Anul CVIIT - Nr. 126. 10 LEI EXEMPLARUL SaIlliAti i Tunic) 1940.

011111

REGATUL ROMANIEI

MONITORUL OFICIAL PARTEA 11[-at

LEG1, DECRETE
JURNALE ALE CONSILIULUI DE MINISTRI, DECIZIUNI MINISTERIALE, COMUNICATE,
ANUNTURI JUDICIARE (DE INTERES GENERAL).
Desbaterile
ABONAMENTE IN LEI Durata abonamentului parlament.
1 an 6 lunil 3 lunfll tuna sesiune
PUBLIC A TII IN LEI Inserlia
UNIA
M. 0.

IN TAR it: JURNALELE CONNLIULU1 DE MINISTRI

Particulari
P. 1.900 950 475 160
I.200 Pentru acordarea avantajelor legit pentru incurajarea
1 P. Il 1.800 900 450 150 industriei la industriasi i fabricanti 3.000
Autoritäti de Stat, judet si co- r Idem, la meseriall i mori täränesti 700
tnune urbane
1.600 800 400
1.200
Schimbdri de nume incetäteniri 1 000
P. 11 1.500 750 375
CITATI1LE
1.100 550 275
Autoritati co:nunale rurale . . f1 P.
rN STRAINATATE: Partea 1 sau Part. Il
1
P. 11 1.000
4.000
500
-
250
1.200
1.400
-- Curtilor de Casatie. de ConturI, de Apel sl Tribunalelor.
Judecdtorlilor
300
150
PUBLICATIILE PENTRU AMENAJAMENTE DE PADURI
Un exemplar din anul curent lel 10 part. I-a 15 part. 11-a 10 raduri intre 0 - 10 ha 100
10,01- 20 200
anii trecuti 30 20
20,01- 100
100,01- 200
.. 300
1.000
Abonamentul la partea Ill-a (Desbaterile parlamentare) pentru seslunile 200,01- 500 1.500
prelungite sau extraordinare se socoteste 200 lei lunar (minimum 1 lund) 500,01-woo " 2.000
Abonamentele i publicatille pentru autoritäti i particulari se pldtese woo 7 3.000
anticipat. Ele vor fl insotite de o adresd din partea autoritätllor si de o
cercre timbrati din partea particularilor. ICATDste IVERSE
PUBL:peli
Institutia nu garanteazd transportul ziarului Pentru brevete de inventiuni 70
Pentru trimiterea chitantelor sau a ziarului si pentru cereri de Idmuriri schimbari de nuMe 150
petitionarit vor trimite in plus suma de 10 lei spese de birou i porto simplu libera practieä profesionald 300
pierderi de acte 100
LÄMURIR1 Toate publicatiile se masoard cu liniametrul corp 10. Linia Diferite pentru autoritAti 15
M. 0. se socoteste aproximativ 6 cuvinte. Rândurile necomplete se eaten- particulari 17
leazd ea linii intregi. Coriterciale7 bilanturi, tabele, citatit de hothrnicie . 25

Publicatiile primite pfiná la ora 10 dimineata se insereazá In Monitorul Oficial din a treta zi
Toatá corespondenta se va trimite pe adresa : Monitorul Oficial, Bucure§ti I. - Bulevardul Elisabeta, 29
Telegrame : MONITOFICIAL = Telefon 5-1820, 5-1828, 5-1829 = Cont C. E. C. 201

Nr. publicatiei SU MAR: Pagina Nr. publica0ei l'agina

Decrete-Regale ..... 2562 Deciziuni Ministeriale 2563-2564

Ministerul Internelor 2562 Ministerul Internelor 2563
1.699. - Numiri de membrl in consiliul achninistrativ 2562 37.140, 36.732. - Puneri in retragere 2563
37.142, 36.143, 37.144. - Transferari 2563
Ministerul Apeirdrii Nationale 2562 Ministerul Educatiunii Nationale 2563
1.736. - Decret-lege pentru suspendarea aplicrii 75601, 74.998.*- Punere in retragere 2563
legii la nestirbirea hi timp de pace a stocului de 80.140, 80.141. - Transferäri 2563
Azboiu al armatei 2562 82.818. Pedepse disciplinare 2563
Ministerul Finantelor 2562 Ministerul Cultelor fi Artelor 2563-2564
25.467. - Delegatiune 2563-2564
1.754. - Decret-lege pentru reducerea cu 50% a Ministerul Agriculturii i Domeniilor 2564
drepturilor de import la masini agricole 2562
13.706. - Reintegrare 2564
Ministerul Educatiunii Nationale 2562 Ministerul Lucrdrilor Publice si al Comunicatiilor 2564
1.666. - Numire de profesor 2562 39.875, 39.876. Puneri in retragere 2564
1.712. - befinitivare 2562 Ministeral Propagandei Nationale 2564
5.99,7. - Delegatiune 2564
Jurnale ale Consiliului de Ministri .,.... 2562-2563
Ministerul Internelor 2562 Comunicate s: Circulári Ministeriale 2564-2567
1.235. - Norme pentru ocuparea locurilor vacante Ministerul Educatiunii Nationale 2564-2567
in Dir. Gen. a Politiei 2562 Rapoarte 2564-2567
Ministerul Apdreirii Nationale 2562-2563 Anunturi Judiciare 2567
1.204, 1.205. - Aprovizionarea trupelor de pe zonA Cerere de schimbare de name 2567
prin Inst. National al Cooperatiei cu alimente 2562-2563 Cereri de naturalizare 2567
Ordonantd 2567
Ministerul Economiei Nationale 2563 25671
Cota oficiald a cerealelor
1.243. - Interzicerea exportului de lemn 2563
1.244. - Blocarea semintelor de rechi 2563 Sumarul pärtii a II-a 2568
----

www.digibuc.ro
 2562
DECRETE REGALE
MINISTERUL INTERNEL OR
Prin decretul regal Nr. 1.699 din 24
Mai 1940, se numesc pe termen de 6 ani
membri în consiliul administrativ de pe
lângi Ministerul Internelor d-nii:
Paul Negulescu, profesor universitar.
Anibal Teodorescu, profesor univer-
sitar.
Constantin Rarincescu, profesor uni-
versitar.
George Alexianu, profesor universi-
tar.
Dongoroz, profesor universi-
tar.
L V. Gruia, profesor universitar
L Gh. Vântu, profesor universitar.
MINISTERUL APÁRARII NATIONALE
CAROL al II4ea,
Prin gratia lui Dumnezen Li vointa
nationalä, Rege al României,
La MO de fatd andtate:
Asupra raportului ministriler Nostri,
secretari de Stat la Departamentele
Aph.rairii Nationale, Aerulu i Marinei
Inzestrárli Armatei, sub Nr. 63.707
din 25 Mai 1940;
Vhzând jurnalul Comiliului de Mi-
nistri cu Nr. 1.203 din 1940;
Väzând avizul
sectiunea I, en Nr. 156 din 8 Mai 1940 ;
In temeiul art. 46 din Constitutie,
Am decretat i decrethm:
DECRET-LEGE
pentru suspendarea aplicArii legii privitoare la
nestirbirea in timp de pace a stocului de räzboiu
al armatei
Art. 1. - Aplicarea legA privitoare
la nestirbirea în timp de pace a stocu-
lui de razboin ad armatei, se suspendh
cu incepere dela i Mai 1940, pentru tot
timpul cht situatia va impune mentine-
rea sub arme a efectiyelor sporite, in ce
priveste efectele si materialele intrând
in prevederile legii, cu exceptia mate-
rialutui i veterinar, precum
a materialului de protee-Ve contra ga-
zelor.
Art. 2. - Legea privitoare la nestir-
birea in timp de pace a stocului de rhz-
boil" al armatei, ya reintra in vigoare,
duph, un an dela data când efectivele
de sub arme se vor reduce la cele bu-
getare, (lath ce se ya stabili prin inalt
deeret regal.
Art. 3. - Se abrogh dispozitiunile
legii pentru suspendarea pe timpul dela
1 Noemvrie 1939, la 1 Noemyrie 1941,
a dispozitiunilor legii priyitoare la ne-
stirbirea in timp de pace a stocului de
rhzboiu al armatei i referitoare la res-
trictiunile impuse efectelor de mare
echipament, deeretath sub Nr. 3.475
din 1939, si publicath in Monitorul Ofi-
MONITORUL OFICIAL (Partea I) Nr. 126
eial Nr. 233 din 7 Octomvrie 1939 si
ale legii decretatä sub Nr. 4.421 din
1939 si publlicath în Monitorul Oficial
Nr. 273 bis din 24 Noemyrie 1939.
.
Dat in Bucuresti la 28 Mai 1940.
CAROL
Presedintele Consiliului de Miiaistri,
Gh. Tätärescu
Ministrul apärärii nationale
ad-interim la aer si marind,
General de divizie I. Ilcusu
Ministrul inzesträrii armatei,
Victor SlAvescu
Ministrul finantelor,
M. Constantinescu
Ministrul justitiei,
Aurelian Bentoin
Nr. 1.736.
MINISTERUL FINANTELOR
CAROL al II-lea,
Prin gratia lui Dumnezeu i vointa
nationalk Rege al României.
La toti de fatd i viitori, seindtate:
Asupra raportului presedintelui Con-
siliului Nostru de Ministri si al minis-
trilor Nostri secretari de Stat la Depar-
tamentele Agriculturii i Domeniilor, al
Finantelor i acel al Justitiei sub Nr.
78.116 din 29 Mai 1940;
Väzând jurnalul Consiliului de Mi-
nistri cu Nr. 1.223, incheiat în edinta
sa dela 27 Mai 1940;
In virtutea art. 46 din Constitutiune;
Având in vedere avizul Consiliului Le-
gislativ cu Nr. 92 din 1940,
Am decretat i decrethm:
DECRET-LEGE
pentru reducerea cu 50 % a drepturilor de
import la importarea unor masini agricole ne-
cesare imbunätätirii i desvoltärii agriculturii
tärii
Art. unie. -Se reduc cu 50 la suth,
toate drepturile de import aferente ur-
mätoarelor masini agricole, ce se vor
importa in scopul imbungthtirii i des-
volthrii agriculturii thrii
1.000 buc. tractoare cu pluguri.
200 buc. tractoare frä pluguri.
1.000 buc. batoze de treerat.
1.000 buc. secerätori-legktoare.
1.000 buc. secerkoare simple.
3.000 buc. masini de semAnat.
150 buc. selectoare cu motoarelor kr.
500 buc. trioare.
2.000 buc. priisitoare.
10.000 buc. pluguri cu tractiune ani-
mal.
Reducerea acestor taxe se va acorda de
Ministerul de Finante, (Directiunea vb.-
milor), phnh la data de 31 Decemvrie
1940, pe baza interventiilor fheute de
Ministerul Agriculturii si Domeniilor.
(Directiunea agriculturii).
Ministerul Agriculturii i Domeniilor,
va controla ca masinile sh fie vândute
agricultorilor, iar acelea care nu vor A
www.digibuc.ro
1 Ernie 1940
vândute pâra la 11 Iulie 1941, vor fi
supuse ulterior la plata integralà a ta.,
xelor de import aferente.
Dat în Bucuresti la 29 Mai 1940.
Presedintele Consiliului de Ministri,
Gh. Tatirestu
Ministrul finantelor,
M. Constantinescu
Ministrul agrieulturii i domeniilor,
Gh. Ionescu-Sisesti
Ministrul justitiei,
Aurelian Bentoiu
Nr. 1.754.
MINISTERIIL
EDUCATIIINII NATIONALE
Prin decretul regal Nr. 1.666 din
1940, d-1 conferentiar definitiv Ioan
Turcan se numeste, pe data de 17 Mai
1940, profesor titular la catedra de
Drept International dela Facultatea de
Drept din Cernhuti, in baza concursn-
lui dat in. conformitate en dispozitiile
art. 5 din legea pentru modificarea
completarea legilor privitoare la invh-
thmântul superior si special in vederea
rationalizárii din 4 Noemvrie 1938.
Idem Nr. 1.712 din 1940, d-1 ing.
Victor Gheorghiu, asistent la catedra
de hidraulác i instalatiuni hidrau-
lice dela Politehnica din Thnisoara, a
fast numit, pe data de 24 Mai 1940, cu
titlul definitiv. In posttil ee ocuph, pe
baza examenului dat in conformitate cu
dispoziOile art. 7 din legea pentru mo-
dificarea i completarea legilor privi-
toare la invkthmântul superior i spe-,
cial in vederea rafona.Iihrii din 4
Noemyrie 1938.
JURNALE
ALE CONSILIULUI DE MINISTRI
MINISTERUL INTERNELOR
Prin jurnalul Consiliului de Ministri
Nr. 1.235 din 29 Mai 1940, se autorizh
d-1 ministru al internelor, ea inainthrile
hi locuri vacante in functiunile politic-
nesti, administrative si de specialitate,
din serviciile centrale i exterioare ale
Directiunii generale a Politiei i Prefec-
turii Politiei Capitalei, sh se fach hi
eursul lunilor Iunie, Septemvrie, Deeem-
vrie 1940 si Martie 1941.
MINISTERUL APARARII NATIONALE
Prin jurnalul Nr. 1.204 dela 27 Ma
1940, se autorizh Ministerul Aphrärii Na-
tionale s aprovizioneze pentrn nevoile
trupelor de pe zona de concentrare, pm
Institutul National al Cooperatiei, sub .
zistentele notate mai jos, cu preturild
specificate in dreptul fiecâruia:
100.000 kg paste filinoase a 22 lei kg=r:
2.200.000 lei.
150.000 kg arpacas a 10 lei kg-7--:
1.500.000.
 1 Iunie 1940 MONITORUL OFICIAL (Partea 1) Nr. 126 2663

15.000 kg ceai japonez a 380 lei kg= fel, färä aprobarea prealabilä a aeestui MINISTERIIL
5.700.000 lei. minister. EMICATIIINII NATIONALE
Total lei 9.400.000. Art. HI. Toti detingtorii de sil.mânt.5,
Prin decizia ministeriali Nr. 75.601
Plata acestor subzistente se vor face de ricin sunt obligati a incunostiinta din 15 Mai 1940, d-na Matilda Sbiera,
din fondul concenträrilor. imediat autorifatile militare din garni-
profesoará maestrá titulari definitivá
Predarea se va face dupä indicatiile zoana respectivä de stocurile ce au. De- la catedra de rufärie dela Gimnaziul in-
Ministerului Apärärii Nationale. tinätorii rhmân raspungtori de buna
conservare a semintelor de ricin. dustrial fete din Sueeava, push in re-
Idem Nr. 1.205 din 27 Mai 1940, se au- Art. IV. D-nii ministri ai economiei tragere din oficiu, pe zitui de 1 Sep-
temvrie 1940, conform art. 89 din legea
toria, Ministerul Apärärii Nationale sä nationale, aerului i marinei i aphrärii invätämântului secundar-industrial a
aprovizioneze prin Institutul National al nationale aunt insäreinati cu aducerea Me-tiler i fetelor, pentru implinirea a
Cooperatiei, pentru completarea dotatiei la indeplinire a dispozitiunilor prezen- 30 ani de servieiu, dovedind ulterior
depozitelor de subzistentk stoe intangi- tului jurnal. prin acte eh nu are limita anilor de ser-
bil, cantitatea de 120.000 kg zahär cubic Gh. Tiitärescu, Mircea Cancicov, Gh. Ionescu-
Siseati, Victor Slävescu, Traian Pop, Silviu viciu, rämâne sá functioneze mai departe
a 33 lei kg. la catedra d-sale.
Cheltuiala totalä de lei 3.960.000 se Dragomir, M. Constantineacu, ban Christu,
I. Gigurtu, general de divizie LJlcuu, Aure- Catedra de rufárie dela gimnaziul
va suporta din fondul coneenträrilor. industrial fete din Suceava, publicath
Predarea se va face dupa indicatiile lian Bentoiu.
yacantk se anuleazil.
Ministerului Aphrärii Nationale. Nr. 1.244.
Plata se va face prin acreditiv irevo- Idem NT. 80.140 din 1940, (1-1 P.
cab:I ce se va depune la Diviziunea Ban- DECIZIUNI MINISTERIALE Ciuli, inginer agronom, inspector cl.
carä a Institutului National al Coopera- MINISTERIIL INTERNELOR II-a, se transferk pe data de 1 Apri-
tiei, pentru Diviziunea Economicä a ace- lie 1940, dela Ministerul Agrieulturii
luiai Prin decizia ministerialä Nr. 37.140 Domeniilor, in postul de administra-
din 25 Mai 1940, d-nii: Anghelescu tor aflat vacant la Ferma Bäneasa, ce
MINISTERIIL ECONOMIEI NATIONALE Gheorghe, inspector de politic cl. I la depinde de Facultatea de Agronomie
Consiliul de Ministri, in sedinta sa Inspectoratul de politie al Tinutului Olt, din Bucuresti, urmând sit fie pliitit cu
dela 30 Mai 1940, detasat in Directiunea generalä a poli- salariul brut de 11.150 lei lunar.
Avand hi vedere referatul d-lui mi- tiei;. Pop Simion, subsef de birou el. I
nistru al economiei nationale Nr, 25.405 la Chestura politiei Cluj ; Bälcescu Ilie, Idem Nr. 80.141 din 1940, d-nii Ale-
din 30 Mai 1940; agent de politie el. II la hispectoratul xandru Luchias si Dan Al. Comsa se
In eonformitate eu art. 14 din de- de politic al Tinutului Olt si Marin transferk pe data de 1 Aprilie 1940,
cretul-lege din 4 Martie 1940, pentru *tefan, sef de sectie de gardieni publiei dela Camera agricolá Olt a Ministeru-
activarea productiei i controlul pretu-
el. II la Comisariatul de politie Turtu- lui Agrieulturii, in posturile de secre-
rilor la produsele importate, caia, se pun in retragere din oficiu, pe tari, vacante la Ferma Bäneasa, ce de-
Decide :
ziva de 1 August 1940, pentru limitä de pimde de Facultatea de Agronomie din
Art. I. Se interzice exportul de le= varstä si in pozitiune de a-si aranja Bucuresti.
de molid si brad 0 16-25 em drepturile la pensie.
in orice lungime si denumit in coined Idem Nr. 74.998 din 14 Mai 1940,
temn de minä", necesar intreprinde- Idem Nr. 37.142 din 25 Mai 1940, d-1 d-na Moisescu Hortensia, secretarh, la
ailor miniere, ping cind acestea se vor Ioncseu S. Mihai, agent de politie el. I Lieeul teoretic de fete Elena Ghiba
fi aprovizionat cu cantitätile neeesare. la Polito. orasului Tecuci j. Alexan- Birta" din Arad, se pune in retragere
Art. II. D-1 ministru al economiei dreseu Valenti; agent de poll-0.e el. 3 din oficiu, pe ziva de 1 Iunie 1940, pen-
nationale este Insäreinat eu adueerea la la Comisariatul de politic Balcic, se tru cauzä de boalä, pentru aranja
indeplinire a dispozitiunilor prezentului transferä, prin consinrtämânt i in aceea- drepturile la pensie.
j urnal. si ealitate, unul in locral eeluilalt.
Gh. Tätärescu, M. Cancicov, V. Sliiveecu, Gh, Idem Nr. 82.818 din 1940, se aplich
Ioneacu-Siseati, I. Gigurtu, I. Christu, M. Con- Idem Nr. 36.143 din 25 Mai 1940, pedeapsa amenda cu pierderea salariu-
stantinescu, Aurelian Bentoiu, Silviu Drago- d-1 Negoith St. Nieu, agent de politie lui pe 30 zile", urmätorului personal
mir, general de divizie I. Emu, Traian Pop. cl. III la Inspectoratul de Politie al didactic si administrativ dela gimnaziul
Nr. 1.243. Tinutului Nistru, se transferä, dupä induArial de Fhieti din Tecuei, pentru
cerere, in functiunea de deteetiv el. III neglijentä i nepricepere In atributiu-
Consiliul in sedinta sa in Directiunea Generalä a Politiei, Cor- nile respective:
dela 30 Mai 1940, pului Deteetivilor, in lee vacant. D-lui M. Chirilk maestru suplinitor
Luturdi in deliberare referatul inreg. fóst director.
la Nr. 25.406 din 30 Mai 1940, al d-ler Idem Nr. 37.144 din 25 Mai 1940; D-lui M. Gurhu, fost secretar.
ministri ai economiei nationale, aerului ad Petrie Petru, agent de politic el. III D-lui Ern. Wei., actual seeretar.
marinei i apärkii nationale; la Chestura Politiei Sibiu, se transferä,
Având in vedere art. 14 din decretul- duph cerere, la Chestura Politiei Bra- MINISTERIIL CULTELOR I ARTÈLOR
lege pentru aetivarea produdiei i eon- sov, in loc vacant. Prin decizia ministeriali Nr. 25.467
train' preturilor din 4 Martie 1940, din 29 Mai 1944), d-1 Nicolae Sibiceanu,
Decidé: Idem Nr. 36.732 din 24 Mai 1940, subsecretar de Stat pe lângä Ministerul
seful de sectieide gardieni publici el.
Art. I. Se blocheazit la detinätorii sub Cultelor i Artelor este imputernicit a
taice titlu, semintele de ricin fu vedereaIII-a Abrudeanu Gheorghe, dela Co- rezolva i seuma, in numele ministrului,
satisfacerii nevoilor armatei. misariatul de Politie Hunedoara, a fost toath corespondenta acestui departament
Art. II. Semintele de ricin Amin la pus din oficiu in retragere, pe ziva de afarä de aceea rezervath ministrului, in
dispozitia Ministerului Aerului si Ma- I August 1940, pentru orsi aranja drep- mod special, prin legile, regulamentele
rinei si nu pot fi in.striinate fu niciun turile la pensie. si dispozitiunile legale in vigoare. D-sa

3
www.digibuc.ro
 2564
este de asemenea autorizat sg aprobe
cheltuieli de personal si material dela
art. 1-4, 8-22, 24 28, 30, 34, 38-40,
44, 45, 47, 51, 54 si 56 din bugetul Mi-,
nisterului, in limita creditelor ce sunt
puse la dispozitie ministrului, prin ac
tualul buget Si cu respectarea dispozi.
tiunilor legii asupra contabilitgtii pu .
blice, controlului bugetului i patrimo-
niului public.
In mod special si fgrg a limita pute-
rile atribuite prin alineatul precedent,
d-1 subsecretar de Stat Nicolae Sibiceanu
este autorizat a rezolva i semna in nu-
mele ministrului, toate lucrarile privi .
toare la arte, teatre, opere i spectacole
exceptia acelora rezervate ministru-
lui prin legi, regulamente sau alte dis-
pozitiuni legale.
De asemenea d-1 subsecretar dé Stet
Nicolae Sibiceanu se mai autoriza ca, in tul superior si special, in vederea ra.
numele ministrului, sg aprobe plgti
cheliuieli de oHce naturg, din fondul blicg, rapoartele membrilor comisiunii di
taxei teatrale i artistice, pang la suma concurs, instituit in vederea ocupgrii
de 50.000 lei lunar.
Puterile conferite d-lui subsecretar Scoala Politehnicg, din Iasi.
de Stat Nicolae Sibiceanu; prin prezenta
deciziune, sunt specificate de altminteri Dumitru Mangeron, prin I. D. R. Nr,
in decizii1e ministeriale anterioare cu 1.665 din 1940.
Nr. 22.912, 23.459 si 23.460 din 1940,
care s'au completat unele pe altele. 'Raport asupra lucrärilor stiintifiee a d-lui Du-
MINISTERIIL
AGRICULTURII I DOMENIILOR
Prin decizia ministerialg, Nr. 13.706
din 25 Mai 1940, d-1 Vasile Comorov-
schi, inginer agronom sef cl. La, seful
Ocolului agricol Orhei, snspendat pe
data de 53 Noemvrie 1939, se reinte-
greazg in serviciu pe data suspendgrii,
pe baza ordonantei definitive de neur-
mgrire Nr. 5 din 1940, data de Tribuna-
lul Orhei, cu toate drepturile la sala-
riu i vechime, in aceeasi calitate de sef
al Ocolului agricol Orhei.
MINISTERIIL LIICRARILOR PUBLICE
SI AL COMUNICATIILOR
Prin decizia ministerialg Nr. 39.875
din 59 Mai 1940, cantonierul cl. III
Poenaru F. Flaralamb din serviciul dru;
murilor nationale Iasi, este pus 'In re-
tragere din oficiu pentru limitá de
vArsta, pe ziva de i August 1940, in
vederea regularii drepturilor la pensie,
potrivit dispozitiunilor art. 2 si 31 din
legea generalg de pensiuni si art. 22 din
legea statutului functionarilor publicL
Idem Nr. 39.876 din 29 Mai 1940,
cantonierul cl. II Poenaru A. Vasile din
serviciul drumurilor nationale Iasi, este
pus in retragere din oficiu pentru li-
mitg de varsta, pe zina de 1 August
1940, in -vederea regularii dreptUrilor
la pensie, potrivit dispozitiunilor art.
2 si 31 din legea generalg, de pensiuni
art. 22 din legea pentru statutul fune.
tionarilor
4
MONITORUL OFICIAL (Partea I) Nr. 126
MINISTERUL
PROPAGANDEI NATIONALE
Prin decizia ministeriala 5.997 din 30
Mai 1940, d-1 .Alexandru Busuioceanu,
director el. I. la Directiunea Studii
Documentare, este autorizat: a rezolva,
semna i expedia toate lucrgrile centrale
exterioare ale Directiunii Studii i Do-,
cumentare; a aproba, angaja_ i ordo.
nanta cheltuieli de materiale ale acestei
directiuni, in limita sumei de lei 50.000.
COMUNICATE
CIRCULARI MINISTERIALE
MJNISTERIIL
EDUCATIUNII NATIONALE
Directiunea invitimAntului superior
In eonformitate eu dipozitiunile art.
5 din legea pentru modificarea i corn-
pletarea legilor privitoare la invgtaman.
tionalizgrii din 4 Noemvrie 1938, se pu-
conferintei de Matematici Generale dela
La aceastä conferintg a fost numit d-1
mitru Mangeron, sef de luciari la Universi-
tatea la conferinta dO
Matematiei generale-, vacant& la Politeh-
-mica din Iasi.
13-1 D. Mangeron, sef de lucrgH la
Universitatea din Iasi, prezintg 10 lu.
crgH de matematici, publicate- si 2 lu.
crgri in curs de publicare. Aceste lu.
crAri se intind intro anul 1932 si 1940.
Ele au fost publicate: 3 in Comptes
Redus de l'Académie des Sciences de
Paris, 5 luergH in diferite reviste de ma.
tematici din Italia, iar 2, in reviste din
Romania
Aceste lucrgri se raportg mai ales la
ecuatiuni diferentiale, cu derivate par-
Vale, de ordin superior, de exemplu: de
ordinul patrulea in special in jurul lu-
crgrilor profesoAlui Piccone, dela Uni-
versitatea din Roma, sub a carui diree.
tie d-1 Mangeron a lucrat mai multg
vreme.
D-1 Mangeron aratg, prin aceste lu.
crgH, pe un interval de 8 ani, continui.
tate, stgruintg i cunoasterea chestiuni-
lor de Analizg i Matematici.
Prof. St. Procopiu.
1940, Ianuarie 22.
Raport asupra lucririlor d-lui ciindidat D.
Mangeron.
D-1 D. Mangeron, doctor ins matema.
tici din 1932, conferentiar suplinitor din
1936, a desigsurat o activitate continua
rodnicg, in specialitatea conferintei
pentru care coneureazg.
Luorgrile sale urmeazg de opt ani
trile mead lini,p, peupwqe de prob1q.
www.digibuc.ro
1 Iunie 1940
mele pe contur relative la ecuatiile cu
derivate partiale liniare de ordine su.
perioare. Pornind in 1932 dela o ecuatie
particularg de ordinul al patrulea, d-sa
demonstreazg existenta valorilor i func.
tiunilor caracteristice, prin transforma-
rea problemei intr'o problemg de
ecuatii integrale i prin aplicarea meto-
dei aproximatiilor succesive. Consider/
in special cazul cand conditiile pe con-
tur se refera la yank-Ca.-tile caracteris.
tice duble ale ecuatiei. In trei note pu-
blicate in C. R. Ae. Sciences Paris In
1937, d-sa extinde aceste cercetgri, ocu-
pandu-se de functiunea lui Green pen-
tru ecuatiile de ordin par, considerand
contururi poligoanele neformate din va .
rietati caracteristice, cercetand anume,
solutii periodice In unele cazuri par-
ticulare. Intr'o notg publicatg in Ma-
thentatiea, in 1938, d-1 Mangeron trece
la ecuatiile de ordin impar.
Aceste lucrgri, formeaza obiectul a
12 note si memorii publicate de autor.
Ele au puncte de contact cu multe cer-
cetgri fgeute de scoala matematicg re.
maneascg si mai ales de G. Titeica, Tr,
Lalescu, d-na Vera MyHer, d-nii A. Da-
vidoglu, A. Myller, S. Sanielevici,
Popovici i altii.
Rezultatele obtinute de d-1 Mangeron-
au intrat i in literatura matematica in-
ternationalg. De pilda, d-1 M. Picone
le foloseste in transformarea probleme-
lor de fizicg matematick intr'un sistem
de infinite ecuatil integrale vectoriale. -
Aceastg repercusiune a ceteetgrilor salei,
explica de ce d-1 Mangeron a fost invi-
tat sg colaboreze la lucrgrile Institutu-
lui pentru Aplicatiile Calculului din
Roma.
Algturi de aceastg activitate
flea, d-1 Mangeron a fost neobosit
activitatea didacticg, in ocupatiile dela
Biblioteca Seminarului Matematic al
Universitatii din Iasi, precum si in cm-
legerea i publicarea (adesea anonimg),
a multor informatii matematice intere-
sante pentru cercuri mai largi de eiti.
tori.
Toate aceste Thconstatgri, indreptgtese
cu prisosintg ca d-1 Mangeron sg, candi.
deze la concursul pentru conferinta de
Matematici Generale, vacantg la Scoala
Politehnicg din Iasi.
P. Sergescu.
Raport asupra luerärilor stiintifice ale d-lui
Dumitru Mangeron, EA)f de luerftri la Univ.er-
sitatea din Iasi, prezentat la concursul pen-
tru oeuparea conferintei de Matematid ge-
nerale, vacantä la Politehnica din Iasi.
D-1 D. Mangeron prezintg 10-lucrari.
de IVIatematici, efectuate intre 1932
1940 si publicate in modw. urmgtor
3 lucrari in Comptes Rendus de l'Aea-
&Bale des Seiences de Paris; 5 luerAri
In diferite reviste italiene i in fine 2
in.reviste ronfanesti. D-sa mat prezinta
A lucrgri Sp curs de publipatie.
 Iunie 1940
Subiectul lucrgrilor de mai sus se ra-
portg la ecuatiuni diferentiale cu deri-
vate partiale de ordin superior, In sen-
sul lucraiilor profesorului Piccone, dela
Universitatea din Roma, sub a carui di-
rectiune d-1 Mangeron a lucrat.
Prin aceste lucrari d-1 Mangeron face
dovadg de preocupare continua, precum
si de cunoasterea chestiunilor de Ana-
liza i Matematiei generale.
V. Bianu.
22 Ianuarie 1940.
Report aupra memoriului de inseriere i a lu-
erttrilor prezentate de d-1 eandidat dr. D.
Mangeron.
13-1 D. Mangeron este doctor In ma-
tematici din 1932 lid ineepand din 1929
a functionat ca asistent suplinitor
apoi definitiv la Seminarul Matematie
al Universitgtii din Iasi. A functionat
apoi cu titlu de conferenfiar suplinitor
la Conferinta de Elemente de Ana liza
Matematicä tot la Iasi, pang in Decem-
vrie 1938, cand conferinta s'a desfiin-
tat. In prezent d-sa este conferentiar
suplinitor la Conferinta de Matematici
Generale la $coala Politehnicg din Iasi.
Incepand. din 1932 d-sa a desfäsurat
o activitate stiintifica rodnic i conti-
nua, care se evidentiaza prin cele 12
cräri prezentate.
Unele din aceste lucräri stint publi-
cate in: Rend. della R. Accademia delle
Scienze Fisiche e Mathematiche di Na-
poli" ; ahele aunt publicate in Comp-
tes rendus de l'Académie des Sciences
de Paris" si o lucrare este publicata in
Mathematica" din Cluj.
In toate aceste lucrgri autorul reu-
seste a solutiona, prin metode diferite,
unele probleme de contur 'relative la
ecuatiile cu derivate partiale,
.de ordinul al 4-lea si de ordin superior,
demonstrand existenta solutiunilor
functiunilor. caracteristice.
Astfel, ea mijloc de invesfigatie pen-
tru aceste probleme, d-sa foloseste me-
todele moderne de transformare a pro-
blemelor propuse, in probleme de ecua-
tii integrale liniare de tip Fredholm
aratä apoi prin metoda aproximatiilor
succesive a d-lui Picard, convenabil mo-
ificatä, cá se poate redemonstra exis-
tenta solutiilor prin calculul efectiv a
unui anumit parametru. O altä metodg
lsi are originea intr'o proprietate extre-
malä a autovalorilor.
Dintre aceste lucräri retin in special,
ca mai importante, urmgtoarele:
1. Sur certains problèmes g la fron-
t-16re polygonale non totalement carae-
téristique pour une classe d'equations
aux dérivées partielles d'ordre sup&
rieur.
2. Sur les noyaux associés aux cer-
tains problémes â la frontière ponr une
classe d'equations aux dérivées pars
tielles d'ordre supérieur.
MONITORUL OFICIAL (Partea I) Nr. 126
3. Sur les solutions périodiques d'une
certaine classe d'equations aux délivés
partielles d'ordre supérieur.
Aceste 12 lucrari prezentate de d-1
candidat au contigen i cu unele lu-
crari ale matematicienilor romani G.
Titeica, Tr. Lalescu, d-na Vera Myller,
d-nii A. Davidoglu, A. Myller, S. Sa-
nielevici, C. Popovici i altii, care au
tratat probleme analoage relative la
ecuatiile diferentiale de ordin superior,
probleme care au deschis noi orizonturi
cercetgrilor de felul celor de care s'a
ocupat i d-1 candidat dr. D. Mangeron.
Uncle rezultate ale candidatului au
fost folosite in lucrgrile lor, cliiar de
matematicieni din sträingtate.
Am speranta cg d-1 candidat dr. D.
Mangeron va continua si mai asidiu cer-
cetárile sale, aducand Inca noi contri-
butii miginale in noul domeniu vast ee
se intrevede din luctgrile d-sale de
pang acum.
Toate lucrarile prezentate de d-1 can-
didat fac parte din domeniul Conferin-
tei la care se prezintg.
Prof. V. Alaci
$eoala PoL Timi§oara
22 Ianuarie 1940.
- In conformitate cu dispozitiunile
art. 5 din legea pentru modificarea
completarea legilor privitoare la invg-
tamantul superior si special, in vederea "pra productiei stiintifice a candidatulul
rationalizarii din 4 Noemvrie 1938, se
publica rapoartele membrilor eomisiunii prea imbelsugata i nici prea adancita,
de concurs instituit In vederea ocupgrii ea vgdeste totusi unele calitati didaetice,
catedrei de drept international, dela Fa- tifice
cultatea de drept din Cernguti.
La aceastg catedrg a fost numit d-1
Ioan Turean, prin Decret Regal
Nr. 1.666 din 1940.
- bilitätii formarii unui bun internatio-
Raport asupra lueritrilor eandidatului eonfe-
rentiar I. Tureanu.
D-1 Ion Turcanu, doctor in drept, din
Viena, specializat la Oxford si Paris,
legat de lungg vreme de invätiimantul
superior, ca docent din 1921 i ca confe-
rentiar din 1924, fames singurul candi-
dat, ne infatiseaza mai multe lucrgri, in-
teresand dreptul international.
In doug articole de revistä consacrate
Doctrinei plebiscitare" i Problemei
libertglii marilor", candidatul ne dä o
schitg satisfäcgtoare a evolutiei istorice
referitoare la aeeste doug chestiuni, dar
greseste atunci cand lasä cam prea hi
umbra, aspectul kr dogmatic-juridic.
Dreptul international public In antichi-
tate" este o brosurä de sugestiVe infor-
matii, päcgtuind bash' prin aceea cg nu
utilizeaza in mod suficient izvoarele, pe
care, de altfel, pare a nu le deosebi de
doctrina propriu zisg, atunci and trece
eulegerea de tratate a lui von Scala in
bibliografia chestiunii.
In brosura asupra Sistemului seen,
www.digibuc.ro
2565
ritätii colective", candidatul ne da
gräbitä exegeza, prea gräbitg chiar, dat
fiind insemnatatea problemelor in diss
cutie, a art. 10, 11 si 16 din Pactu.1 So,
cietätii Natiunilor, adaugg uncle obsers
vatiuni critice i leagg mari sperante,
poate in' mod nu prea justificat, de virs
tualitätile unei organizäri pe baze regios
naliste a aetualei Societati.
Dreptul matrimonial in legislatia sta.+
telor europene", este o lucrare de respis
ratie mai lunga, de bunä informatie,
cuprinde numeroase pagini eonsacrate
Dreptului international privat.
In fine, in brosura (50 pagini), care
reprezintg inceputul unei lucrgri mal
vaste, privitoare la Rgspunderea sta.,
telor pentru delictele internationale",
candidatul porneste dela distinctia, care
nu mi se pare intemeiatä, dintre rgspun-
derea contractualg si cea delictuala,
face marea greSealg de a nu da deloo
importanta cuvenita practicii internas
tionale, element de bazg in formatiunea
dreptului international pozitiv. Daeä
s'ar fi ferit de aceastg grqeall, n'ar fl
ajuns poate la concluzia care afirma, îxU
largä ragsurg, existenta rgspunderil
obiective si nici la aceea care neagg vala-
bilitatea conceptului abuzului de drept
in domeniul raporturilor internationale.
Formuland o judecatä sinteticg asu,
. Turcanu, voiu spune cg, desi nu este
oarecare familiarizare cu metodele stiin-
i o bung cunoastere a doctrinelor
din principalele state, intru cat in mod
imbucurgtor d-sa este poligot, ceea ce
constitue o eonditie sine qua non a posis
nalist. Intr'un cuviint, dau candidatului
nota 16, necesarg eontinugrii concurs
sului.
Cernguti, 11 Martie 1940.
Iorgu Rau.
Raport asupra luefárilor eandidatului eonfe:1
rentiar I. Tureanu.
In cursul anului 1927, candidatul
publicat in revista Bucovina" doug;
studii, unul despre Doctrina plebiscis
targ" i altul despre Problema liber,
tätii märilor", ambele tratate mai mua
din punct de vedere istorie, dar prea re-
zumativ fatg de insemngtatea chestius
nilor, i, mai ales, fatg de titulatura
larg cuprinzatoare date celor doug:
studii.
Dupg o trecere de zece ani, la 1937,
a publicat un alt studiu despre Siste,
mul securitätii colective", tot asa de re-
zumativ i disproportionat fatg cu taus
latura lui prea generalg (20 pag.), desi,
in acest rgstitep functionase in calitate
de conferentiar de drept international
public la Faeultatea juridieä din Cers
5
 MONITORUL OFICIAL (Partea I) Nr. 126
2566
nauti. La data aparitiei acestui studiu,
problema îi pierduse actualitatea, deci
valoarea documentark in urma denun-
färii partii a V-a din tratatul dela Ver-
sailes si a remilitarizärii zonei renane,
ceea ce ar insemna ea autorul nu ur-
märea, cu destulä atentie evolutia po-
aiticii internationale.
In 1938, au urmat un studiu, iaräi
foarte redus, eu caraeter istoric, despre
Dreptul international In antichitate",
Un altul mai desvoltat, despre ,,Drep-
in legislatia statelor eu-
tul
Topene" (160 pag.), care pacatueste
printr'o lipsä de tratare sintetica a pre-
yederilor rezumate din legislatia diferi-
2. Problem liberttitii metrilor (Bu-
telor State.
Ultimul studiu intitulat Responsabi- covina, a. 1, Nr.. 5, Septemvrie 1927,
pag. 428 1.49), aduce un istoric al
aitatea Statelor pentru delictele interna- principiului libertätii marilor, analiza
rtionale" (50 pag.), cu mentiunea va dogmei libertätii märilor in dreptul in-
continua", fiind abia in curs de tiparire,
dupa, at se pare de când s'a publicat ternational
boiului mondial asUpra liberatii ma-
yacanta catedrei pentru. concurs, era mai
rbine sä fi fost lasat sä apark odatk in rilor. Privind tratatele de pace din
Intregime.
In toate luerarile se vfideste lipsa le-
gaturii cu problemele românesti de drept
international, un f el de rezervä fata de
ceea ee a spune cá este o datorie a tu-
turor publicistilor internationalisti ro-
mâni, de a face aplicarea principiilor
generale la chestiunile noastre. Abia in
studiul despre Doctrina plebiscitarä" se
pot inalni exceptii dela rezerva .aceasta
regretabila.
Tinând seama de lipsa de candidati
pregatiti i legal calificati pentru va-
canta catedrei, ceea ce limiteaza putinta
de alegere a comisiunii, de fapt, ca d-1
Turcanu are o indelungâ, pregâtire i in-
destulatoare titluri, cat si de faptul ea
functioneaza de multi ani, in calitatea
ie conferentiar de aceeasi specialitate la
Facultatea juridicâ din Cernauti, am
iicordat note de limia prevazutä de lege
'(16), pentru ca sa putem treCe la veri-
ficarea candidatului prin probele didac-
;Lee propriu zise.
N. Da4covici.
Raport priviód activitatea stiintifiert a d-lui
conf. univ. Ion C. Turcanu, candidat la ca-
tedra de Drept International dela 'Culver-
sitatea din Oarnäuti,
D-1 Conf. Univ. Ion C. Turcanu, pre-
zinta in vederea examenului pentru ocu-
parea catedrei de Drept international
'dela Universitatea din Cernäuti, ca re-
zultat al cercearilor si aetivitatii sale
urmätoarele lucrari publi-
Cate :
1. Doctrina plebiscitarii (Bucovina,
Revista lunara de Drept, Sociologie
triminologie, anul 1, Nr. 2, Aprilie
1927, pag. 107-119). Este un scurt
articol, in care prezina evolutia doctri-
nei plebiscitare, cu datele ce ea com-
porta, inainte i dupa Revolutia Fran-
cezä din 1789, moment hoaritor in
desvoltarea aat a doctrinei, cat si a
practicei plebiseitare. O cereetare re-
zumativa a plebiscitelor instituite cu
ocazia tratatelor de pace din anii 1919/
1920, pentru legitimarea anumitor tran-
sferturi de suveranitate teritorialk ca
indicatiunea unora dintre obieetiu-
nile aduse practicei plebiscitare, comple-
teaza economia acestui mic studiu, care
se inchee - in conceptia autorului, -
cu afirmarea neeesiatii unei consulta-
tiuni populare cu ocazia achizitiunilor
teritoriale, devenite azi o dogma sana
a civilizatiunii moderne si a progresu-
lui dreptului international", (pag. 119).
modern j a efectelor ráz-
1919/1920, ea inaugurând o noua epoca
de desvoltare i evolutiune á dreptului
international, autorul vede in interne-
tionalizarea principalelor cai de comu-
nicatie internationale, naturale i arti-
ficiale, a stramtorilor i canalurilor, a
raurilor internationale, etc.' (pag. 449),
o formula' progresivá pentru viitor.
3. Sistemul securitti,tii colective. (Ex-
tras din Volumul omagial dedicat lui
Ion I. Nistor", Cernauti, 1937, pag.
20) . Este o prezentare -de asemeni
scurtá a incerearilor de securitate de
caracter regional, anterior regimului
Pactului Socieatii Natiunilor, i o ana-
liza a textelor, in materie, inchise in
Pactul din 28 Iunie 1919, art. 10, se-
diul materiei securiatii, art. 11, con-
cretizator al principiului
membrilor in actiunea de combatere a
razboiului si a primejdiilor de räzboiu,
textul din care pornesc puterile juridice
ale Soc. Nat., art. 16, referitor la sane-
funile economico-financiare i cele mi-
Mare, de aplicat, Statului In ruptura
de Pact". Se araa incerearile juridico-
diplomatice sub regimul Soc. Nat., me-
nite de a elimina lacunele i scäderile
Pactului i de a se consolida principiul
securitatii colective, Proiectul de Tra-
tat de Asistenta mutualä (a. 1922-23),
Protocolul dela Geneva (a. 1924), Acor-
durile dela Locarno (a. 1925), spre a
se cerceta apoi principiile Pactului
Briand-Kellogg (27 August 1928) si in-
cercarile acute in anii 1929, 1930 si
1931, de a se ineadra Pactul de punere
in afara de lege a rázboiului, in Pactul
Soc. Nat. Anumite propuneri de rein-
yiere a conceptului de securitate colec-
tiva, prin reformarea Soc. Nat., intr'o
sfera de aetivitate mai mica, dar strict
circumscrisä, totodata insá inzesträtä,
cu un mecanism mai prompt, mai efi-
1 Lillie 1940
cace", (pag. 17), completeaza acest ar-
ticol ce reprezinta, o oglinda a princi-
palelor faze qi acte juridice internatio-
nale din evolutia problemei securiatii
colective.
4. In Dreptul International in Anti-
chitate", Cernauti, 1938, pag. 32, auto-
rul area manifesari de institutii, prin.
cipii si practice internationale in antichi-
tate, prin care, -- fArá a educe con-
tributii noi, faa de cercearile In ma-
terie - se integreaza acelui grup de
autori ce vad in _Trätatele vestfalice
originea dreptului international mo-
dern, admitând astfel existenta unui
drept al gintilor, atât in Evul Mediu,
cat i in atichitate.
5. Dreptul matrimonial. Gernauti,
1938, pag. 160, eea mai inting dintre
luerarile prezentate, educe o rezumare
a principiilor i regulelor juridice, in
materie a legislatiei Statelor europene,
o incercare de explicare a problemei
in lumina dreptului international privet.
Nu existä In* ceea ce ar fi fost de do-
rit, un capitol care sa aduca o sinteza,
o cercetare comparativä a problemei
tratate, pentru ea lucrarea sa fie in.
teadevar precum o indica titlul, de
Drept comparat".
6. In Responsabilitatea Statelor pen-
Ott delictele Internationale".. Cernauti,
1940, pag. 50, autorul explieä In lumina
teoriei clasice a culpei i a teoriei ris-
cului, conceptul eat de larg discutat in
doctrina, de responsabilitate etatista".
Se anuna continuarea acestei cercetari,
inteo viitoare lucrare.
Avem de observat, in ceea ce
veste activitatea stiintificä a d-lui conf.
univ. Ion C. Turcanu, lipsa de conti-
nuitate in publicaliile sale, caci fiind
docent Inca din anul 1921, conferen-
tiar suplinitor in 1924, i definitivat
in 1932, prima lucrare publicata este
din 1927, Doctrina Plebiscitarä", a
doua Problema liberatii milrilor", tot
din 1927, iar a treia Sistemul securi-.
tätii colective", apare numai in 1937:
Dar luând in considerare faptul eä
luerárile prezentate este drept prea re-
zumative uncle, i abordând problems
de larg continut juridico-diplomatic,
reprezinta o straduina stiintifica; ea,
din studiile acute, afirmä, o serioasa
specializare in disciplina Dreptului in-
ternational; ca, vechimea d-sale de con-
ferentiar de drept international este
deopotriva o garantie stiintifica si di-
dactica in disciplina Dreptului inter-
national, subsemnatul, membru al co-
misiei de eiaminare, îi acord nota 16,
(sasesprezece), urmând astfel sa, con-
tinue probele de examen.
G. Sofronie
Profesor de Drept International
la TJniversitatea din Cluj

6 www.digibuc.ro
 1 Iunie 1940
Raport asupra luerärllor Wintifiee prezentate
de d-1 Ion C. Tureánu, doctor in drept
eonferentiar la Faeultatea de drept din Cer-
nliuti, la eoneursul pentru oeuparea eatedrei
de Drept international la aeea faeultate.
D. Turcanu a prezentat urmAtoarele
lueräri de specialitate, arätate i In me-
moriul d-sale :
1. Problema plebiscitarä, articol apä-
rut in Bucovina, revistä, lunarA de
drept, sociologie i criminologie, anul
I, 1927, paginile 107-119.
2. Problema libertäii mArilor, arti-
. col apärut in aceeasi revistä, anul I,
1927,. paginile 428-449.
3. Sistemul securitAtii colective, bro-
surii apärutii in 1937, pag. 20.
4. Dreptul matrimonial in Jegislatia
Statelor europene, brosurii apärutä in
1938, pag. 161.
5. Dreptul international in antichi-
tate, brosurä apärutá. in 1938, pag. 32.
6. Räspunderea Statelor pentru de-
Ede internationale, prima parte, bro-
surA apiirutA in 1940,pag.50.
7. Curs de drept international, ma-
nual didactic pentru studenti, scris la
masinä.
FAcând abstractie de cursul de drept
international, numit sub numärul 7,
examinarea acestor publicatiuni permit
urmAtoarele constatAri:
D-1 candidat dispuihe de cunostinte
foarte vaste i aprofundate in dome-
niul dreptului international., Asta o
dovedeste cu pnisosinä prea bogatul
material stüntific pe care-1 utilizeaiä
d-sa. in fiecare din lucrärile sale. Un
loc de frunte ia bineinteles, doctrina in-.
ternationalä i nationalä cum si dife-
- ritele conventiuni internationale. Se re-
mud. insä i o cunostinth temeinicA a
trecutului mai IndepArtat al dreptului
international nu numai in lucrarea de
specialitate: Dreptul international in
antichitate, dar i in alte lucräri ca de
ex.: in Problema libertätii märilor, cum
o cunostintä bine fondatä a limbilor
sträine, in special a limbii englezesti.
Am impresia cä d-1 Ion Turcanu, eu
aoest material abundent ar fi putut
scoate opuri de un cuprins tehnic mult
mai mare, decât a fAcut-o in modestia
sa de autor.
Dar d-1 Turcanu, s'a condus pe cat
se pare, la redactarea lucrärilor sale in
mod foarte fericit de principiul, adoptat
cu atâta sucoes si de autori nationali de
mar* toemai in domeniul dreptului
international, de a reduce cuprinsul ma-
terial al publicatiunii la strictul nece-
sar, elindnând toate florile stilistice,
inutile intr'o lucrare cu adevärat tiin-
tificä. Problema aceasta d-sa a solutio-
nat-o, gäsesc in mod foarte feiicit, mai
ales in luerärile d-sale Sistemul secu-
ritätii colective, desi dupä pärerea mea
MONITORUL OFICIAL (Partea I) Nr. 126
chestia aceasta comportä o examirjare
mai aprofundatä, mai ales insä in Drep-
tul matrimonial, si in Responsabilita-
tea Statelor pentru delicte internatio-
nale. Dreptul matrimonial tratând re-
gimul cAsätoriei si al divortului in 20
diferite State europene, mai are inch'
valoarea unui compendiu foarte va-
loros in materie de cAsätorie i divort.
In Responsabilitatea Statelor, bate la
ochi mai ales claritatea i preciziunea
juridicA cu care autorul expune ideile
d-sale.
In concluziune sunt de pärere cä d-1
Ion C. Turcanu intruneste toate con-
ditiunile pentru a putea fi admis
la probele legale de concurs.
Cernäuti, 11 Martie 1940.
M. Haman
Profesor universitar din Cernauti,
membru in eomisiunea de concurs
ANIINTURI JUDICIARE
MINISTERUL JUSTITIEI
Ministerul pnblicA aceasta, conform art.
11, spre stiinta acelora care ar voi sä
fad. opozitiune In termenul si con-
ditiunile prevazute de alin. II al zi-
sului articol si de art. 3 din legea
asupra numelui din 8 Aprilie 1936.
Directiunea judiciarä
Strul-Leib sin Aron, näscut la
18 Deeemvrie 1902, in Botosani, domi-
ciliat in Botosani, a fäcut cerere acestui
minister de a fi autorizat sä schimbe,
pe baza art. 10, numele sän patronimic
de sin Aron in aoela de Eigher, spre a
se numi Strul-Leib Eigher.
Nr. 71.476. 1940, Mai 29.
Comisiunea pentru constatarea conditiunilor
de naturalizare i recunoaqtere
D-1 Giovanni Zamolo, domiciliat
Bucuresti, str. Despot-Voclii NT. 32 a,
a fäcut cerere acestui minister pentru
a i se acorda cetätenia românä.
Prin cerere petitionarul aratä cä este
supus italian, de profesiune constructor,
nAscut in comuna Lestizza, Italia, la
data de 27 Octomvrie 1907, venit i sta-
bilit in tarä in 1920.
Conform art. 19 din legea privitoare
la dobândirea i pierderea nationalitätii
române, se publicä aceasta spre stiinta
acelora care ar voi sä fad; intämpinare,
potrilit dispozitiunilor art. 20 din zisa
lege.
Dos. Nr. 636/nat./939.
- D-1 Leopold Ecker, domiciliat in
com. Bucium, jud. Iasi, a f Acut cerere
acestui minister pentru a i se acorda
cetAtenia românä.
Prin cerere petitionarul aratä di este
gapus german, de profesiune viticultor,
nAscut in Obritz (Austria), la data de
11 Noemvrie 1878, de religiune romano-
www.digibuc.ro
2567
catch,* venit i stabilit in taril in anui
1902.
Conform art. 19 din legea privitoare
la dobandirea pierderea nationalitätii
române, se publicä aceasta spre stiinta
acelora care ar voi sä facä intânapinare,
potrivit dispozitiunilor art. 20 din zisa
lege.
Dos. Nr. 441/nat./940.
ORDONANTA JUDECATOREASCA
Judecittoria VI mixtä Bucureqti
Pentru aceste motive, ordonäm:
Deelafim nulA i färä valoare, in
mäinile oricui s'ar gäsi, cambia bilet
la ordin, in valoare de lei 37.000, emisä
in alb si semnati de d-1 N. BaltA si Fe-
licia N. Bala. din Bucuresti, str. Mitro-4
politul Dosoftei Nr. 79 A i investitä
eu formula executorie sub Nr. 375 din
1939, de &are acest ocol.
Cu drept de opozitie.
Prezenta ordonantä se va notifica
trasului si se va publica in Monitorul
Jude, Al. Kostachi
Grefier, I. 3farinescu
Grefa Judeceitoriei Ocolului mixt Blicuresti
Prezenta copie, Bind conformä cu
originalul, aflat in dos. Nr. 1.583/939,
se legalizeazä.
Grefier, (Indescifrabil)
MINISTERUL ECONOMIEI NATIONALE
Directiunea organizatiilor profesionale ale
comertului, industriei meqtequgarilor
BURSA CONSTANTA
Inehiderea din 30 Mai 1940
Grân, 74-75 kg la hl, 3 la sufa: corp.
str., lei 58.000, predarea franco
Secarä, 69-70 kg la hl, lei 60.000,
predarea linie siloz.
Porumb, 16 la sutii grade, lei 52.500,
predarea bordo Cernavodä.
Porumb, 15 la sutä grade, 54.000 lei,
predarea bordo Constanta.
Porumb, 16 la sutä. grade, 3 la sutä
bodbe pätate, lei 49.000, predarea linie
siloz.
BURSA CONSTANTA
Inchiderea din 3x Mai 1940
Pretul pe vagon
Porumb, 16 la sutä grade, lei 48.500,
predarea imediat linie siloz.
GrAu, 74--75 kg la hl, 3 la sutä corp.
str., lei 60.000, predarea franc() moarg.
Seca* 69-70 kg la hl, lei 60.000; po-
rumb, 16 la sutA grade, lei 48.500, preda-
rea linie siloz.
Porumb, 15 la sutA grade, lei 53.000,
predarea bordo vapor Constanta.
Porumb. 16 la sutä grade, lei 52.500,
predarea bordo slep Cernavodä.
7
 2568 MONITORUL OFIGIAL (Partea I) Nr. 126
SUMARUL PARTII A IP
A N-Rtil-ti, 126 DIN 1 IUNIE 1940
Jurnale ale Consiliului de MiniOri
MINISTERUL ECONOMIET NATIONALE. Acordare de aventagiu.
Bucuroti: Ra.diomet.
Deciziuni Minister iale
MINISTERUL ECONOMIEI NATIONALE. Explorare: Merieani-
Costeeti-Päduroiul-Piteeti.
Anunturi Ministeriale
MINISTERUL APÁRÁRII NATIONALE. Stet* din oontroalele ar-
matei ca supust straini. Cereal de recratare Caul: Jelev Maxim, Birincov
Ioan, Nistrenco Gavrilä, Juravschi Teodor.
Anunturi Judiciare
OITATIUNI. Ministerul Einantelor: Direetia vämilor. Tribunalul Me-
hedinti: Iordanca Valcof.
VANZÁRI IMOBILIARE, Bucurefti: Ion Popescu, strada Nicolae
Anghel Nr. 15; Cristu Ivanov, strada Carol Davilla; Lucian Serbäaieseu,
strada Carol Knape Nr. 33; L. 0 K. Schindel, strada Gh. Assan Nr. 3;
Al. Stavarache, strada Berzei Nr. 6; S. A. Eminescu, strada Anghel
'Saligny Nr. 2. Albesti: Cosma I. P. Stan, Nae Jugänaru, Evdochia
N. Zlitreanu,,C. Lefter. Marin Oancea. Barbulesti: Niculaa
Vasile, Ion S. Trufiu Stefan Sandu, D. Ianeu, Zaharia Moise, Ion
N. Moise, D. Iancu Barbu ' Moise, Mihail Sandu, Dordusani: Mihai
Constantin. Braila: Imam
' Hrischfeld, strada Impäratul Traian Nr. 41.
I3ulgarica: Pavel Covricov. Ca lcirasi: Marina Pantazi, N. Rodeanu, Gh.
Mänescu, Alex. Rotaru, Ion Satmare, Gh. Ioneseu, Matei Savin, Gr.
Lizáreseu, D. Maican, Ion D. Antoneseu, Asan Sali. Magda: D. Mar-
chitan. Cetatea-Alba: Petrenco Procopie, strada Vlad Tepee Nr. 1.
Chiajaa: Moara Ilfiv. Cleastita: Vladimir Gruev. Clejani: Alex. Alim&-'
nescu. Cocora: Vasi le Marinescu. Dobroteasa: Teodor Rep. Dorobanta:
Nitu Mihalache. Idel Sterman". Fetesti: Licä Pismie.
Panait Arghira Georgescu. Stefan Cânepä Sarbu, strada
Unirii Nr. 136; Ghetä Cälin, strada Wad& lan Nr. 4; Emanoil David,
strada Maramuree Nr. 5; Oh. Ignat, strada Gerului Nr. 23; C. Tätarn
strada Lemnari Nr. 2;. Elena Teodor, strada Trei Erarhi Nr. 42; I.
Griimblat, strada Archipelag Nr. 24; Ion Serban, strada Grivitei Nr. 52;
M. Veinberg, strada Mare Nr. 47; Stefan Dumitriu strada Piata Moruzi
Nr. 16; P. Huhulea, strada Brfincoveanu Nr. 41; 'I. Hagi Bata, strada
Sf. Apostoli Nr. 15 bis; N. Tomescu, 'strada Bradului Nr. 5; Iorgm
Anghel, strada Brâncoveanu Nr. 32; D. Drumea, strada Sf. Impärati
Nr. 12. Giurgiu: N. Dumitru, bulevardul I. C. Brätianu Ioana I. Ursan,
qoseaua Slobozia; Constantin Iosif, strada Cerbului Nr. 16; V. Ne-
greanu, strada Principe le Nicolae Nr. 93. Grivita: Ion I. Georgescu,
bulevardul Bucureetii Noi Nr. 116; Hagieni: C. N. PAuneseu, C. O.
Cománescu. lablcana: Gh. Coro Hue. Ibauesti: Anastase Ioneseu, strada
Subloeotenent Ern. Abrämescu Nr. 3. Iasi: Fieel Rubin, strada Ghica
Vod& Nr. 7. Limbenii Vechi: I. C. Gherasä, Die Galitz, S. Strimbanu,
M. Oh. Ciocoiu. Principesa Maria: Ion M. Stefan, Pr. Gh. Vasilesen.
fendreni: C. Munteanu zis Guzgani.ss Tsomu-Severin: D. Trianditil, str.
Lt. Mat. Vasilescu Nr. 6. Turia: Tonea Gheorghiu. Vindarei Gera:
Gh. Lizärescu Vasile N. Ion. Tip loft: Andrei Blid. Urziceni: D. Con-
stantineocu Chain, Luca Ho leva, Casa de Credit a Agricultorilor; Manea
Bi Ian. Ustia: Moldoveanu Afanase. Valea Ciorei: Ion Bärsan. Vladeni:
Pipeanä Nicolae.
VANZÁRI MOBILIARE. Notariatul public Lugoj: Vereignite Papier
Ultramarin Fabrik A. G., Wien I, Mahlerstrasse Nr. 13.
DECIZIUNI I RECUNOASTEREA SOCIETITILOR CA PER.
SOANE JURIDICE. Tribunalul Nov: Marpe Lenezes Tämäduirea
Societatea de ajutor mutual dr. D. Hart.
PUNERI IN POSESIE. Tribvinalal Bacau: Astra Românft. Tribunalul
Dambovita: Astra Românä.
EXTRACTE DE PE ACTIUNILE DE DIVORT. Tribunalul Mow:
Yasile, Victor Iamandi i altii.
Anunturi Administrative
PRIMXIMA Claj: Coneurs.
NOTARIATUL cercual Porumbesti: Concurs.
Licitatiuni Pub lice
MINISTERUL INTERNELOR: Directiunea contabilitatii.
MINISTERUL EDUCATIUNII NATIONALE: Administratia Casei
coalelor fi a Culturii Poporului.
MINISTE1RUL AERULUI I MARINEI: Administratia P. C. A.
MINISTERUL LUCRXRILOR PUBLICE SI AL COMUNICATII
LOR: Servicial drumurilor.
Monitorul. Oficlal 51 ImprinierUle Statulul
IMPRIMERIA CENTRALI
www.digibuc.ro
1 lunie 1940
MINISTERUL SÁNXTITII I OOROTIRILOR SOCIALE: Eforia
Spitalelor Civile din Bacuresti.
MINISTERUL YINANTEWR: Direefiunea contabilitatii.
CASA AUTONOMX A MONOPOLURILOR REGATULUI ROMA-
NIEI: Mastufactura de tutan Clu j; Direafissoa saline' Oona Sugatag.
REGIA AUTONOMX C. F. R.: Direotiunea lacrdrilor C. F. E. Bu-
ouregti.
PRIMXRII: Busteni, Corabia, Ismail, Piatra-Neamt, .
Anunturi Comerciale
INSCRIERE DE FIRMA_ Tribunalul Tdrnava Mare: Fabrica de
aide ardeleanä.
CON-POUR', PROCESE-VERBALE §1I BILANTURI. Bucurefti:
Shell Company of Roumania; Rita; Compania Mercantilä Romani;
Urba; Dacia Petroliferä; Banca Gränieerilor; Aquiferra; Vulturul;
Fier Union; Honterus; F. A. P. I. T.; Soc. aanonima roman& A. V. I.;
Asigurarea Româneasefi.; Banca Sfatului Negustorese; Moldova Ford
Romänä; Movila-Techirghiol; Fagul Romitnese Soc. Tudor; dase. de
pensiuni ajutoare a personalului Societii ' Soc. functionarilor
A Letea;
Ministerului Agrieulturii i Domeniilor pentru eonstruirea de locuinte
ieftine; Brazda; Fusul; Täbiieäria Nationani; Mäcelarii Angrosieti.
Baru Mare: Industria Ceramieä. Botosani: Banea comercialä Botolani.
Brasov: Editura Germano-Transilväneanä. Cluj: Banca Iliescu; Prima
fabrieä de inaltiminte edin Banat. Oarja: Banes Oarja. Oradea:
Caleit ferati or4eneaseä. Beghin: Banca fuzionatä. Barita: Banca
Berzava. Eklitura Germano-Transilväneanä. Timifoaira: Oxi-
genul Superior.
Anunturi Particulare
REABILITARE: Neagoe Joagä,.
PUBLICATIUM. Ineunostiintare: Societatea de ciment Ion G.
Cantacuzino Gh. Dobrovici.
Pierderi de Acte
Ministeriale
MINISTERUL INTERNELOR: N. Ciobanu.
MINISTERUL EDUCATIIJNII NATIONALE: Cereal Elefterie, M.
Gramatopol, Gh. Ion, Radomáslschi M., Wait Stefan, Niculeseu Elena,
Bogdineseu T., Duicu V., Bechern Al. Scoala primard din Clisnauti:
Recipisä. .,Scoala regionala de conducatori de automobile fi, tractoare
agricole: Foaia de eirculatie.
MINISTERUL AGRICULTURII SI DOMENIILOR: M. Tricoliei.
MINISTERUL SÁNATXTII SI bOROTIRILOR SOOIALE: Nemeq
Miron, Matei Dinu, Elena Girligel, Popa Teodor, Iaeob Stefan.
MINISTERUL FINANTELOR. Regimental S Graniceri Ion Voclii col
Cumplit: Bilet de voie. Administratia fiszaneiara Mime: Recipiae.
Administrative
PRIMÁRIA Buctt: Stampilä.
Particulare
Bucuresti: A. Spitz, Ana Simion, A. Levy, A. Jojea, A. Sissea, Babl G.,
Bejenaru V., Beliean M., B. Bernfeld, B. Citron, Bucur V., Burnett Z.,
Burach I., C. Marineseu C. Trifan, O. Manolaehi, D. Israeloviei, D. 04
Florea, E. Miess, Efta El. Tueur, Eremeneo I., Heller I., M. G. Gold-
haacker, F. Calmanoviei Fl. Demeter Feldiorean Nae, Francisc Fr. Fr.
Bast, G. Iamb, Georgeseu C., G. Guniä, H. Goldman, Deana Oh., I.
Tucan, Kuleear M., Lidia Holoe, L. Szcs L. Borsch, M. From, M.!
Ciortan, M. Tarä Lung& Mihileseu Meer Leibovici, Miters Gh. Motaq
N., Nagy L., P. Gavrea, P. Rudae, Itfidulescu
' D., Samuel D., Schein S.,
Sura Suselte Cramer, Soc. Astra Bonilla Sara Ion, Troche Alex., Tudor
N., V. Crain, Vasile T. Dinu, V. Susai, Voinof Moise Beer, Walter Micas,
Wexler Ghisela, Zablotchi N. Aricesti: Radu Ion. Baia: Mocinu Dinu.
Boots Remand: Naghirtan Fd. Botosani: Bordeianu t. Brasov: Cateann
I. Budureasa: Goina Maria a lui Tudor. Cairachlia: Chinn Casapov.
Cernduti: Petru Vella Matleac. Chilia Nola: D. Zarzär. Cluj: Fridman
A., Miron I. Constanta: Timofte Gr. Draghici: Gh. Mane. Eribei:.
Bädeseu V. Focsani: Gh. Zaharia i Tinca Folesti: I. Stamate. Gisr.
telecal Hododului: fenclu Pavel. aura Hamoraiti: Krakauer Sara.
Hureral Mare: Zaha Ilie. Ismail: Iacovenco Mihail. Izvoral Mures:
Albert Ion. Negru Eneef Stoian. Oradea Mare: Mordai Laios,
Bäreaq Al., Freund A., Ploiesti: Manu N., V. Bädiu. Sacadat: Göndall
I. Satu Mare: E. Treiszer. Manning P. Seoas: Väd. Bogdan F.
Slavesti: Marineseu Al. Sareiniasag: Silaghi Fr. Simleul Silvastiei: Mar-
bean -P. Tomoti: Vd. lui Magyari t. Valpeni: Fr. Stoian
Zeicoia: D. Militaru, Umling Adolf.
Cota oficiará a Bursei din Bucurqti
Banca Nationalä a României
cursyl devis'elor p al monedelar
Sumarul partil I-a
DIRECTOR GENERAB,
A. D. BUNESCU.