Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor Sintagma romanitatea romanilor se refera la descendenta romana a romanilor din colonistii adusi de romani

in Dacia Traiana, latinitatea limbii romane, unitatea de neam a romanilor din intreg teritoriul locuit de ei, pastrarea esentei romane in datini si obiceiuri. Romanitatea este sintetizata de etnonimul roman care face trimitere la originea neamului Romania. Romanitatea este legata de continuitatea geto-dacilor sub stapanire romana si continuitatea daco-romana la Nord de Dunare dupa retragerea aureliana !"#-!"$%!"&'. Dovezile acestei continuitati sunt de ordin logic,ar(eologic, lingvistic, etnografic, istoric.Romanitatea orientala este o realitate ce nu poate fi pusa in discutie si ea se identifica cu poporul roman, care este de altfel singurul mostenitor direct al romanitatii orientale.Romanitatea romanilor a retinut atentia cronicarilor, filozofilor, etnografilor,geografilor, literatilor, dar cei care s-au ocupat cel mai mult de aceasta tema au fost istoricii. )i au staruit sa demonstreze continuitatea romana in Dacia dupa retragerea aureliana, originea latina a limbii romane, formarea constiintei de neam, a originii romane a romanilor. Romanitatea romanilor a determinat multe controverse, polemici,teorii contradictorii sau total gresite, unele urmarind alte scopuri decat cele stiintifice. Romanitatea romanilor in constiinta europeana in secolele *++-,+++-+n secolul *++, se e.ercita influenta +mperiului bizantin, care stapanea teritorii la Dunarea de /os. 0cestia au fost primii care au adus informatii cu privire la originea romana a poporului roman. +n izvoarele bizantine, locuitorii de la Nordul Dunarii apar sub denumirea de romani. 0cest lucru se poate vedea in tratatul militar bizantin, Strategi1on, scris in timpul domniei imparatului 2auricius. 0lte informatii ne ofera calatorii straini, printre care armeni si persanii. 3 alta sursa o reprezinta4ronica rusa de la 5iev% 4ea mai vec(e cronica rusa,din secolul ,+. 6raitoare in acest sens sunt si izvoarele mag(iare, precum 6esta (ungarorum, scrisa in secolul ,++, in timpul regelui 7ella al +*-lea. 3 alta lucrare este cea a lui Simon de 5ezo,6esta 8unorum et 8ungarorum, din secolul ,+++.+n ceea ce priveste etnonimele folosite de diverse izvoare pentru a desemna locuitorii de la Nordul Dunarii, acestia apar la cumpana dintre primul si cel de-al doilea mileniu al erei crestine sub numele de vla(i volo(i, vala(i', termen care desemneaza un neslav, un popor de origine romanica. Numele de vla(i, volo(i, dat de catre straini romanilor marc(eaza sfarsitul etnogenezei poprului roman si e.prima caracterul sau romanic. 0lte denumiri folosite sunt blac(i, olo(i ultimul folosit demag(iari'. Toate aceste etnonime au semnificatia de latinofoni vorbitori de lb.latina'.+naintand cronologic pe firul istoric, in secolul al *+++-lea, informatiile se inmultesc.0pare insemnarea de la 4astamonitu o manastire situate in Sudul 6reciei', in care apar mentionati vla(o-rinc(inii de pe raul Rin1os. Totodata, in lucrarea 4ronograp(ia, T(eop(anes 4onfesor face referire la prima forma pastrata din limba protoromaneasca, si anume indemnul rostit de un soldat -Torna, torna fratre9.+n secolul al +,-lea, reprezentive sunt 4ronica armeanului 2oise 4(orenati, in care se vorbeste despre tara 7ala1 si cronica turca 3guzname, in care se mentioneaza locuitorii din spatiul carpato-dunareano-pontic cu numele de ulu1-ili.Secolul al ,-lea se afirma prin

trataul bizantin De administration imperiae,redactat de 4onstantin al *++-lea :orfirogenetul, imparatul bizantin. )l denumeste populatia neslava din balcani, in conte.tul asezarii slavilor, cu numele de romani, in opozitie cu bizantinii, care sunt denumiti romei.*la(ii mai sunt mentionati si in corespondenta +mparatului bizantin *asile al ++-lea 2acedoneanul, din secolul al ,+-lea. Tot atunci, se mentioneaza si rascoala vla(ilor si bulgarilor de catre 5. 5;nnamos.+n secolul al ,++-lea sursele se diversifica. 0pare lucrarea mag(iara 6esta (ungarorum, care aminteste de blac(ii ac pastorem Romanorum si de voievodatele conduse de 2enumorut, 6lad si 6elu, <uidam 7lac(us un oarecare roman', facand referire deci la etnie.+n secolul al ,+++-lea, avem corespondenta lui +onita 5alloian cu :apa +nocentiu al +++-lea, in care se pune in evidenta originea romana a vla(ilor. Tot atunci apare si lucrarea lui Simon de 5ezo, 6esta 8unorum et 8ungarorum, in care locuitorii din :anonia apar sub sub numele de vla(i.Toate aceste izvoare narrative sustin idea unei constiinte europene privind romanitatea romanilor. Romanitatea romanilor in )poca Renasterii in secolele ,+*-,*+-+n aceasta perioada, interesul pentru acesta realitate creste, datorat pe de o parte cresterii interesului pentru 0ntic(itatea greco-romana. +n acelasi timp, originea latina a limbii si a poporului roman, precum si prezenta neintrerupta a romanilor in teritoriile norddunarene, au fost pentru multe secole un fapt de constiinta istorica europeana, in conditiile aparitiei si dezvoltarii pericolului otoman% implicarea Tarilor Romane in luptele tarzii%cruciada tarzie. Reprezentantii acestei perioade au fost umanistii italieni- :oggio 7raciolini, =lavio 7iondo, )nea Silvio :iccolomini cu cea mai cunoscuta lucrare 4osmograp(ia, /o(annes >eunclavius, 0ntonio 7onfinius,=rancesco della *alle. Toti acestia sustin idea romanitatii romanilor, afirmand ca romanii sunt urmasii colonistilor romani adusi de Traian in Dacia. 4a marturie sta limba latina, cea mai pura limba neolatina vorbita in )poca Renasterii. Denumirea de romani vine de la termenul Romanus. +n secolele ,*++-,*+++, idea descendentei romanilor din coloniile romane ale lui Traian a prins si mai mult contur, iar marturiile asupra originii romanilor sunt tot mai numeorase si atestate pe tot continentul european. +n afirmarea auto(toniei romanilor in tinuturile carpato-dunarene un rol important l-au ?ucat carturarii sasi din Transilvania, aflati direct in contact cu romanii. @nul dintre cei care au abordat latinitatea poporului roman a fost 8ermann David, care arata ca atat cei de dincolo de 4arpati, cat si cei din Transilvania, isi trag originea si numele, ba c(iar si limba romana, din colonistii adusi de Traian. @n altul este 2artin 3piz . +nsa sunt si unii carturari mag(iari care isi e.prima neincrederea fata de teoria originii romane a romanilor si a auto(toniei lor, ca +stvan Szamos1osz; primele contestatii apar inca dela sfarsitul veacului al ,*+-lea, inceputul veacului al ,*++-lea'. Nu lipsesc insa nici cei ce sustin teoria descendentei romanilor din romani, ca 0ndrei 8uszti, la mi?locul veacului al ,*+++-lea. +nsa in general istoriografia e.trerna sustine in aceste secole problema romanitatii romanilor. Dintre reprezentantii straini, amintim si pe 0ndrei 8uszt;, 2artin >ebrec(t si ). 6ibboon. +storiografia interna se remarca prin lucrarea8ungaria a lui Nicolae 3la(us, personalitate de anvergura europeana, umanist,care considera ca romanii din 2oldova, Tara Romaneasca si Transilvania sunt descendentii colonistilor romani, ceea ce e.plica limba lor latina. +n secolul al ,*++-lea, se afirma cronicarii 6rigore @rec(e, 2iron 4ostin De neamul moldovenilor',Nicolae 4ostin. :e langa acestia, se remarca si 4onstantin 4antacuzino si

Dimitrie 4antemir, care e.prima in scrierile lor, bazate pe traditiile locale si scrierile umanistilor straini auto(tonia si romanitatea romanilor. >ucrarea de seama pentru 4antacuzino este +storia Tarii Romanesti. Dimitrie 4antemir, domn al Tarii Romanesti intre #"#A-#"##, scrie o lucrare sub influenta iluminismului Descriptio 2oldaviae. +nvatatul domn mai scrie in lucrarea sa reprezentativa 8ronicul vec(imei a romanomoldo-vla(ilor ca -0cestia dara B' vestiti romani B' sunt mosii, stramosii nostri, a moldovenilor, muntenilor, ardelenilor B'.Secolul al ,*+++-lea aduce politizarea problemei, pe fondul afrimarii miscarii de emancipare nationala din Transilvania. )venimentele derulate isi au punctul deplecare in #CDD, cand Transilvania a intrat oficial sub stapanirea +mperiul 8absburgic, prin pacea de la 5arloEitz. +n #CDF s-a intrunit Sinodul de la 0lba +ulia,format din GF de protopopi romani ortodocsi care aceepta unirea cu 7iserica Romei si astfel ia fiinta 7iserica 6reco-4atolica. +n #CDD, +mparatul da niste diplome prin care recunoaste drepturile protopopilor iar in #"A# le e.tinde aceste patente asupra celorlalti romani greco-catolici. 2ag(iarii se opun aplicarii acestor norme. +n #"!F,+oan +noc(entie 2icu, innobilat cu particula 1lein, episcope greco-catolic, alcatuieste memorii, supple. libellus. +n #"$$, +.+.2icu trimite aceste memorii imparatesei 2aria Tereza, la *iena si le fundamenteaza cu argumente istorice, filozofice si umanitare. +.+.2icu convoaca apoi la 7la? un sinod, format din cele doua biserici.2aria Tereza il e.ileaza la Roma, unde va muri in #"CF. +deile sale sunt preluate si dezvoltate de preoti, patrund in mediile intelectuale, in randul negustorimii,functionarilor romani care se aflau in administratia +mperiului.+n #"F$, are locrascoala lui 8oria, 4losca si 4risan. +n #"D#, se alcatuieste primul program politicromanesc, Supple. >ibellus *alac(orum. 4a reactie in plan cultural, te.tul este adnotat critic de =ranz /osep( Sulzer, care neaga romanitatea si auto(tonia romanilor in transilvania, sustine ca retragerea aureliana a fost totala si ca poporul roman s-a format in :eninsula 7alcanica la Sud de Dunare, de unde a emigrat la Nord deDunare in secolul ,+++. )ste deci un popor de pastori nomazi, de aceea nu se cuvine sa aiba drepturi. Se naste astfel Teoria imigrationista, care le neaga romanilor dreptul dea se fi constituit in spatiul carpatodanubiano-pontic. 2ag(iarii sustin aceasta idee, ca /osef 5arl )der, /o(ann 4(ristian von )ngel si 7ella 2arton. 4ombaterea se face pe fondul unei polemici violente de catre reprezentantii Scolii 0rdelene, miscare culturalasi ideological ilumnista a intelectualitatii romanesti din Transilvania de la sfarsitul secolului ,*+++ si inceputul secolului ,+, - :etru 2aior, 6(eorg(e Sincai, Samuel 2icu si +on 7udai-Deleanu. )i scriu lucrari cu c(aracter istoric si folologic,demonstrand latinitatea limbii romane, vec(imea si continuitatea romanilor,descendenta romana. +nsa,in focul dezbaterilor, ei comit si o eroare si anume admir e.terminarea dacilor, sustinand originea pur romana a poporului roman. +deea purismului latin va fi reluata in prima ?umatate a secolului al ,+,-lea, de o grupare care sustine purismul latin, in frunte cu 0ugustin >ecurian scrierea etimologica a cuvintelor. +storiografia e.terna nu acorda atentie teoriei lui Sulzer. 0uto(tonia romanilor este sustinuta in continuare.Secolul al ,+,-lea aduce in prim plan politizarea problemei. Dupa reprimarea revolutiei de la #F$F-#F$D e.presia luptei pentru emancipare nationala', imperiul cauta solutii pentru adaptare. :e fondul situatiei politice, pe baza :ronunicamentului de la 7la?, din #FCF si constituirii partidelor nationale :NR din Transilvania-passivism si :NR din 7anat- activismH :NR Sibiu-#FF#. :e fondul acestei

miscari, se reactiveaza Teoria imigrationista. +n #F"#, Robert Roesler publica la >eipzig Scrieri romanesti. 4ercetari de istorie vec(e a romanilor. )l incearca sa dea contur stiintific teoriei imigrationiste. De acum incolo aceasta se va numi Teoria Roesleriana, dupa numele celui care a fondat-o.+dei de baza-#'. Dacii au fost e.terminati in urma razboaielor cu Traian- dovada-disparitia toponimelor. 0cest argument este fals, intrucat dovezile narative, istorice arata ca orasele continua sa aiba nume vec(i dacice, precum Napoca, 0pulum,:otaisa, Drobeta. :orolisum.!'.Romanizarea nu s-a putut face in #C& de ani cat a durat ocupatia efectiva romana.+n realitate, romanizarea a fost un proces total si ireversibil.G.' 0urelian a retras intreaga populatie din Dacia- izvoare medievale timpurii, care au ca te.t de plecare )utropius si creeaza impresia evacuarii intregii Dacii. 0rgumente aduse in favoarea acestei afirmatii--lipsa elementelor germane in limba romana- nu lipsesc totalI-prezenta cuvintelor sud-slave in lb. romanaI-dialectele suddunarene ale lb. romaneI-cuvintele comune cu albanezaI-romanii s-au crestinat in :eninsula 7alcanica, de aceea folosesc in biserica limba slavona si alfabetul c(irilic. cultura medievala romaneasca pana in secolul ,*+'.Se sustine ca poporul roman s-a format in vestul :ensinsulei 7alcanice, ca popor nomad si a imigrat la Nordul Dunarii in secolul al ,+++-lea, dupa venirea mag(iarilor.:e plan e.tern, teoria nu prezinta ecou deosebit.:e plan intern, se afirma 7ogdan :etriceicu 8asdeu cu un studiu :ierit-au dacii in care sustine supravietuirea elemntului auto(ton geto-dac in urma cuceririi Daciei.+storia critica a romanilor, )timologicum magnum romanea-dictionar care arata ca CAJ din le.ic este latin si ca FAJ din fondul principal de cuvinte este latin. 3 alta lucrare este 4uvinte den betrani, in care alege te.tul unei doine din Dobrogea, care are cuvinte de origine latina.)ste urmat de 0.D.,enopol, care a dat cea mai sistematica si viguroasa replica imigrationistilor bazandu-se pe argumente solide. 0 scris Teoria lui Roesler. Studiu asupra staruintei romanilor in Dacia Traiana, 4omponentele fundamentale ale etnogenezei sunt dacii si romanii. Sustine continuitatea, unitatea pe timpul migratiilor si latinitatea limbii romane. 0lta lucrare este +storia romanilor din Dacia Traiana. 0ltii au fost 0. :(ilippide, D. 3nciul, D. :(ilippide, D. :(otino, 2. 5ogalniceanu, care sustin ca arie a formarii a romanitatii orientale atat la nordul cat si la sudul Dunarii.Din e.terior, :aul Sc(ap(ari1, vorbeste despre linia /irece1, care delimita romanitatea orientala. +n dialectele sud-dunarene ale limbii romane el vede ramasitele limbii protoromanesti. 0ltii din istoriografia e.terna au fost T(eodor 2ommsen, :aul 2ac8andric1, /o(ann /ung, 4arl parc( latinitatea, romanitatea, auto(tonia.+n secolul al ,,-lea, perioada interbelica, se afirma Nicolae +orga prin monumentala lucrare in #A volume +storia romanilor- constituirea poporului romanin conte.tul istoriei europene. 0ltul este *asile :arvan, primul mare ar(eolog, totodata mare istoric, care demonstreaza cu argumente ar(eologice romanitatea poporului roman in lucrarile +storia romanilor de la gurile Dunarii si 6etica. @n raspuns bine argumentat cu privire la continuitatea si romanitatea romanilor l-a dat istoricul 6(eorg(e 7ratianu in lucrarea 3 enigma si un miracol istoric- poporul roman #DG"'in care demonstreaza fara drept de apel, in conte.t european, ca romanitatea si continuitatea romanilor sunt procese reale si nu miracole.+n perioada comunista, in prima etapa a lui 6(eorg(e 6(eorg(iu De? #DA"#DC&',istoriografia se substituie tendintelor de sovietizare.+n #D$", Roller scrie +storia

romanilor si incearca prin aceasta lucrare sa anuleze rolul romanilor in formarea poporului roman, punand accent pe elementul slav. +n a doua etapa, a lui 4eausescu,se remarca tendinte de e.agerare a influentei elementului dac in formarea poporului romanHdacomanie. Dupa prabusirea comunsimului din #DFD, are loc o demitizare a istoriei romanilor. Spre e.emplu, >ucian 7oia spune ca ideea de romanitate trimite la limba latina si la denumire.Realitatea istorica este e.istenta poporului roman, continuator al romanitatii orientale si fauritorul unei civilizatii de factura romana, parte componenta a civilizatiei europene. Romanii au avut constiinta originii comune, a unitatii de neam,a vec(imii, continuitatii si originii latine in tot cursul secolelor trecute, ceea ce a stat la baza formarii constiintei nationale si fauririi statului roman modern.