http://surprisingromania.

com/tablitele-cerate-de-larosia-montana-un-tezaur-al-europei/ Tablitele cerate de la Rosia Montana, un tezaur al Europei

Rosia Montana constituie o comoara nu numai in aur si in alte elemente top secret din Tabelul lui Mendeleev, dar si pentru cultura Europei. aca s-ar tine cont de acest nepretuit tezaur, nu s-ar da niciodata degrevare arheologica! Zeul Ianus, cu doua capete, este considerat patriarhul nemuritor (IM PIO) al latinilor, dupa cum se vede in aceasta stela de la Rosia Montana Atat de putin mediatizate, tablitele cerate gasite intamplator in galeriile de mine reprezinta o pagina de istorie care nu se potriveste cu teoriile ilogice ale celor care sustin ca romanii au venit in Dacia aducand germenii culturii latine din care a luat iinta poporul roman si ca dacii nu e!ploatau aurul in galerii si nu stiau sa"l prelucreze# $oncluzia % ireasca& de aici ar i cea vehiculata de amar de vreme prin cartile de istorie, anume ca niciun tezaur gasit pe aceste meleaguri, nici aimoasele bratari de aur, nu pot i dacice' Istoria tripticelelor ( carti cu trei oi de lemn cerat legate intre ele) de la Rosia Montana a

ost povestita in detalii in cartea &Romanica&, de (# Popa")isseanu, editata in *+,- la tipogra ia Ion $# .acarescu# ocumente unice de o valoare inestimabila Asa aratau %gaurile de aur& din Masivul $arnic, %despre care romanii ziceau ca sunt ale lor&, inchiriindu"le baiesilor cu contract scris /"au gasit 01 de piese, dintre care 2umatate au ost distruse integral sau partial, din nepricepere, ignoranta sau rea"credinta, pastrandu"se intregi sau parti doar ,0# $ele mai multe au ost scoase din tara si se a la la 3udapesta, .iena, 3erlin# Prin continutul si destinatia lor, tripticele reprezinta contracte intre &proprietari& de mine romani si &arendasi&, baiesi priceputi, un edict de dizolvare a unui colegiu unerar 4 cel mai important document despre colegiile unerare din antichitate 4 o lista de bucate pentru un ospat al unui colegiu de meseriasi, contracte de vanzare 4 cumparare de sclavi si asocieri in vederea e!ploatarii unor &gauri de mina&# Am pus in ghilimele &proprietari&, pentru ca in tablite, ormularea este deosebit de interesanta' Dam un e!emplu5 &6lpius .alerius, nestiutor de carte, inchiriaza o groapa de aur, despre care zice ca e a sa, lui /ocratio /ocrationes, de asemenea nestiutor de carte&# 7ste cel putin ciudat ca 6lpius nu este trecut ca proprietar categoric, ci doar ca unul care pretinde ca auro odina era a sa' In *890, tablite asemanatoare mai usesera descoperite doar in Pompei, intr"un cu ar din casa bancherului $ecilius :ucundus, dar acestea erau doar chitante# Impreuna cu cele de la Rosia Montana, constituie singura dovada a vechimii si raspandirii scrierii cursive in latina prisca' "imba latina prisca, pe buzele tuturor

In anul *89;, cele ,0 de tablite au ost publicate integral cu comentarii si ilustratie gra ica de catre eruditul german <eodor Mommsen# $eea ce sustin toti cei care le"au studiat este aptul ca tripticele sunt documente e!trem de rare si de o oarte mare importanta, ele constituind o dovada despre raspandirea limbii latine vulgare in secolul II d# $hr#, despre scrierea cursiva in aceasta limba, pana la descoperirea tablitelor de la Rosia Montana necunoscuta in lume# <ablitele cerate demonstreaza ca minerii peregrini iliro"

dalmatini, din marele neam al tracilor, ca si &autohtonii&, adica dacii, se intelegeau oarte bine cu romanii in limba latina prisca sau &vulgara&# In tablite se stipuleaza clar ca, desi aproape nimeni & =uia se litteras scire negavit& 4 &nu stia a scrie literele& ", ei se intelegeau verbal asupra obiectului contractului# /i asta in anul *;* (dupa cum este datat in scris cel mai vechi triptic), ceea ce naste o intrebare legitima5 cand anume invatase neamul trac, in masa, limba latina prisca> Aceste triptice au ost descoperite accidental, de aceea e!ista posibilitatea sa mai ie altele ascunse in galeriile dacice# Asta ar insemna sa nu se dea nicio degrevare arheologica pentru nicio e!ploatare invaziva, dar asa ceva nu se intampla guvernanti educati, care stiu ce inseamna cultura# <ripticele au ost descoperite in mai multe mine# )a )arnic, pe langa tablite, s"a gasit si un stil, pe care oamenii din zona il numesc condeiu si pe care astazi il olosesc ca instrument pentru a incondeia ouale de Pasti# In minele din )etea, langa triptice, a ost gasit si cadavrul unui barbat cu barba lunga, cu varsta apreciata la ?1 de ani# Intr"o mina dacica din $arnicul Mare, au ost descoperite intr"o odaie subterana, care era mobilata cu o masa si mai multe scaune, avand si o vatra# )anga Rosia Abrudului, in mina / # 7caterina, la o adancime de ,99 metri, au ost gasite cele mai multe triptice, impreuna cu obiecte casnice# #$ngurii de pe tablita greceasca

<oporul gasit pe .alea Mozacului, cu inscriptia &/.I MI PI7&, datand din *011"*;90 i#$hr# 6nul din tripricele descoperit in minele )etea, in *988, a a2uns la magisterul Paul )aurentiu @ovacs din Abrud si amilia acestuia l"a vandut in anul *8;? librarului anticar /amuel Aemes# )a acest anticar au a2uns si unele tablite in limba greaca, pe care a incercat sa le alsi ice# (# Popa")isseanu scria in &Romanica& despre incercarea grosolana de alsi icare a tablitelor5 BPe alocuri, ceara usese topita atat cat sa se stearga literele initiale si, pe langa unele vorbe barbare ara de niciun inteles, scrise cu litere pseudo"scitice si cursive neo"grecesti, rau ormate, au aparut numele mai multor eroi din migratiunea huno"ungarica&, in incercarea de a croi o istorie halucinanta a unor asa"zisi sclavi maghiari adusi de romani pentru a munci in mine' %ltenismele latinii prisce <ripticele de ceara e!trem de rare constituie o dovada a raspandirii limbii latine vulgare in secolul II d# $hr#

<e!tul iecarui document se scria de doua ori# /copul dublei transcrieri era sa se poata sti cuprinsul te!tului intern, ara a se des ace sigiliile ce"l pecetluiau, iar scopul contactului era, dupa cum stipula cel ce le scria, sa se i!eze si in scris obligatiunea verbala# Ciecare triptic este scris de aceeasi mana de la cap la coada, inclusiv semnaturile celor sapte martori obligatorii, deoarece, este speci icat in contracte, nici cei care sustineau ca sunt proprietari, nici baiesii arendasi, nici martorii &quia se litteras scire negavit (nu stiau sa scrie literele)# O &ciudatenie& a limbii latine vulgare utilizate in contracte o constituie olosirea &oltenismelor&, pe care lingvistii le considera tipic romanesti# De e!emplu, un martor la un contract de vanzare al unei emei, se subscrie cu ormulasegnai, in loc de signavi, adica per ectul simplu romanesc sau &oltenismul& semnai. In alte parti, gasim iarasi o orma &autohtona&, &siesi&, scrisa &sies& sau &sues&# /i aici trebuie sa amintim de toporul gasit pe .alea Mozacului, care poarta inscriptia in limba latina prisca &/.I MI PI7&, &al meu, patriarhul&' Datarea acestui topor este uimitoare pentru adeptii teoriei ca romanii i"au %latinizat& pe daci5 *011"*;90 i#$hr# /i atunci, cine pe cine a &latinizat&> "atina prisca, din timpul zeului &aue

Printre monumentele epigra ice de la Rosia Montana se a la si o stela inchinata zeului Ianus, cel cu doua capete, considerat patriarhul latinilor# Acesta este incadrat de cuvintele &IM& si &PIO&, &patriarhul imortales&, nemuritor# Acest zeu misterios cu doua capete a ost adorat din timpuri stravechi la <artaria, sub numele de /u, sau /aue, iind o divinitate al carui simbol dedicat era soarele# 7l apare si pe monede dacice anteromane sub denumirea de Ianus# Isidor, in lucrarea sa &Origini&, ne spune ca &limba prisca, adica limba batrana, a ost aceea pe care au olosit"o locuitorii cei mai vechi ai Italiei, din timpul lui Ianus, care i"a civilizat&# Iar limba latina culta, olosita de patura conducatoare,

il supara pe $atilina 5 BIspraviti cu atatea grecisme in limba, ca nu ne mai putem intelege cu poporul'&# Enigmaticii scribi ai tripticelor Dintre semnatarii contractelor, vreo suta de nume sunt de origine romana, aceia care pretindeau ca &gaurile de mina& pe care le inchiriau erau ale lor# $ei mai multi dintre &arendasi& erau baiesi din tribul Pirustilor, asezat in Rosia Montana in &vicus Pirustarum&# Alti baiesi, vreo cincisprezece, au nume grecesti si nu este e!clus ca si acestia sa se i avut bine cu dacii, asa cum s"au avut intotdeauna# .reo patruzeci de nume pomenite de tablite sunt &barbare&, originare Daciei# 7ste interesant cine erau Barendasii& si cei care scriau contractele pentru romanii nestiutori de carte pentru a intelege de ce documentele n"au ost tinute la centrul tuturor minelor stapanite de romani, la Zlatna, acolo unde se tineau socotelile re eritoare la toate e!ploatarile auri ere'Istoricii sustin ca minele &romane& erau e!ploatate direct de catre imparat, prin &procuratori aurari&# <ablitele ne spun ca ma2oritatea procuratorilor erau doar niste liberti,

dar de conditie mai buna# In a ara de acestia, e!ista o multime de &particulari& romani, tot liberti, care pretindeau ca stapanesc &gropi de aur&# $ontractele scrise pe tablite par cel putin dubioase, pentru ca cei care le incheiau erau in a ara organizarii e!ploatarilor de catre procuratori, iar cei care le scriau cursiv in latina vulgara nu erau unctionari romani, pentru ca acestia oloseau latina o iciala, culta' /i de ce au ost &ingropate& in galeriile miniere greu accesibile> /"a spus ca din cauza atacurilor triburilor germanice ale marcomanilor, aliate cu triburile sarmate si cu dacii liberi# $u atat mai mult acestea ar i trebuit sa ie puse la adapost la centru, pentru ca erau niste acte pe care proprietarii n"ar i vrut sa le piarda' /e poate presupune ie ca erau & urtisaguri&, acute pe la spatele comenduirii romane, ie ca &scribii& erau in bune relatii cu dacii si nu au vrut ca romanii sa uga cu ast el de acte de proprietate# acii au sapat galeriile Maniera de abata2, trapezoidala, din Masivul $arnic, caracteristica dacilor, cu proportii regulate, calibrate si oarte geometrice, acum amenintate sa dispara in cianura, pentru ca (old $orporation vrea sa conserve galeriile %romane&

Incepand cu *+++, la Rosia Montana a cercetat o echipa de arheologi si specialisti rancezi de la $entre Aational de la Recherche /cienti i=ue, de la 6nite <oulousaine dDArcheologie et dD Eistoire (6<AE) si de la 6niversitatea &)e Mirail&, plus geologi de la 6niversitatea <ehnica 3abes 3olFai din $lu2 si de la 6niversitatea <ehnica din Munchen# )a 6<AE e!ista un departament de arheologie miniera, oarte avansat ca metode de cercetare# Rezultatele cercetarilor laborioase au ost publicate in volumele &Alburnus Maior&# $on orm acestor specialisti, %stilul monumentelor epigra ice este unic, speci ic pentru Rosia Montana&# 7ste vorba de simboluri stravechi, olosite de populatia autohtona din cele mai vechi timpuri# Dar concluzia care ii da peste cap pe %academicieni& este urmatoarea5 &In opinia noastra, este oarte posibil ca Rosia Montana sa i cunoscut o activitate miniera chiar din epoca bronzului# Ciloanele bogate au ost cu siguranta e!ploatate initial la supra ata, apoi in subteran# Aimic nu ne impiedica sa credem ca e!ploatarea miniera a ost initiata de daci# De apt, dupa di eritele aze de sapare observate in plan si topogra ia lucrarilor acestei retele, nu este posibil sa se distinga importante schimbari in tehnica miniera# /ingura noutate pe care o aduce romanizarea se pare ca rezida in introducerea opaitului, pentru care sunt sapate nise in pereti# Inainte se oloseau bete de lemn pentru iluminat# <oate acestea ne duc la ideea ca activitatea miniera dacica era bine dezvoltata in subteran la Rosia Montana, atat la <arina, cat si la $arnic, in cursul celor trei secole care preced cucerirea romana# Apoi, dupa cucerirea si relansarea activitatii miniere, s"au reluat lucrarile de2a sapate in epoca preromana si vor i ost date in utilizarea probabila a acelorasi amilii de mineri indigeni# Acesti ultimi pastratori ai unui mestesug ancestral vor continua sa"si deschida santierele lor in aceeasi maniera de abata2 atat de caracteristica, cu proportii regulate, calibrate si oarte geometrice, probabil o tehnica miniera dacica&# /i atunci, cum sa nu ne in urie acordarea degrevarii arheologice si reclama in care se spune ca %Rosia Montana are nevoie de bani pentru conservarea galeriilor romane&>' /ursa5 enciclopediagetodacilor#blogspot#ro