunt stapanii lor cei mai absoluti. :upa plac, ii vand si-i ucid ca pe niste vite. $opiii lor se nasc robi "ara deosebire de se%". 8ean .ouis Parrant, prezent in &oldova in timpul revolutiei "ranceze, se intreaba- "$e se poate spune despre aceste numeroase turme (caci nu pot "i numite alt"el) de "iinte inca si mai nenorocite, care sunt numite tigani si care, pierdute pentru umanitate, sunt puse pe aceaeasi treapta cu vitele de povara si adeseori tratate mai rau decat ele de catre sapani barbari a caror odioasa si asa-zis proprietate suntA" Tiganii sunt vanduti, rapiti, despartiti de "amiliile lor, batuti si uneori chiar omorati, desi legea interzicea asta. 4n scriitor german prezent in tara 6omaneeasca in anul ),+2 arata ca aceste situatii nu disparusera odata cu epoca moderna. /l descrie lupta unei tinere tiganci ce nu se dadea vanduta unui boier ce dorea sa o alature celorlalti 9?? de tigani, impresionat, se pare, de "rumusetea ei. 'oierul a re"uzat cei 9? de galbeni o"eriti de strainul induiosat de lupta "etei. /rmitul din auting (acesta este numele cu care s-a semnat scriitorul german) crede ca intre cei <?.??? de tigani din &untenia sunt de aceia care deprinsi cu biciul zilnic si-ar "i pierdut si mainile dintr-un capriciu sadic al stapanilor. Vechile legi romanesti arata situatia de rob a tiganului, biserica le accepta. Traditiile vechi arata ca nu erau considerati oameni. Tendintele de re"orma de la s"arsitul secolului al =VIII-lea nu schimba nimic. 'iserica recunoaste ca nu e drept a e%ista robi, dar se 5usti"ica prin "aptul ca asa erau legile vechi, care s-au urmat din veac. 1u "ost si cazuri in care tigani sositi din alte parti s-au o"erit robi unor boieri sau manastiri. &entionam pe "Patrana, tiganca straina de peste :unare", care, in )39*, s-a inchinat roaba impreuna cu copilul ei schitului :ol5esti, din tinutul >eamtului, obligandu-se de bunavoie sa slu5easca schitului pe veci, impreuna cu alti tigani, primind la schimb hrana, imbracaminte, vaca si vitel3). Prezentam si un document deosebit prin ceea ce de"ineste - o stare inumana - si de ce este in stare o "iinta omeneasca atunci cand iubeste. /ste un zapis de invoire a unei casatorii a unei "iice de imigrant ungur, om liber, cu un tigan, un rob- "1deca eu

Bdor Frentu, ungur si impreuna cu "emeia mea $alara, adeverim cu acest zapis al nostru in cinstita mana a a dumneaei cucoana 1nica 6oset 'aneasa, percum sa se stie ca avand dorire mare ca sa se boteze si sa mearga dupa un Ion 'ogos rob a dumneaei cucoanei 1nicai (...) siam cerut voie de la noi ca dupa botez si maritis si sa nu aiba a avea vreo suparare de la noi si au cerurt acest zapis. Pe carele eu dau acest zapis ca sa "ie derapta roaba cucoanei 1nicai atat cat si cati copii va "ace "ata mea cu Ion 'ogos si copiii lor de copii iar toti robi ai dumneaei sa "ie ci tot neamul dumnealor..." B zicatoare populara spunea- ">ici salca nu e pom, H >ici tiganul nu e omI" )alatorii straini despre tigani B alta spunea- "Feciorul de roman sa ia o tiganca, "erit-a :umnezeu, tiganul nu-i privit de roman ca om. >u cumva sa "ie de alta lege, ca necinseteste neamul si painea "iilor lor o dau cainilor". $alatorii straini ilustreaza aceeasi stare de "apt. .. Toppeltinus arata ca lumea ii evita pe tigani, nu-i saluta, nu le arata niciun respect, iar E. Eil(inson nota- "$u toate ca tiganii alcatuiesc o parte insemnata a comunitatii, ei sunt priviti cu cel mai mare dispret de catre ceilalti locuitori ca care, intr-adevar, se poarta cu ei putin mai bine dect cu animalele si epitetul insultator de hot sau oricare altul echivalent ar putea "i tolerat mai usor decat acela de tigan". &. 7ogalniceanu isi amintea din copilaria sa din Iasi, despre ""iinte umane cu lanturi la maini si la picioare, cu cercuri de "ier in 5urul "runtii sau cu zgarda metalica la gat. 'iciuri sangeroase si alte pedepse precum in"ometarea, atarnarea deasupra "ocului "umegand, regimul de carcera si aruncarea, despuiat "iind, in zapada sau apa inghetata a vreunui rau, acesta este tratamentul aplicat nenorocitului de tigan"33. &arele om politic si de cultura a "ost primul roman care a realiza un studiu asupra istoriei tiganilor, ilustrand o stare de "apt ce contrazicea principiile generoase ale miscarilor revolutionare si modernizatoare ale generatiei sale, una de e%ceptie in istoria romanilor. ratie e"orturilor sale si ale congenerilor sai, tiganii sunt dezrobiti. >ote). D. >. :5uvara, intre Brient si Bccident, /d. @umanitas, 'ucuresti, )**3, p. +,9 si urm. +. 1l. onta, ;atul in &oldova medievala-Institutiile, /d. ;tiinti"ica si /nciclopedica, 'ucuresti, )*,3, p. +?+ <. &. 'loc(, &oeurs et coutumes des tsiganes, Pa!ot, Paris, )*+3, p. 92

9. &. 'loc(, op. cit., p. +2 si I. $helcea, tiganii din 6omania, 'ucuresti, )*<<, p. )) 3. 1l. onta, op. cit., p. +?< 2. 8. Vaillant, .es 6omes. @istoire vraie des vrais 'ohemiens, Paris, ),92, p. * si urm. ,. :. $antemir, :escrierea &oldovei, /;P.1, 'ucuresti, )*93, p. D+?D+) si :. Fotino, Istoria generala a :aciei, /d. ;emne, 'ucuresti, D??,, p. +<) *. &. 7ogalniceanu, ;chita despre tigani, trad. h. hibanescu, Iasi )*?,, p. 2 )?. &. Blinescu, &itologie romaneasca, /d. &inerva, 'ucuresti, )*<<, p. )?) )). &. 'loc(, op. cit., p. +D-++ )D. :. $antemir, :escrierea &oldovei, p. D*2 )+. >. Iorga, Istoria romanilor, /d. /nciclopedica, 'ucuresti, )**+, p. ))? si $.$. iurescu, Istoria romanilor, vol. II, /d. 1ll, 'ucuresti, D???, p. +,, )<. >. Iorga, .ocul romanilor in istoria universala, ed. 6. $onstantinescu, 'ucuresti, )*,9, p. )D, )9. 1. Poissoinier, .es esclaves tsiganes dans les Princpautes :anubienes, Pa!ot, Paris, ),33, p. )) )3. 1. onta, op. cit., p. +)9 )2. :6@, ', tara 6omaneasca, I, 'ucuresti, )*33, p. )*-D? ),. :6@, ', tara 6omaneasca, I, p. DD-D9 )*. :6@, ', I, p. +D-++ D?. /. @urmuza(i, :ocumente privitoare la tarile 6omane, IHD, 'ucuresti, ),*?, p. 9D2 D). V. $ostachel, 1. $azacu, Viata "eudala in tara 6omaneasca si &oldova, /d. ;tiinti"ica, 'ucuresti, )*92, p. )9< DD. :6@, 1, &oldova, I, 'ucuresti, )*92, p. )D<-)D3 si &. $ostachescu, :ocumente moldovenesti inainte de ;te"an cel &are, vol. I, p. D)D si &. $ostachescu, :ocumente de la ;te"an cel &are, Iasi, )*<,, p. ))-)D D+. $ronica lui ;te"an cel &are, ed. I. $hitimia, 'ucuresti, )*<D, p. <?, 3D si &. $ostachescu, 1rderea Targului de Floci si a Ialomitei la )<2?, Iasi, )*+9, p. )-D D<. $alatori straini depre tarile romane, II, ed. &. @olban, /d. ;tiinti"ica si /nciclopedia, 'ucuresti, )*2?, p. +DD D9. 1. onta, op. cit, p. +)3 D3. $alatori straini depre tarile romane, I, ed. &. @olban, /d. ;tiinti"ica si /nciclopedica, 'ucuresti, )*3,, ))D-))+ D2. @urmuza(i, =VH), p. )9D D,. 1.:. =enopol, Istoria romanilor din :acia Traiana, vol. V, /d. $artea romaneasca, 'ucuresti, )*D2, p. )+? D*. &. $ostin, Bpere complete, ed. P.P. Panaitescu, 'ucuresti, )*9,, p.

3) si >. Iorga, Istoria romanilor prin calatori, /d. /minescu, 'ucuresti, )*,), p. )3D +?. 1lbina romaneasca, D9 oct. ),<2 +). $alatori straini depre tarile romane, II, ed. &. @olban, /d. ;tiinti"ica si /nciclopedia, 'ucuresti, )*2?, p. +DD +D. $alatori straini depre tarile romane, =HD, p. ,9, ++. $alatori straini depre tarile romane, =H), p. 22+ +<. $alatori straini depre tarile romane, =HD, p. ,<+ +9. $alatori straini depre tarile romane, =HD, p. ))32 +3. $alatori straini depre tarile romane, =HD, p. )92 +2. $alatori straini depre tarile romane, =H), p. <D<-<D9 +,. $alatori straini depre tarile romane, =H), p. )3D +*. $alatori straini depre tarile romane, =H), p. 2<3-2<2 <?. $alatori straini depre tarile romane, =HD, p. ,9, <). V. 1chim, Istoria tiganilor din 6omania, /d. /nciclopedica, 'ucuresti, )**,, p. 2, <D. :6@, ', tara 6omaneasca, vol. VI, 'ucuresti, )*,9, p. 2+ <+. :6@, ', tara 6omaneasca ,=== ()3<9), 'ucuresti, )**,, p. D23 <<. :6@, 1, &oldova, =II, )3+<, 'ucuresti, )*2<, p. )*3 <9. :I6, ', tara 6omaneasca, IV, 'ucuresti, )*9D, p. +93 <3. :6@, ', tara 6omaneasca, ==V, p. <9D <2. $alatori straini depre tarile romane, sec. =I=, vol. I, p. 39+ <,. $alatori straini depre tarile romane, I=, p. )93 <*. $alatori straini depre tarile romane, sec. =I=, vol. I, p. 3+9 9?. >. Iorga, Istoria romanilor prin calatori, p. 3)D si $alatori straini depre tarile romane, =HD, p. )D3< 9). >. Iorga, B gospodarie moldoveneasca la )222 dupa socotelile cronicarului I.$anta, 116&;I, s.III, Tom VIII, )*D2-)*D,, p. *)-*D si h. 4ngureanu, Veniturile si cheltuielile unei mari case boieresti din Iasi in anul ),)3, in ";tudii si articole de istorie", I, )*93, p. )++ 9D. >. 'alcescu, Puterea armata si arta militara la romani, /d. &ilitara, 'ucuresti, )**?, p. )), 9+. $alatori straini depre tarile romane, =HD, p. ,9, si *<) 9<. $alatori straini depre tarile romane, =H), p. )<* 99. $alatori straini depre tarile romane, =H), p. +,D 93. $alatori straini depre tarile romane, III, /d. ;tiinti"ica, 'ucuresti, )*2), p. ),+ 92. $alatori straini depre tarile romane, =HD, p. ,3) 9,. $alatori straini depre tarile romane, =H), p. +?? si =HD, p. )+)D 9*. >. Iorga, 6omanii prin calatori, /d. $asei ;coalelor, 'ucuresti, )*D*, p. D 3?. Istoria dreptului romanesc, IIH), 'ucuresti, )*,<, p. D<< 3). Istoria 6omanului, ;ocietatea culturala - 6oman-3??, 6oman, )**D,

p. 9* 3D. >. Iorga, :ocumente re"ritoare la "amilia $limachi, I, 'ucuresti, )*?+, p. <,+ 3+. I. &uslea, B. 'arlea, Tipologia "olclorului. :in raspunsurile la chestionarele lui @asdeu, /d. &inerva, 'ucuresti, )*2?, p. 9D2 3<. /. ;evastos, .iteratura populara, vol. I, /d. &inerva, 'ucuresti, )**?, p. )9? 39. 1. Fraser, tiganii, /d. @umanitas, 'ucuresti, D??,, p. 2? si $alatori straini depre tarile romane, =HD, p. )9, 33. &. 7ogalniceanu, :ezrobirea tiganilor, 'ucuresti, ),*), p. )< The $oncise B%"ord :ictionar! o" current english, /d B%"ord, p. )*,*, p. 9)2