* IORGA

EDIȚIA a 11-a
a

Tir

BL1CHR.ESI?

BhrnmA cashi Ă\/y;sj.;OK

Î929
 Călători artiști francesi în terile noastre.
In legătură cri adânca inflnej pe care a exerci-
lat-o Franța asupra societăți’ ti în al doilea
■■șfert al secolului trecut c' s .? deosebit pe
” s -;d:î U ii ’ Ue, ‘ . j;h - * a? ’3
romantică supt cel c . li sin it pent i țerile
noastre, bogate în toresc in Io ut, exotic și,
pe de altă part' <.os de liber­
tatea național d fp u o fașă a artei
jranrese în
Un întreg și u "a.r cu numele înscrise
în istoria picturi Z.T itut prin anii 183'0-10
Jtoldova și mai ales Ț Românească pentru a cu­
lege sensații nouă, 'asț ele inedite ale naturii și. a
le fixă în desemnuri asupra cărora re von iau apoi cu
-dragoste-și îngrijire. Totul li atrăgea privirile, laco­
me'de. lucruri neniai. văzute. Un cer . cu strălucite
.... ........... .. s • • , : d
nuc pe ring?' mUc aiU In -Ur n am el-
p . v. - -0 . • (
de coloare și le variază din zi în zi, ba chiar din

< , : m : 0 > e '. er

cu gonea mu dc vsnuv. m/
 q

plugul 1 amic i zga a ii al ; ilelor 1 oas re

cijiistriicpe onglmlle a^aiid într’însele eleme.^«!-
cale care durează de s>. . >. . - ■-
rrreiacirta ca altele venite de la. A/pus. Șilde' laRăsăritf
fag ‘ A, zunu ■ . ape
■ ■ ■ ' ■ ’■ întunecoase, popasuri de poșta,
cârciunie, Tipuri u- •
" ' u maimuță umană
f . , . ... .. • teranului nostru, lângă ne-

x j 1 k .t. . 1 ... ,, .i. tu .;.t ,< ■.r

1 .
2 xA A •_ g .
Al . ză d
CA P' : 9 'A'" ... . ;
șr^-tfyroiiaTitibzr jandarmi, sirice ale bibanilorpzdre|ja
. •' : A ■
y . ,'. . J . ® < - < j . ; . A.
A J g > ' gf ff ? g = ■ AA ®r

oaste și ae ra/cg a* 11 . , A coloarea.

Sociie Oiipzilace: liprte i iui I j miădiri la
A. .x® ^A ■ t > n muln >
orașe supt ca iniile ( lei \ I câte un bâlpiu
înfățișând resumai .)ate Fe irimile ele pitoresc
alf '‘ a ' ido , 1
. .... 1 ' ( ' l J 1.... '
dx. paiete puștii, tj iu amintiri <.lin .antici litate,;
1, . .'.cat că lic ml dl < ■ *- . . ■ < .
ii’a prelucrat în tal.)lo ■
cu ; f. ~ ' ' Au i
Ai - ' 1 . A . ' ’ .A... .. z ,zî
- O y - ' ■ r. -
/ (PP ■ iE
:e ana am dat multe dineele.ua .supli­
ment la j^ȘămăhătpruFj. (câteva degpmnuți ne^uiioȘ-
cutc.au fost explice la 1912 de d. Șiori în R.dațiil Ar-
llpilcex gal IA Bucuregți|iieio ciiu.fpșî dăruite iRiOptew
; ” 1 ' ’ ’ ’ ’ ’ ’1 ?. '. ■ 1 . ; .....
< .. - - ■ ■ .;>
 5

duceri ar putea să aibă, față de progresul netăgăduit

al spiritului public, altă primire decât cu ani în
urmă,

încă înainte de această epocă Louis Dupre; un ma­

re desemnat or, elev al lui Dayid, care șervișet pe le-
ronim, regele Vestfalieu vine în Turcia la 1819, re­
comandat anume Marelui-Dragoman Mihai Suțu, pe
care, ca și pe fiica lui, frumoasa Elena, îl va înfățișa, '
înfășurat în largul lui caftan blănit, cu o extraordi­
nară strălucire do colori1. Plecând din Constanți-
nopol, el va schița în cale alaiul noului Domn, însuși
Suțu. care pleacă spre reședința sa moldovenească.
In Octombre, la București el va putea zugrăvi și pe
Doamnă,' pe tatăl Domnului si pe unul dintre boierii ■
greci. Prin Brașov și Cluj, el se va. îndrepta apoi
■spre Pesta 2,

Prin 1828 Hector de Bearn, care cu alți doi ofițeri,

întovărășește pe un duce frances în Orient, vine din
Polonia pe la Hotin și, trecând de-a lungul Basara­
biei pană la Isaccea. se înfundă în Dobrogeip pentru
a se întoarce la Paris prin Odesa. In Basarabia vede
■ pustiu de stepă, sate rare, berze străbătând, câmpiile ,
întinse. La Bălti întâlnește o frumoasă femeie dor­
mind lângă copiii ei și desemnaLorul e. încântat că
poate prih.de o schiță. MuIti Evrei în .prăvălii înși-
ruite pe largile străzi nepavate la Chișinău, unde
o Francesă. ține un „magazin . de mode. I/a ’Bender

•î Mai târziu și 'în picioare.

2Voz/ezge ă Athenes et ă Constantinople ou collection.
de portraits, de vues et de costumes grecs et ottomans,
peints sur Ies lieux d'apres natura, lithographies et co-
lories; v. G. Oprescu, Țările române văzute de artiști
francași (sec. XVIII și XIX), București 1926, p. 15 și
urm., și Iorga, Vogageurs francais en Orient. Paris 1928.
||
6

aceiași ps i t ca Ia Chișinău. La Dunăre, unde

ocuilorii pe lângă negustori evrei sânt Moldoveni
/ '• a Bulgări^ el ăSă armata lui Bifebitsâh ș‘ von-
geigțein gata de a trece în Turcia, populat a nu a-
i ată ni iun entusimsni hi r - bi og -m la Bab id ig
ingă Fântâna sacră, pentru Musulmani, casarma din
1806, Sultanulu Mainnud. De aici se merge spre
Bazargic, bine pavat, cu moscii-ei și bazare. Im î.rr
rsid dni Mim u Mangalia i se presiuLt v m
tuleț )âniui de Impari ( ar cu Frumoasă moscheie.
iar ChiuMcnge în mijlocul îr.d ă riturilor, păstrate. m
rare Ie peee Urnește o hism m hirce.ască de nmb
pic dimin
, .. v
Piciorul Theodore v ■ : Gharfel pui
lat prin multe țerh vine în GHenl prim migaria m
ajunul răi bon IM j ' ' , a. a mainla
pănă Ia Silistr u la 1855 ei sol ițeaza în principa­
tul muntea eram: o. i ..mari, cutare do­
robanț de poliție, pentru m. în Banat să culeaga
Țigani șx , . o ” pletos în fustă ungu­
rească și cu largă pălărie Ia cârciumă ori de păzi
înaintea boilox m mi uarnele h m 2 I) Karaclp
a (hm jperil de o. re și. desemne inedite: splendidul
cioban arcle.leiie.se <m căciula dreaptă văzut în mu ic
atitudini, altul rurlând pe umeri largu-i cojoc eu
blana in aiară3 un ai treilea tânăi cu privirea ea ■
el lor lui Grigorescu El dă și I ugojanc ăzimată m u

1 Quelques sou^enirs d’une campagne en Turquie (182& 1856}

și G. Oprescu, o. c.; I. C. Bâcîîâ, în Transilvania, LIV, n-le 4-5 (și
deosebii Pictori / >ccs ‘a noaciră) c.c / t în
n / 0' ,■ ' uh * ’ mm- |
'• Val rio, Son >n •de a nona chie i ri hienne Suite de
dessins d'ap/^ gcurPs o ffe<JU m m >• V.
Karadja, în Analele Olteniei, IV, pp. 294 și urm., 378 și urm.; L
C. Băcilă, o. c., p;, 35 și urm..; Oprescu, o. c, p. 54 și urm.

sfc
mărul voinicului soț, frumoasa femeie din Giurgiu,
legată turcește la cap, și puiul de Țigan din Bucu­
rești.
Fără ilustrații, câteva rânduri fără însemnătate se
consacră de fostul consul Tancoigne Bucureștilor pe
cari i-a cercetat la întoarcerea din Orient, unde fusese
trei ani plecând din Constantinopol, în Septembre 1807
pentru a întovărăși în Persia misiunea generalului
Gardane. In afară de această schiță fugară a Capitalei
muiitene el semnalează la Constantinopol Evrei din
Principate, .,mai curați în îmbrăcăminte” \ La 14
August al anului următor, elvpărăscște definitiv Con-
stantinopolul îndreptându-se spre Dunăre; de Ia noi
trece la Liov. In cale știri despre lagărul Marelui-
Vizir; la Giurgiu Ienicerii sânt în revoltă; așa încât
un medic italian trebuie să i capete ordine Ia tre­
cere, pentru Pașii de Nicopol și Vidin, unde e și
un arhiepiscop grec.
Fostul consul franc.es la București, Etienne-Adol-
phe Billeeocq, tipări a la 18481
2 un „Album moldo-va-
laqueT de format mare, adăugând ilustrații de Mi-
chel Bouquet. Ca motto al interesantei publicații,
formând un supliment al ziarului „lTllustration”, se
găsesc următoarele cuvinte ale lui Ludovic-Filip, re-

1 A narraiive of a journey into Persia and residence ai

Teheran, containing a descriptive itinerary from Constanti-
nople to the persian capital, also a variety of anecdotes, il~
lustrative of the history, commerce, religion, manners, cus-
toms of the imhabitants, military police of the governement,
etc.} from the french of M. Tancoigne, attached to the em-
bassy of general Cordon, Londra 1820.
2 Caietul poartă titlul următor: Album valaqiie, vues et
coslumes pittoresques de la Valachie, dessines d'apres
notare par Michel Bouquet, el litographies par M. Eug.
CicM, Ferefis et M. Bouquet, Paris 1843.
 8

gole Fnancici, către autor: „Știi d-ta că-mi spui lu­

cruri de care d. Ciuizot și nici vre unui din ambasadorii
miei habar if are?”. Prefața, adresată unui deputat al
noii Republice, C..,3 poartă data de 5 Februar, și ea
pomenește apariția câtorva planșe din acest album
la editorii Albert A. GoupiL E o mare publicație de
proporții largi, cu desemnările în colori1. Billecocq
califică pe Bouquet de artist din cei mai distinși și
de prieten ai său.
Publicația, avea un interes politic, revoluționar. Fos­
tul consul voia să tragă atenția asupra celor „aproape
nouă milioane de Valahi cari au aceiași mamă ca
și noi, vorbesc o limba latină și se recunosc între ei
prin numele de Roumains, adecă îlomani”. Și eț. a-
minteștc că în atlasul școlar al lui Lesage, întrebuin­
țat încă ia J 818, teritoriul’nostru, „mare cât o treime
din Franța și-încă mai bogat”, e trecut, după actul
de anexiune din 1806 al Țarului Alexandru l-iu, ca
provincie rusească, Pentru a nu se crede că Bucu­
reștii sânt „Bacara”, Billecocq, prietenul aspirațiilor
noastre, înfățișează deci „peste patruzeci de desemne
capitale, încredințate celor mai celebri artiști, pen­
tru a face să se vadă de aici bogățiile presentului, a-
mintirea trecutului, speranțele viitorului”. Lucrarea
se vede a fi fost pregătită de autor în castelul său de
la. Villebon, încă din Septembre 1847. Dar data publi­
cației e 21 Septembre "1848 și ultimele pagini cu­
prind istoria revoluției nenorocite a republicanilor
din București. '
O altă culegere a lui Bouquet dă în splen-.
dide planșe colorate cea cFmiâiu serie de porturi po­
pulare românești. Sânt zece de toate, dar n’ani vă­
zut la Academia Română și nu se află nici între gra-

1 Un guide politique et pilloresque ă Iravers Ies Prin-

cipautes du Danube.

■
 I
&

vurile dăruite de d. Gh. Sion de cursuri din

Vălenii-de-Munte și apoi distruse de Germani, n-le
; 4, 7 și 8.
Ele înfățișează trăini, cutare surugiu țigon din
Moldova („Voiturier tsigane, route d’Iassy”), doro-
j banți din Slatina și din București, fete de țară (,5fem-
me de la montagnu, district de xlimpoulung”) și un
singur port bărbătesc, Muntean din Muscel („Homme
de la Montagne, district de Kimpolong”)1.
Dacă Bouquet a străbătut toată Țara-Roinânească
și toată Moldova, văzând și Câmpulungul și stepa
Bărăganului și Brăila, eare-și începea activitatea co­
mercială, un alt desemnator frances, Doussault, asista
înlr’o zi din luna Iulie 1844 la serbarea, pe care o
dădeau lui Billecocq niște exploatatori de păduri
francesi cari, supt conducerea lui Condemine și Vivot,
lucrau in codrul de stejar al unui boier -muntean încă
de la 1842 (Billecocq adaugă că se vânduse 116,000
de copaci pe prețul de' 5 lei și că au dat 2.700 de
doage, vândute în Franța cu 28-33 de franci suta).
Doussault n’a schițat numai această scenă, cu cei
500 de lucrători din Mâeonnais, Fra.uche-Goiute și
Gliarolais, cari dădeau 302 doage pe zi (la un Ți­
gan 30-40), și, pe malurile Oltului,' învățau pe lo­ ■

cuitori a face potaș din cenușă și a cultiva mai bine

via și livezile, cu asistența românească prinsă cre­
dincios în porturile ei elegante, ci a mai însemnat
și alte aspecte ale vieții noastre de atunci. In desem­
nările lui se văd scene de stradă bucureșteană: Tur­
ș
nul Colței, baluri de modă nouă, hanuri înaintea că­
rora se odihnesc cai de poștă, popasuri „în stepă”,
cu dorobanți de pază în jurul străinului, un călu­
găr și o călugăriță, cari, după bisericile ce se văd

1 V. Oprescu, l. c.
• /

■ *

■ ■. ■

o . ? $•
 IIIIP I I <■ II J II I ■■■■.. I I I

10 I
j
h mm < L : â.M ' hirdem mj V dd o eP , î a ■; Na t .
p.d cu steaua în umbra un m biserici haccrcștene,
Laiiigmmmi hii .dihai \ iieazid si mimiișkm Buci-
Vfihd âlmemlu an Fu dceni q M s eM f* uesemnun
Se sgmsC CU U :: > îm, ac \m s. hi u Mi (o 1.. il ia
mm id L \t ho.
Și Ah: ci . o,ah a al a: m as
* 1 rm * de ari fi, sîim-
stih fi ta ml Ci ? m oi ul Taliei I mg înt d ' ci • ari
d m urm n ] L m m' ! tJ kdd k- V , ei b d
Lnpmm șl \ hmnndrm Vodă (’ddea mi' nadei de Viei
fro) n m frumoasa Imaomc idmria o Biheseidin
cam j;dmm< fmhmpom de ‘veniri și nesiguranța
nuiele; cm meii Consnt un” din București.
m‘re dm a « nouți, urnii ud ceiaH cu * m •
mu. -o cm î | e ie m
* mpH el tari
do hisi ri aă, n’are , X i'ic sapa!
ol dl I||p)|

Abia la " înLUm m. semna tor de la-

lent, daca mi unul mare. și. j u va da in paginile
din revisu , ,, M£ amin Monde povestea
schițelor sale. de o admirabilă executa și de o bo-
găfie unieăȘh ||||f||JXiAș
De m Calafaț t) r au S( ’mk . o rece hi des
crienu Vidhmlm k-rm dar m mm m d’djț y
in cea mai crasa murdărie; Țiganii turci se dau
aimba înaintea publicului străin, format din Lance și
lot. im Fngles și iw. Pălim, doritori Ic all Orient
decât acesta al fluvialelor imundieii.
«ăl
"*1 ■ P< i )nnm < mm de pm u ; mul j( s â tioi tivit cu
# C 0 '’da m „ .»t ? a pL f O l . mV , ;
preuna cu un „popă vaialm și cu un cioban, cari
ievHd. ut il'r-.hr.b. in ”e henm d< Tme ! La Bmbo
va, rmrmhd turcești m în vmicu’ I -k hp. ia X>

’ Pp. 180-1.
Oi

prj III ♦ ♦ > ■ IIII IIII ♦.. II >. # III

ol it llllifl • ♦ iltiM ■ ♦ Bl «ir iii ■!' a im m III iilIliOllIB ■!«■
 Oi
11

copci ruinele vechii cetăți. La noi se dau numai pu­

țul cu cumpănă, bordeiul și cerdacul de pază al
grănicerului j'.
La Giurgiu închidere în carantină ca într’un țarc
de oi. Vameși iese dintr’o căsuță și cercetează furios
bagajul, încheind cu strigătul liberator: ,,slobod”!
In oraș, han mare ca pentru o oaste, dar gol; să­
teni veniți pentru târg, prăvălii de bărbieri pline de
clienți. Afară, grăniceri dorm pe margenea urnii pod
de-asupra apei.
Pentru dusul mai departe se întrebuințează o birjă
în care se suie cineva pe oricare din cele două ferești-
uși laterale, lângă care este și o ferestuică rotundă,
care nu e ușă. Șoseaua cu stâlpi de telegraf, pe
care însă drumeții o evită, luând-o prin țarină. Ca­
ravane de lipscani cu mărfuri: căruțele sânt trase și
de opt la doisprezece cai.
Sate de bordeie și hanuri, care și ele abia se ri­
dică de-asupra pământului cu singură intrarea lor 1 2.
Dar horite de Duminecă se întind, vesele, pretutin-
denea. La un han cu cerdac, pe când lăutarii cântă,
călătorul are prilej să descrie costumul popular3. AI
femeilor ^trezește fericitele amintiri ale Greciei și
Italiei; în pictură, ar fi încântător în ce privește co­
loarea; în sculptură superb ca linii și lăsând să se
vadă proporțiile trupului și grația boiului”. O splen­
didă ilustrație arată scena horei 4, cu tipuri în adevăr
de toată frumuseța: și Bduquet însuși e învins în
splendida reproducere a portului popular\ Bucu­
reștii oferă o frumoasă perspectivă, o mahala mur-

1 Ilustrațiile de la pp. 180 și 186.

* P. 189.
s Pp. 190-1.
4 P. 192.
6 Pp. 204-5.
 dară șl o,strada foarte rea; în centru, moda eu­
ropeană; „contrast de abjectă miserie și de strivitoare
bogăție’". ■
Mândrie în localurile de petrecere, atunci când e
„lipsă absolută a lucrurilor de prima necesitate”.
„Dar”, adaugă el, crud, „aceia pe cari ce e necesar
îi interesează sânt de atâta vreme dresați lâ răbdare!
Ei vor mai aștepta încă o vreme ca palatele, grădi­
nile publice, căsărmile și bulevardele să fie destule
pentru ca să aibă ceilalți vremea să se gândească a
li da, ca simple materiale ale unor îmbunătățiri
încă mai necesare, un pavagiu și felinare, fântâni
și măturători” \
„Lumea bună” merge la Cișmigiu în praf. j|ea
mai bună, la Șosea, între cară și boi desjugați, în­
tre șatre și colibe. Unii boieri umblă în port vechiu
cu șapcă. Nu lipsesc strălucitorii Arnăuți și trăsurile
consulilor Franciei și Angliei.
Viața socială i se pare plină de rău gust și de pre­
tenție. Iată cum descrie el pe noii stăpâni ai țerii:
„Este acolo.o clasă de indivizi cari n’aip cred eu, echi­
valent nicăiri. Fii de proprietari cari au jucat și și-au
pierdut moșiile, izgoniți sau liberați ai slugărimii, ei
au ceva bani sau și ceva credit, vorbesc destul de
ușor. sânt foarte nerușinați, sânt lipsiți de orice simț
moral, dar poartă o haină neagră. Supt ocrotirea unui
personagiu însemnat, pe care l-au înșelat ori câș
' tigat, se cam știe cum. ei -cer un post. A cere, un
post e rostul lor cunoscut. Așteptând acest., post. .
care, să nădăjduim pentru binele administraților, ■
nu va sosi niciodată, fac afaceri,— Dumnezeu știe
care. Acelea ce se pot mărturisi încep cu lămuriri
oficiale date străinului, care mulțăniește cu o țigară,
și merg pănă la inisitia de transacții comerciale, care

1 P. 200,

* ' / . . ' . ■ • ■
. <’
 aduc mijlocitorului un câștig îndoit, plătit de cei doi.
contractant!. O clasă de transiție, ■.care nu va mai a-
vea nicio șansă de trai u când bogății și puternicii
pririlegiați nu vor mai fi în stare să-i sprijine contra.
săracilor cari nu vor mai Ii apăsați.” Unul oferă că­
lătorului să-l inUoducă înti’o casă de, joc „onoraoilă”,
apoi să-i vândă cai și coconi de viermi de mătasăj
apoi o căsătorie bogată, o audiență la prinț, „nu­
mai din iubire pentru Francesi”: „iubesc Franța
mai mult decât patria mea și cât onoarea mea” \ 'I
se pare însă călătorului — se cam grăbia! — că „li­
chidul șe purifică”.
Pe artist îl interesează vechile bisericuțe pierdute.
Și critica atinge iarăși, drept, țelul ei; „Din ne­
norocire, cele ’ mai curioase, cele care ar trebui
să fie mai m uit socotite de sentimentul națio­
nal, sânt într’o stare de uitare și desolare deplora­
bile. Totuși valorează mai.mult ca artă și ca tradiție
istorică decât cele câteva palate și biserici clădite
din nou în stil' gotic german, care se pare a stăpâni
si gur înalta favoare d ia * hupunând unei nouă
gc narații de artiști forme și proporții pe care înain­
tașii lor nu le-au presimțit, uu le-au găsit, nu. le-au
modificat pas cu pas, se. osândesc neapărat la ne­
putință acești artiști. Operele lor nu se leagă întru
nimic cu simțul popular, și lipsa de convingere îi
face să mu poată da niciun învățământ artiștilor vii­
torului” 2. Sfântul Splri Ion, copleșit de ornamente
gotice, e ca o moschee. In schimb, se laudă foarte
mul ei uța Stavropoleoș, pe care atunci nimic
n’o colora și n’o asfixia, dând și o prea frumoasă...
reproducere a ei 3.
5 Ca arhitectură profană, hanul lui Mantie, schițai
cum nu se poate mai frumos la pagina 201, cu cele
noua -pruri de stâlpi și o singură scară ducând Ia
amândouă; cutare casă de mahala, cu sacnasiuri
rare strada 2 îi câștiga humele o â muie: cu
deposihil liber al tuturor niărfurilm și ai tuturor
murdăriilo< Psm- in same câmimr și a porrdm fără
ăapân, iși afla Ioni!'. Scârhă-î mspir mâtehlriih?
tic ]>e nudul Dâmboviței. înlr’o nemgrijire absolut
orientală pe lângă care se văd t-oam kpăduhmm
vecinătății, plus vagabonzi lacaiidu-șî toaleta și alic
rituri, ori dormind pe iarba «hlcală și mmmcrita.
pe când goi oameni. ' ’ îșî fac liniștit baia
supt ochii sergentului. Shir părea un progreL Lan-
celot a rămas indignat la 1861, deci acuni peste șai-
de ani, de a... '■ L i : . . făiă mfm-vpn-
ția înaintașilor poliției de azi \ Dbosit de mmmnile
znei, el cama ai'ară din oraș pacea naturii, Lmigă că-
si ța ac1*'
3 dă cm stuf L i, na . când iun pănâ. arc
ca greutate capele de vilă r tuse la osul înegrit.
Deci, cu toată amabilii alea directorului publicației,
care mărturisește că a cunoscut mai multe familii
■din .Bucuroși s a păstrat din relațiile cu eîe
.amintirile. cele r x bune și mai moabde, arlishd
care v Lancelol se obosește Ic această vulgaritate im
dernă a Bucureștilor, Recomamlația marelui isto­
ric Duruy a cărui călătorie la București s?a oprii
m Viena — către Grigore Brâncoveanu, fostul său e-
km, || va ajuta să yadl |||B
* Cu căruța de poștă 5, trasă de opt cai smulși cu hac-

1 P. 139.
9 Pp.. 200-7. .
3 Ilustrația, p. .208.
* P. 20?’ . ■-m m c ' mr^.mei '
Surugiul, n p.-agka 211.
 15

șiș de la căpitan1. se pornește, pe lângă Cotroceni,

în prefacere pentru a fi reședința de vară a lui
Cuza-Vodă, spre Curtea-de-Argeș.
Găieștii sânt „un sat frumușel”, cu câteva bune
case boierești; podul pe Argeș, o grămadă de scân­
duri putrede. Piteștii: case de lemn, nicio biserică
mai însemnată, câteva clădiri de piatră, prăvălii de
modă veche.
Argeș: „o lungă stradă cu case de lemn”; pe dea­
luri. colibe. La vestita mănăstire, încă neatinsă de
reparație se întră prin două ziduri concentrice,
din nenorocire acum desființate. Și la el com­
parația bisericii cu ,5o cutie de moaște bizantină”.
Lancelot mai vede chipul lui Neagoe, cu părul bălan,
revărsat pe umeri, vechea catapiteasmă și vechile
policandre. Se dau și câteva vederi din localitate:
un cuptor, o casă de țigan potcovar.
Se străbat munții, printr’un ținut de gușați, la
Șuiei. Nu se poate mai departe cu trăsura: se va
lua deci un car cu boi.
Se merge pe la Jiblea ș trefeându-se Oltul pe pod
umblător. Ținta e mănăstirea Cozi a, ale cării chi­
lii se găsesc intrăm hal de ruină desăvârșită, și
călugării lămuresc — nu fără dreptate — că a-
ceasla e administrația Statului, stăpân aici. Egu­
menul, nebun, urlă toată noaptea. Biserica însăși
era în cea mai proastă stare; artistului i se pare că
merită o reproducere numai o fântână precedată
de două frumoase coloane și având de-âsupra lor un
brâu săpată
La Ocnele Mari se vede salina, cu 1.070 de lucrători,

v Popasul, la pagina 209.

’ P. 217.
5 An. 1868, p. 2 9.
4 P. 295.
 16

: Iii Ici cari 280 ^ocnași 1 a Râmnicul aleii case

iarna pretențioasa (^fausse; recherche”). La Mănăs­
tirea. dintr’un Ierna se schițează sțăreția și cimitv. . '■
, cmmssc . < . . mu ămish—v i
. ' :ită5 și călugărițele trecuseră la ■ ' -
mintr’d schiiiibare a împ ■ ■
s’a mutat ruina. Se lacra însă

M activi și pri.mire din cele mai tu .

Im Ia 1 r - . M^serictO b rata • ■ udei ea ler
m

îngrijită, chiliile astăzi pasta (Le alMe -

: , . . : ; -a ■ '
M v s J . . ‘ t ' Egumenei
v muzeii M ari a i arm ■ ■■ ■ ;M
Murmur • < m . M- : mk '
P si ec ■ a-" aiM v, / , • partaniei
1 Mâncoven . Iu-: u Mu
-.,, .2M ■ 11f 111 i|||lw
BMiim - ’ . eni, nepotrivit cu
tradiția: „arhitectul rău i. i irat, n’a izbutit decât
M Mm . ' .a- șl solide casărmi’’6,
m-namenle pseudo-gotice’5, fațada >■■'< > • > ■■
mm biserică r 1 c ii doi * strana m ea-
i C11 f r. HISi j j ■ ■ . it
m nu se depărtează destui1
tradiția bizantină; figurile ar voi să fie
aiaive, itn.pmiSima- șa aaumniimc ișle ■ sOL
1 ' ‘ h ” ' " ‘ ' m - ' m ■: MMm
- - p — 1 ■ ■ civk-v ș: v : . . . M pa m m-

ia mat i t::::t 11 : im î - -
! >>: cos., ■: t:; 22 m :2 m:t: ș t: m ;ti:;m0,0t o îm< t
i i : M 303...i i f: ii ț iii ii ii ii ii ii ii teii ii 22 i i iii f ii ii 12 2M iii 222 ii 312 2
: In Mi i i i i i i i i i iii ii i ti i i i i iii ii i i iii iiiitl^ ii
: M M 3M '. 1 iiii i
la Mv ' ; ; : t 21 ii it iii i i i i ii; ii ii ii ii ii I1 iii i i iii iii 1 iii 1 li ii 112 222 2
 17

’ tistului monotonă. Se trece la Baia-de-fier, apoi la

■ TârguLJiiului, cu atâtea lucruri nouă, pe care cu mân­
drie le arată prefectul Lângă Tismana, Lancelot ad­
miră pe un preot care se bucură de orice botez, căci
„dă încă un plugar țerii”, și soția lui, meșteră în
cusături. „Transmise din generație în generație, ele
pornesc din cea mai mare vechime și ar merita să
; flC culese. Lângă orașe caracterul lor se alterează,
și e păcat, prin amestecul eu fantasiile Europei ve
nite pe calea GermamVI -E La Tisrnam chiliile arse
sera, de americă nu se /orbește, ci mimai de egm v?
nul activ și patriot. La schitul Cioclovina, Lancelot
culege chipul schivnicului de am, răzimai
pe flăcău' Cf rt e icej i ml r fe A ramă cu
tipurile țerănești originale3, și Severinul, cu ziduri
nouă, încheie călătoria
In fii tiv, meșter 1 o. . .u, • / llliBI
păscând, „sentimer t v s m lucru h
iari ile unii . t □ <.h oan i
se itu ând pm •. tred ■ de veacuri de a
păsare, U m . .
indrăm.mhi să u . • , mdițiile sale, stea
*;
>’id sau de una din ic n ari epoce de : tortei

r P. 346.
1 P. 347lliiM
J Ilustrația, p. 352.
4 t ior
2
 Călători italieni, germani, elvețieni și englesi
ll> în terile r ^stre. > > ####<
Knihdesc utâiu ouai aerau - o
descriere de. călătorie pe’ Ia noi în u tbiesie. care ui»
c tui l ic u obișt m. Mo ’ . uite Ja Ahr
iu U M 1792, ■ ' aoa iar a.. z - ^gal i. :J s
plecai la ; 'd ! aL ... din pas pi Ah
-haudiu spre Liov. el c primul călător zzctdenho
c re cu 1 ?. ' ; a (hrwMii ha t y- a
i ve i mu i 'S adu se M MMM p t ■-
kA.-a. c i . ..a' ’ ori uc ,ps»Mi ario î
■5 .. c - A .*e . • > . pi i i a au- - p j za M
Ii dup z • doar b . gospoacu •• -rL-.jiri, rsm
c ci ac. crd t Ic o nc a a - zz - - ■,
a! zj >’b sa i Ace dozn or cjU-rî r: A P • c S,,
roca, trece niStri.y, pentru a se întoarce prin Moi-
dova, luând calea spre Oituz: in Ardeal i se pare mai
e ( ( nt h ti ds nul limbii Roi: lâi i e acolt / > rt
n uiți sânt simpli și primitor ’ t im tiți la - or­
bi , e: elî; - d :•■' rit >oih 1 fe ut < are> i iț g ca
|lf| || conduc cMu ’ a

T o CUc Uz zy /077/// i(! 0/zzM'- ''".Ut//. //rUc/z

zc Qernianiaîn, in ip.io, praetcr âescriptiones locormn morcsque
diihumirid Miwu/, GMuia, l-Wu/uc, Mac/u1 M
 ♦ ♦ ?m ♦ ♦ ♦ ♦ •♦♦♦/♦■ 3* ♦ w ■< ♦
>■ li e >> e lllll 111111 e ♦ IIIB ♦ # ♦ > ||i|| ||| e ♦ ♦ ♦
e ♦ B •B • H B H e • e ♦ e e ♦ e ♦ liilli II e iliili ■< ♦
e ♦ > e♦ e e ♦ ♦ ♦ < - to -. ♦....e e ♦ ♦ e ♦ ♦ t t < w
e cu/ww/ m /km cil subliHul sau, osservm
zioic mcml, regionaiu anhquarîe sui Vaiaciu special-
mente e Zingari transilvani, ’a m-rabik analogia
arini nnjpia valacca roH'ualjana, hi nessima doha ♦
znigara coJie alice conosciute, eon un rapporto su
k mânere piu ucchc di. qnel Principalul publicație
de 93 ele. pagini. marc în 8°, ieșita la Mi km în 1812.
ai o ualupc câhv PGjbde Piuau nazlrrhâzv samba ♦
lan al arhiducelui Radier, e de s?gur ana din cele mai
m re și mm curioase caru primlome. ia Roimim. ♦
In ultimul răzhoim acest nnnrsinaL Felice Ca-
rorim, casc iacea. caJaiogul inusm av la llede ...........
Witzac m serviciu1 carnic sta. de douăzeci de aci.,
făcând opt calatorii din Italia în Ungaria t, fu luat
h uișu a.agmdi si dus mm loscut în
irrnmal incă de Ia 17m cc mmr țl Inie i|u|||
mm iau urându-se une 3- A m : .umiis-eli ' ' ■
din j)i inia vară pa uni,. ■ ' 3|m||. '
s imctș pe la U A Șa/ unde „bece
de e său, v3 . ,ședinle u . U
. a .0 p opiu aii, la luj. Pet ,ce la soția guvern
udormui, priricij a Salin din Vieha, cure vmhrșh’ *
si iddjmmm, și al‘l« c c pe arhidumăc memu >.
Mai, , 01 ||| c» cc .cu iii ca ■co.sl® ic «a iic|/¥?|-||ocBcfc||l
. o cm n U , (Ut a ci pi n a .1i c a im a tm<n ..... r « ♦
piuăm p cei inc dm popusia iacu *
.’ius P./tv .jUChuis m H/x d mpo vomat, u cer ♦
crie amănunțit (și m preoți}. Nu sa,.ut schilodi și
vom viusaiuuu mm ii.u piui mei. mmmm 1 ’ Un ■>

'' 1 o'/ c -opc mac , m >r . m? st m a

t / ; m h! .\o / c/S 1 /o r a a '
se/? : ’ ă ¥ | !in sh .0 c c 3 s a - pa ca > Co ? r,
Keicherșd'brfep lesuitul cTAvriM
' 1 Pp8 |-7^ . ■ - a; : !
: 1.3 1

¥ C 0. 0 r¥ - : C ¥ ¥ S S ¥ ? :? * : ; ?? J~ ■: 1 SC B
------------------------------------------------------------------ - --------------- -------
 sa
O ||i [ ■ ' • • f ■ ■ ■ ■■■ ■ ■ | m

♦ ♦
20
AjițJfG
seD «-a mmcde sunt așauiiniiltele cioce din A -
' ; ‘d A oiței Zi| șl ' ' • ' uâneștn tipărîtB
Cl u.G Pup . C Pv'hUGn m Uim. Ui VilKL u( - f 3 pi
Sfriji iRvhrdrrl ,se ne vede Dmmagine assai heu
Jl p! a S rAD ppn p ț î mua’ ■ c m j ; i s m m' ■
geografica, della Valamiim cdim urna a mmim a. Vimm,
dcl sig. (P Ri hmUvi. mdam md pa'-. d'io pmr
> Ab s 3 ten pv- d ga -i .pisc n la mm .
« Se emu obiceaume ia irn-H. pâhu m i'aspmmuv 13
hmehucr cccch' si. mndr. Amvadvc A Aba rt
a
e a- mare m c Pui <fu \ h g ur și mhd m adm l
cadre mireasa H mhwede ar Dea Siiadir Am
âz ’Am /m 7 mu pe 1 P cu i|| vdA ||
> ><1 | I 1 a * | I | JlJZ es m
= A văzut femeik ser ca. .mm și m,m
And aprc , în pici i - 'r ’ ■ de 1 imd
Arm \ n la i chihl. i . m "c,. curea a pa -
tra ori :■ ducea zi, Ia câmp. A văzul însuși o mumă,
imiâpd la fântână copilul născu în dim m... 1
mimași zile, când lucra la cu uruzn Nu se întașă
pruncid St ' -; A adus Se c -î
zeu ' te zid s 1 . asiei pe ■ g; d( âsi gra
im pi. ne în ci pum sau. de rdfe, pe câ w
m mii O1g n, pj s^j j ‘r ■ ' f' m r
i h-rp a •' • r - f . . epri iș a ju<a il
W Jarhfp u-phl uiihjd d hrnm-zm mm v «, '<u(i >
m-rn asp care a se nipe pe trup (crede că pe vrem a
a
IliOO turc pasc ă 1 ii ax iul se dade >dată c ini j A mrei iz
meueio.i.). •
♦ Păstoria e legata cri fiirhil de vite. Aceiași oai.iieol •
VI :V:
aduc însă lui Caromai înap > văi a pvș.m . ic
>’ - l
m «a
reee
liîl il» A Pi 11.
î l , : Pi u. “
e e u/B
eu
Iggil
m» vr u
Iflll ♦.
v «a m m O
Ifilllll || ♦ e > e <
110.111 v • iii iii v; Bl v-w-v v «v v v v ■BaBIMiU
 ici lupii d ii izbitură de < >ca 1; . ul torul a
'Văzul însuși o lupoaică oferită astfel Palatinului la
vânătoare1. Se fac unii și hoții cu ciocane și hau
‘•i. în vnodc, sup; un harumbașă. luată an prav
le ' . m A iern i. Xicy-i 1 : Ur midi un ;
-sperie. |||||. ■ si|||m sllllu .«iilia lllllll
Preoții •'■Ini .ignoranți ș; interesau Curtea i si­
este • învețe la „N( isatz” (Neoplanta Ex dicația
neștiinței e căutată Ia Dimitrie Caidem ’ care de-
> fv,‘ plră LeuL suin; ' ALLe fijmig la
ispășire,. Amendă șterge păcatele Bețiă e oSșiiuifă
O mA n Piippl cm se stras hi ,n;”j nss >
de cruzime reală ori închipuită, față de cei vii, se
adaugă. S( amintesc tlor a
Dar oamenii sânt de ajutor; pun Stâlpi de duecție
b răscruci, sprijină trasurile mmm e, t.' fântâni,
pj mm p oricine * uas. ; mc ' caș, unt,
lapte, miere. Sa1 ’ irbe .mm șl „pac<L;
piin la frunh mâna ct vt. săruta- S’ar fi ferirul
de injurii, zicând: ...să nu fi făcut postul ori Paștile”
(per quanto & vere ch’io (Hyinaato.. ehe ho pmo la
||||l ' \ dAm ' L»r
La case, se obsei n ; * italienii le văruesc. Felul
de a face din răchită barul îl crede contemporan
măcai cu epoca lui Gordian, din causa numelui de
Viniinacium al oloniei lui, zice îumismalul In int
teri or e or dine și socoteală.
. pure sarmmAnrm Ara îngraș;,mmhâș pană L
floarea soarelui în porumb. Orez se cultivă în Banat

P. 13 ■ o» ■ lllllll .. s - ■
- 2 ÎL 15. iile |||, |||t
Ba.li.ga la cuptoare e pusă în raport cu. un pasagiu
din profetul Ezechiel; p. 20.
 E|X3
O3Q

22

m riqc'm mjm' sa 1k 'iadul u Sece ch, . /.ni

Vivbm Supa do uh iu pmmem / /mu o 1 - Umv
□ udă G amrnak m! mmmm p cc m îm:..i,p a-, \
'Muum , im ao m m Lmm num cm
m api«ap m mmos/mm ; :
Se vnrbeșh șr dr (mim ■ pmm'or m- .-,h mh .
șa oh i viu n 1 i dohmn.; \ $ k m m sm< , m m
mi mmm , m mmm u pmmîPv '/mm' □ . m
msăLTimd chiar mi aropmo mpmm pmmik
ardelenesc. hi Mnmm. Imn st pisc sr o;s Boom
dai v ermit de numi a mi se -iddvf ■
(Călătorul a ciuios cut ine români țerani car
fac, după modem pine de somam mori de ukpu
■ pe lângă urm lele de < * hiși aik \ ti
ce rusul a femeilor □ prețuită la Italieni: „mon igrm
* bili merletfi di Joro opera, talclie in giornc festiva
si procmcotm i <epem . appmaiod Și el singm
33
Q3
da rețeta col( ’ilor întrebuințate de dânsek h
' Hrana e m - ’ ceapă șî iis'hjmm
.jwprică’Ș șlărimă, meri de ih Garau numai la ser
bălmu Sho fi mâncând și idra din iazuri,, vâii- Ii
ii ji
zândivbse bău, E la mese, nimiai »m hbc și n ♦ ♦

mai un -pahar. |||I||I|||I||||I|O m

Ca oi g u is ițu p k de sal arc pulcn mari.
Bogata vin pe io mă: Iriimue Hpmnz smr vre-iiE' "
Q
<

•copac banii. O
; [n dario d r rmhi , a hă 3 < asî mame < .
madamă. nspăȘd m ziie maro ou pmimpmnm mo
întreg grup, o Gm romana
PC 3vbeu m ibmmL? □□ akmmu uJ hi G ■Sm
dau și unele leacuri, — cea dintăiu înseniiian CC :

medicină populară 2,

: : i pp. b-4. I
; s pp. 27-8.

iii
JE
 23 ’

D j pă - -eș J '« m «io « tm m m t 1* . a . ’

to ii >i d( văduvia preoților, se descriu datinele
înmormatdare. Supi capta muri ulm se puii cm-e,
pere, alte 1 el m i anco m ‘ J< An miros
loart St cere iertare și la cei mai rai dușmăni
Se aud cântecele plângătoare. Bocitoarele lac în
drum Iu.ncl.ia de /traeficae. Florile cte la. cap se. pă~ <
strează ca. bune de leac St insista asii a lomenei
(«rudele st pun m sicriu nit m. vcdme vremi''1.
a 3, igi ; a < rîci ’ t e a moi mâni nu st uită Zi .
;hof! ier osie, șx ca o fapșais r s ohmmcm ■ s
Br«: I. -A F J AAu s: * 1Sm r da ture
mai c‘rn 8 turn :re. ie sa mi ițeleasa in
nidire’ fu//; « soim limbi,
românească și iernană., cupru j. s? diaLec î
lombard A ard mulul. Se meazu materialul ne împăr­
țiri logice; șip und Banal spr . <f i se dau
variante. Sânt și legături de cuvinte. Si. mmusn.iu'ul
fixează că latina rustică e la originea ambelor limbi,
cea Halima venind di.n i.n lății re rea pun. bnrbarisare
a formelor clasăm miști! i ilari nu puteau <
met 'hi Dacia a p« i ~ l aiunlia românească a
urne, meheie Caro, a *■ dă si dulct ea și a no .
trlb «lla, talii, Pili o» \«|li,:P «Slip .pilii «i|| I
Se ajunge apoi la Țigani, cu oarecare bibliografie,
aroimiamm șt «m m mm: țigaiio-latino naghiaa
unmMih" Famms,crescut mcalvmii căi Clujl Apoi
se trece la localitățile de mine, cunoscute la 1809 cu

1 Se citează pentru numărul Românilor în Ardeal și

A. Amir tfL 31) daromn a cunoșcA pe actoi |p. 6Ug
are i publicat n 177S eăLAoria VA mineralogică în
limba germană.
" Pp. 42-3.
. 3 P. 52.
V
♦ ♦ ♦; ♦ • ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦. • m • ♦ • • • • • ♦ ♦ ♦ • ♦ ♦ • ♦ ♦

)i • 1 ju vis le arhi îeceh S i,J? ă jl

iMru?J irnmumm- 0- Pscm. ' jup- «Mm m (mmpiv
hi m dc ir P;p’- se a *tpi ■> lUccra mmxGmire . In
treacăt e vorba și de Museul Brurkendud 1 S; pn
>Hhi ;hi a «L’nn 1 lin b psrs^ < . >

■o vbo '• : Wo mi ( mmn ’tadenH. m nmies și < i in

mmm j •'■voce P' m ’ a ’dp-.i/'.c , j( pg;
a ., cercehi Pim.cipmem de pi Vegezzi-Huscum în
dz? a k 01 mu PP <• = / e roi < n\sniuirj în
i'paiu sj eu bvuikd :m' ‘Izmă ; Gr de plana
(loriiGr de mar. prefaceri re oare și republicane
iar mai ales eminamente federative, în părțile noastre
- In rarlea lui VY/kȚ . > *' a dom ediȚ
1869), care începe cu arătarea neînțelegerilor pe care
avui cu Dz rele Manini. șeful republicii vcne-
țiene clin 1818, pentru a trece apoi la felurite a-
\eiduri în r fuvr j, ’ A 1856), ia Greci,
tiu fără unele reiriinisceiițe amoroase, reale sau. In.-
ehipilite, scriitorul pomenește de cea dintâiu petre­
cere in Țara -Românească (de la 1858 la 1862) unde
Făcu să se tra ucă, într’un placară mm rar, (ho
damația lui Gar însuși (1862^ ăGe ovș’Gi
mn Omeni. ,3Revoi aia sinihma și sincrona, con
urda si dindhin a pirpom ot prisme mai a *
în >ecJ . era ioealiil ho J< rcnOv , Oclv’m mm * ’’:
pan-românesc’1 și pretinde ce linia Carpaților l-ar face
imposibil r.și nieâi rm rămâne cecul .punredcraîm
Gmiimiiui sau ca se zic și mai bac rom'edmpu .
popoarelor ce formează. monarhia unitară austriacă
m urc s’ar cupijuc p imelz pjm rdi mc Tui cm
dm Giroiui 0 uceuski FonmȚmm Ivd m hotar rn rr

: '< Pp. 6Ț 80
alta analoga, confederația bizantină. Cele două s’ar
putea lega apoi, în calea Rusiei spre ConstantinopoL
ea „State Unite ale Orientului1.
A cunoscut și a batjocurii pe Cuza-Vodă și pe
Rosetti, lăudând pe Alecsandri și Alexandru Ghica,
pe care se pare a-1 fi zărit în vila retragerii lui de
bătrâneță, la Capodimonte, lângă Neapole.
Canini, după insuccesul ^confederațiilor”, care pre-
mergeau formulei, atât de zgomotos proclamate în
epoca noastră, a unei ,5Grossosterreich”, se instalase
la noi, unde se stabili ca profesor. El traduse, cu L
G. Valentineanu, Norma, libretul celebrei opere, pre­
găti o mitologie românească și închină lui Cuza.
descris de el apoi ca un biet dregător de provincie,
la Galați, și încă unul cu deprinderi personale cri­
ticabile, un imn de întoarcere. înainte de aceasta însă,
chiar de la 1858, și într’o form'ă românească foarte
convenabilă, el combatea părerile lui I. C. Brătianu
despre originile mixte și eminamente populare aje
neamului nostru2, în ziarul Naționalul și de acolo
intr’o broșură în care caută să ni revendice începu­
turile pur latine și de preferință chiar romane, prin
stârpirea în mare parte a mai vechii rase indigene
(Studii istorice asupra originii națiunii române de
Marcu Antoniu Canini). Voia să deie „o probă de sim-
țiminte filo-române” și de „via lui dorință de a
vedea reînoindu-se memoria raporturilor vechi din­
tre Italia și România și creânclu-se alte raporturi
între aceste două națiuni surioare”. Nu e locul, fi-

1 lorga, Câteva știri noi privitoare la istoria Românilor}

In „Analele Academiei. Române”, XXXV, pp. 107-11.
2 Vezi N. lorga, /. C. Brătianu, discursul comemorativ
ia Academia Română, București 1921 (două ediții).
 reț • ,• :m îm- aici crîțicâ ^cestui opus
* uȚ din can
mm Hpsem mm cunoștințilf direch si solide nici sini
: Gd ceihc, »Am Goli m • t>nr*
- fm o i 1 :
■ l’KJ o.mh-zu m :d( HmsiP ‘C mmmu mumele Gt
h m1 . :m r.A Mm H*~- f oiymr mm m rp C '/ mmm
•H i ' ypjngt
* mi sr mmm? cuhin m u r mu
■uUmnd vorbește de ,.!<■:» cea mai aemrmîm An
J crom
* ‘ tare * mm rmnmmmzm a imn iGnuânid
mm dtmmm ^a ridicai capa’ din mormânlul mid<
voiau să o n.chjză inamicii ei și a scos acoperemânluk
h". ama mari arh d i - m pal sau m mm în i
'■'.ocru Ș; peAni asemenea shum A *rn ”.>n
'a aha A < mira i iui, ’ de un Inse nu
’IlGâogico-șî.linîifico-com rcial de edtfeâțiune”.

m CălăRand genm ..o mm ms / (ti Viena kt

Ierusalim'A vine pe la Credeai spre Brebii undq
doarme într’o cârciumă cu insecte; de aici ajunge cu
: poșta, la A , , p an Pieimșihp cm •
căruța pe drumuri rele îl omoară. Numai Țigani și
spelmi.ee de bețivi: i ,se pare că dm din ci VHnt
* sa *
îoace cu cloni gele. In fața Rușilor un întreg exod
mpre .Ardeal Cm acureșli e ciuma eonii hm
A ă ; nd ms m m e a 0; e/ f. șp

ȚȚ mAup F (m Lhrbeț smăhah-. Li IAA 'ilusA.

Gepi și Gătii sâni ’a e! ha «nu ,J)m ;m amânu ■,

uKmse’ii dm/7? mmik., m. Câmcm sâni am; cu Gmm'
31 • ' ■ : 33rmm'nmsm::mAll:l
mmmnm.k dâ Ama /râu APAmȘ Am mm
and zwar durch ungar n, Siebenburgen, die Militargrănze
fast in a!len Theilen, sanvnt einem Ausfluge in die Walachei.
hem AP, i vd V P’cstos Uiechlp m lipim * k m
 ||- • w w? : m ■ l^illll ■ |w | w g * m w ™
1 1 II
27

mărească pcmru a găsi mei de lucru 1 Speriat la

fiecare uk mont de tam iȚ de igani e că ăncți
hrană cu mămăligă pană atunci iiecuuoscuiă, ispi­
tit de ospătăreasa o e- primești el recei la Câni II
piua, și la București, cu carate ș.i murdarii în știm-
dn., cu femei (ie pHreeen ram momesc jv recșlmm
cu un. surtuc la șase oameni: aici vecie pe Ruși țiind,
ordinea și pe brutari h ituid de ureche pmitru pro, uri
pi m urni pe mp vinovați bătuți la falangă sai
veȚi - orna" !,a 2‘G m a 'rage ă anima de Ce
mc -a va/riî și lume mdmmmse la mi mu . pm
tru pomai i) De k București, t » cala miei, apm
că spre Moidova, din Maiu 1C ăsind pe uiern <
ierul Weisp urneam său, 1 carăLm 2;
Sehvceriim- șip Tată 1‘rumo șăl Printre I m ele, ppjdru '
nwi sdmbl ml v* iuțea c; > '<<» . . f m cam
ciume meșterul ijv - ba ,.m mm r xiicra
falnica de trase ( cm, mmm. Maniacii! s
Stând ia un s 1 fm ilv, ?1 nilu place
emu nici Babele de zgomo și beție Odată, un Țigan " 11
căruia i se pu sse coarne, fuge în trăsura lui. Pen­
tru hrană bună, . m. / mu m Focșani unde fum
pe jubila unui pălărier. Di ă șas>( luni ac ședere h ,
Bârlad, holcrad. gmneș Frece | in cânipi eu ha
bup, și cearcă o asuciahe la Galați. Nu o află și sm
bucură îndată d( frumuseța imn lai a lașului. In ■.
tors la Gahiți, mdx cum se face cu picioarele vino
de 20 de parale oca. Jă'fuit la pașaport, de Ruși, se
va îmbarca pentru ( ionstantinopol G

In Erinnerungs-Skizzen ans Russland, der Tiirkei

1 Des WagnergeseVen E. Ch Dobd Wandertmgen im Mor-

genlande, Gotha 1843. V. Nestor Urechiă, în Propilee literare
*.
Iii, miu Mane 15 Maiu, 14 Iunie 1928.

î|||||7 ||| w . m w ||| mm w m || ni

■i ii ii _____ i ___
 zmd ( fecA ■ - cntoo/gen mvmrmid ăru .r.-
;(uAAD in /ruen L(^ur‘i, m mia
: V-m J ( Lvrrg ■ c P,j- hî33 . c-mau-n.: dc 1 mgdm
ă im ' « dă f ppj s e »n (f , H. t na a j j ) ? - ,n
: h,v îB-V. nmmmra n un omvii •-• ‘mmusmi'?; tu
• mșA bj • O umargU Hu 1 aii r J gj -u Ia
I twi same shicate, palmă put (dv panorașe. pmhin
leaatate e-jc eu noroiu ș câni bordeie eu bășici de
rom m. crtșlj, oase ce poșta pline mimai de tmm
m. biele divare de km-: s; ce dpllam ADA * g ră­
vășea ciuclub iroș;
*
! și dam: ir phioaa pe sm
rugii. carantine ci Greci ’ mitori, la Giurgiul, cu
zidurile căzute și moscl ăa tăcută biserică, uvde-g.i
I vinde 'fierarului germ ; mni carata oared
costa treizeci Grecii i ,se par ,.canah/ mai mari de
cât și Evreii poloni, Românii, niște Slavi leneși, îiitr’o
■țară cu miere ară, o “ m 'm morale, aur în
î’dhi; 'feum ‘ doar A" b 1 A care trece din­
colo de Dunăre, uni înțeles nimic.

Deniim ■ a - în 1833, viind din Adm

dien, Țanimbmiiâneasică, înseninând ode Acrv/e <t-
dansul în S/czz a ' /disc d^nzi 'higarn m dzu
TzhArm( Pesta, 18m’’ . cit vcrrvivivcș
mim p( la Brun cu o aawui de cinzeci de cm
rcu douăzeci de Valahi și câțiva negustori din Bucu­
re/1' Doicclc de oir-a'lv - A aiDiba. 'oD
Prahovei sânt descriși impresiona rit. Doarme în bor­
dura în tovărășia mujuah or domrs a\ Cm sphmJoa
rea zdei despăgubește de rmde suledibdo branv
mrpimm cuta idÂcîv Cad ap/mp re irm îl
încântă; ronimlicu» o vrăjii de prăvăliile de Irun
chiuri dezrădăcinate. Abia o mențiiaie a mănăstirilor
^frumos așezate" din cale. Cazaci păzesc la vamă.
D. Nestor Ureche, care presintă această călătorie o-
prește descrierea sa „deocamdată” la Câmpina.

Un scriitor german, care se ascunde supt numele

de „Ermitul din Gauting” a dat o descriere de că­
lătorie prin țerile noastre la 1837-8 1
2.
Nu s’a extras 3, de și „ermitul” a fost și în Bucu­
rești, din aceste pagini ale unei cărți care nu se
află la București, decât ce se spune despre Crai ova.,
cu străzi podite, supt care chiftește noroiul, cu halte
de câni schelălăind noaptea, cu amestecul de case
moderne și de bordeie, cu grădini lângă maidane,
cu trăsurile, bune-rele, în care e o datorie să iasă
lumea la primblare — pretutindeni în țară numai
„nebunii” umblă pe pe jos ca săracii—, cu lumea în­
vălmășită — nitilți Evrei spanioli ■— pană la Turcul
cu arsenalul întreg în brâu. A văzut lupta unei fete
de Țigan care nu se dădea vândută unui boier cu
„cinci sute” de alți robi, la cari vrea să o adauge
pe aceasta, pentru frumuseța ei, retușând cei cin-
zcci de galbeni cari i se oferiau de străinul îndu­
ioșat. El crede că între cei 40.000 de Țigani din Mun­
tenia sânt de aceia cari, deprinși cu biciul zilnic, și-ar
fi pierdut și manile pentru un sadic capriciu al
stăpânului.
Calea spre Moldova •— căci omul merge în Ser­
bia — S'e face p,e acele hârtoape în care s’ar fi
înecai țerani și chiar o boieroaică. La Gemeți fe­
meile lucrează, bărbații dorm. Pădurile se laie sălba­
tec. Atâta pustiu în țară unde ar. putea trăi în voie

1 Propilee literare, II, n-le 20-1.

? Reise nach dem Orient, vom Eremiten von Gauting,
1836-1837-1838, Stuttgart 1833.
3 G. Bogdan-Duică, în Arhivele Olteniei, III, pp. 8-12.
 ..„™^^«aE«agaaM

30

1 hm’sug 5 P ? )0 .m mimam V o ..d int m« h i-l o-

g| li? Hmi unde MiiHO (Ummm( o ppnpmu
că hm asia .Jahrku numai mn\ ::

:i: Mm’k știi . :L p’ t Ba ml și mmm m . m hi G și

iii mî K dă mmumrm german <h hntd mmm- crima
mnars ohmi w hirnis. Venind din Smabie :m pm
s im h mpmhimrirn rmmhi m v enum e’cgemi prin-
pjhnm Semne Vmmgheorghevmi da șind (ie prima
VC-rdum V m î;:Jar,;i pe Vimmm Lan om la Pan-
i ’ ciorna Semene r a )h hm ! :m la msii a i rș o, :p pe
a Mebadă cu altă. peșteră miilor” Se coboară,
mmmm Prun ost 1 mur 'blarilor pline, de
■ ■ simpnrMh ri și întâim .» . 'ăia miă Do
■ ' na il. Ei îi par , Ti mac ... Dacilor, dar
■p-n'i mh m de SI v : m --m” acar că. în
hmha nom Iră t se . p c m hi;; mr, inh Ie
shem însă le mh s a place, cu ambai
mai rnudl german decât slav: par luptători egineți
fiiu Glip’oțeca de la Mimchcii. .Portul femeilor ii u-
minteștf "v m *or
, Scoliene (ba- /'ord,
eu p/mnhzrz s ;• ' și d( piepluiubma crem
: ; ? i rm i un c . în mim, cm mmm .a abia o. o
jos de genunchi, și r fals.
'mmm arm iV'V'nb lom. ei memmm orb
•m Vmm m o ••mo :mm i os pmm cJ la Sever. ‘ V
p >’-k ’vm r* m t nmo p tm : ; l S hm. ■ I b:. ; ui
' ' găl se pe Blllgai i) îi :mm 4. . m hftS ți “S"('O cm
V .■ m O n, i . m m H om V , ) mi pod ’< oj o V; go *

o -<//. s\- zoo m -o por/m- //

o
* ’ ‘ V ’<O S/V
,o <4/ f /Cm /un-, / mm/ i / // / 0/?.,,0//’/'00/ s
m?S m/rnod \Vem>m 1846. sv
' - SUmm dtm. : o. m u ,i \Vmv: o.m e -oh, <» io ih t o
jedoch înzi gehoieu l’a lea ; ciad >o mmmo
aii pagina 7o. ' I m l i ’ î i î îî î 1 î i î 1 i î i i i i i i iii i i 1 -1 1

♦ > ♦ ♦ • ♦ ♦ || |J •' ■• * |J |a i|{ '• '* * "•■ '»' »■»

♦ P ■ ’ ♦
♦ ♦ ' > * *
I
 UI

WfUwuw’i
g ♦ ♦, .. .
31

în plij p oșp u( cu 0:0( 5 de lan . lipsit

■de adm noî• niinarctelm mul. 'P uhu
1 e ih 't a evim nu an im , ’• m Pi rar p/i o
Dabiog a de ku u înnoda m Che si agr ' . <ca o 1 ■
tău maltad dl pe prmhd Vailen u Oui
u. u 1 r-ștm cu si m ’euapH' pi o m
u:ușN. sine Colți u? asupra !re? tp or m h< *
rl U. . U UTU LuB C pod! .unu ml -mu- <
Ionii nusalî pr el ST ‘ de Fa a Hi de Șv?b p • • ♦ ♦ e

Pe .. rabde cui au ăc.eiî Li Dobngep tube uluu •

du i Pui cu 1, afara or ri.spo ?c?e cari r. erg pua : ; •♦♦♦L

Ia SPdsha, ar așează ie puerp®”' uaakru. Tu '

lud stepa dobrogeană călător Face botanica. De 1
■ bdd uj -* poudl a breva în icesi pusUti, pe alocuri 1
mlăștinos. unde v-jtele pasc în larg si omul n’are do 1
ci ir’ ; mo, căsuțe pr ■ *
r e«
laarr
Prt
La Chiustenge, Hor dna a: 1.u . 1 1 a res­
tauram. german, un important negoț de transil, cu
Kld Ușa, cărândU’Și marfa spre Constantina <
cu negustori" u a usprezece cri. p
onuou din . . a •.- agoiiienilop ’Uro ■
nuc spre Pensia. T 1 ari di 1 u ipzig, • .
si» o oii sie dai ce i j' jui;;, și pmih u b ia ' ' ț
- < d e'« acob. De o • li m îndi tapl ,.u z Pui i i
s'mnwpH ■ 1
ÎK®'
cptepentiiDgeiierâl prusian ' Irmmu mu a.
u’ ’’ 1 - vo, ?'r ungru cm e-ul ■ Te ? uu ml ig
1 r . n m ei - v } h Iu ’ dur ’ ontra Maronițiloi a.
>‘ l ’ e T j? < d U>- e u p. m T r-sd >? m. r a. • ♦ ♦

.hldll 1 {[ ii ml iSudr.j Uj ’T p JM
r OUE. (u El. "tu iful ș’ aEjmuȘr m 1 uL jf5Bt
Sil
• m uIeîc . Coim LCi b d?. sd 1 Iu b bl De!
<1 aa im drmriu u 111 Lphlr dl Du
UO, la Ou Hi muum’ E/ /hr ,nh'(h n7E7Ui;â/ro/ EL-
■J *■ J J *• « w e W ® w w ® » » f y e ș |S ț: e I g g s g g . I s E«EUHtnH»
a
li ♦ • <f gt |

1 ii ||
*
co
130035
* • ♦ • ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ueeeue
t
. ,lmî e
«auaSfiSMlSS; .. L1.IE .................................................... .. ............. ... ..... .................. . .
 XXIV-1 Din nenorocire mlăhmd pojimmmo mi
mm rasul austria venind din Galați dl care fâex
* m dorin m o S m im la ; sm i ilinopol \
; hi ord, j.uGa u msm om j ?1 G. ,.f v , j.s HoM jt ,
o mo Un - -op m ama i e pa mpmî ; m-valm l1'.. :
m j i sânt î i adk văi d m im m mu im h »h di i
împrejurările din denm și peni re cele do iv mm
mem^ș; p har.ițeau m t.e un bmum; o-m
a. u!n o m n uid/M hm . p mmm? rmain > m cm ’ c
cmc im-J mc mpmmad (g midlm hm-muhm
:e a dmm a ■ m e *m mhbu o a u .Hm m> p
C'\r*a cm voi cm în ’md dmh ‘ ■ ba Edem : u ■
ii sc hliclder Baiierntrac1 ’wen wcissgraiien;
iioLodPh/ in ucm mi pentru dietă coiidani-
' --o mec iărik ir- mg- ar< și prm
■oj'mnd vremea când, în Ioc de maghiarisare? m
lemeideh' celelai i din Ardeal sei vor pi rde între Rm
mâni A desen’ vid / * • Romanii și A;

; ' 1 P. 3r ■ ■
• ■ -- v. sa. . I .| ■ ■
' ' 1, (un sa m : mi du i e d cd
f -m meg. irisi o g • gelînge i i" os dm Kami '
om h. ‘ (H-H'seirs . lihew - - m" ‘ . . «u • i
' f > .t np.rhS 0 m.'l ‘ ‘ .r J r
poOn'M- -mmmm;. uu n-py ; ’■ - u n. Samubă
-> 1 "a "■"> ' moi r ud h d o, = u u m-
mmm (în * h;py mur Pil Magyaren wohnen keii m:
*
mu i; > a -pi . mg o șm ud" La , Shi od p;u,
m■• i ■ ie Magva velclic i punmim mm nu
A o in 'i ; o,u ., ș ;uî,d o F. G m ...d ! o ..u *>
trotz î&es ZtisaiisusJolles "in der rmnanișcheii Bevolkc-,
rang alimtihlig aufgehen. Es lâsst sicii .also schon jetzt
inutil natich der Zeitpmmi . mm G- Smoh ,u mu
.'m d ’ pa < S> , C1 pt bm , . >i ‘ H . fo ț
Nationalrtâten eineg'spgenâniițe șiebenbârgts ■■■"-■
hen wurtkg sondern an welehem vieline'
gen Volkerslâmme in dem .......
konniieii aufgegangen sein werden o 2G1) ;
 f| ♦ < ■ ♦; ♦ fiii ♦. ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ e ni»
» ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ III ♦ ♦ ♦ ♦ fi > 11 RW*5
iii flllll > ♦ a lil a ift iii iii
< |||| >

» I 33

menii, lui. cu boierii de pe pimmonadă cad ascuMr

musă ă (’h Țig' i 1 ca și ei (ic la I rpalac și Bon ( ,
el u â e granița pe la cai întina > t i uliii ■ asii u m u
' 1 m îânci i lăn ăl l i cu ■ ap la câ cin na din
merge pe lă (Aidbașu ajunge la senina m
kr p < ti c-I descrii cu hi mm kd shnp‘a de țoi i
m*' mrmmLni h 5 e'H... înrii hoHuid mm uu J p\ ui
! : - p' l-d , a, . I 'lltud p; 0 • |> -.gu-' ,

e C > m , H , M ..J, ... îsn ; >(fl

| H u ed >nia P< 1 n nai g; un ol b * ?> î cu

freacă, case npî de 'biiien, gruuiczi -de cucuruz pe .
■ ! p Asm ’ e . A i ■ î "■ mm i de d a. nul mare
i A, o un ud ru■( i fic mni istm ba .
și a-rheologire, g * g g g'g g g; >?i v ' w* g*g ♦ • • ♦ i
Ea emșcșe, se idmeb , mnloi iic
1 c- leca doanim A , ■ ' gei a '
f .' r ei e ip m, . . f . . vsi,
g v- ,î fa p - ? Anmm -
■ (. frn î dro mi- z . ■ ■ U pt Im
, pm m u A ; ■ s mur r. ■ ■
® om ca la . ai is. .. r o a >nvei >ațiâ cl
■r C ml (d? un ' 1 aza di n-r urile im ■
■o .musti ; dlil a ș - m ; Edb .» i. pi dm o. ipi .
! i • r*e ' ' ■' glC o > ■
. im . a pud. .m . i p. m. : - _ r. gr
lăoătușerie pe lungo desemn. Asista ia i pom da
.> ilf ,.1(s mi hi m i. s-mm mg . n m m . . s: i o ■
, nu le mldati după, h mo mm. smii
. fiî,m o- o--,.im pscui m m mu., s dorobanți ținând
ordipea; pe străzi tranșpnrente cu numele c’'r/M?OM -
Z :.e Pi c O H mpc p,. eșm A, . ,a. mo a ,

i A " “ed6
niijlo ’ o 1
h uk . Țigani cântă cântece
națiiirialr. Nici plac Inso caseltp 111 U 1 11 -U p '-'V
. p-HHm coriiitîcue solide; ceie -mai niulte pa.r „facirtc
1 l ■ m«m

e ♦ ♦ || ♦ ♦ i| .M
 34

de zahăr”. Bisericite-i displac, afară de a Colții

p< ,uh u p u tea sueck s i ( ai mențiune im ; im. G
și primblarea cl h MM . porc. ' .. Șosea vG( tempk
■ CC ÎCOC, ( C a Cî's mm ,ț iqcy m . > ;pC‘ :;’
’ mm m ; '■ ; . ■ <m ;•« hu ;is mm
V; j. vjom ’ <his . u > mia u> ()Leio i Sosi • \\ h
mame mmm indim. i.phni hrdsrheg Ga în armade:
mohccl o'e jmkȘ V c kca. dm \\ f; Lch.îciș Mm m m
ele Li EEGmm mm - J Gratia rnamg. ur >md,G
de :*< om ;inȘc din Gi mgm. tnidm î miorul se opacă
Gr JwLE de Vahmhh , pniorid dinii Șterge, oio
mmomp n Gmniacopee unteană. Spitalele aia
Lcr r. nieoi pf;. i nțu V inslihudm si uiiaro
<m SLiiHg »■’ S< SGmr
1 ®
mai ’ : »- ® w « w * « ' s hiar
I ș « " ®
îe . :uh\v
||
briu
g '
mmppea Gr și potrivita organisăre” !.
Alături cu Poenaru, ’ „rin ebenso IcingGbiLdekr
aia geishmidim Gin mor SV ' oala normakt
rr pairii da G mise mm an adaus perneu
filosdic, litere, drept și inaleiiiaucă, având vreo două­
zeci de mir’e, : iseid r; vase drum
de pe o • 3 t (4 va l'i nfăd gândii!
ce unire |jg .Moldova || A: dealul-.
har în râm km o sico ia momi Gmmmnj ho
pe (ari or voi s cască prin mlrr-m i perle
• ' G: d ‘ mm’ i . rmmdmza foma mb . im m m ’ m
mG'mmmm dwjG>i . Zm/Gm/m LG/mrrG Z rd//m
reaprrom m=m jm ci mmipd.m L;i SMd'L om’m
lui Bminer Vmims, sosit <k la 1828-9, profesorii i).
de Kladny Schwesler Berbms, o- r» SE Sava L I i
Cu rina i, zice el, a lucrat și la Podul Mogoșoaii
: Poporul nu-i displace u loătă galomania ‘ E
un mic popoi doritor de plăcere mm/ gvmw'h /G/m s
g:z: ga: G: : GGGG’GGmGiAAGLG
::p;: 333.:::::::::.:
: :3 : G::GGZGAAGZAA
:p. : 3I1.
: le pp31:3-83:gg :.:::::::::::::::: : gg :;. :; î î gggg:
 rruv..,.-..'
» wBib i
■
s»’
/
35

Wdlklein^ dar simpatic în această Lebenslust a lui.

A spune această aplecare nu e o „mustrare pentru a-
cest neam vioiu și vrednic de respect” (ein Tade.l des
wackern tind ehrenwerthert Volkes). Și el adaugă:
„Caracterul romanic are un bun fond și, dacă lipsu­
rile pe care i le-a inoculat puterea străină, se des-
rădăcinează pe încetul, de sigur îl așteaptă un fru­
mos viitor1”.
I n Lebens- urtd Reisebilder cius Ost und West (Bres-
Jau 1852), Theodor Kdnig, un băietan de douăzeci și
șapte de ani 235 presintă la 1849 Muntenia ca „pa­
tria strugurilor, a porumbului și a prostiei”, iar Bu­
cureștii ca un loc de „pustiu și sărăcie”, de pre­
tenții goale răsărind la orice pas. Nu o aici viață de
familie, — copiii la guvernante, la preceptori, sau
afară,— apoi la școală pentru a învăța pe de rost
pe CorneiUe și R’acine, .la zece~doisprezece ani, și a
merge la cinsprezece-șaisprezece la Paris. Nu ar fi o-
menie, și Doamna lui Vodă-Bibescu ar fi pus să bată
pe o bonă care la observația că tremură ar fi răs­
puns: „Princesă, nu tremur decât înaintea lui Dum- j
nezeu”. Țeranul s’ar hrăni din mămăligă și bătaie.
Pănă și femeile celor de sus, inculte, ar plictisi (anec­
dote obraznice, și de la balul mascat).
Trecând la situația revoluției. în Ungaria, Kdnig
constată că Românii doresc bine, de și în ascuns,
revoluționarilor, pentru că astfel scade prestigiul Ru­
siei. Soldați austrieci în zdrențe și flămânzi se văd
pe străzile Capitalei muntene în 1849, și consulul
rus, în înțelegere cu boierii, îi ajută din produsul
unui vodevil frances. Orașul petrece.

1 Pp. 323-4. Pretinde a fi învățat și. românește. 'Unul

îi spune anume stricat — ca să înțeleagă: „a Bukuresti
medem ieste frumos”; p. 335.
3 P. 165.
 ♦ » • u> ♦ •'* ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ • ♦ ♦ ♦ ♦ * ♦ ♦ * ♦ ♦ ♦ * ♦ ♦ r* ♦ ♦ • *
* * IIii 11 * Ifi * ♦ *■• * * * * I * * * ! 11II111 f 111II * * * *
*■
II

El

H
1 n capitol înlreg cupn mii asupra revolu
u . ti ■,( p c H- hmc.h'm- mu știau ■ îns eaniiil
■ : U eoder -e - mU hied 1 ud< Ud d . au ou
u- au . pajuu • h’u 1 •>■ r* cop / n U-?
C’^/e" o ; ■ r . cșg.șo,^ MM kh’ ,
losț doai o Î?copîlarie ud lWeas‘//’^rț ! ■ M.oa
nurghuht .ar * ou poaîr Ff m cuiercc de eiznnoa n
< num i s1 ‘ 'u "Oe' f '■ cOd •; / p . ?
pic gi u ia și F o. ș ' .h- . s u mo opx > <h * pumș u.-.
ion P- ium. - u SP iucna/a dom 'roi rih * pe u i
cano a. (’Psoh ui i di>a e ' i mu -• au ca > cp.
ucupi ho o uo-ij S( pleacă iuțea d.ișău.. își o. ♦

rP h ieh • c <>h| r'n Io iniei copoi ie șrn

ce idib re ale Țaruli . I in 1 nu. ăl I cl< ului
ouiFeind o’inopn ! >, vorbește și d<
Mpia lui săsoaică o uț ; ani ; Pin
:* • i e Huși edesen • ' 1 f a . scul neted șir
■ u ■ idxO • iMk ' u . / u; - l,-'-
O sin para’ ' șP câțiva. .i îi pru o hOCusi
ude
* i iii111illlllll || |lilllll I
Se Ha . ,A. o ; Sădiri CUC “ ■' !

c- i ai i mu . /f ni ’ anzi f urne i u<-n r.

u: u a l ■ ă? i d(. chisu vuu (h , > u
um . •■ - Lnpri o a u , p z
o > f v : r ' ut . > 'i > t u h tMf u, hmou o ar •
uo.M . ucm - nfdM.p | ■ ' . U , ■ . ,U, ,, li(,
Ho-xl cercetată însă mâi mtîlt peru •- o'«'v- .rum
_dar jirexeră balul mâscaț Pe larg se descrie ?u-
Iul dai ( îm i thihu rus Lutiei s id: ■ • o-./ u. .— , i ■,
două altele șl din. casa •iiiiiu boier la coljloc: două
o î Pe
o. P
-

4 P.
'■ P.

1 fiH
tn
Bn
 Mitisici cântă, luminăția e strălucită; pretutindeni ar­
mele Rusiei. Dar ură între națiile adunate acolo de
nevoie ori de conveniență. Germanul vorbește despre
sclavie cu un Frances și e încunjurat de ofițeri ruși
care-l provoacă.
Aspru e tratată „aristocrația” de parveniți, ale că­
rui titluri sânt contestate. I s’a spus că la origine
poate fi câte un vânzător de portocale, sau un Țigan.
In general spiritul forțat al omului care crede că
poate imita gluma rece parisiană e plin de o înfumu­
rare prostească.
' . . ■ --

In timpul războiului Crimeii ceia ce se vede

prin pomenirea armatei de ocupație în București.
;a Găimăcămiei lui Alexandru Ghica, a presenței la
Consiantinopol a emigraților italieni, unguri și po­
loni,— un străin, de o speță puțin obișnuită în ce
privește cultura și caracterul, putința de a înțelege
și prețui o află viață națională, foarte deosebită, a
străbătut, în calea de la Viena la Constantinopol, te­
ritoriul muntean.
Nu cunosc alte scrieri ale lui Richard Kunisch,
care-și publica abia în 1861 Bukarest und Stainbid,
Skizzen aus Ungara, Rumănien und der Turkei, re­
tipărită în 1869, tot la Berlin, supt titlul rEine Făliri
nach dem Orient: Reisebilder aus Ungarii, Rumănien
und der Turkei”1. Era însă un cunoscător perfect-al
limbii francese, un folklorist amator, un meșter, în
a face, nu numai versuri de Societate, ci și bucăți
de poesie în genul lui -Victor Hugo, și chiar autorul
unui volum frumos de povestiri, pe care-l citează.
Spirit, critic, dar fără generalisări pripite, acest
German de cultură în mare parte și francesă face

1 .V. pp. 315-6.' V. și' p. 225.

 ■câb i lin d uni pe Di ni v Astfel junge, și el, în
reajma P rțiloi eh Fi p< mu<= j de? ■ re- , r
mult simj de pitoresc, să cunoască as; i nnâru i că
Aupt solida- înfățișare Aii’’Băiiăteiiifîir. ’ * .. w * T'
-i: Mai departe, nu tace cunoștință' șFcii
•sisipuii mmdmm Am mmm (Iu de ;PA.
f s a ii ? eu a să d st1 u fa n. d * 1 A i ‘ . A sgl
■As A numi. '-a saviUAi orar: 1 m1 ■- A-moC .V ?
A udâmpml u vesef cori mo ■' .revjSo:u’7
—zice el pentru toate bagajele Dior în mumd ăul
Mimmî 1 F olA Adm , hAA suușh m
(Piiseppe d se crede îiităA o -An Jurn do hUhurl.
/AmAmumlls/mus fără să se imAA. Ar;?
Ai u tj cum s< cade a m zi, ■ ; e ps e
..cehul .suportabF ■ -I a mc noastă a oh>
IA; pun ac ev’ i . A- ’s i vnic, la mm
mistice, iar AtAmorul du râm
* m oprește la s,onPLms
Farm de. a drămui mare. <
' Călăi Ari o • pi oprie sau < u di A
gența. , m ’ i p< rit A g ima \ < ut i c
p* drunit o u să iea eu ciunt <> as.” m
ram și . mai c p 1 iră u a p \>
* i;
patru surugii, a, Cmpu gnu > dP
a lîmah h lor. m îuAnp ; o ș
uindu i ul;co
Kunisch, care, a învățat binișor rmmbimA si de
3cafeaua ce o va bea Dumnezeu nume damneațM
* ’
P, dismă mar pfoa|e5 ’ grozav Am soi mo Gs-
IAc sa s( • daugt șl u ?j ■ 1; - A ■ scCi AA a
șAs? ezece ermmu Cm A -I >oșt.ă biete c.< ă abe7
nsi Aeră nimb Asmî mmImă m ;mm si ap
p mA ’ Ah de h Ag’‘ s| } A p- « ( Ac m «p sa -
gură prii? IJnuhd m urne mind rrn e o ruAAC
Pare visibilă. . A> Al iii «|l <►' io Oș||i ii W s|i s|s«
♦ Bucmreșha varull de deparhc sammrn m nu Ppr
Amestecul celor 15.000 de case pentru 120.030 de lo-
 md>iă. zbăbătut de turnurile a o sud mmomv m-
£ mm xuu.t m ; mzmm u ri; a gi ămada
ale zm tinid peste ah'i mo //mmm
t Ari < / m Do zmr> t i hwamăhi zi în >al 1 păi l le și
în Lipscani, ziduri fără mgmg șm-p •'va /i'’un >
mi mz > J iz t sc . larme pomi ș mm . V« »
ca preoți murdari și Țigani leneși, cu pepeni verzi
ies<‘,hiși în piețe, cu femei cinch e turcește la porii.
Adm ,m. / pi.a’z ’o v'r ”-P mh mm /••-
. k Haupfsladi ) a>. cm Armade crimele ‘-a m
rării n coada caleștelm pas dea și mrim iambi k*
mmm j v’ mpu-r med semn v pm msr ;A- .v.-
rii ceha mai m, g m i iile de aduna m fam i c ;
-ma ,m jm'm (ha ;mi C 'z ,.BurureA : :
z r ' si eh m e v a mmir iri. a
z-mmu. m hrisură ori pe jos, $ai oftișul are Opera
italiană, spectacol francez și românesc/’ Pentru iu-
mea care șii-e că iv-ruv A* a. 'A * și cea îmi
s« urlă caii pe masm, , A oarele și bos
chelele ei, cu cele două muși ci. CU paza ulandor ri-d.
lari țiind lanțc cu sB'gskp
Dai auriu m m „Vabhic” e o Ahmc
ri locuitoi ’ ke hebmriz mm\i A
mmlvmr pașnici, c , si, far par r (/mirăm mmn
ele mugim- hdma r. m glorios trecui voi'- și aș
mri. mreme; izbăvirii or ' t/dcim turchar m
Împiedecă pe curierul din Stambe) de a b cercetai la
Giurgiu și la Galați. Iată Divanul. El impune. „tn
riuuri mea mzjpm: de muri (im acele "vmv <
figuri eh jurnal de modă, care despereazn pe pictai
bp-sa M ik Idem mhrio.rie ari m vad pre
hrindeni uapHel-e mrividmH foi mate, cu contururi
precise, eu expresie personri. Tmrrn -s v -meri
Liniari ș. mlemml ml h m e tuturora, cumpănită
• vD Ap v.m G.(;, mim,A Irilrmihv tmu-i gîa
ic:: *: *4:;:: j* * *: î*: :4(1::::::: :::::::::: * ic
* ::

ud mg*' mm’-mm ' Gem Cunoscut bine ui sa­

loanele de pe la 1851 1859, pe caia k desene ei’
nunții lata > istm b m bobr dndrr u >: (u.
feb fii dau ui glai i t mm * , ,» , . o 4 . ;num
f U.d , O ‘Jii. o U Jlt4 < V -H - < U. , n ;;i 1 O'
iei Sduoe tur' • ,;y y M ; : j.. i , ndo.S
■iad ‘ î F; 4, ; ’ ' U: u • . u(-, , padu •
mări. us:h Jdd nun o-’ b — m lAbn Osce O-
;hî :u om mp- p : ei ut m bcUih . ' i i
G p'b un b du- I î ; an ’ ii» , mh nC
uiand m răzbct: se. onviurul : di dmXu
Vida Claca, scamele sahmb darurlc sincramioi
caJuișee ta oaradă fiind i locul lor Dom.rd. ini
■ ■' : '■ " ' ' ' • ' ; * 1 ■ ' ■ r: •' ii
mosuî ș1 do! ikii Ikm nai dedm.eSm,
Jiriiiieșl.e după .Fiiir.s Arusmm. | pj: 5Smu-Unrf
care aduiă boieri GhiculeȘti, Canlac îzini; pe ,J5
nări:/ Miloși al Serbiei, Grași, Germani, Frânceși, im
și tu- Englez, Douăsprezece trăsuri, cai de adina
ășleâ|ța. Musica militară cântă tc iță ziua. 14 * mm
sâni ziarele, revistele, cărțile, albuinurile Ap’isuhu. Se
joacă alai o - pai : i. :d
bcșle și se face musică. A auzit arnum uâmauda m-
de o doamnă / E o- nu nn p /p/o/b. n
e/v> ■jdoro, mustra *' mană fiind pusdaG <4 cobor
emu o ș< ’r- u miîh-hL; e s^ ' horm/n : : ;
O wwir b ce: mm r.p.u-pkdă :suiue> GG-
dăruș-uiid ucesirdd mu muz u->Uun M oho •

d ‘ hmsdu ,m' Ed> • cir ui s-,ii - a u r sad

sdnr Afodojounndgnsiehter wel he dei Maici durch ihrtm.
Mangel ui innewohncndcr Idn zo VItzo diurni boș o
i.iez s chi mau liberali individudi du; cdgebildele KbpJlp ni
hoslcumlo 1 hurOzvo, pt-rsOn’duni Aiidu.ck .. lîuhE mu
hăuri.di C du 4;dlmig :d];u bcsomo'o ihre lud o
masscp d'r Urdo hs -eb dd . ho ■> oro Godk Fo u
len Romei liber d?se Ve/samnilung (pp. 119414. di
.? 2 p. ion:: s::::::: :s:::.:s :::::s:
 ■■ ■■
w > <
|
inii III: " i ■■. : lllll
| O j l% .. ■■■■ 11|

ti

41

ului demni în înfățișare și veseli, al celor d<

uie de călugări mirosind a. usturoxu h inund la
mastj dare trebui reftisâtă, * murdară ce pâre
A
Dai alături /bătrânul prinț în uniforma de gene­
ral și lângă dânsul câțiva adiutanți și ei în mon-
dir elegant”. O doamnă cetește ușor manuscriptele
grecești ce i se aduc. Călătorul, uimit de farmecul
femeilor noastre, înșiră pe „moștenitoarea cu ochi
negri a Cesarilor” (de sigur o Cantacuzină), pe
„regina acelor bure.aux d'esprit munlene”, pe care,
cu arătarea precisă a jocurilor de societate ale epocei,
le descrie în alt capitol, pe „blonda nepoată a lui
Vodă”, singura care pricepe musiea germană și nu
vorbește rău de nimeni1 Tânărul care se plânge
că e închis supt bănuiala de nebunie îi vorbește
Domnului franțuzește.
In oraș se petrec^ lângă Cișmegim unde s’a in­
stalat trimisul turcesc, în casele lui Costachi Chica2.
In Cișmegiu chiar e, seara, defilarea 'eleganțelor 3.
Pe străzi se desfășoară bogate alaiuri de înmor­
mântare, ca a ofițerului superior pe urma căruia
.merge Alexandru Chica însuși, cu corpul diplo>
inatic, Mitropolitul Neofit, boierii și toată oastea de
5.010 de oameni (trei regimente de infanteriei, două
de cavalerie, artilerie fără tunuri;, soldați solizi și
disciplinați ca Prusienii, fiind îmbrăcați după albu­
mul trimis de prințul Albert de Hohenzollern, care
străbătuse țara, dar veseli ea niște Români și sprin­
teni ca niște Francesi4. Lumânările luate din Lip-

- J Pp. 134-7.
P. 156.
s P. 162.
4 Dagegen erinnern sie in Betreff ilirer Jlaltung an das
Jranzosische Militar: p. 176.

fc.--
 4'2

scanași din l branțuzească sânt in manile Im

" Kuniscli a asistai și la o nuntă în familia dom­

nească. A privii la balul din ajun, a admirat bogata
corbeille adusă punct la miezul nopții, a păstrat
amintirea nodurilor de găteală legale cu panglici al­
bastre și roșii, a fost poftit și la adunarea <1v la
Curie a doua zi, după ceasurile opt de seară, și în.
biserică i-an luai ochii găteala de aur a miresei, o-
dăjdiile bătrânului Mitropolit.. A. băut șampania fi­
nală, și poate a jucat și el „polonesa”.
Atâta știe din țară. Căci, pe •urmă. întors la. Giur­
giu, ----- pe cale dorobanții din alaiu retușa mâncările
de. frupt și hangiul le scade din socoteală. el vede
pe. vas numai .,Kammerfraiien’' care sporovăiesc, bo­
ieri cari-și trec vremea cu jocul de cărți ori ..poli-
liseaza , oameni (Lin popor îndemnați la canlecid
musicanților evrei să joace hora pentru curiosilaiea.
străinilor, cel mult și cutare fiică, născută în Paris, a
unui Spaniol cu o Francesă, care, căsătorită cu un
Inimos, dar ordinar tânăr român, după ce el servise
în armata francesă, merge să-și îngroape visurile
în. Galați. Acest oraș însuși îi apare în plina trans­
formare, cu „miserabilele barăci/' din Ulița Dom­
nească, pline de „murdari Greci, și Armeni, mur-

n -
ilee”, e și din. causa altor amintiri, mai pu-

tete sărace și murdare, de bor-

; n’a cunoscut și părțile de
ca toți străinii, s’a îndrăgii de
 4 :

naivitatea, de copilărească spoutnnddd a 'țiganului ♦

ms db' pîmipid *
*
. :m ( , , . dci , i m za o(: t nc<m *,- idur< •
d irdor ei. a creat tipul i¥iimoa.sri Ulița, care se >
lasă hibda de un târne bona nat du pa:ața * *
a s: oapue d dini GJșinegițp lepăda hainei* d( *
modă, și, numai ,m căm.ășuța-i scumpă și înpan- a
did eusdj în aur, aleargă să găsească în gropi .
v'ab ibe < ș m mrdp i ui. ăl <7 ;ș: ddd' a ■ . ; *
culiire.^ ; ' '' • ' L-4 I I I I t *■ I I Z ’ * Z * *I * T
: Pdi Tmtsd ș. pe a dud de ei, aba d do ;dmv
bv’fn f'.r** ne a pe Felele \ is* 'mur de inc t ie m * *
d (d Mm oare : * k ag; d popote o. do
x ăjid o ci re. so. câștigă, mirate ’
Știe și de vechile ohicemrj d nunți, cu seimeiw
în roșu cari fac pe pețitorii., cu „piramide înfășa-
rad d pânză dhă e ',e o m x id • aida mi ; ♦/’»
n sd u ușa ' ■ mu ... ' ' în schimb , ’
pentru dare
* m r , r d, (u păimp s Ș #
brânza, băutura ce sc pune, la întors, pe capul mi-'
rdor, o bab x u > m apa ddșm d
A nescris obk ma u v teșii în ic \ da i im
ca sa d/ d7d Fd s . o căutat . «mtab
S(ie de Miazăiioa| * de diimmisek dperme pe-- , «
, ah re, d; spi r cm e smm , Ce mu t \r- mm m m, ■*
p:h;h p ( ed Spân Fdb șn jurSi ( . .< s H s ț .-
rănii la sărbători, ce frece dn generație în generam
ție și o hidădnal iii orice bondiii aceia m da mm. < » *
sdar cd 'a L Ființ i in erd mă a unui neam e< d
meșdșMde’r martin do cvdr t.m pi s- U urna ;
din o sulă de izvoare e

î Vă > 1 i d m> m cbo i b a '* < boi 4 a : di

• I d-d ;< d ! \m r , 0/ V ti d-< m , , > - ,’d ; t md >
p. 207,dota. " . t. 8 * ’ *.... *... * * * * ’8 * * * «r m «r w
* -e p lg(1 ■ mm * * ♦ ♦ ♦ • ♦ • ♦ • d ♦♦ m d ♦ d d■
 44

' - I)c a Ineptul din popor a p ■” ' 1 r r ' • -

Ști pe caie cu r.a r r.s :d e. lip ai h a 4 .
< m pay itf ît);nM • * ■ (, dintre căix
h’G ; ,d f.n <: ir p a .d. oMnC a I s

; ’ 1 >de ,v cmcr; ’di cd a ,ip r țu;,c a 1 >u>

Ln/nkd 1 hijfQ aț^ ^eufr <l!>r nnj n
1 a dJ du ga ddd . v p- «j.c: a on.c m.. ..a ■ <
iM-cuiioMaiia mobdondr ai alb ucu ind guhocH
fui. '
Uboniî rvede (d e accesa’ sa se (dupc vodn
Adhhld’ și Moldova hiab ‘ dispariția carada
rdoi âa ■deosebitoare sv *a civilisației
feriale 1 Occidentului 1 ansforniatoare și unificatoare.
Și iui o piace d( ve < rec 00 de dulcea .?<
de odinioară și d r . re r I d m di qnu ’
țip Marile alaiuri de îngropăciune le judecă pitorești.
Și cu ord? jnai mult ii pare rău d ipă omenia ?î -ud
via ele odr )ară.I | || Jl B IIIBSil d d d ti d
I)eci c j r ’ e • v* u’ ( < du ,-l nud.
c pe ia Sa sd .
» 1 c rgtc vK . ' /•; bisi . . f o1 ' In
.ga' cur ia surea In Neâ| >e, încă nerepanid Maccs
domceasdî o șlie, disc ută « h’<r dj dd cit
dres boscișd c ocgeud.i Iduo rute. . .
gi r(Mr nneo *
nud' n •:':> ! 7jh ; - - r?d'
CHS U'hdȘ ‘b d P-hCMu.
(Uj ascunde ape ur os d! diinăneșli Vodi Știr
M'î ăr<i ’0d sr fad' ,/j r dau, udele’' 2 . d gn
vjPe nppMsmcr sPr-n nP!i g ( n
’ > ■ nu •’« I CC (O m. h p ‘ -i uSS |C a MM MJ ’C i

1 \ n:b 1 ■ ! .k. .ic hr ceia V. imn

' ude am sens șl plginile despre Kiiriseli.
2 P. 9. ’ :■... :n ,

> > ■< II ♦ >■ #■ ♦ ♦ ♦ || ♦ i| ♦ ♦ || ♦ ♦ ♦ ♦ || II < ♦ fi ♦1

fllldl ♦ ♦ ♦ ♦ ••■ ♦ ♦ or e ♦ ♦♦♦♦<<
. , ' , .* A A/ As •* .A A A A :;«•». A. A A. Afc . «fc .*■ » .«•
.,,1,^ .W w: SfK :«r tjj *F w w
e > iliilill ♦ ♦ ♦ ♦ > > < ♦ #

♦ ♦ ♦'♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ • * -'.45 < ♦ • ♦ ♦

4|'iti,palk ausirief r, «urai a pus s:i se i.nngi ;dm/j

x amUm ,i. ha.g i d Au.-h ^pjh/i ai urma,vi. <*u mp u
uuMumlo momiHObUi rdhlCUL „i npr,] li:.;, (t)p)j ah
•I uiBdiiu ui iluliuHljîăpk- Ferii c Și A aiHisuiatU'
Genți i 1 monwmemeuji- mUdck dn, aerau j.rrr.
11 a i !B. r . ■ :r , , .. e j r lauigm C Oh , Ci am
insa împre|ui neglijența si uru-ianea. pami la dop.-
c( t Oe ac m m _ n;r ( a a eu aram a-’ a
Aaaid i tea din alele ui, Alexciasa Gftiâa. M..
; ■ .A de meșteri 1 Ban >1 ăl tehui ■’ ■ :
■aa .xnipă o Aroiiica greceasca. în isihlioleca iiiănăa
Ora', \ * A , M,r. une de a elă< o nr
an Ah ‘a: A mc ,le St A Iii i șj (trecu
hJ ' 4 ' n d rc slmrahir R h’ i Ar este nea
mmoscAa AAAA pa ca” . Ord . îrirâl e A
iiere:iinlsiltA i|| i|pl||' W;;.W «»" A- Ai??a<A
in manăslii ea episcopală, unde a iost găzduii, Derb-
dA h - Arul p u, ” ...,dp . sexagemm
pios. telermjț, rjic-eput și Sp^te pipieti rsî ncșhAA
decid romă AA ? e și viii; mi­
lostiv și pa . grrniui xr urc o 1
addate decorația pe care i- dat-o lAariscAruA
i ? Hia’șh < a epic a ■ A 10 ‘ 000 de pic.
șl m < ga U1W Al c fr, • 1 imC x” o/ a
s lAcaua HiarxiOi ochii au m ;,muia aj a au
J>. ai.M 1. uî., px Mi r, m > >‘s ..c f r- v ■■
x ' . . ,K. a., .... Sl
fi i i p . , m.,r. ', u .p ,?.u ..... x A x ftb< bl ,Ș o
poij diipi. 1801, 60, pe- lângă 20 de exLcrin, ||ifer. ci \ .
de șase- luni; întăiu provisor r ...n, > , / p., -

ap1io«
WaiI1
3 IȘ 29,
4 AM

♦ .* ♦
 |f|» fi —II

|î|j 46
,'|j
*
rin j • r.’ ,r *
mmin >>, p» w p- •> < sc pare e-
lumn în snhp,
( andr Jr 46,6 :■ n Jeu.-j d!!C( pc Derbdrh !a
B-n ui4șb. jC - țotd .643 bine infoimal - ' Mo * i ’ r i
tiri asupra rganisării postii, 37.700 piaștri în buu'grL
d:u 1 spun ju rd m Oii rețea e 300 de * ai . h. p.u a
• . csb mmuu im ■;>( ,nr M șbd or \ grația. re și ;
pus.a eL puc puhup Osiora car uT eu luiolr . < r-
Ive. Telegraful bau introdus Austriecii ■; în 1856 se
< viasOr/M >7 ; (One P(moo omio r. iiiaiiasd rr;in-
os- ,>u p6 pdegrd/ oPmtoh* de. ‘ tirH ! -
I a X ’-h-? ’Jf$ «a cei \ 3 ' 1 locuilori, las ă nu
00- f oroi i Îs!: Ja Pile4 locudo L a nu
ii| hj || llfilc |1( >|iip ’ * IU. |||J|j || | " * *
Couibnhoid exage •. ’ i a >are că
pTufo; văzul if ca - : pr u«. ( . (|| |i |||
*
excesiv, mode o au. o < r - al, respectuos
ji;Țj de leș ,, ce . ' . îndeplini li
place și hora, jucată la o-rasii solemne supt conduce­
rea unui va hui Portul popular. lăudat, c repede des
8 cris. Crește r o a de lemn e realist m-
■sintatăV Capi /hol V tratează valoarea economică a
h ni S5 4 3.000.000 )i (;e dau și o. -.ir T Cnc
Și atunci Șoseau Bucureștilor făcea impresia cea
nh : u 4! I ;r> ri6.s I n i Os. m h > s p 7 's/r ■ >
ho.Or i si nairdujv. ../.Ar. induc u -i’h.
u ! nim ui'M imam «ud pănu a C,: ’r a T 0u u *
K 000'(ie/trăsuri, 100 de bir șl hopcu iau u- )
ii clasa II-a? cu numere albe). 20:000 de case Se
• r Pî;.. | ppp lîtînpj i cu Ll j (U imunent d j «jitilui, și »

■ \
" ’ np 4--9
8 ' o 56 8* *
’ * P 69
4
 ...< Gmimcm do. im □ m .;r m \ mim . , u ca
boteit .k. p ivălii cm ■ .m.1V . m i Ți ‘,< lom .k <:< , OII2I
lf ca , I f hii anip 'h au mălin Var rin
lricli Buci lolz, Gimiiholz, Sehwarzkopi Bmnkup e i||
pier., Heinlein, Enderle, Kennel Șilțgetf Binmm. ȚTP
1 ■ ppei, f Hei ? 1 iii ei I otsch Pute cin r Se ci-
■ ază și a (e nume s răii « ș Ț >te< 1 și Waclawek
rmm mj msde kmmmsh "mmm? Țr' :m Hi
ndlido’ Țrmm Oidmșmr PmssT mȚH. f Timmm' .
^mmkP GHHrm ȘtirhH a merd s* ’ k'Țih.m hnh m
ȚmmȚk‘h‘. ’n ram SiTrmm se afla mi rasmo Sr
semnalează leali al, clădii du Vlenesul HeTîȚ avana în
mia de IȚarl de Paris.
Intrarea. pe bariera Giurgiukii în'aițpe: ză ar. sj.ee
mem mm .u urât. .Câmp ir 1818 iirm
m n am Hi U. a ir anii , mmm. ? m . nuiele «
knimpolinilui Filare! ă Mitropoliă pare ruinată și
murdara n Slr m ’ e , , . km: m-
,0! iui orașul )r mc: m . £<s la Cu.rlua
Verde și în rmm ieri ham- V
mu’ îl ( i -pi . p mur ■ parasem si mum­
ie Vpa ini e rm . .n?' . • eeat odii loara când
• am ? a bivoli arunc m t 1 r’iP1 îi pari:. ;s Vr > i ;
1 > m km B < kc= p ‘ ’Vr m ■■'mmm ' șmm;
cari mere m h .-imr :m id uL.m' > sha/ihu ■' sc<
gini l-a lacul Germania Wilaeim Mayer. muri în
TH3 Jp j)e urma prrgimru ’ramiparentCor jP |a
Turnul Roșu, pentru primirea IinpăraiuLii austriac.
Lmiga grădină e casa hd (mindaulm (ihim i Holul Bul-
I(- iie cu cofetara, caste’ul Flereseu
e

r Pp ;1
2 p H!
P. Kk
P. 89.
 4
ggaa0 lg iama .,nș : : "*■ ■ o < —
fs V |c O a r? « ® II ii ii i| <
a?

48
Illjl

IJn < pitol m ist )iie inel p El n rge pana la

măcămia criticata, a lui âlexandru GhicmVodă și
ia mchmmb pohlmn iu o-uac.i mimnimb o îl n
Iei nouă Ii ip i jurimilc Buc ireștiulu sâni : \ \ >
crisa. în: re mtelm Lmdemi, p< ;Jaiir! im șia ham
I ului na ci o g< sp ( ii ic nu del A ăgui 1 Ih O-
L*h Ușa a c ' o <■:: ș‘ .c ’.igș. ® om hh;c ’ ■ ’
I"
șm < s nm ; J i • a ■ o m; a i e
criere < princif hibei num am. i a
rârgul-Jiiiilui o fabrica do porlebmă autorul zice
vase te m ptd' La luvzi • V cir ic a bi mica 1
a ‘ isc i dar nu și iiiid ’ Câmpi cu iu in
clitm du hicVokmnpie al unui mediu m.strhm iu- ser
iciul iniJUar al Ir1 ' ’ * , I mim i
rtndh (5.000 de locuitori: muld Evrei) Craiova arc
zuhlm felii ire Lm - .1' ■ I j ga ii
giu.l? cu mm' m ' a ' fără casc1 mari,
fără adnri islraîie bună șj fără ec ifârE ©feuda, ;;mm
ise fam m, L di i irb Wd;
Brăila, m 20.000 de locuitori în pori: fața de Nb de
vase în im i la ® mai invit ca .LOOB'v șgnt
c?î 'nii/lti^i^i - ®r ■ . IUI IUI.. 1111 |||| .ei®’ *® 9 ’ «m
... d t .se.muu-a , . mm
lolul 1 1 io ■ ■ , : rn ' ' ’ o : du
Londrur do Vicleim NMmm/ <h Emamc mc e.;m
Brehn< r? ui m sta aith ul otelieml e laiiai
■ duce . ■ far i e: ( cri uită și' om stilale: se j sica m
haite, cariile (joacă, si. ofițerii la seratele Cammcanim
Iui 5JI am heru fiind ii director d< ș' oală,
anecd )tc unele d necrezut în : rn i ita joeairiioi dc
hasârd. Si di cută apoi prețul restau aud oi Din vm
■'chile haimri an rămas s baiiml' G-i/lmcLc hmml /Mm
nuc, hanul (^royfenl; hanul Șerbmi mm. ș. mo

r P.k -m

wg
B H fl
;& ' «tt
nu Z ătar 1 n îl Z m 1- ' In i m ui. Gs le u ștab ’*
lâhiri halva arg ri. j iieăto
mlmi, o mpdiștăj un inecelaie Sâih fș-i Qsjaatferii' ger-
■ pa u 7 * u ' aii ‘ i * Wa ;ejib g e
foarte rcelati intrare ' i slanl Grădina <
cli n Io pm fel le teatru de van s'au jucat
reașa de Ia I^e^inaS al tujri de 1 țȘjrf " ’dn;'' ș.j e
gămliiita amur o tygpa 0 dionuuiL cu pieșe mu nud •
Gnud tm are sânt la grădirm Miau, foarte cerc- r’u
MulmUma Izvorului ' kmsebi de amoroasa. '•
m 0 ' ■ 1 . d h ' 4 mufe d-d e mml
la hivd-r ș' ' ’-uudtr d m-r ■ ,;tJ ; ■ ■ ( • (h dl
m. d 'd vur-g'-u e
Si hm Șa -dorm român (m mai mult după
mmlinle eeie mai rele a.k trecutului
Biserica armenească aduce In dimigic pe fee i dife­
rii armeni ai Principalelor Pe larg se vorbește de. ? i
Lipoveni, cm'foiionh cu vmm s-apedlos. Si inci mai
pe cirg, tirușkș de calobci. . Smoala catolica a căli;
gărițelor „ehgiese’i cu învățătoare germane, fliii Bu­
curești e Toarte mult lăudată. Asi pra protestanților
se dă o înham ■ o- 'o >iim mfonmahu Bi
serica diii Biicui vști e clădit! în 1851-3 Prusia dând *
5.(’0U de fiorini., So , JnmvAml ’ 3.000., Im- ,
pa; ahjj ,uisti iei 1 IÎ0G Imiun. mmp Jmm im i so
dum m5 O. < » m. m >. Om hi mm d e
Prinții! CaroJ de Inuism jmu^mm. d u m , ft
mrni.mi . • o mul : l ud ; : - .gmu o
d!M'; m dlarnmc. rmm’ m o m v ' , d - ■ #
mmmgu 1 .mfe Și aici Românii au ajutat, adunau A
du-seun cm.pim.1 de 100.000 de. lei (un concert adause
8.300: între dăruitori

1 >
4
 eip proprtetarui Ciocan, Evreii Elillel Maiioâeli, I kd
îon? Hoi n stcin Nathavsom . 1 I tei o xim '}
La șc< i pensitinr c o >ei 30 penii i
“M'iermani"' Spil Iul are zece paturi Parohul Neumeis
ier (de la. 1846) e nu. poet care a dat fieOe <Wod
și. M hiac? . (a dhal și I hia , , blii 1 te. ’ apr
ca și. e cola bora-.or micbm al foii germane din Buca
(ști Cas ? -a înmoi mâni ari ] n leneș pe b neî ică-
toiul (4, dr. Ziicaer aut >rul ane: lucrări asupra ta-
> m4 i î i nf^ 'o "‘im' j" tem 4 . mm 4? . m-
.6 sm teC 4m , 4-, rte el
*te >r'ce repr te rsupm răcii biserici și ș-mlL m
upra. societăț i d< mm hun lor ung mi
Cu privire Iu mi i. rmînmail Spamolimr e dat mi
ind vre- 3.000. m s / 40 Evrei pohm
3 000. în Iași B? r pa m ecetar < vreu ;
Evrei sânt mul li ^croitori cte dame”. Ca bandmri de
căpetenie se înșiră: Daniel și Neuschotz (din Iași ,
Hillcl. LPhei, tesm-s. Rotbenberg, îdnkmstem. Se
(ițea./ ■ mvsid ni lucram a.
drului' te’m z zweckwi Irigi Ei .m hrnag
|mmd PRege dor Kinde m Jassy”-.
S ipersl ițlii 4 .* ) m
mănuiil ti e * esantă peni cu ' ! \mm
s mm i mm teme : >, < i 4. c> amm 4 tir mk
Descântece farmece, âliază-Noaple. Jubilările toate
sânt trecute în revistă.
ih u molii e eo ii d folositei . - i c
o prii și nedv mptă pentru scobi ■ rte sm Epitete ce
s mmmmd șm1 in boș, și lat n’a ăza ădire. de
>coal ’ E. i trăinii din măl n intui secim la i-i
 'zic prea mult Profesorul de retorică și literatură
germană din cutare școală ar fi un ?,Coulissenreissern
invalid \ Dar nu se evită școala „patriotului doc­
tor Lazăr cu ajutorul lui Constantin Bălăceanu5’. I se
•obiectează însă că a părăsit limbile clasice. Reforma,
ini Bibescip cu Colegiul frances, e aspru criticată. Se
■observă însă că, îndată după decretarea ei, școlarii s’au
îmbulzit la Sic Sava, unde a trebuit, să -se .facă noi
-clădiri de un milion2e Dar acum în localul școlii se.
.află și biblioteca (20.000 volume), și Museul, și o
easarmă. Directorul Bibliotecii e Aristia, traducătorul
lui. Plutarlp iar cărțile se împrăștie: la Secretariatul
<h? Stal, la Cancelaria lui Vodă, Ia boierii, mari’'. Pem
iru noua, clădire s’au dat 6.000 de galbeni, dar volte
mele stau tot în pachete pe jos.
La Academia Miliăileană sânt 100 de bursieri ai
"Statului. Școala din Graiova se ține din fondul dat
de boierul Gheorghe „Abcedan’4. Se laudă școala
militară din București, de pe Podul Mogoșoaii, cu
.cinzeci de elevi (budget de 4.000 de galbeni pe an).
Știrbei nu voia ofițeri fără școală, dar Alemiiidru
Chica a stricat această regulă. La școala de agricuP
hiră (director geraianp la cea de meserii (director
„Român francisat”) >. a. > de interni. Școlile sânt
mai bune decât în MoL ea, unde autorul a văzut în.
.infirmerie copii infam îngrijiți (maestrul decăretășie
era. un Țigan). Școala de medicină a lui N. Crețm
Uescu. (din 1824) ’e lăudată: pană mai ieri în oaste
erau nuni ai doi medici militari, cari stăteau în Bu-
«■‘iirmșh ’ Davila e călduros lăudat Școala acestuia, c
la spitalul militar din Mănăstirea Mihai-Vodă.
1 A 173,
2 P. 175.
3 Pp. 176-7.
4 P. 177.
‘ P, 184.
 >iiol îl \ * < irupă d( starea ă tftăfci :
sanilșră nu există ș ori<e șarh tan iși p >at vi. ‘
imiculeu* PaMeu pih-(u(lî( ia nieiimii p..|hh:ir‘i mi
TrTm m ni dud1 patra1 >
■ Șe scriu s] it’ah le a- : h G a -t. -"r
m „ a 1 m. Tne n pj j . . s‘ ;> a ■ m o
dar puțin curat Spitalul pentru nașteri, director dr ?
‘ r )șu f m m > d r n-o ri\ Mmm?i s au
*e 1
Isr ie t, de r 4 ori im ugu : • T ? G - da neti. n; ■
mas cu ham ir u = n;a . ,s ;
rI emnițele sânt prei n ii (ap toii . C \ mu est
ti h -,i In ni;șcrr::i dii 1 i meșli dinlre rari nuuoi
. G ( m damnați \! ievt nlTe r n eres
lerm audami o a' ’ i blândep â noului
cod. Grija „Vornicii m] Tem nir”. Floresnu. ' ‘‘an­
ală I en hqi 1 h c ’ea m pe iu
boieri1. La Snagov. sâni 84 de condamnați; femeile
se inc’ mb . / și > ' Jiailii
- > n,, e ~ Vi. Ii lipsește elementul
: nwra .. W • a P.omp < V; sein mere re
de un m . m- G ' Ternul lombard OdLc'm ehs
l ei \ ase . i .> se 1‘ornu uz : la > cs(:s - 1 e
skdislk . -dorul crem- ca Pnompamm m in
rlnj . . m • fi . mp vd p> ■ r vpP < , «p<
, și TWU numVc V VnuiG > . nn?u puhn m
rciirajare.T > |||llllli lllw >•> • • V > șl || > < > > ||® <|
. p »npt si”‘ V V| f lerhmm x n H sa m asm \ . ța
u m p * t pg u aj! Și G • m ta , ppțâi solii' ui -
, hismatipp cheltuitori? ti înlți aventurieri sâni âsp
e n u joo( cat ’ hem .arc um -m. j ,1 r Gn; mm
 i

■*

« a ‘ lipi jjHh‘ inuhe hn i un ien 1 « mm . (m - ; ■

P.u 5. î :?i , a, wthhu x 1 jC ,a . i sj . ' '
hMuî U ,e Șp't X h JX , - j X ,.U 5 '
XXHhbdr S<. Cdx/Zi >J U (HXOXbt X, ,,P.xS ’ ÎL
'xm-sx ■. x hx x ■> rentă de 2DPM1000 de gâfbcm gv.
w pnhni Mi Mniiu.-x x mmi cum rriijHMic îxl oum ,
pun'ix ral:.rx ci numai pentru buni Ir. genere baie
ni nu sânt niânt ăi, nic i )eți vj și dau. dmezi do
j ud'mr shxmmm 1 un cmimisni us-cu.ns gmOc î
L-ezit :n. fiecare din ei5. (huliră funcRor.ar’.ler c b. aly
și dm moșim iui O (diurn /eeedddeere de podce, prd~f ta

id i e^> îaxhxo se cLează. Phcrekvd . ♦

n • - m ... f , . , e xres<‘ ' G’m*a r ma .

ir iu 5 LLdor ’ z Litre. mcdp Russ < ii( k
ÎHîhHig (Ohm, TreuLel s: s București: :
Pitiși, V. Maycr, Sake’ilario, Davila, Griinam A tunase•
ici, ' iar ud I h iuenuu : . m r T ^',P<r! ;\r p0 >
i ?Px v..Pt\ sân' uoțicm 'j j atribui •
VVhhd la mu icanP ' clas. .. A -t , p.e scurt5
panii hi Țigrr u r 'u ’ a parvenițli ~
\ r a - p voi. a’ u ~ rare jelește pe ♦
Leorge Sand și nierge 111 iiectire an la balul Monere8.
de ih t (
drame 'i '■ ou 5 t și ■ h r di e
5‘ jxxPndegoric. 'x î jui și âm horii mda
’ i ’ a g • dragă v > i bi agi “ îb mm Le ” ‘
1 ; ”g" x " m de e med e, e țy
■ mnc”, pluș Ovreiașii spun chibrituri9, Bn.dk m 2^.

P. 202.
P. 250 f
P. 252.
P,. 225. \
Ibid..
F\ 257.
K ?ȘH
15 272. ’
F< 277.

*
 5

ri< el( > i |ii u h dva * lu 1 țt u ah p. șerbe

aljțyie praî'he ign (F F oare vhmV posF\ snigphd
mmiii’m HhUPa a ,Fh;ui de Lmgai urne zemnn
Ja m e ui noj ții, ,arnu Fi r>1 ■< ec o irni< F ur
vm Adevarnhi Yipau! .FdnH rnmri man ■ >'■:
iui u ars i 1 fpaia: '; .nod a- mcgo roz
ol tica e ji dec ala în u finii 1 agi ol ie i au nx ik
arh? roushhilive nmiFu a si ham mr de el * 1 se pun
n Fermi a 5o mvcul ,. -nr. o - u m , a u
tea î , let - ciod ta Inipoi ații Tn ices ideii ,t
MiiMip fimșhș mai midi duet mire ne oitPoj-
geriiiaii.pifi& «|||B ș|| || j|- -lll llll llll lllllllllillll
ham . ,: h ■ .F>o Fr ■ (medf
numai F hmepuluriF F. și pe mana diFkngilor a-, •.
•nu i dh l s’o :
■ vP mjnf în ( V ■ j ■ p o {];Ph
|jjj nni gjgjj nmiIB... IUI IUI III |||||f|||l«l|| III III
)riil F . F lat straniu sa:. pj ;n?:F a "
așa j r 1 ”■ opalului munieau imnu­
lui agii o ' oiund . a >s e rari a fu i
adus de îi iprejurări sa-1 vadă la 185'7 JFidouF' ș
...couTus’F’, ..xnmF-r drăcesc de mse’l ..puiule o
loale sliluFkș eseu prelenlioase, vâsle t irli (F
* < F Fn 5 ' ' gOU hllli r;| i J U( '1 ho U! U
grădini. splencbde magazine din I ipscuni. bogat ’u-'
ri inah de udare de ■ a ixoase m F ciad -.,
Lungă garduri murdare ș; nume ,'Fnim pn mF
oiș și gropi ue. moloz (nrele m , om mo ol» F 3-*
în ruină „căruțe ăslt rn . e’ în mijlocul mp i ișlie
palelor grada . mFvmaF I mcm aliniere
..jlu ghem ue piețe nud împlciiFlc , o cmee
ție de cartiere, fiecare m al rost n fala * ou
sulatului austriac închiriat cu 183 de galbeni pe an,.
, . a... 11. illF: alFs sFlz sIF® IBF aFII llll llll ««»« liill
1 P; 3 3.
 de și catul de sus e din scânduri tencuile: sc răsfață
bălțile și vara, stropind pe trecători la fiecare [răsură
care le străbate, la fiecare din frumoasele birji, care
costă doar 40 de crăițari pe ceas. Pentru pitoresc, în ■
„sălbatecul vălmășag”. în „haosul turbai și pitoresc”,
pe lângă doamnele elegante în sens occidental și
domni îmblăniți, țerani cu cămașa pătată? Arnăuții
cușuți cu aur și' cu un arsenal lâ cingătoare. Țigani.
Evrei. Străinii cari se coboară la „Hotel ele Londres
sau la „Hotel de France” află lux și bucătărie apu­
seană, ei pol cerceta grădinile, „admirabilul”, „imen
sul” Cișmegiu, cu „neasămănate sălcii plângătoare,
trei cafenele și un restaurant”, „întrecând cu mult
tot ce ar putea oferi Germania”:, cântă musici milă
tare, aparținând la trei armate, austriacă, românească,
turcească, apoi grădina Warenberg, cu ..iluminația
splendidă” și numai fără mu sică românească, e „mult
mai frumoasă decât oricare de la noi”;, grădina Ti
voii, cu cafe chantant, — ca în Chanips Elysees—, ga­
rantat „foarte bun”. în care se poate rep-resinta și.
o parodie după Robert le Diable. La Șosea, „splen­
didă, curat ținută, curățită de orice praf”, musica
militară alintă alaiul boierimii la primblare. „Mi se
povestise mult despre Șosea și cu toate acestea ni’am
dus cu foarte puțină speranță de a vedea cine știe ce;
foarte firesc, după ce am văzut lucruri de acestea la
Paris. Insă am rămas uimit:, defilau cel puțin patru
sute de trăsuri. Și între ele ce strălucitoare echipagii !
Și Arnăuți în aur! Și costumele Grecilor! Și lacheii în
roșu cu bărbir albe pană la brâu! Și cocoanele, cocoa­
nele, cocoanele! La. Teatru am văzut o piesă ro­
mânească și, cu toate că n’am înțeles limba, totuși
nu mi-a scăpat din vedere excelența, fineța și ro­
tunjimea jocului. Splendoarea salei însă și splendoa­
rea costumelor întrec toi ce poți vedea la teatrele ger­
mane, afară de Opera din Berlin. Dresda și alte
ii uite iu •" pol asumai ■ I ei însă înh < * e c mu s
‘ - f mi: al Operpi din Berlină
tUipIpmm Sjmirșim. m! . , i^u x<’z ov'K,!!.
! ■ p uima 1*t lutului din Prâga. r -■ ' ■ < ~ ■ s ,s
b rn o mmb r, . .a pol A, mm < mi . t >no ■> re' d. '
mod s |Ooi ■ mm; m> ■ m r c m ©f t ^hh :< - o ba n -
m j o i Pacu ul kle - u o s ’ m di a
mm n?;îș puspo <,i lMf ; VMOPÎM •! .H-HJHH i Srpj >. Hr.

mmpi : p Oi m‘!d b (h p ' m s m '10000101’ l ;șo

-Hoho iimp m semna ( ; mmm ;/ : Armam i np;o o
* duși ; micei i t ■ mi ./■ ‘ ubm b‘ ui a?
(mppu și dmmmmm î^-m 'oi .iar inc hm; m
'.msibdă or erțului nmn li d A mmpilahil s m inimi. -
pmmmim or fi iută odată așa de scump”. Și ;.r hmm
o o; ' bună care n > r* . , i mai d( ra ■•
se dislii ; pp ' n i "< - , frno n \
dovedesc de trop " nș Tw . ♦ ♦ m m p<ia|rr
Ihnm o’ . : '■ )' ; mi pi m ha
an ©aste ■ IJ < j| || || ii |||f||B| || || B|||f| r|ppppp

> CăJaîom. A. m .urmi ei un ' o mm : op

Ori tp de a \ vi m 858 9 epmsifdn și ea o n,i «
bngăprr îmsem o , euim b șj a mmm b ;
pm ' ‘ ’*■'■ o ' ■ : ■ - f - - - ’ Ș .
’ im© rom < o vm ( -'a p m O
*- -O
rom moși. crne cu misem ș mliiiic, piu. pui nm >»
i Ș;ă m mmi * im mm A 4 psm:i;r >- o ,
snm .nesfârșit mai sus donai oasele sârbești de din e
eo.i re m h t cap < le ța 1 cu o pe m
• ♦ . . ■ ■ . • ' ■ «1

1 Textul german, după un ziar, în Revuc hhtoriqiie

<hi Sud-Est eiiropcca, II, pp.3G3-J, traducere de dmn
I udn Bogdan wid ’,m îe mb m/m //' AA m z'/,/ .n^n.u ,<
nnnî l.W, pp. 37 43.
- Die erslen rumăoischmi Dorlor di( uns na 1
von liOiZ zasarmnen gesdnndelt, luacher ge’adc benim
1 ile- f seul n .'s , ol'iț
pui.o .o. c am semfâ îfe imipcm S o frățiori I 'Șm;||||te
tale care o nesfârșit <.le superioara iiaținnalit-Ue '-u
j « i p ! phm'mnip. ș amump . , ; •.
a m â se : â / - -m . a c : 1 -
m* nn an s t ». l?n
n i.ca bogat în ga ie. O staț 1 n.‘ anihila la H
iridht. Tret-âiid peste BrăiJa. ni creșierc, casai se
jpreșlr k ( mb j - Duiniiezgu e ilare și lat • â Ga \ I

kpii ' •Cil un oraș ni e inexor 1 I (

mo h zăream glos păjm la genunom. mm perie I să­
ra na hain lor Iropi < pe ‘n. rus! < îi ■
io untul hleios. „Hotel de Paris’, m bucătar franccs,
r c - nn i cu da cn D Euroj a.
partea de p dealf earavanseraim d i goăle, cei
p. p r. ;■ n i curții ' șa m loșnih
muște, serviciu detest . nur p : m poate
l|| 11
mânca dmr cine er sai Ioldovea.ii. I se pare c|
i ad * națiil * se .li v ». x ce poale pk
■cea dom cui âșiiga in.re. ALLanesL Bulgari. Hernia-
îmi, Curma .o n mi I Piși
mai ales Evre. . toată 1 iun ; „al trm'.lea om îiitâb - l
nil i.i cai e E\ t ‘ ■ jp • • Vlai !oal(
valide sâni în mmc . no popor insistăm păral mi
lui Dumnezeu 1 De < i mirosul parlieuhn pe ci .

besondc en nspruch auf an litekti lise e Schonheit, aber unen licl

hoch stehen gegeniiebr den serbischen Hăusern jenseits, die da
aussehen wie grosse Heubaufen mnen; Loch;
Heuhaufec mit einem Siidditliche
Loch ; Snrfosf/fcâe
Steppen und Stadie, nach eigener Anschauiing geschildert von
ir. WiiHubu ; kuani î raDu c r m , 8^
Wk miCh ier ffizier ledeutei aus Hochachtung < cuier
Nationalităt, dib so unendlich erhaben liber der Ihrigen ist; p. ÎL
| G.LJ ||| prlll |nd OlBtl BI1P I1|O> || ll*
D Ură1’ Mau m M mc ■ U» eă ,ut î
ai'iesern wenigstens ăhniich. Fast alle Verkaufsmagazine sind in
,> ’ m s ' o- , m-
 ă torul ice că nu l-a uita u moi In zack ) edi
; - ii b ngl enit dii Siri ■ ■
H 1 - £ • Ui m J ă m d il p V: 11 ' < *L
marfă pe slrudă: homuș.m s. :ms mmiai. c ddu'
demih uimm spi i ram umu u >.i aâi sm mm și.
ii u’h < rg mh Da rm -a- \ 1 . ium
miros ud tșa ch nici guzgan i nu-1 mănâncă. și multe
scrumbii ieflenc și proaste. Funii in apă săraH oc
posite de grâu porumb grosime pici. lemn și ra-
rhni. oeuhv cepuri îu schimbai (muia vin mânu,
'mim, mâi o cu mm nlij.rn. mrmm dobor m %
âi. ■ > i ( m 1 : < - iu z
nu ia pentru Gabii o na im un e scum
pe ee'elahe ! cm ndii st lucureșli: esâ» și
m «oralHuh un strir • mm 4ind( < i u i
nu r sigură aici averea, nici viat» Meșteri însă
au atelieife de 1 mmm ( m stranii se înfâlhesc prin
berăriile' acestui oraș pjroyisoritl din mm li e mm. a
scăparea îndată ce fac leva rrL nrram e cu gard
și câni . pm«rht cu -câțiva sî tcâțui ca decor m
- Han in < ' " pi m mu m. i,. m .mi de
cșjcmr'Lh Lu Greci, într cari și elmmmlr hume sg
! m r ■ ? om rcare 1 ( mm * m imm v m. ‘ ’ m
cu Im h ) p; m a mm ' p d t> ’m om *
1h ’ mu cu mmm m ; Im Imrm i - :q mr
emm ra ir uHhuut ivslaurmi! de oraș marc masa: m-
m-i dubioase beau eu harjmhi um vm ea sos, imm
pișcă la limba, la cafenea jocul de carii, rare e sin-
gr a < istracpr în (lalaț i fără p imblâi i și grad ii
La mmim m.k. shma din ;jrp cu popiei hangiul
f un cizmar neamț; dacă nu pleci d< vreme dai d(
scandal, căci oaspeții nemți își ardă toidă energia .
Dacă vrei să celești Wiener Z^lbing. trebuie să mergi
la Lui ; ciad n îni noasa cea mai irmu i ai ;
Lingă. a. pompierilor, necesari nilrhm loc: unele arde în
A ean0 zi câte o caș® In rara așț ^țjgtâ vasele
războ g d ‘ r r , Bdkei și mai de \ apt
Hanga. ouam ai Aho gcrmam , auu, gicm^ m
ca.rcă |.m undi Vm. ig di ’>''mf e trec gțj^gițg
prin stive de piele, între trei pari; o moar hicrc iz
aproape. E locul cel mai plin de viață și de zgomot;
. je . cm mh - m r > ■ *
poale tace bau în barace dt lemn1 Spitalul
sesc din 1828. de piatră, se vede încă: buruieni au. nă
, {u ^[o\eo T )i pm om gr s“ 1 ?m! d ’m a .? A-
mc : use p( Pru m să | devasmmri .. Ud
dm dop. Lumea 'mm pel-me Dumineca grăoăia
cu no , «umbli ă. în1 . < fără m ; zde
Lori și umbră OhA’ m m.- inc lieluică, ■
învaH ciumu-ori. ( u lemrv de somăm, mătureo
! . -m; une ( peiă i i caic mm- •'
feranii se 1 o ■ ! • ' 1 -
Liștii neghr m t. o o ei băluH de lu
mea vriiib ■ decât orice 01111 n
de pe Iunie. . v m sâni (ăsuțele cu stuf, .
Bulgării își au gră inile pre care bou aduc apa,
pmm; A- popuLa. ' ușorul si: m - a m * mJ ■■: -
:mue:a o mamm> ăm, ..1 mu. hmbm m mommmn
pro arșic douăzeci si cinci pe spinare; mdr'un : mlț
< âr< iumarul gi e în 111 ijal h rnblk ti age ( ’ )ai bi
un 1e I emuții \ 1 eci 1 1 t oii au făcut 11 po
gjmn ia mm; sapi pretextul sânge mi ritma, călăbmd
med- 1 - | pm o’a v profanată2 1 iama Iii o-
' rei 11 iu i m ko ,?d xmiiii 1 fugit \ const it< Ai
fi iod mmd. Dumineca. jmporid m dă h. scrâncmb>
pe piața iarmaroacelor. L^p... mo.■ ■
 hi împ-j- qiîi inii (blibe cu tui câi. • imm e\rc t
nd ■ : • ■ - cărbuni puh r
>' p ■ -■ “!i . !L
m . Cpr ■ m ■ d. : r a < m^mu s ’m-l
wi ească, în g u’ii.ni îngrijită ’ La Fol.tești căsuțe
mumm (-i> mmm, mmu img jm mi mmmm fu­
mul ic m pri co >ei iș ?1 d( di.il îi ia formau tini
i; miih (lia cub îidre f uri escshș rnmarmm imm-..-
pe , . -' , " m în are'se ți ha neh zc a i ea
■<m s: a mm v b? i m 4 : ''mm m ■ r -
'Imgg < h- rară s nu ju , m >>. m r mmm :JH. a ■?
câ îd și la cămașa cu gust cusut la catrință, eizu?
m/Z z/o/drmm m/nm? mmm/He T’ m- care se mai
purta pe atunci, la mărgeanul de la gât, la cingă-
loarea i . argint • atâta ' u i și. cu
)ărbahil voinic, cu trăsăturile’1; ri, cu căciulă cojocul
pantalonii oe piele șicizmele mari, mălămriii se ocupa
de țirană: mămăl a. de toate zilele, sug uv verde-;
mi pprechiid m'zd . v . g)en , pâ lea
•de să-ură, unt și oua; (ii? nenorocire a. bus de .mc hm
â vin. Și Im u n. ! bun și s inăkr în
acest popor. p ospitalier și cu brațele deschise. de
emu tei urni-și iertăto totdeauna supe . ; < -i’ im.
Ic : i urmai m gura. c m I im și ; ■ nm st
ptssLims , dar io.ur ummme mme am m mim ir.
gro} ale de încetineală și indolentă Pă ud de pute­
re: linca raturală a acelui neam umil. eu ură la ­
me pană ( e odaia va fi ; re j c ct le bună 1
25

1 - 3(1 șoim - m om om' / I.

2 (Jnd d( ci 5 ii » ilet nd - • unde r < n n ih 5 ni /oW e
Es st gastfrei nd ztn >rk< me o îtm thig und na hsi hti
muu i uni o vvib 1 o șemamu >> î i >. m i ? Vă (
/on grosser Frcjmmigkeii (und noch grdsserem Aberglâube 0.
Ater aîie guten Eigenschaften werden voilstăadig begraben vmi
fragheit unc Indolenz Es is Schade um m nati vilei sigs
 heVuW ivipi GC cm ri v; ui J|b

redilici ir; ni vriti al Galații , ■ - fel t peri i

'Vu . ’’ u ' uf ' !tr. J ; 1 ■ W ' .« CV1UO *

mbșlHmsn mn u Pivtuhn uiSe oevurnonuc pa-

mări (fe ăpă lllftâu îhî puph Ifei e iiiu..J;r-o,;; . <ib
Jiniștiteh t gi i le ară, îi et rda<ulm scî >oi r< ti _
eăn : :• jn xgea p; ? . inj - Injeeid mda k li< al
Gdv ni Cu ,

iu n vor ■ bă, fia.oini piedică pe vasal Z/Âup J|t

gm- ’h cm idiaani, Idriarv Etiopiem pe bord, pe-
lân ă -a r- Pișa președintele eh ereș v ■ vienesă. șg
OL ‘ u mW * uu — m t' ‘ hxda1 V di -v i : ’m b m-
debaro rmiăar’nrc d regiilarca Mimării, și liarliry,- ||l
(‘omajmaJiud Stninei. Ofițeri moldoveni un salută pe e
> 0" « b , M ren la ‘dna 0 V ui s < a a hoj

ha e ac ^pei ile am , u> ă prire la

Reni, cu hilarii uri căzute și uimi m \ant rășchirate.
Ridic di ofițeri turca pe larg. îulăț’șaț
* în comicări
*
km hi .nu ( c ' snis l ■ uit. lăi Scv
țiai așezat îi Isniail răsare pe mul. Străzile Isaccei
> elite ’c Iii O o grădini rurale
țiete cpră ui turcești Ia u o vase - o sud
p mrn griul de ■ . ■ ia J. hk ea, i u ,u- . - '
de locuitori, Greci, , 'Italieni, Nemți clliireii,. 0
Î 6 o 69 (U? meu s C( ‘ ‘ <r :v ! ju m o-u ■< ■

phybsche Kraii ' , urrn? s asy m s odi ave d A

dieselbe ' n il h ciie richtigc Bahn pîenkt verdea wird. w
i ts giebt keine unangenehmere Stadt wie Galatz. ♦
8 geden ici dei vielen Ritte du :li lie vc rbrann n A
den hinab in die morastige Niederung des Pruth, wo zahlioses
Warner gefMgei rine budist dankbmr Mgd gewabrte. hei de
man freilich, wie Pretind Gersfăcket sagt, Wasserstiefel bis an ■
■ ec Hals haite '-.mg-i vihvm ju- umere Mi cb
*
der i vv” v m ish'u ^•!>} v m ltî «« 0. M • is mr .
w 3 ’ ’-najg 1 i“ moldovaner <o(tf -tf-, tem
Dorf heriiber drang.; p. 33. w
 62

praape <'p oraș mare, Moschee pmciiim bizar iniiia-

ret, căsuțe sure, localul Comisiei dunărene, al rării
vas, lue/u 1 u vioi malrosi provensali < în port
otelul german Enigme, ai mim Tiroms. vinul cu țmrra
și î isun ■ mo Sisoaică a i căi este lima dniine-
yuru. Ce vipc: pm:m m mmu. >. p l hm vesm
de le nu u < * Mi, arop< * d * . u țip r ai M a hm m
lor fugM <l< răzb.Jii io Rumelia. Vrem lre‘zeci-patru-
zeci la moschee, cu [urbane albe în jurul unuia ver­
de cu ciubăre, aeprivind m bocea oare tnlrM (re
Turcoaice u fiu ilbe. Bulgaiîi, hamali, iucrălo ’
■cu ziua gră-Mnam, plugari, au <■ mahala de case ci
stuf; copii, femei rmnoa ochii mari Pe •
insulă, casă de pescari cu ne jumătate mm
Lunii eui opes nă: co’ .v însi n l
boieroica ''din Munlenia, ' mohi Italieni : peulru Mi
> -m a; Mov un ’ : v. d v... / Mu cu 'a •
fetiță la poa.T' ■ ■ E. n o ■: se ■
doai ărăi i acei cu ițele
Eleștmii r •. ■ ’ cari zic Jdvauch
deMsches -Bruder’c Tutarii sânt cinstiți ciobani, dar
’ nmgm . b m is s < , ” eț lold
mc. ,lcn< și, c a , dlămhi < u o* i ai ajumpr
unui porchIn nu - : -•’ ’ 1 '
■daivg aamu mvg: mm Tmg ăv mu. pi !:ipp meii
Eorfioțiloig mi ITun >as( femei în costume pMn
ca să caute pe Hans Jorg Fisclier: în mijlociii ușilor
mâniile ș vor] 4.or rele, i se cere plată do piașl i
p-mlru a -du adu șa. dă- f.rabi și IM-cârmă, (admir
' ■ biserica lor.
1 Die Moîdavaner sind verrufen als trage und sc . dr
îben von wa si cbnnen, gliicklich • â ■ be. igc ire Be-
durfnisse selten diejenigen des Hai sihlei das von den
; \era) / I eut ird nh ht 1 M iig abe. Strasse du
ser guten îtadt swahgk promenirt; .... wigt es st.... i Rivalen
1 ni Amte dei Stru erp lizei, dif Hu ? g tatte m m’’r w
 Spre (S fel i j.ntr Iii» ? ev r ' isc a primitivă p
fân și cojoc Drum desfundat, unde rare ori apoi
cară ori ciobani. Câțiva Nemți au case mai bune, vă­
ruite. Intr’una un om în btusă cetește romane fran-
cese, pe când o femeie brună, în costum semi-oriental.
fumează pe divan cu picioarele supt dânsa : el e
Parisian, Monsieur Puissant, din Dijon, venit pentru
itu știu ce industrie; ea Provențală; păstrează în
sărăcia lor un eiel de lit cu dantele, un pLumeau de
aclaz albastru, o măsuță, de bois de rose, micile bibe­
louri, oglindă aurită. Plictisiți de Turci, cari i vor ra­
dele, în ceartă cu vecinul german, crescător de vile,
pe când Francesii cresc cai, cei doi bieți Francesi ve­
getează. Lisbeth, Eva, Christiah sânt numele de la
..Nemți, vre-o patruzeci, de Familii, veniți din Wurttem-
berg, din Baden, de pe la Graudenz, cu portul și mo­
ravurile vechi; alături Unguri, Poloni, trecuți în vre­
mea războiului din Basarabia. Fac; culturi; comerțul
cu lemne li se oprește. Trăiesc greu, în aier rău, tară
apăp Ii lipsesc mobile, cearșafuri; își. țin porcii și
găinile în casă. Rasa a degenerat: nici o fată Frumoasă.
Li-i dor de Rusia; vechea patrie au uitat-o, nu vreau
să știe de dânsa: n’au nici, cea mai slabă curiositate,
„Dumpf, stumpf, vollkommen”: când călătorul dă pa­
rale la copii, și femeile par a voi să ceară. La Al-
mageâ, coloniști din Posen, câțiva din Wurtlemberg,
veniți tot prin Rusia; sâni luterani și așteaptă un
paroh prusian, Kuhn; o duc bine.
In sfârșit, cu vasul‘Fur.sd Metternich, Flamm merge
la bulina. Pe bord, un merchants clerk din Manches-
ter, un negustor de vinuri din Marsilia,a un comis din
Hamburg, un dandy constanlinopolilan, grec, un spe­
culant din Rasei, un inginer din Ve.stra.lia, un ban
cher din Viena, un negustor din O des a, întors d in
Apus, câteva Englese cu o guvernantă din Neufchâtel,
 ui

■ :re trec spre Feodusia iste Fel din Pi igm (

. » de slmatia spi e > Lisei \ re d gi mm gdihm ,pi u .
- .■ < turcești, gnvesh ioni e chim 'mirese Summ
e - mp . - ’s s; ©â în \ i -m. L L8S0 ■ ia nuimd
. . du o. și na i . Lb . u. :mi p.o..hm ' i om se > -
p 1 lica a 25.000 m cmso de * lemn sapi s-e * m de ( a
n mm s l' m a ' mu . < s> ân(!s' - ; : cm m r t
Se mm sm mmm n e-m ,m t m . . H
♦ » ps -,h am i mm moțe im e ruse ho o em • hmm - i »-
’ m d j >s (m .• 'ms m pM ■ .a s ;m , t
. tm gm m guzm. r Ami o > i p mmm m mgu p, _
» - mpe: mmm- Fugari ohsd nriminm gmmmm sra
' ’ puți ucigaș: sad m asern ’'\go om de mi'hm
ț , picate g pi ea 1 ne cir de alin ■ < > m o .
» - lori șarlatani de 1 s mia cmc m ia G'
' ' ‘nd Turci mu Iți ... r1 m[omeni M.al-
... .
km, ngpmmu m d -m m .. on I i. Buși.
malrosi euglesg italieni, Iranccsi privind h pupngub
la maiou ne m m î -ui lom amin
i i loji ik ’ , s meni se T goi, Țipam
- popi, ck -L nz, 5 j Femei Dar enorme caș
biguri de >. «k îr cu plăti ș eh m n pa Ix m
e pe zi. La .m . va neepo junii de emu în ut i
® cm am os ce m m peșle, dc Lihni, înh c injui a
ho ; .-s v..M t tp> vsg -p.- r • m P! ru /Jcu t-
# 4 ‘.Iad m ș; hm' o .Ss iu hm (im hi g?s s : a d's. :
* be pemru cahim oînm... io mm...mm i s , mm...,.
TLmr‘ ducându-și cireada visila - ; -s ■. n* ■’
scripții îrancesi m căpil ai ele . m , tisei f ați • n
. hmmi m- nmrumr do pe . omno m «

7 Hier ist der Auswurf von ganz Europa zusammen-

entflohen M itr >s n gej gte Seerauber, entsprungene Galec
snssti îflkige, Mbrdc , die s-o vor -îmi 6 set oder L ' Bluf
rache verbergen, Spieier welche alltiberall anderswo zu sehr ge-
kacint sind, Deserteure, 3aune jeder Aî imu Kaîhegone , p. 66.
*rj

65

Dar descrii lorii germani ai terilor noastre n’au dat

pe departe nimic care să se apropie de lucrarea mai
în’insă a consulului prusian Neigebauer, formată, în
iRomenlui când chestia românească ajunsese în dis­
cuția presei, a cercurilor liberale, a cabinetelor, din
Ini lucrări răzlețe (în Multens Erdk'indc, IV, miul
1848, și în Jahrb&cher der Geschichte und Politik de
Bfdau, 1848; cuprinse acum, supt titlul de Die l)o-
nau-Fiirstenthiimer, gesammelte Skizzen geschichtlicli-
slatisticlupolitirchen. Inhalts, Berlin 1859). Pe lângă,
experiența-i personală, Neigebauer.' întrebuințează și
pe A. G. Golescii, într’o broșură recentă1.
Atenția autorului se poartă, firește, intrăm aseme­
nea moment istoric, asupra poporului însuși, în a-
fară de hotarele-provinciilor'între care e împărțit și
mai presus de dânsele. Sânt, după socoteala lui,
1.500.C00 în Moldova, cu un milion mai mult în prin­
cipatul muntean, un milion în Basarabia, peste două'
în Ungaria, plus 200.000 îi.- Bucovina, și Fără a 'so­
coti elementul românesc din Balcani. Sâni „o rasă-
foarte frumoasă, deosebită prin moravurile-i simple, :
curățenie și cinste cu excepția clasei de sus, asu­
pra căreia s’a întins influența conrupătoarea Fana­
rului.
O altă excepție se face însă pentru tinerei, care
cetește literatura francesă, pregătește reviste în sens
progresist, ca Propășirea ieșeană.
Se citează ca șefi ai mișcării acestei nouă generații
mai mult Moldoveni, cunoscuți consulului nostru prin

‘ Die politische Stedumj der Hmnănen gegeniiber der

Tiirkei și Bemerkungen uber die russische Note vom 31
Juli von einem Moldavei^ 18^8.
2 Ein selir schoner Menschenschlag..., ausgezeiclniet durch
seine einfachen ' Sitten, Reiwlichkeit und Ehrlichkeit.

5
 66
.< im iu iu ni. n. in..r iu iu ii ii ||
n lapi personale un Pavel Balș, i Rolla, cumna-
tul lui Alecsandri, un Vasile Ghica, educat în. -Ger­
mania, care începe în Iași mișcarea âin 1848, cu
manifestul din 29 Mart, purtând o mie de iscălituri,
pentru ca, după arestările de la 2-3 April următor,
să-și iea lumea în cap1. In Țara-Românească sim­
patiile sânt pentru loan Maiorescu, care a presintat
Adunării de la Frankfurt dorințile poporului româ-
?nesc, și despre ele se destăinuesc cele cei urmează:
„In Muntenia, Maiorescu, directorul gimnasiului din
Craiova, înfățișează prințului Bibescu un memoriu
după care, în situația de acum a Europei, este po­
sibilitatea de a stabili un regat daco-romam pentru
care ar fi în Germania mari simpatii2”, ceia ce
aduce răspunsul Rusiei că „Muntenii au editat să
aștepte pe Moldoveni pentru a se sustrage stăpânirii
turcești și a-și întinde suveranitatea poporului pănă
peste Basarabia și Ardeal”, că ,.;im 'Regat daco-ro-
man, fără putere fiind, ar cădea în inânile altor
Puteri și ar deranja echilibrul european”. De fapt,
cu toate că „Românii s’au lăsat pe sania altora,
iar Sârbii așteaptă totul de la ei înșii”34
, Germania
ar fi doritoare să ajute asemenea aspirații.
In ce privește restul populației, Neigebaur, care
reproduce și cutare scrisoare a unui agricol lor .ger­
man, dură pentru noi 4, cunoaște condițiile de viață

1 Pp. 6, 8 și urm.
2 In der Walachei, hat Mavorcsko. Director des Gymna-
siums zii Krayova, dem Fursten Bibesko cine Deiikschrift
ubșrgeben nach welclier bei der jetzigqn Lage Europas die
Mogliciike’t vorhanden, ein dako-romanisches Reich. her-
zustellen, wofiir in Deutschland Sympathie sein wurde
(p. 8).
3 Die Walachen hatten s:ch sonsl inehr aut die Andere
verlassen, die.Serben mehr aut* sich selbst p. 13).
4 P. 57 și urm.
 ; •
«J

ale răzeșilor, cărora Statul li cere prea mult fără

.a se îngriji întru nimic de dânșii1. Țeranii sânt
mânați la muncă, pe care ar face-o cu neplăcere,
ca Negrii pe plantații, cu un „haide mă”, redat în
românește; o sută treizeci de serbători pe an îi îm­
piedecă dc la muncă; socoteli falșe îi zdrobesc 23 .
Străinii îl interesează pe scriitor mai mult decât
indigenii. El vorbește de Armeni și dc decretul lor,
de școlile cu 291 de copii (în Iași 72), de Lipoveni,
birjari și țerani, de cei 50.000 de Unguri din Mol­
dova, trăind în douăzeci și șase de ^ate (și la Sas-
cut): 2.000 se află numai la Huși. La București
sânt 2.400 sau 3.500; în tot principatul muntean
1.200. Mulți au venit la noi pe vremea secetei din
1816-7; Se face socoteala exactă a străinilor din a-
eeastă țară, așa: 3.172 de evanghelici și 1.507 ca­
tolici între Unguri; la București, comunitatea evan-
gelică 2.516, cea catolică 920; la Câmpina 125 și 69,
la Ploiești 63 și 51, la Târgoviște 65 și 78 4;
Se vorbește mai pe larg dc Țigani, vătrași, lin­
gurari, aurari (puțini), ursari, lăieși: 300.000 de toți;
ai Statului în Muntenia dau pe an 36 de lei; prețul
obișnuit al unui Țigan e de zece galbeni. Ei se întâl­
nesc și în Bucovina și în Ardeal, dând și soldați
armatei chesaro-crăiești. La noi sânt încă robi,.,
dar Teodor Balș i-a liberat pe ai lui, dându-li și
pământ pe douăzeci de ani, cu scutire de bir 5.
Cel mai mare loc îl ocupă Evreii, pe cari Germa­
nul îi descrie ca fiind veniți din nou mai ales din Rusia,

i P. 41.
3 Pp. 60-72.
3 Pp. 86 și urm. Se dă și o interesantă bibliografie cu
•privire la dânșii.
* P. 89 și urm.
fi P. 102 și urm.
 68

dar si din Posnania, Siiesia, alle provincii germane.-

"a și din Cracovia, oameni egoiști, fără simț de co­
munitate cu ceilalți locuitori, fără așezăminte adevă­
rate și școli vrednice de acest nume: la Iași doi ra­
bini sânt în veșnică ceartă. Moldova are 60.000
(Muntenia cel mult 6.000), dintre cari 3.000 în Ca­
pitala ei — cam jumătate din populație; mulți și
în Botoșani ; 3.000 dintre dânșii sânt siidpi. Prigoni­
rile lor de către populație sâni extrem de rare; Ia Bu­
curești în ziua de 8 April 1814, la Iași, în 1847. Dar
Guvernul lui Mihai Sturza a luat măsuri contra lor:
un ordin domnesc din 7 Mart 1844 Ii oprește așeza­
rea pe ulițile mai mari1, li iea slugile creștine, izgo­
nește ca vagabonzi pe cei ce n’au. un meșteșug sau
? capital de 5.000 _ de piaștri, fixează chirii , potrivite
pentru prăvăliile ce .ocupă; alt ordin îl oprește
de a lua cârciume Ia țară. In schimb, misionarii
scoțieni caută să-i cultive fără folos, căci recad în mâ­
niile belferilor fanatici și ignoranți.
In ce privește țara însăși, i se laudă bogăția. Dar
lucrul prost al pământului o stingherește. Totuși se
iea.u Ia grâu cinsprezece boabe Ia unul, Ia porumb
cinzeci sau. optzeci. Se face mult orz. Grădinăria dă
varză, pepeni, dovleci. Arenda e o nenorocire. Pă­
durile sânt în mare parte distruse pentru a da pă­
șuni. In Muntenia Știrbei le păstrează mai multe ca
oricare altui, și într’o singură dată el poate să vândă
stejari pentru prețul de 40.000 de galbeni, socotiți
ca unul Ia galben, de și se iea de patru ori mai .mult;
patruzeci de familii sânt necontenit . întrebuințate
la tăiere2. ;
1 Str. Mare, a Academiei, a consulatului rusesc, a Curții,
a Teatrului, a Goliei, a Răzoaii, a Sf. Ioan în față cu Pa-
la.di, a lui Alecu Razu, a Sf,. Spiridon pană la Museu (p„
93 și urm.). Dar boierii închin, etori îi scapă. ' .
z 2 P. 54 și urm.

■ 'J
 69

Cultura vitelor se face în condiții unice. Pe malul

Prutului in sus, și încă mai mult în Basarabia,
unde au trecut de la 1812 cei mai buni crescători,
,se văd mărețe cirezi, adesea păscând în iarbă pană
la burtă, care, la vederea unui om străin, ridică în
sus capetele lor împodobite cu cele mai frumoase
coarne, ca ale unui nobil cerb, și o ieau la fugă, ade­
sea însă dau năvală la străini și-l atacă”. Apa bună,
hrana proaspătă fac să se crească pe iarnă splendi­
de exemplare pe întregi moșii luate anume pentru
aceasta în arendă, și cirezile trec apoi prin Palida
în Germania. Se exportă osânza prin Galați și pănă
la Londra. Prețul unei vaci e de șase galbeni, une
ori însă și de zece pănă la doisprezece. Al cailor
pentru remontă, cerută odată și de Austria și de
Prusia, de treisprezece pănă la cinsprezece: la Dum­
brăveni, C. Balș crește cai arabi, persani și dă
țeranilor buhai. Pieile de vilă se exportă pănă la
20.000 pe an. In ce privește oile, la Moruzi și la
Știrbei s’a făcut încercare4 cu merinoși. Cultura al­
binelor a decăzut; miere se aduce acum din Galiția1.
Partea din urmă e o traducere sau, mai curând o
adaptare din /UZmm moldo-oalaque, fără ilustrații.
Astfel ajungem firește la alți doi călători germani,
trei chiar, dacă s’ar crede că autorul descrierii Bucu-
eureștilor -și lașul, i nu este același ca și autorul unei
priviri asupra Domniei lui Vodă-Cuza, de care mă
voiu ocupa întăiu.
In Unsere Welt (1866), importantă publicație ger­
mană din acel timp, cineva care a fost de sigur la fața
locului presintă împrejurările, accidentele și resulta-
lele stăpânirii, înțeleasă însă greșit, a Domnului U-
nirii.

1 P. 50.
 Bogata in statistici prețioase și în observații adesea
pătrunzătoare, această duzină de pagini cu tipar mic se
s
niântuiecu următoarele condușii privitoare la persoa­
na însăși a cârmuitorului. Se recunoaște lui Alexandru,
loan l-iu „câteva trăsături de energie și îndrăzneală”1
(einige Ziige von Energie und Kiihnheit), de și guver­
narea neuitatului Domn s’a isprăvit prin „o gospodărie
de metrese” (Eine MaitressenwirtschafE) și un „ci­
nism revoltător” (empofender Cynismus). In linii
largi, caracterisarea are acest cuprins: „De almin-
lerea el putea, dacă voia, să facă o impresie impu­
nătoare, și anume se pricepea să isprăvească ra~
pede cu represintanții Puterilor străine? cari-șft a-
rogaseră mai înainte un amestec periculos în împre­
jurările interne, și ai retrimete în margenile cu­
venite. Cu un cuvânt Domnitorul Cuza era un roue
spiritual, arogant, posibil într’un Stat orânduit, impo­
sibil însă într’o țară unde prințul, în ciuda oricării
Constituții, trebuie să fie un stăpânilor prin sine în­
suși2”.
Autorul, care semnează M. A. Ritter von Zerbioni di
Spasetti, pare a fi cunoscut Bucureștii și pe vremea
războiului Crimeii. Atunci însă, ca și în noua visită,
pe care e vădit că a făcut-o, el nu vede direct im­

■
1 Die V ereinigten Fiirstenthumer Moldau und WczZa-
• chei. .
2 Im iîbrigeu konnte er, wenn er wollte, einen impo-
nierenden Eindruck machen, und nameiitlich vers laud er­
mit den Vertretern der fremden Măchte, die sicii fruher
ein gefăhrllclies Einmischen in die inneren Aiigel'egeiiheite»
angemasst hatten, leichl fertig zii werden und sie in ihre
Schranken zu verweisen. Mit einem Wort: Furst Gușa war
ein geistreicher, arroganter Roue, moglich in einem geret-
gelten Staat, unmoglich aber in einem Lande wo der
Furst trotz aller Gonstitution wesentlich Selbstherrsclier
sein muss.

» < ' ./ ... ' ; . . . ■ ■; • ' ; •

 71

prejurările, ci prin ce-i spun membrii coloniei sau

coloniilor germane, așa încât avem în aceste pa­
gini un document util al sentimentelor pe care le
aveau aceștia între 1853 și 1866 față de țara care-i
găzduia.
Intăiu, ce erau aceste colonii?
Dacă episcopul catolic și „Iesuițir lui nu sânt
Germani, dacă pentru convertirea Evreilor lucrează
o școală biblică englesă, colonia germană e în legă­
tură cu acel episcop, printr’un Gesellenverein, care-și
face și un teatru la reședința lui, și protestantismul,
supt protecția prusiană, are diaconese, cu școala lor,
din Prusia, de și mici eleve germane se duc și la
cutare, pension frances unde a doua oară se descoperi
un scandal, care duce părechea de directori la ocnă.
Două cluburi se ceartă între ele: cel catolic-ausiriac
cu cei prusian-protestant. Sașii ardeleni, cari au un
cor deosebit, încearcă o împăcare, Există și o socie­
tate de tir, la care sânt înscriși și ofițeri români.
Domnul însuși patronând-o, ceia ce-i aduce critici.
Acești Germani se simt ca acasă la ei, în țara unde
nicio piedecă nu li se pune în exercihul drepturilor
civile, unde e o libertate cum nu se află în Elveția și
America, unde dările sânt mici și boierii ajută pe
străinii fără căpătâiu. Ei dau bani călugărițelor ca­
tolice, diacoms lor, teatralii și gazetei germane. „Ger­
manii s'au organisat aici tocmai ca în țara lor.’"
Doamna Elena pune piatra fundamentală la bise­
rica calvină. Au oțele germane, grădini germane, cu
rnusica lui Wiest, sau capelă cehă, căreia comisa­
rul turcesc din 1856 îi preferă pe a Țiganilor, Rin-
gelspiel și popiei ca acasă, societăți de harpiști, care
străbat țara, teatru german (pănă la ocupație ar­
sese localul și erau certe), trupe germane la sala de
bal, societate și baluri germane, trei librării germane
 72

cu reviste și gazete genumig un ziar redackd de Testai

cancelarii! ai consulatului Prusiei, î.n locul celui:
subvenționai de Stalul român cu 30D A p‘
la Criza, plus o foaie rivală, pictori germani (și fo­
tografii, medici și spi.țeri germani : „toate acestea,
se găsesc deplin aici”. Când merg Ia Cișmegiu, lău­
dat foarte mult ei găsesc opera unui Gernian. Prin
case germane se face teatru de societate. In porturi
Englezii. înșelați de Greci, sânt înlocuiți de Ger­
mani. WiuterlurUer înlătură, pe baronul francez
„Duvenit pentru lucrări de cdi’ilale. Un German,:
Steege, ajunge ministru.
Zidarii câștigă d.e la 6 la 12 sfanți pe zi, si m
gricullura nu e practicată numai pentru di țeranid
mi ascultă, nare ordine,.e gafa să dea foc și să ucidă.
Astfel Germanii se consideră ca o avai gardă, de cu­
cerire. și autorul se gândește la viitoare colonisări.
„Nu se simt ca oaspeți, ci ca o necesitate, ca acei ce
fac jertfe.” Astfel nu se silesc să judece cu cea mai
marc asprime pe primitorii băștinași, cărora ii a-
runcă fățiș ..- autorul însuși o observă -..- toate învi­
nuirile și toate ofensele. „Nu e unul din străini care
să nu iddice piatra p-entra a o zvârli indigenilor."'
Societatea românească, a boierilor cari nu plătesc,
recurgând la toate mijloacele pentru amânări, e .„ca­
ricatura unei societăți d „Moarte, putreziciune, um­
bre fără ființă” (Toci, Fâulnbs, Veriuesunc/, loesen-
loser Schcitten). „Vechiul oraș boieresc a devenit în
exterior scena parisiaiiismuliii modern, pe când inte­
riorul e răscolit pustiilor de aspră barbarie, .nespusă
imoralitate, de mania jocului, luată de la Ruși, și alte
monstruozități. „Niciun cuprins (G(Tiall'), nicio serio­
zitate a vieții.” Și străinii se strică, Astfel „cine a trăit
aici câțiva ani nu mai e ce a fost”.
Aici e „eldorado femeilor”. Ale boierilor conduc
 73

lotul: hiene față de slugile lor. Femeia poate ajunge

oriunde. Țiganca din serviciul Ini a avut echipagiu,
Omer-Pașa a luat ca soție o slujnică, Bulgară roma-
nisată, pe care a răsturnat-o apoi altă slujnică, ispi­
tind-o ia o legătură secretă. „Cea mai de jos munci­
toare vrea în toaleta ei să fie ca soția boierului, cea
mai săracă își împodobește fata cu cele mai scumpe
stofe și merge cu ea în fiecare seară la exposiția tutu­
rora în grădina publică. Orice flecușteț de muiere
visează de cchipagii, palate, catifea și mătasă, chiar
dacă n’are ce mânca acasă.” Un .prinț iea pe fala
unui cizmar. Bielele femei apar ca masculine și fără
haz supt fardul lor, ca inculte. La ferești, la porii,
tot femei care se expun.
Casele sânt mărunte: vechi înjghebări de lemn,
noi clădiri joase. Se dărâmă mult pentru a se găsi
comori și adesea se dă de oasele vădind o crimă ui-
lată. „Palatele în miniatură” au un. caracter provi-
soriu, dacă nu și zidirile făcute de Francesi si Ger­
mani, cu două caturi. Afară de Podul Mogoșoaii to­
tul e „un adevărat haos rurarVfcm ivahres lăndliches
Durchc'uiander). Hanuri ca al lui Manuc, care pro­
duce un galben, pe ceas, se ridică între aceste con­
strucții șubrede. In case, biblioteci, dar rău alcă­
tuite; tablouri în care valorează doar rama. Slugile
■străine se caută, dar guvernantele trebuie să-și aibă
la îndemână refugiu. Prefectul de politie Marghilo­
man a smintit în bătăi un vizitiu.
Biserica nu. e ținută în samă, cu preoții porniți
la „zi ’ntăiu”, pe cari-i gonesc din saloane (la sate
sânt și câte douăzeci), cu cântăreți în papuci, cu
lumea care stă cu pălăria pe cap (?) și vorbește
fără nicio jenă. Fanatismul se manifestă numai con­
tra Evreilor, ca la Ismail, Galați și Focșani.
Dintre străini se prețuiesc Francesii, cari au un
 74

consul general bun, societăți solidare, o lojă, masonică.

Se publică o bună foaie săptămânală, La aoix de la
Rounianie. Dar trupa francesă .. - este, iarna, și o-
p-eră. italiană .— a scăpat de ruină prin subscripții.
Cultura românească e abia atinsă. E vorba do iiniba
..pam barbară”, de unele școli, de cele câteva, vreo
douăzeci de pensioane, de teatru. Mai ales de ziare:
Nichipe.rcecr are doi. giraipi. unul Lot Ia temniță, și
redactorul a fost bătut de ofițeri. Se menționează o
singură foaie literară, hebdomadară. Se relevează.
ca figuri distinse dr. DaviJa, de care România se
poate felicita (anecdota cu olițerul căruia la spital
îi' răpede țigara din gură și provocarea lui Davila<
de corpul ofițeresc, cu care Domnul nud lasă să se­
dată); a oprit pe un inagnetisator german. Apoi ge­
neralul Fior eseu, în breasla lui un al doilea Da-
vila”, Papazoglu, în pavilioanele lui de imiscu. în
care se cuprinde și „sabia lui David” (?;, adusă din
Eons lan tino pol într?o mănăstire.
I săi spus ..ceva bine de liberali. Ei sparg zidul
celățuii boierești, fac școli, trezesc pe țerani, lu­
crează la crearea burgheziei, încep reforma vieții
naționale. ...I)ii|>a părerea generală a. străinilor, St)-
cielatea românească neapărat va fi izgonită de pe.
scenă și va dispărea cu totul, fie și prin aceia că
elemente reformatoare încă viabile s’ar desvolfa în
‘ea,, și-ar face calea .și i-ar da alt aspect.” Studenții
cari se întorc din străinătate ar putea să ajute. Căci,
într’o țară bună, rasa e tare, - capabilă și inteligeiită.

De sigur același scriitor, care însă nu iscălește

(data aceasta, se ocupă de Iași, în partea întăiu pe
anul 1870 a revistei. Lauda ce se acordă încercă­
rilor liberale, propunerile de colonisare, osândirea
fără reservă a unei lumi care, așâ de aproape de,
■
 75

Apus, nu ,poate înainta — ca, în Orient, Constanți-

nopolul însuși și orașele levantine—, fac, mi se pare,
o dovadă îndestulătoare.
Aici însă, de oare ce nu mai e, ca informatoare, o*
burghesie germană — sânt doar 4.000 de „Poloni”,
Germani, Francesi, Armeni, față de peste 30.000 de
Evrei, „o treime”? din populația orașului—, se a-
cordă, în lipsa materialului pentru critică, un mai
larg loc descripției.
Astfel ni se presintă într’o atmosferă de „tristeță”
—Die Trauernde—, Mitropolia cu bolta căzută și ră­
masă neisprăvită, Palatul Domnesc, unde avea o>
*
aripă Grigore Ghica, supt care a stat aici străinul
restul fiind întrebuințat la oficii, curtea lui plină de
buruieni, căsărmile vecine, Strada Mare, cu bunul pa-
vagiu pe care-1 apreciase în 1856 comisarul engles
Bulwer, urmând ca și așezămintele ce și va da Moi
dova să fie tot atât de solide, Trei Ierarhii (secolul
al „XIV-lea”!), cu moaștele Sf. Paraschiva — și se
descrie ceremonia—, casa Rpznovanu, care a fost
pană la ardere reședința domnească, palatul lui
Mihai Sturdza, Academia Mihăileană, Museul de is­
torie naturală și orfantrofia, librăriile, Spitalul Sf,
Spiridon, Teatrul și clădirea de Pesta (Pesther Gar-
ten) a unui German, platoul fără copaci, dar cu ve­
dere frumoasă. Acolo trecea Grigore Ghica-Vodă, în
caleașcă, înconjurat de lănoeri și ofițeri din suită, el,
Domnul care a dat o ultimă și mare strălucire fostei
capitale. Laolaltă se văd însă bordeie, Țigani pe piețe,
hoituri pe maidane, și se aud strigăte de apari și
precupeți, scârțâit de care; bivoli și alte animale se
zbat în praf și noroiu. La o răspântie călăul cu că­
ciula înaltă bate Ia tălpi pe un vinovat. In case se
joacă averi, ori femeile cetesc franțuzește. Noaptea,
cânii latră și urlă, dorobanții fluieră pe străzi. Dar
ce frumos se văd coperișurile la soare ori Ia lună,
ce placidă e patriarhala smerenie a inalialelor ’
Pe lângă această istorie — se afirmă că Ia Suceava
•este mormântul lui Bogdan Dragoș—, partea de cri-
lică e foarte restiuinsă. Boierii aceștia sânt mai buni
gospodari, mai serioși: unii, de și moșia li se caută
de arendași, au un venit de 40-69.000 de galbeni pe
an Dar se vorbește foarte pe larg de medicina, vraja
și mijlocirea babelor.

Publicația germană citată dă în amil 1876 însă una

■din cele mai importante descrieri ale Basarabiei supt
stăpânirea rusească.
Autorul c un naturalist și etnograf, Buded ivue-
inaiin, care a scris în aceiași revistă și nn studiu,
foarte bine informat despre Țigani, și.în lerile noa­
stre r
Notele basarabe.ne 2 sânt rcsullatiil unei îmleltingale
și atente observări din partea iiiiui om cu o solidă
pregătire științifică și un remarcabil talent literar,
■din partea ’ unui cercetător ca.re în zugrăvirea na­
turii se inspiră de la concepțiile urnii i Huniboldt și
râvnește străluciri de. formă literară ca ale celei mai
bune litoraluri romantice.
Pare să fi stal mai mult timp în lași. Cifrele .sta­
tistice asupra valorii produselor agricole în Moldova
încep cu anul' 1838 C
I)e acolo, sau poale și din Bucovina, și-a hiat el

1 Vg p. 843 și urm
2 Ilig p. 669 și urni. ' V
3 Acolo în 1838 ehi'a de goni e 45 de lei, în 1847. 111;
un dulgher, plătii 2 lei, 8 parele pe zi în 1838, pri­
mește la 1817 239..Se fuc socomi și peutni Covurhdu în
1849. Kidemann ajunge la încheierea că prehd se în­
de deșir din zece în zece ani
 77

calea, într’o zi de 23 Novembre (el scrie la 8 Fe­

bruar următor) către Moldova răsăriteană, în care
înlră pe la Noua Suliță, într’o zi dd toamnă groaznic
de noroioasă. Va sta acolo mult timp, pentru scopuri
de negoț, tară îndoială, cercetând curțile proprie-
larilor cu cari voia să încheie afaceri.
Ceia ce-1 interesează e producția, condițiile și va­
loarea ei. Nicio însemnare despre trecutul terii, des­
pre cultura ei mai înaltă, despre regimul adminis-
Iraav, despre contingentele politice. Numai frumuseța
peisagiilor îi smulge o caldă recunoaștere, cu. dum­
brăvile pline de privighetori1, pe care le judecă însă
inferioare celor din țara sa. De și lotul e alt) șl negru,
ori „grâu in grâu”, pană și. cerul prin reflex, de și
monotonia stepei predomină orizonturile, el rămâne
uimit în fața zilelor calde ale toamnei, cu nour așii
ușori pe cerul clar și aurul din zările prăfuite.
Constată însă că minunatul pământ negru în stra­
turi groase nu e întrebuințat cum se cuvine. Gu­
noiul se aruncă în răpi, se îngroapă. Cultura se
reduce mai mult la porumb, la harbuji. Pădurile
se taie sălbatec: nu mai e aproape nimic din cele
douăsprezece verste împădurite, acum șaizeci de ani,
pană la Hotin. Vara și iarna sădirea lucrează. Se
pierde material și timp pentru garduri, care ar pu­
tea fi înlocuite cu mărăcini. Pe malul gol de vegetație
al puținelor ape mâlite doar câte o moară primitivă.
Vitele' sânt închircite. Nicio măsură contra cumplite­
lor atacuri ale secetei, care mână imenși nouri de
colb. Bielșugul de fructe nu constituie o bogăție a
provinciei. De vii nu vorbește, ca unul care nu parc
a fi străbătut în Sudul basarabean.
Vina e și a țeranilor. Ei îi apar „înceți, greoi,

1 Fast alle zwoif Schritt kluft solch ein Wipfel.

 78

ignoranți”1. Trăiesc în condiții primitive: dorm pe

pământ și transmit acest obiceiu și coloniștilor ger­
mani, cari se întind lângă pat, unul cu capul pe
genunchii celuilalt. Casa neaerisită, cu geamurile li­
pite, are un miros greu. Mobila lipsește aproape cu
totul. îmbrăcămintea e rudimentară; copiii se învârt
cu picioarele goale. Pânea nu e cunoscută decât la
pătura de sus, din care se alege vătaful. Se recunoaște
însă că blana, sau cojocul, cureaua, cizmele pentru
frământat glodul pe drumurile nepietruite, de și
prund se găsește pe alocarea aproape, sânt o po­
trivită adaptare la mediu. Se dau și știri precise asu­
pra gospodăriilor — pană la zece fălci, f aicea în
valoare de cinzeci de ruble - ale acestor mici agri­
cultori, al căror caracter, a căror viață morala^ așa
de bine prinse la Zucker, nud interesează de loc pe
drumeț2. El descrie însă cu de-amănunlul vechea că­
suță de vergi și lut supt stuh sau șindila și-i admiră
albeața de var sau colorile: „das kleine, weisse, uns-
chuldige, in die Steppe verlorene Hâuslein”. Un a-
devărat cort: „so klein, so luftig, so lose sind sie
gobautT
Dar, dacă astfel e muncitorul, boierul moldovean de
odinioară își are răspunderea, și încă mai mult
parvenitul care supt noul regim i-a luat locul. Cei
mai mulți din noii proprietari, străini, nu cunosc
țară de loc; au arendași cari se schimbă des: și
șapte în nouă ani. Pe o moșie de 19.000 de desetine
sânt doar douăzeci și unul de pluguri, plus o mașină
cu aburi mai mult neîntrebuințată; în lipsă de bani,
administratorul trebuie să meargă 600 de verste , ca

1 „Die Bevolkerung langsam, schwerfâllig, unwissend”.

■Și, aiurea- „Leider sind dem Bauer Trâgheit, Sich ge-
hen lassen, Hoffnungslosigke't zur Tradition geworden”.
2 Din limbă prinde câteva cuvinte rusite: aborg Co­
bor), burlan (buruiană).
 79 . *

să iea împrumut de la Evrei o sumă de 300 de ruble.

Pe 2.000 de morgen prusiene nicio casă ca acelea
din Germania. In astfel de condiții ce folosesc cele
douăsprezece zile de lucru pe an ale țeranului, pe
care adesea l-ar scoate de pe proprietate ca să se
aducă Germani, a căror muncă e mult mai spor­
nică. Casa cutărui arendaș, un colonel, care cali­
fică pe Germani ca „fantastici” în agricultură, n’are
nici ziare măcar: el ține numai la trăsura lui cu patru
cai, de care se uimește lumea. Isolat pe moșie
se apără noaptea de hoți, cercetând împrejurimile și
trăgând focuri în pădure. Nici medici, nici spițeri,
nici spitale. Administrație nu se vede.
Târgul, orașul nu apare. De Evrei se vorbește nu­
mai când se înfățișează țeranul care vine la piață
■cu o adevărată salbă de căței de usturoiu. La sate,,
cârciumarul e Evreu.
Din cârciuma lui, foarte cercetată, preotul își scoate
une ori cu sila în zilele de hram credincioșii. Bise­
ricuța lui e foarte smerită; din cimitir în lipsa de
lemne se tură brațele crucilor. E însuși un țeran, în
casa căruia, cu de-ainănimlul presintată, sânt doar
câteva icoane românești lângă catehismul în rusește.
La școală, unde el, popa, e învățătorul — și das­
călul îl ajută—, puțină frecventație: în cutare sal șai­
sprezece băieți și șase fete. Se predă în rusește, „de
si populația Basarabiei vorbește românește și numai
în Nord, către Podolia se amestecă elemente ru­
sești și rutene”. După șase luni însă, un copil de
treisprezece ani înțelege limba stăpânilor.
Și problema națională a Basarabiei se pune înain­
tea acestui străin cu totul neinfluențat. Anexarea a'
adus plecarea unora dintre Români și năpădirea u-
nor elemente inutile sau dăunătoare: „Mulți s’au
■dus în Moldova, căreia-i aparținuseră mai nainte
 80

și căreia-i aparțineau supt raportul limbii, caline­

lor, alcătuirii pământului. Ca să umple țara, în ea
însăși slab locuită, Rusia a deschis acolo un fel de
slobozie ca odată Romul la Roma. Nu s’a prea uitat
la pașapoarte și la alte documentari. Precupeți evrei,
căpitani în retragere, coloneii, funcționari de la poșta
și Dumnezeu știe ce alta au alergat acolo pentru a
deveni moșieri fără a ști ceva sau a voi să știe despre
agricultură15’.
„E de regretat—, se spune aiurea, „că Basarabia a
fost smulsă din corpul Statului român căruia prin
identitatea de limbă ca și de caracter geografic îi
aparține cu desăvârșire 12”. Cu toate că poporul nu
se ocupă deocamdată decât de rachiu, eucuru^ și
boi, „ar putea Stalul integral român, de și num^ în­
cetul cu încetul, să lucreze cu o putere atrăgătoare
asupra unei părți integrante luate în stăpânire de
Rusia. Se caută a se evita o asemenea primejdie, de­
și încă îndepărtată, prin mijloacele educației, dar a
celei rusești... Era vorba deci de a se ridica în Basa­
rabia școli pentru limba românească, pe lângă care
în a doua linie ar putea servi cele rusești ca școli
complimentare. Necuprinzând limba românească în
1 Viele wanderten nun in die Moldau aus, in der es-
fruber gehort hatte und auch, in Ansehung seiner Spra-
che, Sitle, Bodenbeschaffenheit gehort. Das an und fur
sich schwach bevolkerte Land zu fullen, crdffnete Russ-
land in ihni eine Art Freistătte wie chist Romuius zu
Rotii. Man nnhni es mit Pâssen mid sonstigen Nachweisen
mcbt genau. Jud'sche' Hândler, verabsch iedele Kapitâne.
Obersle, Poslbeumlo und Goți weiss was: so'nst noch
ei’de Lierbei um (mG.bvsdzer zu xverden, ohntr e.hvas von
Landwirtschaft zu verslehen oder verslehen zu wollen.
2 So bleibi zu bedaueru dass Bessarabien vom ru-
mănischen Slaatskorper, zu dem es infolge seiner sprach-
licher und lands.chaftliclier UebereinȘtiinmung ganz ge­
nau gehort, abgerissen ward.

. ■ . ' . . . , ■ • o
planul școlar, s’a rostit prin aceasta rusificarea, sis­
tematica prefacere a naționalității românești în ru­
sească1”. Dar cu aceasta tot nu se înlătură pericolul.
Căci „și această limbă rusească va îndemna poate pe
țerani să cultive și pe cea românească, clacă nu cum­
va guvernul ar declara un asemenea zel din proprie
inițiativă ca o rebeliune 2”.
Și scriitorul german termină făcând socoteala popu­
lației pe care ar avea-o acea Românie integrală:
54.000 în Ungaria, 14.000 în Bucovina, 120,000 în Ar­
deal, 119.000 în Gonliniile Militare, 1.500 în Italia, pe
lângă 1.500.000 în Moldova, 2.500.000 în Munte­
nia. Basarabia adăugind 383.885 de bărbați si 331.387
de femei la suma totală de 6.089.770 de Români.
Vedea bine în viilor Germanul de. la 1876:

Deosebi de călătorii francesi am crezut că trebuie

presintați acei călători elvețieni cari aduc altă men­
talitate, manifestă alte gusturi și a căror atenție se

1 Dennoch aber konnte dieser Gesamtslaat Rumănien,

wenn auch nach und nach, mit anziehender Kraft auf
cine von Russiand in Besitz geiiommenen Bestandteile
einwirken. Einer solchen, obwohl fernliegenden Gefahig
sucii t man mit grosser Vorsicht durch die Mittel der BiL
dung, aber der russȘischen, v or zmb eugen... Es han delte
sicii also danii in Bessarabien Schulen fur die rumănische
Spracbe zu erriâhten, neben denen in zweifeir Linie die
russiscben als Ergănzungsschulen dieheii konnten. Indem
man das rumănische nichl mit in den Schulen atd'nahm*
ist daiiiit die Russifiziermig, die sy stema tische Lmwaiid-
lung der ruinănischen Nationaluăt in die russische anges-
procheu.
2' Diese russische Spracbe wird viclleicht die Bauem
anspornen auch die rumănische zu pflegen, wenn mau
nichl etwa hoherii Orts einen solclien aus freier SeJbstbes-
limmiuig eiitsprungen Welteifer fur Auflebnung erklăren
mo elite.
6
oprește, adese ori cu o critică dreaptă, asupra ailor
trăsături ale societății românești în această epocă dc
prefacere.
E printre ei și câte un artist.

Astfel un călător elvețian, un pictor, Jules Jacot-

Guillarmod, a străbătut Ardealul și Țara-Românească
în 18591, pentru a culege impresiile redate apoi în
„Cărăușia valahă în pustă” și în, „Nunta valahă” ca și
în schițele, care vor trebuifotografia te, din Museul de
ta Neufchâtel, Pe Românii ardeleni îi descrie înapo-
iați, desprețuiți, plini de resentimente, dar li prooro­
cește viitorul de libertate pe care l-au meritat atâtea
suferinți. Ii plac femeile din Sud și Sud-Est și mai
ales portul lor „de un stil mare la lumina șparefui”:
țerancele voinice stăpânesc minunat cai aproape săl­
bateci; al bărbaților ti dă înfățișarea unor săteni
clin Bretania. Cei pe cari i zugrăvește se miră că se
poate opri la niște bieți ca dânșii: îl bănuiesc că face
conscripție pentru ceva biruri nouă. Bâlci urile, ca a-
cel din Brașov, îl interesează, pentru pitorescul lor
învălmășit. Cât privește pe ceilalți, și gavernul, se miră
de șoselele puține, de poșta rudimentară. O nuntă țe-
rănească-! încântă pe pictor, cu vârtejul de colori al
danțului supt ochii bătrânilor sprijiniți în toiege. Că­
ruța de călătorie e tot așa de proastă ca dincolo de
Carpați, unde e descrisă cu mult brio, pană la cer­
tele și bătăile din lăuntru, dar aceasta e neasămănat
mai iute. Și drumurile sânt foarte bune, pe parcursul
de la Predeal la București. Dar soldați! desculți de la
graniță, în zdrențe, biruie toți „bravii, lansqueneții

1 După Feuille d'av's din Neufchâtel, Februar 1891 (și

tiraj aparte), Neslor Urechiă, în PropTe lilerare. an. 1927,
ul. din 15 ^eptembre.
 83

ȘX condottierii”. Călătorul va trece la Giurgiu, iar de

aici prin Cernavoda va atinge Chiustengc.

Lucrarea Elvețianului Kohly de Guggsberg, pre­

ceptor în vre-o familie din Iași, este atât de im­
portantă prin conclusiile ei, încât e de nevoie în­
treaga reproducere a unei mai vechi analise pe care
o dădeam astfel în „Analele Academiei Române”
XXXIX.
Svițerianul Emil Kohly de Guggsberg, întrebuințat
ca preceptor la boierul botoșănean Comisul Gher-
ghel, „le Comis de Guerguel”, pentru nepoții lui, își
luă sarcina de a expune „principiile sale pedago­
gice” și a arăta chiar „reformele pe care starea civi-
lisației Ie cere”, într’un memoriu, terminat la Bo­
toșani, în ziua de l-iu August st. v. 1841, și tipărit
in același an la „biroul foii comunale” din Iași,
(„dureau de la Teniile comniunale”), supt titlul: „le
Philo-dace, apperpu sur reducalion chez Ies Rou-
mains, suivi de quelques remarques relatives â la
prospârite des Principautes” 1.
„Filodacul” nostru nu vrea să vorbească numai de
Moldova. „Dacă am vorbit”, spune el, „de România
(Roumanic- în general, adecă de Țara-Românească
și de Moldova, causa este că m’am încredințat, atât
prin producțiile literare, cât și prin apropierile ce
le-am făcut ale istoriei acestor două nații, că ele nu
posedă decât aceleași noțiuni de civilisație. Aceste
două Principate, ieșite dintr’o mamă comună, su­
puse acelorași influențe politice, au trebuit neapă­
rat să primească și să conceapă aceleași idei și să
1 Exemplarul bibliotecei de la Huși are această însem­
nare în două limbi a autorului; „Laisse ici le 5/17 septem-
bre 1841: l’anteur. Amu lașațu aici, Ia 5/17 Sepțcmvre
1841; Autorul".
 84

urmeze aceiași cale; deci ce este adevărat pentru

una din aceste țeri, e, neapărat, și pentru cealaltă’’.
Va începe cu creșterea copiilor, în cari vede, fi­
rește, viitorul țerilor noastre, pentru a trece, apoi la
reformele—cum vom vedea, foarte sănătoase -pe care
le are în vedere.
E contra doicii, „vile creature, mere par suite dw
libertinage, grosse paysanne”, așezată, cu celelahe
slugi, „într’un colț umed și retras al caseV’, schim­
bată de două, trei ori pe luna, bătută cu dânsele îm­
preună. -Roabele, slugile încep, după mărturisirea
făcută de mulți autorului, Ia. zece-doisprezece ani.,
conrupția copilului încredințat lor. Toate acestea-i fac
să-și piardă veselia și bunătatea: „De aceia pot s^fuue
că n’am întâlnit niciodată între copiii Romanilor a-
cea blândă amenitate, acea adevărată bunătate de-
inimă care se găsește la copiii altor nații, și a-
ceasta numai din causa relei creșteri ce primesc”1.
Dascălul, altă slugă, rău ținut, la un loc cu ceilalți
oameni de serviciu, des schimbat și el, nu ajutăm
prin puțiha-i știință, la o îmbunătățire.
Se caută atunci mântuirea în preceptorul străin. Ei
bine, Kdhly se ridică împotriva lui: el nu e legat de
țară; alte nevoi și^alte simțiri îl chiamă acasă; nu
poate transmite o stare sufletească pe care însuși n’o
are. „Acest om nu trebuie să fie străin; .el trebuie
să fie compatriot; dacă ar fi străin, o mie de împre­
jurări pot să-l recheme în patria sa, în mijlocul
lucrărilor sale. In orice educație se formează omul
pentru a fi cetățean; dar cum oare un străin pe
care niciun interes nu poate și nu trebuie să-l cap­
tiveze ar putea să inspire ucenicilor săi sentimente
așa de vii ca un compatriot? De ahninterea, această

1 P. 7.

- .. .____ ’_ „
 85

vocație fiind un act de abnegație față de orice, față

<Ie o situație, față de plăceri, sânt puțini străini cari
să consimtă a trăi cel puțin douăzeci de ani departe
de familiile lor și de țara lor. Nu vorbesc aici de
cosmopoliți: astfel de oameni nu sânt vrednici să
între in lista preceptorilor: cel mult pol fi priviți
ca profesori de limbă1.”
Acest om real îndrăznește să se ridice împotriva
sistemului de a resuma învățătura în studiul formal
nl limbii francese, ea fiind „l’agrement et la mo­
de”; el observă că germana, polona, rusa, turceasca
și greceasca sânt „limbi de întăia necesitate din causa
apropierii (proximii 6) acestor deosebite popoare”.
In al treilea rând, călcând prejudecățile timpului,
cl combate ideia trimiterii în străinătate, prin care
tinerii ajung a nu se mai putea deprinde cu însăși
țara lor, — „furați”: „Nu, îmi răspund unii, vom tri­
met e pe copiii noștri în Franța, Germania sau în
Svițera ca să se instruiașcă. Ascultați-mă: dacă vă
creșteți copiii pentru altă țară decât a voastră, tri-
xneteți-i; dacă voiți să-i creșteți pentru patria voas­
tră, de ce să-i trimet eți încă din tinereța lor în
feri unde vor deprinde alte moravuri, alte datini"? 1
hdorcându-se, ei sânt străini; ei na vor vedea decât
Franța, Svițera, Germania. In loc să li fi făcut bu­
curia, nu veți fi făcut decât nenorocirea lor și,
mai mult decât atâta, veți fi făcut un furt Statului^
care, el, are nevoie de oameni în adevăr patrioți.”
Felele singure pot fi trimese și anume în Svițera,
.„ca să învețe a nu mai fi cheltuitoare (dissipees), date
luxului, plăcerilor ruinătoare.”
Cum recomandăm și noi astăzi, acest pedagog svi-
gerian de acuma aproape o sută de ani cu ochii așa

a Pp. 13-1.
 86

de inteligent deschiși asupra păcatelor noastre crede

că și călătoriile în străinătate nu trebuie să atingi
o singură țară, ci pe toate, și numai pentru a cu­
lege de la fiecare însușirile ce o deosebesc. „Tinerii
trebuie oare să călătorească? Da, mai ales tinerii Ro­
mâni. Dar să se iea precauțiuni. Să nu stea în țe-
rile pe care le cercetează. Să visitcze pe savanții
Germaniei pentru filosofia lor, să vadă societatea fte
mode) în Franța pentru a învăța virtuțile sociale,
sa vadă Anglia pentru mașinile ei, Svițera pentru
fericirea ei națională, Italia pentru' artele ei și Gre­
cia pentru antichitățile ce cuprinde. întorși în țara:
lor, ei vor veni să-i aducă fructul călătoriilor tor și
să-l ofere ca un prinos (un tribut) Patriei Ț” D
Civilisația nouă a Românilor a fost grăbită și e*
încă neadaptată, „neștiind că, pentru a merge spre
civilisație, trebuie mai puțin să imiți decât să per­
fecționezi și să îndrepți”.
Un șir de reforme se impun. Vom începe cu cele-
materiale. Robia trebuie desființată; e un anacro­
nism și o rușine. „Veți îndrăzni vre-odată să vă nu­
mărați printre neamurile civilisate, atâta timp cât
se va putea ceti într’unul din jurnalele noastre: de
vândut o Țigancă tânără?”. Liberați, Țiganii vor
putea trăi din îndemânările lor de lemnari și fie­
rari, și cu timpul s’ar putea confunda cu ceilalți lo­
cuitori.
La țară sânt lucrători destui. E o greșală a se
gândi cineva la colonii străine, „străini fiind de afum
și fără aceasta”: ,,on a souvent propuse de faire venir
des colonies suisses ou bavaroises; grande erreur, plan
nuisible â FEtat, qui n’a deja que rop uAringer,\.

1 Pp. 29-30.
2 P. 37.

. ' .... ' . / .. .' ■ ■ '

; . " " ' ' ' ’ ' ■' ' ' ' o- „ ■' _. _......
 87

Cultura însă ar trebui variată, încercândipse și

introducerea bumbacului. Minele așteaptă cercetă­
tori. „Providența”, spune el într’o prea frumoasă pro-
posiție, „a pregătit totul; se cere nuiuai muncă” (ii
ne s'agit que de travailler).
Neexistența chiar a industriei celei mai elementare,
desfacerea în străinătate a materiei prime, importul
tuturor fabricatelor întâlnesc o aspră critică. Mobilele
se aduc din Viena și Paris, albiturile din Olanda,
ghetele din Viena. „Niciun șervet, nicio perie, niciun
scaun n’au fost fabricate în România; hârtia lor,
cerneala lor, condeiele lor, briceagul lor, au trebuit să
plătească vama de Și se pot lucra umile de
toate: „pânza,. postavul, pielăriile, hârtia, lucrăirile
de fontă, de sticlă, de tâmplărie, de lacătușerie,. de
armurărie, de cuțitărie”.
Scriitorul ar fi de părere să șe mai lase plugăria,
care află aiurea concurenți, cu căi ele transport si de-
bușeuri superioare, și să se lucreze de sârg la o bună
creșterea vitelor. In agricultură, problema astegpdse
reducă produsele la cel mai. mic volum, pentru a
scuti cheltuielile de transporți Dar nu pe calea vel-
nițelor: rachiul îmbogățește pe proprietar și otră­
vește poporul.
S’au făcut pentru aceasta un mare număr de vel-
nițe (brantvineries); fiecare li-a cunoscut folosul bă­
nesc, dar fără a se gândi că prin această industrie
sa conrupl poporul, ușurându-i cu preț mic căpă-
tarea acestei periculoase băuturi12. Sfecla ar raporta
bine; costând 2/7 din ce costă în Franța, s’ar putea
vinde cu 2/3 din prețul de acolo. Și viile ar -putea
rivalisa cu cele de acolo și de la Rin. Oricum, nimic

1 P. 39.
2 P. 11.
nu poate prospera fără o dibace legătură între pro­
dusele solului și industriile mari, sprijinite pe cele
mici și hrănindu-le, la rândul lor. Comparația lui
Kohly e de toată frumuseța: micile ramuri de in­
dustrie sânt „ca vinele imperceptibile care merg
de la vasele mari pentru a hrăni extremitățile cele
mai depărtate ale membrelor noastre”.
Dar mu l-au scăpat din vedere acestui om de o
pătrundere profetică și nevoile culturale pe care le
simția „România” lui de la 1840. Limba traducerilor
pripite i se pare greșită prin năvala neologismelor.
Trebuie fixată. Pentru aceasta — cine ar crede? — ci
propune o „Academie compusă din Munteni și Mol­
doveni”, lucrând fiecare în țara lor și „adiinâiwu-se
la epoce hotărâte” sesiunea generală! — la Focșani,
pentru a stabili gramatica și a face 'dicționar iul, „pu­
tând propune și premii cu subiecte date, mijlocul
cel mai potrivit pentru a stimula pe scriitorii na­
ționale'. Și nici secția istorică nu e uitată: ca ar
forma una din ramurile unui Institut, ocupându-se
„de istoria României, cuprinzând tot ce poate să se
raporteze la istorie, medalii, stampe, tablouri, ma­
nuscripte, etc.”, a doua ramură fiind ,,uii departament
al inscripțiilor, în care toate descoperirile ar fi în-
regislrate, precum și faptele moderne, repertoriu
al nației”, iar a treia, secția științifică, așa cum o
arc Academia Română astăzi.

Cu totul necunoscută a rămas în istoriografia noa-

tră o interesantă carte 'francesă, a iui William Rey,
Aulriche, Hongrie et Turquie, în Pa­
ris. Și aceasta de și o parte din materialul ce cu­
prinde a mai fost publicat în „Bibliothecpie Univer-
selle” de la Geneva, în anul 1848, Maia, sau in acela
al apariției volumului.
 89

Autorul e și el Elvețian, „deprins eu instituțiile u-

jberale, dar foarte felurile, din caiisa. uiulli plicit ații gii-
menielor, din țara sa’’. A călătorit? spune el, fără pre­
judecăți politice sau morale, a luat note și acum pu-
blică pe acelea care-i par mai puțiii „veștejite”.
începe din țara sa chiar, pe drumul cairo Bavaria,
...țară de. bigo'ierie”, chinuită de patima unei arheologii
copiate pe fereastra, „școlărește”. Viena-i pare îngră­
mădită de reaua administrație, care dorește un ..oraș
.mic cu înțeleaptă cugetare, ușor de supraveghiat
și isolat de plebe printrun zid gros”, de unde ura
intre cei din cetate și cei din suburbii. In palat, „un
.rege al Ba variei nu și-ar pune nici lacheii’. „Edifi­
ciile publice sânt meschine ori de rău gust, afară de
catedrala Sfântului Ștefan”. Locuinlile aristocrației
apar „înăbușite din lipsa de spațiu” și pline de
lucruri disproporționate și urâte. Comerțul se a-
șează în case „cu aparența întunecată și de nimic ’.
Nu-i plac călătorului nici cluburile, nici leal rele. Oțe­
lele nu mai pot cuprimW clientela. Regulamente
nătânge împiedecă vădirea maselor. Imnica de toate
clasele e aspru tratată de acest ucenic al lui Tbpf-
fer. O înalță în ochii lui numai religia musicii. Revo­
luția vienesă se explică, prin elenientele care o dau :
studentul cu „pălăria calabresă”, nimicitorul plătit
un florin pe zi în ateliere naționale ca acelea de la
Paris.
Drumul până la Pesta e descris cu simț, pentru pi­
toresc și pentru amintirile istorice. In capitala Im-
gariei Rey întâlnește' o imensă încredere în sine, o
furie de a Întrece Viena, o pasiune pentru Pixul
fără socoteală, o aristocrație „spirituală și vie ca
Francesii lui Bayard”, „austeră la față ca Spaniolii iui
Filip al II-lea”, un public gata să -se bată sălbatec
pentru orice motiv, .fie și o represintație de teatru.
 ?z z
90

Caracterul național mixt și inconciliabil al deosebite­

lor elemente ce compun populația Ungariei e bine
prins și tare subliniat. Se citează izvoare și se dau
statistici.
Despre Români, „nație căzută foarte jos”, dar și
mai jos în țara liberă, unde țeramil stă în bordeie și
se hrănește din mămăligă, arzând iarna trunchiuri,
întregi din care o parte rămâne afară, se spune că.
au încă' semnele descendenței lor. Carul cu boi. în
care roata fără fiare, acoperită încă de scoarță, sur­
prinde, îi pare călătorului „ca o ironie sângeroasă a-
runcată vremilor noastre civilisate” La Cluj află
însă un țeran, tăietor de lemne, care, prisonier. pe
vremea lui Napoleon, șase luni în Franța, vo|bia
așa: „Francesii îmi dădeau vin bun și-mi ziceau ca­
marade și une ori și domnule; e poporul cel mai ve­
sel și cu care e mai bine să trăiești ’ de ineilleiir ă
piure). De altfel și „Românul din Valahia nu află pe
nimeni în adevăr simpatic decât pe Frances.”
Dar limba are „abia un cuvânt slav la sută și in
sufletele care se resimt de cele cinsprezcice veacuri ale
robiei „se află unele rămășițe ale unei vecin civili-
sații sau conrupții, în care s’ar bănui originea ro­
mană” (se. menționează... fardul, pe care-1 critică a-
cel căpitan german deprins a face lecție sătenilor
la ușa bisericii).
Fără legături cu acești Români din Ungaria. Rcy
condamnă pe acea boierime bucureșteană care „a
speriat ad ditteram pe toți străinii ce au privit supt
glanțul de sociabilitate de de-asupra, imitație france-,
să”. Căsătoriile cu divorț îi par inferioare ca mm-
raia poligamiei musulmane. „Ceva mai jos ar fi
suprimarea oricării societăți omenești, cel puțin aș-u.
cum au cunoscuUp anticii și modernii1.”
i P. 156.

■
 91

Pagini de istorie, pline de impresii personale, duc

pană Ia o nouă călătorie pe Dunăre, redată in note
zilnice. La Essek află un Frances care face comerț
de doage, trimise pănă la Galați și Brăila pentru a
lua drumul spre Marsilia și Bordeaux1* . La Belgrad'
3
prințul e păzit de Turci, Vuccici stă ,,într’o casă pu­
țin sănătoasă'’ și locuință bună n’are decât un lăcătuș
neamț. La Panciova, Grecii se suie pe vas să-și facă
socotelile. I se pare lui Rey că vede insurgenți sârbi
puși în țeapă de Vuccici. O atenție deosebită e acor­
dată producției de grâne a Banatului,
La Timișoara, centrul acestui comerț, călătorul so­
sește „pe un maldăr de fân cu umbrela în mână și
totuși muiat pană la piele”. E o Alexandrie a regiunii.
Clima, în toate cașurile, e nesănătoasă: o fabrică de
friguri. Și prin sate populația ar fi murind răpedet
La Arad, cu aparența de sat, Rey află un cofetar
din Grisonii Elveției sale, stabilit de două decenii și
cercetat de nobili. Și în alte „villasses” se află, cu
aceiași profesie, oameni din Engadină și Val Bre-
gaglia
Navigația pe Tisa, lucrările și planurile lui Besze-
des de a aduce în ea prisosul Dunării de supt Pesta
interesează enorm pe acest om practic. Trecând pe
Ia Bâziaș, el vede Români lucrând la încărcarea căr
bunilor din Ora vița, superiori, celor englesi: slabi,
storși, abia ajung în duzini, și cu chiote, să facă
lucrul ce l-ar face doi marinari italieni
Porțile de-Fier sânt larg descrise și nu se uită
nici muștile columbace. La Orșova nimeni nu poate
întreprinde ceva fără voia administrației austriece.
Carantine e un adevărat chin. Rușii țin acolo, la

i Pp. 137-10.
- Pp. 176-7.
3 P. 186.
 92

Orșova, un consul, pentru legătura cu Serbia.., el

apare ca stăpân. La Mehadia se observă urinele ro­
mane; lui Szeclienyi administrația militară nu-i în­
găduie a clădi .1111 otel modern. In Ada-Gale, Pașa stă
„într’o baracă de lemn”, între adormilii lui, cari
ifillilillallllllllilio
La Schela Ciad ovei călătorul debarcă, pentru a se
sui în vaporul aceleiași Companii. Intră la. noi,
„in domeniul sclaviei și miseriei, în noapte5’. Pi­
lotul strigă alia turca pentru dreapta, alia romalca
pentru malul românesc. La Vidin, căsuțe de lemn,
străzi -cloace, lume în zdrei prostită, „cadavrul
.unui mare, oraș”; lluseP distrugă torul leni-
cerilor, a acaparat tot L a Giurgiu, dmsc
proaste, praf ori nor . m's sibilitătea ca­
nalului Cernavoda d
'Pe țermul no H ai cp a O ' iniăvară. La
norma CacT apmgv m Bddhc shsms omm
mt Gab-Jd păml k a ;<r cmdmms. Ce mm-rk. ro
merț, ni jv A causa relelor mora­
vuri, dar antei. Se relevă partea
boierului Sla ’s r perilatea născândă a Brăi­
lei: ia începiu pe călători cu niusica, îi
ducea cu alaiu ac ia el, li da șampanie și, daca
timpul permitea, și un bal. Galații îi apar lui Rey
ca „orașul ceh mai hidos ce a văzut în Turcia, și a--
mmm nrvvL cma, c om o m m mkj mm-
■nătiiră,-<le cocioabe de lemn, .a căror iniserie și ne-
m’krmr .Mi kp . >' . vga1 k v v ‘ ...
r V . o > ... ’ s ■ p•
se ascunde o apă ce țâșnește'. la fiecare apăsare,—
(’,î .> ' f e 5<e”. 1 ’ • ’
pe platou sus, casele consulilor și unor' boieri. Pc
mal case-magazii de lemn. Lumea 'sufere de friguri.
Țarp k ..Vd.hL’. .nnv'Lb o cxpe
riență: spun și „alții cari au văzut-o" h E „câni- :
pia plină de oasele uscaic ale lui Israel’’ din Bi­
blie. Ce pol puținii ..boieri călduroși pati'ioți”"?
Boierul ar avea aplecări spre cubură, dar „n'arc
caracter” și e „un sentimental apatic”. „E prea târ­
ziu să se emancipeze țeranu.1 și să se facă din el
om”, și vecinii sâni prea răi și prea grăbiți; religia e
preotul țeran, bețiv. Se descriu intrigile străine: a-
nexarea la. Rusia pare uiiiiienlă. Nici ideia. de a scăpa j
de dânsa nu s’ar putea forma.
Revenind la boieri, autorul îi descrie „idolatri pen­
dul modele, obiceiurile și chiar limba Parisului”; în
societate e bună primire, sinceră și acele „chariTies
exc:essif.s,n? care înșeală asupra fondului; moravuri ca
„în timpurile rele ale Imperiului roman”, sângele
însuși fiind viciat; desfrânarea e „naivă”. Fără a fi
văzut pe podgoreni, califică, pe lerani de frumoși
și foarte resistenți.
In loc să caute și alte aspecte ale unei vicii na­
ționale în plin progres, Elvețianul se ocupă de ro- ■
hil cetăților dunărene în luptele dintre Ruși și Turci,
de șansele celor d'intăiu de a lua și păstra Con-
slantinopolub de aspectul gurilor Dunării și de mij­
locul de a îmbunătăp _tia pe brațul Sulinei
La Constantinopol se orbește de mosaicele Sfintei.
Sofii, descoperite un moment, .la reparație, de ar­
hitectul elvețian Fossati, cunoscut personal autorii-
, j a i - . - ' .
altarului' principal, .Mântuitorul având înainte-i pe
împărații Constantin și lustinian”Fossati ar fi
luat copii, pe care avea de gând să le publice.
Descrierea societății ambasadorilor e precisă și spE

1 P. 204.
2 P. 205.
 94

rituală1. Se vorbește și de „o musică pe jumătate

barbară, pe jumătate furai ă, în opere sau în arii
de danț, musică bine cunoscută în Levant supt nu­
mele de valahă”2. Rey a văzut și pe hogea, pre­
ceptorul Sultanului Abdul-Megid 3. La Brusa afla un
negustor de vinuri din Basel. La Smirna, unde En-
glesul Borrel studiază muntele și Englesul Edwards
scoate ziarul franc.s .Tlmparliar^ un Elvețian, Raffi-
nesque, exercită medicina. Romanele lui Eugene Sue
se retipăresc în foi volante de redactorul foii „Jour­
nal de Smvrne”Autorul a mai fost odată acolo
in 1843, apoi în 1845
*.

Englesul William Hunter face în 1792 drumul prig

Dobrogea,, străbătută cu carul, prin pustiul de afund,
și prin Galați, ca să ajungă la Focșani, plin de Evrei
și prădat de Ruși ispravnicul îl cinstește cu o masă
împodobită cu lăutari, dar fără furculițe, unde vinul e
■două parale oca; un Pașă turc trece, cu alaiu de
șase sute de călăreți, în sunetul musicei, supt stea­
guri. De acolo pleacă spre București (aproape c ha­
nul de la Afumați): aici Domnul, fricos de știri, o-
prind scrisorile, dar cu gânduri hune, Mihai Suțu, al
cărui secretar e Carra, pe care nu l-am aștepta aici,
îl primește într’o mănăstire, căci Curtea arsese, cu
un enorm ciubuc între dinii Prin Pitești Hunter se
îndreaptă spre Râmnic. De aici carantina de la l’ur-.
nul-Roșu, cu un ofițer frances. Se înseamnă în treacăt
mănăstirile Cozia, Turnu, fără valoare, și interesantul
Cornet, din a doua jumătate a veacului al XVHdea,

1 P. 233.
2 Pp. 24'7-8.
3 P. 249.
 95

i d ic a lui Mureș >ăp. a— j n pi. h- hi. tl a n .

n ui e i ( ri luc iză la 5.000.00 : - ■ și Hi -
TdrCîi Emii jiioilhdtc vc"ti;îh/trile terii :.dy-piXd’Mf
Un alt Englcs, capiianin (Eacss -dvijfe Frankland|
.I < I O?: : s T : ,u t, X ‘l ’Pl , • ș . 1 -
riiiI-Rofii |||| |||| |||l |||.. ||| |||| ||| |||..||| |||| ||| |||| ||||||||||
Iu B hi X • U Tari an a * TTr H ’ *”ps’
ii biserica noastei. hnouriobdă ni o H m(),

nurii in. Irdni pe ia lirva recunoaște ia țcranii.

nor,' caM-mr Mlada fora ;;n/; ■ / i/o
. a n ' n ; u * 'o \ ?r . J
la Jibot se coboară spre Sibiiu. Căpit nul T nu­
ia Tt »n,: r-.^, ( re..‘ ’ Marc ștb ste bin
-Câineni lopas îrdr’o casă de lu cnpikuml cel nou
T nn' pi LKMo.gOp ; 'P r: • *
p qm cu
pneTi despre Turcii uHi o ar ; . sca­
pi f>r a T 1 un i I )a noaj <_nr . f. ; .
; anfi Eh ireșîi jr ” pr. -k . for la.
Ca j n- poștă, Î1I “ X’’ , r a j d. o laliliO
ce ! pi ‘i ii )Ja? i f . u. ,. e rerbU T '
samca (dcserin l .U, ’ căpitanului
Tini oskrp Fiind m «p ’• iv în felul sau”'
Mda sr n-ere în lipek H ‘«-n râu’ irnHTH io ran
H m p| a a , plac Ei H mini și el
aur Bi .u '
pu / C. jr ,m , iUulo mrm , tmm m pi'
lari ,simp onu L * j - f ■' ■ / - - *y
ângs raș j steiul” unei rude i lui st riopol, cu
i c n r tie 3n i? șm ea H x nn opt n

■ • murcm ia Fm yor FFF Ihrungh Fiane,. 'hjFej? opm

Hiungary} Londra 1796HV. O. Lîigpșianu, n i iletinulComisiuni
n-wmm^ /?■(’/ m V (19 2); ’zm ,, -mm rj XV
E9M); p3r py AFFmle 01FFF. H p, 104 și anu. i
Trai efe fo an < fi om ( o/îs/n i it . â t ira )8. M i •
,H HaraCia n ZPP!/?/ H. -p HM
.3 p! Hf * * * * * * s® 1 W W W T «p w W a
murdărie orientală”, ii găzduiesc la ,JIotel de f Eu­
rope”, convenabil: prin străzi cu boieri purtând iș~
lice în călești aurite la consulul engles Blutte (el
găsește că numai guvernul e rău), pentru care călă­
torul aduce scrisori oficiale : lângă consul c d-rui
Grifliths, așezat aici. La Curte, simplă ca un cas­
tel german, Frankland vorbește italienește și franțu­
zește—dar prin dragoman italian—, cu Vodă-Ghica.
om de oarecare vrâstă, plăcut: 1 se spune că arc un ve­
nit de 33(1000 de finiți și strânge comori la Viena.
Sora, Pulcheria, nu poate primi. La Griffiths vede pe
Maria Bălăceanu, care-i amintește gazela pustiului și
statuile Eladei; vorbește și foarte frumos. E pericol
aici!, strigă călătorul. Deci înseamnă iute că la Bucu­
rești sânt 70 80.000 de locuitori, 60 de biserici. 20-30
de mănăstiri și pleacă spre Giurgiu cu Tatarul dat de
Blutte, fără, masalalele de noapte ale Bucureștilor..
Scuturatiira de rigoare a căruții. Prin sate cu bor­
deie și oameni „abrutisați”, la Giurgiu cu fortăreață
(se presintă trecere:! Dunării). Case de lemn, mi-
serie, Turei, în cetate, cumpărând cai din țară im
Albanes din garnisonă e presintat).

Dintre Englesi, în epoca aceasta mai nouă și

după observațiile superficiale ale lui Walsh \ s’a ocu­
pat de țara unde trăia și de neamul care locuia în-
tr'însa însuși consulul din 1833 al Marii Britanii. E.
ivi. Blutte e urmașul în această sarcină al lui Cook. in
acel an se afla la VăJenii-dc-Munte cu un ,,fiu adop­
tiv” al său și cu secretarul său particular, Stamati
Zamora, „tânăr plin de sentimente liberale”. Și, ast­
fel, convorbind zilnic aproape cu maiorul Filipescu.

1 Trad francesă en Turquie), 1828. Dicționarul

din Buda. p. 233. Cetiri din Watter Scott, p. 243.
care, amintesc pe unii din strămoșii locuitorilor ac-

neamuri alese s’a alcătuit „nația daco-romană, în

număr de peste zece milioane de suflete, cu două

pământuri Unul, al vechii moșteniri de peste pa-

drepturilor naționale dace și romane de șaptesprezece

mai mare vitejie, de cel mai înalt geniu, cu cea mai

afabilitate”. De spre partea Dacilor, sânt îndrăzneți,

cum se vede la călărie fără șea, sânt dibaci în a

mai dintr’o singură vedere la altul”, în iuțeala cu

cari-și gătesc singuri hrana la drum, în puterea

a umbla fără cea mai mică spaimă în întunerecul

, prin, munții cei mai periculoși, prin

le cele mai adânci și întunecoase”. t)e
urm.
pană-la Rusciuc, de unde a luat drumul spre Con.
stanlinopol, având ca scop să cerceteze deosebite re­
giuni ale Orientului.
A văzut Bănățeni trăgând la cdec luntri pe apă,
femei frumoase ca statuile antice șezând pe țerui

ninși cu albastru ținând în mână toiagul cu vârf de

argint, ciobani rătăcind cu turmele, pe când femeile
ce-i întovărășesc poartă în traista prinsă de gâtul
lor pruncul,, copii. întâmpinând cu „sărut-mânaA
Dintre Românii din. Principate i-au ieșit înainte
numai câțiva ofițeri, plus un ciudat personagiu în
.frac albastru grăsinios, cu pantalonii peteciți și o
bonetă militară pe cap, care vorbi a nemțește, italie­
nește, cânta ca un virtuoz, discuta asupra tuturor
chestiunilor posibile și avea totuși aierul unui vaga­
bond. La Nicopole Quin a mai aflat pe un Moldo- ’
veaii care mergea pentru afaceri de la Galați la

.-ale Englesului 1. II. Skeene,' care publică anonim

jprising Travcls in the regions '.of the loiver Dannbe

in 1850 and 1851 (Londra, 1853).

na. Pe Dunăre, culegând pe drum tot felul de infor-

1831, pp.- 21-3, 38-9, 83-4, 86, 89, 91, 95-7, 107, 109, 114-6,145,
186 și urm., 205-6, 211, 270-1. \
 100

mâții mărunte și curioase știe astfel că în Ungă-

năcazuri cu pașaportul din partea Austriecilor. Cer--

flori .în fereastă și j)ăsări în ,cușcă. Mehadia-i apare,,

" Domn Mihai Sturza, care se duce la băi în Germa-

zesc țerani înarmați, călătorul se strămută pe alt vas.

Cerneții3. De la o persoană care se suie la Calafat, află

fiindsă se 'convingă ■ nanitatea Turcilor față'de
rebeli. TurnuLMăgurele-i pafe o miserieX La Giurgiu

era în Austria. In căruța cu patru cai, vă merge

3456 l ■ * .
c12 .
bivoli, de vaci, de cai speriați, atingând sate al că­
ror niime-i sună Blingarsk'o și Jîoman, amestec de

otelul îl va costa-cât Hotel Maurice de la Paris; străzi

grozave (atrociously ill-paved), peste care trece birja,
birjarul fiind mânat cu bățul. Niciun om care se
100.000 de oameni, sărăcie șî negligență^ cu semnele

1 P. 127.
2 P. 183.
3 Pp. 197-8.
4 Low and miserable-looking; p. 204.
5 Feet are here siiperfluity; p. 212.
6 Unimaginable fiith; p. 213. „Huge of rubbishL
 Urmărindu-și ținta în Balcani, Skeene pleacă. Țre-
ce Argeșul, pe la Piersiceni, pomenește în cale sate

Pela Glejani, Arambatz, Lada, ^Tekjithuixdc e și prk-

șezată, fără livadă și grădină, fără un copac „ca să

mergi acolo cu o carte în mână”; Stoborești, Mirleslt,
unde vede cum se treieră cu boii. A ajuns astfel la

In județele de dincolo, crede că apropierii de Aus-

cuviincioase. Dai’ la Craiava, luminată cu lumânări

de său (talloiv-candels), îi așteaptă iar pavagiul prost;

Vidin: acoloă de la început, casele sânt mult măi

bune6
? QuainTfigures ot saints; p. 214.
 102

întors din. acest colț al revoltei, Skeene se afl i ia­

răși la Calafat, unde directorul lazaretului îi cerce­
tează scrisorile1. La București, are răgaz să vor­
bească din nou Domnului, care-1 chianiă la țara la
dânsul. Masă bogată, cu trufe, stridii, fasani, aduși
de curieri speciali, vinuri rare. Se vorbește despre
Anglia, liber schimbism, Evrei, Franța, „filosofic ger­
mană și naționalism”; Știrbei se plânge de Ruși și
călătorul îi arată cum tratează Anglia pe Ionieni. In
teresându-se dacă Skeene vrea să scrie o carte des­
pre țară, Vodă-i spune: „studiază înainte de a scrie,,
și, când vei scrie-o, cred că-mi vei da dreptate”'2.
I se pare oaspetelui domnesc că singuri Domnul și
cu boierii țin cu Rușii, cari se poartă prost, cer Lixer
rechisiționează furaje, pe când Turcii, mai cruțălorL
sânt ceruți de locuitori. O generație nouă se ridică,. ,
și tea are visuri mari: Bibescu, care ar înțelege-o prin
instinctul ambiției sale, ar vrea să fie regele miei
țeri independente3*. Aici e multă istorie, luată și
dujaă Eliad, și nu din cea mai rea.
Dintre elementele populației, îl interesează Țiga­
nii, presintați după Borrovvs 1, Evreii, descriși cu an­
tipatie (cutare mare bancher bucureștean a înce­
put ca vânzător de haine Vechi; un misionar, Ma-
vers, lucrează în zădar printre ei)5.
In Capitala principatului muntean, Skeene notea­
ză bisericile: Mitropolia, Radu-Vodă, Sărindarul (ăv
Irocenii, Văcăreștii, Măreața, Panteiimonul0. Unele-i
plac, dar îl miră că rufe se întind în fața unei te-

1 Pp. 27 1-2.
5 Pp. 277-8.
3 P. 280 și urm., 3)8 și urm., 314 și urm.
* P. 318 și urm.
5 P. 326 și urm.
* Pp. 335-6.
 lor ortodoxe. Se laudă spitalul turcesc, ca și oastea
Sultanului, și se înșiră comandanții, Ahmed-Vefic, Ha-
aiimud, Ismail-beiu, Eininbeiu, Muhiodim-beiu,
T-beiUj lusuf-beiu, fiecare cu caracterisarea lui*2.
In față, presintați cu aceiași grijă, Rușii de la Colin
lina, foarte criticați pentru lipsa de știință militară; A
ce. n’ar face o brigadă de pușcași englesi contra lor34!
Au ocupat Colegiul Sf. Sava, plin de paie și miro­
sind a său \ Oastea munteană cuprinde 4.719 oameni
(1.173 infanterie). Bună piu-sintare Cline-looking meu
on parade), dar fără spirit militar; de și se amintește
eroica luptă a pompierilor. A văzut, supt ochii indig­
nați ai Turcilor, doi grenadiri ruși bătând cu vergile>
pe un recrut român cu manile legate3. Se adaugă la
armată cele 217-pl23 stații de grăniceri, de cari sânt
legale prin scutir| 39^59 de 4familii \
Cu o droșcă Skecne merge la Brăila, condus de
un Evreu mărunțel. La Moara Domnească o curte
de boier, care tăia pădurea i se oferise 3.000 de gal­
beni, ceruse șase și profitase o mie). La Chindirliest se
■ arată mecanismul poștei. Apoi lâ Țiganca unde
se trece Ialomița cu greu. Peste Urziceni la „MeteL
lio” și la Țuguiata, la Faurei, cu gorgane aproape.

■o ■ 1 de locuitori, port prosper, se tac studii des- ‘ ■ 5

J P. 336,
2 Pp. 341-2.
s Pp. 342-3, 344 și urni.

4 Pp. 343-4.
5

6 P. 350. Urmează lista diegătoiilor și o înscmiare a it^ro-

7/The place bok confortkss and desolate; p 358

■ ' *< ' ' ■ / '■ ■ ' • ■ 5c . ' . :
 călătorul nu vrea să-l înțeleagă. E

tru a le anexă. Partea aceasta,

ci
La Galați Skeene a văzut pe consulul engl<

lî
Mazepa, cu amintiri. ,'byroniene./înbiserica S. G

% /l)e la Galați se. trece pe lângă vechea para

'după un procedeu particular, pe lângă Ghertina, cu

unde stau proprietarii, cum nu Tac Muntenii Cară

cu boi duc vin, sare, Evreii în arce ca a lui Noe;
mâncând mămăligă toi, Lom mi
. Romani cinchiți pentru prânz
Drum pe la Serdaru, la „Tsurl

' Se menționează firmanul favorabil Englesilor dat de Poartă la

triâce, /prusian, 44 sarde, 160 engiese (p. 400)i

5 P. 406. ’
 105

•grâul cu caii, pe lângă turme mari și coșerecu po~

pușoiu, pe lângă cară ce duc recolta. „Lafunte”:
■fermă ca în Germania. Apoi marea șosea a lui Mi-
hai Sturza, pe care însă surugiii o evită. Tecuciul a-
rată străzi largi, case bune, ceva biserici: deasupra
cocostârcii zboară spre ceruri calde.
Din nou pe câmp, pe la Țigănești, unde Skeene
descopere scrânciobul. Aici îl apucă viforul. Țigani
răsar prin ceată. La Bârlad, târg dc.grâne. Casă bo­
ierească mare (a lui Callimachi, care e și descris), la
Slobozia, regulat clădită. (Zorleni) L
Docolina o ceva mai departe, în calea spre Vas-
luiu, cu suburbii de colibe. La Mileșli se dă povestea
lui Nicolae Spătarul12. Note despre sistemul de a-
gricultură, de curând îmbunătății cu cel engles.
în această Moldovă, mult mai înaintată decât princi­
palul vecin34 . In cântecul uniri grup de Cazaci, se
-ajunge la otelul ieșean, „infinit mai bun decât cel
de la București”.
Ia Iași consulul Gardner recomandă pe conaționa­
lul său lui Grigorie-Vodă Ghica, judecat ca mai pir
țin „rus” decât Știrbei. E mai tânăr, „bătător la
ochi de frumos și cu maniere liniștite, pline de dem­
nitate” 1 : este și un om foarte onest. Seara, re­
cepție, ' la care participă fetele Domnului, generalul
rus.Engelhardl, cu soția lui, foarte simplă; un colonel
moldovean poftește la jocul de cărți. Apoi dineu la
un boier, care ocupă o situație ministerială împodo­
bită de frumoasa lui soție; primește în buduar, cu
țigara în gură. Mobila, veche, e lângă cea maia, de
Viena; romane francese, caricaturi. Se face și o ex-

1 P. 415.
2 P. 415 și urm.
. ; Pp. 419-20.
4 II, p. 50.
 106

curșie pe zăpadă cu sania. Și aici e vorba de compu­

nerea populației: 12.000 de Țigani, 11.000 de Evrei (la.
un loial de 1.300 000 de locuitori); se descriu obi­
ceiuri? (o îngropare).
Călătorul, umblând prin Moldova, cunoaște Târ-
gul-Frumos (cu 4-5.000 de locuitori), Strunga, unde
nu mai sânt hoții, Romanul (8.000 de locuitori), po­
dit cu lemn, cu un han bunișor și cu o remarcabilă,
biserică a episcopiei, Cetatea Neamțului, încă în
picioare, Bacăul (12.000 de locuitori), cu un Casino
Noble și un bal mascat, Răcăciunii, Agiudul, Focșa­
nii (25.000 de locuitori), cu agentul consular Calcag.no,.
cu un ofițer frances, care a fost în Spania, Rusia,,
la Waterloo, la Genova în 1821, la rebelul MinaCși
la Fabvier, apoi contra Rușilor în 1828.
Se trece în Muntenia la Bucov, la Buzău, la Urziceni.
La București Skeene vede Palatul, Curtea Arsă. Tre­
ce la Popești, la Găiești, unde află Țigani în lanțuri.
La Golești întâlnește pe mania revoluționarilor exi­
lați; la Mislea nu vede mănăstirea, ci numai dulapul.
Cu consulul prusian se duce la Târgoviște (2.000 de
locuitori), cu bun pavaj și biserici, între care cea
domnească, unde mormântul lui Matei, fiul lui Ma­
tei Basarab, la Dealu, pe șoseaua frumoasă, croită
de Vodă-Bibescu ; și casa lui Nîfon. Aici e vorba
și de consulul Franciei. Se presintă o recrutare, o re­
cepție, un prinț tătăresc vorbind limbile germană și
englesă, o împărțire de ghete soldaților lui Piichner.
Copii ca în tablourile lui Murillo răsar- în împreju­
rimi. La Câmpulung interesul Englesului se îndreaptă,
către mănăstire, către biserica catolică pentru soția
lui „Radu Negru”; dar se înfățișează și un dineu
cu lăutari în casa ispravnicului de modă veche; a-
pare și un.profesor frances penlru fete. Năniăieștiir
Albeștii, Domneștii, Argeșul, cu mănăstirea, RânniL
 Călători în epoca de critică
*

- . ■ ■ 4 ’ << :-4 1. . > \ ‘

• i ■ •>; '»
s:rr: p:} Wpiri ;U: <■ psA'Au' pHHa? Appp:'

iwh cr-er.A -pph hpr hju rșop rekvnuc pkh

<P? pOfAC P HUP- PiHnvsp/P : * pTrC: •: T ! Ș; '
dușii. .■ - ' -

1 p: ’ hp ' ■ r p . <, ’ •. i
<■!. i pubticr' b.:_ > .>' ■ Ah
1 . J.‘ • ; > , : o

/>■ .. ; ■'.:, M ’,' r/p? h : ;■

papkxh Ah Aunn.pJ mjr pp w ■ nsch rhu>a4h p;, pp.
•,‘{! -u: -n •• <- ■• •'•■<’ ■- ’ >* •
‘ ‘h‘- ‘ <■ ,< ' ■ < • , > 1 • ■■ p -
>’ M 1 t / 1 u . ,* e ;■■;.■
‘ < lfl ț 51 '
U; hppp -f’A€ p^HUi/PA PPPhpv? p T/ip-pp Sh:-
■ H, 1 - •) '► , J S < V- > ‘1 J P . ■ ”’ U . I
- .’ < ’ r ?(f ;/ /' > r<-, 1 <pjs ’ = ,./-■
h- * ,. < m • h. Ah- >;u < i.A. ! î .■'
 109

numele de „Români” și „Țara-Românească 5 cunoș

tința istoriei noastre așa cum se putea căpăta Ju
fața > r ului în acel timp, — Radu Negru, descăleca
tor al Țerii-Romănești, capitulațiile încheiate ci
Poarta, etc El zăzi pe Dunăre vasele de t i port
care purtau pe Austriecii în retragere după doi
ani de ocupație a Principatelor^2 și fu martor lâ.
acea „ac jvărat eluare îi msesiune a naționalității1

tratatul din 1856 încă.

> In Galați, constată o populație m mtoOl) de locui
/ori, de două ori mai mare decât ni câțiva ani abia
/în urmă (Doze îi prezice în cu î 200.000),
dovedeș e , spune el, ,câtă vi alitate și putere este
în 'Mm rabila situațto s acestui m *vș, r cărui răpeto
desvodareeca în poveș ti ” (tient dn prodige); orașul
*
e pe mie de a deveni „o cetate comercială de întâiul
ordin, unul din ce’ or bop - , ale Eu­
rope.” „Gu ti rilc ânt c sențiai fi n s 2 ca și la Iași
și B curești” dai Austria hv rin încetineala
transporturilor și prin felurite ..șicane ale vămilor pen­
tru a rupe legăturile cu Parisul, în materie de
* modă și de lux, în folosul Vienei3. In schimb, „Mar­
silia cumpără și încarcă la Galați cerealele Moldovei
și ale Țerii-Românești”. Francesi, familia SimondT
țin Hotel de Paris, mai bun probabil decât sta­
bilimentele murdare care bau înlocuit. Doze se gân­
dește că s’ar putea ca și fabricile de la Lyon, 'Rouen,
Saint-Quentin, Sedau, Arniens și Mulliouse să-și aibă
câștigul din acest negoț al Dunării-de-jos, în care in­
tervenția activă a Franciei e așa de mult dorită A

z
 110

Galații interesează în deosebi pe călător. Pentru a

se informa cu privire la căușele prosperității por­
tului moldovean și la acelea care tindeau să-i împie­
dice desvoltarea el recurge la o broșură a cunoscu­
tului general austriac și publicist politic, contele de
Ficquelmont — și aceia neîntrebuințată încă pentru
istoria noastră—, „Examen de conscience ă l’occasion
de la guerre d’Orient” (Bruxelles 1856), spre a cu­
lege de acolo că Rusia n’a făcut, cum se îndatorase
la 1810, lucrări la gurile Dunării,. pentru că., astfel
Galații ar fi profitat în dauna Odesei.
Scriitorul austriac adauge că se formase o compa­
nie de marinari greci la Constantinopol pentru a trece
corăbiile peste acea, bară de la Sulina, care înlăfu-
rându-se. ar fi dispărut și. câștigul lor tot măi mare.
Deci funcționarii împărătești fură mituiți pentru a
încetini lucrările de curățire, inițiate la Odesa. Și Fic-
qirelmont, după ce leagă și această mărturie de
războiul din urmă contra Rusiei, isprăvește cu for­
mula: „Portul Galaților va deveni rivalul liber al
portului Odesa”1.
Atras de „mișcarea, de animația acestui oraș, bo­
gat în viitor”, Irlandesul Henry O’Bricn se așezase
Ia Galați, și Doze cere acestui cunoscător lămuriri su-
plementare. De la dânsul autorul declară că le-a și
primit, dar nu le ptrea vedem în scurtimea pagi-
nelor din -broșură.
Plângându-se de lipsa șoselelor, ca „în starea pri­
mitivă a unei societăți pe jumătate civilisate” —doar
lângă Iași se află „câteva bucăți”--, scriitorul ajunge,.

1 Reproducere pe pp. 42-6. Se reproduc și cuvintele,

diu 1836, ale lui St. Marc Girardin, care văzuse cele d’in-
tăis momente ale orașului. Galații și Brăila i se par că
trebuie să fie, după deschiderea cataractelor, „cele două
porți ale Germaniei asupra Mării-Negre" (p. 50).
 111

în căruța trasă de șase pănă Ia opt cai de poștă, cu

lățimea „din baladele germane”, la Iași în douăzeci
de ceasuri1.
Ce a văzut în cale, îi dă impresia că această țară,
in care visează „exploatații, construcții”, „un vast
târg deschis pentru scurgerea tuturor produselor noa­
stre” , pănă la suma de douăzeci de milioane, un
viitor loc de adăpostire pentru emigrația europeană \
ar putea să aibă în același timp și fertilitatea „grădi­
nilor Europei, Flandra belgiană ori trancesă”, dacă
s’ar adăugi la binefacerile naturii câteva cai de co­
municație \ „Amestec de construcții disparate, în
care palatele ating miscrabile bnrăci de scânduri cu
un singur rând, lașul n’are nimic din regularitatea
marilor noastre orașe europene... Un bun sistem
de pavaj începe să înlocuiască loadbele care acope­
riau străzile și supt care curgeau apele glodoase ale
Bahluiului”. Altfel, cum e și firesc în Orașul de re­
ședință al unei țeri care e „pe jumătate trancesă prin
gusturi, simpatii, adoptarea limbii francese, apre­
cierea scriitorilor Franciei” 5? conversația se face ca
în țara lui Doze: „femeile urmează riguros modele
Parisului; este chiar un teatru frances6”. Și scriitorul

1 Descrierea căruței de poștă e cea obișnuită (pp. 53-4):

casele de popos sânt colibe ori grajduri acoperite cu
.„crengi”.
2 lbid.3 pp. 50-2.
3 tb\ ' 57"8

la'un 'loc, aducândilse mari pierderi de tiriip cu drumul

6 Ibld.f pp. 58-9. Cf., această apreciere a vicontelui Alexis

de Valon, Une annee dans le Levant, ed. a 2-a, Paris
 113

Doze nu e deci numai un om preocupat de viitorul

economic ce-1 pot avea Principatele, când, — cu
joohi.o »or biiumvmmm cere h (U m gemi 25 de
boabe la unul, în săcară 31, în meiu 300 și care-i
face să poată vinele cu 8-20 bani litrul vinuri admi­
rabile, — bălțile vor fi canalisate, șosele trase, în­
vățători străini aduși din Franța (vieri de la Mont­
ăm ( .JP
optsprezece milioane de oameni bogați și mulță-
iniți1. Latura politică îl preocupa cel puțin tot așa.
de mult.
Și astfel reproduce articolul, favorabil Unirii, din
Vo.o'uc iew 'idee' ’mpcriulvd, cu
data de 5 Februar 1857, articol în care însă greutatea
politică de căpetenie cade asupra pasagiului ce a-
rală Principatele ca fii menite a forpiă d ar „o
barieră utilă independenței teritoriului otoman”, ceia
ce ar trebui, de alF ă mă t ' mu, j mai. di­
rect interesați în chestiune”, a înțelege că „Unirea
Principatelor, care ar fi pentru Turcia o garanție
nouă de sigiliu. . , u ață exterioară și
pentru populații un element de prosperitate, n’are
n tainic care să . . -- >ml de acord c.u crep
turile de suzeranitate exercitate în acest moment de
Sublima Poartă față de provinciile dunărene” 2.
' ; Hr t • oLs “mh. It a o'- ->"' -‘um >• ■ ’i > *

1 wd. rn >'» <»

s oroi P ’ gr m w ! ar, < ( > ,r ’
gage nouveau de securile et d’irid^pendance exterieure,
et pour Ies populations un element fecond de prosperîte,
ii ' rit n qui ne soit < ( .up ct( meni d accoid ; vr<
droits de suzerainete actucllement exerces par la Sublime
Porte â l’egard des Provinces Danubiennes” (p. 71). Se
cHem/a și erele soroi «ba aje |nj Am&
de Cesena care ar merită să fie desgropate din vechea
colecție a ziarului.
8
 ■Ml

de o ..educație politică foarte înaintată”, el îl notează

pe uxniă. Și ca informatori de căpetenie el are două
persoane :are pentru moment aveau, măcai în viața «•
■n-'c-o'n rpt|p,;l pynrje cN ahugcre care erau Le- • Z
■as pun sunuudr miecra di ( vrere. predro mi’’
spiiil vioiu și original, iar, ie alta, prin datoria de
rec utopbaL ±n (;■;(., m - in d;,dy gria parern’ m ;
P c; vrebn y vn Va N’Z a> P;;; cu oi. iwbiriwul * •
i.rt.'V?:onnun -d unor idei polbme mec hi ivbe- diurna- -
cumul Nicolac Yogoridi și „proiectul de Galați, d
vreun,(FI ‘ - - = - « « s s . * ♦ Z # 1 : * * Z * Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z I
F< cel d" iilăiu ne ă de nul 1 > lopri; * a-1 i ’

însuși si după ale șF - d - 1 u w ?se

* * Yogoridi din Franț ’nv- .re ut de con- <
silier de Curte k m re... v ,. p i ului do A-
veyrmi și pe j ■ ruza o. »■ miiați cu un ♦
marc dine’ ni n.i’ re ' utând „arii m:- / ’
tionale r o’ ) lie ai 1 icre plă( orc
celor unu >. t re. n re noștri” Z * * Z Z * Z * ***
II f(||| ‘a h a al Iui Ștefnmtcbi-hcm.. «
• p h’ccHI Do ■ o c dnpn • re rei ude - a o mol­
dovenești. -. 5Ta d al TmaicC heizadtre deci
rere re c ■ o m de ani asadă la I uudra ( rec, hcugă < un ' ■
»• nahd său ihismus și ia vrere, /ore. rebimlru dc C
Finanl/' ai lui Toderilă Bakș, care stăpânește ca pro
Z ' prictar o așa d( largă parte din pământul Moldoxei,
făcând ca țeranii săi -. - a vorbit în coniisia proprie­
tății pentru Casa rurală - să poa ă aveți și pănă la •
2.000 pe galbeni strânși3 Născut în Iași, pe vremea
c . 1 tatăl său, și el apoi Caimacam, era in servi­
ciul nn Scarlaț-Vodă Callimaehi, ol arc patruzeci

j||| ♦ » * ♦ | ♦ ♦ I| ♦ ♦ || ♦ ♦ ♦ * ♦ ♦ ♦ • ♦ re ♦ ♦ ♦ (III ♦ <re ♦ ♦ ♦ ♦ > ♦ ♦ ♦ li

■ »« * a • ♦ * «■lllfltli ♦ ♦ ♦ flit > > ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ || ♦ H|| ♦ e >; ♦ >
 Conachi-

ei epoce de Iran-
si Soția lui, de alininlerea,
inspectoare, ie din Mol-

■ in­
el și

cerute
•a cari,
3 toate,
i aceste cali­
tăți Ie are numai el. învinuirile ce i se aduc vin din­
tre) colilii sie între nrecdatea lui de naștere. îndreo-
i nouă a lui
 116

asupra Guvernului imperial, care e informat con­

form adevărului de agenții săi diplomatici, un Thou-
venei, un Bourqueney.
Să fie deci Domnul cel nou al Moldovei! „,Nu el
va înșela așteptarea unui popor generos, la viitorul
căruia ar asocia perpetuitatea unei dinastii încarc nu­
mele esențial indigen de Conachi ar trece înaintea ce­
lui de 'Vogoridi. în această dinastie, îndrăznesc să a-
firm, suzeranitatea părintească a Turciei și. palroua-
giul desinteresat al Franciei ar găsi totdeauna suve­
rani recunoscători și devotați, al căror coif românesc
ar străluci în cas de războiu alături de vulturii lui
Napoleon și de Semiluna Osmanlâilor
Dar iată că este și altă părere. ■ '
„Oaspetele și prietenul” din Galați, căruia i se îri-
mete un exemplar din carte, e „uri tânăr Moldovean
de mare merit, care și-a făcut educația la Paris. în
Colegiul Stanislas, și care a profitat perfect de lec­
țiile învățătorilor săi, precum și din mișcarea in­
telectuală a Franciei”. La Galați, numit de curând
prefect, el se arată „administrator inteligent și devo­
tat, om de inițiativă, plin de patriotism. D. Cuza s’a
mmdtfic/d .,a desvodurea Galațului și cu prosper? Unea
Moldovei”, și, astfel, „răspunde cu vrednicie încrederii
prințului Conachi-Vogoridi1 2.”

1 P. 77. Ce ir est pas lui qui. trompem Pai ten te du peu ■

ple generaux a l’avenir duquel il associerait la perpetui te-
dăuie dynastie ou le nom essentiellement indigene de Co-
naki primerait celui de Vogorides. Dans cette dynastie,
j’ose l’affirmer, la suzerainete paternelle de la Turquie-
et Ic patronnage dâsinteresse de la France trouveront teu-
jours des souverains reconnaissants et devoues, dont le-
easque roumain brillerait en cas de guerre ă cote des ai-
gles de Napoleon et du croissant des Osmanlis p. 80.
2 M. Cousa, jeurie Moldave, d’un grand merite, qui a
fait son educat ion ă Paris au College Stanislas, et qui
 117

1 ‘ ■ ■* ;4 i i' ' 2 t , ldlll Eh înlătură

portretul de răsbunan al unui re iluți nar italian
•de trei ori expulsat de Cuza ca Domn - cum în­
suși acei Marc’ Antonio (Canini), în aceasta privința
defăimător, o spune - care, în cartea sa Ving/.,
cais ducrd, descrie astfel trecutul de funcționar la
Galați al marelui Domn: „înainte de alegerea sa,
Cuza era un mic boier ruinat de jocul de cărți.., Se
arată cu deget ii la Galați m Iii lian, Delvecchio. . :m
âștigase 11)0.600 de franci, pierduți c-c Cum. lim
vgmm Mhiph- 'msmm cî'va !!rp nufr’ de
(mmj cii sami mdamrească pr ui de
el introduse o măsură pentru spirtoase care întrecea
-eu mult măsura legală (!). /o easta e Go J us.h gocă a
',
lui Caza
* care i-a merii eLâhm strângeri de rițâață
și toasturi în cârci urnele rulatului,. Iată ce tăi se me­
morabil în cursul administrației sale. Era așa de des-
gnȘuiȘ încât neg nord greci .îl opriseii de a d r:i
în Zmc/ze fszcj au clubul lor(l). Era .drurd ba un
pnelei deyot al Rusiei. Dar, fiind lipsit de instriic-
n ; și cu k mr:s u mze; prin au La.
-sa privată, nu se I ucura de nicio j.mlm-mță a” D
doj’ -a k m i însi î pa tid i.;i i națio ia!,

parfaitemcnl profite des leșoiiș de șes niaîtres,. ainsi que

du mouvement iiiteltechiel de la France, venait d’etrei nom- <1
•mc depuis pen. • par Ic priuce Conaki-Vogorldcs, Caiina-
cam de la Moldavie, aux fonctions de prefet de Galacz
nhiiinistrateiir intelligenț el devoue, jomme d’iwtiativc. * *
plein de patriotisme, M. Cousa s’est identific au develop- m
gemeni de Galacz ct ă la prosperi le du la Moldavie. Cest
dignenien repondre ă ia confiance du prince Gonaki-Vogo- ♦«
rides; pp. 46-7. ■
1 P. 213. Ui alt „filoromân”, Vaillaut ai fi spus, după
alegerea lui Cuza, că „lumea era atât de încurcată, Încât *■
„ai fi luat și pe un Țigan ca Domn: și poate că mai bine
ar fi fost să iea un Țigan”; ibid., p. 215. '
 ’ 'a • ;.... '
BîQSHIȘift
E♦ ♦3j£♦ E♦fl
♦

118

față de Cuza. care st ținea încă în reservi deși n'anm ;

putea spune imn pare a reieși din această bro- :
; ,/ . i,arlisanul candidatul i lui u.mtE
■ V tao ăi hj im :i e ; < , n aed; ! - Mrr b -
Doze,- iaiă cum le înfățișează acesta:
D ; ^lâolismui (aurii • și ei sâni hivvA ba -m
găsă și păhc adudanbC --- Cure r/ insasi!- . ruc p
•vn y s.q _3S prințul Conachi-Vogorio yvm ■: p
Unirii scoteau înainte avaiilagiile a ceia ce numesc-
nega
ci o căsătorie de rațiune și de hidimăimie. în care
inima se găsește de acord eu interesele Amiclpând ii ♦ *
CES2
y asupra (‘veninienlelor, ei vedeau icuni Mohkj-Vahdiia A
cu. o Capii ala nouă, așezată Ia hotarele celor două
Principale; fără să 1*5 pese de drepți iîe spe®ârc alo ;p
lașuhii și Bucureș țiului, se desemna ho punct cen- 11 2QC

: trai. In epoca D:i ă < j* c - alit îțikn o JlQtJ

I •/; ti
care teuton’ om. eu aliiuivismid au
IJIJgg
trezit atâtea visuri, atâtea miragii înșelătoare, ani
auzii st o sL > iași: Do ce să nu re­
constituim vechea. Dacie supt numele de. Hei mânia?
Oare Ardem u m m Aicouina, BuseiraMa rai t u
format odată vechea patrie a părinților noștri? E c
Iernă că m feeu accastî '■ .m • urni mdi.irm
bbip rvtarnstJliiLUoa-.se oikgamm-v ihâhhle r.i b ’
: țite și. reniaiiiind harta Imimopei L’b.

1 P. 72: ;,Lcs partisans de l’Union. ci ils soni noni- ♦

î bicux jJ'fi ui mvr Ironvc p mi ies aides-de-camp n ••

s’est choisis le prince Conaki Vogorides, Ies pnrtisans de
I l’Union, faisaient valoir Ies avantages de ce qu. ils ap-
pellent un mariage de. raison et d’inclination ou ie coeui
se irouve d’accord avec Ies intereU Anticipau nu Ies.
♦ ♦
î eveneinents, ils voyavnt deja la Mo Ido-Va iac h ie avec mie
capitale noavelle, situde sur Ies fronticres des doar Prin
cipautes, saus s’inquieter des droils seculaires de Jassy et
dc Bucarcst, un dâsignait un point centrai. Dans notrp e-
poqne de resiirrection des nationalites, ou ie leulonisme, le

• ♦ ■ . ii ,».
5 |f •’ * • * • * ♦ ♦ • ♦ * ♦ • ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ iii || ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ || u ♦ iliiU
• • ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ * ♦ • • • iififl ♦ ♦ ♦ || ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ iiiiBl
.♦ ♦ ♦ ♦ < > gj jj # ♦ a > ,». ♦ ;< < > e * « ♦ ♦ > ♦ ♦ .
 qu’elle est, ce qu'elle
A ' , O
in toarte rea stare:
i run sat nemâr-
ă și pe alocuri se
uciuiesc 30.000 de

Ceia ce loveșlc mai muu pe acesl om de bine

e deplorabila stare a sărăcimii și a țeranilor în deo­
sebi. „Atâta prisos și atâta lipsă desăvârșilă. atâta
lux și atâta miserie..., zău că sufletul se umple de
1 ■ " 3[e pline de co­
bite de Yiena,
S-Ungaria. Se-

intrau. înainte
pământ?5 ( e nașii' lang'ă Bar

Clasele simt datoria. ./Mi s’a în­

tâmplat să vorbesc cu persoane de distincție; la în-
 120

cureșli și din ParisJ?, nu știu ce să spuie.

E.U ÎG SGnkrEnk G... G ChE,: ;-S rj CCG gE^GG, . .

.■ ■ : G ' '‘ ‘ ' ’ JG

E' " ' , ■ • • ■ • . ■

.‘ ' 1 : . l( . , .
* c . . . . ’ ; .., . • ■ : : ;•
• . . •- ■ ‘ i _ ■ ■ ,■ . .r ‘ :
> , . ,; . ' . ’ 1 . î ‘ :
' . ’ g' • 1 ■ 1 >. > ‘

G ' ă' G , S .
;G • •. ,1 ; r ( . .> <' > >! , ■ E ■ : ! • 1 •

' r : '' ' 1 ' . ' • ■ •- Mi,

‘ CCG? ">2^;kJifKvGGo:E

gig. , < g ‘.g; , g ‘..g < t ! G, j

G! EurOpeiE i<: MG 'VfG '>d-H- p-.. <p • GTGG.'G'
■ ' G , ‘ 1 '■ » \ ■ .. '
văzul cu<L
O (GGGîGGGG pHc. Puăe:u. \G' gg g gm . g:G r- , G
- ' . . i• *>. , , - ; ; .> x

slavistul, înrudit, cu iia 0ciobescu2.. ' ' ■ ,

■ ' D’Avril vine la ISGc din ■ Timișoara spre Brașov cu
răripa.. mr.ru ara. c.: îonjT? u.ăs< o'>o;gî
cui t’Gpmș'GGP hmaie g;HhgGG .:pr T E.<gp p

mmm- pg văm-'l? vh s:ml emmmșm nic-pr

pb’Gi r pmdi d> purm ovb do f.ur zdEi i>.vr. pu
himșn fazi pe sp;dr. Eh Sm,mmm, mda Evgg
gG!i;im”!5 pUn C;G! Hodiu ,-: r- G-p,pir. ' g

...lumac E huvT < hi u eh' uu wm ,! :v.r maoru

J !c Erp j.,; i > n v r;i riu;i / gj /,’,.-'/•////• v-vr g/ gog. . U. < < i
rinaxfre, Vaieuilaie-Muute.
■■ or E/G.', ii U-' u't\ i’.H.is. EU. . 'VO
iur • h’vohu m f’ioi.'il'r ’!'dc•.■■■!>■<•., 0. p. .! •.
 121

•unele turnuri, românești, se pare, calificativul de

„hidos”: stilul e . „clasico-chineso-moscovito-sferoido-
pretențios”. La Sibiiu, i se râde în nas când cere de
mâncare. Casele săsești în drumul spre celalt mare
centru de comerț îi par „uniforme și serioase, dar
fără poesie”. Pe .Români îi vede și în pielile cetăților;
interesantă baba care, întrebată dacă marfa ci e
bună, răspunde: „bună cui îi place”. După spusele
lui Gabelentz, în Globus, appi în Tour du Monde,
și el crede că se merge spre „marele regat daco-ro-
mân care ar avea ca primă condiție anexarea și asi­
milarea Ardealului la Moldo-Valahia” L
De la Brașov, cu o sprintenă căruță, românească.
Lă Predeal, invitație la „șeful stației militare”: doam­
na știe franțuzește bine și poartă moda de Paris.
Se trece pe lună spre Ploiești, apoi spre Buzău. La
Mizil sub-prefectul ajutor se presintă pe jos, ca­
lul fugind u-i înainte. Cam așa pățește și sub-polițaiul
buzoian. D’Avril e găzduit la episcopie, urfde inten­
dentul e un Macedonean. Prefectul vine și „^vorbește
despre alegeri; ca toți prefecții”. Toată țara aceasta
e foarte vie: le pays n’a pas Pair mort ou en pour-
Titiire. Nu trebuie judecat după București.
Spre Galați, cu alaiu oficial de dorobanți. Se des-
'’criu străzile largi, casele frumoase, de și amestecate
A-de ce să se gonească în suburbii săracii?, spune ini­
ma bună a drumețului. Se semnalează casa Rodoca-
nachi, a Iui Cuza-Vodă, unde stă consulul engles. Nu
e uitat mormântul lui Mazeppa; relații cu episcopul
Melhiseclec la Ismail, cu biserica „academică”, și Bel­
grad (1.500 de familii). Restul e ce se vede și azi.
D’AvriL asistă, în ziua de 29 Februar, la desfacerea
„gheței.

T P. 17.
 Comisia dunăreană, cu lucrările o, prime nu m
reg și larg capitol în cursul căruia se vorhesi și ci
altceva Isaccea u biserica ruseasca., TulCea, cu bi
suriei naționale deosebite, banca agricolă, de carac­
ter special, în Doi ogea lo.o pe lună Nimic despre
Salina Și Li? ici( ii pe aici ba lipsesc nici localitățile
misaralxme Pașlilc ia Vămor. Trapa or la I Ohm­
ii oy al joacă Zn Fz7s du giboger, piesă aspru criticată
du Parisian. , Râsul jmblicmm hm tace mo Dmiă
piese scandaloase: voi lei nolre enscignenieul eu 0-
rient! Pretutindeni iu dulh. grair nrnăuesr: c‘r.s7 la
lungite ddcbanged, ho insistă asupra posibilității de
a face dii briani „portul voim al României'
Un alt .capitol presini în 1869: rabifrn
de la Sadagora se * înlăiu, având iu uda or
Hacman cu palatul mod th numii,-și
im se udă păcatul 'anexării austriece, dopa broșura-
tipărită arionr h Tpu rnăuți se află
mi. preoi francus rătăci! după „mumii tinGlui”. Câ­
teva rând i despre Suceava,
■ uni d > v .m ' ... ornau, o: p [olul ur nâ
or presintă în .bloc Moldova, dar nu e mul’ de emu-
La urmă o nuuL’ m că, în lumea bogată, cu in­
vitații în franțuzes eproduse; multe doârn u >-rb
m cât „hunul hii Damdh Se măruLmă jiu mm
)r veni apoi poesii ; pulare, note istorice despre
mănăstirile închinate. Cu vaporul, d’Avriî va murge
do. la Galați ic. Giurgiu, zznac el fusese la iSod gu­
mând ciubuc cu Bouree u Onum-Pașa \ De aici cu
căruța h București, mmmum-v m-Ou. timp la.
aceiași dată, păstrând, cele mai bune amintiri, care,
acum, se întăresc Va înti ibuința vremea cu excursi
 :: . 123

• la (lânipi lung și Rucăi h\roes. 1 i « y :-

:! mmxhmi „Molie sânt despus asupraloc.uitoriloi
Hmrmoitu: m mo m ici Pe ’ ,i pan . avp <h* ni .a 1 Vj
mai nare boiei pănă la (cran și |(muri, cs’e
cai e nu li se poa e tăgădui f i u lecu Și. iată ? Jy
pentru a mulțămi celoi cari așa c e larg îl au, învăța
tul 'frances dă o largă și caldă istorie a. Unirii clin
1859 și 'a Domniei lui Cuza Vodă..

Peste un an, la Î861ș immo. bmaxms mml a :

nume ca să studieze chestia evreiască în Roinâniă,
nou. într’o revistă și în pîachet 7>s Juifs de oo
mm. nu mimai știri prețioase, de altfel cimosmh . :::
asupra, sub leahii ui câre-1 interesa a ălâiid că perse
cuțiile de care răsuna, inropa sâni o închipuiri :::
dar și unele desemn m-m. » m mfățișează
o slradă din Botoșani, cu înaltele biserici și simpali-
■ cele căsuțe vechi.

La 187
* r ' ' . Madim Le flai:
jjeenbe et Ies principautes dcnuibienrics. .
I)ii țara t ,/o '*■ ui Dunării, eu I h l'm :
rbgulăt, de și cu cm pisc Buzui
SeverinuT, oitaȘ :
•mm n vizirt oîngropare solemnă bum arhaice mr : m:
oihp Gahpii, p®( pQj m'r cam: m putea crcșm : ' •
PUP h ou mamă .rm. <3 h;P:r;, mm-p V
pavaje „de o simplicitate. barbară”, cu orașul de sus
„destul de european”, cu Evrei gcrnmm și mari nm
gușteri greci, cu locuitori români. cari-și tot în.străL
... =. •«■ i * t * * 1x111 ♦ ♦; l * i ♦ î * 1J î j *; J • * J J11J1jjj111; 11 * î x * * * * x'
! P. 270.
1 II y a. beaucowp â dire au sujet . m.bilam- de la Rounia-
nie mais, si vous Ies prenez depuis le haut iusqu’en bas depuis
le plus grand seigneur jusqu’au <■' et â O P<\. <f 'l
champs, il y a unc chose qu’or ne leur petit denier, c’est Ic charme
:pa :W;::::: |: |::;: î:::::::::10 :1811::! !II* * • * • • ♦ Il!1111811BI!1118
 124

nea ia? i esj re porti 1 lipiărc ai al M >1 lo\ei

lor! ■; nai mit: pomenește Valul Ungurului^ Ia­
cii Lrateș de mu ( k temele p< ștc p n Lrdt al
Din. dan a de la î ioc put f ii a ap u lai a gaz cu rii ii
d ie și porci p< s razi asemenea cu orașele h x
pătoan din t merica 4e atunci, est( ■ om care în
cearcă a ridica ( aiații „liausmani ându. ’ ‘ Mo
’u i care ' trăi î Franța, ti a și Italia un ar
tist ist s ș un p icepul niusicant, al cărui Tiu a
luptat penii i Fi anța î i armata î mir i12 Bi ăila a în
trecut Galații: în 1870 prin ca sc trimeteau 1.605.892
qwftm (de 2 hectare) de cei ‘ 3.956.076 oca de
făină, iar prin Galali jnnr ' l ) parte
■1.209.053, de lta. In Ismail, m cetatea dărâmată la
1856, erau odată. 30.000 «ic Ruși
: . ’ ■ . i (așii e-
gmJpbirjani lipoveni”. liatcle, făcute după cele cen­
trale din Paris de un Frances - și virța scumpă. In­
tre ede o sută einzeci de biserici, -uncie presintă in­
teres, „prir cvs pare i fi derivat
din cel bizaii *. E i arhitectu i policromă, în care
nuanțele strălucitoare (ed.atu ites)? roșul, verdele și
uui m, sunt ' între l m ’ ca să ’hu a a i eieși fi-
neț a coloanelor sculptate, bogăția capitolelor care le
încunună-5! ♦*
In gc ne m • re hui e o )ini ck spi i no m cepul
scrie el, ,,nicio țară nu pare așa de lipsită de iute
ies și de pitoresc, dar o cercetare mai adâncită mi-a
arătat că sânt puține țeri care să ofere atâtea, de
mente felurite studiului istoricuh i, a diil-e tutui, in
gineri.il ui.” Zilnic cresc relațiile d( comerț. Rasa a

1 Se recomandă „raportul lui, apărut la București, în chiar acest

an, și Călăuza pe Dunăre,, din 1863“ a maiorului Papazoglu. Scrii­
torul cunoaște șl pe Vaillant și Istoria francesăalui Kogălniceanu.
2 Pp. 37-8.
 125

păstrat caracterul ei, originalitatea ei osebitoare, în.

'' nP PPur P.unP u ' breichd. y rd un
P-P. rnn PP-r-n uu yn Punun din Pnn •
hn dPAineaL dy nPPPy pnoPuP vreun' rr Jur;.
PnPm j ( ui r n f . P' <.h:..' r>'
o ’ • « o . . . ' P 11 ‘
• a ’p ‘ ;P i[p.( )t ■ u. \-azo; uPPn Pn.
' ur . • P> s. , t *> . a • ’ 'f 1 f t • n
’p 1* f! ,1 , .. ■ ’ ! , , ’ P
bra-np, unnapnaU <'c Guverne sPfPae șrr rPrr
‘ a .!•'? n.P i ' t <’ ' - 1 / t • n :> s/j

pd : . - ■ n n u , . .
V 1 (’3 ;■• •.■r’c ;1 Pnn Op;. P:./
P’mP.uy ■' vPv.PP v;1 n ppn r. <n45-n. n; spyyn
•fpypr/o.P PPL y sper 'r r. mp vere
polip, urii c/P rdrîvs :Pnnn\nu (ryiiiP y

* ’ a n u pP t - ». r H,! rsS 'ChM: :hL,‘

y mai adevărat ’P L>e aceiad miră eodPl prusian a!
s.nPn ^m-m'eu.r Pol P n.’nnnu Ai,',.
.'•y,, < ; nmn' :pnTjFZîYVîiU'L =!;»r sar.

> P . Hum'i n t : n ‘ ‘ ‘ J.'p.. u ; ,• ■ ■ ;

Pm Pno -.> r pt-P "u.j Pryt p A pp P- ymoim’
n.n.ri. . .n y d U,i ,ti!> - P _r.y . tji
sPP c pm m YhVrfp 'Pe? y nPPn y ■

1 Le rPe de ia yvncsșe • nimamc ed n vo'v rPP i.:\i .w

■/Mie SpOil KUâ qA p.-u"U ȘU -/.UJpa:, e z.3
. '. . . «L cP P ’ ' ' P . .
. - ’ , ‘ ', P y: '■ .P .' P P' ■ P . t P ! ’' ’ • (’.
1 i, , n n- . :i< » .< i > P . u “ > ,, >n .
nu V ‘ J, ( ‘ s " 'i -, ■ } ,,
' u
. ' , e • p . .. , . < i n y’'
n < »•: 1 ?■ ’ < '*>"■ ? . ' . ’ i ; ...
1 . 1 • - •> '* P
;n.' . ,. < ■ : ■ - '
p> 24.
 126

mare slăbiciune de caracter”, adăugindu-se: „Domnia

lui va trece nezărită în istoria României”.
Aici călătorul frances, care vedea bine atâtea lu­
cruri, se înșela.
L6on HugonneL care a lăsat, în mois en Roii- -
manie (Paris 1875), o plăcuiă descriere a călătoriei
făcute la noi în 1871, când se făceau pentru Franța
învinsă colecte pe care mândria lui le suferia cu
greu, vorbește mai mult de aparențele lașului, cu
„clubul de patinaj”, înaintea gării, cu multele-biserici,
pe care nu le prea înțelege, cu oțelele infame și cu
cartierul evreiesc, urât. Nu-i plac imitațiile de spec­
tacole parisiene, dar îl interesează brâal și călușari^
săniile și ochii frumoși din loje. Cu trăsura .merge, ' ‘
prin Vasluiu (cu „Otel Rusia”), Bârlad și Tecuciu, Ia
Galați, potrivită capitală a României și oraș în care,
la Gafe du Commerce,, află Francesi, Confundă, la Bu- ,
rurești, Facultățile cu Spitalul Colței, adevărata Uni­
versitate fiind atribuită numai Academiei. Și aici un
local pentru Francesi, Gafe Bressol. Nu află gust pen-*
tru opera italiană și jocul actorilor de la Național” '
și tine de rău pe Ulyse de Marsillac, de la Journal ele
Bucarest, care într’o conferință a maltratat pe Victor
Hugo. La Bossel ascultă pe o cântăreață francesă de
ultima treaptă. II interesează lăutarii. In mâi multe
locuri dă trecătoarea visiunca a lui Vodă-Carol, lâ-
* năr. Plecând în Maiu 1872, se îndreaptă, prin Giur­
giu, spre Apus. . '
O vedere a Dobrogii în momentul când se lucra ia"
linia ferată Cernavoda-Chiustenge o dă, cu multe
amănunte pitoresci, Henry C. Barkley, în cartea sa,
apărută numai la 1876, Between Danube and Black
Sra or Jive years. in Bulgaria. Viitoarea Constanță li
„apare numai ca „6 mică adunătură de miserabile co-
gj
Wj

libe de lut cu minaretul unei moschf țâșnind diî

“|r mijloc1*3/’ Cei tavoda are vre-o ciifzgci de case roma
neșh A mank; < vm. L-i m ' -m le cJe bidgâ
, Tești, ci și de Româlaii așezați în provincia tur iii
g|lfc ceașcă ale căni pei pi l v'( ma ! pud a mo m
W' fam lia Rad, cu fetele Maria și Rada, Ion Popa cu ai
3. ra -ors En.g’esul trec- pe Ia Giurgiu și în
treacăt își bale joc de nu știu ce escroc de-ai noștri
or care-1 botează: Cmpv mels-and-goaim Ș ș- se ne­
dreaptă prin Orșova spre Apus.
<l|
* *
«|| • ||ji‘ ■ <|| w ■r W •!>' ■ rl||> i|F .mi< * :
«||i
Ui ofițer norvegian mo i deriiăz Guj un Sol
fost r.ood. vini1 la zoi Soră dm F cer bre RS76 și,
> războiul neîncepând încă, se întoarce 4uPa două
luni, pentru a reveni în T r-c ‘ ni deschide
rea h ostilităților.
Făcând drumul prin Moldova, L găsește satele o
. grămadă de bordeie, dar îi place pitorescul orașelor
uni cure se ivesc vârfurile clopotnițelor. Și la Bucu­
roșii eăsulii proaste, păn i u, cu 1 îxoa ;el<
magazine, n , “ -v cec destul de ;r
nunțat de bog 'm v’ Meșter; lucrând tur­
cește pe pamâm t a’ asemene: cu pescarii
Norvegiei. Lucrul a ai se face încet, cu vorba.,
cu glumă.
11 interesează mmiam, ]m corn <• cerretezză.
fiind condrn de tânărul ofițer Romul Magh ’
-v cmoneMl neroez;, Bune răsămni, ordine m’H-
/ larăs lucrări de „fortificație pasageră”, pe care le
admiră, Cei și lucrările de Lopografie ale elevilor Șco

i A t P « cillection of wretched mud-huts with the minai

h

ai a musq'ue stickhig up froni the niidst; p. 21.

jJJ | || Fă 41 șl urm. |j> J ■ # H *|| ||* «||
3 Pp. 46 și^288 și urm.
r, . .A
 128

HI tp ; . ! ; (1 I , s ,
a ssȘ {• î an i ‘-ai La • H ,a m< ■ ,■ ■ <a ’ n - ■ ș H - •.
mr Lhp nmj,n g 'n n a L LLa rm. pL hus- ? șzmsn i.
-.na pmLăm m nia hpscsr 'L m" Jar ..sa nnv ?mm
Li pul Limnm inuhcn Nn vraU> ca mrîmrmin pui Hi
' s. : r ( m U( H i rș U 0 >H ;< aL Llim. i UZ; ia
mir. :rppș h.Ls
La Canmnl H.)c> mp uși;ar: . s:q-cri;mi ceip; nm -
■ L-Pumn urna ms pm..;!'. ,<m -* i m hi u
i’e'ași Lnpp reiradnrj Huppse Pr preșei U ,i 11 v-: voh.ii.
M’crL e msih.H, >■•? îi. mcp/L Lu<L pupuCL.
*
scsL (*<'> ,-m vor hLr -?rca rinL ș" șa ■ ; j i ,j se

d;

1011

•/ : ' ! a m;Ș S' ,.i‘f •■ : r Cari mp? KJ’Hi h-: Cm m m

. ii ?,! '■ < . și. \ L; LLa
o -i P a L ș.p. , '
mCcCL Pe pLrLmLmp' m'O;.nL ■ I ; ai .

, - , > ‘ . > !, , , . . ii

(O 1 P ' ' .Ir, •' J a m șj : v.<

■ ’''1 ș ’-’' < U! I ■ ’I "■ .ui ( ■ .f ■?-; ■ • ,. ‘

m ' î \ u> ’ • , - î• m ■ ■ ’! :
-MJ ..mm •,f ,f 1 ■>. u / : 'C. m ? ’ •
 129

moașe (cele din București nu-i placi E lăudat și

Turmil-Măgurele cu otelul Zotu. La Craiova, reprcsin-
tație de teatru cu „o piesă în gentil Falimentului lui
Bjornsoii”.
In. a doua călătorie. Norvegianul trece la Siștov,
pentru a se întoarce Ia Zimnieea. și a ajunge la Po-
radim. Află aici și pe căpitanul danes Hedemann,
al cărui jurnal a fost de curând tipărit în „Ana­
lele Academiei” de generalul Roselti. Presintarea lu^
telor de Ia Grivița nu interesează aici ; nu se uita
„bizarul” voluntar Nimuță Roznovanu. De‘semna­
lat dorobanțul în picioare pe linie, căruia i se
atrage atenția că-1 văd Turcii și el răspunde: „Dar îi
văd și eu”. După căderea Plevnei, oaspetele bea pen­
tru „proclamarea regatului român”, A doua ședere în
București e ocupată mai .■ A ca cuceLări de tehnică,
militară. Pe Flood îl atraj î îdală operațiile din ju­
rul Vidinului. O a treia apariție In Capitala Româ­
niei e în ajunul plecării în patrie A

Dintre călătorii cari au străbătut în 1877 țerile noa­

stre pentru a urmări războiul cu Turcii, călători pe
cari i-am pomenit și analisat în Istoria Războiului
pentru independență — și trimet la această carte—
aleg, pentru noutatea informației, și pe un rarisim
Spaniol, madrilen, corespondent al ziarului Impar­
țial, marchisuL del Văile de(Tojee
La 30 April, el arată că la Turiueaia se semnalează
8.000 de oameni de trupe ușoare turcești. încă de la
27 ale lunii trimesul era la Calafat: Un marinar îi
.spune că Rușii, la Galați, utilisează toate îmbar-
cațiile românești pentru a trece Dunărea în Do-

1 Nulele, inedite, au fost traduse de generalul R.

Rosetti, în An. Ac. Rom., seria III, VIII, merii. 9 (1928).
9
 130

brogea. „In acesl moment aj.unge pănă la. auzul

miei sunetul. trâmbițele. turcești ( cară i acor­
dările lor slrl bonte aș rabat : m.năi cuLm-isă m mică
pentru ( i ech un • pc mă 1 Căldura ir na verii
înaintate e foarte mare.
La 10, din Calafat (n 1 din 20 , se iea în batjocură
porni ea 12 oinică a Românilor: „Holărâl că Româ­
nă îș: propno. să :0“ce h cucerirea do laim; se
t ai / j( p licoșl d( nu ii n ni i - ii puie23
”
Turci au greșii lăsându-i să ocupe situații așa de
^rategme. Românii au 21-m.000 mr oaimai, cu șase
o ui ( ai iun ăi 1 loi cr .mtc ziln î < săp­
tămână vor ajunge a fi .20 JOII „Ca toate armatele de;S
formație mai recentă z mata 01 ânească oferăpiia-
orie largi riticei; fără î doială că au pi )g esat de-
ajuns ac doi ani îr: această, prhință, șl ma ales
în clasa ofițerilor, cărora nu li se poate reproșa de­
cât o deosebită încredere în persoana lor. Soldați!
sânt de bună. înfățișare, riguroși, sobri și discipli­
nați. Armamentul lasă ceva de dorit, mai ales cel al
reservelor, .și milițiilor, care în general se compune
din puști cu piston”;. Artileria, amestecată, are vre-o
„duzină” de baterii Krupp nouă. Locuitorii fug din
Calafat. Abia se află hrană la casa ofițerilor.
La 2 August (11-I din 12) din Țâre vița iscălește Al-

1 E11 este momente liega ă mis oidos el sonido de los

clarines turcos que toean relreta, v sus estridentes acordes
atraviesan el Damibto. Singular musiu. pam un oif eu-
ropeo!— La 9 Maiu știri din București, fără'însemnătate.
2 Dicididamente los Rumanos se proposem salir ă ta
conquista de laureles; andan tan belicosos qiie .no liay
quien los sujete.
3 Como todos los ejercitos de formacidh muy^reciente,
el ejărcilo rumano of rece materia larga a ,1a critica: sin
embargo de liaber progresado b asta 11 te de dos anos ă esta
 131

îredo H. Montojo, arătând că RoimnH ac o-tiv- n

Nicopol.
Coresp0n.de] a lin Zinmice la 3 (n-l di >),
)bsprvă ca lipsesc știrile Rușii oprind irice eonii i
rmv CnnaqjonchnHi] h-ubme să bp Dud din Cod
nia. Fai il se crede ca ai voi sa treacă, pe h Fi aleșii
S’âr lucra la Ada-Cale pentru un rod A
Dar știrile vi 1 d 11 Buc urești la 8 ale lunii (1 -I din
29 : Ieri a plecai de aco generalul Gim pgrgmm
in .Basarabia: el va aduce cavaleria gardel A doua
zi -lupă aceasta sosesc olmietd Traacea C-aillard,
g< icralul Zelcari coh 'ui SF ■ anu, șei m stat
fi a joi. ol( nel 1 Făl ‘olani ni VIinisti iu ii
di răzooiu 4 4 rv . mă spre Gi m
giu pentru carpenii Țas Ti. Donând n va merge
■a Nicopol oni ]a Turiu, ci lângă Ci afona. NiuiiB
g Uvisn român-:- T mnd din
românește, cor-esi entul spune că Ro lânii vreau
lin mimai gm m. u T 1 cniavoda; nu.
primesc o înțelegere cu Bulgarii în ce privește Con­
stanța. „între Români .4 Bulgari există uim om aîâb
amagoiiism, câ între Români și Turci1. Gorespon.
le 4 di ■ zb >iu : • ■ i si 1 bai ea de eu im o
1 Ci 1 cii Roșii la serbare organisal
'•mddo,‘m’rt br, Ipanin ic vânzarea 5Grmlimș ’hm -
iudă spleiiclidș presinlă un asprei superb: era plină cb'n
capăt în capăt. Orchestra teatrului Operei a executat

<! i- < j c pi. < mid i-J ;t ias ci c ■ ■' im'V • k s

qae no prede ie pro cli arse mas que el cuidai s es 110
es Iernai do d si pei son Lo: ;c Id do ' )ii It bu a a
p o.1 ui cu vigOx soi si bl . 1 suipL adu '4 m
rwiu > mja aigo me descar, especiclm- ntc cl. ele las re
e ■a \ niil k . ctu poi lo țenc 1 s( ompoiie (le
fu ;iles k liston "* r
' unt 2 Bam-mo:' v Bulgaros existe ia’ vez (auto antago­
nisme como eiitre Ri mănos y Turcos. i5lk
 132

admirabil câteva bucăți. Conducătorul ei, Germanul

Cb. Wiest, a cântat din vioară, cu întovărășire de
piano, având composiții delicioase1.” ,,Adorabila Kel-
ler, câniăreață alsaciană”— adăugim: favorita octoge­
narului cancelar rus Gorceacov—, cântă din Lecocqr
Oîfenbach, precum și „Tirolesa” lui Weckerlin. D-ra
Mora, Italiancă, se produce cu „două foarte dulci
composiții românești” (dos lindisiinas composiciones
romanas). La tombolă vinde și ..frumoasa princesă
Ghica” (la b?lla princesă Ghica), In public—firește
Gorceacov, cu consulul Rusiei, Stuart, și generalul
împărătesc, J omilii. Brofft otclierul e expulsat de la
cartierul rusesc pentru că lua 25-30 de franci pentru
un dejun.' . .
Tot din București se scrie la 21 Anglist (n-l din 28) r
Nimic iiepulânclu-se al'a despre războia,' corespon­
denții umblă desperați pe’străzi. D-ra Keller și o to­
varășă merg Joi la cartierul rusesc, pentru o repre-
sintație-două. Legiunea bulgărească formată la
Ploiești, unde Marele Duce Nicolae îi încredințează
steagul țesut de doamnele din Samara, — se luptă
admirabil; Turcii nu dau cartier prinșilor bulgari;
Bulgarii din corpul lui Scobelev se poartă tot așa..
La 22 (n-l din 30) se semnalează plecarea de la.
Filaret a 500 de rezerviști ruși, veseli, entuziaști,
cu un preot. Neavând alt subiect, el va prcsinta —
ca și unii corespondenți francesi— Moșii, bâlciul de
la Filaret. „Cum la .Madrid c clasic: SF. Antonio de
la Florida, așa e clasic Fi’laretul în București. Se află

1 El jardin, iluminado esplendidamente, presentaba un

aspecte soberbio, estaba lleno de ho le en bote. La or-
qnesta del teatro de la Opera ejecuto admirablemente, ai-
gunas piezas. Su director, el Al eman Cli. Wiest toco al
violin, con acompaniamente de plano, dos composicioues
deliciosas.
 apă. Lumea iner

] mocamdată, vasta
-:te. ca stație a mu de căruțe

«? conipa-
(La Despera
hoindrnrd
modelo de gran-

.©sloate, Ir Li­
te *?i r->
• • A

e deschis, însă pro­

prietarul oferă iui cort afară. Totuși cutare proprietar
clădește în piață, profitâiid de ieftinălalea lucrului.
Din Por;adini, la a>-6 Septcmbrci (114 din 16), se vor-
'besie, în. sd arșii, de lupta de Ici Grivi^a. Carol Lin
trece în i’evi sta Imapele, supt un ' soare canicular:
1 Como cm Madrid es clasico Sau Antonio de la Ido rida,
Fii atei es clas co ea ECicharesL Enci lenlrase allî eslablecida
urna feria permanen te chamada fuente monumental, un
■ o.^shi que eis la mejor de toda la comarca. Las gentes van
o bebe/la, excitandose la sed con iatjac, dulce tui’co iiecho
de aimidon., azucar y ahnendras. Eii la actualidad. las vas-
las prad eraiS del val! e sirvcm de <3slacioii a miliares de
car ret as de trasporte.
 134

40.000 de oameni defilează înaintea Iui. „Trebuie să

recunoaștem că acea armată e bine îmbrăcată și
încă mai bine echipată1” Trec vânătorii, în costume
de bersaglieri sau de trăgători din Alpi, roșiorii, carit
saniănă. cu husarii roșii prusieni, călărașii tipici,
„pe cai mici și nervoși ca ai Cazacilor?”, doroban­
ții, și mai „clasici”, în presența lui Ion Brătianu și
a lui Robescu, directorul Poștelor. Domnul româ­
nesc e presintat ca „un om destul de simpatic, cu fi-
sionomia dulce,deși nu energică, de statură regulată,
cu barba regulată și plină”. Și, în ce privește ca­
racterul său: „E un om ambițios, de foarte bună
credință și de cele mai bune intenții. E un spirit îna­
intat. Ar vrea să meargă totdeauna mai departe d|cât
îi permit împrejurările... Principele Carpi, odata ce
s’a declarat independența terii sale adoptive, își ere-
iază merite ca să câștige coroana de rege, cu care
e chemat a-și încinge capu’n curând, dacă lucru­
rile nu iau o întorsătură rea 3”. Informațiile scrii­
torului asupra armatei, luate de la generalul Zefcari,
aflător în oastea Marelui Duce Nicolae, urmează.
La 7, din Pelișat (irl din 20) Spaniolul presintă pe
Domn în tovărășia lui Zefcari, a lui Gernat și a ge-

1 Hay que convenir en que aquel ejercito va bien ves-

tido y mejor equipado.
2 Sus caballos son bajos y nervudos como los de los»
Cosacos.
3 Un honibre algo simpâtico, de &sonomia dulce aunque
no energica, estatura regular, barba negra y poblada...
Es un honibre con ambicion, muy buena fe y mejores-
deseos. Tiene un espiritu avanzado. Quisiera is sie.m-
pre mas alia de lo que las circumstancias reclam an... El
principe Cârlos, una vez declarada la independencia de su
pais adoptive, hace meritos por ganar la corona de rey
que estâ llamado â cehir en breve, si las cosas no toman
un mal rumbo.
 135

neralului rus Zotov. Cât despre situația armatei, „în™

crederea în triumf e mare. Unele batalioane româ­
nești, la trecerea, astăzi, a principelui înaintea lor,
au strigat: Asaltul! Asaltul!1”. Brățianu poartă per­
sonal grija răniților.
O scrisoare din București, 23 Septembre (n-l din 4
Octombre), celebrează admirabila stare a trupelor
care știu că au câștigat biruința: „Efectul moral
produs în sufletul trupelor românești de ultimele-
operații e escelent. Soldații aceștia noi se cred acum
soldați deprinși cu războiul și ard de dorința gloriei
militare. Toată lumea e martoră că armata româneas­
că știe să se bată. Sângele vărsat n’a fost deci nero­
ditor. Bine zicea colonelul Candiano Scrgiu (sic\
în discursul pe care l-a ținut la Turnu-Măgurelc pe
mormântul nenorocitului ofițer /Bogdan; „Trebuie să
compătimim, camarazilor, pe viteazul Bogdan? Nu,
pentru că nu e de plâns cinc-și varsă sângele pen- ■
tru restaurarea și gloria țerii sale. Odihnește-te deci
în pace, prietene, tu ți-ai făcut cu vitejie datoria2”.
Se notează însă ofițerii cari au greșit. Maiorul La-
hovary—se cunoaște acusalia, și răspunsul—, neobser­

1 La confianza en el triunfo es grande. Algunos batallo-

nes rumanos, al pasar lioy el principe por delante de
ellos, han gritado: El asalto!.... El asalto!...
- Ei efeclo moral produc ido en el aninio de las tropas
rumanos por las ultim as operaciones es .excelente. Esos
soidados bisonos creense ya soldados aguerridos y arden
en deseos de gloria militar. Todo el mundo estâ conteste em
que el ejercito rumano sabe batirse. La sangre vertida no
ha sido pues esteril. Bien decia el coronei Candiano
Șergio en el discurso que pro nuneio en Turna Magurella so­
bre la tumba adel malogrado capitan Bogdan: „Debemos
conpadecernos, del bravo Bogdan, camarades? No, porque
no es de L'orar quien verte su sangre por la restauracion
y la gloria de șu pa’s. Reposa pues en paz. amigo mio;
tu bas hecho valientemente tu deber”.
 136

vând a cloua redută a Gri viței, e scos de la statul-ma-

jor. Un colonel M.. s’a ascuns la ambulanță: colonelul
G... e învinuit că n’a mers direct la asalt. Informato­
rul crede că ei și-au pierdut gradul, devenind simpli
soldați. M.. ar li .fost chiar condamnai la moarte, dar
Carol crede că nu trebuie să se verse sânge ast/ct.
„Aceste acte isolâte ‘de lașitate au produs adâncă in­
dignare în pieptul tuturor bunilor patrioți1.”
Se adauge că lupta a dovedit superiorii ai ca puștii
Turcilor.
Din București, Ia25 Septenîbrc (n-l din 3 Oct om-,
bre), se raportează trecerea Cazacilor, cn ofițeri ti­
neri. La București se află Scobeau, Radovki, Gu^co,
care merge la Zimnicea să întâmpine garda. Rușii
caută case de iarnă, .care ’sânt puține; Gorceacov și-a
găsit una. Ignatiev merge însă spre Ghicv: e disgra-
țiat. Despre Bulgari are-părere rea: sânt spioni turci.
Din Bulgaria, de răul lor, cari și ucid, vin Evrei fu­
gari. pe cmâ-i ajun bancherul Halfon.
■ Cum se;,-vede, informatorul a câștigat pe încetul
sentimente reale dej stimă și simpatie pentru Ro­
mâni. Publicul spaniol. supt impresia știrilor de
războia, începe a se interesa de depărtam! popor
latin.
Extraordinar de crudă, de' și dreaptă pe alocuri,
e critica lucrurilor de la noi pe care o dădea. în 18’79
un diplomat frances în trecere de la Severin ia Bucu­
rești și de la București la Giurgiu, de Mouy fZm//res
du Bosphore: Bucaresț, Constant'utopie, Athenes).
Nimic nu-i place de Ia. început. Nici natura însăși,
orizontul „gălbuiu”, casele ca niște clăi de fân, o-
mul de o samă cu mediul, căci ,,ei, căsuța și brazda

1 Estos aclos aislados de cobardia han producido honda

indignacion eu el pecbo de todos los bucnos patriotas.
 137

par că nu fac decât un bloc iiiiifornp că sânt legați

u ni I alti 3 T - iT mei i soarl
iași aspe 1 întunecat (ănor/ie) și sumbru . Toi ce
mm In tenia e numai mn colț din societatea oriei 1-
tala, sumbră și pitorescă, miserabilă și bogată i11
• clor Do altfel o adevărată populație se caută m
da c I lipsește pe ace pămân ek oHc:
simți impresia singurătății mute: sufletul rămâne uE
o ‘ o morocănos Cal i n oi. t - v.
ape de suprafață. cu maluri joase — și Oltul! , apm
ca t insul. ngurat îr inij ■ 1 uprafc țel r

B o n biserici pr a ■ 3mm m
i ii a 1 iei< ti ca la 3 k y„ iui pol sa-
mullămească: mau „ce re, parlicub T. E uriași
aii , a în toată p v m pid r u c i fmm >
sau rusesc și nrr , . '• ele par a
fi n uite prin sard mai urând. : mf prin m
macpm; vaci inyreom.” Trec ar ci .pmpi kre.n
mzile înlășt ibase’
țrties mafâcageuses). Nicăifi • nnaiiiakm meniri re
'înonia. T
* W ■ Ek • ev . OIC mr
pi aceste km • . oalemi e!
noastră, răpede pro f a. E po rasă inc’ râu mliili
a u iea adesea viciile drept c t.ă m
. m ia îndestul până la (e j ui cl conriria
la > poarele mari ( ■ cu a ă pi un ntrej
-r . i p r’i ‘ pa md în eg ( E JHab
și s caua ... Tis 3 d * -v-dh f iod di • ba
m . ziiorcm r); nicai foi mă (a
n elenistică o societate distinc ă. De 'fapt ei n’au nicio
m , m a- le .m- /■ , /, « 3
j eio puternică .literatură, iiicm industrie, nicio arbi
ctură care sa li aparție și nu pot concepe alt pr .
greș derfd imdcția. mai imdt sm mai puțin fericită'
 138

a popoarelor europene.” De oare ce vorbește și

despre viitor jemnalează puterea și vitalitatea, foar
visibile”. e e e # e • ♦ • ♦ ♦ ♦ • ♦ ♦ ♦ • • ♦ • ♦ ♦ ♦ ♦ ♦

Lucrarea următoare, din 1878, a lui Bcaure și Ma~

thorelfZ se sp ijină pi oc )i pilaț r și,,
bine împărțită, aia idei juste fără a însenina ceva în
desvoltarea informației apusene sau a ideilor lumii a-
pusene față de noi. * e > a e e e # < e e * > > > < > > <
| ..... ... 11| || # ♦ ii fitil i| fi ♦ ♦ e ♦ ♦ || || i|| i|i |l ||| || j| || ||
In en Buft/uru din H’79 .1 dm st -rm?
ces, corespondent la trei mar gazele, dă și prețioase
știri despre. împrejurările și enii d( ia noi le
nind din Chișinăm în curs * războii Iui cu Turcii, lise
part a vedea în pașnicul y ut m - dc Ulamiugi
roși” Mai autentic e nurdarul oțel a cm ia e:
negligența e în crește c de jos pană la o; ne rulate
rulai și pe care piăbeș m o 'm an sc înlâni
plă să fie în .mm <x F • călăi irul calm’
pe verdea? și florile îngrămădite in. biserici, unde
slujba, fă .a' d ace. La gară e haos s
îngrămădire'' de samsari, speculă și conrupție. |
In drumul spre București, oprire, silită, la Băr­
boși. Cu o diligc norul e dus 1 Focșani t
c m h mht < i rate t ujlocul gi mmn a Imul .s .
se simte decât prinlr’uii . desert or purtat pe străzi,
cu lanțurile la mâni,—pretinde martor 1 nostru Ui j
tam pe ofițerul prusian von Liegnitz, care ar fi
fost atașat de âloituc ia persoana Domnului nostru
și care poruncia ca stăpân în localitate I
Tot diligența duce mai departe, pănă la Buzău, de '
unde se iea din noi trenul pentru Ploiești 1 levar
dul nu exista și casele mari încunjurau numai piața;.

1 El a pudicat o lucrare militară care ratează ș despre războiul

nostru .V. lorga. Războiul pentru independentă.
 139

se .«io ..cază cu- mal frumoasă <-iădire: > -dă..

Se descrie pitoresc și ohmii în care se face popasu
și noul aspect al orașului ocupat de cartierul genei d
rusesc, pentru care trupe improvisaîe joacă în gră-
| dini (și ( Parisiană cu apucătur cs peni i icash
Un portret bine făcut al Marelui Duce Ni( )la poate .
inte esa pe sfori ca și acela, al. atașai lui france;
la Petersburg, colonelul Gaillard? care fusese la Ca­
lafat cu Domnul, asistând la bombardarea turcească,
și care laudă pe soldații noștri. Largă oraș voii «darii
brngmx . haină m mecată și .cm crucea roșie m că­
ciulă, purtând stegulețele nației lor, se gătesc de
luptă. întâlnirea la gara dir Găiești a prințului
rus cu stăpânitorul Românim c o pagină de istorie
pe Carol l-iu scriitorul e gata i-l fi Ia cu „i n î
ches U'(lUkint') crgmm de umamm de la Vmcen-
nes” Marele-iDnce, ? m - pm 1 mță mai ;
. mult sau mai pid Nadir a > mj .arul său, îi
presintă pe pr resa Sacovscoi, băh r conducătoare
'• a ambulanțe lor rusești. . t<-.gîfcp . .
Bucureștii sânt descriși ca pmn din orașe-Ir mie
mai poeme din Europa, o adevărată oasă în mimul
unei civilisații r m c s înaintate”. Plac mai m
Ies grădinile, care sânt pretutindeni „bucolice în
amestecul de modesk u-cruri vechi și clădiri mmm
„căsărmi de încln rud cu cinci ori șese râmă mi ‘
Soseam; e plină do Ripi călări, oblele, restaurmâcle,
grădinile, au în ele, zi și noapte, oaspeți buni plat
nici. Dar lumea nu-i iubește, pentru aroganța lor,,
■
pe Ruso Niciodată în fmr'e locurile acestea publice mi
s’a văzut un Român și un ofițer rus așezați la a-
ceiași :uosă; niciodată îa primmmo o am zărit ofițeri
din aceste două nații în aceiași trăsură”. Nu-și voi •
besc și nu se salută, și pentru ai noștri aliatul e
„năvălitor” de azi și un „spoliator” de mâne.

.mir
 140

; Jn[re ca. c]e p0 care Ic eer( [ea ; J . • lyj

F u Io ti, iii ici i p lini C rei pi
îaților șl primar. Se înfățișează plăcuta lui locuința
î sorii serat d Joi ak 1 noi 1 4 în ca -
c: ale se mv enz r ■, frm -i îmbrăed pialiom f .
k» s . na p< ’-kn iă.niți In r< d c pn ui
F m ;F .; . Urnon pm cm m - ■ * a, se • > m
îi inibi francesă Di iei de fa z h ‘ Ion
Bratiani , m ■ ■ p român se ch igc 1 or j Ie
poci vorbind totdeauna cu o elocvență nai ■ ala și pr
sind icoana caldă și ■ .a- e a ochi pentru a-și m
priffia țadîte” Eugenia Seu u molammMc, colo
nel ti Pilaf. fc l locou ne 1 î ■ rm i lui
Bourbaki-, cu ( bus Ini Ic' . , ba ( hiai Ia;
XTihai, ’e poF ..Fr ■■ i 1 Fu
I < s, Vili s • 1 s' c > ia F/cwn-
(M). s<l|i |j> 'jlF «lip 1
La Bucuroșii FF Kedn Gureși m sosirea Tarm
f lup în fața. ' ' - sh • un ofițer pe r ■
el nu vc mh i Guil o i ar
cc ducea ’ m ■ , mese în vedere împuș­
carea F Fi nu s t p « motivă între șofer și me
conic. Că‘ Doi u m . k <• < e
triumf din partea. .dor Școlii Militare pe atunci
lângă Gară a străzii ârgoviștii prefă. apoi în
Calea Gri viței. Podul Mogoșoaii era acoperit k <t
deață și de flori Ziua foar . frumoasă na pi cd i ,
mulțimii ( e se pi ii îb i Ora. il sh ; ăi uf 1 rance ul
..foarte potrivit fmmFugensemen/ okrm pentru ma­
rile șerbi ori p blice său ' ân F m călite .
țilc solemne ak Itali i, clar cu avanlagiui mi i mm.
mari libertăți ftamrru/mr? și cordialități 'hi expan­
siv m " m iiL raspi zmtd hd Ro ti seinii al cu
msishmk de Ignatiev, îndreptase pe vorbi mp sem­
nând că a tras sabia lumai pentru ^națiile creștine
<■!» ♦ ♦ «li» ♦ • |J|| •» ‘1* ■
Mj IrelILC^rewreill

141

• pv nr|pnp' n .M,r,hr L' ,;u BomwH •

stat țn prima trăsură, unde făcuse? loc Doamnei, ală-
Preure (a. [ai es m r doua d/redri! a. P-.t '
* irist ț
supt ploaia- de flori, zlmre .o orei o > ■
I refăcea, la casa lui States u, h m , s tpl ti ■ '
accidente și de pe urma celui de-al doilea
zăcu mulL timp.
Se trece apoi Ia împrejurările războiului: 1 >om-
Fardarea. Gia.rsinliii, vinde populația e surprinsă la ire;
An o( - ^rdt'-rik m- ’a<r 7 Far d a > 'A'- *
,r ’ U ppaa- f y p--p^ ‘O • J ^.-P'hC ]- /P J. •
• aicea- după ce povedd'<rei mtre.n )P tur pe
xandria—ș luptele de la Siș1’ unde aha pe în- e
.a, (murii 1 iran conh u bai ba de ;lu e
♦ vii; albă, îmbrăcat în orice vrei î cu i® ffiafteflai e
e cari ascunde; pilor , a ' ;r reli’ 1
întors ?a Bucir . r , pajiștir
' îni nelșiig de și o re ■ re o i țerani di
tablou i! itd FA ? 1 f®{.nhn»Ab est :
* are o and ’ 5 1 ajdord 1 fdr
ceacov li . . șea, la /Dacia” la
pUnion Sniss . -p r da samsari re când
Frem de Nieoim - . , d.ebarcă Fin hmi kt Fj
Pdareb r|| W -IB ISiMfBB.•u|| HI HdA AlAli
Fdretș corespondentul merge apoi spre Zimnicea, ’
plin acum d( sr nd re anim rer.,?'. n , i
_ ■ a de, dt a ei u iei , Lefals ficat ) r Ak i ■
• veștile de h P ev. a O r' ico >1 af v n i g in
ii a.- o- loj . ’ r A .. L ’ ■i~Mă i 1 întâi
re. te in n pe J ăt u , o J st a 1 Pt ef' ră *
♦ ; , .. ■ ■ ■ . ia na . - , .re ■ . .. •
rime s-’Ym reni d<6 o credere pddres Prin

e 'oi1 :|p-<7d5-e ere e ♦ ♦ • ♦ ♦ e ♦ ♦ ♦ > ♦

p
 •chis și negustorii străini plecați. La Brăila e liniște.

Pesle^ v^e cu Mmirați^ sob

,de ofițeri' de, la. 2 ele Vânători rămaseră patru, la

. cinci sute optzeci. Davila e acolo cu ajutorul medical;

soldații sufăr lotul în tăcere, dorind doar să scrie a-
•ccasa.
La apropierea iernii Francesul părăsește capitala
munteană, căreia-i prevestește prosperitate, cu do­
rința de a i se păstra caracterul pitoresc. Portretele

2 P. 283.
 143

care nu se află în țară vor fi miallsale într’un su-

plemenb ' ’’. -
/
Un Engles, W. Beatty-Kingslon, autorul mai mul­
tor lucrări de politică, a venit din nou la 1871 în
Principate pentru a cerceta, ca și Francesul Dcs-
jardins, situația Evreilor aici1. Era provocat de a-
drcsa comunității din Bacău către un coreligionar
din Anglia, cu plângere contra legii băuturilor și unei
aspre aduceri la îndeplinire: ziarul PniZy Telegraph
tlădu autorului, așezat atunci la Berlin, sarcina de
fa se informa personal asupra chestiei, care ajunsese
de notorietate publică, mai ales că era deprins cu
Principatele, destul (tolerablij) de familiar cu limba
românească și cunoscut personal bărbaților politici
atunci la putere în București.
De fapt el fusese în țară, ori cel puțin în Moldova,
pe care o află schimbată în bine, încă de la 1865.
Nu mai era, spune el, o stare de lucruri ca „în se­
colul al XlV-lea”. Dar își aminlia încă de drumu­
rile rele, de hanurile miserabile, de cârciumile la
drumul mare și părerea lui e și acuma că în ulti­
mul timp al Domniei lui Cu za-Vodă eram un neam
de sălbateci, cu o clasă dominantă incapabilă și
fără patriotism, neavând înainte niciun viitor.
Supt toate aceste raporturi, drumețul din 1874
are de ce să fie satisfăcut: trenurile punctuale și cu­
rate, Grand Hdtel, cu patron vienes, la București,
Hugues și Otel Concordia. Lăutarii îl distrează, și
li reproduce câte ceva din cântece.
Situația politică supt regimul Lascăr Catargiu-Boie-
rescu îl satisface tot așa de mult. Despre Prinț nu
aude decât laude. Crede că Guvernul de -la 1874 pre­
găti a independența terii.

1 A Wandrrer's nolcs, Chapnian și Hali, 1888.

 144

în hm ba ex ii. i isc î 4 ist . - chc ole

ița cn ( eva. buni oii ț m ii mul , pe ni) u a sad..
mm om mkh‘ 4u4 '■ m * *‘ i 4,f
spus numai că elementul imigrat e prea numeros.
Evreii înșiși desrnin in Forma I ndențioc sc m
jfi||^i||K (a |i IUI lllll ■ IIIJIIII lllllll II
In cai ie s fia ș dos cri ei Sulinei i ,m
m. ]o împosib de docili 1 I . cu 100 de
locuitori, în stradele căreia le pr.imbh noaptea
cu cavaspl care duce înai ite ' 1 irul a Bacăului
cu pavaj foarte bun și h masă ‘ (lisa e a Ro
nulul, unde elementul, evreiesc i se. înfățișează așa
că s’ar speria, spune el, I v de Iau să i
lui, n ie< panii Iul care provo
case ancheta, a Gala’ < 4 împ< dubim
dai (i VIoldo enii m si. i us mu minim
mm ira or. km " m ci Gria acest
gând: „ )acă, d jele tre mi oa e juni uite de
Londoncsi P «mie 1 i ■ oii ca obiceiuri,
criticabile , i m.i. Imd întregul ne­
goț al Capitalei în mânilc lor., mi nil închipuiesc că
restul de un milion și jumătate Par privi cu sini
ie” i 5 Evrei te alahii. le sigui au niolivt
de pla gere speri k sfii ' erioa . fe dri
gau tare pentru o < .pode lecuire. dar ini s’a părut
că viața țeranului român era o Ii ngă jălauie r//m-
i nu e) .. Skii ea lui ..j k mmc m ,
iința m ip ș ndu 0 a ,blândă fummhte) și
smerită o ■ i se ti g fii î i|ii un mt
lintrc I inoasa. ș R iman” în 1874 or de d fterie,
din șaizeci de copii, cinzeci și șapte k Dai acestea
sânt reje o-, curs pe îndreptare și autorului îi plata

j P. 53.
• P 59
P 60
 145

a spune că progresul nostru întrece și pe a Rusie

ca s" '■ ij, hi lina, adnrin Orație armată și chiar grija
de țeran în ultimii ani1 ' *<

m o. course a Conslanlinopol” vestitei 1 ziarist

(ie Blowilz, ducandu-se în Orient pentru a vedea di
aproape, cum se caută a se resolva vechea și poate
ciorna problema a Orientului, a trecut și pe la. noi
Cartea e tipărită la 1884 și plecarea în acele
gom c pa i ri cm c erau atun *i ) in >v ițit și ] enti i
inaugurarea, cărora de. la Paris la. (mhslauHmmoî se
“'d ■ am->.m nare a s fi făcui e v\ :
k

inii de m castă ■ ’ru; Tn trenul ‘ucureșli c pe

aceiași listă de invitați, o întreagă societate în care
și distinsul povestitor care t fost Edniond Aburii, și el
dese i tor, din fugă și cu im/ prilej, m mim « as (re
Locu ’i c< ri îi pa. k rr ’ k m ■ și Ca­
ransebeș Porumba i veștede, bălți îiiverz le, noroiii
frământa ce că ițe Apoi muntele apm e și râul cc
se zbate ut vă le Im. E ca pe la Aar și Reuss, scrie
cunoscătorul pcisagiilor Germaniei apusene. O limbă
latină apare pe fii ne de la Vârciorovă încoace, A$u<
pm Kshm.hl pună n , vr i nimic km mmmm.
noastră îl interesează p mior, prin vmhesîrH
(Miprinde, * « • ♦ * * * ♦ ♦ ♦ * ? • * * * ♦ • ♦ ♦ * * ♦ ♦ ♦ * * • • ♦ *
„Capii aba în. naștere a urnii regal care se naște.
i birjă, v i lea Griviței, încă suburbie săracă Joasă
Și îi urnirii, Palat il pa m ic lin ni toate repaia. ,
(iile. Dai orașul e viu n tânăr Sp ■ Sin ia. Ș( s i io
iiolon. pa ploiești gara plină de costun ' i il mesaiit ’ •
Soite ți lat e er< iții îi a n opiere oaste nouă Rado
,G > fost consul Ia toi, spusese lui Rowitz că re-
, odinioară h sfârșit l ui ei 1 is p< ții m . i ș.ih . .

’ O m . - ! ♦<
10
plânsese în toată forma In uceask mmmlă se; păs-m
trează năcazul pe Rusia, reaua aliată din 1877 ]
« Sinaia-i ca- d umeRum ui colț proaspăt și vesel a
Tocmai în ziua aceia se inaugura castelul Peleș și C.
V Re jetti sc întorcea de acolo în frac Podiți la Pa ‘
kt, cu toi balul ni care se aflau, cei douăzeci de că­
lători a’flă pe Regele în mare uniforma, vorbind cu
(Irigoro Skirdza intr’o societate compusă din D 1
Sturdza, care ar fi avut în ziua aceia o „i’isionomie a-
itmila p CmPihmr; ”, gome ale] Fă rom uș s-hm/hi’ s
Cmidiano Poposea, Ghoorghc Chițu și Alecsandri.
bi pori românesc regina itre2 dommșmuvh do
mioare, îmbrăcate ca și dâ isa. Ceti m al ,,Cugoi ărkor
juadoi Coamm, de B1 mi dânsa d/ Lb a
ieraiUiă și artă și află eă acest pod e imp-u:;. Rm
gele-i spune că la cung osul diri Cerbii ou petele a pu
lut vedea pe l egalii români, că nun ele lui i-a -est
mjmmu 4* (Cm a. ’ rnirgi) și că, de
altfel, m 4 ?. • . .« Steaua României.
Cu m . ’L ' . își amhibd ca a t -
sistat cu C. ‘i, m .iris, la Îngroparea Pisoi a
lui ministru roman în Franța: ar 'a murit do su­
părare pentru c\ o atacai și disgi ațiat.
Fdu Hal peniru . < biogea < e? m )ueo m , a a-
•danci; „Intră îndoială în el însuși acest schimb ar
mica să pară acce itabil. Dar, în prind] iu n i pot
i Im te ace astă u o. u se hiinbu iloi < ind ; o 7
< c teritorii și naționalități. Nu dai numai pământuri,
d suF.de pe care credeai că le-ai câș’igai ș: le ce­
dezi Nu totdeauna e un târg frumos. Dar, fiindcă se
tăcuse din aceasta chcs’ie Pe senlimed,
ajungea fără folos Niamm ne țapi, mus doua por­
turile ce am căpătat, ci numai unul: Ghiiistenge. Insă
trebuie să cheltuim douăzeci de milioane. și să între
uuai.îăm dnm ani penhm ca sa. iasă roade din
 147

ceasta; avem nevoie de zece ani de pace ca să ajun­

gem la acest țel. Cum vezi, acest dar nu e fără preo-
cupații.”
De Blowitz spune că acei zece ani sânt garantați de
Bismarck și că în țară alegerile pe patru categorii-
colegii nu pot da surprinderi. Regele, înainte de a
încheia, observă că sânt patru clase și că nu pot Ti
mulțămite toate în același timp.
După visitarea castelului, se cântă și arii naționale,
Regele dă semnalul aplauselor. Ceaiul se oferă călă­
torului de d-ra Teodori. Regele reia convorbirea,
pentru ca să arate ce greu și-a clădit „casa” de lo­
cuință, dar ce mulțămit e de consolidarea țerii, cu o
armată asupra căreia, în orice împrejurări, nu s’ar
putea trece. Demonstrațiile de la Paris contra rege­
lui Spaniei dau prilejul ca Suveranul să spuie că Al-
fons al XH-lea nu era vinovat pentru ca împăratul
m » m a, A dăduse ur regiment în provinciile Pac
de Li rranța în CO- șl că, oricum, asemenea semm
,„îiu vor face • dese isite . rănilor la Paris”.
Și întâlni'm „ r. ■ _ la 1 i
pare un act contra nai ei . el Iasă a se înțelegi
aceasta. "||||||||a A
Pnn Gmrgiu, (hei n aptă re ‘mumii ii „bărhmm
adtcă bărboși, se trece m Rusciuc.

Charles Bizol publică în 1886 ia Paris un volum

de călătorii intitulat Grece, Turquie (sic), Danube,
E vorba iarăși de im ziarist, dc umil care a A<
Ins i cinat d( două j ublicații, Le Silele și Zm
Petit, să întreprindă în Orient drumuri care nu erau
noi pentru dânsul. De altfel, ziaristul era și un eru­
dit, ca unul care făcuse studii de antichități (‘lemne
la șemur francesă dm Alena. Astfel P putea scrie h
('mmm că „de aproape patruzeci și chiri de mă s: :>
 148

umplut din nou ochii de lumina care acum în curând

douăzeci de ani îi îmbătase”.
Călătoria se face, în 1885, pe Mare, drept la A-
tena. Aici tot ce privește vremea veche îl încântă fără,
să caute însă priveliști contemporane. Regretă pe
palicarul care nu știe ce face, dar se vede câtă-i ziu­
lica de mare, și aruncă oarecare considera Iii asupra,
certelor de partide, cu demarhii lor, ,.oameni cari
fac afacerile tuturora, la cari toți se adresează, ori
de e .un proces de susținut, ori un loc de căpătat,
o lămurire de cerut, o scrisoare de scris”. Bizot cer­
cetează urmele vechilor cetăți și se abate și prin. In­
sulele Ionice vecine. E dintre aceia cari merg cu o-
chii deschiși asupra vremii lor și-și dau sama că ,.e
bine să ai religia antichității, dar superstiția ei, nu”.
Pitorescul: străzi desfundate, câni răpăiioși, ha­
mali cruzi, ulemale cu turbane verzi, femei cu iaș-
mac îi lovesc privirile la Constântinopol. Iubitorului
de lucruri elenice, moscheile noi, vechile urme bizan-
line iiu-i plac: lucruri enorme și grele. Bazarul îl o-
cupă mai mult decât Sfânta Sofia. Cu totul altfel în
vechea capitală a Osmanlâilor, la Brușa, uiide-1 far­
mecă faianțele vechi, asemenea în strălucirea lor cu
safirul și smaragdul, părând a fi inspirate, în re­
flectele lor minunate, de apele schimbătoare ale Mării
vecine.
De Români e vorba în tăi u la discuția asupra suc­
cesiunii 'turcești, atât de felurit scontată. Drepturile
românești i se par scăzute prin puținul număr al
represintanților rasei noastre în Balcani și prin așeza­
rea pe malul stâng dunărean a centrului rasei noa­
stre. Bulgarii îi apar ca „prea aspri și prea puțin
civilisați, pentru ca într’un veac ca acesta să fie can­
didați serioși la hegemonie”.
Dacă ar fi putut gâci că va veni îndată alt veac în
 149

care asprimea, brutalitatea, între popoare, ca și între

oameni, va fi principala virtute...
La noi vine tot pe Mare. Când trece Dunărea „mur­
dara”, galbenă, măcar ca'Tibrut Ia. Roma?, de la
Rusciuc la Giurgiu, află un mal” cu totul plin de
viață, verde, primitor’ . „Pretutindeni copaci fru-
moși, livezi voioase, lanuri de porumb îmbielșugate,
un șes cât cuprind ochii și de o minunată rodire.
.Aici, natura o amica omului și nu, ca dincolo, duș’
.mana lui.”
Fără tovarășul său, pictorul, foarte cunoscut pe
urmă, Fournier, care se grăbește spre Apus, — Bi-
;zot vine la București, al cărui nume îi pare, și
lui, că are o semnificație de bucurie. Descopere ora­
șului „aiere de capitală” cu străzi largi, case bine a-
îiniate, tramvaie care aleargă în toate părțile, bir­
jari turbați, teatru frumos, magazine chipoase, ca­
fenele luxoase, multe clădiri noi, abia, sfârșite și
altele în lucru, oțele monumentale după Louvre și
„Grănd-Hotel”. Așa era atunci... Dar, cu tot desprețul
pentru Orient al celor de aici, prețuri mai sărate ca
oriunde în aceste pretențioase oțele.
Nu pricepe bisericile: „două, trei”, și „bizantine,
moderne”. N’a fost dus unde trebuie, cum se face
și acum. Priveliște din Dealul Mitropoliei. Lipsă de
lucruri interesante.
In drumul, spre Sinaia, naliira-1 prinde încă din
mers.
Grâu slab, admirabile porumburi: „nicăirea n’a
văzut așa ceva”. „Pretutindeni la țară bărbați, fe­
mei la câmp: tot poporul ăsta pare harnic, și ce
viața grea! Bărbați și femei, în țara aceasta, tot o-
mul din popor nu mănâncă" decât mămăligă rău
făcută și puțin hrănitoare, cu câteva cepi.” Băutură,
scrie Francesui, — apă.
 150

Viile de su.pl munte îl farmecă: vinul lor ușor

e comparat și pentru Franța. Muntele i se pare zini-
bi’or și el. „O mică Elveție.55
Invuat m regele Carul, egimi E’isabeta i se în
fălișează „foarte amabilă, simplă oute chaiunante”: >
„m’am supus farmecului ei, ou toți ceilalți”. Nu uita
cugetările el din „La Vouveue PrnvueRegele o, ,ur.
oui inteligent foarte lămurit asupra tuturor lucrurilor
în Europa, un suirii rea» CjtisfeȚ.
Viitorul nostru scriitorul nu-1 judecă prea senin:
Din Apus am luat „mai curând, viciile decât cali­
tățile” Suntem și la ku rău Și aveau cu ce ‘spid pe
dușmani, cari nu. lipsesc .
â piș 1-111 s< o v r ioasă carte t ti­
părită la Buenos Aires în 1890 și , cuprinzând un.
itinerariu peritn că'Mforul care daria să cunoască, lu­
mea întreagă» ■
„El libro del via’ero” e reduci at cu ur cetățean ar
gentili r 1 V < j B Massioti care ' ;
nu uita ,aAi pune și. chipuL . ■ J
Un întreg . mu > , România, și mi se pare
ca nu e fără interes să se amic < um eram priviți r-
cum aproape o jumătate de vase re cu pila, m d păr
vb m a . d a "a-
„România”, se spune la început, „întră, în oh*-
goria țeriloi care au mult de văzut și puțin de ac
mirat”. . ’’
Massioti, care a fosl însuși la noi venind prin,- J
Ung eni, își des< rie călătoria, ceiî ce Ia ii fori lațiui
lor sale o valoare personală. ’ E
Câmpul moldovenesc îi face impresia „paiupasi
lor” lui. d( acasă, a căror monotonii e întreruptă:
însă de prelungirile Carpajilon Cmnp dec și dea
luri pornite dii munte, aceasta deosebește peisagiu!
românesc.
'*»•" !■«»■ »B8«1 "W ’W JSBtJî «IB

bIBb . , 1 5J

La Iași, „mk oraș de mediocră importanță” Trei

Ierarhii reslarați îi pai o ddirc nouă, ak carii
W. „basoreliefuri” capricioase” mi ■ incmm; r-iva mult '
încunjurimilc i par mm interesante. j

? ; Tme m Tm hm- dă urne m mm TO't! i

e io e d n \ )iitt nita i ■ pe tare, t cm ântului de , Re
mân”, întovărășit totdeauna di nesfârșite aplause
ife I-a fost dat Arg ulmului să cunoasc i pe cetățeanul
m ''\i m- o- mmma borglm și mKomiisl |
D( aulei sm'eiea ouihkti mmm e m sumau t as -
cea ma eleroclită din lume’ i informația căreia
n-’si Jbhmi mm/ 'Ja.m, ș.r-m Tmam șr-Tș.
Bulgari și în speriat Slavi” .1 ‘ a obiceiurile nu-i
dovedesc edinmdea mm/m: mm- duș'. cu Toride
loi slave, ș i i t , Id i fl lai ■ hm i ;p
. ciunea lui crede că tre’ mm <. de mijloc,
ca e îns i ar e nei jui i 1 ’ obiceiuri >aval
Dea -lebirm „< dome” Bumrmiikm căi^mral ajumr
răped-e la cond ' T ș; :m e orașele cele
mai amiismile din Orientul Europe’ nu oferi nimic,
vrednic de o mențiune specială”. Intre edificiile „fără
nimic particular”, el pune, mmitâml, in. parantuso
„co >ai , care . • r iției I , \Iitrop i
biserica Radu-Vodă, Curlea-Vedie, apoi Palatul Re­
gal, cel ( e 1 Col ret » i iver i atea 1 atru Na
* a țional. Dân >ovița, mai puțin scârboasă ca aslăzr
îi dă prile i să ite cunosc ițele rersuri despre
r cim< <1 h.daJ uadcabih am corni o pimTră din
apa ei ar [umile pe im uriaș în altă lume, ș el
r descopere că ele au uri sunet spaniol.
b . La Șosea, ---m brește, și atunci „muchas mujc-
rea hermosas”, „multe femei frumoase”, dar desco- i
fc pere repede m tenul de „cauibamias”, de jș și ,
' li tor t u i migă oase c erați teci ni 1 < u ill
i și roșu. ■ . . :a

|||^7 . .Ti ..

..
mr |!||l ||■ III - ■ ■■ ■■ a ■
 152

’: Mai ăivoi ib.il popiră [iei evrei ;ș i lin capii Iii

Foarte reche, ea a adus o influență a limbii -m- h Ie
• * a de m.m ( ca a vo d i ) și. „prclinsa rasă >mâ
nea; c i ' Lcei stă infhie iță ■ \\ v *ei or pa ii di s ai
•e 1 '•< și îiiti ’o vet h( opr - ă lit< rară C vân ăi ,i e ut
hiepiscopului Glien die publicate în iilioma națională
la sfârșitul veacului al KV-lea”.
' 5 ( rit rih regim i Flisahela * ăsj ândde < m el in
oal lunea și din r tusa coi - o , . <
h ..i (ă b, *
îndeamnă să vorbească mai pe larg de dansa. Mas
slod parc a fi un critic Lih rar de profesie, căci iată
în ce chip cală să axeze v ’oarei nccs n scrie d
.Carmen Synm nu e o Gi >rgc Sand, încă mal pa
lin o Madame de Stael, nici o Ouida, nici o Pai fio
Bazau; și, cu toate că lodestia ei. literară, ar putea s’o
ișeze alături de Ma ia del’ Pitar Sinues” rine o mai
fi și. aceia..., -,.se deosebeșle cu totul de dânsa prin
energia dese ori vehementă a cugetărilor ci, precum
și prinlFo oarecare asprime psihologică, proprie per
soaneior care au suferii mari aedreptăli”.
In’ră și în observații de amănunte, arătând că bu­
curia cutare, iratsdă cu aria, ar fi putui da m loc
de „un zâmbet melancolici lacrărni de simpatie du­
reroase’; Amănuntele predomină, în locul acelei „se-
mmuăh in stare să lișece pashmilc eu nomă -h a-
nalomisl și să le presinle prin • aiurea cea mai ar­
tistică'. Bogăția acestora, cugetările asupra vieții sâni
relevate, menționând u-se îi române itlurilc a 1 ei
schițe. Popularitatea reginei s? pare lovedita prin
frescele ele la Trei Ierarhi, autorul neștiind care sânt
drepturile ctitorilor.
pis alâlee impresii de m. noi, oaspetele de dowh
trece în Bulgaria, cu un Atenian cârcă ține de urât
în noile și mult mai grelele peripeții. In drum i
se povestesc toate luptele din jurul Plevnei. Bulgarii,
 153

iî niai puțin fericiți decât noi, trebuit să sc mul

țămească cu atâta.
pa. 1 a Iu i ăi i. >c la i șuri geogt a im ș<
u storn așa și-ășăj călîficffidtose totalii naturii no
sire de „pitoresc și încântător”. La amintirile pro
pro adauge 'tomeito, li uda s nnijorcs, strașnic văp-
sile 5 de la grădinile de varfr Rașca și Stavri. Iși a
minlește ie Vcademic o1 :m ia Bibescu de Dom
uita Bălașa șl de Stavropoleos. '
a n re sui laL B icureș ii sănl mi o ar m o na
c ptoir (>o văzto, mc arac tocto ev Dato ictim
sânt de trecere de la civilisația ■ iseană la ces rasă
dl vto =. Europei, în ace aș t mp cu un cernim
de diversiu i care seduc în acele regiuni. f
. toi mult calatorul va ’ . . u confort în ■
Lapitoto Românie’ den o. to Ieri le cart- o ir.cunjură,
mai ales spre Sud.”
■ \,.p crede el r i pu g

Călătorul olandes Euypor a stoăbătot, tolr’o că­

lătorie în p m ntre o " =
După ce a văzut fortificațiile, J. Lahovary, atunci
ministru de donn i m a. .țară pe visitatorul <>-
tondes de siipl regele Caro . A cerceta! și sete motoc
au ’ i Ței mai I x p ni tern iei soto i b ăind în
propriul lor cerc restrâns”. Privirea tui e simplă:
străinul e primit bine; dacă sc recunoaște gustul ar­
tistic ’ săteanului, i s< product o vădită bucui e.
Sărăcia căsuțelor e înviorată de bielșugu1 tocmirilor
țesute. S<' descrie stilul acestor Locuințe Se retovează
„icoami pe parei: ș‘ ‘florile .ui Itoeusto”, cure înșir

, 1 Titi ui cărții hli-I mai pot da. Revista Gloria României n'a pu­
blicat, din greșeală, prima parte. Exemplarul pe care l-am întrebu­
ințat a fost restituit anticarului luliu Pach. Kuyper a străbătut
multe țeri. e
 154

flețesc și încălzesc sălașul plugarului. „Nu poți călca:

un astfel de prag fără respect pentru energia unei
tf cinei ca aceasta, care lucrează greu la câmp, e o
mamă plină de îngrijire pentru copiii ei, lese mai
mult ea singură îmbrăcămintea alor săi și mai află
și vreme și gust pentru ca să Tacă a înflori o aseme­
nea industriei casnică, și pentru 'folosul gospodăriei
sale. Moravurile sânt în general curate (copiii natu­
rali la orașe
* în 1902 18g'o, la. sate abia 7%.; în 1893-
5%). Satele merg la biserică, de obiceiu miseră și
cu o preoțime înapoiată.
Se condamnă aspru marca proprietate- care aren­
dează. Nu se uită arendașii evrei, cu Mochi Fișer
în frunte, stăpân pe un „regat de arendă”. Depen­
denta strictă a te rănii or de acest sistem e 'energic
scoasă la lumină.
I se pare călătorului că din motive sociale produc­
ția la pogon a scăzut, ajungând de la 30 de hectolitri
pe pogon la 15. Cam ăla, mai ales cea evreiască, în-
lănțuiește pe muncitorul agricol. In Moldova numai
se ‘face plata. în bani, dar și acolo doar odată pe
an, pentru a nu slăbi lanțul. O „jacquerie (o răs­
coală agrară) amenință”, spune profetic dr. Kuypeip
care adaugă: „cu cât mai răpede izbutește guvernul
să ducă problema la o soluție, cu atât mai .bine va
putea asigura viitorul țevii”. Și totuși, cu o populație
agricolă de 86f/o, 5 milioane de hectare sânt în lucru
.și grânele represintă 77p/o din export. Restul c „su­
rogat”, exportul de vile 'fiind paralisat De aceia tre­
buie o deosebită înțelepciune în acest domeniu, țiin-
du-se samă și de anii răi: „în o sută de ani s’au so­
cotit trei foarte secetoși, 58 secetoși, numai 15 cu
bielșug mare de ploaie și nu mai mult ca 24 nor­
mali”.
O îndreptare o merită țeranul prin trecutul său
 a ■ a a a m ■ ■ • a • i
-

155

și prin simțul său de frumuseță. „îmbrăcămintea vă­

dește un ideal de înalt simț și gust.”
Se pomenește de socialismu la țară, și prin nvă
țători, iar țeranii nu prea manifestă aplecare spre
p litică Se ot( /: j st și nu ales j te ' șr
„Nu politica, ci starea socială î pen ru moment j ro
blema, dar poale fi și politica.”
Mergând spre Unghen călătorii ve< - Iașii I se
parc ca aici r nmî umil „Hp național” Ceea' la Biv #
cerești... Ii place CopouL caracteri solemn pe care-1
hm cvU 40 de biseri^‘‘ ih.vSeie U-mu >
lui do mmm mptucor' io rummp mrp mi : i de po­
pulație evreiască. Câteva cuvb despre Argeș
Urmează știri despre Dorn 'ol l-iu și des
pre ajutătorii operei rer - • mroiiih de
fier” și, „simțul de damriU ,.s ^'iosdalea practică',
„liniștea” în haos ce cm c v mm ' ă >dad
se nuumze umesmm în acmm mol m vom-nUm
germanice cu cele latine. E un „saevis tranquillus in
undis”, „cal
* " v U v i airbate”. O ev ■
punere a ’recUmlui se pare necesară seriilor ulm pen­
tru a pune în lumină distinsa f gură regală. S( găsește
> asemănare între îhtăinl Parlament al noii .Domnii
și Duma rusească. Democrația abstractă, de imitație
paris iană, e aspru crihcată. „SlmlenUL cari miceau
și măi departe aceste teorii exagerate, se așezau, ca
acum în Rusia, în aceste agitații politice, necontenit
în frunte”. Autorul știe și ce însemnau, in nilbu.iăr.1 a
cetățenii din suburbii.
In opera regelui se relevă mai îiilmu crearea urmi
armate a cării compunere se înfățișează în amănunte.
1 m ns-e Ohmdesuhu m aomv hmm rr apărare »
costă „fabulos” de ieftin. Se putei scrie atunci m
mata nil se amestecă în politică”. ' w
Școala rurală e presiîitată apoi. Ea nu e încă mul
 156

țămitoaiug 8O°/o sânt aiialTabeți. Jumătate din copii ră~

mân afară din școală. Totuși, la 1.796 df școli ale
•Olandei, avem 1.346; prop rțif în mimă ui invățăk
■ îoî c însă ( j lotul alta. (ham1 25 ; > i naUtR
5 ,p s 1 mai d msc ntă a ^coiariloi ) laiul 829 *
' R >i lân a 380.001 :i )i S 00 de scol au un ingur
învățător, 552 doi, și 170 mai mulți. Budgetul e de
20 de milioane. XZ ♦ Z ZX Z Z ♦ Z ♦ X Z Z Z Z ♦ Z . ♦
« • Privirea asupra ci-hurii superioare e evihent de(
tuoasă; nu se insistă asi pra ci Se secol 29.(500 du
elevi ia 2.400 de profesori ai școlilor secundare: la
Universități 5.000 de studenți 130 de profesori. ,1
Un paragraf e închinat finanțelor, cu c privire la
trecut. Se vorbește și despre căile de comunicare.
In 1902 România aji m Ia export suma de 375 de
milioana *?, franci Glanda are > cifră de import din
Remania care, d 3a 59 de milioane de tone di 1899
scade la 12 m’ 1K m T 31 1 milioane
de franci. ' b 4r> . u ocupă 100.000 de
persoane, cea mare 49.000, put ea era de -16.009 de
cai, capitalul de 250 de milioane de ‘franci; 120 de
milioane de materie primă era prelucrată în 230
de milioane de fabricate. Se dau știri despre creșterea
despre pă 3 barbar prădab. c mc
tale și cărbuni, despre sare și petrol (export în 1903
la 81 de milioane din producția totală de 321, care a-
junge la 68 ;X în 1903, exportul ridicându-se la 212
milion nex ' ■ ■
Păcat numai că România n’are însăși capital să
exploateze bogatele ei puțuri de petrol!”
Z Zahărul, tutunul sâni presintah la sfârșii. Nu se
midi băuturile spirtoase: 6.769 de cârciumi lâ orașe,
13R68 la țarăX * Z'Z Z 1 Z t Z X * Z Z- * ♦ ♦ Z Z ZZ'Z Z
Budgetul c tratat la o parte pe capitole. Urmează
 157

ilare din stradă. Ale-

oasă e arătată în ci-
se pare foarte impresionant
la biserică.
a că puterea boierilor a fost
distrusă ; o bucată de vreme o aripă
înaintată Cfosti t i). La junimiști dr. Kuyper
face statistica p
^7°ider-di 7ar-“ta-ilOr~

propriei ’i si ne ffust Senat: 27 advocați,

% :

duroase urări făcute ferii unde a găsit 5,o cur tenie in­
ternațională care La copleșit.”

Ca o carte de călătorii poate fi privită frumoasa

„Țara Mea” (Mij countrij; și în franțuzește; partea' a
doua întăiu românește, apoi englezește), a reginei
Maria: visiuni de sate, de mănăstiri, de castele și.
orașe, dar mai ales de drumuri, cu toată poesia va-
7.0
Gillard (La Roumanie Nouvelle) ~e un. model de ob-

e, pline

>rix Oj
 . 158

î se pare a vedea Tete din Bordeaux ori, mai bine,

■din Arles. Sentimentele de ură ale unora din stăpâ­
nii răsturnați ai Ardealului sânt notate .în margine12
3.

Ar fi prea lung să analisăni aici cartea despre noi

a Polonului Dunin-Borkowski, care dă mai mult me­
morii din vremea lui Cuza\ Ar fi de cercetat, în sfâr-
șitj cartea lui Alexandru Urmosy, în căutarea Ungu­
rilor de dincoace, carte apărută la Cluj, în 1884.
La Câmpina el află o colonie de o sută cinzeci de
meșteri zidari și lăcătuși cari-i cer rugăciuni scrise;
nu cutează a le cânta, ca să nu râdă Românii. La
Craiova crede că află doi husari la poarta unor bo­
ieri, cari deci trebuie să fie Unguri. La București e
o biserică luterană, una catolică și una calvină'^

1 Cf, romanul baronesei Orczy. Pimpernel and Rosemary. O

d'ire eh samă de V. Bogre i, In Transilvania, LVI, p. 305 și urm.
2 V. Sămănătorul, IV.
3 Și în de Gerando, la Transijlvaiii^, p. 183 și urni.
Cf., pentru Duiiin, Iorga, Polona-s et Roumains, București
1921.
 !â

IV.

Călători mai rai ; Li Ard.'.

Pe când oameni ca Vaillant și Colson, ori ca Ger-

mânui de Kotzebue, care dă însă „scl a” literare și
tablouri” plus dej Mofd W‘ petreceau
cama timp diu hața lor in Pr.incip-aLe, Jămurindu-se
asupra rosturilor si mpirațiiloi p • ii jinânese ,
■de acolo, ca și as1 p* c idi| ika a. * c de viață,
puțini Apuseni mai trec prin Ai ( pana ia tu-
din ultimele timpuri, pentru a culege, între alte
șup și câte cm despre Românii din părțile a-
celea. ■ |||||||
Intre călătorii prin Xrdeal trebuie să sc așeze
acum și acel doctoi nninic Atanasic md Guil-
Rmme care a cercetat țam prin 1812-29 și ale că­
ra: însemnări, de Hlerahmi, cam iăhmsa, le a hualm ♦
d. G. Bogdan-Duică în Transilvania pe 1928 (n-1 6)
Ii interesează pe acest martir al Revoluției Iran-
cese, venit pentru administrarea de păduri menite,
i 1 face, cum zice însuși, cel mai hun cunoscăloi al
pm'mrului, și pentru, lucrăm hidraulice, preotul nou­
rul românesc, un țeran ca toți ceilalp, iu port și
îndeletnicire, țeranul de o nesfârșită evlavie simplă,
de o adâncă înțelepciune patriarcală pe care, în
ciuda înștiințării a’ de la Viena despre „hoții de Va»
lahi’Țlm -ojdi pute / a . ommmme nunldiu
ascultând povestea pedepsei lui Dumnezeu pentru
cei ce-i recunosc bhiehiceri r „Senin, esel si râ­
zător, vorbăreț, mim poidru s:m ghomA rlmUml r
dușman al ordinii impuse, ca la oaste, dar închinător
ai ponni coi I mpm am ui\ * a mb? mi i rnacm și
ca pădurar neplătit de opt luni și ca țeran fără lu­
cru din părțile Hațegului, bun de muncă, dacă nu
și oricând bim de mmul a e șșș șș-

Ducele de Ragusa, Marmont, a străbătut teritoriile

românești de supt Coroana Sf. Ștefan la 1834 2, mer­
gând spre Rusia-de-Sud. In cale se oprește în cas­
telele nobililor unguri, ca .Ludovic Kâroîyi, intei;o-
sându-se la herghelii, la cirezi șl la agricultură. ’ i
Timișoara, vede cele zece bastioane ale cetății; la Ca­
ransebeș prețuiește pe grăniceri, descriindu-li, cu
competență, pe larg, organisarea. Țiganii aurari îi
iese mai departe în drum. Orșova c numai „un
târg foarte păcătos, dar nenit să se desvolte” din
causa negoțului cu Turcia. La Mehadia vin boieri lu-
xoși din Principatul vecin.
In Ardeal se dau note asupra ruinelor Sarmisage-
thusei; de la Hațeg, visitatorul trece la Deva, la caste­
lul din Inidoara al 1 bazilm La Smm > ; om
de arhiducele guvernator. La Alba lulla avem des­
crierea cetății. Se cercetează și minele de la Zlatna.
Apoi ducele se urcă pănă la Turda, de unde trece la
Cluj, unde e primit de guvernatorul civil losika °
 161

■ D( jwl I ■'ițs ! âr ere late pe urină n ochi

• £ ar ace. 11111111111: |* 1111::::;:::: î::: î R |(11111111:1III! 111I1î
Statistica ce i si dă înseamnă 250.000 de I ngur
im milion de Români, 5-600.000 de Germani, 150.000
de Secui și 120.000 de Armeni 1
In Bucovin unde s trece pe la Iac oJ-l. ... I apitala
cu 8.000 de locuitori) e descrisă ca fără inten j D(
aici se deschide, prinLr’o lalure de Basarabie (pe la
l pcani și Călărași, Chișinău și Bender), drumul
spre Rusia..

IR amu L-uRm A md dom mh A f -i m-

rando, se ocupă numai de Arde crierea sa, . .
Transyluanie ei ses habitant (a 2-a ediție, Paris
1850). m ■■
Se lă întâii c descrie geografi a - - ex miere
istorică pe larg, Românii îl interesează prin mniâm
tul lor im mc Ls îs t ■ ir al șe-
in el ir de Ia 18 alt dietei, el trei ei iează pe Ți
i ... dai nu ■■ r B d nu SIS
altă lume decât cea rou i a • a. fost în pala
tul Via ■ ilor, a ii > ■ prin sala decorată cu porii s
fele celor de urni nakr c - n în camfereiița pem
opul Le nes yi m ic : a : agiinac Io.s f P ipi _ J
ele care e sigur că vorbește „franțuzește, italienește,
lemțește, latinește^ ngurește omâ este :■ turceștcp
îl ut . .. mintia steă-i ■ pare arinoi tsă ca
lepana ■ < )la ii iteligenți profe oi îi niște aa leva :
ați >enedictiiii, când n au , \ i raci alea eu totul ine :
îidi( n ' Da studiul limbii in ju cm m pan. a-
■ es tui aliat a ■ " rilor . calea emancipațieF D >
f Ilfel F oui in sânt o n abili (!h o n i au < solă

i P. 137.
■ 1111 111 1111 i i 111 i 11111 ? î : A::: : •: R:: ::;: || R R (| | R11
■ ■ In
 162

Ia un Ungur,. în Inidora și Zarand ei represinlă sin­

guri clasa de sus. Deci e contra planului de „repu­
blică federativă română”, cu Principatele ca sâm­
bure, Basarabia și Ardealul ca adause, pe care-1 crede
propus de Englesul Urquhart, condamnat de el pen­
tru „excentricitățile lui sentimentale1”. O asemenea

toți Românii ar trece la Austria compensată astfel

Pe acești Români, simpatici pentru rasa lor, îi

află el ca păstori, sau la horă, chiar la muncă —

minelor, și soția lui poartă cizme roșii, iar casa are

grăvite 3. Vecnimea lor o admite fără reserve4, dati

nile lor le notează cu. interes. în danturile lor: vedf
obișnuința romană (ca pentru Hățegana5). Biseri­
cile „pitoresce”, mai piuit de lemn acoperit cu muș
chiu, îl atrag. Cea din Bucium „
cu .mâna popei; ^el sculptează lemnăria, sfeșnicele^

tot de „artiști țerani”. Se observă și picturile de la

Dănsuș, iconostasul de la Brașov, picturile din Șchci,
TToate „dovedesc ^la nație un. o^reca^e. gust pentrii

« ’ Pp 336-8
 163

le fo -m • ■ ■ o-- ia loc m mente m ? bar-

latul Se arată / tei ehirile la nuntă \ la șezători2.
Ospitalitatea Românilor nu e uitată3 și se amintesc
vasele cu apă puse pentru dru neli la în rarca satelor
și noapte podi mc ori și ci pane dc pc mină
' a moj tea unui u bi român s i dat masa la trei
- it( de rude și ir o mir de țerani. și te. te • .
.un voiul iu . : douăzu și cinci m preoți smiau clo-
>ot h din don qm( zece bise ici ! *"bl -

itre ei mai atenți cei :e it( n a reci ului Ardeal

h ebuie așe at E nglesiil lohn P el \
Călăh ia. începe de Ia Vie’ mie 1835 De ki
testa sc foc pe D utere poi austriac Zrirtg.
Sze hf iyi însuși, createi a c ca aburi,
fiind pe vas pă ia la j o sen dează punctele
im ini ortante a‘ - u ala orga
lisa i i tei i • te m ' da-da , pli
hă de âni, 1 r - careu silește a
pune în gi >a lui; -e un ou cu curiosități tete
nice, care se iteresează de lucrulla Porțile-de-Eier
și de înaintarea podului cu lanț din Pesta. Se descriu
băile de la Mehadia. Note arheologice despre alt pod,
acela, glorios, al lui Traian.
Plecând pe valea (ternei, „admiră” — este cuvân­
tul — portul femeilor românce, dacic.
Cu alt prilej. pe un drum venind de la Seghedim
 sau ungur
lin cei mai

cu acest prilej, se
2 c. U - - ■■

rul, și multe nume de localități; dar haide vine de-

la Turcii poruncitori. Nu lipsește interesanta bise-
ricuță din Dănsuș, J

if ați s e h z h de sat. Ce femei har-

Șl
■
J
: de spirit
, de superstiție, de lene, de
'5 a< i ir al tuturor răbdărilor, dar
-+
.Lesa care mersea Ia biserica
. •<
pe noroiu peste spinările Valahilor îngenunchiați 2. Pe
vremea holerei țeranii lucrează de la sine pământul
unui „domn’

ci ânșii—, respectuoși de pâri

bolnavii, legați de vatra lo
. Ia lucru de lemn, la arta
. două 'fete conduc o
—---- ---------
■ i II, p._155.
- P. 165.
169.
 165

daniA Cum și popa-țeran apare, e un prilej do

e ifățișa legea românească în Ardeal; ■< pare Eiv
gles lui că privirile sacerdotale cată mea niull ie
partea aude sânt fetele frumoa c. Ist mai parc ct
to acest Clei se ; m-.sa L, Aoh (
il< dai. dir - cureșt a * ispândit în Ardeal
-a o chemat chiar nația la revoltă2.
Se Tac considerații și asupra populației românești:
S50 )00 după socoteam uacuuilui, m-n Scnem dsnim
?A J:t PdaDcd crrAvm șau-s, S (3]P
iBiap: ■:.:::a: :::aaaa::
; : De A A TlisL; sc. mege a H eg, as-, a < <
cdi'ășllc, SasdA-beș., pentru ca al nouălea capitol mm
fie consacrat sto iei mai ' es celei mai mopiate
1 \ căli oi a s □rc i )ău ■ are e i me m- vot
ba ie Români Jngurîi, baroni și țerani, ]
pe drumeț. La Cluj — de unde merge, pe la Turda,
uc A oRha-lntia ană la £!al. : află cai sălb
teci din Molch ra 3 Salinele, niinelf de aur sâni co
eu îi pe prii ni plan. Un capitol va descrie pe Să-
cui, altul pe Sași (se notează coiibașii ffiȘanuiui și
umnȘi de hotar > A Clujul, iarna, e prr -A;,
Ah 1 de Român )t ici, întdrșuț Ia Perna
hei i Anget4 a. foSv vărășil l wtisud A hh
ring. ■ ■::::':::::::.:,.:a :: ț:: (♦ ♦ • ♦ ♦ ♦ < ♦ a 1111 ■

ca ;■ călătorie presință Joha'nn Michael Salzer, pa-

TOh și profesor la Mediaș, descrierea - dealului ARAse-

’ 1 a t7m ș:: ș:;:;:Aa a::::::::;::;: : a» * *

p 153 ___ Despre călușari pp. 174 .
a ia 2511:: Au:::::: AAA :::: a: :::::;; ♦; ai ia
;;: •: *aa * *A * * ♦ * • î 3: A
7 ip 346.;;;:: * * 3:; |; II
’’’ /Wvr u/zrf 'Pep mv Lond a 1839 (ap i 1855) ¥„
Karadja, în Mitde O/femei III, p. 109.
 ' '■ i HUO : H-x- ■ ...k L
■ ” /Hk '<-'•/! < '

■•■!;n r:; ■ ■? ’ • .. ț ; ;l ' ■ X ■ ' ' ’ . . f ' ■ . '

1 ’• •' ■ t > ’-x < . • ' ;’s -
1 k < ■» ‘ l. , 1 •> '- ',1
'< " d _z <<> ‘ ' /i ' l . ■ ’•
• • ’ < !.«• - j i................ -I .. , I Xh. . . ■

. ' J ■ H , .|. - J Ci <, ■: H -<•,

kjvu-i duc o exercsk iu Cclac urm sdd kok
Uoștk se ksd ccucci k'skcdk s.uikfx-ur c >

- Pp. 25k
s P. 1.81
Aaron Florian, profesoi 11 5 2, 251.
About < Ednmiid), IV, 145.
Abîfll fii, cbilelel; ÎH- fdî
Abrud, III, 5. i
Abruzzi (Munții), IV, 20.
Academia Mihăileană, III, 251
Achernian I Convenția de 111, 120 307
Ada-Cale, I\ 131, 63 N, 1 5.
Adrianopo ,1,8, 238 331. a . ;
Agapia (mă lăstire) 'rA ' ;
kAhm<ed-Vcfic > comisar tur;; în București) III, 335.
Ainslie (Robert ambasador engles), IL 263.
Arid, iii, 11.
Alba-Iulia, I, FM. MM; IV, 160. V. .,.i Bălgrad.
’ ^ancd Ins . ... < ■
Wr bonn, rege M --m- A, o
Albert (duce de Prusia) 162.
s/'m/'" fj’ommaso, negusto italian), I, 67.
Alecsandri (Vasile), III, 231; IV, 24-5, 146
p ( ‘ neZ sc, c ' ător), I, 331, 333-4, 337, 3 I, 10
Alfoiis a; Xll-iea (rege a’ Spumei), IV, 1-17.
„Albina Nordului” (ziar rusesc), III, 156.
Alexandre (călător elvețian), I, 276.
Al xan,drescu (G igore, poet), III, 251
Alexandria (din Egipt), III, 154.
Alexandropol (.consul grec), IV, 133.
Alexandru (Nicola , Domn muntean I. 3 II 12.
Alexmidj mcel-Buu domn -d ȚvmdoveF. 1. 51,. 74-4, M,
89, 121; II, 20, 91, 171.
Alexanc ’ti ' Mcon l 1 Domn nuntet i , [ 275.
 170

Alexandru (Cornea, Domn al Moldovei), I, 159.

-^-Alexandru Mircea,-(Domn muntean), I, 185, 196. 198,
208; II, 61.
Alexandru-cel-Rău (Donin muntean); I, 145, 2)1; U, 61.
Alexandru Iliaș (Domn român), I, 260; II, 91.
Alexandru I-iu (Țar), III, 46, 52; IV, 8.
Alexandru al Il-lea (Țar), IV, 141.
Alexandru Vodă Ghica. V. Alexandru-Vodă.
Alexie (Țar), I, 331.
All-Pașa (de lanina), III, 50.
AUart (Camille-, călător),( II, 123.
Aman (Teodor, pictor), III, 351.
Amati (mercenari tal'an), 1, 289.
Amiras (cronicar), II, 166.
Amiaș, III, 16.
Amorosi (Giam bă lti sta, om de afaceri în Moldovak I,
247. 2
Ana (Doamnă a Moldovei), I, 54.
Anastasia gDoamna lui Roman-Vodă), I, 122.
Anastasia (Doamna lui Duca-Vodă), I, 89; II, 49 * 68.
Andrews (propunător al navigației cu aburi pe Dunăre),
III, 343.
Andrei al 11-lea (rege al Ungariei), I, 111.
Andrei (fiul lui Lațcu, Voevod), I, 53.
Andronachi . (pîrcălab, .ctitor la Sf. Sava din București),
. III, 349.
Anghelul .(Isaac, Împăratul), II, 87.
Anghelescu (Sluger), III, 236.
Angiolello (călător italian Țin secolul al XV-lea), I, 62.
Anglia și Englesi, I, 212; II, 84; III, 247. V. și Carlota
(de Anglia).
Aiihial, II, 45.
, Anjou (Casa de), I, 35.
Aiitim (Mitropolit muntean), II, 172; III, 347.
Antioh-Vodă Cantemir. V. Cantem.T (Antioh-Vodă).
Antonic-Vodă (din Popești, Domn muntean), II, 31, 103/
Antonie (patriarh de Constant'opol), I, 49.
Apaffy (Mihai, prinț al Ardealului)
* II, 67.
Apoldul Mic, III, 16. ■ .
Appert (călător), III, 267 și urm., 278.
Arad, III, 73.
Arborea (mănăstire), I, 115.
Babadag, I, 261-2; II, 17, 39, 118, 169; IV, 6.
 j), III. 345. 348-9.

, III. 93,
ș

II, 186-7^189.
Banat și Bănățeni, III, 252; IV, 30. 32. (agricultura), IV,
21-2. (populație, III, 239. (Romnâi), IV, 32. (caracter!-
sare), IV, 99, (sate de grăniceri), III, 256.
Banatul Oltean, I, 45; II, 11.
Banclni (abate^ II, 214. V. Panzini.
Bandini (Marca, cleric, călător), I, 299-300, 302, 312;
II, 5, 24.
Băneasa, 111, 335.
Bani (monetă), I, 15, 33-4.
Banov (colonel rus), 111, 231.
Banoveți (Graio vești, familia), 1, 137.
Bar, II, 26, 122. •
Bărăganul, II, 251,. 282.
Baragnon (Pierre), IV, 114.
 Barcsai (Acațiu, prinț ardelean), I, 354; II, 67; III, 8.
Barcsai (Alexandru), III, 9.
Barei (călător), I, 277.
Barițiu (Gheorghe), III, 252.
Barker (Casă de comerț în Sibiiu), III, 13.
Barkley (C. Henry, călător), IV, 126.
Barkuzi, II, 19.
Bârlad, I, 56, 88, 235, 300, 321; II, 180-1; III, 137, 157,
274; IV, 27, 105.
Bârlădeanu (Solomon), 1, 313..
Bârnova (mănăstire), I, 338.
Barozzi (ofițer rus), III, 47; IV, 127.
Bârsei (Țara), I, 11.
Barton (Eduard, diplomat engles), I 212.
Basarab I-iu (Domn muntean), I, 16, 35.
-«-• ’
al1 TT 7 _
Il-lea ZT _ • IV
(Laiotă, TA ............................ J
Domn muntean), \ T
I, OO
133.
Basarab-cel-Tânăr (Domn muntean), I, 133.
Basarab (Neagoe-Vodă), I, 47, 134, 136-7, 207, 212, 281;
II, 30; III, 54; IV, 15, (ca scriitor), I, 140.
Basarab (Matei-Vodă), I, 30, 256, 302, 332., 341-2, 348,
353, 367; II, 5-7, 34, 62, 102, 108, 121; III, 236.
Basarabia, I, 55, 218, 236-7; II, 194-5, 236; III, 42, 97, 143,
158 și urm., 164-5, 174. (descriere), IV, 55, 77-8. (sta­
tistica locuitorilor), III, 148, 239; IV, 81. (sate româ­
nești), II, 194. (răzeși), III, 171-2. (dijma), III, 170.
(agricultură), III, 172-3. (creșterea vitelor), III, 172-3.
(administrația), III, 173, 178, IV, 79. (școli), IV, 79-80.
 Bellanger (Stanislas, ^călător), Iii, 218, 226.

Belu (boier), III, 237.

Bentink (lord). III, 331.

3^^ p- (<‘ud ți 1.

Jerthou ^(antreprenor frances Ia București)),, IIP 351.

[,i îethlen (Gâbriel, prinț ardelean), I, 280.

îezak . (diplomat rus), III, 45.

Bibescu (Gheorghe-Vodă), III, 234, 348; IV, 102, 106,.

Bibescu (DoamnaMariaj III, 155.; IV, 10.

Bibescu (Nicolae), III, 329, 348, 350.
, BieuenfelJ., II, 248.
A'

Billeeocq '(Adolplie, consul frances), III, 226-9, 249;

7-9.
Binder (căruțaș la București), III, 325.
Biserica: catolică, I, 247-8, 301, 301, 312, 316, 319; II. 3 5
.33. Munteană, III, 131. In Principate, I, 37, 47.

Bistrița (mănăstire olteană), I, 137; IV, 106.

Bistrița I, 53,^98,^
? 349;’ II, 66; III,

®3g|
BZoîp/Iz (de, lălător), It\ 145-7
, Elvețian căzut la Drăgășani, în 1821),
 176

rdo. box
91 "7

ti. r. /cau
(baron), III,
'eh (abatele, a
I, 29.
.German din București), III,
(Armean C o n sta n 11 n o p o P 59

II. 5
 Lai (baronul de), III, îl. (Museul), ÎII,

Brusa, ..
Bi-uli ntolomeo, agent venețian). I, 303.
' j, I, 193; III, 294.

, - j*.

195-6, 21
 ■' '

ceri). III. 71. 84 5; IV. 12. 33-4, 10-1. (mode- fem,r ,șu ,
III 277. (îngropări), IV. 41. (Teatrul) III, 288: IV. 55-6.
i pacea de la), III, 307. (arhitectura profană). IV, 14.
(Lipscani), li, 271. (ziar german), IV. 34. ^medici, spi­
tale), IV. 31. 52. (profesori), IV, 34. (parvepiți, IV. 34.
(Domnul). IV, 40-1. (temniță), IV, 52. (împrejurimi),
IV, 122-3. (Filaret), III, 133. (Herăstrău), III, 133.
(postă). IV, 46. (medici; Bogos Sebastiani), III, 161.
Buda, I, 61, 76, 177. (episcop), III. 7.
Budapesta, IV. 89-90.
Budberg (general 'rus). III, 47.
Buenos-Aires, IV, 150.
Eugene, I, 189-99, 262; II, 25, 53-4.
Buii (trib din Macedonia), III. 294.
Buiuc-dere, III, 68.
Bulgaria^și Bulgari, I, 5. 51. 118. 238. 295: II. 59. 83: V

I"”' / ' ' “■

C» . ,

Cabrol (medic) iii, 316.

Calafat,’ III, 259,’ 312; IV^lOLă, 130.

 Antacuzino ^(Constantin Postelnicul), I,
Antacuzino (Constantin Stolnicul), II, 19, 51,
98.. 103, 144, 147; III, 321.
Antacuzino Deleanul, 111, 112.
Antacuzino ^(Dumitrașcu-Vodă), II, 142.
antacuzino (Grigore), 111, 232.
antacuzino (Mihai), II, 45, 59, 80, 101.
antacuzino Pașcanul (Catinca), III, 95.

55, 67, 78, 80, 97, 104, 218; III, 345.

antacuzino (Ștefan-Vodă), II, 90, 98, 120.
antacuzino (Turna), 1, 359, 361; II, 72, 74,
Cantacuzino, (cneazul), III, 42.
spravnicul), II, 158-9.

Canterbufy, II, t
Capistrano (St I
Capo-d’lstria (pr.
Căpotești, I, 38.
Capudan-Pașa, 1,
„Carabogdani”, j
Garacăl, II, 11, 86
 r Z";;

i); II, 205, 224, 229, 278;

LII, 47, 67-8, 70, 75, 78, 122, 146.

' Caragheorghe. III,

1 136. .
Caragheorghevici (Alexandru, cneaz sârbesc), IV, 30.
’t ’ Ztt YHT 4 n
Caransebeș, III, 25/; LV, 160.
(ar tsu ('râu) III 955
Cărăuși, (din’ Galiția), III, 20.

' Careii-Mari III, 10.

Canalii, III, 237.
Carie (Etienne). V. Etienne (Carie).
Carlota, princesă de Anglia,, III, 82.

-â m “13 ^^^El^abota ’ =

Caroll-iu (regele României), II, 226, 17, 126, 134. 139, 150,
lua-o.
Cnrnl iW-iv
JJ l.. al
Upitp ^dl^OUCUlC^,, TT 42-
li, .
■

CarobRobert (rege al .iei), I, 34, 225.

. Caronni (‘Felice,. călăto , 1?4 22-3. (
C ar păți, I, 239; II, 213.
Carra (scriitor), II, 209, 221-6, 230; III, 62.
8.
cv lui Dimitrte Canteinii), II, 116.
 (Am

Bl III

II
s'

Celestin 132.
„Ceprad
Cerchez , 275.
Cerna-Rieca, III, 293. .
Cei nat (generalul), IV, 134.

^Urbano,^ cleric)^. IL 19^

iaĂc\ TT «O

-Cetatea-Albă, I, 19, 24, 40', 50, 70, 75, 94, 191, 235; II, -
17,. 200-1, 277.. 287; III, 157, 174-5. V. și Aelieriiiaii.
Celatea-de-Ballă. I, 98. r gg
Cetățuia (mănăstire), I, 1J ’ ’ ■' ’

\ . T TȚȚ ono .
v.uflmuAVHuj id.0 viiivctij j 1, Ol, 111,

Chalkokondylas (Andrei, negustor), II, 60. (Dimitrie), 1,104.

Chardin (călător). II, 44.
Charolais, IV, 9.

Cluajxia (Doamna), I, 46, 132, 140.

Chiev, I, 50, 115, 125, 184, 308; II, 60, 91. (Evdobhia de
•ția;\ Ți,
 li

277, 287; III. •

Chioreni, IV, 16

Chiuciuc-Cainargi (pacea

■J.Tpruliil (Vizir). 11. 4:

■
ustendil, L 35.
III, 24

Chrismar (dr., călător german), IV, 28.

. Chrvsaphina (fiica Doamnei lui lancu Sașiii'). I, 242.

Ciceagov (amiral^. HI, 46, *49-50. 1!5.'

•.)

III, 101 ’(în Principate), III, 239 ’ ' "

Cleray (Edmond), I, 194.
Giochez" (carătaș în București), III, 325.

-
 9

- t.

*)

(
Oi

01

ir

b
(pe
II,
'2. (ceara), 241. jjiei de k
11. 241. 276. (oi), TI, 211.
(Ana), I, 17.
Coi n nern, 'L 233.
U,ii! i 246.
Con ochi i -!-T:H-Ln U.i. .54 pi. : ,
! t i -.inginer), UI, 228, 31.
, 'V’ ax 1, 187; UI, 280-1; IV, 1:
Coc stan Lin--Vodă (Basarab, Cârmii).
IC. 352., 370-3; 11, Kg 18, 42; III.
i'O'i:-. •■ i n CÎÂ V< d; Duca, II, 99; III,
i OiUnuiiCmnn, I, 8, .152, 21.L 258; II, Gl. 69, I2(g 199
Ui 25; ; Ui, Cs, tU 148. (Seraiul \ I, 76. CSf. Sofiei
17. U. JxSxnUu, , S PJ. (3 Io soliei a Ehfb), II. 69.
 ■

■
Cnnl’ fSIpfnnn
^teiano, nrli
arii
ConUmața, III, 13
* Coriatovici (Iurg),
Coruea (locaiimte'r^'S' ;7

■ Cornescu (Mitiăi), III,

lănăstire), ’ II, 86.
ionstanlift, vameș), I, 103.
Cernii (sat)

A ciător) I 265
{ - ’ ■(
ulgarHor”), III, 45.
Coronini (

Corvin (loaien’iamin, ’ Mitropoliluf), IU, 60° L52.

li.
:.a). K, 37.
gostin (Mir-on),-.l, 244, 274. 315-6, 333; II, 2(
14
i olae), II, 37, 165.
Cosii n (Păți
i Costin (Velh
Cotmeana (mănăstire). ’ 1, 46.
Cotnari. I, 157, 241 . g M
Cotov (sectetar), 11
Cotroceni, II , 75; IV, 15. (pădtfrea), I, 31.
Coz a di ni,
Coucy, I,
Cozia (mănăstire), I, 35; II, 86; IV, 15.
(ac 1 g . 5 - 7 ’
Cra^yia, I, 2.x

Crupenscîii ^familie), III, 43. 45.

Bai
 Cuciureanu, 111, 340,
Culoglu, III, 348.
Cunningliam (Ghar" , co
V Argeș^
Curtea-cle-Argeș. V.
Curzi, IV, 31.
Gușnicov (senator rus), III, 43.
Cutuzov (general), II, 279: III, 44-
,,Cuțovlahi”, III, 132. . ...
Cuza-Vodă,. Iii/ 344, 348; IV, 15,

D.
Dabija (Istrale-Vodă) , 63 ■ .
Dacia și Daci, IV, 30, 17 ( ge l elj, III,.- 146.
Daia, 111,-345.
Dalmația, I, 23 '
10. .
Ptzmas XJ 2 , 37. ■ ■ ■
Damaschiii .u' p T 173. *
Dan (nepotul V an), I, .64,. 133.
Dan ai IDIea (I . !”ț/% I,. 70. ■ ' ■

Daniel (Midiei,■' banc ar li Iași), III, 159.

Daniil Sihastrul (și schi il lui), III, 25. ■ .
. < ■ : : hv. • e .. ! :
.JDăasiiȘ', IV, 164.' . . - ■ . ■ ■ ■
Danturi, 'II, ..255-6-. . .■ . .... -. -
Danzig, I, 214; II51r 59, ' 128. . .
Dașcov, III, 227.
Bancher,. II,' 55. '■
■Davi.descu, II, 25. t ' ' . ' J
•DavilaV(dr.), III, 351; IV, 142.
Deahm (mănăstire), I, 135, 141; III, 99; IV, 106.
D-eczy (loan), I, 215. . .
Dej, \i/26; IV,' 261.
Delacroix (călător), II, 57, 63.
’ ■ ' ■ a i- i’., < :; • ■
.> ' 6..U'-
 r)IV; 26 și urm
Dobra (localitate), III, 15.
Dobrogea, I, ;218, 261, 257; iT,
280. (populație), III, 153, 293.
Dobrovăț (mănăstire), I, 87, 126.
Dobromir (sat), I. 42.
Docolina, IV, 105.
des Perrieres, III
 187

1. 354. 356, 358, 360 și urm. (înmormântare domnească),

III. 81. (curteni), 1L 130. (dregători). I, 123. : strajă),
HI, 83. (în Tara-Romănească): (alegerea), I, 3-14, 316: Jjw
196; [II, 84. (persoana), III, 206. (puterea), I, 34-6. <
* (veniturile), II, 7, 129, 242 254 (audiențe), III, 95» *
(Curtea), I, 63, 284-5, 392-3; 1J. 97: III. 211, 220; IV, 102. ;
3 ceremonial), I, 371 IC 82-3; PI Oo / seri ue o ?
Crăciun), I, 341-2. (de Bobotează), 1, 315. (dc Paști), •
I. 344. (nunți), III, 59: IV, 42. (ospețe)., I, 362; III, 254. I
(îmbrăcăminte). 11, 252. (înmormântare), I, 345-u. 'stra­
ja fanariotă), III, 76. (alaiu), II, 251. (portul r .... .
II, 253. (începuturi), I, 17. V. și I, 26 și urm.
Don Carlo: pretendent) IV 142. ♦
Doaato (Giovavni-Batîsta, călător), II, 69.
Dora d’Istrla călătoare.'). Pa, 141. ■ •
Dorohoiu. 1. 8, 55, 87 23I, R, ' ' 262. Ji
Doroleiu de Monembasm a i ■••• . ■ 26 i. •
])Os f Lei Mitropcl ■ Moăf . 78. ♦.
Donsa (călător), L 262.
Doussault (călător), IV, 9 și urm.
Doze (Călător), IV. 8 și urm. 113 și urm. *(
Drajna, IV, 97. ' .
Drăgăiiescu, 111 138.
”, I, 48, 14q.
Dragoslave, I 19F.
agi Voevc « • 7 ♦ 7 o ♦ 7 7 7 7 7 7 7 7 117 771
Dre.sda,- I 201; /.. ‘ A * * î 11 * * 7. 7 7 * 7 7 * * * * ’
mbiavai CfftQiș J7 215. :
1.9mu, 71. 3'5 ț )) 7 7 757 7 7 7 7 7 ’ * 7 7 i ' i *7
Onjnmn !. 6 28. 177 15 262 B^șaț^ia^ Îl-, iOiO
(în Moldova), I, 26, 57, 111, 269-70; II, 152-3. (în.. Mun-.;:
tenia), I, 29, 57/'(în Oltenia), II, 269.
Dubăsari, III, 53.
Dubrovnic, I, 74. V Ragusa. ♦<
Duca-Vodă, 5 294 329;. II, 22, 31, 35, 19, 58, 65, 68-9,
78, 104. 148; PI 131.. (
Duca, cămăraș), III, 23(5 «
Duca (Xeofiț. profesor). III, 251.
Duclos consul austriac), III, 269.
Dud eseu (boier), II, 253-4; Ilt, 45, 71-2
Duhamel consul rus), III, 331. ♦*
Dunărea-de-jos 5 236. . ' •
3

e.
,g •IHiantn.r• 'so(l8 >«: Nog^ru-Sod^). 18

^lveție), )ll( \ s’ A'i’^and(1"

Enzenberg (general austriac), II. 123.

Espiuasse (generalul), HI, 319.

loan), IV, 19 Miliai±)} IĂ5 19-

:iei ,J^^5111.

136, 144, 192. . » ■ ■ ■'

1
 Făget, III, 15.
Fălciiu, II, 56, 127; III, 28/
Fanarioți, II, 170,\o3 ’și urm.; III, 29, 38, 78, 115, 145,

147, 248. (Cultura epocei lor), II, 173, 209.

Făi-caș (jude. dm sec. al XlII-lea), I, 17.
UJ""*""' “‘'J ' •
- i (căpitan), III, 134.
rawuner) II, 188.
Fazardi (ofițer rus), 111, 47.
) ■ Fedor (Țar\ II, 29..

Ferdinand al Hl-lea (rege V Irnpărat), II, 24.

Festeiics (contele), II, 258-9.

Felera^(Cazac), I, 383, 335.

Filip^fml vdreg.al M lăncii S^sul);>I, 242.,

III, L. (Grijo e,' IU, ,1, (Mi

Fischer, II, 287.

Fișer (Mochi, arendaș),
„Flaccus” (presupus străbun al Românilor), Iii, 147.
„Flatnbescul” (prinț, înfr’un roman frances), 111, 294.
Flandri (Sași), I, 10'.
Flood. (Gunar Soli'est, ofițer norvegian), IV, 127 și unn..
î29’•

ikXîl,’ 89,5 232, 303( 320; II, 281; IH, 84, 143, 158,

236, 274, 303; IV, 27, 138.

Pqhsbcs II 92

Forbes (corespondent de ziar), IV, 140.

Forgâch (Francisc, ^istoric), I, 226, 244.

Fotino (Dionisie, istoric), III, 155.

 i
ion 1W ...
' '■ '.......... ' • \ ' . 5J<"' '
Fournier, IV, 149.
1-MrqiiewM (J-ranțois Paixe, baron .!<.. 1, 189; - 4j
- -i.i-b<-Conik. ’V, 9. , .

Franță" și Francesț ij 23, *

2j6, 276^11, 57, III, 232.
Frederic-cel-Mare ’ (regele Prusiei), III, 116, 199, 245.
g)
i redro (G.nvril, cronicar), I, iU9
Fresue (de, călător). III, 286.
Friul. I, 77.
Froeluier (ar 0, in: 343.
| Froissart (ere 7'/ 7
L J3
Ffonsac (de), 11, 288.
Frumoasa (mănăstire) II, 152, xI>a 177, 182, 202

o.

âaillard (colonel)j III, 90) IV. 131. 139.

Galata (mănăs^u’e),^I, 266, 242,^3^7)11, 45.^

103’ 109-10, 121, 123-4, 128,’142, 144. (comerț), I, 321.

(viața socială), III, 185. (împrejurimi), IV. 60.
Găn^sat ((îi’^ore^ III, 295.

ăoariza”' (localitate), III, 11.

Gârla (sat), II, 123.

Gașpar-Vodă. V. Grâtiani (Gs
Gașpar (preot ungur), 1, 312.
Gaza' ^Teodor de, ^ramatic)^ II, 220.

iiii/i.' ' aB<■ 2 ') ;■, ■- ■ 2. ■ ;2■ 2 ■ 2 )■

 Genova și Gtuiovesi, I, 19. 22? 72, 9a, 233. 236.: îl, oij, 3n
Gcra.'ido (A.., călători, IV, 161.
Pe; iun ni; i și. Germani, L 232, 234-5, 295. 391; .111, / o, 132.
i.jij. .nm, ia.».: ivo n 71< lol
Germigny (‘ambasador fi•unces la Constanlinopol,
Ghtorghe iȘieL’an, Domn ai Mo ido vei), i, 3o2, 35b ș i. urni..
369: II, 42, 60, 63..
boa gPavei), Jl, 117.
vorgias (ageni austriac;, JI1, 94.
Gorj, III, 259. . ' ~ '
Gorjan (Glierasim, profesore IV, 97.-
' Goski (Adam), I, 319. ■ :.
Gozzadiiii, II, 52. ■ ' ■ ' ■
Gradacac, I, 288. . . . • . .
Gradi (Grigore de), I,. 28'8.,
Grădișteami (famil.e), III,. 43.
Graminoi.it (vicontele de), III
Grandprc (contesa de;, ii
Gratiaiii (Gaspar-Vodă), I, A. "?7A, 291, 29G
a* ’ 5
Graz, l/ 289, III, 73
Graziani (istoric), '54. Iu
Greccaim (Păun "** ........ A%A l Caniacuzinu;
:• m
Greceann A JA
Greci, 1, 19-. . ) ' 3, 111. 2o5 34, -PA (ir
■ ..Moldova), II u. ț )? II? 278.( -. ■ ■
.„Groziesclit” (sap . / l 2 ... • . a
Grigorescu (Nicolat , III, 351a
Grigorie (‘Mitropolit. n ian)., III, .246. ' ,
GnselJm '(călător), IV, 23.
GritLi (Alolsio), I. 139. .- ■ ■ ... - . .

^GrossosteiTeîclPg III, 251.

Grudziuski, .11, 165.
Gugomos (călător), II, 274-5,

GJienigoid (cneaz litvan), I, 55, 75.

A I2 ' , O- ■ ■!. ■ ,
(j 'ier poo- 'VrPn Sdogn y. Vdoj < 7. h-m-\ co ).
Giieorghe (Hatmanul), I, 361.
Gherla, 1, 234.
 < : ■ - ■
Chica (Gheorghe-Vodă), III, 332.
' ■ ' (Grigure-Vodă), II, 18. 59, 64,103, 151-2, 160, 163.
G-hica (Grigore Matei-Vo(iă), II. 166-7, 169, 183-4, 199.
204, 218-9, 222, 243.
Gliica (Grigore Dimitrie-Vodă), III, 45, 112, 138, 249-50,
268, 272, 275, 329, 346,-351; IV, 10, 105, 244.
■Jiiea (Akxandjy-Vodă). ii. 160, 183; Hi, 121, 141, 160,
194, 211, 220, 226-7, 229, 231-2, 249, 301, 348; IV, 10, 25.
Ghlca (Catinca), III. 177.;Constantin Banul), III, 323. (Du-
mitraciii Banul), III, 349. (loan), III, 231. (lorgu), Ui,
140. ..Mihuri, HI. 141. 233. 249. (Pulheria), III, 140.
(Șcarlat), III, 275. (doamna), III, 236; IV,- 132. (familia),
m 171; Ui, 43.
Giannone (istoric), II, 220.
Gilau, IV,:

. , ., -» 7
. ■

, -:z

( ■
■■ h a,
-av. kuuwx 7? ■ ... j . . ..
Soic (loan, ;‘i id
Goiescu (Dinibu), III, 6ă, 239.
Golești, IV. 106. ' .
GolslG (Stuiislas). I, 250, 262.
. Gorceacov (geeeraU HI. 2’9 F8. 330; IV, 132, 136, 141.
Gordian JmpărH), FV, 7)
Grant (Eifingham, consul), IV, 101.
(3u7/uu/7ir .• Daini:uc-Ătt:nai‘.e} căJăior) IV 159.
? GailIoiiA. [V 140. ■ v' " ' " . '
Gui/oi (Fi ou, o sb\. I\. 8.
Guntcr (calator), UT, 15
'Giirco (general), IV, 131, 136

■ , ■

Hacquet (călător). HI. Vj și anii

 193

ilafiz-Ismail (Vizir), III, 97.

!. > b( in aii m de Ruseiuc i11 ''5/
fosa
>oier) III. 31. '«ii
** W|
iâ-idău Alexandi i), III, 244
cnai F . că, ae] . >a . s.. ■ Iii ?5
I 1 lux t I 211.
Fi ale i } >chi ( nsul rus) 11L. 329-30.
fokă Eleifoi. Iii. 9A 138, Î46
Hallon (bancher), IV, 136.
Haller (nobil ardelean), III, 15.
i •ar burg. I O asllli .. .|||| '.||
Ih mrn Wilhelm căi o . 61 3
2 56 .și urm.
lamrner Josepli von. istoric),'II, 126.. 268: III. 59 10A
||| 206. ’ | ' '
Hâncii revoltat), II, 48.. w.. •. . Ai|||||fv . sv||
îngerii nsfonlinAfodă). H “2: 5. ...48
FangerO Mărfoara). 111. 140 a '.a;
ii a ului mănăstire). L 3195. ' ...../ 7 ' ■
Ornau |, | I IU , . ■ fi
H.appelius (Eberliard), 1, 359.
//o/n&o/m (Willkim \2kyv") I 2 '
.rjauca mânmt
Harlaii. I 88 27
Ifosd h W . afli
lîvrting general)., III,. 142.
07 a , /Mf>1 O. o ■ 196.
H ibri ‘ i : il ‘ urm.
. mn i pi edm . o ■ li. 235 . ' .
Hed ervary-Witzai (cor el , IV, 19.
uiedviga (fegina), 1, 52, 122. .
Feidenstein '(istoric). I, 258. ' ' 7||
lleissler «gem ral), 12 77. . ' . ’ ■
ogwe- M viile v tli to|
i măr al lll-d ? . ©gete Frâu 7
lenric al IVdea (regele Francă
Heracliu (ImpăruL). III. 338.
d ms;- fo.p IV 0'7) *
^«l|||||
V : 0 sa ■ , , (Om . III, 118. O ;7 ' . ' a 1/
o rrnodor. I 157.
Herta, 1,8.
Hesse |von, baron), III, '320, 331.
Hikiebran.dt (agent suedes),J. 367
13
 ,iQ4

Hilrovo Miploniat rus), III, 42.

> Ilincea mănăstire . 1, 310.
Hmilnițcbi (Bogdan latm ii il Cazacilor ' >31 361 și
iri I 223 ntiș 3 )5, 31( 36?
Hmilov (cetate), I. 23(5. .
Hodemann (căpitan, călălm'), l.\\ 129. p|
Hodoș (Nerva), 111 142. ’ 1
Iloltzel (Adreas), II, 63.
Hohenlo 1 prinsul del III, 11 «illm
Horea, III, 8; IV, 21.
horodub. |||| 24 ' • 1||
ILorodmceni, 1 115.
liolărani, II, 103.
IHhm k’102-3. .91. 230. 270, 274. 1I5 11-3 53. 197. 300-2,
277; p 20-1, CB și arm
llrisoscoleu (boier), III. 245.
Hrisoverglii (poet), I, 188
Mmm piM-aml), M 3i
Hliber consul franca M
Hubseii n mistui hm ,
Unei consul fra , II
Hiietl (Alberl rde-ean). I, ; 204. *
.Illll llllllllll l|
Hugonnet (Leon, călător), IV. 126.
Humor (mănăstire), III, 29.
lliuă.av călător), IV, 94.
Umezi mănasOrc . M 85; IC. 327; IV, hi, ,trese- ... IV,
106. egumen f ’• m ,, III, 327
Hun- (prelins c:o car.. HI, 294.
Hu.-i, 1 91, 213, 26,. , 321 episcop e . ’ I
Huși celalc'. 1 213 |j |||| ||J
( «. 'X '
tabloiiowskiș II," 24. v ||
htCov I hi Putneanul, Mitropolii . III, 2; 5 ‘
lacov al il-hen Mitropolii , HI. 114.
lacovenco Ignătie, călător), II 135.
lacșici (fam 1 e sâMească),. 1, 137. J
lagello Vladislav, rege al • Poloniei), I, 60 96 II, M
Ialomița. 1 12.
I anco viei, 1 359.
tanc;; Sasul hunii ai mddovu. 176 ha 242.
lancu (Avram), III. 328-9. ' ' 1
Iași. I. 56. 87. 1 2, 122, 2-16 264 268 9 301 303 3(147,
 195

>8; H, 19 18, 53, 128, 276 X- 28, B 1 87, 89-t

>2. Ba, HO, Lz3, Ba B| 154, 157, 205, 224,
iu- 7 771 șj ur i 27 I• 8;, 27 105 111-2, 14 B
155. descriere , II, 192; III, 216, 324; IV, 126, Lcec; .
nănăstirij, 111 112-3, 240; IV 74-5 (locuitori). I,
10; II < 1 comerf), I, 309-10; II, 51; III, 31. inlTi
eub! turceasca , I. 156. pala le,>, B 74-5. (șr^lij. TII.
240. tipografii), 111, 240. (străini), IV, 74-5. (SI. Atana-
sh (0 la lopou) I, 109 8 i la Domnesc;, | 87
SI eodoi / m (Tre leu rlii) 306 337 8; II
151, 281. Golia), î, 306, 338: II, 50 Ba a a scâ
< i "I ■ ' lia a| e . W ||| fj| «||8

țimirschi
«lazigil I, 112. «► || ||| ||i ■ «||| |||i iii in
Ihașfalăii, 1, 234. )s|a ' . a a r:
ibrahhn-Pașa, li, 22.
Ibrahim-Efendi, III, 69.
Ienachi arhitectul iui Br . . L 339.
ienachi PosleJoicui), I 313.
ieniceri, I, 152, 256 ■ . . e l. , . .. , ui» . aia '
iemcmoiu Linge Coi slanlinupoa, IIP 316.
leronim .\apoh ti > ‘-.a 5.
Ierusalim. H. 7i. BO: Ui, da. Pa: Mureai U'^aiup. ,
11,257.' Wli l;||’ ) ’’a au|p ............. .

alesuiți. L 180. 182, 181, 211, 299, 312; îl, 5, la, 2|

poldlii . 371 i| ||||j ||||| ’ ||||| |||||
ligii | 1. 122,<||t lllai M' M/ A-
ignuiH Sârbul, Mitropolii mima-an), I, ’ 10.
[gnalie h la Uilr< l mui tcan iii, 18, .
■ignatiev (generalul), IV, 136, 140.
lltbv. I, a" 'i
* W . . • W- W2 ......... Wr |i|i
* Wr
lliaș-Vodă (fiul lui Alexaudru-r^l-Bun). I, 55. 278.
Biaș -ax ii fiii iui . Pil u lui ’ H li;j
Iliaș Radu (pretendent), 0, 69,
lliiiski (lschender-be
u)
* , III, 344.
Imperiali, Ii. 28, 84, 97.
PldiaUâe !i. Ahâ’oVm. I, 2- 5-6. el PPlc’pac), 87
inidoara, IV, 160.
lunsbrjck, I, 173.
Inocentiu (Pi 1 I 9
,,lo” loan, li i a Domn loi români), I, a.
loucliim, Mitropolii muntean;, I, 42.
loachim Ei > dor de, ’r înde îbuig I 10J
 196

4• >' oile '. 17 35 54 ■

- -Vodă ee mmplit . 75. 198. 427 25 31.‘ 61
3. ' .g||||fcr .
Loan-Vodă Potcoavă, I, 75-6, 190.
Joan duce de Bnrgundia h I 23. 72.
îoan Slgij nunei V ZI, olya
fiieni l| V ||M
**
! ;.î ’ o șiviC cri i IJL 134.
losil I ildea dyms|| Ic || e 2il
Tosif Lin Mitropolit al MoldoveiI. 50-1.
Joșii (pătrarul), ' III, 76. . ^IjF
I and familie . II 219; III. 18, 13 si urm uigi
n p, III 10 Alexand
* Vodă). IL 163 295, 211, 214-5
117, 222, 233-4. 255. 264; IL 2F, 70.
p ;r‘‘i âlexandi i ei rist 247. -
Jpsilanti (Constantin-Vodă) I., 56. 5; 6. 59. 61. 67, 143.
isaia ((călugăr), II, 29. < J
Jsaccea, L 212; II, 38, 16 .61
sMev genuri T1Ț
Islaz, II, 87. I fg ; ? ■ . '
Ismail. I 262; . . ' . “- Mi. > locuitori.
II1* șl biserici IL 17.
Tstratc-Vodă Dabija, f, 336. V. și 1 bija *L|Lr
Italia și alieni. L f . r.
: amor'3 h- • «r 47.. ... :
Ițe ani mană fire ,1. 314
Mga-Vodă. L 123. ' illi . . ilUl
Ivan r). IL 2
Tzvoranu < bj . I, 0. • ■ ’ |W •
Izvoranu (Radu), II, 80.
. J ' f ' ' |:.> ||......... if J I L ;L '
(Jolm, călător) II, 261. ' .
Jai on ' For ai , le Marș lia) II 65
.Tai ■ pnern nis - TI 123 V
Jibot, III 73 ‘
^Tiiii, IM . 344fc; . | ■) j
Jochmus (general), I L 31. .
iTolhihi'i Igene-ml). III 337. r M.■■
Joppec mrf - - /w ■ ălăloi ) I 275
U vi o r ■ • 1 . 'C ■ .
Momiri, I, . ..oliv
Josep3 IFrancts). 1 ‘ 2 ■ . ■ ț
Joșii 160 . 'W "* .. W’ -II
Jmme -pa., zălă or), III o: 1
hm pH,o| tj e w Vp W WS 1
J-|..m II II B| ||.|| II Blill
Mrocii// (cil a tor )) Io 275.0/'• j|i 7lr 7®r W’ 7,|
kârolvi (conte) II, 275-7. Lua c sa
Kaiinitz (von ministru), 11, 254
tfiller d-ral actriță) tf îl?
Kmo'tiy! ■'him a,us';i . to - 5-/ m o ><> < a
7.4 ’?'' 7:a . . 'Li .. • ? *i' '.7........ ■ 7
auz- i /• ;P, v grf),. călător) III 91 urn
ZvVeeman/i / V/ / ’ /Irnesz negustoi ălăiorp, II, 246-8
Lnobeldorf oi ui o * 7 : II
toto-s cir; mglc., PV 48
Zioch (Jto l di ‘ r • t y.7
Rod a o: tai ti secretar iot I 0,1: fi 33.
p ou. ni, 2 212 •■ o 289; iv, 142,
LoW m fi, călător) III / s . 'p
fto/to; de (căli ■), IV, 83.
Itoto |B| to totov | II? . ?
Von: cpo st a < d“'
ÎL > 1 (toi ar ini. > 2 1 j: III, 116.

Itohto/ o ■ mr , ' 5 | ||||| j||||i ||

Kifeil| 1 177 ||f* wiio7i|||| «||i L|f i|
toii (Gașpz. V 7 < o. . 7
Ztomie/7 măîătop i llll Vi» ' vi» iii, i
Kossuth vdictalor I 7 V. I 277 a . 7000 0770,7a-
■ . (Wolfgam < îcelar
Wenitofza illf 25®P7" ma-. pto ■ toi?7 ■"? Viii 7 o|
Kreuchcly-Sc libcrg mausul prusian), LI, 83,94,127
toto!el (ălătoi gern.... ), IV 16
fflcl lalătli, llf 7o fi
Wow >, t ??., n)/î .‘J.ăiva ; x ,
KiiTkowski, I7 2757" |i w 700 ui-; O|o r||0 5i
Ruliu (Pal tin 77 II, 34.
toamsto? gtotoimto, călător), I.V >7V1 44
2 A |l V - 1 -Vj, I 271.
Kutuarski (secretar polon), I. 304, 31 : |||
in;/ ■ 01. î - ■ IV, 153'4, 157
ții e e ♦ ia e • e e ■ «•
iabbeiiv; 111. ’,r |'^ |’^ |||| i||| |||| Uf ||
Lagerde f dugie./e dr, călămp, 22 toc. j7 7 uto 72. p|
 198

1 ho\ a laiorul iacobL IV, 135.

Lah' iry (Ic..p), IV. ;~3.
i Vota. V. Basarab cel-Bătrân.
Lum C£o/ călător), IV. 19, 14-6.
I .nnp Janel, gravoi) IA 10
Langeron ^general), II, 288; HI, 37-8, 10-6.. 53. "II
Lannoy (Guiliebert de, eălăb ■ . 54-5
Lăpușna, I, 179-80.
Lăpușneaini (Alexandru-Vodă), I, 103. 110-1, 145, 149. 157.
189, 251, 294.
Lăpușneanu Ruxanda Doa na , , i.5( 360
Laputzkin, II, 123. ■ p||b .p
Lascarov (Sârghie, consul rus), IL 207.
Laski |llbert|| L 155. 195. 225.
Lassale (Feirlinand, la Bucur IV. 54-6.
La|g||H Verist), HI. 135. Illllll vllllll aii
Lal.irrn.ca -Românilor,, III, 213. V. și itoinâni (orig&e)
Lațcu-Vodă, I, 50, 117.. ."
Laudon 'general), III 12. ‘
Lauer, IL, 287.
£«izrencon (eălă1 III,
Laurian (Anse - -a ,
Laurenjiu r â pr5>uL p 29, 207.
Laz Musf L-Aga. II, 199. ' ZI
Lazăr (Gheprghe), IV, 51.
Lăzi (populație asiatica , II )6,
LtiXifiunr fcahu y, ,/ 5 llllll...... llllli ZllL a!
teci Oheorglil j >, ' x, SilZ. L|||Z Z||||r “||
Le Cler (G., călător), IV, 119.
■A- H.R Aa a Luas H A, <?.f )0
Legh explorator în India), |||| 79.
/ eAzntznzz , 7 Auzu , ăîătm Li
Lejeart (Georges, călător). III, 77/ urm., 294.
i-.emuerg V Liov.
Lemeny (episcop ardelean). IV, 161.
Leon Mitropolii oldovei), FL
I eon-Vodă, L 209, 21 3, 286 7; II, 15.
Leonard. (Levantin), II, 159.- ’ -LIia «liV . a
Leopold 5 ||| 786.
aa !,lnpi‘icr Lipire, (pilăioi
Lestăr ;Gyulaffi, scriitor), I, 215.
Leszczynski (Stanislăv), IL 150/ L
’< e< insulă), III 292-3. ." L ■ ' . Z
 iuy

> eunclavnis istoricL JL 126.

intini. L 103. 212-4 I = nard \ lai i k vin
j\A. I. 53. ^g8lh........ s<||fc jss-1Sfc' <a|fc'
! iuLimo. i. Io 9
e ni )fitei us i a n IV.
<.> proton Chaih s-Josepli de ii. 455-6 ' III 11‘
Lillo 'loan . 2 304. LV 8|L V|l,! ■i*l|L 'V||L
' inii-■! român L 14 18. >3. n igim . 65: II 239:
JV, 3(L
Ltorud iSerondo). IV. 22
Linchoult (boier), II, 206, 209.
Liov, L 25. 172, 174, 233, 242, 2 15.
Wr ■ Lipoveni III, 26. . l,r ' V|to L|Le / VIL to|L
I ;pp> llll P'ivtf pictfBg., -. 76.
Liprandi (general), III, 241, 2r llllll lllll llllll
Lipsea. II, 93. 258. 271. bâlc !). IL 246,
Lipscani, II. 249, 271
Lk von (Voevod), I, 17. 13' 1|||| ./* «||v ■.
Lituani și Lituania, I, 99. 118.
.elL Loban<R g (prinț), ffi k. . :i||l lIIl ,LIl
Lorrain consul a1 <c . 71 V- ’l W|||F ■ / L|P
Losoncz Margr ' 2to
Lodiringhi. II. 23.
Xotri’l I, 79. 'W W
Lppiștea, li.
Lnbieuiecki L. . «L <i||v l|| v p|||l
'Wf Lublin, L 183. ' .' ' ■ W"
Lisi ni n f 26O.a|||||)p|||B| illlllfcglliill
111111 4 V L11 | a 1 ), . 1, |||| «||L L||| l||f' l|||l
Luduș scriitor). IV, 23.
Liick, I, 1321 5 A| 'aafc/ îBlie /.a<ifc ■ .
Lucretot. (sora leșine FrLuoev) I 243.
Ludești, III, 9.
i.uLVI toulieini Constantin de» H, 2LL
ud< ic al II lea ‘ ege v rine ., p . .L.
Lude c al ILlea (i ige ’ Liga iei), J 6.
L Lovic L XIV (rev- al IVanciei . II. to;
Ludovic o li.- .șL v. Baden.
Ludovic Filip (i ege al F rancesiloi III. 26/ . ■
I itoeck 1| 7. '
• Liiders General). III. 328. 334.
Lugoj, IIJ. 14-5, 73,^120.
Ltoiris Lihnii '"torhrh . J. LL 313: H 5. 62.
 200

î .-unev iile. ■ I . 251. -

I trjra 8. lacșu. din (dinipidiing I 1 78
Lupii (Ștefan-Vodă). L 305. 363.
Lupi VaiileVodă L7. 27 L 3 ț - . V 7 :m;. .... - .. .,.8.
340. 353. 355-6. 358: II, 5. .
talea lui), L 312. 328-: ■ ‘ . 1
1 aisigna o (dina ști e). 1, 233.
Lusinslc t riscop iochiia.ii a o i/J * ; 1
Lfitzen. III. 68. ' ■ ■ ■ ■ ■
Luxemburg. "V. Sigismund.
L pip )
iîlEEFEc :
Lăudau 8 84.8 x;
Mit Mî Mas . ./,// c d d'.i -x < ’;r- : <'? *1
1 Masa ie epis< o ■ scriitor), I 139 ■ 33L
: v' cîdt dc a i 1 le nMr), III, 134. ‘ ;
Macedonia și Macedoneni, I, 52. 55 ' 1
Macedonsclii ( Verist) ? 348
MMm. . <67; III /m
LlâocMHiais. IV, •f!| 11 » ♦ 11|J||Î| |#ț** | : j»J îîîîîL s l
VâgddrarM I.
Magboru.' (BcannL ofi IV; 127.'
LVLs U| PI |g
Măgurele, II 350.
Mahmuri (Silitor) III, 147
Maior (Petra), . a ' ; ■ „pp.
Maisonfort ‘ (de, locoteheiit-gcțicraîj, III PM
M't-. Lcirc), ii, 8 M '• 1 • MV 8 8^
1' iii iotl seric afc lie), 11. 35. '
MMieii (antoeprei ■ : v î < i., (p h- .. i
Maif|s|| | |l|i
Mănunchi (Andricu, meșter). IV, 37.
MaDligoiiieni. (A meni), IV, 31. ®e
Manăilești, III, 151
Manase (cronic ir), . 130.
'' î v f'G ulio 8 ) I, 87 și UJQ j -
MuudW// (călător) j 6
Mânec iuI-Păni i ten I 272
Mâiieciiil l Ingu eni I >72
Maiif zillc t ini dini fn nce«) IV 1 17
Mangalia, I, 70; III 280, 290; IV 6 ț|
Mangu| ■ ' • 233 Marja Don nna din , I, V4 1 e ♦♦
 201

Manini (Daniele)/ IV, 24.

Manole-Vodă (Gianl-Ruset), III. 29.
Mânu (boieri), III, 60. (Constantin). III. 350.
Manucchio (lacob, călător), I, 211.
Maramurăș, L 38, 52.
Marciaiiopole, I, 300: II,. 21.
Mareov (general rus), III, 49.
Marea Neagră, 1, 75, 95.
Marebie (de), II, 55.
Mareș (Banul, Băjescu), II, 31.
Maria regina Ungariei, solia lui Sigismund), I, 129.
Maria-Voichița (Doamna lui Ștefan-cel-Mare), I, 124; HI, 24.
Maria (Doamna lui laneu Sasul), I, 242.
Maria (fiica lui Petru-Vodă Șchiopul), I, 273, 293.
Maria (regina României), IV, 157..
Maria-An io ine ta (regina Franciei), II, 286.
Marigssy (Istvân), I, 354.
Maricaj.Doamna lui Constantin Brâncoveami), ,11, 100.
Marinca (Doamna), I, 55.
Marini „Poli, de’ Giovanni), I, 210, 243, 253.
Marmier (Xavier, călător). IU, 266.
Mar mont (duce de Ragusa, călător), IV, 169
Maroniei, IV, 31.
Marosnemethy, III, 9.
Marsiii .(general), II, 52, 96.
Marsillac (Ulijsse de, profesor), III, 341.
Marsilie (dr.), III, 232.
Martin (cancelaria la consulatul frances), III, 57..
.Martin (Felix), III, 294.
Mărtineșli, II, 275. ■ ■ ■ - ■ •
MasceKini (Giovanni), 11, 16.
Massioiti (Antonio B.j, IV, 150, 152-3.
M.aleevmi (Jeronim), I, 75.
^MalebVoMă (Basarab), I, 183 și urm. (Doamna Dilua)/
I, 342. (fiul adoptiv Matei), IV, 106.
Mateiaș Corvinul, I, 76-7, 239. V. și Neapole (Beatricea
- de).
Mathorel, IV, 138.
Matthias II (împărat , și rege) , II, 24.
Maurokaștron, I, 19. V. Getatea-Albă.
Mavromolu (mănăstire 1a. Galafi), I, 322.
AJavrocordat (familie), 35-6, 332. .(Alexandru Ioan-Vodă),
II, 227, 231; III, 113-4.'
F
Iii

202

JexandriL
275
Constantin-A odă).

al Il-leal

III, 33.

'Meusebach (consul prusian), III, 284-5.

leyendorf (general), III, 47.

n), IV, 140.

 '*■

, g
203

‘1 iniilim ■ Șl fan t tiit mrea lui. Gheorgbc St n-Voda

I 367. 1 â............
‘dilinea-Vodăă cel Rău, L 134.
Mihi i 1-Vodă Tur< ui I. 203. 243 2/2 216 332; n ni
' și Zcateri ia, Vișă, I, 134
Mihiu i-Vodă Radu L 242. 350, II 4% 141
"difa s Mihail). ÎL 76 Col >ma ÎI, 161 2.
VOmscAu (călător), III, 31 și urm.
Iile ' c tal L 231 (piscopa latii 1
AROmesi, • 300.
\lilcov episcopia de I 239.
' bl cil i icchu ’ pat; 3 I. 3RC n. 63
Vile ș< viei ge ieral rus), III. 19
Milești (sal), IV, 105/
,/Milesvar”. I, 200,. ■/ - ..
vdh . ; u ; •51U n;p I. r-c
\Iillol (ispravnic). II 184. 2
Miloradovici (general rus) III, 42-3, 141.
diloș (cneaz^ sârb), III 241.
Minciaki consul rus), Vio47.
Minio (Polo), I, 273.
VMV *
> ;p
hnn 5; gp.
Bătrân. Domn muntean),
122 w
Mircea Cic mul (Domn munfeaB)',
Mirski, L 35s
Misionari catolici, I, 21; II, 5.
dislea (mănăstire) . 106
Mitiiineu (pensionat), III 77.
Irc An II.
Mitropolii (iriunteană), I, 41; III, 130/ 225. (a Moldovă;,
I, 49, 52; III, 130. (ardeleană), IL. 84 • . ' Wi! W
Vizii, IV, 121
... g,
....................... . 5 . 1[gB, gggg . ,

Mnâszecli Glie >rghe, sol polon) II, 50 .

imn. IR 8. ■
Moesiodax (loșif, dascăl), II, 187.
logoșoaia (palat)-, III, 154, 350
'1 h( c (lupta de la), I, 96.
Moliammed al Il-lea (Sultan), I, 60 64, 76 147; 11, M,
“. 11: III, 97, W *ir W / )
Mobilau, II, 123.
• - Idm a. I 40 57, 63. 73 99 1 13 163, 199, 237, 241
‘247. 278. 287. 291.3300. 352." 369; II, 142, 225 și w m
■Mfliiii

a■ aafcj^ș.
ti s
 204

HI, 23, 108, 157. 163; IV, 105. 'administrație), I, 18-9

106-7. (aur), III, 102. (boi), IIL 102. (bresle), L 105 (cai)
L 223. caiolici și protestanți). III, 118. Moionisare). IJV
227. (comerț), I, 101-5 fcuHimă) I, 127-8; II,. 243f IIL
83, 105.^ȚcTâscăli francesi). III, 87. (descriere), II. 5-L 210
279. (grâu), I, 167; III, 102. (iarbă galbenă), III.' 102.
(influența munteană), I, 122-3. (lemne), III, 102. (miere),
1, 108, 322. (minerale), III, 150. (oaste), I, 79. (orașe),
I, 86; III, 40, 116. (organisație religioasă), II, 20-1
(pește); II, 132, 189. (pârcălabi), I, 124. (popula-
■ . tte), II, 259, 276. 282 ; III, 66, 148 ; IV, 106. (pro­
ducție economică), III, 138. (sare;), I, 230. (școli),
III, 239, 273 și urm., 244. (tribut), II, 130, 199-200, 242,
128, 149. (Unguri), I, 318. (vamă, vameși), I, 104, 179-80,
(„vecini”), II, 133. (venituri), II, 185, 294; III, 30-1,
40, 128, '(vin), I, 168; II. 132. (vite), I, 16.8-9, 182^
Moldoveanu k canonicul loan), I, 369. h 3^ . &
Moidovița (mănăstire), 1, 56, 115, (Antonie de), I, 369.
Moltke, IV, 138.
Moncastro, 1, 79. V. Achennan și Ce ta tea-Albă.
Monede (în. Moldova), 1, 107-8; III, 110. (în Principate),
II, 247. (groși, ianuinene, ruble,, tătărești, florini, Liglii),
I, 1C8. uighi, taleri, solizi, lei, orți, groși), I* 323.
Moncmbasia (Dorotei, de, scriitor), I, 259.
Monora, III,'' 156.
Montalbano (Giambattista, că'ătoi), I, 297.
Montaj' (Imbaull de), II, 298.
Monlespin (mercenar), I, 276.
Montojo (Âlfredo, călător), IV, 131.
Montpellier, I, 162.
Moiity (profesor) Iii. 275.
More'a. I, 115. 245.
■ Moriolles (de, călător), III, 144.
Moriiand (inginer), III, 289.
Moruzi (Alexandra-Vodă). II, 189, 212, 281, 285'; III, 36, 41,
' 57 , 59-60, 68, 97, 111, 113, 124, 145, 351. (codul lui' civil),
HI, 146.
Moruzi .(Costadii, Domn ai Moldovei), II, 205, 217, 253;
3 ' III, 29, 32. • '
Moruzi (Dimitrie)', II, 217; III, 97; 145.
Moruzi (Doamna),"' III, 217.
Moruzi (Panaiotachi), III, 146.
■ Moscova, I, 104, 308; II, 58, 60. (Marele Duce dej, II, 43,
 Movila .familie. I. 275; II. 33.
Movilă (Ana;. L 173.
Movilă (Constanlin-Vodă). I. 265. 271.
Movilă (Doamna Elisabelan I. 17-L 265.
Moviai (Gavril-Voiiă < I. 272. _

232. 264; II. 42.

Movila CMoise-Vudă). I. 272.
Movila Vel u;. 1. 158. 181 272. 3)8; II. 67.
Movilă Siniion-Yodăj. II. 42. 281.
Movila (Răbâi). II. 255.
Mul'e.' von). II. 287.
Măiiciien. III. 251. 275.
Miinnicii eeneral;. II. 168.
'iunlele Mare, III.. 257.
I), 11, 17.21,56. 59. 63.67, 80. 131,1.43, 195.205.
ti r «1. 142, 162, 229 și urm:; III, 33,
.................... 1,1,18; II, 217; III, 125.

III 1 . 'cultura). II,-

■), II, 272; III. 291.
9. 214, 303. (grrii). I.
V. 48-9. Ivu-la). II, 238. (imlnslrie . III.
;i). II. 10 CocuitoH), li. 10, 19-20. 237,
148. 157. 214. mănăstiri mehinale o IV.
metale.;. II, 3. șnmerale), III, IM), (orașe-, 1,
: IV. 8-4. ('ofekiri), IV, -ÎS. ('pârcălabi), I, 124.
producție;. II. 217. 241; 141, 99, 204. sare), II, 106. III.
167. Isate. I. 13-4. 269; II. 8. - școală). III, 239; IV, 45.
5-6. (statistică). III, 215. 244.
(tribut), II, 242. (văcărit;, IL
,, 2M ■«; UI. «...

L .1.) -1.
" 243. Miale’ de, medie). I, 52, 73-4, 157. Mmm
d _ J?

Mano i 273 "

Mu chisoii Koderich’l.), IV, 31.
mie), HI. 233.
iurliard rederic). II. 273, 272.
mi-), II 23, .
 152, 263, 274, 327. (cultură), 1, 128-9. (Târgul). V.

Xectarie ^Mitropolit muntean), 111, 85. < !

X’edoba (ofițer rus)’ III, 47. * ,

„Negru-Vodă”, L 206-7; IV. 109. Cetatea lui;, II, 33. '

Nicolae Nicolaevlci . (Mare-Duce), IV, 134, 139.

t
 297

NiJ'on vicari mitropolit, u) <5;

Niș, I, 7.
2 oti.kir jmjos ue . s, 2i)0.
Molara (Ilrisant. Palriarh), II, 74.
Noua-Suliță III, 162, 182.
Noiiy (Leconte de), 1. 87-8, 141, 343.; II 14, 51
Novgorod, I, 7. ' '
Nurnberg, h 02. •
e | ♦ w ♦ ♦ J | e <> >♦ e

Oașul. V. Țara Oașului. ■ ■

OMrtvn. L 172. 3
Obiceiuri (populare)., II, 113-4; IV, 20,. 43. 161, 163, 165. ♦
la naștere), IV. 20. (în Muntenia) IV, 19. (la îmitpr-
e ::!ânr)h:e>vj\343; 11 113> 137; 2X (^o.^ ., , s
22, 136. ui Moldova), I, 169-'' 7 I7 ??5 și irm ' aur-
* rudele), I, 325.
Obiceiul pământului, I, 169. ' <•
Obiceiuri religioase m MciJova). V 240 (hi umilă), I,
rJ H, 111-2, 136 (iu Principate), JV, 125.
la Bobotează), r 3-7, 33-^6; TT, .113
Obiceiuri f credinț ... IL 114. 128. 13>6; IV, uO.
Obiceiuri (danț i), II, 135. ■ ■
Obradovici (Dosoftei), II, 266. ' '
Obreuovici 1 ,17 t f. 4|
•den tlWnry) IV, 110. r . A'
Ocna. L 56; HO " - 7 Pk ab ' ‘ s;inP
gcn(.Je IV, IM ) ||J|jj || * 'W *■ * w )») » '»
Odessa. 01 12, 68-9; -10. » «|> «r ir w
Odobescu ,colonel), 'II, 23/.
OdoheșM I, 310; II, 241, 284. .
Oituz, 1, 77. # A A. A ;sfisfc e... a * js..
Olăh Nicoiaus, episcop), IH 230.
Olanda, IL 44.
Oiniutz, OL 173. .
Oltea * Maria, Doamna), I, 114.
Oltenia, 1. 55. 237, II, 11, 85; III, 131. aur), I, 225-2
(producție), li. 89. (urme roi, ne; IV, 97
Oltenița III, 261. ■
Omer-dașa. HL 320, 329, 213;)--6. <
Oradea-Mare, iii, 11. , >
Orășaini < Nicolae, poci;. II, 223. A
Orăștie, III, 16, 73.
 208

Qrbăii nobil ardelenn;. IH

Qrfano („elenist”), III 135.
Orguxii’ (la Calfa). 1. 76; ■ ■ 50
■ beai. 87: III i - 1
Orlov (prinț), 111. 332.
Orraeus călător). II, 263.
■Orșova, 11 286; III, 15t>. 237; IV. 10), 160.
Osman al II-lea (Sultanul), II, 42.
Ospitalieri (că'.ujări), I. 17.
Ost og. !. 254.
Ostrov, III, 327.
Oletelișanu. III., 359.
r .Boniuiiisen i. -irf.

Otlh (iaeob). I. 31C.

■;;(■■, iiibS" ■ Di IM- ■
Ovidiopol, III, 68 '
Oxford, I 54.
'| >. J • g
Pach.'er - ț2 . ... ■,
. ... II > --
''V- Uoftn i , ... . ,rf
) ah!« i < . .
Paisie . tnț ?i Sivii). Șif
l’abidi 'Ce.
Paiamed Gh. . ■ f 254.
' Palatinat, I. ItiO.
P .... a pi 2» ■ ' ■
•' .C.'rf ■ r- :■ . • ; -
ibvv- ■>! ■ ! ; u, .. I V . ..............
Palestina, J 12
Pângărați (mănăstire’), II. 261.
■ Pauteliinon (mănăslire), II, 166.
Piuizini (Lionardo). II. 214-5. V.
Papadi pol-Caliliuih (Ale ;aiidi u), I, 566
Păpay refugiat ungur), II, 162.
Papi» dosef), IV, 161.
..Păpușoiu-Yodă”, III.
Pai'aul ■ olivii, iii i!h
Paras, ,. 150.
Parcevich 'Petru, episcop), I. 300: II, 22.
"■ I.oiivrul) IV, 19 ((,i .tatu! 1 " ; us
Pârșcoveanu Șleftin), II 234
 209

. Partcnie (călător rus), III, 151 și urm.

Pașcani, III, 159.

Paschidi, IV,, 133.
’Patelarie (ALanasie, patriarh), 1, 307.
Patiomchin (cneazul, II, 207, 260; III, 27, 404 , 89, 280.
Pătrașcu (din Cipru, pretendent), 1/ 201.
Pa vel Țarul), III, 4.6.
Pavel din Alep. V. Alep.
: Pazvantoglu, III. 45.
rec (Patriarhia din), I, 335.
Pecenegi, I, 12.
Pechmeja (Ange, călător), 41, 294, 344.
Pemivan (Aga Ienicerilor), III, 97.
Pera, 1, 89. 242; II, 45. 59.
Pererita, II, 54.
- Ieri; mănăstire), 1, 49.
Pornu (Raoul, călător), III,- 202.
Persia, IV, 31.
1‘erthes (Boucherde, călător),.. III. 278 și urin.. 283.
Peiticari, II, 231.
Pertusier (călător), III, 145. '
Pesta, III, 73.
Petcaclii (Constanlinopolit.au), II, 169.
. V . c. < - v ouă Ct

Petru' l-iu (Domn al Moldovei), I, 50.

Petru Cazacul (Domn al Moldovei), I, 191.-..
Petriceicu (Ștefan-Vodă), II, 22, 54.'
Petrossy, II5 57.
Petrovardin, II, 127.
Petru-Vodă Arou, I, 89, 99.
Petru-Vodă Cercel, 4, 196, 291-2 209, 274, 281, II, 13, .
121; III, 74
Petru-Vodă Mircea, I, 339.
■ Petru-Vodă Bareș, 1, 91-2, 98, 103, 109, 114, 126, 13%, 145;
11/ 22, 41, 6'0;' III, 3,. 24.
' Petru-Vodă Șchiopul?!.. 184-5, 193, 213, 260; II, 59, 61, 100.
Petrmcel-Mare ;Țar), II. 29, 69, 115, 123, 126.

14
 M ' 2-10

Piatra Mcamțuird. I, 114. 318. 230* III, 29. 23G. ilbise-

riea Sf. loarei *. IU.
Piccolo (cir.), III, 231.
Pigeory (arhitect frances, călător), III, 283. 286.
Filat (Constaniiii, colonei), IV, 140.
Piluzio (Vito), II, 21.
Pini (consul), III, 95.
Pisarii (Andrei, consul), III, 81.
Pitești, II, 12, 108, 273; III, 72, 74, 259-60: IV. 15, 46.
Pittard (profesorul), IV, 142. (d-na). IV, 142.
Piu al Il-lea (Papă), II, 140.
Pizzigalli . (Francisc), IV, 18.
Place (Victor), IV, 112.
Plagind (boier), III, 335.
Flatov (ofițer rus), III, 144.
Ploiești, ii, 12, 236, 278; IV, 121, 138-9, 145. e
Pliinibrua, TI, 1.02. *'
Pobrata (mănăstire), I. 4. 111. g
Fociațchi (Sofroiiie), I, 308.
l ocația, I, 78. 100; II, 54, 142.
Podul înalt. I. 88.
l ocuia Mărului, II, 67.
Po'enari, I, 21, 135.
Po'enaru (Petrcchi), III, 191, 275.
Poissonnier ' (Alfred, profesor), III, 340.
Pojarevac, II, 168;' IIP 293.'
Polonia și 'Poloiig \ 52, 81, 95, 99-100. 122, 225. 232-3,
238, 258.-292, 355; II,’40,'42-3, 55-6, 58-9, 1.28; IIP 23^
30, 103; IV, 16.
.Folovraci (mănăstire), IV, 16.
Pompadour (d-na de\ II, 224.
Pop (Hagi. Gonsfcuitin, negustor în Sibiiu), II? 259.
Popăuți (mănăstire), I, 87, 237; II, 193.
Popescu Candiano (ofițer), IV, Î06. 3-
Popescu (Radu, cronicar), II, 73, 91, 167. ‘ .
Popești (sat), I 200, II, 72. '
„Porcaer” (sat), I., 192.'
Porter, II, 174, 186.
Porturi romanele I, 339: III 87; IV, 8-9, 11, 46, 82.
155.
Porțile-de-fier, II. 236: III, 257; IV, 30, 100.
Porumbac, II, 77.
Posing (loan de. Voevod ardelean), I, 177. '
 ■V o c :c.oav
t O(

3 39. (râul). II
ralioveni (cărăuși). I, 29
Prasnaglava. V. Radn-Vodă.

Prepia/ (nepoata Doamnei E

Principatele române. z ■ *- -
237 ti r

, 107. (unir
II, 129. (viata social

Pritchard. (afacerea), 111

Pritzelwiîz (baronul von) III. 96.
Probata. V. Pobrata.
l’rocopie (J)imitrie), II, 93

F Xxl; p

Querini (episcop catolic

Qiiiii (Micha.el, călător), IV, 98.
Quilzmann (dr., călător), IV, 32.
 !78; II, 142, 147 01
. II. 204.

5 ■ x45.
I, 65, 133.
33-4, 136-7.
Iii . I, 139.
.—

Și-

. ... ’IK- ■
-Radu-Vodă (Prasnai 33.
Radu-Voda Șerban,' 274, 282, 394; II, 20, 29,
■■ ^7 231.
Rădulescu (Ion Eliad), V. Eiiâd.
Radziwill (lanus), I, 354, 358-9.
Rafaelli (dr., din Constant?nopol)1, III5 161.
Ragusa și Ragusam, I, 74-5, 103, 216, 242, 246, 263, 301;
*™
7 ” ’’ ’®'

■
 ■

Ramadan III 336

■ Ramih-Pașa. III; 71.. '

Râmnicul-Vâlcii, II, 13 19 342: III, 236; IV, 16, 186.

Ramzin (Iac), I, 262.
’Rasovi,'1II, 217, 251. ' '

Rașcov, I, 367. ’
Râșnov, I, 235; II, 76.
Râu! Doamnei, I, 8.
Războ‘eni, I, 82.
Răzvan (Ștefan-Vodă), I, 248, 252, 258.
Reber (din Blois), III, 195.
13°'

Regulamentul Orgaiiic, III, 245. ■

Reinhard (ministru france:.:, și doamna), III, 53 șii urm., 70.

. JiemsclTo’’ ^(localitate), III, 73 ’ ' ’

Reni, I, 211, 233; II, 39, 46; III, 157, 265, 279.
Renner (von, călător), II, 282.
Repnin (ambasador rus), II, 123; III, 41.
Resnii (Alimed, scriitor turc), II, 202.
Resti (Marino de’, Răgusan), I, 288.
Reșid-dașa, III, 30.
Releg, I,. 98.

Revoluția francesă, II, 266.

Re-j (IV'illiam, călător), IV, 88.

Riclielieii (ducele de), III, 42.

Rifaat-Pașa, IV, 31.
Rigas (revoluționar grec), II, 187.
Riiigala (Rângala, Doamna Moldovei), I, 55: II, 20.
Rizo Neruios (lacovachi) III 95

Robeseu ^director al poștelor),

* IV, 134.
 214

Boche (de Ia secretar domnesc 1. II, 182-3, 283

Rochcchouari
Rod na. I

of, călător), 11, 261.

eli), I, 215.
111, 120, 231-5, 219; III, 271 și urm.

I, 50, 56.
din Padova). II, 51
lor), II 139, 235,

172; III, 113; IV, 25, 142.

ă), I, 88; II, 34.
---- - x- —/7 - , 232. (C. A.), IV, 140. (doamna C. A.)?
IV, 140. (generalul), IV, 129. Alexandru-,, JV, 146.
Rosetli (Roznovann), ±1, 43, 267,. (Numită), IV, 129.

u.

i.

■
 215

Ruset. V. Roset și Rosetti.

Rusia Roșie, I, 25.
Rusneci, III, 163.
Russ (doctor), 163. *
Russo (Aleea), I, 49.
Rtișt 1 at|, L 238| III 16a
Ruși șl Ruși i I, 236 238; II, 116 25 234 III 26 4
120, 132, 165, 280; IV, 102-4 129, 131, 139; III, 307
iv, no. " W ’ '
Rtdeni, I. 238; III, 11 181. V și 1 SrU2Cj.
Ruxanda (Doamna), V Lăpușncanu Ruxanda)
Rzewusld, II, '36. . _ ■' ■ . '
' ' s- '

Sabasa (sat), III, 262. '■ ■ «WSSW

Săbil|||| lg 110, f|| ' III ,J|jl llllllllll
Sabini, IV 133.
Safarik, III, 290.
Saint-Andre (dej. III 7'
kd/d irnuud (nian. șaP ’J i - ’ aV . - ||||
Saiut Aulaire (mărci ie( III, 42.
Saint-(iermainf J. 162.
Saint-Marc Gin u (călăto ■ 1 4 ■< 296.
Saint-Liice (/ ipl a IIL J
- Aou III, 231., 348.
SoZu&e nj (de, căi 7 4' 2 iii, 131.
Sălătruc' (II, 260. ,
Salili Pașa, III, 69 1|»
Sălii \ principe sa), IV, 1||
S-alzer Mjchae1 lohann), IV, 165.
Sâmbăta (localitate), II, 67.
Sainoilov, II, 287-8. ' . W;.:"!-
Jj alt 5 ' A g
Sankt-Gnnr'/ (de, WvA ;g Arde ,4a I, 77. V
Posing (de). ■ ’ \ .•. w '
iankt-Gottliard, II, 43.
Sandrin (fiul lui Ștefan-cel-Mare), I, 319.
Sântimre, I, 82.
Sârbi și Serbia, I, 15,295; II, 59; III, 12, 15, 23, 27, 156, 269
Sarmati, I, 237; II, 87.
Sai nisagetuza JV. 163
Sascut, L 5G 231.
Sas-Sebeș III, 13, 16, 72; IV, 120.
 44,. 248, 301,
9 originea),

machi

, III, 142.
158.
val), III, 5
’ 52-3, 57.
.
Secul (mănăstireV IU, ... ,2,
Seghedin, 3, 97; III, 14
Seimeni, I, 341, II, 15.

<W
 i;-III, 11, 13, 16, 72. 139, 2

), II, 107.

STceene (călător engles), IV, 99 și urm., 106-7.

Slăniceanu (colonel), iV, 131.

Slănicul muntean, II, 213; III, 236.
Slatina (mănușii e), ' I, 85, II, 11; IV, 131
Slătineânu (familie), II, 231; III, 69, 351.
Slavi, I, 236, 238.
Slavonă (literatură), I, 137. .
Slobozia, II, 225; IV, 105.
Smil. V. Ismail.
Snagov, I, 47; UI, 240.
Sniatyn, I, 236; II, 38.
Sobieski ^loan), 3u6; II, 23, 25.1 29,7 43,7

Solea (mănăstire)\ I, 306; III, 24. ■

Soliman-cel-Măre| (Sultan), I, 76, 97, 136,

II, 29, 41.
Solnoc, I, 97.
Solticov (general), III, 27. ' .
Somnier (Iacob, profesor), I, 154, 157, 162.
Sonnini (călător), III, 85.
L! 2I§ *

’ Soroca, II, 54, 168, 210-1., I

( „Sorotena” (Soroceai), III, 180. e
Spalato, II, 6..
Spallanzani (călător). II, 213-4; 111, 8. *
S’pase/ft‘ CM. A Z rf/, călător ) IV 70 ș urm #
♦ ♦♦uu ucu;., ♦ ♦♦♦ ; 8 n > »
’ Spl&yi (general), II, 275, 2b r UI, 24 *
Stael (d-na. de), II, 209. |
Stainville (general), Ii. 87« 94. ♦
» St a niat v (diplomat)., III 6-1 *
SLimÎHlL C HiUlPHlupU ( (
’ Siăuecscn Î. pjcioj k EL 35L ♦♦
- .mindeșo. J. 1 io.
Slanislavov Fiiip, episcop cEU ♦. U ) )
* XX ( i j| X XXX
( Știiriclliojd, X > e * e • ♦ < > ♦ «I •
6 „Statele Unitei a ie Orientului” IV, 25. <♦
Stavrachi (capucheliaie), II, 205. „ XX
Stavriiios cronicar), I, 254. . >e
(Ștefani (Antonio, episcop)., II, 2.1, 28. •
MmonV ''căpitan âe poștă), III, 140 , *
Slellin, I 869. * ‘ ** <. * laJIÎZIe
l Stockhoiiii,, I|| 3.» ♦ » ♦ | llll 1 11| r «♦♦ ♦♦♦*♦
;o • ♦ ♦ ♦ ♦♦♦<♦ B • ♦ • ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ •
Sloffeln ff aerai), II, 264. ! J|| | - rE |XX X I Z I 11
Hl’lOillil OuXX , s I ♦ ♦♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦
bb sșburgh Ș.r /♦ călător),, I, 28Q, 283-4.
Straloniclua. ■ t)m.. icjiie de), II, 155..
’Strehaia, XX J6. i XI.I | ( | lllillll) X X I XI X X X- X X XX a
SI acu O, ’U Uli. « < - « - a e a e a t <
U pop m ♦ luU.u ' t m. | (
Strunga, Up t(jk s
Struve (călător), II}1 279-80. ♦♦
'O X ■mv.Jo Ukku r< m 'a ; ui. * *
Stuart (consul rus), IV 132 |
Stiideniia, I, BlrllIXI ♦ ♦ «♦♦ ♦ ♦ '♦'♦re ♦ ♦♦ •♦ ♦
Sturdza ♦♦), D\ FU
Sturdza (Elena), III ‘bb. *
Sturdza. pulguu g «.
Stuniza (Joau mniu irnmn m mhMovpîl JM 138. b'P
: 324: ....... * * *'» | * XXX* * * X X X" X * 3 * X'l ' !
X
Sturdza (Mibai-Vodăk, II, 167 176, 178; III, 46, 121, 159..
< 178, 216, 241, 249-50, 263, 274, 319 331, 338; IV, W
Sturmer (von, ambasador), III, 73-5, 77. " . *
 Q

- . , I, 23.
-suabi '
Siiceavt 50, 55, 1.1», 252, 234. 24-1. 248, 261,
305: II, 128, 185. ^populație). i1 ișeî (minteR;
J1 ( murț). I, 315 '• d- Iic ), I, 315. (bis-erici.l
«
-ui), I. 113. (la Direptate), I, 226.
- • • ,v.. j . iu yj y;

* Suedia și Suedesi I 367; II, 42-3.

.Sulina, III 154, 242, 265 278 281 293; IV 63 I 122, 144. *
(brațul), III, 292'
Ai/Ho c F.frtncbciosz/9 II 214 222 VA și urm 243,
s , 248, 289, HI, 96.
, ./Miao; ,n yf;iuy n[. 51..
mno- (no:, : np.n , dp 9/ I
ai , 'Sî‘fl r , V
no. TAc.uiAu; V da , ii./ 91 A 136, UG
fi
Iutii Mihai-Vodă) ÎI, 280-1:. Hi 56., 1 i 4 245
Suțu Mihai al IR ea), IU < * T 1 II
.Suțu (Nicolachi), II, 178. 205 240; III, 292.
Suvomv z general), I .. ii ” J . <
Sviâtoslav (cneaz ri ) I, li8.
I,>f90.
;*
SvierșeA/schi < < > ♦ il ||7||g l||l Ar O il/H
: Izamoskdzy (crnmcar). IJ| 66.
: zathn ai y , j.

izecheiivi, IR 313; IV nx>.

ize/essy. IR
Szilagyf HAuul A. ,R ||
ttffittflM S.
5acuV:.axL IV, ~\J).
laguna (Andrei)/ IV, 161.
Șaitan-oglu, II. 59.
ȘardonA, H 311,
Sat ’-iFuI HdHf .1 3e9
ȘeoeinI Rdpint) d 143
Sen-niov (ofițer).. II, 123.
-Sdnuăui Ciucuiui, j| 181.
șma-nido u.L 23.. | ♦
lancai, ]li, 3. a > .* e e e < e e y» «i # iii ii ||« ♦
Șo Lângă, I, 30/ e a a > a e a ♦ • ♦ ♦ • 11» > ♦ ♦ ♦. I
Șlefan Vodă (fiul lui AHxundriu-o Bun . 1, 278. ♦ || || |fi|
Șlefaii-cel-Mar'e( I, 62. 7-1-5, 77-8 00; II, 20, 41, 60; Ci,
. , g ♦ ei
' • ■ ■ '■ , 25 2. .. -,)2. boala). I, 62. • ♦ > i
Ștefan Rareș, i 1 19 *
1 ♦ ♦d
| vei
♦ ♦ <1 > A I
IHflri
■■ I ■ ■ I ■ ■■■■-W-W/-^' ■' ■ ■ ■ ■ SSl
—....... — nur -
 )l(

I, 29, 74^ 208, 222,'229, 283, 302, 343; II, 6,

““7, ii, 107. (Stelea), I, 340-1.*

(Sf. Constantin), I. 341.
(Sf. Nicolae), I, 318.
Târgul-de-jos, I, 56. V. Roman.
Târgui-Frumos, II. 181; III, 27-8;
Târgul-Jiiului, 1.J349; II, 86; IV,
Târgul-Neamțului, I, 248.

Tasso (Torquato), I, 254.

Tătari. I, 6, 21, 54, 83, 261-2, 266, 291; II, 19, 60, 123,
248; III, 28, 157.

Tecuciu, I, 321; II. 281; III, 270, 275; IV, 105.

Teleajen (râu), II, 272; III, 203. •
Telegcscti. III, 233.

Tennstădt (Ulrtch von, călător), I, 8V 23.

Teoctisț I-iu (Mitropolitul), I, 129.

Terapia, ITI, 68, 146.

■ ■ / ' .
 221

Teutoni (Cavaleri), I. 8, 239-4-0. A . ' A Jb

F b I ț ■■ C 4 ( ! 195, 3
Thierry (Aniedee) III, 308 1
Thomniasî (GabrieL cleric), II, 18.. |
Thornto ( c a ploina III, . .• ) ,rfl
Tli-ou (de), I, 162 1918 ' j
Thu a-'u u .filolog). 1II, 293.
Thurn, II, 287. |
Tietz (f7, călător), IV, 28 și urm. (îl
Tiflis (lona, Mitropolit de), II, 250.
- . - y - ; 7 a:; n 277.
fiauymiu, .1 73 ]te: A teu. U-upusteu ,
156. ■ . ' • ai
Timoni (diplomat austriac)., III. 35. ’ )
Tuutete TA. 1? U
uamvuu cduiiard, diplomat) 38, 189.
Fii a: pol-, III, 52. . ■ ,s(
Fisnu i a L 3 349; IV, 17, 10(1 ■ ’
Fitoj ambasador rus)-, ( I, 331
Tobac. TIL 292. ■ ■ iii
Tohti toc (hoț), III, îl . j
- ; K ' 1 J w I T T 'T I ’ ’
Tdkdjg ''■A5 474. prinț ■ I ' 90 IV
Tolhausen/III. 159. . ~ ■
I 1 înr-di . 7. sl Reni. aî
fomis II, 118. ’ ]
Torni s II 1, .. 1. v W w wp '«r v ar a
Tonus (leomVoo. z . ||b ||| ||| i||| ||| u|Tl|
Toana (Șteian-Vodâ, , ion i'd 268, 271-2.
Topfer (pictor)| Ilp l(jl
T4 -un I, 253 . 1
Toii (b:-r( ul di .. . 1 1 d[2
Fi an y 149. (Ca a lui), I, 21 y
Ti nici; fi w, I, 220. <
Trapezunt, 1, 70, 233; II, 20. 1.00, 241. ’
Trebeș, u 247, 305 i
Trenk (pictor), ITT, 851, -■ . <y
II ubețcoi, ( ?i i 3
Trzebi sici I 359.
Fudosca (Doamna lui Vasile EUpi ‘ ’ 337-8 I
Tuno. e ( . - , 80 l ■ ffîh d Viteazul) , 209. 250, a
Fu - 7 - I 1 -9 I , 122, 144 j
 222

Fuiras ii (frg ții. 5 III5 9<8 <fe

Turali (general), III, ÎL
? ■ a, 61... 94. 97, 147-8, 194, 25. *
. H, 35 43-4, 52 L5 81 67 91 10 III5 12 20 M 18; «
Hj/, .1.81, iV, 102 ^29-30 sistem), I5 95 (oaste), II,
iH,i, l( ,rn, ‘ .. r Al • a ■■ \ ;

'furililii |ca|itlii|î II, 25.

Turcia, 1, 26; HI, 11; IV, 160,
rr •nLViagmvT.’ 'V TI VL *
Turnai ||| Ovnihu III, 257.
OwnuLBoșa,, .IjI, 73. ♦ ?
V. |gijg|ip. A g
Tmtisraij ... 70: VI. 125 )
L
T4uh>a
*
2li. * * ' * *... w * * !'w w w w * w 4

t
Țara rfe-jos, I. 17. 266.
i •• r s ' ''
Țara Jiiului, I, 11.
Țar;. Oașului, .1, .11.
Țara Oltului, I, 11.
’e'-ai. ■ n Irdeal) ' r: i ' 2-3, 159 60
IV, 21 (satele) IV. V (case), T.V, 21. irana), IV, 22
(din Basara'i .1, '/ ( itai ■?- s; u
III, 171, 179. . , ' '* ,J. 226 244 123 1;
II, , 18( , , 118, 207, 245, 270-i
■‘ . 49. (t tai e n. I, . 91; II ' ;< nomi ă )
■V. 15-î. Cfe.n.ji), l’V, - mța i, fa i ■ ) l V .
■a i I Vr; 'v i • ■- a OV n; i'- i .
' ■3 1. ‘. 1 ' ' 'ir o. j’ .a; ; "
233 , 277 II 12 132 24! ; IV, 34-5 4f 9! ( t -V so
. m ,31 i )8 9; II, 269; III 7 34 5 19 09 1 (< <. ..
IU, 39. (în Principate), HI, 148, 216, 267, .. V
(stare socială), III, 130; IV, 119, 130. (femei), II,
273. (o iri), I, 121 (dăî . lesetina), II 1 !9 (moravu i
!V„ 65-6.
Țeri, I, 11. : . . ) ■
Țețina, I, 236. ( ■ ■ ' : r ' .v
Jricu, U, 'S-V 8 10, 7, 26, V ,,, 33: 6........... ;
VO !93 221 2 >, 246, 260, 270 280; IV, 23, 29,
43, 102 (număr 8 lo ), III, 101.
Țigară (Zori). I, 277, "io
Țigănești, IV, 105.
Țujora, I, 179, 291; II, 47, 55, 123.
 16. (Societatea Sf. Ladislau), I
Ureche (Grig-ore, cronicar), I, 121; II, 10, 140
Ureche (Nistor), I, 266. (MiUofana, .............

Urquhart (consul engles), III, 162.

Ursachi (boier și negustor), II, 58.
(jscoci, I, 288.
’ • - "-ie, călător), III, 15‘

___ .
■f-s ■

Valeiitiiieanu (I. G.), IV,

Valerio (Theodore, călător), IV, 6.
Vallarga ^Mărioa
V 11 1 T ' ('
Vei Ion UUexis de
Valul lui Traia n
A anii. V. Munlei
Vandcibcvl
\ arciorova.

Vasluiu, I. 339; II
TXT wr CIO
 225

Vodița mănăstire), I 15; II, 86.

' o vodf prii tive I, 17.
Vogoridi calmi mniul Xicola I '<•? 4-5,
Voinescu (colonel , II, 275.
Vollaire, II, 117.
jruiia , -m • m ' V
\ oroneț mană ire), 1
• joJ (prințul), m 252.
\ siiesen ■ II] 132
Vflliil, L 57. IU2 mir mic «II»
‘ gci. 'II. 156
\ulcan pas), III, 12. . ' ...
♦ - * W.
,AVakef.ield ’ carul de la roi V
VToZs/i călător), XV. 06
*
VVa/tez (Gulielm, călător), I, 204.
Walter (Baltazar), I, 2504
Weissbach (conte de), III, 25r
Warszewiec ki ( dei i f îs folie
„Wasmer” (sal) III, 10
■ Wiest, IV, 132.
Wdi^in (Je<iu, cronicar), i, 59-60, 64, 6V. 72.
(Valerand de), I 59 r(
’ / ag (călător) I, 295, 367.
1 „Weyde’g II, 123. '
IV/Zdun floam ălătorp L 26( w
, Wi/imson (istoric), Ki, :7 . to X, 96 ■ 100.
r IFillesliofen (mare negustor . II, 248.
Willîam, ÎL, 73.
Wiszniewiecki Mihail rege polon), IJ 43.
\V tțgenst i (g leraF IV, 6. ' ' 1
Wolanski, III, 336.
H olf (Andreas, dr), III, 108.
Wolt (Nicolae,'5 secretar), III, 92.
Wychowski (Cazac , I 3624 365
| Ov x<i||
■ Xeropotamul (la Athos), I, 266

Yerkoki. V. Giurgiu.
Youssouf ^general fran es), I I 31f
 226

:: Z.
Zabraz (ducele de), I, 271.
Zăgaz (redută la. Mangalia), III 280
' Zagora, III, 328..
• Zalescic, II, 184. '
Zamca (biserică), 1 234 314.
Zamosc, I, 258.
Zamoyski (loan, Hatman și cancelarii! pcdon). II, 41, 150
• : ; 257, 290 ? '
Zamoyski (episcop catolic pentru Moldova), I, 304.
Zăpol a (loan prinț irdelean), , b. (și fiul. loan Sîgis
mund). • *:!: • •: * • * • •! ♦ * *: * *: • *» *: î * * *: * *4; î * 1 * * I î J;; *
Zara, II, 5.
Zass (general rus)., HI, 45
Zefcari (general)., IV, 131, 134.
Zerbinni. V Spasetti. «
Zimnicea, II, 258; III, 344; V, 131, 141
Zips (Ținutul), I, 97.
Zlatna, III, 9.
Zograf (mănăstire la thos), [, 273.
Zolkiewitz (Hatman I, °90; II. 33, 42.
Zollern (Frederic de), I, 23.
Zotov (general) IV, 135..
Zuavî, III, 3 9.
ZucArer (dr.9 călător), III, 160-3, 165»./, 247.
Zwaniec, II, 122. ■ ;
:::::t* :; :i2; • ::i1: * > ■ B • •
::: * ,: • tB• î * î J|• • |HI|Hi

Tabla ? facrafd de elevele mele misionare de la Văla.

nib-de-Muiue, supt conducerea d-rei dr. Hermine Theil.

4
 CUPRINSUL

L Călători artiști francesi în erile oastn 3

ÎL ( ălători t lieni, gt : C engiesi
în tenie noastre . . : 21
IB Călători în epoca de o - 108
IV. Călători mai noi prin Ardeal . 150
■ . Tabla numelor . * .< , .167