MOLDOVENEASCA

'M-
CLASU A PATRULEA

r* I ■

EDITURA DE STAT A MOLDOVEI

CHIȘINĂU
^1» É

V ,• 1
IV Ou
ii.

Ä
Z ,

■i?
7

1
A / >
’ --«<;•

I,

’.v k

î** '■■.

•■:^. • r •.
» •. i '
■
 z

M. OPREA s.L

LIMBA
MOLDOVENEASCĂ
';î

CLASU A PATRULEA

întărit de Corn. Nor. de Învățămînt

* a RSS Moldovenești

i 1
- L.7
i.- !

Z'

/
/

o
/
r

îi’ ^^1

*
EDITURA DE STAT A MOLDOVEI
CHiȘINĂU 1940
 Ca bază pentru alcătuirea manualului de față s au /
luat manualele stabile—ucrainean de Ceavdarov și
rus de Ăfanasiev și Șapoșnicov, din care s’au tradus
unele reguli și material practic.
A V t o r u.

II II
*609215N*

j
f

§ I. PUNCTU. SĂMNU ÎNTREBĂRII. SĂMNU

STRIGĂRII.

£ucrarea 1. Perescriți și puneți, unde trebue. punct.

5’®“ umbrele sării sos-

nele nante sta ca niște păreți pintre dînsele merje o alee lată
eu mam pornit pe aleia iasta e era acoperită de v’o cftevl
santimetre cu așe de sosnă chișioareJe se lușie pe dînsele în
văzduh anirose a smoală peurmă eu m'am inlors pe alela de
pe sub chișioare foșne frunzile din anu trecut pintre co-
E neagră“

lucrarea 2. Perescriți, Puneți, unde trebue, sămnu întrebării ori punct.

7
Lung a stat nicu Miron, ba aplecîndu-se, ba întrecîndu-se
asupra riușorului dar să între în apă tot parcă nu îndră ne
se g^fíh:”;:* 1™"“'“"“

nu ,;fuți aea'sT "" ^eșe

— Apui eu vreu să mă duc, dacă mă tem

— Deșe
f- uite-te 1—Și el a arătat în apă o albăstreală
fără fund Martin n’a înțăles
*
- Nu, apui șe-i de temut aiși Parcă-i prunt
adîn7in!ir“"^~^ neincredințat Miron-Dar iaca șe

a fnTt Cată, că nu-i adînșime,-a spus Martin, și cum

fost in ochinși, așa șt a trecut peste rîușor, și puțintel șe le-a

•A/

3
udat pe dînsele Aiastă treșere a Iui Martin I’a îmbărbățit și pe
Miron, și el a trecut peste apă și a alergat la deal acasă.
I. Franco.

£ucrarea 3. Alcătuiți după zugrăjirea aiasta o povestire „Sara acasă“.

Răzgîndiți pentru toți nume și pronume. Spuneți șe este în cămară, șine și
șe fașe. Alcătuind povestirea, întrebuințați propoziții întrebătoare, de stri­
gare și povesti oare.

U
 P 1 a n U povestirii.

1. După școală.
2. Delà zavod.
3. Lingă jucării.
4. Mîncarea de sară.

Jtuerarsa 4. Șitiți întrebările din stîlpușoru din stînga și răspunsurile

în stîlpușoru din dreapta.

întrebări R ă s P U n s U r i.

Șe am dobîndit noi mai cu Noi am dobîndit așeia, că

samă, mărgind pe calea col­ masele de milioane de sărași,
hoznică ? care au trăit în trecut flămând,
au devenit amu în colhozuri
nijlocași, au devenit oameni în­
destulați.

Cum a fost în trecut lucru Pentru deașeia, ca să stăi

cu avuții ? avut, a trebuit să obijduești mă-
hălenii săi, trebuit să-i mai
exploatezi pe dînșii, să le vinzi
lor mai scump, să cumperi delà
dînșii mai eftin, să mai înnă-
nești pe șineva din argați, nu
puțintel să-i mai exploatezi, să-ți
aduni un capital și, întărindu-te,
să treși peurmă în culași.

Oare drept au făcut țăra­ Așa-i, ei au făcut drept. Ei

nii, susținind revoluția din au făcut drept, pentrucă revo­
Octeabri ? luția din Octeabri le-a ajutat .1

să arunșe depe umerele lor mo­

șierii și capitaliștii, cămătarii
și culașii, precumpărătorii. și
speculanții.
I. Stalin.

5
 Propozițiile, cu care noi întrebăm, se numesc
întrebătoare.
Propozițiile, cu care noi răspundem la întrebări
ori povestim despre șeva cuiva, se numesc pove­
stitoare.
în propozițiile întrebătoare glasu tare se ridică,
iar în șele povestitoare—se scoboară.
în propozițiile întrebătoare deseori se întrebu-
ințază cuvintele întrebătoare: unde? încotro? cum?
care? șe fel? a cui? cui? deșe? ș. a. m. d. ori parti­
cula întrebătoare oare.

Xucrarea S. Perescriți textu 5I sublinieți propozițiile întrebătoare.

Șe trebue pentru așeia, ca să

nișcăm mai departe nișcarea col­
hoznică și să disfășurăm în tot
bunu zidirea colhoznică ?
Pentru aiasta mai întîi de toate
se șere, ca colhozurile să aibă
pămint îndestul și bun pentru
prelucrare.
Este oare el la voi ? Așa-i,
este. îi știut, că toate șele mai
bune pămînturi îs date colhozu­
rilor și-s întărite după dînsele
tare...
Pentru aiasta trebue, a doilea,
ca colhoznișii să se poată info-
losi cu tractore și mașini.
Oare sínt ele la voi ? Așa-i, sínt.
La toți li-i știut, că zavoadele noastre de tractore și za-
voadele de mașini săteanogospodărești lucrează mai întii de
toate și mai ales pentru colhozuri, îndestulîndu-le pe dînsele
cu toate nijloașele de produșere din vremea de amu.

6
 Pentru aiasta se șere, ca guvernu să-i susție in tot bunu pe
țăranii colhozniși și cu oameni și cu finanse și să nu lăse ră-
mășițile claselor dușmănoase să discompue colhozurile.
Oare este la voi un așa guvern ? Așa-i, este. El se numește
guvern sovetic munșitoro-țărănesc... Numai la noi, în țara So-
vetică, este guvern, care stă cutotu de partea munșitorilor și
țăranilor-colhozniși, de partea tuturor truditorilor orașului și
satului împotriva tuturor bogaților și exploatatorilor.
I. Stalin.

Xucrarea S. Perescriți șî puneți sămnele de punctuație trebuinșioase

(punct și sămnu întrebării).
*
— Tu ești dogar
— Așa-i, eu îs dogar
— Unde ai lucrat
— La zavodu „Tcacenco“
— Mult
— Un an
— Deșe ai lepădat lucru
— Am fost chemat în Armia Roșie.

Xucrarea 7. Scriți întrebări pentru răspunsurile date mai jos.

Andrei Alexandrovici Muntean.

Douzăși și patru.

— în colhozu „Drumu soțialist“.

— îs combainer.

— Așa, îs stahanovist.

Xucrarea S. Râzgindiți întrebări pentru răspunsurile estea.

Eu mă învăț în ciasu a patrulea. în ciasu nostru nu-i niși

un școlar
< rămas cu învățătura. Noi subscrim jurnalu „Scînteiu -
Leninist“. Zășe școlari prinesc gazeta „Comsomolistu Moldovei'.

7
în clasu nostru sínt șinșisprezășe otliciniși. Clasu nostru ascultă
în toată ziua radio.
Jtucrarea S. Șitiți lămurit, luind sama la ridicarea și la scoborîrea
glasului.
Sălut luptașilor, comandirilor și lucrătorilor polițiști a Ar­
miei Roșii Munșitoro-Țărănești!
Arm a Roșie, creată sub condușerea lui Lenin, s‘a acoperit
cu o slavă nemuritoare în luptele mari a bătăliei țivile, alun­
gind din Uniunea RSS intervenții și a; ărînd lucru soțializmului
la noi în țară. Armia Roșie este șetatea pășii și munșii pașnișe
a munșitorilor și țăranilor și păzitor neadornitor a graniților
Uniunii Sovetișe.
Tovarăși! Țineți mai sus znamea lui Lenin, znamea luptei
pentru comunizm!
Trăiască gheroica Armie Roșie, conducătoru ei, Sovetu ei
Revoluționar Militar!
I. Stalin.

Propozițiile, care arată nerare, bucurie, poruncă,

se rostesc cu întărirea însămnată a glasului. Așa
propoziții se numesc strigătoare.
După propozițiile strigătoare punem sămnu stri­
gării (!).

Xucrarea Z<5. Șitiți lămurit și iuați sama a ridicarea și scoborîrea

glasului.

Se aprochie ziua alejerilor. Toți la alejeri, tovarăși! Să șie

alejerile o demonstrație puternică a unității norodului nostru
împrejuru partidului bolșevic! Las să devie alejerile o preîn-
tîmpinare groznică pentru dușmani! Las să arăte alejerile estea
prietenilor noștri din toată lumea puterea norodului sovetic!
Las să însuflețască alejerile estea pe prietenii roștri de după
hotarele Uniunii Soveușe la lupta de mai departe și fără nilă
cu capitalu.
Toți la alejeri! Pentru ajunsuri noi a soțializmului! Pentru
înfolosirea culturii în țara noastră! Pentru așeia, ca marele

8
 norod sovetic de multe milioane să margă înnainte și înnainte,
pregătind biruința comunizmului!
Să trăiască marele norod a Uniunii Sovetișe!
Să trăiască patria noastră sovetică !
Să trăiască unirea comuniștilor și a șelor fără de partid la
alejerile în Sov tu Suprem a Uniunii RSS!
Să trăiască paitidu nostru și marele, iubitu nos'ru Stalin 1
A. A. Jdanov.

Xucrarea 11. Șitiți lămurit, luînd sama la ridicarea și scoborîrea gla­

sului. Peurmă perescriți în caete.

încă mai strîns ne-om uni împrejura partidului nostru co­

munist, împrejuru prietenului nostru șelui mai bun, conducăto­
rului și învățătorului tovarășului Stalin!
Tare și neclintit om sta Ia paza biruinților din Octeabri!
Sălut șerbinte, frățesc tuturor proletarilor, tuturor colhoz-
nișilor, tuturor truditorilor orașelor și satelor Uniunii RSS, tu­
turor truditorilor și asupriților din toată lumea!
Sălut luptător de ostaș roșu tuturor foștilor crasnogvardeiți,
partizani roșii, tuturor șelor, care cu arma în mînă au luptat
pentru puterea sovetică, care și amu în fiecare minută îs gata
să iasă la apărarea Uniunii Sovetișe!
Să trăiască partidu nostru leninist bolșevic!
Să trăiască Armia Roșie Munșitoro-Țărănească!
Trăiască Comunizmu!
Voroșilov.

lucrarea 12. Șitiți. Perescriți, Sublinieți propozițiile de strigare cu o

liniuță, povestitoare—cu două.

în desimea dintre copași se stinje focurile. Lîngă unu din ei

șede o grâmăjioară de răsculați, fuma și se încălze. Șilipași cu

J
s badea s’au aprochiet de dînșii. Răsculatu, șei care-i cu cușma
roșie, s’a ridicat în scările șelei și îndată—bah! bahl—însus'.
— Sculați! —a răsunat pin pădure strigătu lui.
S’au aruncat repede oamenii și pădurea a înșeput să huiască...
A bîlbiit o hălăjie în grămadă:
— Șe s’a întimplat ?
— Șe este ?

9
 Conducătoru iară s’a ridicat în scările șelei și a aruncat în
grămadă:
— Nemții îs în MahnovcaL. Iaca băețașu ista a zburat în-
coașe, o veste ne-a adus nouă, El a văzut cum îi căzne pe să-
rași, cum îi împușca pe prohon pe șei luați in plen...
A tăcut,. Iar grămada a ridicat mînile insus și groznic mă-
tăhăe, răcnind:
— Condu-ne! •^1
— Merjem!
S’a aruncat grămada. într’o minută cit le lua sufletu se dușe
pe sub deal—in cîmp... Dimineață i-au bătut și i-au alungat
pe nemți din sat.

Xucrarea JJ. Perescriți. Puneți, unde trebue, punct, sămnu întrebării,

sămnu strigării.

Două grupe de copchii s’au dus în pădure după șiuperși

Au întrat in pădure și s’au rișchirat, care și în partea lui Peste
o oarecare vreme se aude:
— Petea, Vitea, Șura Unde sînteți
— Aiși
— Unde să vă cătăm
— Lîngă sosna șei mare Da unde voi sînteți
— Noi aiși sîntem
— Unde aiși
— Strînjem șiuperși sub stejaru șei gros
— Veniți la noi Ia de-a șiuperși la noi
— Veniți voi la noi La noi îs mai multe șiuperși
— Dar unde sînteți
— Noi sîntem lîngă salșia șei tufoasâ
— Veniți cu toții la noi Noi sîntem lîngă brada șei nant
— Măi, noi venim la voi
— Măi, noi vă eșim înnainte
Toți s’au întîlnit lîngă sosna șei mare.

10
 persoane, păstrînd intonația arătată cu
ajutoru sămnelor de punctuație (sămnu întrebării, sămnu strigării șipunctu).
Perescriți intr un stîlpușor întrebările, iar în altu, drept - în-drept cu în­
trebările, — răspunsurile.

S’A SĂTURAT.

Lupu sur a întîlnit-o pe o hulpe.

— Buna ziua, hulpișoară-sorioară !
— Șe mai fași, cumătre hăi ?
— Șe fac—eu fac, cumătră dragă, trăesc ghine și încâ-s jiu,
numai că trupușoru can mă doare...
— De unde vii ?
— Delà tîrg.
— Șe-ai cumpărat?
— Un cîrlănaș.
— Cit ți-au luat?
— Un floc de păr, și din coastă ni-au mai rupt... ia deaiși
oleacă. Și coada oleacă ni-au ros-o, vezi tu ?
— Șine ți-a ros-o?
— O haită de cîni, cumătră hăi.
— Tu ai mîncal, păn te-ai săturat, cumătre, acolo?
— Unde? Aghe jiu deacolo am eșit.

lucrarea ÎS. Perescriți și sublinieți subiectu cu o liniuță, iar predi-

catu — cu două.

Era o arșiță din luna iuli. Sufla un vîntuleț ușor. în zori de

zî s’a pornit Papanin din Novorosiisc cu luntrele sale. Pe mare
păze zastavele belogvardiștii. Papanin i-a amăjit cu hîtrie. Noap­
tea el a intrat cu tovarășii în Crîm. Degrabă în spatele lui
Vranghel s’a ivit un otread de partizani roșii. Pe dînșii i-a or-
ganizat Papanin.

Xucrarea ÎS. Perescriți deoparte din lucrarea premărgătoare sub’ec-

tele launloc cu cuvintele lor lămuritoare.

lucrarea 17. Găsiți în propozițiile lucrării Nr. 15 cuvintele lămuri-

toare, care lămuresc ințălesu predicatului și cuvintele lămuritoare, care lă-
muresc înțăiesu cuvintelor lămuritoare.

11
 4

i. Xucrarsa 18. Perescriți din fi care propoziție sub’ectu lauri'oc cu pre-

dicatu.

în grădinile liniștite cîntă păsările voios. Crănjile copașilor

s’au aplecat înjos de roada bogată. Mașinile colhoz lui cară
fructe la zavodu de conserve. Toți copchi i îmbla la școală.
Mama și tata se duc în toată zîua la lucru. Copchiii se învață
patru șeasuri în școală. Asupra cîmpiilor deamu nu cîntă șio-
cîrliile. O brigadă de colhozniși tae răsărita coaptă.
Xucrarea 19. Șitiți propozițiile din lucrarea Nr 18 și aflat' cu­
vintele lămuritoare. Care din ele lămu'csc s b ectu și care predicalu ?

§ 2. LITERA MARE. ALFAVITU.

Xucrarea 20. Perescriți mai întîi numirile rîurilor, mărilor, peurmă a
orașelor și satelor și, însfîrșit, numirile țărilor.

Desna și Pripeați curg în Dnepru. Rîu Nestru curje în marea

Neagră. Și rîu Dnepru curje tot în marea Neagră. Iar rîu Volga curje
în marea Caspică. Desna curje pe lîngă Cernigov. Stolița Uni­
unii Sovetișe îi Moscva. In Ucraina șele mai mari orașe sínt:

12
 Chiev, Harcov, Dnepropetrovsc, Voroșilovgrad, Staline, Odessa,
Poltava, Jitorair, Nicolaev, Vinița, Cernigov.
în Moldova Soveticâ sînt așa orașe mai însămnate: Chiși-
nău, Tiraspol, Bender, Rîbnița, Soroca, Belți. Cu Uni­
unea Sovetică mărjinesc așa țâri capitaliste : Ghermania, Romî-
nii, Finlandia, Turția.
Șele mai mari țări capitaliste evropene sínt : Anglia (cu sto-
lița London), Franții (cu stolița Parij), Ghermania (cu stolița
Berlin), Italia (cu stolița Rim).
Xucrarea 2J. Sublinieți mai întii pronumele cu o linie dreaptă, nu­
mele _ cu două, iar peurmă numele după tată cu o liniuță văluroa-
să ( ).
Vladimir Ilici Lenin, losif Vissarionovici Stalin, Veaceslav Mi-
hailovici Molotov, Lazar Moiseevici Caganovici, Climent Efre-
movici Voroșilov. Andrei Andreevici Andreev, Nichita Serghe-
evici Hrușciov, Taras Grigorievici Șevcenco, Alexandr Serghe-
evici Pușchin, Alexei Maximovici Gorchii, Lev Nicoiaevici Tol­
stoi, Anton Pavloviéi Cehov, Mihail Mihailovici Coțiubinschii,
Ivan lacovlevici Franco.
Xucrarea 22. Spuneți numele după tată.

Pe fiica lui Andrei Bondarciuc o cheamă Anna... Pe fișioru

lui Alexandru Stoian îl cheamă Petrea... Pe fiica lui Alexei Ste-
jaru o cheamă Haritina... Pe fișioru lui Condrea Țarălungă îl
cheamă Anton... Pe fișioru lui Gheorghe Cotelnicov îl cheamă
Petrea... Pe fiica lui Sofron Demcenco o cheamă Maria...
Xucrarea 23. Așezați pronumele estea în rînduiala alfavitului.

Cicalov, lumașev, Danilin, Gromov, Șmidt, Babușchin, Leva-

nevschii, Vodopianov, Șirșov, Papanin, Crenchel, Feodorov, Spi­
nn, Molotov, Rosinschii, Alexeev, Cokkinachi.
Xucrarea 24. Așezați pro lumele următoare în rînduiala alfavituluu

Ermac, Taimîr, Litke, Celiuschin, Crasin, MaIîghin.

l

Xucrarea 23. Așezați cuvintele următoare în rînduiala alfavitului:

Grădină, cheatră, gard, căruță, copac, țară, munte, frate,

părinte, iarnă, arhiv, orden, colibă, bordei, adiutant, sub ect.

13
ob’ect, pepene, morcov, fasulă, șeapă, ceașcă, grafin, rață, far­
furie, stejar, șorcov, Nekrasov, jitomir, Nicolaev.
Xucrarea 2S. Scriți pentru fiecare literă a alfavitului, înșepînd
delà litera »a», câte două-trii cuvinte.

§ 3. ALCĂTUIREA CUVÎNTULUI. RĂDĂȘINA ȘI

PREFIXU.
Xucrarea 27. Șitiți și luați sama, care-i partea comună în cuvintele
de mai jos :
cheatră scrisoare
chetrișică scrisorică
chetrar scrisu
chetrărie înscris
închetrit perescrisu

Partea cuvîntului, care se repetă în v’o cîteva cu­

vinte și în toate are un înțăles comun, se numește
rădășină.

Xucrarea 28. Aflați rădășina din cuvintele fiecărui rind :

Lucrător, lucru, a lucra, prelucrare, lucrăm, lucrătoare.
Pădurar, pădure, păduri, pădurișe, pădureț.
Rășe, înrășit, rășeală, rășitură.

Uneori, în rădășini, pot să se schimbe unele sunete,

(fac-făcut, car- căruță). Aeste întîmplărî nu schimbă
înțăiesu rădășinii, și deatîta aeste cuvinte cu sune­
tele schimbate au așeiaș rădășină.

lucrarea 2ff. Perescriți cuvintele estea și sublinieți rădășina în cu­

vintele înrudite:
Alb, albaț, albîu, alghișios, înălghit, albuș, albumină.
Foc, focos, înfocat, focar.
Școală, școlar, școlăriță, școlăresc, școlărie, școlărime.
Fac, disfac, prefac, fașere, prefașere, făcător.
Șerc, șercuit, înșercuire, șercar.
JCucrarea 2S (a}. Aflați rădășina în cuvintele înrudite:
Leg, legătură, legat, dizlegat, legător, legătoare.
Scriu, subscriere, scriitor, scris, perescris, înscris, descris.

14
 Xucrarea 3C. Perescriți și puneți în stîipușoare deosâghite cuvintele,
care au așeiaș rădășină:

Roșu, înroșit, gata, rușine, gătesc, sat, pregătire, sătean, ru­

șinat, trec, oraș, întrec, orășan, întreșere, rnuncă, munșitor,
mult, munșesc, mulțime, zidire, ziditor, zid, zidar, vede, văzut,
prevede, orășenesc, văd, nevăzut, nerușinat, înroșit, roșior.
Xucrarea 3J, Perescriți și sublinieți rădășină in cuvintele înrudite:

Groapă, îngropat, gropușoară, dizgropat.

Dulșe, dulșeață, îndulșesc, dulșețuri.
Lucru, prelucrare, lucrat, lucrez, lucrător.
Chee, încheem, discheetură, discheetoare, încheetură.
Parte, împărțire, departe, disparte, împarte, dispărțire.j
Adevăr, adevărat, neadevărat, adeverință.

Partea cuvîntului, care stă înnaintea rădășinii, se

numește prefix. Prefixu dă cuvintelor un înțăles
nou : perescria, înscriu, A^scriu.

Xucrarea 32. Perest’riți și in cuvintele subliniete sublinieți cu o liniuță

rădășină și cu două—prefixu.

Pe lingă'satu nostru treșe drumu de șer. Drumu ista nu

demult s’a zidit. întrecut mulți din sătenii noștri niși nu vă­
zuse drum de șer. Eu l-am petrecut pe fratele neu pănla stan-
ția drumului de șer. Părintele neu îi mașinist. Asară el ni-a
spus, că a încheet învoială de întreșere soțialistă cu șei mai
de samă stahanovist delà drumu de șer, unde lucrează el.
Xucrarea 33. Scriți cuvinte după figurile estea și sublinieți prefixele:

pere
sub diz
de scris răz 5 bat
în a
ne

de răz-_,
dis parte în----- moi
îm diz —

15
 cCucrarea 34. Scoateți din propoziții cuvintele subliniete. Sublinieți
rădășină lor comună.
Eu am fost pin locuri păduroase. Merji toată vremea nu­
mai pin păduri. Pădurenii trăesc la marjina pădurilor. Fruc­
tele pădurețului nu-s bune de mîncat.
Xucrarea 33. Perescriți cuvintele de mai jos. Sublinieți cu o liniuță n
rădășină lor, iar cu două—prefixu. *5
Scriire, descriire, înscriire, subscriire, perescriire.
Xucrarea 36. Aflați ■ refixeli din cuvintele următoare. Cu o liniuță ♦
sublinieți prefixele, cu două—rădășină.
Prelunjesc, prevăd, presupun, prelucrez, pregătesc, prefac,
predău, prezic, premăresc.
Xucrarea 37. Fașeți tot așelaș lucru, ca și în însărșinarea premăr-
gătoare.
Discoperire, dischidere, discărcare, dtsfașere, disfășurare, dis-
primăvărare, disfundare.
Dizbrobodire, dizbrăcare, dizbatere, dizgrădire, dizgropare,
dizroghire, dizrădășinare.
Xucrarea 38. Faș;ți tot așelaș lucru, ca și în însărșinările premăr-
gătoare.
Răspîndesc, răstorn răsplătesc, răscumpăr.
Răzbat, răzgîndesc, răzbunare, răzmoi.
Răsună, răsădește, răsare, răsuflă, răsușește.
Xucrarea 39. Aicătuiți 3-4 propoziții, care ar ave cuvinte cu pre-
fixu pre-,
Xucrarea 40. Alcătuiți 3-4 propoziții, în care ar intra cuvinte cu pre-
fixele dis-, diz-.
Xucrarea 41. Aicătuiți 3-4 propoziții, în care ar intra cuvinte cu pre-
fixele răz-, r. s-,; ră-.

§ 4. SUFIXELE,

Partea jeia a cuvîntului, care se găsește între

rădășină și sîîrșit, se numește sufix. Sufixu întro-
dușe în însămnătatea temeinică a cuvîntului un
oarecare cuprins nou:' masă—tnăsufă, casă—căsufă,
țară—țăran, sat—sătean.

16
 f.xeÎi'r'""’" substantivele de mai jos cuvinte cu
SU-

D e - o vorbă: casă^ -căsuță, ghem-ghemuț,

masă — —
vacă — ban —
grădină— pat _
mină — car —
1
vatră — var —
haină — brad —
iarnă — sat —
Xucrarea 43. Alcătuiți cuvinte noi cu ajutoru sufixelor.
De-O vorbă: ^opchil
< —copchllaș, băet —băețel,
băet — fluture—
fluture — Ion —
școlar — nepot —
epure — aur —
topor — fișior —
Xucrarea 44. Alcătuiți cuvinte noi cu ajutoru sufixelor.
De-o vorbă: plug —plugar.
doagă — grădină—
moară — șibotă —
șer — prisaca—
lemn — steclă —
cojoc — cine —
dejet — găină —
cuib — porc —
pădure— jiiel —
vacă — bostan —
Xucrarea 43. Alcătuiți cuvinte noi cu ajutoru sufixelor.
De-O vorbă: comună —comunist,
iî
Marx —
Lenin —
Stalin —
Stahanov—
sojial —
tractor —
mașină —

II Gramatica
17
 comună —comunizm
Marx —
Lenin —
soțial —
capital
colectiv —
1
Xucrarea 4G, Fășeți-vă la voi în caete o. așa tăbliță și dispărțiți cu­
vintele de mai jos în părțile lor alcătuitoare după rubrișile tabliții.

Temelia cuvîntului
Sfîrșitu
Prefixu Rădășina ! Sufixu

plug — —
_ plug ar
_ plug ar u
pre faș er e
răz bat er ea

Răzgîndire. Discoperire. îi■ frunusățare. Roditor. Roadă.

Rodește. Lucru. Lucrez. Lucrător. Lucrătoresc. Vînt. Vîntișor.
Vînturătoare. Vîntuleț.
lucrarea 47. Deosâghiți din cuvintele de mai jos prefixu, rădașina,
sufixu și sfîrșitu. Scriți. aesfe părți a cuvîntului în tăbliță. Luați sama șe
părți a cuvîntului întră în alcătuirea temeliei fiecărui cuvint în deosăghi.

Groapă. Dizgroapă. îngropare. Gropișică.

Bătrînu. Bătrînețile. Îmbătrînesc.
*
§ 5. ORFOGRAFIA PREFIXELOR.
Xucrarea 43. Șitiți cuvintele de mai jos și luați sama, în care din-
trînsele ii scris prefixu îm și in care prefixa în.

zmbrobod închedic
îmbrac înfăptnesc
îmbumbez înlocuesc
îmbunătățesc înrădășinez
îmblînzesc întăresc
împlinesc înarmez
împletesc înăspresc
împart îngrijesc

18
 Prefixu ím 3^ scrie ínnaintea consonantelor b și p.
Prefixu ín^ se scrie ínnaintea tuturor șelorlante
consonante și ínnaintea vocalelor.

Xucrarea 4S. Puneți înloc de puncte prefixu îm ori în, după cum se
șere după regulă.
I ...chetrim, ...alghim, ...brobodim, ...tîrzîem, ...tărim, ...șerăm,
...sanatoșim, ...lănțuim, ...grijim, ...fundăm, ...flăcărăm, ...tovără­
șesc, ...brăzdez, ...prietenesc, ...puternișesc, ...șerc, ...drumez
í! ...locuesc, ...rădășinez... ’

Xucrarea SŰ. Perescriți cuvintele de mai jos. Luați sama, care din
aesie cuvinte au prefixele dis, răs și care au prefixele diz, ráz.

cf/ipărțire ăYsșiințare
cT/^vălire răscumpărare
<//<rinfecție ră.?batere ’
Q'/>obișnuire răspîndire
c<?sprindere cT/spovățuire
ă/sceere (Z/spăgughire
răsturnare ă’/.eamețire
război ră.;bunare
răscoală răsplătire
ră^gîndire răsputere

Prefixu ăts, răs se scrie innaintea consonantelor

surde fc, f, p. s. ș. i, ț, h).

I Prefixu diz, răz se scrie innaintea vocalelor și

innaintea tuturor șelorlante consonante.

Xucrarea Sf. Puneți înloc de puncte prefixu dis-,diz-, după cum șere
regula.

. . . locuesc, . . . rădășinez, . . . frățim. . . . fundăm, Jăn-,

tuim, . . . brobodim, . . . coperiți, . . . grădiți, . . . cătați,
. . . fașeți, ... fășurați, . . . prindeți, . . . legați, . . . ame­
țiți, . . . lichiți, . . . pădughiți, . . . infecție, . . . părțiți.

19
 . . . chee, . . obișnuiți, . . . gustați, . . . șiințați, . . . bum-
bați, . . . brăcați.

Xucrarea 52. Puneți înloc de puncte prefixele răs-,-răz, după cum

se șere după regulă.

. . . gîndire, . . . plată, . . . turnat, , . . cumpărare, . . . bu­

nică, . . . muet, . . . boi, . . . bate.

Prefixele re, pre,pere,ne sub se scriu numai într’un

singur fel cum înnaintea vocalelor, așa și înnaintea
tuturor consonantelor.

De-O vorbă:

reorganizare prefașere
reîntoarșere pregătire
reale]ere preîntîmpinare
recunoaștere prevedere
tedobîndire prescurtare
preschimbare
perescriere
subliniere
subscriere
subînțălejere
neajuns necunoaștere
neclintire neorînduire
necrezare nespunere

Xucrarea 53. înloc de puncte puneți sufixu re înnaintea cuvintelor;

/
. înșepere . . trajere
. dobîndire . . vărsare
. deșteptare . . alejere
. înnoire . . vedere
. întoarșere . . împărțire
. organizare . . aflare
 lucrarea 54. înloc de puncte puneți prefixu pre înnaintea cuvintelor:
. . supunere . . lucrat
. . zîșere . . față
. . vedere . . cuvîntare
. . simțire . , schimbare
. . scurtare . . gătire
. . istoric . . dare
. . cătat . . cumpănire
. . sus . , vedere
Xucrarea 55. înloc de puncte puneți prefixu ne înnaintea cuvintelor:
• unire . . atins
. gătit pregătire
. împlinire . . . văzut
- dorit . . . învoire
. prișepere , . . atîrnare
.. cumpănire . . . ascultare
. crezut . . . raărjinire
. copt . . . șerșetat
lucrarea 56. înloc de puncte puneți prefixu sub înnaintea cuvintelor:
. scris . . . tropical
. împărțire . . . pămîntean
. înțălejere , . . liniet
. . sol . . . comisie
J:ucrarea 57. Perescriți, sublinieți prefixele și lămuriți orfografia lor,

ÎN ZÎLELE MĂREȚE A OCTEABRULUI.

în Smolinît șerbe lucru. Conducătorii revoluției petreșe
nopți întreji nedornite, cîrmuind cu răscoalele. Munșitorii înar­
mați s’au împrășchiet pin oraș. Undeva neîntrerupt bubue tu­
nurile. Pe uliți s’a ivit chemarea comitetului revoluționar militar
despre răsgonirea guvernului Vremelnic. Guvernu răsturnat a
fost arestat. Otreadurile oastei guvernamentale au fost nimișite.
£ucrarea 58. Perescriți și sublinieți în cuvintele subliniete prefixu cu
o liniuță, iar rădășina — cu două.
Noi am dîzlegat un rînd din șele mai grele însărșinări.
Noi am luat puterea. Noi am zidit o industrie grandioasă so-
țialistă. Noi i-am întors pe nijlocaș pe calea soțializmului. Șei
mai glavnic din punct de vedere a zidirii noi am făcut deamu.

21
Nouă ne-a rămas nu pre mult: să învățăm tehnica, să însușim
învățătura. Și cînd noi om fașe-o aiasta, noi om ave așa tem-
puri, despre care amu noi iiiși nu putem să gîndim.
I. Stalin.

Xucrarea S8 (a). Prăjiți ghinișor cartina iasta și spuneți șe-i zugrăjit

pe dinsa. Aicătuiți după plan o povestire, numind-o „Toamna". în poves-
tire infolosiți cuvinte cu prefixe.
l.

§ 6. ORFOGRAFIA SUFIXELOR.

Sufixe prinesc mai cu samă substantivele și ad­

jectivele.
Sufixele dău cuvintelor un înțăles de diznerdare,
nicșorare, nepăsare, de profesie, îndeletnișire, pro­
nume ș. a.

1. Sufixele substantivelor.

Sufixele aș, el, eț, iiș, uț, iț, ic, ior-ioar, an, ișor-
ișoar, uic, uliț, ușuf, arată nicșorare ori diznerdare.

'Ghilde:
arș.’ copchiî — copchilfff, epure — epurar^, fluture — flutura^,
băet — băețcri, hulub — hulubar?;
ei: băet —băețe/, hulub— hulughe/, porc—purșe/, gîndac —
gîndășe/, copac — copășe/,-
ei: pod — pode/,-
uț: ban —bănu/, maică — măicu/ă, casă — căsw/ă, crangă—
crăngu/ă, car — căruța, puică — puicu/ă ;
uș: inel — inelu?, arc — arcu^, chișior — chișioru^, purșel —
purșelui, jițel — jițelui/ ,
iț: poartă — port/7ă, rochie — rochZ/ă, copchilă — copchil//ă,.
fată — fet/7ă, capră — căpr/7ă;
ic: scrisoare — scrisor/că, lunină — lunin/’că ;
/or—ioar: frate-frăț/br, soră — sorioaro;
'_an: băet—băeto'//, flăcău — flăcăuc/7;
șor — ișoar: văr — verișor, vară —verișoară, ^at—săt/for,
-jin — jinzbor, pui —pu/^or, dinte — dint/^or;
uic: fereastră — ferestr/z/bă, pasăre — păsăr/z/bă, cămeșă —
■ cămeș/z/bă ;
uiiț: frunză —frunzi///7ă, ceașcă —ceașcu/iță, furcă — furc/z/Z-
muscă — vaMSCuliță.

Sufixele et, iș, im arată colectivitate.

- -
23
J
 Ghilde:
ef: tînâr — tinerei;
fș : frunză — frunzZ^, tufă — tuf/? ;
im: școlar—școlăr/zne, tînăr—tiner//ne,student—studenț/zne.

Sufixele nr, aș, ist, izm arată meșteșug, profesie,

nișcare, partid.

Ghilde:
ar: doagă — dogarr, moară —morar, plug —plugar;
aș: oaste — osta?, căruță — căruța? ;
/5/.- comună — comun/iZ, artă — art/i/, soțial — soțial/sZ;
izm: comună — comun/,;/?/, soțial — soțial/,?///.

2. Sufixele adjectivelor.

Sufixele el, ic, ișel, ișor, vț arată diznerdare.

Ghilde:
el: frumos — frumușe/, tînăr — tinere/;
ic: frumoasă — frumuș/că, tînără — tiner/că ;
ișor: nant — nănt/?or, mare — măr/?er;
uf: ărag~drăguf, nic —nicu/.

Sufixele eț, atic, nic, șios, oi, os arată desăvîrșire,

calitate, haracteristică, prejuire.

Ghilde:
mare — măre/, pădure — pădure/;
atic: poznă — pozna//e, v&xă —văratic, iarnă—erna//c,
toamnă — tomna//c;
nic : dor — dor/?/e, pașe — paș///c ;
șios: bolnav— bolnăvi?/O5, alb alghi?/os;
oi: grtyx —greoi, jiu-jio/;
os; Qs — osos, pai—păioi, lemn—lemnoe, cheatră —chetroe.

24
 Xucrarea SS. Alcătuiți substantive cu sufixele ișor-ișoar.

Frunză —frunzișoară, măr — merișor

floare — ... ulm — ...
perjă — . . . noapte— . . .
pește — ... lampă .

i iarnă — ... sat — ...

pod — ...

§ 7. CUVINTE COMPUSE. CUVINTE COMPUSE-

PRESCURTATE.

Cuvintele compuse se alcătuesQ din două cuvinte.

Ele au și două rădășini.

Xucrarea 60. Lămuriți cum sínt alcătuite cuvintele de mai jos.

trifoi triunghi
untdelemn locțiitor
totputernic Valeahoțului
Țarălungă Chisculung
ghinevoitor Cîinpulung
ghinecuvîntare întrenorodnic
bunăfașere ghinefașere

Xucrarea 6Í. Lămuriți cum sínt alcătuite cuvintele de mai jos.

ochiu-boului
urechea-porcului
electrodinamic
anotimp
ruso-moldovenesc
ghermano-sovetic.
i

Unele cuvinte compuse se alcătuesc cu ajutoru

vocalelor de legătură o, i.
..-4

25
 ; -
.V.
!
Unele cuvinte compuse se scriu prescurtat.
Cuvintele prescurtate pot și:
1. Alcătuite din silabe înșepătoare a fiecărui
cuvînt prescurtat: Corsai (corespondenta sătesc).
2. Alcătuite din literele înșepătoare a cîtorva
cuvinte: S M T (Stanție de mașini și tractore), 7? S S
Moldovenească (Respublica Sovetică Soțialistă Moldo­
•I
venească).
i;/ ■ Aeste cuvinte compuse prescurtate se scriu cu
litere mari.
Șitind cuvintele, alcătuite din litere înșepătoare, tre-
bue de șitit fiecare literă așa, cum se numește e în alfa-
vit, de-o vorbă: Moldovenească rostim: er-es-es-
Moldovenească, 5 .'11 T rostim: es-em-te.
<

. Xucrarea ff2. Perescriți și scriți indeplin următoarele cuvinte compuse.

Comitetu Țentral a P C (b) din toată Uniunea.

S MT.
Uniunea R S S.
RSS Ucraineană.
RSS Moldovenească.

Xucrarea ff3. Scriți cuvinte prescurtate, pe care le știți voi, peurmă

scriți aeste cuvinte indeplin.

§ 8. REPETAREA ADJECTIVELOR ȘI
f
SUBSTANTIVELOR.

Xucrarea (a}. Șitiți și găsiți toate substantivele launloc cu adjec­

tivele.

LUPTAȘU IDRIS RAHIMOV.

Asupra lărjimilor de grădini s’a lăsat noaptea întunecoasă.

Deasupra lor adie un vînt răcoare de noapte.

. 2fi '
 Cu o șovăială surdă îi răspund copașii frunzoși.
în vremea iasta luptașu tînăr Idris Rahimov era la postu
său de luptă. El păze granița patriei norocoase.
în zori de zî vîntu înșetase, și o negură sură înfășură gră­
dinile. Undeva s’a auzit un șopot. în depărtare au înșeput a
trăsni crănjile, dar peurmâ au înșetat. Idris lămurit auze niște
pași, dar nu pute drept să deosăghească din care parte. îndată
s’a arătat o figură din stînga și s’a într’unit cu pămîntu. îi om.
Idris s’a pornit spre călcătoru graniții, tîrîindu-se pe mîni.
— Stăi! —Pe neașteptate, eșind înnaintea călcătorului gra­
niții, a strigat granișeru sovetic. Și într’aiastă minută CU o loji-
tură chitită și puternică a pricladului i-a d'zbătut din mîni
mauzeru dușmanului.
— Cuîcă-te! — a zîs Idris. — Nu te nișca !
Călcătoru graniții înșerca să se împotrijească, dar era tîrzîu.
Dușmanu a fost prins.

Xucrcrrea 6ii: Scoateți din textu următor toate adjectivele launloc cu

substantivele, lingă care ele stău.

FURTUNA.

k trecut luna mai, s’a înșeput vremea arzătoare din iuni.

Mai ales o zî a fost tare călduroasă. După arșița nădușitoare
nu știu cum repede a întunecat și a înșeput a bura. S’au în­
negrit pământu și șeriu, pe gorizont s’a ivit o dungă neagră.
Degrabă pe dunga șeia șeva a scăpărat, parcă s’a înflăcărat un
sîrnic și s’a stins. Oleacă mai peurmă s’a arătat o lunină slabă
în alt loc, iar mai departe iară s’a înflăcărat pe locu întîi. Șeriu
scliche. Razele luninii, deodată așa de galbene și line, șe merge
crește și se întăre. Se pare, că după dunga neagră ba se ridică
un nour, ba cade un val de mare focoasă. Iaca șeva a sclichit
ț într’un loc nou. Pe șeriu negru neînșetat scliche fuljeru.

£ucrarea SS. Șitiți. Arătați jenu, număru și căzu adjectivelor și sub­

stantivelor sublin^ete.

27
 Măreț s’a întins rîu lat. Liniștit, triumfător și negrăghit curg
apele lui, încredințate în puterile lor nebiruitoare. Malu
muntos se oglindește într’însele cu o umbră neagră, iar din
partea stingă pe dînsa o împodoghesc cu aur și cu urșunic
verde dunjile de anină a răniilor și imașurile late. Iși și acolo,
pin munți și în imașuri se arată sate. Soarele strălușește pe
ochiuri, în ferestrele căsilor și pe acoperișurile galbene de
pae. Lenos se învîrtesc în văzduh arichile suri a morilor de
vînt. Fumu trughilor nante a zavodului se învîrtește, ridi-
cîndu-se înșet cu vălătucuri negre și dese.
O grămadă de copchii în cămeși albastre, roșii și albe
stă pe mal și petreșe cu strigăte răsunătoare un parohod.

M. Gorchii.

Xucrar»a SS Co}. Perescriți poezia următoare la voi în caete. Scoteți

deoparte toate substantivele launloc cu adjectivele. Aflați jenu, număru și
căzu tor.

> CÎNTECU CĂLĂREȚULUI.

Frunză verde de chirău,

murgule, căluțu neu,
eu de mult te-am îndrăjit,
că ești parcă zugrăjit:
nant, puternic, sănătos,
păru-i mîndru, ești spătos,
capu falnic sus îl țîi,—
îni ești dragă, te mingii.
Tu căruța traji jucînd,
la pășune eși zburînd.
Daruri mîndre ți-am gătit:
șe de aur, frîu de-arjint.
Murgule, căluțu neu,
strălușește trupu tău:
ești hrănit, crescut, cătat
de colhozu neu bogat.

N. Țurcan.

28
 £itcrarea S6. Alcătuiți după zugrăjirea de mai jos o povestire, hu-
mind-o „Furtuna“.

1, Pe
2. în văzduh.
3. Jivinile înnainte de furtună.
4. Oamenii înnainte de furtună.
î n f o 1 o s i {i așa cuvinte: nouri negri, săjeată de foc,
trăsnet asurzitor, frunziJe uscate, colbu sur,o răcorie ușoară, găini­
le spăriete, porșii hrăniți cu purșeii mititei, rîndunelele spăriete,
alghiturile ude, trierătoarea colhoznică, cu un brezent lung,
sașii împluți.
£ucrarea S7. Șitiți, iar peurmă perescriți și aflați toate substan­
tivele și adjectivele. Spuneți, la șe caz se găsesc ele.

NOAPTEA PE MARE.
t

Noaptea era întunecoasă, pe șeri se nișca sloiuri groase de

nouri flocoși. Marea era lină, neagră și deasă, ca oloiu. E su-

29
fia cu un aromat sărat și jilav, și suna mîngăios, plioscăindu-
se de borturile vaselor, de mal, aghe-aghe legănînd luntrea iui
Celcaș. Pe întinderea depărtată delà mal se ridica depc mare
schelete negre a vaselor, înșibgînd in șeri macitele lor ascuțite
cu fonaruri de felurite culori pe virvuri. Marea oglinde luninile
fonarelor și era înstelată cu o mulțime de pete'gălbene. Ele
tremura frumos pe urșunicu lui moale, mato-negru, care se
clătina așa de lin și puternic. Marea dorne cu un somn sănă­
tos și puternic a lucrătorului care s’a obosit tare decuzî.
M. Gorchii.

Xucrarea 6’7 farj. Ș'tiți. Scoteți din textu următor toate adjectivele
launioc cu substantivele, lingă care ele stău. Arătați jenu, număra și căzu
substantivelor și adjectivelor scoase.

ÎN PĂDURE.

Cînd a înșeput a se lunina, Irinuța era deamu în pădure,

care-i păre o strașnișie mare, neagră, ca noaptea întunecoasă.
Din toate părțile curje cîntările voioase a privighitoarelor. în
pădure tot prăje cu ochi verzi. Da din iarbă se inje fel-de-fel
de flori: gălbenele cu floarea lor galbănă, măzăriche sălbatică
cu floarea roșie, cosîța-fetei, toporașe, rușinea-fetei cu floarea
ei albă, asâmănătoare cu un umbrar, da în nijloc, în dreplu
tulchinei, cu o boghiță roșie. Abure un aniros plăcut și proaspăt
delà adunarea iasta de flori pin rouă arjintie a dimineții.
Irinuții îi păre, că e întîia dată vede deplin frumusața pă­
durii. Florișelele o pune să se junghie a rîde, cătînd la dînsele.
E prăje însus, în pămînt, pimprejur și înghițe văzduhu fără saț.
Aiasta pentru dînsa era o zî osâghită,e rupe florișelele drăguți
și rîde Ia dînsele, ca copchilu de bucurie, cînd îi dăi o jucărie
nouă. Să și luat sama șineva delà o parte, aș prăjit-o lung și
aș venit la o încheere, că șeva s’a întîmplat cu dînsa, nu-i
teafără ori altșeva. Dar e știe, că-i în pădure și aiși nu poate
să șie șineva așa dimineață, și fășe tot pe plăcute. E .se băte
cu flori peste nas, peste față, le pune Ia sîn, Ie înșibje în chica
ei neagră, ca pana corbului, împletită într’o gîțâ, slobozită tuc-
mai pe schinare. Fața ei rumeoară, pălită, strălușe bronz în
fața soarelui, care se arăta ca un bulbuc de foc de după deal

30
și se îngîna cu dînsa. Irinuții îi pare, că az e este șei mai no­
rocoasă și mai vesălă pe pămînt.
I. Ceoban.
Xucrarea ffS. Alcătuiți căzu jenitiv singular forma hotârîtă și subli-
nieti sfîrșitu.

un brigadir un tramvai
un comahdir un roi
un tractor un susai
un munșitor un ceai
un marinar un pilot
un învățător un băet
un combainer un tufar
un slesar un stahanovist
un lemnar un luptaș.

Xucrarea Puneți substantivele de mai sus la căzu jenitiv plural

forma hotărîtă și sublinieți sfîrșitu.

Xucrarea 70. Perescriți. Sublinieți sfîrșitu substantivelor. însămnați

jenu și căzu fiecărui substantiv.

Hainele pilotului îs călduroase. în colhozu nostru deamu cu-

totu îi licvidată neștiința de carte. Copchiii s’au așezat în av-
tomobil. Fratele neu se învață în institut, Pe lîngă zavod s’au
dischis iasle copchiiărești pentru o sută de copchii. în iazu
nostru cresc crachi arjintii.
Jiu ca rea 70 (a). Șilifi. Scoteți din text toate substantivele și arătat»
căzu, număru și jenu fiecărui substantiv deosăghit.

ULȘIORU CU GALGHENI 1).

A fost odată un om și ave trii fișiori. Omu ista era tare

harnic, lucra mult și cu stăruință. Da fișiorii era tare lenoși,
îmbla zîle întreji de-a nica. Se dușe pe maiu Nestrului, se așeza
la umbră și prinde pește cu undițile. Chear îi adușe mintea să
fure cîte șeva de pin grădini...
S’a îmbolnăjit bătrînu-tată de șiudă și a chicat să zacă la
pat. înnaintea morții au venit fișiorii la dînsu și-i zîc: ■\

1) Galgheni-monete de aur în vrenile de demult în Moldova. 1*

31
 „Tată, duneata vrei să mori... Spune-ne șeva ca Ia urmă,
ca să te pomenim...“
Și el le-a spus, că a ascuns în usadibă un ulșior cu gal-
gheni, dar anume unde—n’a dovdit să le spue și a murit. i
S’au apucat frații să cate ulșioru cu galgheni. Au săpat,
au săpat mult ei usadiba, da de ulșior n’au dat. Săpătura era
moale. Da în moina iasta au pus cartoafe. I
Anu a fost bun, slotos și cartoafele ău rodit tare ghine«
Da fratele șei mai mare e și zîșe:
„Iaca, fraților, ulșioru cu galgheni, pe care ne-a zîs tata
să-1 cătăm în usadibă. Cartoafele și sínt auru șei ascuns în
pămînt“.
Xticrarea 7î. Aflați jenu, număru, forma și căzu tuturor substanti-
velor și adjectivelor din poezia următoare.

EI, V1NT0VCÄ...

Ei, vintovcă luptătoare, Eu mă jur lui Voroșilov,

despre tine eu az cînt; că din mini nu te-oi scăpai
amîndoi noi, sorioară, Pe așel de-a’ntinde laba—
apărăm pămîntu sfînt! bîcățele I-om fărma 1...
Ei, vintovcă me drăguță, Fac ei pușșe, aeroplane
țîi tu minte—n’ai uitat,— tot mai mult din an în an.
pe mahnovții cum din țară Măcar facă șe n’or fașe,—
voinișești i-am alungat ? ! n’or be apă din Hasan!...
Ne-or pomni, vintovcă rusă, Că noi merjem toți pe-o cale,
laponenii-saraurai,
cum cu ștîcu plin de ură
a lor chepturi tu fărmai 1
și c’un suflet toți trăim:
că pe noi ne dușe Stalin
și deatîta biruim!
N. Țarcan...
4
Xucrarea 72. Perescriji. Sublinieți toate substantivele launloc cu ad­
jectivele de lingă dînsele și aflați jenu, număru, căzu și forma lor.

Razele jerbinii a soarelui și vînturile puternișe au prefăcut

Sahara în pustietate. Lărjimile necuprinse cu ochiu îs acoperite
cu chetre și cu anină.- Dedeparte ele se asamănă tare cu marea.
Călătorii, care nu știu aiasta, cu bucurie se duc spre apă, dar
pe dînșii îi întîlnește tot așeiași anină și cheatră. Caii se afundă

32
In aninile adînși. Cănilile-iaca caii pustietății. AmupinSahara
trec Șl avtomobile.
Xucrarea 72-a. Fașeți tot așelaș lucru..

LENIN TRAEȘTE.

Mărg eu pin țara măreață,

Mărg eu cu pasu vîrtos—
Șe bucurie, mîndreațâ,
inima-ni cîntă voios.
Inima ’n glas îni rostește;
—Lenin trăește.

JWărg pin livada umbroasă.

Păsările cîntișe trag,
JWerele coapte gustoase
Crănjile-apleacă cu drag.
Alîndra livadâ-ni rostește:
— Lenin trăește.
I

Sprinten m’a sui eu pe dealuri,—

Văzduhu stă răcoros;
laca-s pe vîrvu de aur,
Nouri sub mine-s înjos.
Vîrvu de munte vestește.
—Lenin trăește. 5

33
 .■V .

Mărg eu pin țara măreață,

Mărg eu cu pasu ’ndrăzneț;
Lenin în trai luninează—
Soarele maréi dreptăți!
Inima ’n glas îni rostește:
—Lenin trăește.
N. Țurcan.

Xucrarea 73. Alcătuiți căzu jenitiv plural forma hotărită delà aeste
substantive. Sublinieți sfîrșitu cu o liniuță.

Gîndac, fundac, copac, tăbac.

Jug, plug, coșug, cucostîrc, șiomag. '-.J •'3 J
Șerb, bob, hulub, bumb, plop, stîlp. 1
-J ‘

Ochi, ariși, clenși, beși, curechi.

X 'J-

li
Xucrarea 74. Perescriți și puneți substantivele din paVanteze în căzu
trebuinșios.

Cu mare (dorință) noi ne-am dus la excursie. La truchina

(prăsad) am așternut o veretcă. Dinnaintea (căruța) alerga un >
mînz șarg și breaz în frunte. La marjina (rîu) se văd luntrele
(pescari). Asară școlarii (școala) noastre au dat un conțert
(colhozniși).

Xucrarea 73. Perescriți și sublinieți adjectivele, care-s la căzu no­

minativ.

La sfîrșitu lunii mai pe pămîntu Ciucotsc s’au sfîrșit nedo­

ritele nopți lunji polare. Au venit zilele neîntrerupte cu soare
și bucuroase. Ștormu delà anează a frînt gheața într’o noapte,
și, parcă niște baidarșe cu parus, s’au pornit departe delà ma­
luri dealuri mari de gheață. Au venit păsările cîntătoare. Gla­
surile lor răsunătoare au îraplut văzduhu cu melodii plăcute.

34
 lucrarea 7S. Alcătuiți o povestire „în pustietate“ după zugrăjirea
de mai jos. Scriind povestirea, trebue să dați răspuns la întrebări.

întrebări.

1. Șe întîlnește omu în pustietate?

2. Șe fel de crescături sínt acolo ?
3. Cum duc oamenii greutăți pin pustietate ?
întrebuințați pentru povestire așa cuvinte; anină nișcătoare,
palme fodule, apa-i prețoasă, iarba deasă, hodină plăcută, arșiță
mare, cănili suferitoare.
Puneți cuvintele estea în felurite cazuri, după cum v’a trebui.

§ 9. DECLINAREA UNOR SUBSTANTIVE

FEMENINE.

Xucrarta 77. Luați sama cum se fașe declinarea substantivelor: șe-

rărie, gospodărie.

35
 Forma nehotărîtă

Singular.

N. o șerărie, gospodărie,
J. a unei șerării, gospodării,
D. unei șerării, gospodării,
A. (pe) o șerărie, gospodărie.

N. unele șerării, gospodării,

J. a unor șerării, gospodării,
D. unor șerării, gospodării,
A. (pe) unele șerării, gospodării.

Forma hotărită.

N. șerâria, gospodăria,
■ J. a șerăriei, gospodăriei,
D. șerăriei, gospodăriei,
A. (pe) șerăria, gospodăria.

Plural.

N. șerăriile, gospodăriile,
J. a șerăriilor, gospodăriilor,
D. șerăriilor, gospodăriilor,
A. (pe) șerăriile, gospodăriile. Î

Substantivele femenine, care se sîîrșesc la forma

nehotărîtă în -ie (șerărie, gospodărie), — la forma
hotărîtă jenitivu și dativu singular se sfîrșesc în
-iei (șerăriei, poeziei, gospodăriei, revoluției).

36
 Xuerarsa 78. Declinați la forma nehotărîtă și hotărîtă singular și
plural următoarele substantive:
revoluție
constituție
excursie
ninunie
jie
substantivele care se sfîrșesc în -ie, și scrieti-le
la voi în caete la căzu jenitiv.
lucrarea 80. Alcătuiți 3—1 propoziții, în care ar și substantive sfîrșite
în -le la cazurile jenitiv și dativ.
Xucrarsa 81. Șitiți declinarea următoare. Luați sama, cum se fașe
aiastă declinare.

Forma nehotărîtă
Singular.
N. o lucrătoare,
J. a unei lucrătoare,
D. unei lucrătoare,
A. (pe) o lucrătoare.
Plural.
N. unele lucrătoare,
J- a unor lucrătoare,
D. unor lucrătoare,
A. (pe) unele lucrătoare.

Forma hotărîtă.
Singular.
N. lucrătoarea,
J- a lucrătoarei,
D. lucrătoarei,
A. (pe) lucrătoarea.
Plural.
N. lucrătoarele, I

J. a lucrătoarelor,
D. lucrătoarelor,
Pi. (pe) lucrătoarele.

37
 Substantivele femenine sfîrșite în -toare, care
însamnă o profesie, nu se schimbă la plural: De-o
vorbă: o lucrătoare—doaă lucrătoare, o învățătoare
—două învățătoare, o legă/oarc—două îe^ătoare.

Xucrarea 82. Declinați următoarele substantive femenine.

munșitoare
învățătoare
țăsătoare
legătoare
sășerătoare
Xucrarea 83. Găsiți substantive femenine, sfîrșite în toare, care arată
profesie. Scriți aeste cuvinte la voi în caete. Declinați 2-3 din ele.
Xucrarea 84. Șitiți. Luați sama cum se fașe declinarea următoare.
Forma nehotărîtă.
Singular.
N. o trierătoare,
J. a unei trierători,
D. unei trierători,
Pi. (pe) o trierătoare.
Plural.
N. «neZe trierători,
J. a unor trierători,
D. «nor trierători,
Pi. (pe) unele trierători.

Forma hotărîtă.
Singular.
N. trierătoarea,
J. a trierătorii,
D. trierătorii,
A. (pe) trierătoarea.
Plural.
i
N. trierătoarile,
J. a trierătoarilor,
D. trierătoarilor.
Pi. (pe) trierătoarile.

38
 Substantivele femenine sfîrșîte în toare, care
arată lucruri, dar nu profesie, se sfîrșesc la plural
în tori (o trierătoore două trierătorz, o legătoare—
două legătorz’, o zîcătoare—două zîcătort).

Xucrarea SS. Declinați următoarele substantive femenine:

zîcătoare
vînturătoare (mașină)
legătoare (luqru)
strecurătoare (mașină)

Xucrarea SS. înloc de puncte puneți cuvîntu tipografie, dup& cum se

țcre, la căzu și forma cuvenită.

TIPOGRAFIA.

în orașu Tiraspol este o... mare.

Eri noi ara fost la excursie la... iasta. Noi am făcut cunoș­
tință cu lucru... Mașinile... sínt tare de folos: ele tipăresc
cărți, gazete și jurnale. Lucrătorii... ne-au cunoscut cu tehnica
tipăririi. La adunarea otreadului pióneresc noi om fașe doclad
despre excursia noastră la...

Xucrarea 87. Perescriți și puneți înloc de puncte cuvîntu „Armie“

In căzu și forma trebuinșioasă.

ARMIA ROȘIE.

Multe povestiri ninunate știm noi despre vitejiile... Roșii,

în anii grei a bătăliei țivile toată sama truditorilor Uniunii
R S S a fost îndreptată spre... Roșie. Noi trebue să-i știm pe
gheroii... Roșii. Dacă om ave o... Roșie puternică, om pute să
dăm răspînjere năvălirii dușmanilor. Slujba în... Roșie Munșitoro-
Țârănească este o dătorie de șinste a tuturor șetățenilor Uniu­
nii R S S.

39
 § 10 VERBU.
Forma nehotărîtă (Infinitivu)

Verbu, care răspunde la întrebarea șe a fașe, se

numește formă nehotărîtă ori infiniti-
vu verbului.
Forma nehotărîtă a verbului are așa sfîrșituri:
—a,—e,—i și —î.

£ucrarea 88. Perescriți din fragmenta ista forma nehotărîtă a ver­

bului.

Că, șe însamnă a se întoarșe la gospodăria individuală și

a reînnoi culășimea ? Aiasta însamnă a reînnoi cabalaua culă-
șească, a reînnoi exploatarea țărănimii de cître culășinie și
a-i da culacului putere. Dar se poate oare de reînnoit culăși­
mea și de păstrat odată cu aiasta puterea Sovetică? Nu, nu
se poate. Reînnoirea culășimei trebue să aducă la alcătuirea
puterii culășești și la licvidarea puterii Sovetișe,—însamnă, e
trebue să aducă la formarea guvernului burjuaznic. Iar forma­
rea guvernului burjuaznic trebue în rîndu său să aducă la re­
înnoirea moșierilor și capitaliștilor, la reînnoirea capitalizmului.
Așa numita a tria cale este în adevăr calea a doua, calea în-
toarșerii Ia capitalizm. întreba ți-i, mă rog, pe țărani,—oare vor
ei să reînnoiască cabalaua culășească, să se întoarcă la capi-
talizm, să licvideze puterea Sovetică și să reînnoiască puterea
moșierilor și a capitaliștilor?.. Țărănimea truditoare a făcut
drept, înlăturînd calea capitalistă și stînd pe calea zidirii col-
hoznișe.
I. Stalin.

£ucrarea 89. -Perescriți și puneți verbele din paranteze la forma ne­ 1

hotărîtă. Luați sama șe sfîrșit are fiecare verb deosăghit.

Noi știm a ne (joc) în șahmate, a (împușc) din vintovcă,.

a (arunc) granate, a (înnot) în apă și a (zbor) pe planer.
Pionerii au datorie de a se' (lupt) pentru calitatea învățătu­
rii, a (întăresc) disțiplina conștientă, a (învăț) tehnica.
 § 11. CONJUGĂRILE VERBELOR.

Verbele au trii conjugări. Verbele de conjugarea

întîi se 'sfîrșesc în a (a cînta, a niînca, a înnota).
Verbele de conjugarea II se sfîrșesc în e (a vede,
a spâne).
Verbele de conjugarea III se sfîrșesc în i, î (a
zîdi, a vorbi, a hotărî, a dfiborî).

}
1: Xucrarea SO. Perescriți și sublinieți verbele. Asupra lor puneți con­
jugările.
/
ÎN TUNDRĂ.

îi scurtă primăvara și vara în tundră. Vara și zilele și

nopțile îs pline cu lunină de soare. Soarele nu se scoboară de-
pe șeri niși noaptea. La nezu nopții șede el jos asupra pămîn-
tului, ca un disc mare focos. Lunina soarelui trezește repede la
veață crescăturile. Primăvara vine deodată. Eri încă șede în
văi și rîchi troene de omăt, iar astăz deamu înnegrește pămîntu
dizgolit. în două-trii zîle înverzește iarba, înșep a bîzîi jigănii-
le. Vin delà anează și zboară în lacuri cîrduri de păsări: gîș-
te, răți.
Șinși-șese zîle—și primăvara se sfîrșește. Se înșepe vara.
Păsările scot pui pin locurile pustii. Soarele toarnă și zî
și noapte razele lui. El încălzește și luninează mîngîetor tot șe
este pimprejur. Repede cresc erburile, iar în glodării—mușchiu.''
înroșesc, îngălbenesc, înălghesc și înalbăstresc florile. Pe tu-
fari îngălbenesc fructe aurii.

«
12. FORMA PORUNȘITOARE
(IMPERATIVĂ).

Ta șitești gazeta „Moldova Vasîie, șitește gazeta „Mol­

SoțiaUstă'‘. dova Soțialistă'.
7u alerd mai tare. Aleargă mai tare!
Voi scriți acasă o scrisoare. Scriți acasă o scrisoare !
Ta șezi acasă. Vasîie, șezi acasă!
* *'
 Forma verbului, care arată o rugăminte, un sfat
ori o poruncă, se numește forma porunci­
toare (imperativă). Forma porunșitoare are nu­
mai persoana II singular și plural (șitește, șitiți).
Forma porunșitoare la singular la verbele, care
se sfîrșesc în a, e, (neacțentuat) i, î, îi tot așa ca și
persoana 111 singular a timpului prezent indicativ
(cîntă, gîndește), iar la verbele sfîrșîte în e (acțen-
tuai) îi tot așa, ca și persoana II sîngular indicativ
(vezi, șezi). Forma porunșitoare la plural îi ca și
forma persoanei II plural a timpului prezent indi­
cativ (cîntați, gîndiți, vedeți, ședeți).

Xucrarea 9J. Perescriți forma porunșitoare a verbelor și le așezați

în două stîlpușoare.
Ghilde:
Persoana II Singular Persoana II Plural
cîntă ! cîntați !

Sculați voi, flămînzi și osîndiți, munșitori din toată lumea I

Scoală-te, oastea sărășimii! Răsculați-vă toți împotriva ex­
ploatatorilor, vărsați asupra lor ura și neîmpăcășiunea voastră.
Dușeți înnainte flagu roșu ! Du, proletarule, flagu tău, cu nu­
mele lui Lenin, în luptă merji! Merjeți truditorii din toate ță­
rile, la luptă, aruncați puterea capitalului!
Proletari din toate țările, uniți-vă!

Cuvintele te, vă se pun în urma formei porunșitoare

și se lea^ă cu dînsa pintr’o liniuță (iiniți-vă, scoală-te).

Xucrarea 92. Puneți la forma porunșitoare plural infinitivu din pro­

pozițiile ,următoare

A șiti cu samă.
A tăe acurat cartea n6uă.
A dizlega drept problemele.
A pregăti uii articol pentru gazeta de părete.

42
 A seri o scrisoare tovarășului,
A se da cu sania.
A hrăni hulughii iarna,
A paște vaca ghine.
A se dușe Ia scăldat.

Xucrarea 33. Schimbați cuvintele după cum îi arătat.

A se spăla spalâ-te; spălați-vă (

a se îmbrăca . - J

a se scula
a se încălța
a se dușe
a se așeza i

a se porni J

a se scălda f

a se veseli
a se scoborî
a se hotărî

Xucrarea 34. Perescriți povestirea „Pescuirea“. Puneți verbele sub-

liniete la singular.

PESCUIREA.
Îngrijîți-vă dedinnainte despre tot, șe vă trebue pentru pes­
cuit; pregătiți undițile, luați pine, jerni ori fluturași, nu uitați
să vă luați și mîncare.
■ Cum numai a înșepe a lunina o dungă albie la răsăritu
soarelui, sculați-vă, îmbrăcați-vă călduros, ca să nu vă ee
rășeala, și dușeți-vă la locu ales.
Iaca voi ați venit la loc.
Dișertați-vă lucrurile, aruncați-vă undițile în apă și așe-
zați-vă după tufe în așteptare.
Peștele vine la nadă. Se nișcă plutișoara. Voi ați tresărit,
dar nu vă nișcați din Ioc, nu nișcați undița, așteptați cu
răbdare. Așteptați!
Iaca plutișoarele se dușe în lături. Ghine. Ridicați ușor
undița! Și iaca, strălușind ca arjintu se zbate în văzduh un
pește tremurător.

43
 Xucrarea 3S. Puneți verbele subliniefe la forma porunșitoare după
cum îi arătat.
A O s'păla spal-o; spăla-ți-o
a O tăe —
a o pregăti —
a o hrăni
a o drețe —
a o șiti —
a o lega —
a o înșepe —
a o pune —
a o striga —
a o petreșe —
a o îmbrăca—
a o păzi — ?

Pronumele personal o poate sta și în urma formii

porunșitoare a verbului, legîndu-se de dînsu cu aju-
toru liniuții (o păzește, păze^te-o).

Xucrarea 36. Perescriți. Puneți verbele subliniefe la forma porun-

șitoare smgular.

A se pune la masă, a pregăti tot, șe trebue, și a șiti. A

scoate penița, a o pune în rucică, a înșepe lucru. Cînd ai
ostenit, a se scula, a eși afară la văzduh și a se hodini.
A întră în casă, a tăe o hrincă de pîne a o unje cu unt,
a turna un stacan de lapte și a mînca.
Xucrarea 97. Puneți forma porunșitoare a verbului după nu. Luați
sama cu șe se asamănă forma porunșitoare, cînd stă după nu.
Șitește! —Nu
Cîntă ! —Nu
Trimete! —Nu,
Mănîncă! —Nu.
Aleargă! —Nu.
Fuji! —Nu.
Șezi! —Nu.
Merji! —Nu.
Vin! —Nu.
Stăi! —Nu.

44
 Dacă înnaintea formei porunșitoare se pune nu, e
prinește sfîrșitu formei înșepătoare a verbului (a
> infinitivului).
Xucrarea 98. Perescriți și sublinieți verbele la forma porunșitoare.
Nu lăsa lucru de az pe mîne . Nu bate drumurile. Nu prin­
de căscăuni, că te-i prinde pe tine. Nu căta clenși în pepeni.
Nu se lucrează, cum se mănîncă.
Nu alunga din grădină păsările cîntătoare. Nu șede în bancă
aplecat și ghemuit. Nu rupe florile depe copașii roditori. Nu be
apă neșeartă. Nu sări în apă, cînd ești asudat. Nu trînti ușa.
Nu ascunde dreptatea. Nu rîsîchi bunurile obștești.
Xucrarea 99. Alcătuit! o povestire după zugrăjirea iasta și-i dați ei
numire.
 Planu povestirii.
1. Pe mare s’a întîmplat o nenoroșire.
2. Șei depe parohodu sovetic au prinit pin radio o veste
despre nenoroșirea pe parohodu franțuz.
3. Rătuirea (femeilor, copehiilor, oamenilor, matroșilor și cî-
nilor).
Arătați în povestirea voastră gheroizmu, bărbăția și vitejia
comandei sovetișe a parohodului.
înfolosiți așa cuvinte: se întoarșe, se dă drumu, cară, se
înto^, nil lasă, i-au hrănit, le-au mînțenit.
-
§ 13. FORMĂ ÎNVOELNICĂ A VERBULUI.
Xucrarea 100. Perescriți și lămuriți, șe arată verbele subliniete.

SFATU BUNELULUI.
— Dacă aș și mai tînăr, aș merje cu tine Ia cosit,—i-a
zîs bunelu nepotului său.—Aș eși la cosît, aș lucra cu voi de
rînd și aș și și eu stahanovist. Da așa deamu îs bătrîn și nu
mai am putere. Ni-am prăpădit eu puterea, lucrînd în argăție
din noapte în noapte... Ghine-i amu, nepoate, cînd poți munși.
Munca amu-i de șinste, eu văd —e se prețuește... Munșește, ne­
poate, că e este izvoru sănătății.

Forma învoelnică a verbului la prezent arată, că

lucrarea s’ar fașe amu, în momentu vorbirii, dacă
odată cu aiasta s’ar împlini și altă lucrare, de care
e se atîrnă (aș cosi, dacă aș și mai tînăr).

Xucrarea JOJ. înloc de puncte scriți o propoziție, care arată învoiala,

de care se atîrnă împlinirea lucrării din propoziția întîi.
Eu aș șiti...
Tu ai zugrăji...
El ar cînta...
E ar veni...
Noi am seri...
Voi ați spăla...
Ei ar alerga...
Ele s‘ar duse...

46
 Forma învoelnică a verbului la prezent îi alcă­
tuită din două cuvinte. Cuvîntu șei dinnainte se
schimbă (aș, ai, ar, am, ați, ar) iar cuvîntu a doilea
rămîne neschimbat și are forma infinitivului ^ara,
ăușe-, șite, șede, merje).

Xucrarea 102. înloc de puncte puneți cuvinte trebuinșioase pentru a

alcătui forma învoelnică a verbului la prezent.

Eu... zugrăji
Tu... cînta î'
El... merje
E... șede
Noi... culeje
Voi... strînje
Ei... dușe
Ele... petreșe

Forma învoelnică a verbului la prezent cu pro­

numele mă, te, se, ne, vă, se scrie în chipu urmă­
tor:
Eu m’aș spăla
Tu fe-ai spăla
El s’ar spăla
Noi ne-am spăla
Voi v’afi spăla
Ei s’ar spăla

Xucrarea 103. înloc de puncte puneți cuvinte trebuinșioase pentru

a forma timpu prezent a formei învoelnișe a verbului cu pronumele mă,
te, se, ne, vă, se.

Eu.. hodini Eu... întreșe

Tu. aprochie Tu... scoborî
EI... întoarșe E|... bucura
Noi... dușe Îioi... culca
Voi... spăla Voi... scula
Ei... sui Ei... sfătui

4T
 § 14. ÎNTOARȘEREA.

Tovarăși, mai sus znamea lui Lenin!

Mai sus, tovarăși, znamea lui Lenin!
Mai sus znamea lui Lenin, tovarăși!
Petrea, noi am hotărît să ne dăm cu sania.
Noi am hotărît, Petrea, să ne dăm cu sania.
Noi am hotărît să ne dăm cu sania, Petrea.

j Cuvîntu, care arată, cître șine noi ne întoarșem,

se numește întoarșere.
întoarșerea poate să stăe la înșeputu, în nijlocu
și la sfîrșitu propoziției.
La înșeputu propo^li^N'Îi't'oarșerea se deosăghește
cu sămnu strigării ori cu virgulă.
în nijlocu propoziției întoarșerea se deosăghește
cu virgule.
La sfîrșitu propoziției înnainte de întoarșere se
pune virgulă, iar după dînsa — sămnu de strigare,
punct ori sămn de întrebare.

I
Xucrarea Jű4. Perescriți și sublinieți întoarșerea.

Pioneri, arătați childe la învățătură tuturor copchiilor!

Apucați-vă, copchiilor, de lucru!
Șine merje la rîu, tovarăși ?
Ana Petrovna, dă-ni o carte despre India. Vasîle, șitește mai
tare I Gătiți-vă, colhozniși, cître sărbătoarea roadei.
Repede oare, lacov Mihailovici, noi ne-om dușe în excursie?

Xucrarea 1Ö5. Mutați întoarșerea în nijlocu propoziției.

Proletari, șiți gata de luptă împotriva capitalizmului! Tova­

răși, uniți-vă sub flagu lui Iliicț!
Pionere, țîne minte dătoria ta de a sluji totdeauna clasului
munșitoresc! Maria Antonovna, mîne ne dușem în excursie la
fabrică.

48
 £ucrarea 106. Schimbați propozițiile așa, ca în întîile două întoar-
țerea să șie la înșeput, iar în șelelante—în nijlocu propozițiilor.
Fratele merje cu mine la prins pește. Stepan ni-a cumpărat
nie un creion roșu. Hana ni-a scris nie o scrisoare. Școlarii
se duc la excursie. Tovarășii lucrează udarnic. Voi launloc cu
noi, pioneri, zidiți lumea nouă.

• întoarșerea poate șî redată c’un cuvînt ori cu mai

multe cuvinte, de-o vorbă;
j?ionsri, țineți minte poruncile lui Ilici!
Zineri tovarăși, șiți întotdeauna gata!
}?roletari din toate țările, uniți-vă!
întoarșerea se disn^rte cu virgulă odată cu cu­
vintele lămuritoare.
■r/>

£ucrarea 107. Perescriți și puneți sămaele de punctuație la întoarșere.

i
Poartă-te curat pionere. Munșitoare ziua de 8 mart îi săr­
bătoare întrenorodnică a femeii munșitoare.
Merjeți truditori pe calea leninistă. Armia Roșie, stă puter­
nic la paza graniților Uniunii RSS. Luptați-vă colhozniși înnain-
tași pentru șei mai bună roadă *
Hadem frate acasă! Băete tu poți ghine zugrăji? Tu frate
la lucru nu rămîne în urmă!
Tovarăș deșe tu nu ești stahanovist? Neata bunele ai oste­
nit, mai hodinește-te. Deșe Andrei te-ai posomorit?

§ 15. PRONUMELE
Repetarea prenumelor personale.
După cum se știe din clasu a III pronumele personale la
dativ și acuzativ au două forme: forma plină și forma scurtă.
I. Forma plină.
La dativ: nie, ție, lui, ei, nouă, vouă, lor.
La acuzativ: pe mine, pe tine, pe dînsu, pe dînsa,
pe noi, pe voi, pe dînsele.
II. Forma scurtă.
La dativ: îni, ni, ni; îți, ți, ți; w, i, i. ne, ni, vă, vi, le, li.
La acuzativ: mă; te; îl, 1; o; ne) vă, îi, i, le.

Gramatica 49
 Aeste două forme a pronuraelor personale în propoziție se
pot întrebuința în chipu următor:
1. Eu te-am învățat pe tine
a în nota.
2. învățătoru ne-a zîs nouă
să scrim curat.
Dâ-ni nie^cartea iasta.
4. Mama i-a cusut ei o ro­
chie.
5. Șoferu l-a luat pe dînsu
fn mașină. ,
6. Eu am văzut-o pe dînsa
lîngă teatru.
1. Eu te-am învățat a în­
nota.
2. învățătoru ne'-a zis să
scrim curat.
3. Dă-ni cartea iasta.
4. M^ma î-a cusut o ro­
chie.
5. Șoferu l-a luat în ma-
șină.
0? Eu am văzut-o lîngă
teatru.

în propoziție forma plină la dativ și acuzativ se^

întrebuințază numai împreună cu forma scurtă a pre­
numelor personale. ’
Iar forma scurtă, îndărăpt, poate și întrebuințată
și fără forma plină.

Pronumele personale scurte cum la daiiv, așa și la acuzativ

sínt legate întotdea^a cu verbele. Ele slujesc ca cuvinte lămu­
ritoare, care adaug^ămuresc înțălesu verbului și se pun cura
înnaintea așa și în urma lui.
4
Pronumele personale scurte, mă, vă, cît și pronu­
mele se, cînd se întorloacă cu formele: am, ai, a, am,
ați, au, aș, ar, îl cherd pe ă ori e și înlocu lor se
pune apostrof.
De-o vorbă: m’am ..spălat—mă am spălat.
Pronumele personale scurte la dativ și acuzativ
nt, ți, i, ne, ni, ți, vi, le, li, te, l, o cît și pronumele și,
cînd stău în urina verbelor ori înnaintea formelor;
am, au, a, am, ați, au, aș, ar se leagă pintr’o liniuță.
Tot așa și mă, vă, se, cînd stău în urma verbelor
se leagă pintr’o liniuță.
De-o vorbă: Te-aș ruga, l-am văzut, spală-te,
du-te.

50
 Xucrarta 108. Perescriți și puneți înloc de puncte pronumele tre-
buinșioase scurte, iar pronumele din paranteze puneți-le la cazurile tre-
; buinșioase. Puneți, unde trebue, apostrof și liniuță.
Sara ... a întrebat tata (eu), șe fel de însărșinare ... a
dat (eu) învățătoarea. Eu. . . am spus (el) și ... am rugat (el)
să mă controleze cum eu am dizlegat o problemă.
Eu mult nu... putem dizlega(e).
h Dimineața a venit la (eu) Petrică. Noi launloc cu (el) . . .
am dus la școală.
— Problema a eșit (tu)?— . . . întreabă (eu) Petrică. Eu . . .
am răspuns (el), tă la înșeput ... a fost (eu) can greu de
dizlegat problema, dar totuș eu pe (e) am dizlegat. . . Petrică
... a spus (eu), că și (el) ... a fost greu, dar (el) oleacă . . .
a ajutat mama.
Pronumele stăpînitoare (posesive).
Xucrarta 109. Perescriți. Luați sama șe arată cuvintele sub'iniete.
In clasu nostru sínt triizăși și nouă de școlari. Colhozu
nostru deamu are trii avtomașini, iar, a vostru — două. Tata
neu vra, ca eu să șiu doctor. Cartea me îi mai nouă decit
a ta. Respublica noastră se numește prescurtat RSS Moldo­
«*•
venească.

Pronumele neu, tău, său, lui; me ta, sa; neî, tăi, săi;
mele, tale, sale; nostru, vostru, lor; noastră, voastră,
noștri, voștri, lor; noastre, voastre, lor arată o stăpî-
nire și se numesc stăpînitoare (posesive).

Xucrarta 110. Șitiți declinarea următoare. Luați sama, cum se fașe

alattă de.linare.

Declinarea prenumelor stăpînitoare.

MASCULIN
Singular
Persoana I II III I II III
N. Fratele neu tău său (lui) nostru vostru lor
J, a fratelui neu tău său (lui) nostru vostru lor
D. fratelui neu tău său (lui) nostru vostru lor
A.(pe) fratele neu tău său (lui) nostru vostru lor

51
 Plural
N. Frații nei tăi săi (lui) noștrii voșfrii lor
J. a fraților nei tăi săi (lui) noștrii voștrii lor
D. fraților nei tăi săi (Iui) noștrii voștrii lor
A. (pe) frații nei tăi săi (lui) noștrii voștrii lor

FEMENIN
Singular
N. cartea me ta sa noastră voastră lor
J. a cărții mele tale sale noastră voastră lor
D. cărții mele tale sale noastră voastră lor
A. (pe) cartea me ta sa noastră voastră lor

Plural
N. cărțile mele tale sale (ei) noastre voastre lor
J. a cărților mele, tale sale (ei) noastre voastre lor
D. cărților mele tale sale (ei) noastre voastre lor
A. (pe) cărțile mele tale sale (ei) noastre voastre lor

Pronumele stăpînitoare sínt legate întotdeauna

cu substantivu după jen, număr și caz.
Pronumele stăpînitoare de jenu masculin, care se
găsesc după substantive, se schimbă numai după
număr, iar așele de jenu femenin la singular se
schimbă și după caz.
Jenitivu și dativu singular Ia jenu femenin se asa-
mănă cu pluralu, ca și la adjective.

Pronumele stăpînitoare pot și întrebuințate în propoziție și

singulare fără substantive ori pot și puse înnaintea substanti­
velor. în așa întîmplare ele se întrebuințază cu articolu „a“
' înnainte, care se pune la Jenitiv.
LA MASCULIN.
Singular: a neu, a tău, a său (lui), a nostru, a lor.
Plural: a nei, a tăi, a săi (Iui), a noșfrii, a lor.
LA FEMENIN.
Singular': a me, a ta, a sa (ei), a noastră, a voastră, a lor.
Plural: a mele, a tale, a sale (ei), a noastre, a voastre, a lor.

52
 Xucrarsa 111. Perescrifi și sublinieți pronumele stăpînitoare.

. învăț in clasu a patrulea. Deamu îs pioner. Eu mă

stărui să împlinesc cît mai ghine dătoria me de pioner. Tot
lucru neu îl fac așa, ca cu aiasta să îmbunătățesc lucru clasu­
lui neu, otreadului neu, școlii mele. Clasu nostru îi șei mai
înnaintaș din toată școala. Aproape toți tovarășii nei îs otliciniși
Zășe dintr’înșii au fost premieți.
r
Xucrarta 112. Perescriți. Puneți pronumele stăpînitoare din paran­
teze la nuraăru, jenu și căzu trebuinșios.

Cartea sorii (nei) îi tare frumoasă. Copașii grădinii (nostru)

au dat multă roadă anu ista. Rugămintea sorii (tău) noi am
împlinit-o. Vasîle întotdeauna își curăță hainele (sa),

Xucrarta 113. Perescriți și sublinieți pronumele personale cu o linie,

iar șele stăpînitoare-cu două. Arătați cazurile lor. Sublinieți cu o linie vă-
luroasă forma înșepătoare (infinitivu verbului).

Noi trebue amu să dobîndim așeia, ca să fașem încă un pas

înnainte și să ajutăm tuturor colhoznișilor, și foștilor sărași, și
foștilor nijlocași, — să se rîdișe pănla nivelu avuților. Aiasta se
poate de dobîndit și aiasta noi trebue să dobîndim fărădecît.
Noi avem amu tot pentru așeia ca să dobîndim aist țel a nostru...
Fașe numai să îmbunătățim înfolosirea mașinilor și tractorelor,
fașe numai să îmbunătățim prelucrarea pămîntului — și noi om’
dobîndi așeia, că om mări calitatea productelor noastre îndoit,
întriit. Da aiasta îi cutotu deajuns pentru deașeia, ca să-i fașem
pe toți colhoznișii truditori avuți a cîmpiilor colhoznișe.
1. Stalin
Xucrarta 11^. Perescriți și asupra prenumelor însămnnți cazurile cu
litere înșepătoare.

Gheorghe Cotelinicov ave un fișior granișer. El a murit apă-

rînd gheroic granițile Uniunii RSS. Părintele s’a rugat să-i dăe
voe să-și schimbe, fișioru ușis cu fișioru șei mai iiic. I-au în­
destulat șerința lui. Fișioru șei mai nic a venit în dispărțitura
fratelui. Lui i-au dat calu, pe care merje călare fratele său. El
a prinit și vintovca fratelui. A luat-o în mînă șei mai nic Co-
telnicov și s’a jurat să stăe puternic cu dînsa la graniță, ghine
să împușșe dintr’însa în dușmanii țării sovetișe.

53
 Xucrarea ZZ-Ji faj. Prăjiți ghinișor cartiua iasta ți spuneți. Șe-1 zu-
grăjit pe dînsa. Alcătuiți o povestire, numind-o „Iarna*. întrebuințați așa
pronume în povestirea voastră: dtnsa, ea, el, noastră, nie, ni, mă șl asupra
lor însămnați cazurile cu litere înșepătoare.

U.'î'"'
 § 16. NUMERĂLU.
Xucrarea J1£. Șitiți. Luați sama, șe arată cuvintele subliniete.
Ș i n g h i 111 u r i
Doi frați trăesc peste drum și unu pe altu nu se văd.

î Patru frați trăesc sub o’ndosală.

Are șeptezăși de haine și niși una nu se închee.
Răspuns: curechiu, masa, ochii.
Xucrarea 11S. Șitiți. Șe arată cuvintele subliniete?

Fratele neu șei mai nic îi de șinși ani.

Peatiletca întîi noi am împlinit-o în patru ani.
în două luni eu am șitit zășe cărți.
Eu îmbl la școală deamu a patrulea an.
Eu șitesc deamu a zășea carte.
A triia ori eu deamu mă duc în excursie.

Cuvintele, care arată cîtirnea ob’ectelor ori rîn-

duiala lor la numărare, se numesc numerale.
Sínt numerale cardinale și ordinale.
Numerale cardinale sínt: unu, doi, trii, patru, șinși
și a. m. d.
Ele răspund la întrebările : cit?, cită?, cîți?, cite?
Numerale ordinale sînt : întîiu, întîia, a doua, a
doilea, a tria, a triilea, a patra, a șinșea și a. m. d.
Ele răspund la întrebările a cîtelea? a cita?

1. Numerale cardiaale.
Numeralele cardinale se scriu în chipu următor:
1 — unu (una) 9 — nouă
2 — doi (două) 10 — zășe
i
3 — trii 11 — unsprezășe
4 — patru 12 — doisprezășe (douăsprezășe)
5 — șinși 13 — triisprezășe
6 — șese 14 — paisprezășe(patrusprezâșe)
7 — șepte 15 — șinsprezășe (șinșisprezășe)
8 — opt 16 — șcisprezășe (șesesprezâșc)

55
18 — optsprezășe 33 — triizăși și trii
19 — nouăsprezășe 40 — patruzăși
20 — douăzăși 41 — patruzăși și unu (una)
21 — douăzăși și unu.(una) 50 — șinșizăși
22 — douăzăși și doi (două) 52 — șinșizăși și doi (două)
23 —douăzăși și trii 60 — șesezăși
24 — douăzăși și patru 70 — șeptezăși
30 — triizăși 80 — optzăși
31 — triizăși și unu (una) 90 — nouăzăși
32 — triizăși și doi (două) 100— o sută
101 -— 0 sută și unu (una)
102 -- 0 sută și doi (două)
107 -- 0 sută și șepte
110 -- 0 sută și zășe
111 -- 0 sută și unsprezășe
* 120 -- 0 sută și douăzăși
125 -- 0 sută și douăzăși și șinși
130 -- 0 sută tri zăși
165 -- 0 sută șei>ezăși și șinși
200 -- două s a te
300 -- tn i sute
400 -- pa tru s ute
900 -- no uă sute
1009 — o nie
1008 — o nie și opt
1200 — o nie și două sute
1385 — o nie trii sute optzăși și șinși
2000 — două nii
3000 — trii nii
4000 — patru nii
9000 — nouă nii
10000 — zășe nii
100000 — o sută de nii
1000000 — un milion
1000000000 — un miliard
2000000000 — două miliarde

36
 Numeralele cardinale, alcătuite din unități și zăși,
se scriu împreună (unsprezășe oameni, șinșisprezășe
cărți).
Numeralele cardinale, care arată o cîtime de

I
zăși, se scriu împreună și după dînsele se scrie pre­
poziția „de“ (douăzăși de școlari, optzăși de pioneri).
Numeralele cardinale, care arată o (îtime de
sute, nu se scriu launloc (două sute de școlari, trii
sute de pioneri).
Numeralele cardinale delà douăzăși însus pri-
nesc conjuncția „și“ între zăși și unități, iar după i

dînsele se scrie propoziția „de“ (douăzăși și trii de

cărți).

Xucrarea 117. Scriți răsp nsuri depline. Numerele scriți-le cu litere.

Cîte luni are anu? Cîte zile are luna ianvari? Cîte șeasuri
are o sutcă? Cîte minute are un șeas? Cîte secunde are o mi-
nută? Cîte pajini are cartea iasta? Cîte litere are un rînd din
cartea iasta? Cîți școlari sínt în ciasu vostru? Cîți școlari sínt
în toată școala voastră? Cîți trăito.i sínt în orașu ori satu
vostru? Cîte gospodării au intrat în colhozu vostru ?
Xucrarea 118. Perescriind, scriți numeralele cardinale cu litere.
Anu are 12 Juni. Luna are 3 decade. Decada are 10 zile.
Noi învățăm 10 luni în an. Ne hodinim 2 luni de vară. Anu
obișnuit are 365 zîle. Anu visocos are 366 zîle. Eu îs de 12,
iar fratele neu îi de 15 ani.
i
i Xucrarea 11S. Perescriți. Toate țifrele scriți-le cu litere.

ȘCOALA NOASTRĂ
în școala noastră sínt 4 clasuri. în ciasu întîi sínt 44 șco­
lari, în a doilea—42, în a triilea—40, în a patrulea—39, iar în toa­
tă școala sínt 165 școlari. în ciasu nostru sínt 20 băeți și 19
fete. Pioneri la noi în clas sínt 37 oameni. Otliciniși la noi sínt
20. Sínt numai 2 școlari, care rămîn cu învățătura. în toată
zîua noi avem 4 ori 5 lecții. Fiecare lecție se prelunjește 45
minute: întreruperile șele mititele îs 10 minute, iar șei mare—30
minute.

57
r
lucrarea 120. Perescriți, scriind toate numerele cu litere.

PENTRU ȘE SE CHELTUE BANII NORODULUI PĂNLA

REVOLUȚIE.

Pănla Marea revoluție proletară pochii ave 2 milioane 850

nii de hectare de pămînt. Ei stăpîne și cu căsi, care Ie da veni­
!
turi mari. Așa, de-o vorbă, numai în Moscva au fost 908 căsi
biserișești. Popa șei glavnic—mitropolitu din Peterburg—prine 289
nii de carboave leafă pe an, arhiepiscopu din Novgorod prine
308 nii de carboave, mitropolitu din Moscva prine 81 nii de
‘ carboave, mitropolitu din Chiev 84 nii de carboave. «

Declinarea numeralelor cardinale.

Dintre toate numeralele cardinale se declină regulat

numai următoarele : unu și una, o sută, o nie, un mi­
lion, un miliard.

Unu. Una.

N. unu N. una
J. a unui J. a unei
D.unui D. unei
A. (pe) unu A.(pe) una

O sută. O nie.

Forma neho- Forma hotă- Forma neho- Forma hotă-

tărîtă _ rîtă tărîtă rîtă

S î n g u 1 a r. Sîngul a r.

N. 0 sută suta N. 0 nie nia

ț. a unei sute a sutei J. a unei nii a niei
D. unei sute sutei D. unei nii niei
A. (pe) 0 sută (pe) suta A. (pe) 0 nie (pe) nia

58
 PI ur a 1. P 1 U r a 1.
N. unele sute sutele N. unele nii niile
J- a unor sute a sutelor J. a unor nii a niilor
D. unor sute sutelor D. unor nii niilor
A. (pe) unele sute (pe) sutele A. (pe) unele nii (pe) niile
)
1 Milion.
FORMA NEHOTĂRÎTĂ. FORMA HOTĂRÎTĂ.
Singular.
N. un milion milionu
J- a unui milion a milionului
D. unui milion milionului
A. (pe) un milion (pe) milionu

, Plural.
N. unele milioane milioanele
J- a unor milioane a milioanelor
1 D. unor milioane milioanelor
A. (pe) unele milioane (pe) milioanele
Miliard.
I
FORMA NEHOTĂRÎTĂ. FORMA HOTĂRiTÂ.
Singular,
N. un miliard miliardu
J. a unui miliard a miliardului
D. unui miliard miliardului
A. (pe) un miliard (pe) miliardu
Plural.
N. unele miliarde miliardele
J. a unor miliarde a miliardelor
D. unor miliarde miliardelor
A. (pe) unele miliarde (pe) miliardele

După cum am văzut, numeralele o sută, o nie se

declină ca substantivele de jenu femenin, iar nume­
ralele un milion, un miliard—ca substantivele ambijene.

59
 Xucrarea 121. Perescriți propozițiile următoare, scriind toate nume­
rele cu litere.

Număru școlarilor în școlile înșepătoare în Uniunea RSS s’a

1* mărit delà 8 milioane în anu 1928 pănla 11 milioane în anu
1937. Număru școlarilor în școlile nijloșii s’a ridicat delà 3717
nii pănla 17872 nii. Număru școlarilor în școlile nante s’a ridi­
cat delà 117 nii pănla 542 nii.

Xucrarea 122. Scriți răspunsuri la întrebările puse. Numerele în răs-

puns scriți-le cu litere.

Cînd s’a născut Lenin? (22 apreli anu 1870). Cînd a murit
el? (21 ianvari anu 1924). Cînd a fost Marea revoluție prole-
tară? (7 noiabri 1917). Cînd a fost înfemeet internaționalu Co­
munist? (4 mart 1919). Cînd s’a organizat RASS Moldove­
nească? (12 octeabri 1924)

Xucrarea 123. Șitiți. Luați sama, la șe slujesc în propoziții prepozi­

țiile a, ta și articolu șele.

Colhozu nostru în nume'e lui losif Vissarionovici Stalin îi

stăpînu a șinși sute de hectare de grădini roditoare. Vojatele
le-a dat galstușe șelor patruzăși de pioneri, care au întrat amu
în organizație. în zîua sărbării revoluției din Octeabri colhozu
a dat premii la douăzăși de colhozniși-stahanoviști. Eu ni-am
cumpărat carta gheografică a șelor șese părți a lumii.

Pentru a pune numeralele cardinale în căzu jeni-

tiv și dativ se întrebuințazâ prepozițiile a și la, cum
și articolu șei, care se declină ca și unele.

Xucrarea J24: Alcătuiți cite trii propoziții, în care înnaintea numera­

lelor cardinale să șie prepozițiile a, la și articolu țele.

Numeralele ordinale.

Numeralele ordinale se formează delà numeralele

cardinale, punînd a înnaînte și lea la sfîrșit pentru
jenu masculin și a ori ea pentru femeriin.
_____________

60
 doi—a doilea, a doua
trii—a triilea, a tria
patru—a patrulea, a patra
șinși—a șinșilea, a șinșea
șese — a șeselea, a șesa
1
"i
șepte — a șeptelea, a șeptea
opt — a optulea, a opta
\

nouă — a noulea, a noua

zășe — a zășelea, a zășea
unsprezășe— a unsprezășelea, a unsprezășea
doisprezășe — a doisprezășelea, a doisprezășea
douăzăși — a douăzășelea, a douăzășea
douăzăși și unu—a douăzăși și unulea, a douăzăși și una
triizăși — a triizășelea, a triizășea
sută — a sutălea, a suta
două sute — a douăsutălea, a douăsuta
nie — a nielea, a nia
două nii—a două nielea, a două nia.

Xucrarea Î2S. Prefașeți numeralele cardinale din paranteze în nume­

rale ordinale.

Ulița (patru) delà a noastră se numește ulița în numele lui

Șevcenco. Eu am trecut în clasu (șinși), sora me a trecut în
clasu (șepte), iar fratele neu—în clasu (nouă). Școala noastră
deamu (trii) an decînd a trecut în clădire nouă. Anu ista am
sărbat aniversarea (douăzăși și trii) a Marei revoluții din Oc-
teabri.
Numeralele ordinale nu se declină, afară de numeralu
întu, care se declină în chipu următor:

Declinarea numeralului ordinal întîi.

/
Singular.

Masculin. F e m e n i n.
N. întîiu întîia
J. a înfîiului a întîii
D. întîiului întîii
A. (pe) întîiu întîia

61
r*

Plural.
i
Masculin. Femenin
N. întîii. întîile
J. a întîilor a întîilor
D. întîilor întîilor
A. (pe) întîii întîile

§ 17. ADVERBU.
Xucrarea 12S. Scriți propozițiile, date în sheme, cu cuvinte. Sublinieți
cuvintele lămuritoare și puneți înnaintea lor în paranteze întrebările, la care
ele răspund în propoziție.

Cuvintele neschimbătoare lămuritoare din propo­

ziție, care arată cum, cînd ori unde se petreșe lu­
crarea, se numesc adverbe.

Xucrarea 127. Perescriți cuvintele subliniete împreună cu verbele, cu

care ele sínt legate.
PRIMBLAREA.
Decusară ne-am pus Ia cale, că ne-om dușe mîne dizde-
dimineață la primblare, luînd cu noi numai șele mai trebuin-
șioase.
Dimineață noi am eșit la drum. îndreaptă delà noi înnegre
pădurea: înnainte strălușe rîu; înstînga înverze cîmpiile; iși-
colo se vede colhozniși lucrînd. Noi ne-ara dus la rîu și îndaită
ne-am aruncab în apă. Zgomot, rîsete. Sau strochii, copchiii se

62 Sr-
aruncă în toate părțile și rîd vesăl. Soarele încălzește puternic. J

Ne simțim așa de ghine, că parcă deodată ne dă șineva să-

nătate.
w V- .
Orfografia adverbtiî^i^"
a) Adverbele de timp.
Adverbele de timp răspund la întrebările cînd? pecînd?
pânctnd? și se scriu în chipu următor:
1

az nișiodată rareori
mîne dimineața uneori
poimîne apui mereu
astăz A . . jl’apui hojma
dăunăz Totdeauna peurmă
amu : întotdeauna hîriș
deamu dintotdeauna zîua
eri r devrem.e sara
alalțăeri ■' Lîrzîu asară
atunși decuvreme desară
deatunși cînd decusară
peatunși decînd noaptea
odată păncînd decunoapte I
îndată
cîteodată \
oricînd
des
demult
dinioarea
I
v’odată deseor toamna
totodată rar iarna
tocmai vara și a.

b) Adverbele de loc.
• dverbele de loc răspund la întrebările unde ? pe
undei deunde? pănwnde'? încotro? și se scriu în chipu ur­
mător :
afară deaproape
dinafară încoașe
sus aiurea
dinsus deaiurea
jos nicăiuri
dinjos împrejur
însus dimprejur

63
j
 aiși desubt
deaiși dedesubt
peaiși alături
acolo într’acolo
deacolo înnainte
încolo dinnainte
dincolo dincoașe
înnapoi dedincoașe
dinnapoi acasă
departe deacasă
'►A-'» ■ dedepqiie A:’* piniprejur
aprda^ înnuntru și. a.

c) Adverbele de mod.
Adverbele de mod răspund la întrebările cum? șe tel?
cît de mult? și se scriu în chipi următor;
ghine îndată
frumos repede
lămurit
drept
anume delaolalfă
curmeziș
pecj^adreptu împreună
cumva
înșetișor deosăghit
încît
otoroacă într’adins
cît îndărăpt
neînșetat
cucît dimpotrivă
neîntrerupt împotrivă
oricît dejeaba
înșetișor înzădar
oricum deaghe
degrabă can
>
totodată ucrainești f

îngrabă rusești
nișidecum moldovenești
nișidecît amintrelea
 ca
nișicît așa
cum adica
deloc întocmai
încă deopotrivă
defel totuna
mai puțintel
dinnou mult
deodată detot și a.
.o
JCuerarea 128. Găsiți adverbele.

Az vine un parohod delà Dnepropetrovsc. Parohodu merje

repede. Apa bate mînios în maluri. Dedeparte se vede fumu și
se aude hudocu. Pela- maluri se clătina lenos pe valuri niște
luntri. Parohodu s’a aprochiet astănoapte de mal. La mal în-
grabă au înșeput a eși oameni. Dizdedimineață parohodu s’a
dus. Pasajirii se dușe peacasă cu tramvaiurile și cu avtobusurile.

Xucrarea 12S. Aflați, cu ajutora întrebărilor, care din adverbele

găsite din propozițiile de mai sus îs adverbe de timp, loc și de mod.

Jiucrarea 130. Scriți deoparte adverbele launloc cu verbele cu care

ele sínt legate, de altă parte scriți adjectivele launloc cu substantivele, cu
care ele sínt legate.

Suflă un vînt rășe de iarnă. Vîntu de iarnă suflă rășe.

Pasărea ș-a făcut cuib într’un copac nant. Copacu a crescut
nant. Soarele scînteetor s’a arătat de după deal. Soarele lu-
șește scînteetor. Este lemn greu și" este lemn ușor. Leninu tare
se tae greu. Lemnu moale se tae ușor. Noi ne jucăm în ograda
curată a școlii. Școlarii se poartă curat. Tata neu îi om sănătos.
Copchilu doarme sănătos.

£ucrarffa 131. Aflați, care din cuvintele subliniete sínt adverbe și

care—substantive.

Dimineața se arată în zare. Soarele răsare dimineața.

Iarna se înșepe delà 23 decabri. Noi fașem focu iarna în sobă
Noaptea s’a lăsat pe pămînt. Luchii vin noaptea în sat. Sara
se aprochie. Noi am venit sara. Vara îi călduroasă. Fructele
se coc vara. Zîua de iarnă îi scurtă. Frigu slăghește zîua.

V Gramatica 65
 § 18. PREPOZIȚIA.
Noi am fost la rîu. Eu am aruncai undița în apă. Pescarii
se întorșe delà rîu. Pedeasupra rîului îi zîdit un pod mare.
Școlarii se duc la școală. Școlarii au stat dinnaintea școlii.
Școlarii au întrat în școală. Școlarii au eșit din școală. Școlarii
grăesc despre școală.

Cuvintele pe., la, în, din, lingă, sub, înnaintea, între,

despre, de, după, peste, și a. se numesc prepoziții.
Ele arată legătura dintre cuvinte.
Prepozițiile au înțăles numai împreună cu cuvin­
tele, lîngă care se găsesc. Ele nu-s părți a propo­
ziției.
Prepozițiile se scriu dispărțit de cuvintele, înnain­
tea cărora se găsesc.
Prepozițiile șer, mai cu samă, căzu acuzativ. D e-o
vorbă: Școlarii se duc la școală.
Sínt prepoziții, care șer căzu jenitiv. De-o vorbă:
Școlarii se joacă dinnaintea școlii. Jmprejuru școlii
am sădit copași roditori.

Xucrarea 132. înloc de puncte puneți prepoziții trebuinșioase. Aflați

căzu substantivelor.

Șireada a eșit... sat. Șireada paște...sat. Șireada merje...

satului. Lupu trăește. .. pădure. Lupu a fujit. . . pădure. Lupu
a eșit... mînzului. Soarele s’a ascuns. .. deal. Soarele stă ...
dealului. Hulpea s’a furișat . .. rață. Hulpea a eșit. . . răței.
Hulpea s’a învîrtit. .. iazului. Rîndunica a zburat., . cuib. Rîn-
dunica șede .. . cuib. Rînduniea se învîrtește . .. cuibului.

Xuirarea 133. Șitiți și scrițî deoparte prepozițiile launloc cu sub­

stantivele. Aflați căzu și nuniăru lor.

Nu-i așa țară.

Cînd în Moscva se culcă să doarmă, pe Ciucotca deamu

se scoală. Cînd în Batum beu ceai în grădină, în Arhanghelsc

66
 t

copchiii se joacă cu omăt și se dău pe lîji. Cînd în Leningrad

: plouă de dimineață păn în sara, în Crasnovodsc lîngă marea
:Caspică arde iarba de sășete.
Noaptea și zîua, iarna și vara la noi în țară se întîmplă
nu intr’o vreme, fiindcă țara noastră îi tare mare: cuprinde a
șesa parte de uscat, peste nouă nii de kilométré delà răsărit la
asfințit și patru nii și jumătate delà nezu-nopții la anează.
O altă așa țară pe planeta noastră nu-i.
Xucrarea 134. Alcătuiți după zugrăjirea iasta o povestire „După
manevre“.

Bâtei •

PLANU POVESTIRII.
1. La manevre.
r
2. Gătirea cître întîlnirea părților Armiei Roșii.
3. Pe uliți înnaintea întîlnirii.
4. Întîlnirea.
în povestire întrebuințați adjectivele: iubit, nebiruit, slăvit,
puternic, bucuros, voios și felurite adverbe și prepoziții. Sub-
t
linieți prepozițiile launloc cu substantivele.
§ 19. CONJUNCȚIA.
Lenin și Stalin. Munșitorii și țăranii. Orașele și satele.
Făbrișile și zavoadele.
Știința și munca. Rîu și lacu. Sășerea și clăpașiu. Colhozu
și sovhozu.

67
 Copașii au înflorit și alghinele s’au pornit după nere.
Eu m’am dus la rîu să mă scald, dar apa era reșe.

Cuvintele neschimbătoare și, iar, dar, ori, ba,

fiindcă, pentrucă, să, ca să, măcarcă, dacă, ca, și, apui,
pănșe, care leagă cuvintele de un fel în propoziție
și propoziții deosăghite, se numesc conjuncții.

Xucrarea 133, Perescriți și sublinieți conjuncțiile.

Iaca un rîu. A venit noaptea, și s’a înșeput prinsu peștelui,

împrejur era liniște. Numai șiocănitoarea parcă îngînă pe șine-
va, și stuhu despre șeva îi șoptește rîului. Degrabă eu ani
prins o știucă mare, iar la badea a înșeput a se bate o plăti-
că. Deamu îi nezu-nopții. Noi ne-am făcut o colibă și am șezut
într’însa pănia zîuă. Cind a răsărit soarele, noi deamu eram
în chișioare. Badea a scos chită albă și carne friptă. Noi am
mîncat și ne-am dus acasă. Noi am prins atîta pește, că pe
șei mărunțel l-am aruncat înnapoi în rîu.

\ \\\x\:
Cînd conjuncția leagă două propoziții, înnaintea
ei se pune virgulă.

Xucrarea 13ff. Perescriți și sublinieți conjuncțiile, care leagă cuvin­

te, cu o liniuță, iar conjuncțiile, care leagă propoziții, cu două.

A răsărit soarele, și negura s’a împrășchiet. Plouă cald și

lin. Farfuria a chicat și s’a fărmat. Andrii și Torna lucrează
odată. Primăvara samănă, iar toamna strînje roada. A strălușit
trăsnetu luninos și a tunat. S’au luninat îndată sălșiile și plo-
chii. Raje și jeme Dnepru șei lat. în grădină vîntu înșetează,
iar deasupra copașilor luninează luna arjintie.

Xucrarea 137. Alcătuiți o povestire după zugrăjirile de mai jos.

Intrebuinjați în povestirea voastră conjuncțiile fz, dar, iar.

63
cînd, ca, să, pentrucă, păn, că, să, și adverbele pe neaștep­
tate, nu departe, repede, îndată, înnainte.
.Cucrarea J38. Perescriți propozițiile cu conjuncții. Sublinieți conjunc­
țiile.
GHERBU ȚĂRII NOASTRE.
Pe gherburile țărilor capitaliste îs zugrăjite jivini—huituri,
șoimi, lei.
Cum îi gherbu țării noastre?
Globu pămîntesc îi înconjurat în venoc din schicuri în ra-jl
 zele soarelui. Asupra globului pămîntesc șede steua roșie. Pe
globu pămîntesc—sășerea și șiocanu. Iar pimprejur îi chemarea
repetată de șesesprezășe ori în șesesprezășe linghi.
Proletari din toate țările, uniți-vă 1
Truditorii Uniunii RSS pe gherbu lor au zugrăjit nu jiga-
nie, nu hulture ori leu, da armamînturile de muncă—sășerea și
șiocanu.
Munșitorii și țăranii, oamenii șiocanului și sășerii, cu pu­
terile comune, unite au zidit în țara noastră soțializmu. Șele
dobîndite de dînșii îi dobîndit pentru lumea întreagă. Iaca deșe
pe gherbu nostru sășerea și , șiocanu îs zugrăjite peste tot globu
pămîntesc.
Xucrarea Í3S. Perescriți din lucrarea premărgătoare toate prepozi­
țiile launloc cu toate cuvintele, cu care ele sínt legate, și le puneți pe
dînsele după shemă.

Prepoziția Substantiva Adjectivu Căzu Nuraăru Forma

Xucrarea Perescriți din lucrarea 138 toate verbele și alcătuiți

delà dînsele forma porunșitoare după shemă.
Forma porunșitoare la Forma porunșitoare la
Ve bele singular plural
1 ■ 1
Xucrarea . Alcătuiți după zugrăjirea iasta o povestire.
 Puneți în povestire așa adjective și verbe: nant, furtunos,
des, prețos, nou, neîntrerupt, a curje, a hui, a tășe, a veni,
a săpa, a inșepe, a grăi, a crește, a clocoti, a tocni, a zidi
și' altele.
■. \

§ 20. VIRGULA LA CUVINTELE DE UN FEL.

Pestotlocu înfloresc jișinii, șireșii, zarzării, merii, prăsazii.

Pe imaș pasc: oi, căpri, vași, cai și jiței. Nina, Vera, Sașa,
Catrina, Soșiica și Marina s’au dus în pădure după flori. Și
stejaru, și ulmu, și plopu, și salșia, și fagu, și bradu cresc la
noi în pădure.

I
i
Cîteva sub’ecte, cîteva predicate ori cîteva cu­
vinte lămuritoare în una și așeiaș propoziție, care
răspund la o sîngură întrebare, se numesc părțile
de un fel a propoziției, ori cuvinte de
un fel.
în propoziție cuvintele de un fel pot și legate cu
/
așa conjuncții; și, ori, ba, dar, iar, niși.
De-o vorbă: Tiu înflorit deamu și jișinii, și și­
reșii, și zarzării, și merii, și prăsazii.
Cînd între două cuvinte de un fel stă conjuncția
și, atunși înnaintea ei virgula nu se pune.
Dar cînd conjuncția și se repetă înnaintea fie­
cărui cuvînt de un fel, apui, înșepînd delà a doua
și înnaintea fiecărei conjuncții, se pune virgulă. Cu­
vintele, care atîrnă la cuvintele de un fel, se dis-
părțesc cu virgulă odată cu dînsele.
De-o vorbă: S’au grămădit la miting și munși-
torii delà fabrică, și colhoznișii din satele mejieșe, și
crasnoarmeiții, și școlarii.

71
■i
 Xucrarea 142. Scriți propozițiile din shemă în rînd. Sublinieți
lub’ectele.

Xucrarea 143. Perescriți și sublinieți toate sub’ectele. Puneți, unde

trebue, virgula.

Copchiii, bătrînii și bătrînele se slobod delà lucru greu în

colhoz. La noi în club vin bărbații și femeile bătrînii și tine­
rii. Bucătăria comună ospătăriile comune și iaslele de copchii
au dizroghit țăranca colhoznică. La zavoadele sovetișe se zi­
desc și avtomobiluri și tractore și aeroplane și locomotive.
Problema au dizlegat-o Mișa și Petea Smirnov ba și Catea și
Olea Goncearenco și eu. în marea Caspică se varsă Uralu
Volga Terecu Cura. In rîu nostru sínt plătiși știuși zgăroi erați.
JCucrarea Redați propozițiile următoare în fel de sheme.

înverzesc cîmpiile, grădinile și imașurile. Zboară graurii,

rîndunelele, privighitoarele și coțofenele.

72
 Xucrarea 145. Perescriți și puneți, unde trebue, virguli. Sublinieți
sub’ectele.
RSFSR Ucraina Belorussia Grúzia Armenia Azerbaidjan Turc-
menia Uzbechistan Tadjichistan Cazahstan Chirghizia RSS Ca-
relo-fină RSS Moldovenească Litva Latvia Estonia s’au unit în
Uniunea RSS.
Slesarii tocarii turnătorii și formovșcișii au supraîniplinit
planu lor. Au rămas înurmă oleacă lemnarii și șerarii. La noi
se zidesc și electrostanții și zavoade și făbriși și drumuri de
șer și canalurj de apă.
Xucrarea Șitiți propozițiile. scrise în shemă.

Xucrarea J47. Lămuriți punctuația în propozițiile următoare. Șitiți

așa, cum arată virgulile.
Vîntu a vîjiit, a pîrîit, a rupt acoperișu depe sarai și a dat
fuga mai departe. Iaca el iară fuje, frînje crănjile, învîrtește
colbu pe drum, ridicîndu-1 însus, apucă pae și Ie aruncă din­
colo de drum.
Xucrarea 148. Șitiți textu. Perescriți-I și puneți săranele de punctu­
ație după cum spun regulile de mai sus.
A venit dinspre pădure un vîntișor proaspăt a suflat rășe
în fața trecătorului a huit pintre frunzile copașilor a închis
poarta întreacăt și s’a liniștit între tufe. Vîrteju a năvălit peste
sat el a frînt v’o cîteva scînduri putrăde depe gard a rupt un
acoperiș de pae și a alungat găinile pe drum. Toți aleargă și
se ascund.

73
I
 Xucrarea 1^9. Fâșeți tot așelaș lucru, ca și în lucrarea premăr-
gătoare.
Combainu și cosește și trieră și vîntură. Rîușoru curje șer-
puește. Și școala și cooperația și sovetu sătesc se găsesc in
țentru satului. Stelele întunecă și se sting. îndată șeva a huit
a trăsnit a pîrîit. La școală noi șitim scrini socotim zugrăjini
și cîntăni. în chioșc se vînd și creioane și converturi și cărți
de șitit.
Xucrarsa tSQ. Perescriți, sublinieți predicatele și puneți, unde trebue,
virguli.

Marea albastră se tulbura hue și clocote cu spumă la mal.

Năgîțu zboară asupra mării piînje jeme se vaită și se boșește.
i
Parohodu și se apleca spre valuri și se ridica pe dînsele și se
afunda între dînsele și se scălda în apa sărată.
Apa se tulbura se cotile în valuri spre maluri cu jernăt loje
în anină și se fărma în nii de chicături.
Vîrtejurile se ridica depe drumuri fuje însus zbura pedea-
supra satelor. Valu de vînt s’a pornit a înșeput a șuera și a se
învîrti pin lanuri...
Iar după lanuri hue înșeta tunetu și scăpăra luninos irăsnetu.
Xucrarea 151. Scriți propozițiile din shemă în rînd.

74
 Xucrarea 152. Perescriți și puneți, unde trebue, virguli.

Copchiii au luat coșolcuțile undițile ríme nade și s’au dus

la prins pește. Lemnarii s’au pornit la lucru cu sărisăe cu to­
poare cu clăpașe.
Colhozu deamu a sămănat și grîu și orz și popușoi și mălai.
Eu m’am dus la primblare cu Sîrghe cu Ion cu Anton și cu
Ștefan. Am adus din pădure și flori și ghinde și șiuperși.

Xucrarea 153. Pentru fiecare zugrăjire alcătuiți cîte o propoziție cu

cuvinte de un fel. Unde trebue, puneți virguli.

Xucrarea 7 £4. Perescriți și puneți, unde trebue, virguli.

Armia Roșie l-a fărmat pe Petliura pe Denichin pe Vran-

ghel pe Colceac pe ludenici și pe alți dușmani a noștri.
La făbriși zavoade electrostanții în șahte în sovhozuri col­
hozuri șerbe lucru încordat. în Chiev noi am fost la zavoade
la electrostanție în teatru în muzei. Din Chiev excursanții s’or
dușe la Moscva la Leningrad și la Stalingrad.
Xucrarea Scriți propozițiile din shemă în rînd. Unde trebue pu­
neți virguli.

75

J
 r
I ori la Odessa j | ori la Moscva

Xucrarea J3S. Puneți propozițiile următoare în sheme. Cuvintele de

un fel legați-le cu predicata cu întrebări.

El a mărs și în căruță, și în mașină, și în parohod. Eu

n’am văzut niși lup, niși leu, niși slon, niși tigru. Cartea i-oi
da-o ori lui Petrea, ori lui Senea, ori lui Alecsii.
I' Xucrarea 137. Scriți propozițiile din sheme în rinei.

luninează J Strujește |
iI iar I
I na încălzește lemnaru j | nu șeraru |

Conjuncțiile dar, iar leagă cuvinte de un fel atunși,

cînd cu un cuvînt se spune seva împotriva altuia:
se uită, dar nu vede-, îi șerar, dar nu-i lemnar.
înnaintea conjuncțiilor dar. iar se pune virgula.

§ 21. Două puncte înnaintea înșirării.

Xucrarea 138. Șitiți propozițiile din stîlpușoru sting și din drept. Luați
sama, care-i deosăghirea între felu de alcătuire a propozițiilor.

1. în grădina colhozului 1. în grădina colhozului

nostru cresc meri, abricoși,
prăsazi, zarzări, perji și nuși.
2. La dat cu sania s’au
dus Sîdor, Vasîle, Alexandru
și Ion.
3. în sovhoz sînttractore,
combaine, trierătoare.
nostru cresc așa copași: meri,
abricoși,prăsazi, zarzări, perji,
și nuși.
2. La dat cu sania s’au
dus așa băeți: Sîdor, Vasîle,
Alexandru, și Ion.
3. în sovhoz sînt așa ma­
șini: tractore, combaine, trie­
rătoare.

76
 Cînd în propoziție înnaintea cuvintelor de un fel
este un cuvînt ori v’o cîteva cuvinte, care le unește,
și arată, că mai departe' urmează o înșirare, apui
atunsi înnaintea cuvintelor de un fel, se pun două
puncte. La două puncte glasu se scoboară- De-o
vorbă: în colhoz, sínt așa mașini: combaine, trac-
tore, sămănătoare, trierătoare.

Xucrarea 15S. Perescriți propozițiile estea și puneți, unde trebue,

două puncte și virguli. Sublinieți cuvîntu, care arată o înșirare.
Am cumpărat deamu toate instrumentele un topor un sărisău
o păreche de clește o daltă un clăpași o bardă. în hărmanu de
lingă casă cresc așa crescături curechi pepeni morcoji șeapă
sfeclă și usturoi. Eu mă învăț otlicino pe așa ob’ecte pe limba
moldovenească limba rusă limba ucrainească pe arifmetică isto­
rie științile naturale și gheografie. Iarna are trii luni decabri
ianvari și fevrali.
Xucrarea JffO. Perescriți și prelunjiți înșirarea.
1. în pădure cresc așa copași...
2. Pe cîmpiile colhoznișe lucrează așa mașini...
3. în cămara noastră este așa mebeli...
4. în pădure trăesc așa jivini...
5. în grădină cresc următori poni roditori...
6. în prezidium noi i-am ales pe așa școlari...
7. în Uniunea RSS trăesc așa noroade...
8. Eu știu așa tîrguri...
9. Eu știu așa sate...
Xucrarea JSJ. Alcătuiți trii propoziții, înșirînd în ir'însele toate felu­
rile de arme militare, în alte—instrumentele de slesărie.în a,tria—mebeliu
din casa voastră.
§ 22. PROPOZIȚIA COMPUSĂ, VIRGULĂ ÎN
PROPOZIȚIA COMPUSA.
""
Propoziția simplă; Propoziția compusă.
1. A venit iarna friguroa­ 1. A venit iarna friguroasă,
să. S’au ascuns toate jigănii- și s’au ascuns toate jigă-
le. niile.
2. Tovarășii nei prinde 2. Tovarășii nei prinde
pește. Eu mă scăldam. pește, iar eu mă scăldam.
3. Fratele neu scrie. Eu și- 3. Fratele neu scrie, eu și-
tesc gazeta. Mama ascultă. tesc gazeta, mama ascultă.

77
J
 Propozițiile pot și simple și compuse.
Două ori mai multe propoziții simple pot și unite
într’o propoziție cu ajutoru conjuncțiilor și, dar, iar,
ori, ba, ori numai cu ajutoru virgulii.
Două ori mai multe propoziții simple, unite într’o
propoziție, alcătuesc o propoziție compusă.
Fiecare parte osăghită a propoziției compuse
are sub’ectu și predicata eî.
între fiecare parte a propoziției compuse se pune
virgulă. Dacă părțile estea sínt luate cu ajutoru
conjuncțiilor, virgula se pune înnaintea tuturor con­
juncțiilor.

Zucrarea 162. Alcătuiți cu ajutoru conjuncțiilor propoziții compuse,

înnaintea conjuncțiilor puneți virguli.
1. Pe șeri a scăpărat. S’a auzit tunetu.
2. Se aprochie ziua Armiei Roșii. Școala se găte de ;sărbă-
toare.
3. Era sfîrșitu lunii apreli. Copașii încă nu înverze.
4. Au venit zîlele calde. Pe costișă înverzește deamu iarba,
5. Școala noastră are radio. Noi demulteori ascultăm trans-
lări din Moscva.
6. Eu am vrut să mă duc la chino. Era deamu tîrzîu.
7. Toți școlarii s’au grămădit. Noi ne-am pornit în excursie.
lucrarea 163. Complectați propozițiile compuse.
Afară anirose deamu a primăvară, dar graurii...
Pionerii din sat ne-au scris o scrisoare, și noi i-am porunșit
lui Petrea...
A sunat sunetu, și școlarii...
S’a sfîrșit lecția, și copchiii...
Mîne trebue să slobozim gazeta de părete, dar...
Au venit zîlele călduroase de vară, și copchiii...
Fratele neu a trecut în clasu a șinșilea, dar sora...
Cu toții ne gătisem săniile, dar...
Noi nu vrem bătălie, dar sîntem gata...
Xucrarea 164-. Din două propoziții simple alcătuiți una compusă cu
ajutoru conjuncției și. înnainte de și puneți virgulă.
— A sunat clopoțelu. Copchiii au întrat voios în clas.
Se aprochie 1 mai. Școala se gătește de sărbătoare.

78
 Crasnoarmeițli s’au arătat în zare. Orcheslru nostru le-a în­
șeput a cînta marșu.
A înșeput a Încălzi soarele. Rouă repede s’a uscat.
A venit toamna. Frunzele cade depe copași.
S’a mîntuît anu de învățămînt. Noi ne-om dușe în lagher.
Xucrarea 16S Alcătuiți patru propoziții compuse cu conjuncția șL
Xucrarea ise. Alcătuiți patru propoziții compuse cu conjuncțiile dar.
iar.
Xucrarea 1S7. Perescriți și lămuriți întrebuințarea virgulii în prcpo-
zițiile următoare.
Crește lingă școală o sosnă nantă. O furtună mare i-a frînt
vîrvu ei, și sosna a ’nșeput a se usca. Au venit la dînsa oame-
nii, și pilea a înșeput a lucra. Au tăet ei copacu bătrîn delà
rădășină, și sosna s’a cîrligat. I-au tăet cu topoarele crănjile, și
a rămas un trunchi lung și neted. L-au tăet oamenii pe dînsu
în trii părți. Au venit trii căruți, și oamenii au încărcat într’în-
sele sosna. Au adus-o ei pe dînsa la zavod. Aiși din sosnă
au făcut seînduri, și au înșeput a lucra lingă dînsele munșitoriu
Lemnarii struje, tâe, șlifue, măsura, înclee, boe.
Xucrarea Jdă. Șitiți povestirea „Dimineaia" și lămuriți punctuația.

DIMINEAȚA.
O curjere de văzduh proaspăt ni-a mîngîef fața. Am dischis
ochii. Se lunina de dimineață. Nicăiuri incă nu se înroșe zorile,
da la răsărit deamu se luninează. Șeriu șenușiu se lunina, se
râșe, se albăstre. Stelele cînd scliche cu o lunină slabă, cînd
dispăre. Pămîntu se jilăjește, frunzile au aburit. Unde și unde
se aud sunete jii, glasuri, iar un vînt ușor, dedimineață, colindă
și plutește deasupra pămîntului. Trupu neu i-a răspuns cu o
tremurare ușoară de primăvară. Eu m’am sculat sprinten șim’am
pornit dealungu rîului fumăgător. N’am făcut niși două vrîste,
cnid au înșeput a curje împrejura neu șivoaele aurii, la înșeput
roșietișe, peurmă roșii, a soarelui tînăr șerbinte. Tot s’a nișcat,
s’a trezit, a înșeput a cînta, a fașe huet, a trăi.
/. Turghenev.
I
Xucrarea les. Lămuriți prnctuația în propozițiile următoare:
A sunat și a doilea sunet, dar poezdu încă sta peloc. Mult
a scăpărat și a tunat, dar ploae n’a fost. Ursu s’a repezit la

79
j
 vînător, dar vînătoru J-a ușis dintr’o împușcătură. Primăvara s’a
înșeput devreme, dar frigurile încă au țînut lung. Soarele era
încă sus, dar sesîmțe deamu rășeala de noapte. în vale șede încă
omăt, iar din deal fug deamu pîrăușe lușitoare. Sufla un vînt
puternic, dar era cald. Noi nu vrem bătălie și apărăm pașea,
dar sîntem gata de a răspinje orișe dușman.
£ucrarea 17Ű. Aflați sub’ectu, predicata și cuvintele lămuritoare in
fiecare propoziție.

Zavodu s’a întins pe malu rîului Lîngă dînsu este un port

nou.
în gavani stău parohoadele. Pe lîngă dînsele îmblă încolo
și încoașe luntrele cu motor.
înjos dîrdîe tancurile. Sus hue ’T*'-+<»arele aeroplanelor.
Pe masă șede cărți. Ele toate î'. tăete.
Truditorii Uniunii RSS nu vor baídíie. Ei întotdeauna sínt
gata să dăe răspinjerc dușmanului.
Vasîie s’a dus în Armia Roșie șerar. Peste doi ani el s’a în­
tors radiotehnic.
Xucrarea 171. Uniți propozițiile simpla din lucrarea 170 In propoziții-
compuse. Puneți punctuația după regulă.
Xucrarea 172. Perescriți și înloc de puncte puneți conjuncțiile fi,
dar, iar (după cum șere cuprinsu propozițiilor).
!
Băeții se duc în toată ziua la prins pește,... numai az au
prins ei un zgăroi. Eu am prinit gazeta,... încă n’am șitit-o.
Olea vra să șie agronom,... Alexandra gîndește despre cușeri-
rea văzduhului. Jișinii au înflorit deamu întotbunu,... perjii în-
șep numai a se încăpușa.
Xucrarea 173. Adăujeți cuvinte trebuinșioase după cuprins și lămu­
riți întrebuințarea virgulii.
Propeleru a înșeput a se învîrti, și aeroplanu...
S’au înșeput zîlele calde de primăvară, și iarba...
A tunat, și a înșeput...
Pescarii au vrut să prindă un chit, dar..
Eu am fost az la bibliotecă, dar ...
Poezdu merje pe drum de șer, iar parohodu...
Păsările zboară, iar peștii...
Iarna zîua-i mititică, iar vara...

80
 Xuerarea 174. Scriți propozițiile compuse, adăugate de voi în lucra­
rea premărgătoare, în formă de propoziții simple.
Xucrarea 17S. Perescriți și puneți sâmnele de punctuație. Sublinieț!
sub’ectele din propozițiile compuse cu o liniuțâ, predicatele cu două.
Pionerii din Ispania ne-au scris nouă o scrisoare și noi le
scrim lor răspuns. S’au grămădit toți școlarii și Nicolai Petro-
vici i-a dus la excursie. A trecut vara și a venit toamna. Epu-
rile a sării de după tufă și vînătoru a împușcat. Deamu nouă
zile încălze soarele de primăvară dar gheața încă niși nu se
nișca. Rîu Dnepr curje pe lingă Chiev iar Desna—pe lîngă
Cernigov. Mai înnainte stolița RSS Ucraineană a fost Harcov
iar amu-i Chiev. Era sfîrșitu maiului dar zile calde încă nu era.
Xucrarea t7S. Perescriți și, unde trebue, puneți virguli. în fiecare
propoziție compusă . ' ■ s •b’ecf.ele cu o liniuțâ, iar predicatele—cu
două.
înșetișor adie un vînt și huesc grădinile pe maiu Nestrului.
Deasupra grădinilor a răsărit soarele și negura s’a împrășchiet.
A înșeput a sufla un vînt puternic și a oborît o crangă mare
de prăsad. în cîmp înschica grîu iar săcara deamu înflore. Soa­
rele a înșeput a păli tare dar grădinarilor nu le era cald.
Deamu era vremea de bucate dar grădinarii nu lepăda lucru. f

Xucrarea 177. Prăjiți zugrâjirea și descrieți-o.

VI Gramatica
 § 23. PROPOZIȚIA GLAVNICĂ ȘI PROPOZIȚIA
SECUNDARĂ. VIRGULA LA PROPOZIȚIILE
SECUNDARE.
Xuerarea 178. Șitiți propozițiile din stînga și peurmă din dreapta.
Luați sama, care-i deosăghirea între aeste propoziții.
Cuvînt lămuritor. Propoziție lămuritoare.
1. Nicolai n’a dornit de 1. Nicolai n’a dornit (de-
durerea capului. șe?) fiindcă îl dure capu.
2. Eu am fost la grădină 2. Eu am fost la grădină
pela asfințita soarelui. (cînd?), cînd soarele asfințe.
3. Păsările zboară delà noi 3. Păsările zboară delà noi
toamna. (cînd?), cînd vine toamna.
4. Tata ne-a spus despre 4. Tata ne-a spus (șe?),
venirea fratelui. că a venit fratele.

Cînd un cuvînt ori v’o cîteva cuvinte lămuritoare

din propoziția simplă se prefac în propoziție lămu­
ritoare, propoziția devine compusă.
Cînd în propoziția compusă o propoziție îi lă­
muritoare, adica o lămurește pe alta, apui e se
numește secundară.
Propoziția șeia, care-i lămurită de șei secundară,
se numește g 1 a v n i c ă.
Propoziția secundară se leagă cu șei glavnică cu
ajutoru cuvintelor conjunctive șe, cînd, fiindcă, cum,
pănșe, ca, să, dacă, unde, încotro, deunde, șine, care,
îndată, cașicum, îndatășe și a.
Propoziția secundară se disparte delà șei glav­
nică cu virgulă.

JCucrarea 17S. Perescriți și sublinieți propozițiile secundare.

Cînd a sunat clopoțelu, noi am alergat repede care și’n
clasu lui. Anton n’a venit la școală, că s’a îmbolnăjit.
Uniunea RSS zidește drumuri de șer și acolo, unde înnainte
oamenii îmbla numai cu cănilile ori cu șerghii. Otreadu nostru
se luptă, ca între pioneri să nu șie niși unu rămas cu învăță­
tura. Eri au spus pin radio, că învățații noștri au găsit așezeri
noi de mineral.

82
 Xucrarea ISC. Uniți fia.are pâreche de propoziții simple. Puneți pro­
pozițiile secundare înnaintea ori în urma propozițiilor glavnișe. Unde tre-
bue, puneți virguli.
(cînd) Noi ne-am dat înlături. Arișiu și-a scos botișoru cu
băgare de samă.
(care) Președinte a fost ales un băet. El a fost președinte
și la adunarea trecută.
(fiindcă) Andrii n’a fost la școală. El a fost bolnav.
(pentrucă) Noi nu ne-am dus la excursie. Era tare frig,
(cînd) Eu m’am sculat. Soarele răsărise deamu.
(fiindcă) A înșeput a bura o ploae rășe. Noi ne-am gră-
ghit acasă.
(pentrucă) Roada a fost bună. Pămîntu a fost îngrășet.
Xucrarea J8J. Alcătuiți din părechile estea de propoziții simple pro­
poziții compuse cu ajutoru cuvintelor conjunctive.
Băetu s’a culcat în pat. El tare s’a obosit.
El a ajuns acasă tîrzîu. Drumu era lung.
Udarnișii nu s’au dus din țeh. Ei nu mîntuise de remontat
tractorele.
Eri l-am întîlnit eu pe un tovarăș. Pe dînsu nu-1 văzusem
șinși ani.
Tata a șitit gazetele. Pe dînsele le adusese az poștalionu.
Xucrarsa 182. Alcătuiți din fiecare păreche de propoziții simple o
propoziție compusă cu ajutoru cuvîntului conjunctiv fiindcă ori că. înnain­
tea lor puneți virguli.
Lucrările de cîmp încă nu s’au înșeput. Pămîntu încă-i tare
jilav.
Zarzării au înflorit în anu ista mai tîrzîu. Lungă vreme nu
se încălze cum trebue.
Pe Haiduc îl jîn la legătură. El mușcă.
Vaca n’a vrut să bee apă. E n’a fost sătoasă.
Xucrarea 183. Alcătuiți din flecare păreche de propoziții simple ®
propoziție compusă cu ajutoru cuvîntului conjunctiv ctnd. Puneți, uade tre­
bue, virgulă.
Soarele încălzește. Omătu înșepe a se tochi.
A veni toamna. Frunzele s’or îngălbeni pe copașî.
Școlarii au auzit sunetu. Ei îndată s’au împrășchiet pin
clasuri.
Iarba deamu se coșese. Au înșeput-o a cosi.

83
 Xucrarea Alcătuiți din fiecare păreche de propoziții simple o
propoziție compusă cu ajutoru cuvintelor conjunctive unde, acolo. Puneți,
unde trebue, virgulă.
■ A fost cîmpu pustiu. A crescut un oraș mare.
Am îmbunătățit cîmpu ghine. Grîu a dat cîte 40 țentnere
depe hectar.
Sădesc și apără pădurile. Mai puțintică sășete este.
Parnișele le-au udat cu apă de lut alb. Ele mai mult pă­
strează udeală.
Xucrarea ÎS5.. Alcătuiți din fiecare păreche de propoziții simple o
propoziție compusă cu ajutoru cuvintelor conjunctive încotro, încolo. Pu­
neți, unde trebue, virgulă.
A fujit lupoaica. Au fujit și puii ei.
Merje urmele lupului. Și vînătorii au apucat.
Rîu curje. Și lemnu plutește.
Xucrarea 18S. Perescriți și puneți, unde trebue, virgulă. Sublinieți
cuvintele conjunctive.
învățătoru ne-a șitit că în Rominia mulți copchii nu îmblă
la școală. Schicurile parcă șoptesc că-i vremea deamu de co-
sit grîu. Școlarii spune că ei vor să se ducă la mare. EI ne-a
spus că joaca s’a mîntuit. Ileana i-a spus mamei sale că e vra
să șie hudojnic.
Xucrarea 187. Prăjiți zugrăjirea de mai jos și scriți după dînsa o
povestire sub numirea „ Casa pădurarului". întrebuințați în pro-
pozițiile simple și propoziții compuse.

I
 i

Xucrarea 188. Perescriți. între părțile propozițiilor compuse puneți

virgulă înnaintea conjuncțiilor care, ca, să, fiindcă, cînd, unde.

Ivan a înștiințat că fratele tovarășului său a veni mîne de

dimineață. Gazetele au dat de știre că delegația cehoslovacă
de munșitori a venit la Moscva. Trebue ghine de îmbunătățit
gruntu fiindcă aiasta cu mult mărește roada. Colhoznișii s’au
grăghit să pue grîu în cope fiindcă se ridica niște nouri. Gră­
dinarii ung copașii cu var ca să nimișească stricătorii. Colho­
zurile^ sădesc pe cîmpuri copași ca să păstreze mai multă
udeală. Din avtomobil trebue să te scobori atunși cînd șoferu
poprește mașina. Eu m’am dus Ja Ștefan atunși cînd el deamu
dome. Caia s’a găsit Ioc pentru cuibu său acolo------ unde
----- mai
—i rar
îmblă chișior de om. Școala nouă au zidit-o acolo unde în
trecut au fost hărmane pustii.
Xucrarea 18i>. Perescriți. Puneți punctuația. Găsiți propozițiile se-
cundare din următoarele propoziții compuse.
Noaptea învălue deamu pămîntu cînd noi am venit acasă.
Cînd noi am venit acasă noaptea învălue deamu pămîntu. Cop-
chiii s’au grăghit acasă fiindcă se ridicase o furtună. Fiindcă se
ridicase o furtună copchiii s’au grăghit acasă. Dacă ploaia n’a
înșeta noi om șede acasă. Noi om șede acasă dacă ploaia n’a
înșeta.
Xucrarea ISC. Perescriți. Găsiți propozițiile secundare din următoa­
rele propoziții compuse și luați sama, unde se găsesc ele.
Ulița, în care noi locuim, îi chetruită. în satu, unde eu
ra am născut, s’a zîdit anu trecut o școală nouă moldovenească.
Cartea, pe care am luat-o eri din bibliotecă, povestește des­
pre anii de copchilărie a lui Maxim Gorchii. Drumu țiganului,
pe care îl vedem noaptea pe șeri, îi alcătuit dintr’o mulțime
de stele nenumărate. Copașii, pe care i-a pus tata neu în ti­
nerețe, sínt deamu mari și rotați.

Propoziția secundară poate să stăe înnaintea

propoziției glavnișe, după dînsa și în nijlocul ei.
Cînd propoziția secundară stă în nijlocu șelei
glavnișe, virgula se pune și înnaintea înșeputului
propoziției glavnișe și după dînsa.

85
«

Xucrarea 1 SI. Scriți propozițiile din sherae in rînd și puneți, unde

trebue, virguli.

Xucrarea. JS2. Perescriți următoarele propoziții. Propozițiile secun­

dare, care stău înnaintea propozițiilor glavnișe, puneți-le după dinsele
iar pe așele care stău după propozițiile glavnișe—indărăpt, puneți-le innain-
tea lor. Propoziițiile secundare, puse în nijlocu șelei glavnișe sublinieți-le.
Cînd a dat a doilea signal, poezdu s'a pornit din loc. Noi
ne-om dușe în pădure, dacă n’a ploua.
Păn nu răsare soarele, Stepan nu se trezește. Cartea, care
ai luat-o delà mine, ți-a povesti despre gheroizmu lui Cotov-
schii. Acolo, unde hue pragurile Dneprului, a crescut Dnepro-
ghesu. Lucrăm așa cum ne-a porunșit V. I. Lenin.
Xucraraa 1i>3. Perescriți. Sublinieți propozițiile secundare și puneți
virgula, unde trebue.

PIONERU DIN CHERMANIA.

Era încă mult pănla zîuă cînd s’a adunat otreadu pione-
resc. Numai unde și unde se întilne câte un trecător sîngura-

86
tic care se grăghe undeva. Numai la colțurile uliții sta de pază
polițaii care îi păze pe capitaliști.
Pănșe s’a trezit orașu pionerii au dovdit să lichească pro­
clamații pe clădiri și garduri.
Cînd au înșeput a hui sirenele pimprejur pin oraș fosese
deamu încleete proclamații și lozunguri. Proclamațiile spune că
munșitorii trebue să se gătească pentru o luptă hotărîtoare
cu capitaliștii.
lucrarea Prăjiți zugrăjirea. Alcătuiți o povestire „Copchilăria
norocoasă“.

PLANU POVESTIRII.
1. Sfîrșitu anului de învățămînt.
2. înnainte de pornire în iagher.
3. în Iagher.
4. Mînțănirea copchiilor lui I. V. Stalin.
Xucrarea 1SS. Perescriți și puneți, unde trebue, virgula.
Vînătoru a împușcat hulpea care demulteori a fost în cu-
riacu nostru. Pîrău care curje pin nijlocu satului nostru a în­
ghețat. Copășelu pe care l-am pus astă primăvară crește ghi-
ne și frumos. Graurii au întrat în cușca pe care eu le-am fă­
cut-o și le-am pus-o în sălcîn. Cînd nourii s’au împrășchiet soa­
rele s’a injit de după deal.

87
 Xucrarea J3S. Perescriți povestirea și la propozițiile compuse, acolo
unde trebue, puneți virgulă.

ÎNTUNECAREA SOARELUI.

Noi am înștiințat că la 5 avgust a întuneca soarele. Toți

aștepta cu nerăbdare zîua cînd a veni aiastă ivire naturală. Di-
mineața la 5 avgust noi eram tare neliniștiți fiindcă șeriu era
acoperit pestetot cu nouri. Toți se teme că ei or ascunde soa­
rele în momentu întunecării. Dar teama noastră,a fost zădar-
nică fiindcă șeriu s’a curățit de nouri, tare degrabă.
Noi ne uitam la soare,pin bucăți de steclă pe care le-am
înnegrit, de înnainte la o lumnare.
Soarele a înșeput deodată a se acoperi, cu discu negru a
lunii,care cu înșetu îl înghițise cutotu. Din soare rămăsese nu­
mai o dungă îngustă^ de lunină. Tot tăcuse în natură parcă
aștepta cu toții șeva neobișnuit. Însfîrșit, soarele a înșeput a
se slobozi din -^mbra neagră, a lunii, și a scîntee iarăș luninos.

Xucrarea 197, Perescriți. în propozițiile compuse, acolo, unde trebue,

puneți virgulă.

ȚARA ELECTRICĂ.

Noi am întins sîrmele electrișe din Dneproghes Ia Donbas.

Aista-i numa înșeputu. A veni vremea cînd om fașe noi toată
țara electrică. Lunina fără jăratic fără șfîrleață s’a aprinde pe
toate ulițile sătești în toate căsile. La făbriși și pe cîmpii pes-
totlocu or lucra mașinile electrișe. Poezdurile electrișe or alerga
pe toate drumurile de șer. Mașinile electrișe or strînje roada.
în avtomobile electrișe s’or dușe la lucru lucrătorii.

§ 24. VORBIREA DIRECTĂ.

Xucrarea 198. Șitiți și luați sama, care-i deosăghirea între aeste două
feluri de propoziții.

Pioneru Mihail a zîs: „Eu, Pioneru Mihail a zîs, că

tovarăși, toată vremea m’oi el toată vremea s’a învăța pe
învăța pe „otlicino®. „otlicino“.

88
 Cuvintele ori vorba altora pot și redate întocmai, cu-
VÎnt în cuvînt, repețindu~le fără niși o schimbare.
7)ar iot aeste cuvinte pot și redate nu chear întocmai,
adică nu chear cuvînt în cuvînt, nerepeiîndu-le, dar po­
vestind cu cuvintele tale cuprinsu lor.

Propoziția, care redă întocmai, cuvînt în cuvînt,

vorbirea cuiva, se numește vorbire directă.
Cuvintele șelea, care arată, a cui este vorbirea
directă, adică șine este stăpînu ei, sínt, cuvin­
tele avtorului.
Vorbirea directă la șitit se. deosăghește cu glasu,
iar la scris vorbirea directă se disparte cu ghili­
mele („ “).

Xucrarea 139. Șitiți fragmentii din „Povestea despre un pescar și un

peștișor“. Deosăghiți cu glasu vorbirea directă a peștișorului, a bătrînului,
Perescriți, puneți ghnimele și sublinieți două puncte dinnaintea vorbirii
directe.

Cînd se roagă peștișoru de aur,

cu glas omenesc grăește el:
„Drumu dă-ni, bătrîne, nie în mare,
o plată scumpă ți-oi da eu pentru mine.
M’oi răsplăti, cu șe numa-i dori“.
S’a ninunat bătrînu, s’a spăriet:
a pescărit el triizăși și trii de ani
și n’a auzit, ca peștele să vorbească.
I-a dat drumu peștișorului de aur
și i-a zîs el Iui mîngîitor:
,Dumnăzău cu tine, peștișor de auri
Plata ta nie nu-ni mai trebue.
Du-te în marea albastră,
și te primblă, unde dragă-ți este“.

S9
 1. Cînd cuvintele avtorului stau înnaintea vor­
birii directe atunși după dînsele punem două puncte,
iar vorbirea directă se e în ghilimele.
V. I. Lenin a spus: „Comunizmu este puterea sove-
i
tică plus electrificația țării întrejG.
2. Cînd cuvintele avtorului stău după vorbirea
directă, atunși înnaintea lor punem virgulă și tire,
iar vorbirea directă se e în ghilimele.
„Comunizmu este puterea sovetică plus electrificația
țării întreji“,—a spus P. I. Lenin.
3. Cînd cuvintele avtorului stău în nijlocu vor­
birii directe, atunși înnaintea lor și după dînsele
punem virgulă și tire.
„Comunizmu,— a spu^ P. /. Lenin,— este puterea so­
vetică plus electrificația țării întreji“.
Toată vorbirea directă se e în ghilimele.
Cuvîntu întîi a vorbirii directe întotdeauna se
scrie cu literă mare.

Xuerarea 200, Perescriți și puneți toate sămnele trebuinșioase de

punctuație. Sublinieți vorbirea directă.

Pavel și-a luat cușma din cap și a răcnit Tovarăși!

Dumnăzăii noștri, dumnăzăii neamului nostru, ca și tofi
dumnăzăii, îs răzgîndiți de șei bogati.
Pavel grăe c’un glas răsunător și tare Tovarăși! Noi am
hotărît să spunem dischis, șine sintem noi, noi ridicăm az flagu
nostru, flagu înțăiepșiunii, dreptății, slobozirii!
După M. Gorchii.
JCuerarea 2ÛJ. Perescriți propozițiile următoare. Puneți drept săm-
nele de punctuație. Sublinieți vorbirea directă.

Om strînje toată roada la vreme și fără cherderi au zîs col-

hoznișii din brigada lui Florea.
Az ne-om dușe noi la excursie ne-a zîs nouă învățătoarea .
noastră lulia Chirilovna.
Brava, băeți! s’a auzit un glas.
Iaca vin graurii! Graurii! striga copchiii bucuros.

90
8
 Xueretrea 202. Perescriți propozițiile de mal jos. Puneți, unde se șer,
sămnele de punctuație.

Tu, Lena m’a întrebat mama nu-i întîrzie la școală?

Duneavoastre aveți scrisoare spune poștalionu delà fișior,
din Armia Roșie.
îi știut, că toate pământurile șele mai bune a spustovarășu
Stalin la s’ezdu I a colhoznișilor-udarniși din toată Uniunea îs
date colhoznișilor și-s întărite după dînsele tare.
Viitoru a zîs Maxim Gorchii a și a oamenilor munșii
șinstite.
Xucrarea 203. Perescriți propozițiile următoare. Puneți sămnele de
punctuație, care lipsesc.

Cînd s’or înșepe examenele? a întrebat Vanea.

Stăi ! Nu fuji ! a strigat Volodea.
Ascultați, băeți, învățătoarea a zîs mama.
Ian te uită, cum le trebue despre tot să știe a rîs moș
Aftene.
Xucrarea 20^. Șitiți povestirea de mai jos în două persoane. Pere­
scriți și luați sama, cum îs scrise aiși vorbirile directe, șe sămne de punc­
tuație sínt întrebuințate.

— Buna zîua, flăcăuanule!

— Fă-ni din drum!
— Tare aspru ești, cum te văd eu! Deunde duși lemnele ?
— Știut, că din pădure. Tata, auzi, le tae, dar eu le car.
— Da șe, familia lui tată-tău îi mare ?
— Familia îi mare, dar bărbați sîntem numai noi: tata și eu.
— Așa I Dar cum te cheamă?
— Vlas.
— Și de cîți ani ești?
— A șeselea ni-a trecut....
După N. A. Necrasov.

Cînd vorbirea unei persoane se rînduește cu vor­

birea altei persoane, atunși înnaintea vorbirii aestor
persoane se pune tire. In așa întîmplări, vorbirea
directă nu se e în ghilimele._____________ ________ _

91
 lucrarea Scriți așa, ca să nu șie nevoe de ghilimele.
„Măi Tănasă, vin încoașe, că am prins un urs!“
„Șe ai prins?“
„Un urs“.
„îi mare ursu ?“
„Mare“.
„Adă-1 încoașe!“
»Cînd să-1 aduc ?“
„Adă-1 chear amu!“
„Dacă nu vra să margă.“
„Lasă-1 dar și vin singur.“
„Dacă nu vra să-ni dăe drumul“
lucrarea SOS. Perescriți și puneți sămnele trebuinșioase de punc­
tuație.

Eu mamă ți-oi șiti o povestire tare interesată. Șitește Borea.

Sonea ascultă și tu.
Tovarăși se ridică nouri. Hadeți tovarăși ne-om porni acasă.
Deșe tu Pavel așa te teni. N’a ploua. Tu măi Petrea te gre-
șești. Ori tu Petrea nu vezi cum scapără și nu auzi cum tună.
Ghine zîșe Pavel tovarăși. Hadeți acasă că iaca ploaia nu-i
departe.
Xucrarsa 2C7. Lămuriți întrebuințarea sămnelor de punctuație.

ȘINE-I DAR LA PAZĂ ?

Comandirii polcurilor s’au aprochiet de Budionnîi. Ei aștepta
porunși.
— Să doarmă toți!—a zîs Budionnîi—eu porunșesc tuturora
să se hodinească.
— Tovarăș nacealnic... Dar cum?
— Toii! Toți!
— Dar șine ?.. Tovarăș nacealnic, dar șine a și ?..
— Oi și eu,—a zîs Budionnîi, aprochiindu-și de ochi șea-
sornicu.
— Toți să doarmă ! Toți pănla unu. Corpusului întreg îi
dău curat două sute și patruzăși de minute pentru hodină!
Șinși nii și jumătate de luptători, ca unu, s’au răsturnat în
iarba deasă.
y. Caia ev.

92
 £uerarea 208. Lămuriți întrebuințarea sămnelor de punctuație.
O colhoznică din oblastea Calininsc a țăsut pinzâ de in și
pe dînsa a găurit: „Scumpu nostru losif Vissarionovici Stalin!
i Te încredințăm, că noi om strînje nu mai puțintei, decît 4—5 țent-
nere de in depe hectar. Trăiască marea noastră patrie soveticăl
Trăiască părintele colhozurilor, marele Stalin!“
O colhoznică moldovancă din satu Mălăești a ales un co­
vor pe care îi scris cu litere roșii: „Trăiască Stalin!“
Xucrarea 20S. Perescriți șl puneți sămnele de punctuație,
învățătoru a zis mîne ne-om dușe în excursie la zavodu de
conserve,
Mihail a zîs eu oi și leitenant. Toți pionerii trebue să învețe
lecțiile numai pe „otlicino“ a zîs conducătoru pionerilor. Noi
ara șitit în gazetă, că la 7 noiabr a și întunecarea lunii.
Xucrarea 210. Prăjiți zugrăjirea și scriți o povestire. Puneți nume Ia
toți copchiii, care se văd pe zugrăjire șl despre care se spune în pove­
stire. Scriți, cum s’au grămădit copchiii, șe au luat cu dinșii, cum merje
spre pădure, șe intîlne pe drum. Scriți șe au făcut copchiii în pădure, cum
câta poame și a. m. d.
Mintuiți povestirea cu așeia, cutn copchiii se întorșe acasă,
întrebuințați in povestirea iasta vorbirea directă. întrebuințați sămnele
de întrebare și de strigare. Scriți în povestire propoziții simple și com­
puse. întrebuințați felurite adjective și adverbe.

i
 § 25. MATERIAL PENTRU REPETARE,
Xucrarta 211. Perescriți și puneți, unde trebue, punct, rirgulă, ori
sămnu întrebării. Scriți, unde trebue, litera mare.

CÎNTICU VECHI ȘIOBĂNESC.

— Frunză verde de trii flori
Șiobănaș delà niori
moartea unde ți-a fost să mori
* — sus în vîrvu nucului
Í în bătaia vîntului
"•'Ia șetina bradului
— de șe moarte ai murit
— de un trăsnit, cînd a trăsnit
— d’apui șine te-a jelit
— păsările‘-au șirichit
— de scăldat, șine te-a scăldat
— ploile cînd au plouat
— de păzit șine te-a păzit
—• luna, cînd a răsărit
— lumnarea șine ți-a pus
— soarele, cînd a fost sus
— de ’ngropat șine te-a ’ngropat
— trii brazde mari s’au răsturnat
— fluerașu unde l-ai pus
— în cranga bradului de sus
și cînd vîntu a sufla
fluerașu a cînta
oile s’or bucura
♦
și pe mine m’or căta.
Xucrarea 212. Șitiți lămurit, luînd sama Ia ridicarea și scoborîrea
glasului.
Peurmă perescriți toate propozițiile de strigare. Spuneți, șe arată pro­
pozițiile estea ?

Unde și unde rătășe cîte un petec de nour șenușiu în ocheanu

șeresc. Cărarea, pe care merje Tănasă, tăe costișa în două părți.
In vale. Ia talpa dealului, șerpuește pin grădini Nestru, da în vîrvu
chiscului se aud oameni cîntînd. „Cosesc“ a gîndit Tănasă.
Combainu luase brazda întîi alăturea cu cărarea, unde grîu păre

l
94
mai copt. Ajungînd drept Tănasă, mașina s’a poprit, și depe
dînsa a sărit un băetan tînăr.
— Tănasă!—a strigat el și s’a aruncat spre dînsu.
— Ion! — tot așa a strigat Tănasă.
Ei s’au cuprins și se săruta, apui au cătat cu iubire unu la
altu și iară se cuprinde. Ei îs frați. Patru ani nu s’au văzut.
Tănasă l-a lepădat pe Ion acasă școlar în clasu a șeptelea, da
amu!... înnaintea lui stă un bărbat vîrstnic, spătos, roșu la față,
cu ochi scînteetori. Lungușor au stat de vorbă, apui Ion a
sărit pe mașină și a zîs:
— Acasă ni-i spune mai multe, da amu — la lucru. Parcă ne
Intreșem.
Tănasă merje pe o uliță curată și lată.
Pe amîndouă părțile drumului cresc copășei, văruiți pănla
jumătate. Dincolc> de pîrău se înnanțe o clădire roșie cu două
etajuri. Cum se vede, aista-i colbudu, despre care i-a scris Ion
mai în an. Da, ianca, cîte clădiri noi a zidit colhozu!
Șe scîrte mari stău acolo! Da ogrăzile și grădinile colhoz-
nișilor! Cătate, curate, îngrădite...
Iaca și ograda părinților. El nu s’a dus la poartă pimprejur
da a sărit gardu nant pănla chept și s’a aflat între copașii
crăngoși: iarba era mai sus de jenunchi. El s’a pus pe pămînt
și îmbla cu ochii pin frunzișu des și verde. Șe aniros prielnic,
șe frumusață!
L. Barschii

Xucrarsa 213. Scriți întrebări pentru răspunsurile date mai jos.

— Pe tata neu îl cheamă Nichita Alexeevici Frasin.

— în colhozu „Steua Roșie“.

— îi zvenevoi în brigada de legume.

— Da, el îi stahanovist.

Xucrarea 214-. Perescriți. Puneți, unde trebue, punct, sămnu întrebării,

sămnu strigării. Peurraă șitiți și sublinieți propozițiile de strigare cu o li- z
niuță, povestitoare—cu două, întrebătoare—cu o liniuță văluroasă.

95

I
 POVESTIREA PIONERULUI
într o zî de vară cu arsură mare eu cu tovarășii nei pășten
vașile pe toloacă nu departe de grîele colhozului nostru Vașil«
păște, da noi ședem și ne jucam de-a cuțitu.
îndată a înșeput a anirosi a pîrlit, și eu am văzut pe mar-
jina lanului fum, da pe urmă și pară.
— Băeți, pojar — am strigat eu
— Unde-i pojaru — a întrebat Chirilă Chisculung
— Vezi acolo ia de marjină.
— Mai repede, mai repede—au înșeput a striga ^eții șî
t noi cu toții am alergat la marjina grîelor — focu deamu se aprin­
sese în tot bunu, și grîu uscat arde ca palihuții. Șe să fa.șem
— Băeți — strig eu — Rupeți buruian verde, eșiți înnaintea
focului, băteți-1 cu dînsu și tropșițî—1 cu chișioarclc.
Am înșeput a stinje focu într’un loc îl stinjem, da în alt
loc el iară se aprinde
Tropșiți mai tare Dați cu pămînt, băeți, cu pămînt — a
propus Chirilă Chisculung
Peste jumătate de șeas am stins cutotu pojaru
Așa noi, pionerii, am spăsit grîu colhoznic

lucrarea 213. Perescriti și sublinieți sub’ectu cu o liniută, da predl-

eatu —cu două.

Apa clocotește. Tu drept ai dizlegat problemele. Eu ni-am

cumpărat un caet nou. Vasîle a prinit scrisoare delà frate. Fra-
sîna s’a dus în pădure după șiuperși. în pădure a apucat-o
ploaia. Eri eu am venit din oraș. Tu mai dimineață decit mine
ai venit la școală. Eu am șitit multe cărți frumoase. Grăjdaru
dușe caii la fîntînă. Cinele hămăește tare.

lucrarea 2Jff. Găsiți în propozițiile lucrării Nr. 21.5 cuvintele lămu­

ritoare, care lămuresc întălesu predicatului și le perescri« launioc cu nre-
dicatu.

lucrarea 217. Perescriți. Găsiți sub’ectu și predicata din fiecare pro­

poziție, da peurraă găsiți și cuvintele lor lămuritoare.

Grădinile colhoznișe înfloresc frumos. Crănjile copașilor s’or

apleca toamna de roada bogată. Mașinile colhozului or căra

96
1
fructe la zavodu de conserve. Colhozu nostru are mare venit
delà grădinile sale.
Mama și tata se duc dizdedimineață la lucru în colhoz. Toți
copchiii îmblă la școală. Noi ne învățăm patru șeasuri în școală.
Șiocîrlia șenușie se sue sus în șeri. Qrîele de toamnă deamu
au crescut pănla jenunchi.
Xucrarea 218. Scriți pentru fiecare literă a alfavitului înșepînd delà
litera »a», cite două-trii numiri de sate, orașe, rîuri, țări.
Xucrarea 219. Aflați temelia și sfirșitu din cuvintele fiecărui rînd.
Peurraă^lați rădășina în cuvintele estea:
Povestire, vestitoru, vestitu, poveste, veste.
Depărtare, părtașu, părtășire, împărțire, parte.
împușcare, pușcaș, împușcătură, pușculiță, pușcă.
Legătoare, dizlegare, legămint, legare, legat.
Xucrarea 22Û. Fășeți-vă la voi în caete tăbliță din lucrarea N. 46
și dispărțiți cuvintele de mai jos in părțile lor alcătuitoare după rubrișHe
tabliții.
Discărcare, încărcat, încărcător.
Sănină, însăninat, insăninare, sănin.
Turnare, turnătoare, torn, turnat, răsturnătură, turnător.
Xucrarea 221. Puneți inloc de punct prefixu Im ori tw după cum se
șere după regulă. (Spuneți regula, cind se scrie Im și cind In).
. boldire, . temeere,
. alghire, . bunătățire,
. brăcăminte, , plinire,
. puternișie, . bătrînit,
. fiat, . podoghit,
. pușcat, . nod,
. fundare, • glod,
. locuit, . sărat,
. sânătoșit, . podoghire,
. verzit, . puternișit.
Xucrarea 222. Puneți inloc de puncte prefixele dis, râs ori dig, rSg,
după cum se șere după regulă. (Spuneți regula despre ortografia prefixe­
lor estea).
, . amețire, . plata,
. . fac, . putere,
. . bunare, . boi,
. . povățuit, , părțit,
. . doi, . vălire.

Vn Gramatica 97
T

. . copt, . . cleet,
. infectat, . turnat,
. cumpărat, . coală,
. organizare, . minat,
. prindere, . gîndire,
«•
. pîndire, . mințit,
. batere, . . bumbat.
Xucrarea 223. Șitiți și găsiți toate substantivele și adjectivele.
MAGNITU.
în vechime era un sióban, îl chema Magnis.
Magnis a prăpădit o oae. EI s’a pornit în dealuri s’o cate,
A ajuns într’un Ioc, unde era numai chetre goale. El s’a pornit
pe chetrele estea și sîmte, că șibotele i se lichesc de dînsele.
El a achipuit cu mîna — chetrele-s uscate și de mînă nu se
lichesc. Merje iară—iară șibotele se lichesc. El s’a pus jos, s’a
discălțat, a luat o șibotă în mînă și a înșeput a o atinje de
chetre.
Atinje cu curăția — nu se lichește: da cum atinje cu chiroa-
nele —se lichește. Ave Magnis un băț cu capătu de șer. El a
atins cu bățu de cheatră — nu se lichește; a atins, cu șeru —
s’a lichit așa, că trebue să-1 dizlichești.
Magnis a prăjiț cheatra, vede, că asamănă cu șeru, și a adus
bucăți de cheatră acasă.
Din vremea șeia au înștiințat de cheatra iasta și au numit-o
magnit.
L. Tolstoi.
Xucrarea Șitiți. Scoateți din poezia următoare toate adjectivele
launloc cu substantivele, lingă care ele stău. Arătați jenu, numâru și căzu
adjectivelor și substantivelor scoase.
IARNA.
Peste dealuri grebănoase,
peste cimpu dizgolit
cu cojoașele nițoase
iarna albă a venit:
o perină arjinfie
pimprejur s’a ’ntins pe jos,
peste sate și cîmpie
astă noapte a nins vîrtos.
N. Țurcan.

98
 Xucrarea 225. Declinați următoarele substantive masculine launloc
cu adjectivele la număru singular și plural la forma hotărită și nehotărîtă:

un școlar silitor
un părete alb
un ulșior larg
un hulub șenușiu.
Xucrarea 22ff. Declinați următoarele substantive femenine launloc cu
adjectivele la număru singular și plural la forma hotărită și nehotărîtă:

O îndrumare înțăleaptă
o cale bună
o floare anirositoare
o găină porombacă.
Xucrarea 2Z7. Declinați următoarele substantive ambijene launloc cu
adjectivele la număru singular și plural la forma hotărită șî nehotărîtă:

un roi tomnatic
un gard nant
un știubei rădășiniu
un drum lung.
Xucrarea 228. Puneți substantivele din lucrarea N. 225 în urma ad-
jectivelor și le declinați.
Xucrarea 22S. Puneți substantivele din lucrarea N. 225 în urma ad~
jectivelor și le declinați.
Xucrarea 23(). Puneți substantivele din lucrarea N. 227 în urma ad-
jectivelor și le declinați.
Xucrarea 231. Șitiți. Aflați toate substantivele și le scriți la voi în
caete. însămnați jenu, căzu, număru și forma fiecărui substantiv deosăghit.

CUM AM FOST NOI DUPĂ EPURI.

Noi cu Chirilaș ne-am pus Ia cale să ne dușem în pădure

pe lîji.
Pin sat merjem înșetișor. Nouă ne era drag să ne uităm la
ferestrele înghețate a căsilor. Tare frumoase uzoare pe ochiuri
a făcut în noaptea iasta jeru, unu îi mai frumos decît altu.
Da'n pădure șe era! Parcă șineva înadins acoperise brazii
cu cristale. Fiecare acușor așa și strălușește. Lojești în tulchina
copacului, și pe tine se scutură fluturași strălușitori de omăt.

99
 Ara Intrat în poiană. Acolo — o mulțime de urme. Noi găsera
urme de păsări și gîșem, încotro a fujit șoareșele grăghitor. Am
zărit niște urme de epuri—ele era hîtru încîlșite încolo și încoașe.
»Undeva sare încurșetu?“ am gîndit noi.
îndată desub tufar a sărit un epuraș. Noi, știutcă, n’am pu­
tut răbda. Ne-am repezit mai puternic și ne-am pornit din deal.
Zburam ca vîntu, da cînd am ajuns în vale, ne-am șiocnit unu
de altu și ne-am răsturnat în omăt unu peste altu. Da epurile
a fujit, că nu i-am mai dat de urme.
JCucrarea 232. Perescriți și puneți substantivele din paranteze în căzu
(
trebuÎHȘios. Arătați la șe caz ați pus substantivele.
La nijlocu (grădina) crește un prăsad rotat. Crănjile (pră-
sadu) s’au aplecat de roadă.
Apa (rîu) Nestru a dat din maluri.
Pimprejuru (căruța) aleargă un mînz șarg. Mama (mînzu) îi
legată Ia (căruța) și mănîncă fîn proaspăt. Prisăcaru îmblă pe
lîngă (știubei) colhoznișe. El le dă multă băgare de samă
(știubeiu)
JCucrarta 233. Perescriți. Scoateți deoparte substantivele launloc cu
adjectivele «ubliniete și aflați căzu, număru, forma și jenu lor.
TOVARĂȘU STALIN.
Ca o pasăre ușoară
gîndu nostru zboară, zboară
înspre Cremiu, înspre tine.
Despre zîlele sănine,
despre zîlele voioase,
voinișioase, călduroase i
povestim noi cu mîndri«
Și cu mare bucurie. A
Tu, iubitu nostru Stali^^
tu ne-ai îndreptat pe cale,
tu și cu partidu mare,
cu ’nțăleapta îndrumare
ne-ați adus la veața bună,
unde hora mîndră sună,
unde-i totdeauna soare
și ni-i veața floarea florii.
Din scrisoarea norodului
moldovenesc tovarășului Stalin.

100 >
•
 Xucrarea 234. Găsiți înfpoezia din lucrarea premărgăfoare substan­
tivele sfîrșite în—ie. Scriți-le deoparte. Adușețl-vă aminte, cum se declină
așa fel de substantive șl le declinați, mai întîi vorbal, da peurmă—îns ris.

Xucrarea 233. Declinați la forma nehotărîtă și hotărîtă singular șl

plural următoarele substantive:

obligație
avuție
bogăție
rochie
farfurie
Xucrarea 23S. Găsiți substantive, care se sfîrșesc în—ie și puneți-le
la căzu jenitiv forma hotărîtă.

Xucrarea 237. Alcătuiți două propoziții, în care ar și substantive

sfîrșite în-ie la cazurile jenitiv și dativ.

Xucrarea 23S. Șitiți propozițiile de mai jos. Lămuriți orfografia sub­

stantivelor subliniete.

Mama lui Vasîie îi țăsătoare, da a me—învățătoare. Ma­

mele noastre pot să șie și agrononi, și doctori, și învățătoare,
și lucrătoare, și țăsătoare, și pilote, și conducătoare de
stat.
La trierat grîu colhozului nostru a lucrat două combaine și
două trierători.
Eu știu a fașe legătorî de legat grîu. Mama rae-i lega»
toare. Toate legătoa^le îs stahanoviste.

Xucrarea 23S. Aflațwfcrbele la forma nehotărîtă și le scrlțl la voi

în caete. Sublinieți sfîrșitu fiecărui verb deosăghit și spuneți, șe sfîrșlt are
și de care conjugare este el.

Eu îmbl la școală a patrulea an. Știu eu deamu ghine a

șiti și a seri, a dizlega probleme arifmetișe, a zugrăji. Eu m’anj
învățat a cînta și știu a mă juca în felurite joși, da a înnoU
și a merje pe velosiped m’am învățat încă de mititel.

Xucrarea 240. Perescriți și subliniețl toate verbele. Asupra Ier Ol

țifre rime însămnați conjugările.

(ooQ.^f6 iot
/
 DUPĂ PLOAE.
Nouri, nouri, nourele,
ne-ați vărsat din gălețele
ploaia răcoroasă,
pînea pe cîmpii să crească,
și pe vale să rodească,
merele mustoase.
Ploae, ploișoară caldă,
cîmpu roditor îni scaldă,
cu răcoarea verii.
Și popșoii înmulțește,
Și prăsadele ’ndulșește
cu dulșeața verii.
L. Cornfeld.
Xuerarea 241. Perescriți și sublinieți toate verbele. Asupra lor îa-
sămnați conjugările.
ȘERPELE.
Cose odată cosașii lîngă pădure. Cosașii se dusese cu braz­
dele departe-departe, da eu ara rămas cu cînele Turuzan, aler-^
gam și mă tăvălem pin fîn. M’am aruncat eu într’un porcán de
fîn, și îndată am șărit în lături ; nu știu șe rășe și lușios s’a
atins de mînă. Un șerpe marea eșit din fîn și drept spre tnine.\
Eu înlemnisem de spaimă și stăm pe loc.y Turuzan, ca sujeata,
s’a aruncat peste șerpe, și între dinșii
.................
s’a înșeput -lupta.
■ -
Peste
v’o cîteva minute numai niște bucăți de șerpe se tăvăle pe
pămînt. Da Turuzan a înșeput a fuji și nu știu unde s’a vinde-
cat. Numai peste două săptăraîni a venit el acasă—slab, plătoșit»
dar sănătos.
Tata îni spune, că cînii știu un fel de iarbă și cu iarba
iasta ei se lecuesc delà mușcătura șerpelui.
£ucrtrrea 242. Perescriți la voi în caete propozițiile cu verbele la
forma porunșitoare șt asupra verbelor insăranați persoana.
Tu îi ajuți mamei fa fucru. Ajută, tovarăș ! Noi adunăm
cărți pentru bibliotecă. Adunați, băeți, gazete și jurnale. Tu gră-
ești ghine rusești. Grăește mai des la adunări! Tu demulteori
îți uiți acasă caetele. Nu uita caetele ! Voi găsiți repede greșe­
lile altora. Găsiți greșelile voastre în caete.

102
 JCuerarea 24-3. Puneți forma porunșitoare la plural.
Țîne minte însărșinarea ta.
Adă-ți aminte șe-ai învățat astă iarnă.
Pregătește-ți ghine uroașele.
Spală-te întotdeauna înnaintea culcării.
Spală-ți fața în toată dimineața.
Dizvîntează comnata în toată dimineața.
Xucrarea 244. Schimbați cuvintele după cum îi arătat.

A se pune-pune-te, puneți-vă.
a se scălda—..........................
a se învăța—..........................
a se juca— .................................
a se păzi— ..............................
a se încălța—..........................
a se îmbrăca— .............. . .
a se da—................. ..............
a se sui— .................................
a se nera—.................... .
Xucrarea 245. Schimbați cuvintele, după cum îi arătat.
A O pune-pane-o, puneți-o
a o scălda— . . .
a o învăța— . . .
a o juca— ....
a o păzi— ....
a o încălța— . . .
a o îmbrăca— . .
i
a o da—............
a o sui— . : . . .
a o făli—............
a o striga— . . .
Xucrarea 24e. Puneți forma porunșitoare a verbului după nu. Luați
sama și spuneți, cu șe se asamănă forma porunșitoare, cînd stă după nu.
merji! — Nu
cară ! — Nu
Du! — Nu
stai! — Nu
joacă! — Nu

103

/
 aleargă! — Nu . .
șezi! — Nu . .
fuji! — Nu . .
oboară1 — Nu . .

Xucrarta 2^7. înloc de puncte prelunjiți mai departe propoziția, care

ar arăta învaiala, de care se átírná împlinirea lucrării din propoziția intîi.

Eu m’aș scălda, dacă . .

Tu ai cînta, cind . . .
EI s’ar primbla, dacă . .
E ar șiti, cind . , .
Noi ne-am spăla, dacă .
Voi v’ați dușe, dacă . .
Ei ar înnota, cind . . .
Ele s’ar scula, dacă . .

Xucrarta 24S. Perescriți și sublinieți întoarșerea. Spuneți unde stă

întoarșerea și lămuriți punctuația.

Mătușa șede la fereastră

Și în gura mare bărbatu ocărăște:
„Nebunule, șe ești, prostule!
Ai șerut tu, gogomane, casă!
întoarșe-te și te închină la peștișor:
Nu mai vreu să șiu țărancă proastă,
Vreu să șiu dvoreancă din talpă“.
S’a dus moșneagu la marea albastră:
(Neliniștită ii marea albastră),
A înșeput el să cheme peștișoru de aur.
A plutit la dînsu peștișoru, întreabă:
„Șe-ți trebuiesc eu, moșneagule ?“
Se închină la dînsu moșneagu, răspunde:
„Fă-ți nilă, domnule peștișori
încă mai ră a stat bâtrîna,
Nu-ni dă pașe nie, moșneagului:
Deamu nu vra să șie țărancă proastă,
Vra să șie dvoreancă din talpă“.

104
 Xucrarea 24S. Mutați întoarșerea în nijlocu propoziției.
Școlarule, poariă-te curat. Vasile, cind ii merje la brănduși?
Nichita Antonovici, repede oare ne-om dușe la excursie?
Frate, hadern acasă ! Scridon, tu poți ghine zugrâji ? Frasî-
nă, tu la lucru nu rămîne inurmă! Băete, tu să-ni aduși cartea
Ia vreme.
Deșe nu merji la scăldat. Anton? Nu strica cuiburile păsă­
rilor, Gori! Sâ-ni cumperi caete, mamă. Unde te duși neata,
tată?
Xucrarea 250. Perescriți și puneți sămnele de punctuație la întoarșeri©^^,tf^

Arătați pionerilor childă de învățătură tuturor școlarilor,

Șine din voi tovarăși merje la grădină.
Cind deamu noi Vladimir Carpovici ne-om dușe în oraș la
excursie?
Proletari din toate țările uniți-vâ!
Truditorilor din toate țările merjeți pe calea leninistâ-sta-
linistă !
Tovarăși uniți-vâ sub steagu lui linei!
Xucrârea '257 . Schimbați pronumele fiecărei persoane, după cura șer
cuvintele dinnaintea lor. Odată cu aiasta schimbați, după cura se șere, ț»
pronumele personale scurte.
Fără (eu), (tu), (el), (e). (ele) . . . . f'
împrejuru (eu), (tu), (el), (e), (ele) ....
Xucrarea 252. Schimbați pronumele fiecărei persoane, după cum șer
cuvintele dinnaintea lor.
Ei ni-au dat (eu), (tu), (el), (e) . . - .
Ei m’au văzut (eu), (tu), (el), (e) . . - •
Zucrareo 255. Fășeți tot așelaș lucru, ca și in lucrarea premărgătoare.
El ne-a spus (noi), (voi), (ei), (ele), ....
El ne-a învățat (noi), (voi), (ei), (ele) ....
Xucrarea 254. Perescriți și puneți inloc de puncte pronumele perso­
nale scurte ni, te, ni, ni, ți, te, vă, iți.
Poștalionu... a adus nie o scrisoare. Eu vreu să... rog pe
tine ca să... ajuți nie să... fac radio. Noi n’am știut, că tu ...i
da nouă fotoaparatu tău. Na... ție un măr de a neu și da... nie
unu de-a tău. Du... și... adă nie cartea ta. Noi... cunoaștem pe
voi E... roagă pe tine. Eu... dău ție un creion roșu.

105
 Xuerarea 255. Perescriți propozițiile de mai jos, punînd pronumele
din paranteze în căzu trebuinșios (după tăbliță).
Coleghia de redactare ni-a porunșit (eu) și (tu) să zugrăjim
caricaturi pentru număru de rînd a gazetei de părete. Ini trebue
(eu) să mă pui Ia cale cu (tu), cum să ne împărțim lucru.
Coleghia de redactare mă roagă pe (eu) și (tu) să împlinim
însărșinarea mai repede.
Xucrarea 256. Puneți pronumele, date în paranteze, Ia căzu trebuin­
șios.
Ni-a venit rîndu (eu). Ți-a venit fratele (tu). I-am adus car­
tea (el). Merje vorba despre (eu și tu). El s'a cunoscut cu (eu)
și cu (tu). împrejuru (el) se grămădesc mulți copchii.
Xucrarea 257. Perescriți și puneți înloc de puncte pronumele trebu-
inșioase scurte. Unde trebuește, puneți apostrof ori liniuță.
Vasîle ...a întrebat pe mine, cîți epurași de casă am eu.
Eu ...am spus, că am zășe epurași șenușii și ...am rugat pe
dînsu să... dăe nie doi epurași de a lui de șei bălăi cu dunji
negre pe schinare. EI ...a făgăduit nie, că... a da. Și eu ...am
spus Iui, că ...oi da de a nei de șei șenușii.
Eu ...am văzut pe tine, cînd tu ...ai dus la scăldat.
Nichita ...a dat ție cartea de șitire. Tu trebue să ...o dăi
învățătorului.
Mîne eu ...oi dușe la brănduși ...oi fașe un raz și ...oi scoate
o mulțime de brănduși.
Xucrarea 258. Perescriți și sublinieți pronumele stăpinitoare.
Sarșina noastră este de a întări încă mai tare puterea slă­
vite! Armii Roșii a noastre, ca niși un fel de „focusuri w a duș-
manilor noștri să nu ne gâsască nepregătiți. Trebue de ținut
tot norodu nostru în starea gătinții de mobilizare.
I. Stalin.
Xucraraa 359. Perescriți și sublinieți cu o liniuțâ dreaptă foaie
pronumele personale (și șele pline și șele scurte), da cu o liniută vălu-
roasă—toate pronumele stăpinitoare. Deasupra insămnați cu litere înșepâ-
foare cazurile lor.
în grădina colhozului nostru cresc meri, prăsazi, șireși,
perji. Nie ni-i dragă să mă duc la grădină și să rup flori. Și
Vasîlică mérje cu mine la grădină. Acolo lucrează tala nostru.
El curăță copașii de uscășiuni.. El are cuțitașu său, sărisău
său, o scară nantă, barda sa și cu dinsele toată zraa hîriș se
învîrtește pimprejuru copașilor.

106
 £uerarea 2SÖ. Perescriți din povestire toate numeralele: deodată pe
șele cardinale, da peurmă pe șele ordinale.

FAMILIA NOASTRĂ.
Noi de toți sînteni în casă nouă oameni. Bîtu nostru deamu
cutotu-i bătrîn: el deamu are optzăși și trii de ani. Și tata dea­
mu nu-i chear tînăr : el deamu are patruzăși și șinși de ani, da
mama îi de patruzăși și patru de ani. Eu am trii frați și două
surori. Fratele șei mai mare îi de douăzăși și patru de ani,
altu-de douăzăși și doi, a triilea—de nouă, da eu îs de unspre-
zășe ani. Sora șei mai mare îi de douăzăși de ani, șei mai ni-
; că-îi de șinșisprezășe ani.
Trăim noi în satu Mălăești. La noi în sat sínt trii școli: o
școală mare cu trii etajuri și două mititele. Eu mă învăț în
școala șei mare. E are zășe clasuri: întîi, a doilea, a triilea,
a patrulea, a șinșilea, a șeselea, a șeptelea, a optulea, a nou­
lea, a zășelea. Multe dintr’însele îs cîte două trii de un fel. Eu
mă învăț a patrulea an, fratele șei mai nic a doilea, sora rae
Qașița—a optulea. Șese zîle în săptămînă ne învățăm, da a
șeptea—ne hodinim.
lucrarea 261. Fășeți tot așel lucru, ca și în lucrarea 260.

ÎNTÎLNIREA PĂSĂRILOR.
încă decuiarnă am făcut noi în școala noastră șiftșizăși de
cușculiți mititele pentru grauri. Lîngă școala noastrăi este o
grădină mare. Cușculițile
< . au fost spînzurate în grădină pe co-
pași. La întîi mart au venit șei dintîi doi grauri. Ei s’au așe-
zat în cușculița a șesa. La două mart au venit încă zășe gra­
uri. Aiștea s’au așezat în a patra, a șinșea, a unsprezășea, a
patrusprezășea și a triisprezășea cușculiță. în cușculița a șinși-
sprezășea se cuibărise niște vrăghii. Graurii repede le-au alun­
gat deacolo. La înșeputu maiului in cușculița a șesa s au ivit
întîii puișori. Graurii îi hrăne cu jigănii. Graurii în curjerea
de zășe minute nimișesc nu mai puțintel de trii jigănii-strică-
tori. Cu aiasta ei aduc mare folos cîmpiilor și grădinilor noastre.
Xucrarea 262. Perescrîți. Toate țifreie scriți-le cu litere^, ■j
BRĂNDUȘELE.
Brăndușele răsar îndată după șe se tochește omătu. Chear
unelocuri încă șede omăt, da brăndușele deamu înfloresc. Nie

107
tare ni-i dragă a mă dușe după brănduși. Întîia dată am să­
pat 25 brănduși. Peste două zîle eu deamu am săpat 85 brăn­
duși. Sora me cu fratele în zîua iasta au scos 150 brănduși.
în anu trecut într’o vreme eu am scos 350 brănduși. Brănduși
sínt multe, numai de ți-ar și razu bun, și le-ai pute săpa.
Xucrarea 2S3. Perescriți. Toate țifrele scriți-le cu litere.
losif Vissarionovici Stalin s’a născut în anu 1879.
A. S. Pușchin s’a născut în anu 1799.
Alexei Maximovici Gorchii s’a născut în anu 1868.
Vladimír Vladimirovici Maiacovschii s’a născut în anu 1893.
Xucrarea 264. Prefașeți numeralele cardinale din paranteze în nume­
rale ordinale.
Eu mă învăț în clasu (patru). Eu mă învăț ghine și știu, că
oi țîne examenele pentru a treșe în clasu (șinși). Sora me 'Mi­
na se învață în clasu (trii), da fratele Anton—într’a (șepte).
Anu ista om sărba aniversarea (douzăși și patru) a revo­
luției din Octeabri.
Xucrarea 266. Găsiți adverbele. Aflați cu ajutoru întrebărilor care
din adverbe îs de timp, de loc și de mod.

DOUĂ CĂPRl.
Dimineața pe 6 cărare îngustă de munte s’au întîlnit două
căpri. Înstînga se ridica, ca un părete, muntele, îndreaptă era
o prăpastie adîncă. S’au întîlnit căprile și au stat la gînduri:
șe să facă? Atunși o capră s’a culcat și strîns s’a lichit de
pămînt. Da alta înșetișor a trecut peste dînsa și amîndouă cu
ghine au trecut prăpastia și s’au dus acasă,
Xucrarea 266. Fășeți tot așelaș lucru.
Coloanele mărg frumos. Acolo și aiși fîlfîe flagurile roșii.
Pestetotlocu sună muzica. însus zboară aeroplane.
înnainte în școala noastră era puțintei școlari. Amu la noi
în școală se învață șinși sute de școlari. Az au fost la școală
toți școlarii. Eri în clasu întîi din prișina frigului n’au fost doi
școlari.
Pioneru se apucă îndrăzneț de lucru. El încordat se luptă
cu greutățile. El învață ghine toate lecțiile și se poartă curat
și-i childuitor la disțiplină. Iaca cum-îi pioneru adevărat.

108
 JCucrărea 2S?. Aflați, care din cuvintele subliniete îs adverbe și ca­
re-adjective.

Căruțile se fac din lemn tare de stejar.

Nu mina tare caii, cînd vii cu dînșii delà adăpat.
Vasîle scrie curat și frumos.
Mama ni-a cumpărat un cartuz frumos. Eu am îmbrăcat
un cheptar curat.
La noi în ogradă este un șorcov nant.
Mînzu a crescut nant.
Vîntu de primăvară suflă rășe.
Nu șede disculț pe pămîntu rășe.
JCuerarea 2<î3. Aflați care din cuvintele subliniete îs adverbe și
care—substantive.

Zîua de vară îi lungă, da noaptea îi scurtă.

Pămîntu se încălzește zîua, da se rășește noaptea.
Vara viitoare a și călduroasă.
Prăsadele se coc vara.
îi tare frumoasă sara de vară.
Noi am ajuns sara în sat.
Xucrarea 2S9. Șitiți și perescriți deoparte prepozițiile launloc cu
substantivele. Aflați căzu. jenu, forma și număru lor.

PRIMĂVARA.

Din dealuri apa se grăghește

spre vale, chetrele spălînd.
Un soare cald pe șeri lușește,
și ese aburi din pămînt.
Din somnu ernii se trezește
natura—dragostea de flori:
la soare holmu înverzește,
chemînd șiobanu-frățior.
în codru nant, livada deasă
copașii. draji se dizmurțesc;
în apa caldă oglindoasă
holbate broaștele huesc.
Se sîmte vesălă nișcare
îi văzduh proaspăt și sănin,

109 j
7

și din adînca depărtare

de păsări roiuri vin și vin.
O, primăvară pre frumoasă!
Cu scumpe daruri ne-ai șinstit;
îi negreșit c’a tale raze
la fund și rîma le-a simțit!
N. Țurcan.

Xucrarea 270. Fășeți tot așelaș lucru.

PĂZITORU.

Moș Nichita Chițcăneanu păze grădinile colhozului pe malu

Nestrului. Acolo în grădină are o căsoae. El nișiodată n’o în-
cue, măcarcă pe lungă vreme se dușe și îmbla pin grădini,
Și deșe ave s’o încue, cînd el are doi păzitori cu nedejde—
doi cîni învățați?
Odată vine el la căsoaia sa și vede: șed doi străini pe
scaune și niși nu se nișcă. înnaintea străinilor șed cînii lui.
— Șe cătați aiși, hulubașilor? — îi întreabă moș Nichita.
— Ședem, moșule. Ne-am rătășit. Iaca deamu trii șeasuri
decînd ședem și niși nu ne lasă să ne nișcăm, diavolii. Cînd
am intrat—n’au hămăit, da amu numai vrei să vîri mîna în
buzunar, ca să-ți ei de fumat, ei hîrîe și de mână te înhață.
Niși nu te lasă să te nișși măcar. Zî-le neata lor. să se ducă
înlături, măcar am mai fuma. Ne-am oropsit cutotu.
— Ei ghlne, la zastavă îți fuma. Marș innainte!—a strigat
moș Nichita,—și nu fujiți, c’apui cînii v’or fașe terfeliți. Niși în
buzunare mînile să nu puneți (șine știe—poate arme aveți),
niși să alergați nu v’or da voe: așa-s ei învățați.
— Tu șezi aiși și păzește,—i-a zîs el la un cîne,—da tu
merji cu mine.—El l-a luat pe altu și s’a pornit.
Așa el și i-a adus pe străinii șeia la zastavă. Da străinii
șeia s’au aflat șpioni.

JC'Jcrarta 271. Șitiți. Prepozițiile launloc cu substantivele scriți-le

deoparte la voi în caete. Aflați căzu, număra, forma și jenu substantivelor.

110
 ȘINȘI MINUTE.

Curat la trii șeasuri banchirului american Hăg i-au adus

avlomobilu. Peste triizăși de minute el a eșit la șose și a aprins
a doua țigară.
Cînd șeasornicu arăta iára o minută patru șeasuri, șoferu
îndată a poprit avtomobilu și a stins luninile. Peurmă el și-a
luat din cap cartuzu și l-a pus pe rul.
— Allo,—a strigat Hăg,—a plesnit șina? Luninarea s’a
stricat ?
Șoferu șede tăcînd și nenișcat. El nu s’a întors și nu i-a
răspuns nică.
— Ai asurzit?! — mînios a răcnit Hăg.—Amu curat îs patru,
eu oi întirzie la ședința banchirilor. " ’
J\tunși s’a întors șoferu.
— Az, la douăzăși și șepte ianvari, la patru șeasuri de zî, -
a zîs el, il înmormîntează pe Lenin. Nișcarea în toată lumea
se poprește pe șinși minute.
O înfocare neputinșioasă l-a cuprins pe Hăg.
— Mine să te cari delà mine!—a răcnit el răgușit.
Șoferu n’a răspuns nică. El șede nenișcat. Vîntu-i învălue
chica pe capu gol.
— Na-ți o nie de dolari! Du mașina!—a zîs îndată Hăg.
Șoferu nu s’a nișcat. Și banchiru Hăg lot a înțăles.
Cînd șeasornicu a arătat șinși minute Ia șinși șeasuri, șo­
feru a pus cartuzu în cap și a pornit motorú.
Hăg a simțit o durere tunchită în tîmple. El și-a ridicai gu-
leru și s’a vîrît în ungheru avtomobilului.
Xucrarea 272. Șitiți și găsiți conjuncțiile.

CÎTEODATĂ SE POATE DE MÎNCAT CĂLĂMĂRI.

'□C Paisprezășe luni întreji a șezut Lenin în închisoarea țaristă.
El șede într’o cameră de un om, mititică și-pe jumătate în­
IM tunecoasă. O coică de șer, o masă și o taburetcă — iaca tot,
șe era acolo.
Alt om în locu lui Lenin zîle întreji ar și plîns și s’ar și chi­
nuit în camera iasta. Dar Lenin nu era așa om.
El și în camera iasta zîie întreji lucra.
El dimineața fășe ghimnastică și apui înșepea seri cartea sa.

111
 El aiși scrie o carte revoluționară, tare trebuinșioasă:
„Disfășurarea capitalizmului în Rossia“.
Da a seri în închisoare nu se da voe. Și acolo încă nu-ți
da—niși creioane, niși pene, niși cernilă, — nicâ nu-ți da. Și
hîrtie nu-ți da. Cum vrei — așa și scrie.
Și acolo te lăsa numai să șitești cărți. Părinții și neamu­
rile ave drepturi să-i trimată cărți șelui arestat.
Și iaca atunșea Lenin a înșeput a seri pe cărțile estea.
Da a trebuit așa să scrie, că nime în închisoare să nu se
prișeapă că aiși în carte șeva îi scris. Deatîtacâ în închisoare
controla toate cărțile înnainte de a le întoarșe părinților ori nea­
murilor: Și dacă vede, că in carte macar un cuvînt îi scris, —
cartea iasta o da în foc.
Da revoluționerii știe, că se poate de scris cu lapte.
Dacă pe hîrtie scrii cu lapte, apui curat nică nu se vede-
Da pentru așeia ca să șitești, șe-i scris, ..trebue de încălzit
hîrtia iasta cu lampa ori cu lumnarea, și atunȘea laptele înșepe
a se întuneca, pe hîrtie ese litere rădășinii și tot, șe-i scris, se
poate de șitit.
Iaca Lenin așa și scrie — pe cîmpușoarele cărții și pintre
rînduri.
Da părinții și neamurile despre iasta știe.
Și cînd prine .înnapoi cartea, — încălze la lampă fiecare
frunzișoară și perescrie.
Așa Lenin Ia închisoare scrie cartea sa.
Dar și pentru așa lucru trebue să șii tare feritor.
Dacă nadziratelu închisorii ar și văzut, că el așa scrie, —
atunși Iui i-aș fost tare rău. Atunșea și lapte nu i-aș dat, ca
șelui bolnav. Și tare aspru I’aș pedepsit.
Da nadziratelu tare des întră in cameră. Ori de nu-se uita
prin ferestruica din ușă—șe fașe arestatu.
Atunșea Lenin iaca șe a răzgîndit. EI fâșe din chită călă-
mări mititele, turna într’însele lapte și implînta încolo penișoara.
Și așa scrie. . ..
Iaca odată nadziratelu înșetișor s a uitat în ferestruica ușii
și vede o cartină poznită. Lenin scrie.
Nadziratelu repede deschide ușa, intră în cameră și zîșe;
_ Neata te-ai prins. Pe a mele, neata amu nu știu șe seriei.
Lenin e călâmara sa și liniștit o pune la gură. Și o rugumă.
Nadziratelu zîșe:

112
 — Șe fași neata? Neata călămara mănînși.
Lenin zîșe :
— Neata, îni pare, ai chiorît. Aiasta nu-i călămară, da-i
chită ! Și iaca eu o mănînc.
Nadziratelu s’a uitat — adevărat, că-i chită. Qîndește : „Mă-
tincă ni s’au stricat ochii. Ni-a părut, că el călămara mânîncă«.
Și cu gîndurile estea nadziratelu s’a dus. Da Lenin îndată
a făcut din chită o altă călămară, a turnat într’însa lapte și
iară a înșeput a seri.
Și întodeauna, cînd vine nadziratelu, Lenin liniștit lua călă-
mara sa și tot liniștit o mînca. Și mîncarea iasta chear era și
bună, pentrucă aiasta era chită cu lapte.
Cînd Lenin a eșit delà închisoare, el, rîzînd. Ie-a zîs părin­
ților și cunoscuților săi :
Ș^'Îh odată nie nu ni-a mărs, și în două șeasuri ni s’a ve­
nit să mănînc șese cală mări.
Și toți au rîs. Da care nu știe, despre șe-i treaba, așeia
tare se ninuna : cum oare se poate de mîncat călămări?
Dar iaca, cum se vede, cîteodată se poate de mîncat și
călămări.
M. Zoșcenco

Xucrarea 273. Perescriti și sublinieți conjuncțiile, care leagă cuvinte,

cu o liniuță, da conjuncțiile, care leagă propoziții, cu două.

Tănăsă și Tudosă s’au dus cu ode. Ploua mărunțel și era

liniște și urît. S’a injit deaghe soarele, și negura a înșeput a se
împrășchie. Primăvara se samănă, da toamna se strînje roada.
A înșeput a tuna și a scăpăra. Au înflorit deamu șireșii și ji-
șinii. Eu șed tolojit sub prăsad, da deasupra me cîntă o privi-
ghitoare. Eu am strîns un mărunchi de flori și i le-am adus
sorii. Eu am găsit vinețele și toporași. Mama ni-a adus delà 1
tîrg alămii și portocale. La noi în grădină cresc nărămzi și tăr-
tăcuți. Eu asară am răsădit izdoave, da amu mă duc să Ie ud.
Șimburelu și busuiocu deamu s’au prins și cresc.

VIII Gramatica 113

 Xucrarea 274. Propozițiile scrise mai jos prefășeți-le în propoziții cu
v’o cîteva predicate și c’un sub’ect. Scriți propozițiile estea. Puneți virgulile.

1. Colhoznișii au curățit grădinile de fructe. Colhozaișii au

săpat grădinile de fructe.
2. Copașii au dat frunză. Copașii au înflorit.
3. Florile îs frumoase. Flo ile îs anirositoare.
4. Copașii îs crăngoși. Copașii îs rotați.
5. Pămîntu în grădină îi puhab. Pămîntu în grădină îi gras.
Pămîntu în grădină îi jilav.

Xucrarea 27S. Deodată șitiți propozițiile în glas și luați sama, unde

voi fașcți pauză; peurmă perescriți propozițiite, sublinieți predicatele. Puneți
unde trebue, virguli.

Puii aleargă chiscue șiuchesc fărmături se ghemuesc sub

cloșcă. Colhoznișele și dughesc și bat și melițază și torc și
țăse cînepa. Vîntu huește urlă ridică vîrtejuri de colb. Com-
bainu și cosește și trieră și vîntură odată. în meșterii tăem cu
sîrisău strujim încleem și boim ferestrari și ușori.

Xucrarea 27S. Perescriți propozițiile și dispărțiți predicatele unu delà

altu cu virguli, unde trebue.

Calu neu bäte din cochite forăe și da din urechi. Arișiu în-
șetișor s’a dizghemuit și repede a alergat în frunzi.
Primăvara tot înflorește cîntă și se bucură. Vara tot crește
se împle și se coașe. Vîntu huește, urlă plînje. Școlarii la școală
șitesc scriu numără dizleagă probleme. Vara colhoznișii cosesc
iarbă usucă fîn și îl cară în scîrte.

lucrarea 277. La fiecare sub’ect adăujeți încă v’o cîteva predicate.

Propozițiile perescriti-le. Predicatele dispărtiti-le unu delà altu cu virguU.

Vara noi ne scăldăm,..

Tractoru ară,..
Soarele încălzește,..
Az noi am șitit,..
Șiobanu și-a luat tlueru,..
 1^ Xacrarea 278. Perescriți șt puneți sămnele trebuinșioase de pun-
ctuație.

t,. Primăvara pîrăușele șerpuesc fac spume și murmură. Rățile

f"; și plioscăe și se afunda și se alunga una după alta.
Chirilă și cîntă și zugrăjește și joacă. Fratele neu îi și pi-
fe' lot și parașutist.

lucrarea 27 S. Perescriți propozițiile. Puneți, unde trebue, virguli.

leJ-
ih rîs(
Se aud cînteșe rîsete vorbe. Cîmpiile imașurile grădinile
|kpădurile s’au îmbrăcat în î verde. Au venit graurii șioarele de cîmp
șiocărliile. Crraiirii
Ih'.. sinpărlîîlp cím
Graurii sturzii sitarii hulughii sălbatiși cușii se
țp ; ivesc unu după altu. Furnișile fluturii gîndașii țînțarii muș-
tele înșep veața lor. în grădină cresc meri prăsazi jișini perji
nuși chersaji.
'y

Xacrarea 280. Perescriți, prelunjiți înșirarea și arătați, cîte sub’ecte

sínt în fiecare propoziție.

în legumărie crește curechi...

în pădure cresc brazi...
în bucătărie pe masă șede linguri...
Pe părete în clas spînzură o cartă...
în Nestru sínt plătiși...
Pe imaș pasc vași...

Xuerarea 281. Perescriți. Puneți, unde frebue, virgula.

Grămezi de oameni era pe medeanuri pe uliți în ogrăzile

făbrișilor.
Noi am prinit cărți caete creioane. Soarele a luninat cîm-
piile grădinile imașurile și rîu. în anu ista noi am fost în ex­
cursie la zavod în colhoz în sovhoz. în dugheană au adus
și postav și tricotaj. Noi am rupt flori bălăi roșii albastre și
galbene.

lucrarea 282. Perescriți și puneți sămiiele trebuinșioase de punctua­

ție. După punct înșepeți cu literă mare.

Și iarna soareie lușește dar slab încălzește zîua a fost po­

i l
somorită dar caldă vara a fost lungă și călduroasă privighi-

115
ij
 toarea-i mititică da-i glăsoasă cartoafele nu se samănă da
se pun noi om adușe din baltă căpșuni și mure noi om și pi-
loți injeneri învățători și agrononi.
Xucrarsa 283 Alcătuiți cu ajutoru conjuncțiilor din două propoziții
simple o propoziție compusă. Puneți, unde trebue, virguli.

1. A înșeput a eși fum. S’a arătat para.

2. Deamu-i nijlocu senteabrului. Zîlele îs calde.
3. Bâeții au vrut să pue la vînt morișcă. Vasîie i-a frînt o
aripă.
4. A înșeput a adi un vînti^or. A înșeput a ploua.
lucrarea Din fiecare două propoziții simple alcătuiți o propo­
ziție compusă cu ajutoru conjuncțiilor și, da, dar. Scriți propozițiile com­
puse îl caeîe. înnaintea conjucțiiior puneți virgula.

1. S’au înșeput căldurile șele mai mari. Grîele s’au copt.

2. Era deamu vremea de bucate. Colhoznișii încă prășe.
3. Boris a aruncat undița în apă. S’a prins un costraș mi­
titel.
4. A înșeput a tuna și a scăpăra. îndată a înșeput a turna
o ploae ca din cofă.
5. Grăchina s’a dus la grădină. Vasîie s’a dus la dugheană.
6. Deamu demult a răsărit soarele. Anica încă doarne dusă
de lume.
7. Șeriu era înnourat. Era cald și năduh.
£ucrarea 28S. Perescriți din povestire propozițiile compuse. Lămuriți
punctuația.

POȘTARU MITITEL.

Aiasta a fost într’o țară friguroasă. Acolo poșta se dușe cu

cînii. Poștalionu șede în sanie, da poștaru Tod mîna cîniL
îaca sania s’a lușiet pe gheața rîului, și cînii au înșeput a fuji
încă mai repede. Nu știu șe a trăsnit sub tălchile săniei. Tod
a sărit pe gheață, a strigat, dar cînii au fujit mai departe,
Tod a rămas singur. Ca o furtună au intrat cînii cu sania în
sat. în sanie era numai singur poștalionu. Prietenii lui To.d au
văzut, că el nu-i, dar nu s’au cherdut.
Unu din băeți s’a suit în sanie, a răcnit, și cînii la fuga
Í
mare s’au pornit înnapoi.

116
 Degrabă l’au găsit pe Tod.
Băeții răcne de bucurie, da cînii hăraăe, săre, și linje fața
și mînile lui Tod.
Tod l’a așezat pe prietenu său în sanie, sîngur a sărit, a
răcnit, și cînii iute s’au pornit acasă.

Xucrarea 286. Aflați sub’ectu, predicatu și cuvintele lămuritoare în

propozițiile din lucrarea 285.

Xucrarea 287. Prefașeți propozițiile simple în propoziții compuse,

înfolosiți conjuncțiile, care-s arătate în paranteze. Care-s propozițiile glav-
nișe și care-s secundare în propozițiile alcătuite de voi?

Tata ni-a spus despre construirea aeroplanului (cum).

Eu n’am fost Ia școală din prișina bolii (fiindcă).
Spune-ni despre mărsu lucrului tău (cum).
Copchiii s’au îmbrăcat în haine călduroase din prișina fri­
gului (pentrucă).

Xucrarea 288. Uniți propozițiile simple în propoziții compuse și le

I scriți în caet. Puneți, unde trebue, virguli, punct.

Spune-ni. încotro te duși ?

Spune-ni. Cîți ani ai tu ?
Răspunde. Șine te-a învățat așa de ghine a zugrăji?
Spune. Șe-ai făcut eri ?
înștiințază. Care clas s’a dușe mîne la excursie ?

Xucrarea 28S. Perescriți propozițiile compuse. Sublinieți conjuncțiile,

care leagă propoziția secundară cu șei glavnică. Puneți, unde trebue, virgula.

Fratele n’a venit la adunare deatîta că îi bolnav.

Noi degrabă am rătășit în pădure fiindcă nu știem drumu.
Colhoznișii degrabă or mîntui sămănatu de primăvară dacă
n’a ploua zîlele estea.
Cînd întîia dată am întrat eu în pădure tare m’a mai neram
I
de desimea copașilor.
Vînătorii au eșit în cîmp la vînat măcarcă soarele încă nu
răsărise. irá
Xucrarea 2SÛ. Prefașeți propozițiile compuse în propoziții simple.

117
Í
 Sora n’a fost Ia școală, fiindcă era bolnavă.
Anica a rătășit în pădure, deatîta, că nu știe drumu.
Pescarii raîne or prinde mult pește, fiindcă a și vreme bună.
Cînd am fost în baltă am mîncat multe mure.
lucrarea 291. Alcătuiți din două propoziții simple o propoziție com­
pusă, înfolosind conjuncțiile, arătate în stînga. Perescriți și puneți, unde
trebue, virguli.

El nu știe de osteneala. 1 „
14. decit toți.
TLucra mai• mult J macarcă
N’a ploua. ) .
f uâcă
Băeții s’or dușe la brănduși. J
Noi am venit la mal. 1
\ C31
Maiu era cutotu acoperit cu apă. J
Monna n’a dornit toată noaptea. 1
El gînde despre întîia excursie în oraș. J
Urechelnița șede pe frunză și așteaptă.
Apa a întră în pămînt și s’a distupa borta.

Xucrarea 292. Răzgîndiți propoziții glavnișe la propozițiile este se­

cundare. Scriți propozițiile compuse.
Puneți virgula între propoziția glavnică și șei secundară.

. cînd eu am ajuns la grădină.

.
. .
cînd oi mîntui școala.
. măcarcă multe cărți șitesc.
.
, măcarcă întîia dată am fost în oraș.
.
. pe care eu tare-1 iubem.
.
care îni plășe nie.
. . pe care l-am sădit eu șinși ani înurmă.
JCucrarea 293. Găsiți într’o povestire din cartea voastră de șitire trii
propoziții compune și Ie scriți la voi în caete. Aflați propoziția glavnică și
propoziția secundară. Lămuriți punctuația.

Xucrarea 29^. Singuri răzgîndiți două propoziții compuse cu conjunc­

țiile da, dar. Scriți-le în caete.
Răzgîndiți și scriți la voi în caete două propoziții compuse, în care
propoziția secundară s’ar lega de șei glavnică cu cuvintele care, șe.

118
 Xucrarea 295. Prăjiți zugrăjirea și alcătuiți o povestire mititică. Po­
vestirea alciluiți-o cu propoziții simple și compuse despre pașterea jitelor
pe malu riului, despre p'inderea peștelui cu undițile, despre scăldare. Scriți
povestirea în caete. Sublinieți propozițiile compuse. Cum îți numi povestirea
voastră ?
 Xucrarea 255. Perescriți și p ineți punctuația trebuinșioasă.

Fiindcă țînțarii și muștița toamna se vindecă păsările niși

zboară la anează eu aștept șe ne-i povesti tu despre Moscva
nouă eu am văzut șei mai bun în lume metro pe care l’a zîdit
puterea sovetică în Moscva eu nu pot cînta pentrucă mă doare
gîtu trebue să curăji dinții ca să-i păstrezi pe dînșii fratele a
mărs cu mine la moară măcarcă deodată se înlătura.
lucrarea 297. Șitiți. Aflați și scriți deoparte substantivele, adjecti­
vele, pronumele,'"numeralele, prepozițiile, conjuncțiile și verbele din poves­
tirea de mai jos.

DACĂ AȘ ÎNGHEȚAT ...

Ștefan Florea s’a uitat în fereastră. Vede: pe drum merje la
treapăta un cal, înhămat la o corobană. Și el peste tot, delà
chișioarele flocoase pănla coama lungă, îi acoperit cu promo-
roacă.
— Măi, d’apui ia jer îi az !—s’a neliniștit Ștefan.—Cum se
vede, nu dejeaba grăesc, că patru vrăghii au chicat moarte
dintr’un plop.
Ștefan repede s’a îmbrăcat. Psăne poți să șezi aiși, cînd în
ungherașu jiu toate jivinașele, poate, aș înghețat!
A eșit din casă, dar mai întîi de toate el s’a dus în gra­
dină și a turnat în cușca păsărilor o mînă plină de grăunțe și
fărmături de chită. Ghemuindu-se de frig, Ștefan a alergat la
școală.
în ușa școlii s’a întîlnit cu vojatele Andrii. Așela, cînd l-a
văzut, s’a spăriet.
— Măi, băete, șine te-a adus pe așa frig ! Și școala par­
că amu-i închisă. Treși, treși deamu,—moale a zis el,—nu­
mai dejeaba tu te tulburi, lor li-i cald și ghine.
— Da-a, cald,—neîncredințat a răspuns Ștefan.—Epurașilor,
credcă, li-i cald, da pațușeilor cum ?... Ei parcă numai alaltăeri
s’au născut ?!
Dar Ștefan i-a găsit pe pațușei detot sănătoși.
Epurașii vesăl săre dintr’un loc în altu. în ungher înșetișor
se nișca arișiu...
Ștefan s’a liniștit și era bucuros.
Xucrarea 298. Șitiți. Aflați vorbirea directă și lămuriți întrebuințarea
sămnelor de punctuație.

120
 MUJICU HÎTRU.

A venit într’o zî în curtea boerească un mujic. Da acolo pe

afară îmbla o scroafă cu purșei. Mujicu s’a aprochiet, s’a luat
pălăria din cap și a înșeput a se închina scroafei. Da boerița
a văzut aiasta din fereastră și-i zîșe argatei :
— Merji și-1 întreabă, deșe se închină mujicu șela.
Argata se dușe și-1 întreabă :
— Mujicule, deșe bați matane scroafei?
— Cum să nu bat matane, dacă scroafa boerului îi soră cu
scroafa me, da a me az însoară fișioru și m’a trimăs s’o chem
pe soră-sa la nuntă ?
Boerița, cînd a auzit aeste vorbe, îi zîșe argatei :
— Ia nebun ! Poftește scroafa cu purșei la nuntă. Ei, și șe f
Las să se ducă, să aibă oamenii de rîs.
După aiasta boerița a porunșit să îmbrașe scroafa în blană
și să înhame la căruță șei mai buni cai, ca e să nu se ducă la
nuntă pe jos.
Argații așa și au făcut. Au înhămat caii, au așezat scroafa f,

împodoghită cu tot cu purșei în căruță și i-au dat-o mi^cului j

s’o ducă la nuntă. t
Mujicu e și se pornește acasă.
Iaca s’a întors boeru delà vînat.
Boerița îl întîlnește și hîriș rîde, de numai se tăvălește
de rîs.
— Of ! cică, drăguțule ! N’ai fost tu, n’avem cu șine rîde. A
fost aiși un mujic și s’a închinat la scroafa noastră. „Scroafa
boerului,—cică el,—îi soră cu scroafa me“—și a poftit-o la
nuntă.
— Și tu i-ai dat-o ?!—o întreabă boeru.
— I-am dat-o, și încă în blană am îmbrăcat-o și în căruță
am așezat-o !
— Da deunde-i mujicu ?
— Nu știu, drăguțule ! ,
— Ese, că nu mujicu îi nebun, da tu ești nebună!
— S’a mîniet tare boeru, că i-a amăjit femeia, a eșit repede
din casă, s’a suit călare pe cal și s’a pornit să ajungă mujicu.
Aude mujicu, că boeru îl ajunge, a dus caii cu căruța în-
tr’un desiș, da singur a lepădat din .cap pălăria, a pus-o jos
și s’a pus lîngă dînsa.

121
I — Măi,—a strigat boeru. Tu n’ai văzut să margă pe aiși
un mujic cu căruța și într’însa cu o scroafă cu purșei ?
— Cum să nu văd! Am văzut, numai că deamu demult a
trecut.
— încotro s’a dus ? Cum să-1 ajung ?
— îi can greu de ajuns, că tare multe încîrnituri sínt și
poți să rătășești.
— Du-te dară tu și-ni prinde mujicu șela 1
— Nu, boere, eu defel nu pot, eu am aiși subt pălărie un
hulub de aur și-1 păzesc să nu fugă.
— Nu-i nică, eu ți-oi păzi hulubu.
— Cată numai să nu ni-i scăchi. Aiastă pasăre îi tare scumpă.
Pe mine boeru neu m’a ușide pentru dînsa.
— Da cît fașe e ?
— Șinși sute de carboave.
— Ei, dacă ți l-oi scăpa, apui ți l-oi plăti.
— Cum să zic, boerule! Amu îni făgăduești, da peurmă șe
a și nu se știe.
— Ia necrezător mai ești! Iaca na-ți pe dînsu șinși sute de
I
carboave, numai du-te mai repede după mujicu șela.
Mujicu a luat banii, s’a dus Ia căruță și pe alt drum s’a
pornit acasă, da boeru a rămas să păzască pălăria deșartă.
Mult a așteptat boeru. Deamu și soarele se dase la chindei,
da mujicu nu vene și nu vene.
— Stăi,—zîșe boeru,—oi căta, oare este șeva sub pălărie
ori nu. Dacă este, apui a veni, da dacă nu-i, apui aiși n’ara
șe-1 aștepta!
Cînd a ridicat pălăria, da acolo nică-niculiță.
— Ia potlogar! Psăne aista-i tot așel mujic, care a amă-
jit-o și pe boeriță.
A strochit boeru de șiudă și s’a dus acasă.

lucrarea 2SS. Aflați vorbirea directă în povestirea ,,Mujicu hîtru*.

Lămuriți punctuația ei.

XL'crarea Perescriți și puneți toate sămnele de punctuație. Sub-

linieți vorbirea directă.

Da la șine-s oare a întrebat David arcurile și sujeata pă­

rintelui.
întreab-o pe femeia lui Ogan a zîs bătrîna.

122
 Unde-s mătușă o întreabă el arcurile și sujeata părintelui
neu spune
E răspunde David drăguțu neu nu știu
Din eposu armean „David SasunschiD.
Xucrarea 301. Puneți sămnele de punctuație.
►
Da cînd au venit cosașii la vremea de bucate el sărind a
alergat la tată-său.
Tatăe, tatăe Eu șeva știu
Da șe știi copchilu neu
Eu știu că omu cu ochii vede
Fața părintelui a zînghit
Da cu urechile aude cudcudășirea, da cu dejetele zgomotu.
Cum, cum
Da așa, că dacă nu-i astupa urechile cu dejetele, apui auzi,
cum găina cudcudășește, da dacă li-i astupa, apui auzi numai
zgomot.
I. Franco.
Xucrarea 302. Puneți sămnele de punctuație.

Pe șose merje un bărbătoi și pe fiecare umăr dușe cîte o

vintovcă.
Moșule spune deunde le-ai luat a alergat Ia dînsu Pavea.
Da, acolo. Ia Verhovina, dău
Pavea alerga cît îi lua sufletu pe adresu spus alergînd două
uliți el a dat peste un băețel care tîrîe o vintovcă gre de pe-
hotă cu știe.
Deunde ai luat pușca l-a poprit Pavea.
îndrept cu școala Ie împărțesc otreadnișii dar deamu nu-i
nicâ pe toate le-au luat toată noaptea au dat numai iașcișele
șed deșerte. Da eu deamu pe a doua o duc cu fodulie a mîn-
tuit băețelu.
Eh, la dracu, a trebuit deodată să mă duc cu diznedejduire
gînde el și cum oare am scăpat eu aiasta.
N. Ostrovschii.
Xucrarea 303. Puneți sămnele de punctuație.

Griji a zîs tata Văd

Ha a zîs Griji Țîne minte, așeia-i școala
Vezi casa șeia Ba a zîs Griji

123
 Aiși îi îmbla la învățat
Ba a zîs Griți
Isprăjește-te ghine nu fă prostii ascultă-1 pe domnu pro­
fesor ’) eu mă duc ca să te scriu.
Ba a zîs Griți mai că nică neînțelegînd șe grăe tată-său.
Da tu merji cu băeții iștea luați-1 băeților cu voi.
Vin încoașe au zîs băeții și l-au luat pe Griți cu dîn~ii da
în vremea șeia tată-său s’a dus în hărman să grăiască cu
profesoru. ,
I. Franco.
lucrarea 304. Prăjiți zugrăjirea de mai jos. Povestiți, unde se duc
r. șe fac școlarii vara după mîntuirea învățăturii în școală.

j
1) Domnu profesor—așa se nume învățătorii in fosta Ucraină dela As­
fințit.

124
, (

I CUPRINSU
Pa].
3
#Î 1. Punctu. Sămnu întrebării. Sămnu strigării ....
2. Litera mare în cuvinte. Alfavitu............................. 12
3. Alcătuirea cuvîntului. Rădășina și prefixa .... 14
16
§ 4. Sufixele......................... ... ........................................
18
§ 5. Ortografia prefixelor...............................................
23
§ 6. Ortografia sufixelor................................................
25
§ 7. Cuvintele compuse. Cuvintele corapuse-prescurtate
26
§ 8. Repetarea adjectivelor și substantivelor...............
35
5
§ 9. Declinarea unor substantive femenine................... 40
§ 10. Verbu......................................................... ' • ■ • • 41
§ 11. Conjugările verbelor................................................ 41
§ 12. Forma porunșitoare...................... ... .....................
46
§ 13. Forma învoelnică................................................... 48
§ 14. întoarșerea . . ...................................................
49
§ 15. Pronumele.................................................................. 55
§ 16. Numeralu.................................................................. 62
§ 17. Adverbu.............. ...................................................... 66
§ 18. Prepoziția................................................................. 67
§ 19. Conjuncția . ... ................................................... 71
§ 20. Virgula la cuvintele de un fel . • ..................
76 J
§ 21. Două puncte înnaintea înșirării
înșiram ............................. .........................
77 I
§ 22. Propoziția compusă. Virgula în propoziția compusă..................
§ 23. Propoziția glavnică și propoziția secundară. Virgula la propozi- 82
țiile secundare .
88
§ 24. Vorbirea directă 94
§ 25. Material pentru repetare

I
I
- RedactoY răspunzător 77.4. Corcinschil z
Redactor tehnic M. I. Dobrominschii. ..
Coridor 1. Melixon-Stroe —
Dat la cules 28/VIII-1940
Iscălit pentru tipar. 2/IX-1940
Forraatu hîftie’ âfiXflo
Coaie de tipar 8
Coaie de hîrtie 4
Coaie de âvtor 7,07 I
E B-I727
Zacaz N. 389
Tiraj 85.000
Prețu cărții 85 cap.
l-a Poligraffabrică, Chișinău
- *
PREȚtJ 85 CAP.

Kf...

f /

onpfl
^.5

M.

Wț-
MOJiiiABCKHH flSbIK
4 KJIACC

I ÎS ? , i'ocynapcTBCHHoe HsAaTeBbCTso MojiAasHH

ț ri ' KHiDMHeB 1940

'■ ■ ---- ♦

M.
„UMCECO“ și „CNIGOCULTTORG*-
Se vinde în toate magazinele și chioșcurile de căr0 și în
toate magazinele și chioșcurile sătești.