Copitolul I

Notiuni generale

In alsarnblul consurnr-rLui nearlirrelltar aI popuiatiei, incf,ifimintea

constituie unul dintre cele r-l.rai importante componente. Errolutia rrinzi-
rilor de incallarlinte plezir-rtd tendinte ascendente. Ca urt-uare. intreprin-
clerilor cl,e ilcalfdtlinfe le revin s,arcini mari in ceea ce priveqte sa,tisfa-
c,er-etl cerir-ttelot' cr:tnparltot'ilol tru pt'ocluse de calitate slrperioarS.
CalitaterL procluselor cle inc'illaminte se realizeazZr prin lespectarea
cet'inlelol tehnice. constluc'tii'e. fttuctionale. econoinice. cle durabilitate,
estetice etc.. O cor-rrlitie prirr.c'i1>ald pentru realizarea acestoi' cerin{e este
pr-oiectarea corectd a inctr).[anrintei. core]area dimensiunilol qi a folrnei
t
I
*
ll
inctil{.imintei cu folma ;i clirlen.sittnile piciorului.
Ip prezentul ntanual sint descri.se principalele rnetode de proiectare
i a articolelor clin piele gi inlocr"ritori, fiind studiate modtll cle obfinere a
iir
E
pieselor cornironente ale incaltarnintei. a clil'eritelor articole' cle marochi-
narie. articole telrnice etc.

A. Scurt istoric ol evoluf iei incolfdmintei

Din cele mai r,e'chi tir-npr-rli. in lupla sal ctL elelrerttele natulii, orl.rr-tl
a ciutat sa-qi plotejeze pic'ioltrl irnpotlivar idgului. a rtt'nezelii, l Lsllc-
ritatilol soiului.
La inceput. incaitdminlea c'ra pritlitivA. confeclionabd clin piese siur-
ple oblinute clin pieile anirnalelor provenite din r inat satt pescuit. Jni-
1ial, aceastA incSlt.aruiute avea nulnai utr t'oi funclional qi rnult n-rai tilzitt
un lol estetic.
Dac2 se urrnaleqte evolutia formei ;i a caractelistici]ot' incAlldmitr-
tei. se obsen,a o adaptare a aoesteia Ia condiliile mecliului inconjurdtor.
Astfel, in fau'ile calde. egiptenii. asirienii, pergii llultau sandale .sintple
din piele sau din iu-rltletituri de paie (fig. 1, a). Mai tir-ziu, aceste poiloar e
li-au confeclionat o incal!.dn-rintc'care acoperea piciorul intleg (fig. 1' b),
uneori ajungind s5 prote.leze qi pulpa (fig. 1. c). Moda sandalelol a fost
rclusa de cirtre r-otttatt-ti qi greci.
La greci, in Creta, se pttltetu sandaLe simpie (lig. 1, cl). La romani,
:lodelele erau difelenliate pe ciase. Astfel, senatorii purtau in zilele cle
yirbirtoare o incallSninte speciala (fig. 1. eJ. iar solda{ii, incdlfdrninte c''.t
( uie. ol'nalnenta{i sttu sub fot'm'a unei cizme scurte (lig. 1, J).
Oclata cu ciezvoltarea ]ne$tesugurilor -se imbunritatesc metodele cle
jlrelucrare a pieilot'. oblininciu-se piei moi, elastice, fine, ln secolele aI
 fdcut aparilia o noud' linie a cu in'cdl-
S-\--iea si ai \\I-Iea' in Franla..qi-a
ptf it:t r'""toii p"tttnu bdrbali qi femei' un
::::::-r:ei. -{sriel ;#t;i sociale era f5-
i::': ;oalte alungit "" (fig' 1' 9)' Di-terent'*t;;'l;;-categoiii
.'= * ideia utiiizirii inSlrfqint:i l'^Y:
::1,'"H"t""lHf#:: Ji"o?'i';"tre
J" necesitatea folosirii acestera
.:.ai ca element d" ;ti;;;; iicomoditate "99"i'tt"u"'a
mdlita'
astfe]. incit sA tt t""fitt'"
o
qi se imprima o linie noua
In Italia, irr r"o;t"TJ.iiiv-l*- "I-x\,--l
qi in.iinia
"
tnodei'
in arti. literatura, t"iittti"A"-se rf*::.;;;;;6; ilrodele de iDcdlldmi*te
La curlile it"n:;;' ;;;;;in s':'ci-
cu un toc inalt (fig. f. ir).
""n.o.aJi1a'l.t-tit'tutu 'estirnenta.A
ricA ePocii. incallSnrinte cu taipa din lemn
Arabii. indienii, chinezii foloseau
tto qi al '{Vi-'ea in irerioacia reformei'
,t; ?r,giiu, in secolele *ii',iir-,oi
5v-l"i. i*il.i.iitint"t^Jttft"=ci bufante' fo'r-
ca urrn,are a ap".itifi-uiu"i o forma speciiica (fig' 1' j)'
me rotunde;' qi incaiqamintea a cap€tai
Toculafcstutilizatprirnadatactecatreclliirezii.fiindaruplasatla
o .incaltd'rinte de garii
'"tjrif[?1:;'oft?;i'fJdov.ic.al rJ-]ea se pu.ra sub de pan-
cu toc inali (15 "ti''l,lll"ill trtg'
i' rl'*"""o"""ta ce" deuurnirea
s-a pistrat pina in
tofi Ludovi" ur xi)'jrJu. ;; F;;#dur' ramas sub fo'ma utr"ri ciztne cu
denumire
zlieie noastre. La ila.u"ii,';"argdi"t""'a
1u.' los, stil bar-oc (fig' 1' m)' sandalelor egip-
lncepin<l until 1780' tocul inalt tevine la lorma purtau pentru luptd
,,ene transtrormate"t' qi adaptate -"ai"i,ri.'eliirruiii
-"iut-t'tu
ornamen'tate cu ca'tarame' \
cizme sp,ecial.e, iar pen,trrrt""l"|,* ocazii,
t"-"t"e o noua liuie" cu virf ascu-
L'tc. L3 incallaml#" i""ttti
iil intols sau cu ti;i#i;;t "siqicu-diferite
onramentalii' \
apare o incal{arninte mai co-
In secolele *i-*ilit-tuu _al XVIII-1ea
;-ca;;i tnai inalt (fig' 1' tt')' con-
modd. cu toc;i ii'utt"i,^1-tiia!"t1L"*tf;;;ii;i secolului al -\IX-Iea se
ieclionata ai^ aiii.tiJ';.,ii"ii"t". 1"" i;;It' carimbi inalti' irnpodobifi cu
Doarta diu nou rncallarnintea 9u ff'fai tii''iu' incalf imintea se cAptugea
nastr.r;'i. qileiuri. panglici (fig'
1' ol
qi-*r.* cu piese intermediare'
pinr in regiunea'gleTnei ""r;i;;i^;;6;iti
flurnori qi r-ariat'
Pieile erau innobii?te' intr-un colorit
Niocielele se ciiferenliau in funclie de clestinalie (bdrbali' femei'
<'ogrii). cle bazS' se folosesc
Il prezent, aldturi dede pielea ca tn'aterie
'ii""p*itiii
Piitld'aur"ol'tarea gam'ei de
ir-iateriale inlocuitoare piele .
"uo"
]..."d;;" in industria de inctillarninte'

B, Funcfiile incdlldmintei
-iiti" picio:" ru c'u:''"il diferi-
Denumireadeincaltdminte-esteatribuitdproduselot..car.econtr'ibuie
sale'J.
la indepii:rl."u optii]ri''^t"i.r""iiil"r (
telor acti"-itdti ul:lane' i i oareie iun c iil
lncill :l:ril:'iea ln*deplineqte urin a
:

asigurar'.t ti'ii"Altutii ;i elici'-nlei met'suiu'i 'p: i:r i::'ctejiirea

-
picio;ului ccntra iu contact cu asperitS!ile solului 5i asigut'at'ea
""jt:ii"tl
4
 {\
I/ca6(9..
@ oJ
\
\)
b)

%
c)
wW e)

tu s)
@
.\

Iig. l
unei pozitii optirme adaptate structurii anatomice in repaus sau in mig-
care;
protejarea piciorului in mod curent impotriva prafului, a ume-
zelii,-a lrigului;
rol d,corativ in cadrul tinutei vesti.rnentare,
-Incdllamintea cu destinatie speciala. de sport qi de protectie. mai
indeplinegte ii functii speciale, specifice diferitelor ramuri de sport qi de
protejare a piciorului irnpotrirra agentilor chimici, temperaturi ridicate.
medii speciale.
Confectionerii de incdltdminte trebuie sd-gi indrepte atenfia spre
gdsirea acelor metode de proiectare a incdlfdrnintei care sd asigure aces-
teia indeplinirea urmdtoarelor funcfii: functii ortopedice gi functii de pro-
teclie.

1. Funcfiile ortopedice ole incdlfimintei

Acestea sint:
naenfinerea boltii piciorului:
- repartizar,ea sarcinii ce revine picioruiui pe o suprafafd cit mai
- lnare;
asigurarea funcfiondrii nonnale a articulatiei tibiotarsiene Ei
- stringerea gleznei;
asigurarea echilibrului corpul'ui in pozite ortos,tatic6;
- realizarea unui masaj al piciorul,ui qi activarea circulafiei sin-
- geIui.
a. IHen{inerea bol{ii piciorului. Piciorul este format dintr-un ansanx-
blu de elemente elastice gi rigide, complex alcdtuite, oar:e asigurd stabili-
tatea corpului in pozitie ortostaticd s;i realizarea mersului in condifii co-
respunzdtoare.
S,arcinile transmise piciorului sint 1:r'eluate de bollile acestuia, care
sint astfel constituite incit in condilii normale de functionare evttd obo-
sirea organismutrui. Pentlu mentinerea bolfilor pjciroruiui lncdlgdmintea
este prevdzutd cu o piesd rigidd numitd glerrc. .A,ceastd piesd asigurd men-
{inerea boltilor piciorului Ei transmiterea sarciniior prh'r linii de for}i
indrepta,te axial fatd de oasele piciomlui.
b. Iiepartizarea sarcinii ce revine piciorului pe o suprafa{d cit mai
mare. Analizind ampren'ta picioiului. se obserwd cd ldlimea cofltunqlui
piciorului este mai mare decit lalimea amprentei respective pe oricdlinie
d,e rndsurare. Datoriti micqordrii suprafefei de contact, rezultd o crester,g
a. incdrcarii specifice a piciorului. se observd ci incdrcar,ea nu se repar\
tizeaz6, uniiorm pe suprafata urmei, rezuitind trei puncte de maiimd
presiune. Din aceste motive. atunci cind incdlfdmintea este rigidd, apare
senzatia de obosealS. datoritd rigiditafii branfului, care determind o su-
irraf,atd ledusd de contact intre picior Ei br.anf.
Branlul f,rrebuie sd aibd o asen'lenea forrnd Ei sd fie confecfiona,t dirn-
tr-un material care sd permitd mdrirea suprraietei de contact gi deci mic-
sorarea incdrcdrii specifice pe suprafata de contact dintre picior Ei planul
de sprijin. Alegerea m,aterialelor corespunzdtoare pentru -bran!, cir pro-
prietdti elastoplastice, este o condilie oare elimind oboseatra piciorului.
 c. Asigurarea func{iondrii nor-
lualc ii a1'ticulatiei tibiolarsicne (strin-
I
I

cl gr1'ea gleznei).'\r'ticula{ia tibio'tat'-

it sianii i:s1e foa;:te rnobila qi permite
l.lcr realiz:l:'er rrreriului. 1u 1im1:ul tner:-
'
sului existii 1:osibilitatt'a ca oasele
^*t til'.t:1.,. astlagalul 5i calcaneul sA nu
/\
/-_\ r',..a1 lie Dl:tsate t)e aceessi axd verti-
o) b) calii. Calcaneul deitlasindu-se, pot
eryrtrca Cii:r'ite anornalii. Pentrtr tt
Fig. 2 lirrghiul tircnt cle picior ctt itlanul ei-i'L acest 1ucru. inciltiitnintea este
de sPrijin.
1:revazuti ctt stait. cai'e trebuie sil
iiie o r-'iesi r"igidi $i corect arnplasata
in i;:rc51!5n,ittte. La coltii. cale au piciorul i:r fol't-irare, se leccllanda pur-
tare:r incdlfdmintei cu cai!rnbi inal!i (ghete), care sd ploteieze articr-rlir-
fia tibiotarsiana -si sa1 sta.biltz:zs 1117i.tj.; piciorului.
d" Asig6rarea echiliirrului in pozlfic ortostatici. L'r rcaiizalea. pr;zi-
{.iei cle echilibrl, a Iorttului o:lelle c. i,l itfar':i de schelet contribr.rie ;i
legltr"rrile rti-ilizat e' pt'in'. errdoi'.ne qi muic'i'r i.
In pozilie de ecirilibru. cincl corpul se sprijina ciirect irc sol. ingat-
.a.e:,.se trans'llite prin rlrus.cirii gambei. ai co:tp,sei, ai spa'telui e'tc. Solici-
1.area acesfui iinsalr.iblu de nr-r$chi face c'a p'ozi-!ia orto's;ta'ticd sd fie obosi-
toare. Pria ridicarea cAlciiului 1:e toc. tolosindu-se'tocut'i cll o indItitrre
de 20-30 rmrr, -sclicitarea mugchilor $i a tendoaitelor dispaie, echilibrul
l'eliizir:Ldtt-se numai l:rin solicit:llea siheletrrl.ui.
Aqa cLrrrr se ve.le in figr-r:a 2. unghir.rl clir-rbi'e clir:eclitt tibiei fi direc,ia
s-r:afoidlrlui se rnoclifica prin ridicarea pirjiorului i;e toc. L:r incilfamir"rtea
falA toc (lie.2, c), glglhiul q este sproxir-uativ egal cu 117'. iar la incirl-
ti:rirrt:a cu ull 1oc de 20_-30 ltlrJ1. l-tnqhjr-tl cr. este allroximati\: cgal cu
127". Pentt'Ll aceastA val6al'e ii unghiului u. poz,itia llic'lorului nu este
o l:csi ioare.
Terrdinfele 1r-l,rclei itnpun. nrreoli. la incS.ifiin-rint.ea l]entltl fetr:rei
tocr-rri cri indllimi diferite fala .de cele oirtir.ne. ducinC 1:'t olrcsilea picio-
:''-rlui Si a intleq-ului orgrnisur.
e. Realizarea unui masaj al piciorului qi activarea circula{iei singelui.
P.rttru exerqi-tatrea iir bune conclitii a lr,rncliilor sale. lticiorul tlebuie si
fie '.r.or stlins de lncdlt.fu-ninte. Se' r'a qvita .o stril...,cl'e pr-rternicd sttu o
:ri'irliimiqte prea 1arga. I)e aceea. est'e ii.i. llol'tant sii exjste o gamd cit
l-r:ai largd cle grrmere de ntiiritr-re 5i ldrgirr:r,', cst'e s'.i porti satisfa.ce ce-
: : ::! ele va:'ia te ale cr-tr.n 1:.irifi t.trt'ttnt .

2 Funcfiile de proteclie -*le incclfdrnintei

-:,,€>i::- iri'r-<tiLl ili t:rotecti:r contra agen{ilol atmosferici qi protec.tia

ar:-::: at l:i:: r-li' tt':rutl:tl-i rre.
a. Protectia contra agen{ilor atmosfeiici. Prrf,ul, umezeala. frigLrl.
ca-:::':.. e:.-..;".'a :,u iitilue*nfd uegativa astll-)f il oiganisirului un'Ian. lncai-
td::-:::':: :::-: -'.'?az:i i-'iciortll co'it,'a acestr;i l actori. ln ace-'t scop este
neces.a:' :: -:. .:::-'ecliotrat'ea incarl-iirmintei sA lie lolosite materiale cores-
punzi::a.:'e. ir:pe:'::-:illlile ]a apa ri idtt condr'leatoaie de cdldura'

r-)
 b. Protec{ia contra ac{iunilor traumatice. In contact cu solul, picio-
rul poate fi supus actiunii asperitdlilor soiului. la diferite zgirieturi, tdie-
turi, inlepaturi. lucdli5mintea. pri.n constructia ei, trebui,e sd protejeze
piciorul impotriva acestor f,actori. O ;rtenlie deosebitd se va acorda ale-
gerii rnaterialelor pentru partea plantard astfel incit sd se asigure pro-
teiarea piciorului.
Incdlldmintea de proteclie destinatS purtat'ii in medii speciale (pen-
tru rninerit, chimie, turndtorii etc.). supusd 1a acliunea agen{ilor chimici,
mecanici sau fizici va fi confectionata din :rrateri,ale care sd reziste aces-
tor factori.

C. Cerinfele incfrltdrnintei
Pentru ca o incdll5minte sl,r -lie corespunzAtoare calitatir'. e,a trebuie
sd-si indeplineascd rolu1 tunclicnai qi sd se integreze in ansamblul vesti-
mentar. In acest scop, incdlldmintea trebuie sd fie: rezistentd, ug,oard,
:rrodei'nd. igienicd. comodd si flcxibili.
lndepiinirea acestol cerin{e se realizeazd prin r:unoa;terea reguli-
ior de proiectare. a tehnol,cgiei de fabricafie. a caracteristicilor pe care
trebuie sa le aibd materia'lele folosite ia confecfionar;ea incdilamintei qi
a lini'ei modei intr-o pericadd dat5.
I n cdlfdmitt tea r ezistentd se realizeaza pi'in :

fol.osirea materialelor ,corect dimensionate qi care sd se incadreze

-
in iiinitele de rezistenki st.abilite;
respe,ctarea proces,eloi' tehnologice de confecfiouarc;
- foiosirea m,aterialelor auxiliaie corespunz5toare.
---
Incdl[d.minte usoard.. IJsulare,a inciiifSrnint^i este o probtrema de cale
trebui,e sd lind seanla atit proiectanlii cit si co,nfecli,onerii de inc5lfd,irrinte.
Se poate reaLiza prin:
,alegerea unor sisterne de ccnfeclioriare corespu,nzdto,ar,e (/. J..
-
I. L,.I.T.),
- alegerea de materiale la
folosirea materialelor lirnita infer-ioali: de grosime;
ir:locuitoare cu nrasd specifir:d r.edusd.
-In:dlfdmin,te nzod.ernit .lieali2area unei corcord.anfe
iritre trinia mo-
dei qi modelele nou-create se poate realiza prin studierea revis,tetror de
speoiali'tate. analiza mostrelor de incilld,minte modelnS, r;izitarea expo-
zitiitror etc.
_
In fig_ura 3. a-h sint plezenteitc: r-r-roci;:le cle inc.iifailinte si:ecifice
anitror 7967-7976
Incdltdmin'tea i.qienicd. s,e considerri cea care este permeabild la aer
si riapeli gi impermeabilb ia ap5. Alegerea unor .asemenea materiale, pre-
cum g;i folosir,ea unor piese intennediare perinit re,alizarea unor piese
de incdlldminte ,car,e s,5 asig'uxg aerisirea piciot'ului absorblia tr''anspira-
iiei. evitarea pdtrunderii urirezeiii.
fncdl{dmin'tea com,od.d esie c:ea cale 1:ei'rnite funclionalea cor€silun-
zatoare a pi'ciorului. er;itarea aparitiei deforma!iilor, elilninarea jendrii
picioruiui. Pentru aceasta se va line seam,a, in primul rind, de concor-
danla intre forma piciorului Ei cea a calapodului. De aserrl'enea, alegerea
 M b'l

Fis. 3 lncnlldminte speciiicd anilor 1967-197(j.

 o,

Fig. 4 Modele cle trci$[miute care tealizeaz| funcfla d,e comoclitate.

corespunzetoare a indllimii tocului este o conditie esentiale pentru como-

ditatea incdltdmintei.
Imbiharea pieselor trebuie sd se fala finindu-se sealxa de portiu-
:rile de mraxime solicitale a piciorului. iar prelucnarea pieselor trebuie
;a se execute corect, eiiminindu-se ingroEsrile s.au deniveldrile.
In figura 4 a, b sint prezentate doud modele de incdltar-ninte co-
::rodd. iar in figura 4, c un model incomod'
Incdlfdmiitea fleribi,Ld se realizeaza p|in al,egerea corectS a materia-
lelor. elirninarea elementelor rigde de imbinale etc'

D, Criteriile de closificore o incdlldmintei *

necesqre proiectdrii

Pentru a proiecta articolele de inc[l{aruinte este necesar sd se fina

iearla de criteriile de clasificare ale acesteia. Acestea sint: felul incdltS-
::rintei. destinalia, materiale folosite pentru fe{e. materiale folosite pel-
:ru talpd, forrna calapodului. sistemul de confecfionare. utilzarea incdl-
iSmintei, modul de incheiere a carimbilor. m,odul de irnbinare 'a carirn-
lilor cu cdputa.
Dupd aspect. incal{imintea poate fi: panto'fi (fig. 5' a)' sandale
.iig. 5, b), ghete (fig. 5, c), bocanci (fig. 5, d), cizme (fig. 5, e)' pa'puci
(flg. 5, f).

r1
 \

\
Fig. 5 Diferite modele de incilliminte

12
 Dttpa destinofle. lhrind in vedere clileritele nuirere de marir-ne ale
incrilltirrintei este ne(:esar ca aceasta si se gr.upeze cn in tabela l.
(llulit'ir.trrerr irrcirl!iunintoi in lrrrrr,lir' (lo tloslinntie 5i rrrririlrrr.
l'abcla 1

(
\r.rl-
I

I
I
I )ritil:r!i.r ileiLlfdtniltci
I

I Incr'rl{iuuiltc lrentnr co1;ii rrrit i lt.5 ti t7 -'21

') incil tirnrinte pcntnr cr-rpii ll,5 l9 2'J 28
Ilcdl!ftniute 1;entm lete 19,5 11r,5 2"9 :i5
-l Incriltirrtrintc peutnr l;iii:!i I 9,5 J(i
5 IlcIl!inrintc pentnr fcrnei 2l l3
ri Incirl!irnintt: pctttrn birha{i j).f, .i I,J

Du p(t I ornn culul:ctclulu i:

incalfatninte cu villui l'clLlncl (l'ie ri. c);
- irr,cdlfan-rint:- cu villul l-1attl'at (iig. ti. t));
- inr:dl{dt'ninte c.u \:irl'ul selril.otllnil (i'ig. 6, i.);
- incal[ar-r)inte clr vili'ul a.scufit (1ig. 6. rl).
-Dttltd sistentul de cottf eclioltere. Proiectalea incirltamintei tt-ebr.ril:
'tfel realizettzi incit intt'e I'orna modelului llloiectat si nroclui cl: irpbi-
:,r'e a fe'felor cu talpa (sisterntul cle conlec{ioriare) s:r exisi€. o < ore]ale c,ct-
-\l)u l-t ziit ou t'('.

bi

Iirr. tj Inci.ltrirninte cu i'iriul rliicrir

l3
 o) b)
Iiig. 7 Diferite modnri de imbinare a calilnbnlui cu ciputa

Dupd utilizore. incillamintea poate fi: de uz curent, de sport, de pro-

tecrtie.
Duytd m,odtrl de |ncheiere a carimbilor se produce: incallaminte cu
silet, incdltdminte cu fernoar' ;i incalfimiirte cLl cataralna.
DtLpd" modtLl de imblnare ct carimbilor ctL c(tpttto:
inctillaminte cu c.arirnb lteste ciputri (iig. 7. a);
---- incalliiminte cu cirputa lleste carir-nb 1i'ig. 7. b):
incalttiminte cu c;rrir-t'tbul in contiltual'ea cirpul.ei (p:rpuc).

Verifico;i-vi cunogtinfele
C'are sint fturctiile ol-to1tt'clir'c' ale inr::rl!imintei?
.1 .

l. ('e rndsuri se iarr la in<.iiltan-rintc llentrI I ( a it( casta s:i 1:oatai indeplini J:e
Iunclii ortopedice? .: I
3. (.'rrm. isi indeplineste inr'irlturninea lunc{iile de pr.oter.tie?
C'e masrtri se iatr la ploiectarea incailtamintei perrtnr r.a sti I'ealizeze llrl< -
tii.le ortopedice si de plotectie'/
Care sint cliteriile de clasificare a incirltamintei cale infuenteazd direct
proiectarea corecti a incaitarlintei?
 Copitolul ll

Anafomia, biomecanica
gi anomaliile membrelor in{erioare

A, Anotomio gi fiziologio membrelor inferioore

lntre cuno;tinlele necesare proiectdrii incal{amintei sint gi cele de
--.natornieqi fiziotrogie a memblelor inlelioare. Apli<:alea acestor cunol-
:in!e Ia 1:roiectare va asigur,a incaifainintei o folmd adecvatd forrnei pi-
:iorultii. Se va crea trstfel libertatea indeplinirii funcliilor piciorului, co-
:loditatea gi cerinlele de igiend necesare piistrarii sanatafii lni. Anatomia
:,rai da Ei unele reper,e pentru rndsurarea ciimensiunilor folosite la pro-
:ectarea cal,apoadelor gi a pieselor pentru inc'til{aminte.
Anatomia studiazd pozitia, forma ri structula organelor corpnlui.
Drecum Ei raporturile dintre trceste organe. Fiziologia sturliazi funcliile
si relatiile funclion.ale dintr.e or,gane.
Organele care indeplinesc aceeaqi {unc{ie forrleaza nn sistent. Astfei
je sistetne sint: .sistemul osos, (de rezisten!a), sistemul tnusculat' (motor)
ii sisterr-rul n€r'vos (de comandA). EIe fomreazA aparatul de susfinele ;i
:riscare. Acestor sisteme li se asoci,azd vasele sanguine cu singele (de
:iranire) gi pielea (inr,,elis extelior).

1. Scheletul membrelor inferioore

a. No{iuni de osteologie. scheletul corpului omenesc este constituit

lin totalitatea oaselor. se compune din scheletul capului aI trunchiuiui
.<i al mernbrelor' (superioare Ei inferioare).
scheietul membrelor inferioare care inter,eseazd 1a proiectarea in-
:dlfamintei este compus din oase lungi la care predomina o dimensiune
s: oase scurte Ia care cele trei dimensiuni ,sint aproxim,ativ ,egale. Oasele
-,::rgi sint formate dintr-un corp alungit l, numit diafiza (fg. A. o;, ;l
=xtremitdli bombate, numite epifize 2, care prezinta suprafele convexe
::u collca\re prin intermediul car,ora oasele se alticulezr.zd intle ele. Aceste
.';prafe!e sint acoperite cu cartilajele articuitrre 3. ce au r.oiul de a ugura
'-unecalea la migcare a suprafelelor articulare una in fala celeilalte.
:cifizele articulali'ei sint linute in cont.act prin ligamente. Inveligul exte-
:-::-al osului se nurnegte periost qi este forrnat dintr-o rnernltrand con-
.-:.rctivA. Fala interna a periostului este puternic vascularizatd Ei iner-
;a:a. asigurind nutrilia Ei se,nsibilitatea osului. Periostul mai are rolul
:: 3 genera substanla osoasd necesard cregterii sau regenerdrii oaseior.
r5
::t zona arlicuialiei, periostul se rllgroa$i. forr-rlind o capsuld ,articularA
-= coittiue licirict sinortiai. Dializa oas;elor l'.ingi are- in interior un canal
::eiuial' J care conline n-iSciuvei. f,esutul r-ls;os al ciiafizei este compact.
:a:' al eltilizelor spongios. Iiii'id construit tlin lamele osoase ce for'meazi
::tici con-rpartirnenie. Oasele scrirte nu au canfii lnedlllar. El'e aL1 la sulJra-
.a1zi. up tesut osos cotrpact. iar iu intelior'*- spongios. Lan-relele osoas3
a.e cjiaf izelor sint orientate ciupa c-iilec {iile sclicitArilol interue. prodttse
cie forlele ce acfioneazd asupra osului. asen''etti :.tr;rlitr,trii din structurile
cie beton arma'r. Existeula canaiuiuj ir.redul:lr cor-iiet'i, riiaiizei o rezistenlii
mariia la itrcor:oiere. l:rin faptul cir i-itaielii',ltti osos t';t': disl;us la rlis'canla
cir. a:tul o,;nltii. rezi:;tincl atit la coil.tptesiutre clr si la ter-rsiune. Daca osul
iir. fi irlin leexistind car-ralul irreclttlal. a'L'.lrli i l-l-L:Lie iialul osos tlin rrtijloc
(fibr-a i'Leutlii) lLl ar fi supus nici,.l:,,'i sc'i.ritAri. iruiltril)uin(1 1a spolirea
gr.eutilii. lallu sir mareasCa rerzisten i:r. -\c --:.sta sii ltcturir ar oaselor este
6 ada!-ttare 1a func!iile pe care t'r"ebtii.' ::-t lt ir-ideplin^:rsc'ti sistetrrul csc.rs
(scheletr-r1 cle rezirsten!i sli susfiire :':).
Schelett.ui urernbreloi' infelioal -' cr t'-r-, '-ii-:i' iil:l ,;chelerttll coap:;ei. aI
ganibei. .si al picior"r-rlui.
b. Scheletul coapsei si ai garnbei (1 ig. ij.ir. 1; '>citet-ettil. coopsai estc
iorrn,at dintr-un singul os. leilurtll l. cali-,": :iiticLtl:azd la partea sllpe-
rioari cu oasele coiale aie baziilulr-ii. ial . r-aItea inierioal'a, cu oasel:
glmbei qi cu rotuia' liet.tlultti este cel l-:l:'i lll:-::'e si rllai puternic: os ill
scheletului, el trebuinci sir preia si s:i ii.::t<t.ttii:i ql eLliatea c:orpului s1lIe
r-rls:le garnbei.
Scheieltrl c;ambei es1'e crjt-uillls {lill tlou .. {. ':",i.' ) s: net'oneul 3.
1:r ia.!a ar"i iculafiei din,tre
ilbie -si iemnr' (genunchi) se
r,iia os'rll 4 uutnit r'otuli. Ti-
bia ii sint articulate
oeroner-tl
ele latelal la epifiz-eie
ii-Lr:'E
sLiperioale ;i inferioare. Ti-
bia esie mai groasd decit Pe-
loneui s1 preia majoritatea
sar-cinil.or de la fernur, ,tl'atts-
r-nilindu-Ie scheletului picio-
lului. Epifizele inf'erioare ale
oasetror garnbei f orleazA la-
t,eral rnaleolele. Ma,leola ex-
t terna 5 este o proeminenla a
epifizei per,onienre, iar maleo-
ia internd 6 este proeminen-
?t-I !a epif izei tibi,ale. Maieola
externa este situatd mai jos,
r{- I

iar cea internd ua.i sus. de-

oarece peron,eul coboard mei
n-rult decit tibia (tibia se spri-
6i jina pe osui ,astr,agal ai Picio-
rului, ial peroneruL coboari
lingd acest os in exterior).
cl c" Scheletul Piciorului
S ScbclctLil eorltrei;i al ilanrbei. (fig.9. n--c). Schelettil Pi-

16
 IV

12
13
11
I
3(
10
I

"is
4l
t

'l I

i c)
ol
Irig. :) Scli, lctrrl Iici'rrlLlni

.:.rrlLri e:;tr: r-,on.ti)Lls dii.. tlci 1,.:ilLi: liils. ((illL- s'r. s,illcli"'i,.lr: rtt iliis itt"tit'-.
,1 2 si t:rIi 1l';'.tetiot 1) rnl'l,ll:ii -' .1 si st'lli';-'ir.il clL'g-'teio't- i'
'1'arsnl 1;osiei'ioi' este 1'r;i t.i'iitt ciitl eirt-iil:illil J si i'alc'liitcLil i'' '\stra-
-.-'.r1. llsczili cic1su1t1n c.1lc'nneuiui. alt' t'c;l:tl
(le a lli c.iLlLl -sili'(,i1-\li p.'iilliti
.- l:i oasele geqtb-ei (i:ii;;t qi i--ct llneu) sr tle lt o tt ittlsiiiiti' l;rlr'lu:tlltri
::.e :;irrte si ii.l.srrlr-ri 1u ti..r'i,:)j sp ' I'it1,ii. (ieilcarler-rl esle ccl ilriti lruterllit'
. .,i J,icicrr-r1ui si ltr ciiL rrr ..l,rli'r:ii. '-t L'irll tLllr-ti ill'illrii ric llt tii-rir: :.i llcl o-
-r. pt'irt a:;trzrgal. tt'liirstrl'!il.tclr-r*1. I.i s'll.
'l':r|sUl aLntet'iOi t:,sic i(il'illLit (iil-r r.rt l-litol'r'ei0 C)iis€r: ':c-t',ioid 7, CU-
:li ,! si t.rei o:lse c itneilol'ltre 1,1 i:;it t cil'ltLttlitt,' asa clco:Lt ':t e :;eatndlttl
. ,, -.,.u1',,. ri. c'u1., si rt jste , r-1iq'). SJ: :lioicir-ri t';te iLscztll in iiria asii'agalult-ii'
.,-oicj Lri irr la!1 '.;il1c,ii,,tci-ri'-ri, i:.ir- i rtncilol't't^r'.'l:: -- ill 1':r{:L sr lfoicir:iui.
(:s:tl' irtl-iiuli-rt l:iterai,
-: ,i.iioi'rnul I ,-,:rte iir itttctirr'. iitrll,ilr;r'lllr-tl Iil
' ,r',r. cic cuboicl.
clin c ir-rc i o,-tst' trretatill'sit':nr: 1{j. t-turrtet'otatc
iiletatals'.ri este' c,rl't-ri';t'1,;
- .-. ilceltii-rcl c'linsltle intelir,r' splr: extei iil . ltr i'ufa t'r,ti.t'-:iloi'tlreloi sil.li
' -c.i-rlate metat-rlsiblele 1. II ;i Ilt. ial ir-r iatar cruboiclulr-ti, rnetatarsie-
-:1ir 5i \'-. Toat,: r'letatalsieitcjc i-niri sint ilt'ticulaie intle ele poster"iot',
-, t:r.eie lor nnterioare fiinci ltbcre. in frtr t-uetitlll
slcn':ior sinl at'tilu-
.... ialangeie c'ai'e coittpllll s;cheletr-rl clegetelor' 1--\' Degetul I este lor'-
:,: riin firlanga bazalir'11 :;i (ea ungh;aiir 12. l)cgllele Ii-\/ eu fiecai'c'
rl'ri iuiiinge: b:izatia. r.nc':iiiilli -1,1 1i r-i;rgilri,lil'
5:lcheletul pic,icruliti folpr:r,za o boltii :tLiLi lidic llii ir.i irrLll'irlt' si tnni
,.- r ir.t Conslr'r-rc'tia i,r boita irii't cat'actl i r,il ei c'l:trtit asigul ii
"-r,t".i"''.
:-.,.: tizet'e1 soculilol- cil'.t;':ite rie t-llet's. itlergare e'tc'. Iioltti cst': conrllitsii
_,-. i,-,i,o iolgitnliinaler si i,.r'r'e' 1r':ir"is.,-':rsal". .\l'l Ltl lorlgituclir-ri.rl inter"n
este
: .tt:tr- clin caLt'atretl, aStI'agal. r;c'al'iliil. r. ii;leilol trl 1 li rneta'tarsian
I
;;:.. !1. r,). El sc' s1:r'iiirlir 1lc scli in pr-ini tili i.osi,r:l'oi:r1'eriol al c:llcaneului
.- ,,-.' rtLpirtul arteliot' ai itt':tittarsitir-ru1'ri 1. r!: (:ui eXtern (lig. 9, b) a-r5:
\"''
-..,ii1teiL trai 1-nica Fi este i'ol i.nat clin calciittell, cLlb')icl ;i l-l-retatarsianul
:-. .'::i.,e se s1tr.i.jin.i 1:e sol prir-r lrrir'r('tu1 i)o:;ieroitr llerior al calcanenl'-ti,

tt
 iar in fa(d. pe capetul an,terior
aI m.etatarsianului V. Arcul
transrrersal anterior compus din
cap,etele anterioare aLe o,aselor
metata'rsiene se sprijind pe sol
prin rnetatarsianul 1 in inte-
rior Ei prin metatarsianul V in
exferior' (uneori qi p,e metat,ar'-
sianul 11,').
Lrpreund, cele doud bolli
trle picioarelor'.,aldtura,te, for'-
rneaza o cupoii (fig. 10, o. b).
Baza acestei cupole, r-elartiv cir-
t-r-rlard (amprentele celor doua
picioare aldtula,te). transrnite
ol b) solului sarcina pr.oveni,ta din
greutatea corpului (1ie. 10, a).
Fig. l0 Cupola formatl prin alcirtuirea botilor ce
lor doul picioare. d. Articulaliile sint legatuli
ce unesc do'-ra sau lt-rai mrulie
oase, pc.r'rnitincl un gr,acl r,-rtri -:'.- .
rnar'B S,?Ll mai rnic de libertate a rni;cdrilol oaselor. unele iala -de attele --^ LliL
in funcfie d,e numarul axelor de miEcare. Dupd graciul cle r-nobili,tate sc ,.: : O.
.'::: ::.
disting trei categorii de articuiatii: cu un singu"r' griid cl: 1-r,obilitatt,
(uni,axiale). eu clorra grade cle nro'bilitate (biaxla"le) si "cu trei graclc. (tli-
axiale). - :' ,,i-
Articulalia goldr"rlui (c',oxsfs111urald) este c_r ar.tic r-rla{ie sf eroiclaii
-
(ep]f1_1a superioara a lernurului fiind sferica). care posecia trei gracle de - _'rr_i
mobiLtarte. Miscarile sint: flexie. extensie. abductie si adducfie] ,:oiu1i" b.
spte lniiuntt'tt li iu afali-i si o lotile care insnmerizii toarte aceste miscAri. :s?-3
-- Articuialia genurtchiului intle femul qi tibie. inc,hisa anterior de
rotr-rla..:t',e un singlll' gLitci dg rnobilitate, permifind rlisclait.i de flexie si -r;--','
extensie. D
Articulalia tibioilelonianA (sr-tperioara si iniei io:rr.i) ar.e ir-robili-
tate -redusa, pe..-rifind Lllo.i.e alunecriii ale tibiei in fai. pe.oner_rJui.
. . ; Altic'ulatia g.iezuei (tibiotarsianA) ale gr.acl mai'e ri:, jibei'tate. Iler.-
lni{ind migcil'i cle fiexie dorsalii :;i plairtar-i, roiirea pic.ielnlui iniiuirtru :) i7II1 :

si in afarl ;i, de asetrr.er.rea. adcllrctic. si abclr-rcfic, a picior:ul*i -...ia cit

sli.be de alunec,are a oaselrlr intt.c ele.
- -u'rc i ie
At'ticula'[.ii]e. me.tatarsoialangiene au dor.ri glacle de nobilitlt-e. 'iazin
-
;--'ern-ritind rniqcari cle flexie-extensie qi adcluc!ie-abfuctie a1e degetelor:. s

clallse
A.ticr-rlafiile interfalangie.e uil Lln singur gr;rir cle ,robiiitate, alticul
-
i:ri.scalile fiind de ilexie-extensie. .u coal

2. lvlugchii membrelor inferioore :]U Si I

}I
c c.rrpr-r1r
a. \-o{iuni ge'erale. Mugchii formeaza sistemul m(rror ai r'orpului
i-i:r::: c-:'-iractia lor cietermina miscar.ea unor piir!i ale c,ol pului in .:-lr' in
c.
r3::r': :']-i :.1::le. deci se prociuce luc|u r.nec,r-inic,. pr.ociuce]'ea lucluiui :ilticuli
I'

meca::ii e-ste posibild datorita proprietafiior. rle co't'actibiiitare si eiasti-

citate a nugchilor, ;le lacr
:teazi q

r8
 Prirt contractibilitate se inlelege s,chimbarea fo'nmei qi a s't5rii de
- a muEchiului sub influenla rroinlei
.,-,-,slune sau a Llllor_stimuli meoanici.
:-r:t-irici, termici sau electrici. contlac{ia detennina mdrirea sectiunii qi
-.;r.i;;;" mugchiului, exercitind pt'iu intennediul terndoanelor o tractiune
_,.:ilDl'& oas,elor pe care este inserat. Nli;carea se produc'e avinci 1a bazS
'..iri.ioi"t pirehiilor. De exemplu, la ridicarea pe virfuri' piciorul elt-e-9
;:;;;i: a"'gr;O"f II. avir.rd sprijinui la degete. forta. aplicata la calcii'
-..r."e este tiacfionat in sus de muqchii
geu-reni 9i s9i9a1, iar rezistenla
."p."re"tatd de greutatea corpului aplicata pe verticala tibiei (intre spri-
':r qi for!5).
Elasticitatea este prop|ietatea de a reveni la fot'ina inifiald dupa
-
.rtcet.ar.ea contra,cliei. iWu;chi:ul se I'elaxeazd (scacle sfarea de t'ensiiune),
.: l,,tngcrste giigi micqoreazd secfiunea'
Ldcul de fixar,e a muqchiului pe os se uumelte inser'fir'; se face prit_r
-rt'iermediul tendoanelor. ttiliqcnrile detelminate de rnuEchi asupra unui
i:gnent al corpului (in raport cu alt segment) p'ot fi cle ilexie sau exten-
-.e;. adcluclie sau abduclie, pronalie sau supinalie'
.Fleria inseamnh micgorarea unghiultti intre doud segmente articu-
-:te, iirr- ertensia - rndrlirea unghiului. De exemplu. indoilee genun-
contrari'
-hlului ins,eamnd flexia gambei fatA de coapsii. iL-,t' ttlisi-'ai'en
ie t,otire inaintea gambei in rapot't cu coapsa. este cle cxtensie. Apro-
';ier ea coapsei cle planul nlediarl al colpirltti se ntttneste ndctrc'lic, iar
.lci.pArtarea abclttcfie. Rotirea lliciorttlui inainte se nuttlelte prona[ie
-
-i rolirea sa in afara stLpina{ie.
-
I,Iglc|rii metpi:rr'}ol inferioase se irrrpalt clupir regiirl-lea in care sint
.:tua!i in: mugchii coapsei. ai gambei ;i ai pic'iorului'
b. Nluschii coapsei. Inser{ia supe;ioar5 a mr.r;c'hilol' coapsei este pe
_,aseie bazinuiui. actioninci astfel atsupra at ticultiliei qolclului. Inserfia
-lferloarA fiilcl i:e oasele gambei. r-nust'irii coallsei aciioliett:,:a;i asupt'a
i. rticulaliei genunchiultti.

Datoritir fupctiei diferite. nrulchii (,oallsei lormeazd tlei glupuri: an-

.elior. posteriol qi intet-Ir.
I\|uschii grttpttltri posteT'ior 6--9 (ischiogarnbici'i) (iig. 1i. ci) lrit
-
-:r;.ir{ie antagonis,td (u aceea a gr ttpuir-ri ailtet'iot'. Inser'{ia su1:ericirt'a -pe
cazin;i cie ltozilia Lor in fala lernui'ului (fig. 11. o. b.) ;i extensie a ganbei
iala cle coapsd. fiind inse]'arte inferior pe tibi'e.
-- Mugchii g1t'ttpttltti posterior 6-9 (ischiogambieri) (iig. 1 i, a) au
lur-rciie antagonistA cu aceea a glr"tpului anterior. Itrseriia supet'ioat'a i:e
bazin si pozilia in spatele fernurultti determinit functia loi de extensori ai
fala cie bazin. Inseltia inferioari pe tibie 9i peroneu, in spatele
"oapsei
articulaliei genunchir-rlui. le conferA funclia de flexori ai gainbei in rapol't
.u coaps,a.
Grztpul it'Ltern este format din n-ruEchii adciuctori 10 (mare, n-rijio-
:'iu qi- mic) (fig. 11, b).
Mu$chii coapsei sint cei mai volutnir]o5i 1i l-rtai pllternici muqchi ai
lorpului.
c. Muqchii gambei. Aceqtia sint insc.r'ali superior pe tibie qi peroneu,
:lr inlerioi'- pe oasele piciorulr-ri. Ei aclioneazA a-rticul;rtia gieznei 9i
ar.ticulaliile rretit,arsotalangiene si interlalangiene ale piciolr-riui' Excep-
:ie face grupul triceps st-tt ell care se- inserA superior pe 1'etnttr $i aclio-
:reaza si asupra artieuialiei genunchiului (fig. 11' c, d).

l9

/--'
 ,/a' \\ peron
I

ri,\ rului,
de ar
rotire
h.ri de
'0-l I
d
9i ela
5 addu<
t1- sal er
formz
2
3
6 _r I addur
7- I
g-, 1 se inl
$r ale de
7 ..:

3
22_
16 i5
16 N
22 17- tere,
.J6
23- oxiger
23- 23 1-rlLlSCl
11 ---- 20 iof s(
21- '23 la.re.
22 pentrr
toare
circul
'1
ol bl cl d) ttele :
Ili.q. I I 1Iu-scliii rr:.embrelor inferioare :
iere s:
\ r.i.rt l.t(rlli : , - \"c.1rr( rliI fal;l: r \lrlere postciiosrir t riricirii,rr gantir ,,irr 1,!:L::ul r,rufund :
L
r/ r'cdcrcp(6tc'iioltr:.l,
de sir
care i
_ lIus;chii gzrrnbei f ol'rnc.ilza tr.e i grui:uri: lirr ler'ior'. postei,ir:. i t,-.;t:r.lr
G:upul
:.
cantit
llosteriol este corlllr-ts din cirtr-ri itlaruli: ltlt,n'ul 1;i.oir-r1-i 1i 1ti_1, S
:-r'.ri superf ic.i irl (tr.ic.ei-.s s irr.irl).
prin e
Insei'{ia inferioara a acestor nluschi este 1:e oasele t:icioluiui. pl.i1 inter- :'d si
l:tedir:i ltt'tcr tendoane llingi si sui:liri. Ei sint er:el-rsoli tti pici'o1ulr-ri si a rlorsal
rlono'al^'.
q!5!rLrv:. spre
l'Iuschii gruituh-ri irigd
- glltilt-iit-ti anteriorpost.erirrt' 14-21 din irl:rr-r prcfullci au ai.tiupe exteri
cc:rtrat'a (fig. 11. c) (sint ruuqihi antagonisti) fiir-rci lle-
:;c:i ai;;iciorului si ai degett'lor. Plann] siriterficial al gi.ultului ltcsteliol' D
r,:ricep) sulal) este cornirus din tlei irrr-i,.chi (fig. I 1. a): gen-,err .xrer u i-enele
Li. Ee:t:en iete,'n 19 si solear 20. '.-ena
f Iu': hii gemeni fiincl inselal;i suirelior' lle ler-nur actioneaz:r. cii
llare.
-1..:;o:'t .'.: gat:tbei. VolunrUi lol determina pt'oemir-ier.rt.-. trul-itili --:iirrl
ll,.liila
i::::b?: Fata cle pic'ior. gemenii au o ac!itLne cle llerie pi-,^r:al.a 4.
r::s:r':-.- itr lalcaneu prin tendonul lui Achile.
C': u::.1. e:'tern (fig. 11, c-d) este format clin cioi r:'ru:,c.lti: -unguJ S:
il9: c:-3: :i ,:: sat-ii:u1 Del'cnier' 23. inserafi sLilteriol. l.1e pel.olteu. EIe cc
j,-s::'.::a;r,..r.jusd de tracliune scurtului peroniersa asupra pic.or-ului nare l
eiie ue .lexii pianta..i, abduclie Ei lotalie in afara. Tend'onul't'l.guiui sajelor
corpul
20
 :€:cnier din snatele maleolei tr:ece inainte qi,
. :jui. inseri'cru-se p" fut;;runiu.i"u
a-poi, pe sub bolta picio-
cu'eiformurui ili.-nriEcarea pro,crusd
i: acest rnuEchi _asupla piciorului
-are este. cie. ii;;l;- pi"',iu.a. abducfie si
::':i:e in afard. Muqchiul qi o fu*efie au t'rurrtrin"re a boltii picioru_
--:: datoritd poziliei tendonului Trt".io,.
d. Il{uqchii piciorurui (Iabei) asigr.rri prin contracfia
:: :lasticitatea bolfii picioiului.'o."lu"l ror menlinerea
$i ii"xia, abducfia ;i
extensia.
degetelor. Ei iu t"n.ii" itJ"a'Ei'rrr"ii"'"i"to'are.
:j.'j:liu
este un mu$chi extensor. ser.".inc r"
peoiosul dor_
':-
:::rat din tnuschii plantari qi-l"i.rouoqi."it.;r.ril^a"g;"r*. Ristur estc
ai
Ei sint fftxori. abductori Ei
degetero; ii -L"d;, uoit'a pi,ciorului. pesre
--':u9!orj
,Tli.g", aponevroza plantard, 'a* "qi "a"rriugchii plantari
:.^ tixaia tecile fibroasc
:-: degetelor. ""rouir"u

3. Sistemul circulotor
ol membrelor inferioare
lluEchii sint irigali.cu singe plin
:::-e' \-ene gi capilare. Artereti sint interprediul r-aselor slnguine: ar-
imper,.,-rl"uc" Ei'-ir:urr.portd sineere
-:':qenat pind ra ca'ilare. Capilat-ete cu ,iiiF;'"ig"nat fiecare fibrd
:-:sculard. Pereteie capilarelcr fiiircl irigb -pe.nreabir
":: schimburilor de gaze ii liciriiie aintre -sirlgsperrnite reariz,area tutu_
qi lichiciele extrar;ascu_
-'-:: \-aseie preiau, apoi, singere qr lt a.,. inu"-poi',ro,='lii,"a
:::l::'u oxigenane. Sub^ iuflue"n!a trnei s;i pldmi^,
i.,r'csirrni n.r""rr"i.,"
-hr""
:
'are si'gele ]:oabe indepartut .tiii 'lcor-espunzi-
-:culatorii. care pot.ficu'ilini "up'are,
ceea
leziuni .ale ""
ra turburdri
"nlur"'"" Iiiird
Arterele sint situ_ate.in profunzjme,
:''c sint atit profunde cit si .urr*rri"iale_. capilareie 'icio'rlui.
ltroteia.te Ce les,uturi. Va_
:e:= si r-ene. irigind.fibrele ,.,.,r_r".i1u.", pi,eiea - - --- se" gdsesc
. intre ar_
r: rlmlrul actirritatii, rnu5chii au nevoie de "i".
:= si.ge decit in stare'au i'"prur. Dacd in o cantitate murt r:rai nrar.r
-i.,i/*irrl,"
:=:e iriga 100 g fesut muscular este- de 3--;1.rr"",r'-"""iitate,a de si'ge
:'=:::tate va creste d,e 20_25 de ori- ia efort ,ace,astd
:::: a:'tera popritee (ini"spatere
singele pdtrunde ,,'-u"-,u.Jie'infe,.io_a'e prin arter,a fei,nrard,
tr,ece
gu",i;"hi"t"il iii
I si anterioard). Diir aitera titlli,i^*a'"rterioard (posterioa_
rl:-:ala a piciorului (p.edioasa). i*. oiti te''ri'atiile
"it"*^iuiora
aj,;rrge, ,a1:oi, in artera
:::e tars' metatars gi degete. De ra artera tibiarda&sieia se i'dreaptd
posilrioara, singere
plantard u pr"io'..rrur p'.;n";;;.;i"Tffi;:
:.-.1,;;iJ:a interioare si
Din artere, singele trece prin. capila.e
-i,irro qi cle acolo s.e intoarce, prin
-
=:-eje fetei dors,ale a pici,oruiui qi ptu,rr"ra, iii-.r".ra safend
pontitee Ei vena femur,atd, iar pe d; ;ttd^;;"t",';;,",
;-:r: 'ri,cd,
vena safend

4. lneruofio membrelor inferioore

Sisternul
:-e conduc gi nervos este forrn,at din celull specializate numite
regreazd funcuile org;nismur.ui ne,uroni.
-=:e legdtura dintre organiim-.i il.al-u, si ,-;dir"# prin receplio_
transmitere,a
=ielor sau a informalii"lor culese iin-meaiut extern qi integrarea me_
p-ului gi elaborarea de rdspunsuri ad,ecrrate Jau'din interiorul
a"erto" *eJJi".

21
 trIesajele sint recepfionate prin receptori (extereceptori si proprio- _-.ol tluli

ceptori) iare transformd stirnulii f izicri sau chimici in impuls nervo-s' -eie de i
E-.;teroceptorii cle contact cuieg sfimulii tactili. termici, durero;i 9i de
presiune cie la suprafala tnetlbrelor. Prol:t'ioceptorii cu1€g stimulii pro- :eliiciaL
iunzi din rnuqclti. oase 9i articula.fii. pritl care omul devine conqti'ent de ::'at es:
poziti,a corpului ;i a segmentel,or sale, s;ru declalqeazd contraclia mul-
si deci nTiqcarea. Deci. infol'maliile cules,e sint transnis,e prin ner- ::5:bdtr-r
r:icI
"hll".
vii periferici Si cdile nervoase centrale, centrilor Lrervosi de integlare' sr.r

iar iSspunsurile sint conduse prin cii nervoase desc:endellte la organele -iuatd:
'-llar- 10
ef ectoaie. Ele se refl,ecta in ultirna instan!d ir-r activitatea muEchilor
scheletici. care realizeaza prin contrac[ie tniscarea tnembrelor sau a Seg-
:r lascic
rnentelor acestor,a.
rsi. St:
ble col
Nervii au proprietatea de excitabiliLate si de conducet-e de excitalii. -anciele
Ei se impart in nervi senzitivi, motori qi micgti. Neri.-ii senzitivi transmit :rspre i
excitalia la ce:.rtrul lfervos. cei rrrotori de la centrnl nervo's la muqchi, Stla
care se contractd saLl ,je i:elirx'-'aza, iar cei rnicgti, fiinC forma';i atit dill :s,.rttti <

fibre senzitive t:it ;i motoare realizeaza ambele functii.

Sistemul lrervos al rnerlrbrelol inferi.oare este forrnat ciin ti:l'i'ul . rzit cle
fetrrural posterior (sciaticril tnic) c.are iuerveaza partett dors,ala a picioru- - -cat'e. r
lui si nerr,ul sciatic (sciaticul male) ale carui lamuri terminale inerveaza :ar de I
itariea plantara. Ran-rurile terrninatre ale nervului ischiatic sint: nervui -.:rr-osi.
peioniei colrilur ;i nei'r,ul tibial. Ramurile colaterale a1e .acestora se divid
in liiete cntan:tte $i n.:usculocutanate. superficiale ;i pl'ofut-Lde, cu functii
senzitir-e. n'rotoiii :;i nixte $i traiecte bine determinate. B

Bio:
5. Pieleo .. eCiele
.-'-rni. r-ti
Pi:'1ea esl e atit un inr-eJ.iq ltrotectol al corpului olnellesc cit $i un . -.,iicitar';
:1.1e',':'l'at orgal. clot:rt cu f un!ii multiple. Receptorii cutanafi conf era .:t si in
pie.ii un ro1 il-,rpoltai-rt cle organ cle sin'r!. Ear este iri acelaqi timp un organ '^-:la sir-ri
rlc rlctectie faLt,i de ag.enfii fizici, chimici qi rnicrobieni. Pielea are qi o ,-.:ce. car
funltie secretorie. eLirninincl. prin glandele sr-rdoril:are si sebacee (llrill .-.5rii pir
t:'anspi:'a!ie). itr;a:., sdrtir-i miirei'ale .ci alti metaboli.ti. Este un organ de a.E
: bsorlrtie a Llnor sr-rbstanfe rrcdicamentoai;e. Pielea are func!ii it-u1:or- -: ambt
.:1r.ir ir t'::'n.oi'e?lat'e. lrr piele iire loc racil'ea singelui circulant la rtivc-
,'-::iol}ee:
1ul capilarel,ol superficiale, iar 1a sr.tprala!a -:- c easta
pielii are loc' r'ac.irea corpullti priu etaporn- S:]-reletu
5 lea tlanspiratiei. I:r leleaua cetpilara a pielii -:'.t retlit
se poate depozita o ca,ntite'te lnale de singe -
=iarsier
a7 ca1'e poat,e fi trimisa la n:r'oie in circulatir. atorita
9-1 avind insetlttate funclii met,ai.lolice.
,.

:'- ic5orar
Structura pielit es,te adalrtata f unctiilor '::'afa!a
enttnr erat:e. Este f oilIatd dir-L trei stratr-r|i =:ttului
principale: e1:idernla 1. del'rr,a 2 si stlatul .rl. ci d
iB\7, sr-rbcrrtanat (hipoden-na) (f ig 12)
3 -ste ltet
Epiderma este form,ata din trei stra.turi -,1 b).
),UEo principale de celule. fiecare strat fiind con- Sar
stituit din celule diferite ca fortr-ra qi structu-
li. Stratul bazal 4, situat profunci 1le l1le111- ::orului
brana car,e desllarte epide,rma de dermd. este -:, 9i F,
forrnat dintr-un singur strat de celule. Se .ci. iar

22
 =ai nume$te si strat generator, deoar.eoe_ ra acest nivel iau naqtere celu_
-:ie de inrocui.e,are cEloriart rt."t"r.i. u.;";;t;#;;i
:_:.t di'celut,e gr,anulos 5. arcd_
T nucleu p"
"tlJ"
:e:'ficiar 6 este format cii' o"iri" flra ""r-",1;;;il;"***.*bt.utur c,ornos su_
::r'l-l-ticd qi inrreliq periferic a" nucl,eri. lil;;;; c,u grdsi're epi_
patura superi,'ard a
'::-at este forma'td din cerule "rr"""ti"d..t" de,s,cua'reaza 5i ceLcr. Epider,'ra acestui
,este
'::ibatuta de turpina fireror q;"ur" p;, i ri d-.;;;;r"iuti"""**"n"{i,e are glan_
'::-cr sudoripa.e g, con[inind terurinatrriie
'-:urtd sub eiride.ma. esie ur"at"iiJ'ai,' "u.rr,ousu* "eceptoar,e. Derma,
10. stratur panil-gr ."p";;;;';;te "t"uiri'p"o,rrJ'o gi s,tratur .eti_
--""'ar
iascicure, fiind s-trdbatut' l;-;u;lu,,ut"for'rat ain iiu." colage'e gruj)are
- si. stra'tul reticular .uu p,.olu-,-,t-'q uu,.,g"i.ru-;.i"$, re,cepto.ii ner_
::b:'e colagene 5i lame a..-J""J" rr*Ji in fas,cicure de
;-'rdere sebacee. canareie rezistenfd pi"'rii.,Derma conline
"rurdi"", "ui"iuu
:::s're sup.afatd a tori"uriro.a"'"*"reti"
p'"r, partea
"r-li".a[rn'.'r.,oo.rpare,nervogr.
i!1"u.uu
Stratul subcuta-nat, ."i ";.;;i;;;^$i'receprorii
:=<'-rtui conjunctiv. bogat
in "iui"pioiu.ra strat rr.
ar pieiii. este format din
stiatui adipos, cu .or i.
.=::noregla.e, reduce pierderea ""i"r!-Ioipou.u
a"
:zit de grdsime' rn acest rtruit" ofli "arii".a- """riii,r'i"1, iotoaata.
par-tea;;;;;l;;;'a un de_
grandelor sudo_
'--3are. partea prof,undd a folicurilor
pi10;i,
,:;,|i, ot"te' re{eaua vasculard subclutanaia, -ii"rii"i"cl leagd firul de
n.ri,iT-"rtunoli qi receptorii

B, Biomeconico piciorului
Bio'recanica studiazd forfele
-:=':ete acestei a,,t'uni-asu;;^;";;;;ri"icare aclioneaza irsll'ra piciorului
. 'iri^-r,-'i"a,ri"i'.". si
'--ri unghiuri etc.). prin acliun"
-otii- Ju"r",,r.ti u'or dimen_
i" 'p")ttt". ortostati<.ri
'- -:c itari sint stucliaft sau cle lurga durald. Aceste
--: 'i in rrrers sau arergare't""iriii[..i'ii'arnic). lechilibrul ortcstatic)
--:= sinr recesare p"niiu de biorneca_
p;"i;;;;;;; uno. procur" a"-r,l"ufdrninte
-cu'oqtin{e]e
_'.:,, ",iii"il,#l"uo."re soticitdrir"'i,i .,ua".du ;ilr;.o;i-r,r,, ,"., igie_
defor_
a' Ecrrilibrul ortostatic. 1n pozi!ia ortostaticd
:= c:r.rb€te picio'are) sarci'a biiaterard (sta!ionare.
,
:rreaza
p."I;;i;' sr-"1;#;'6'; cor'ului care
'--- :==sta asupra unui picior'"rt" -rj*ri,.' -ai" "e,.lutalii
sarcind esl e^ 1r'a's'ris3- "guta ",, i;;;;;;a acestuia.
J-..:tetul piciorutui se reazirnd dc $c l}ll";i;i'";"* r;rijin (solurui).
'-r::::,ita{ile boltii
sot ;;,il""Ii iiorr"r,or) 9i pe
-':::sienelor 1 gi -trans'ersat",,nt-Jrino.e. (ca1:etele anterroare are rne_
'e.^;.,yl
v)'. Dar- pi"i"."i'r" r'eazi'ra'p"
-.:,r:ira nruschilor ;i';i'pe o suprafald
---:sorarea presiunii5i_ stratllui^"Jip", nr irin,.,t[i. a"";iti are ca efect
din punctete dJ cont.rct ale scheletiiri
-=iata de reazern erte insa-n ul-"li"a'au.it sol,ul. Su_
'=:iLlui ca regiunile nrarginal" ,',-,oi .i "., d,atoritd
"*p.""i"'piii"rrrrisarcina I,a
i:-' ci doa. se ating.de ol"urtu. 5"."i." a-g"t"i;-'"r'iri,rrl"r,
ca.e i'carca supraf,ata prantard
-:= ,. neuniform distribuitd, ro.-i"J-^"u,--u" -a"' "ifiri..rr," q,r.
"*uia fig.
Sarcina F egald cu este transmisd de tibie osului
astragal al pi_
--;:uiui (fig. 13. cr). Din acest punct, sarcina
.- -- s: F". Forfa
F, este indreptatd in direcfia F se desparte in doud forfe
=.:- iar Fo are diieclie spre degete pe linia ."ul;r;;;i;"!i'tr,ansmisa ta
dintre metatarsianul 1 //
Ei

zs
 (linia
ca fo,
:n fat
.J

:AI

I
'nter
:nul-u
:lecit
l
:cl c
:uIui
-'^+-
aLd
-.
ersI
:lodi
Lr1 t
:erio
ia p'

-orft
CTCS]
-t6 1-
-{L I-
sive
:trin
sip
::t-tp
::al.e
inc
b) :iege

Je 1"1

F=0
F
G F=G
r- G1 L inz
--
L /( del
.t{

\ (4),
I

oo@@
1?31
tre<
tflel
sitt
ticz
c)
corpului pe so1'
Fig. 13 RePartizarea sarcinii provenite din greutatea
.inia plantarA). Descornl.runinci forta F pe cele doud direc{ii, se constatii
: fo:'!a /i, tra.nstrrisa cle calcii este mai tnare decit forla F,. transmisa
: fala spre bolta transversald anterioara.
Astfei:
F---E-
ll---
-3

?2 : t .F.
3

1n plan orizontal Ior'!a F" se descot.upune spre extremita[ile bollii

:rr:erjoare I ii I,'. Se obsenti c:ir descotnpunerea cu ajutorul paraielogra-
.::u1ui indicd o for!6 Fj transtnisa Ia sol de metatarsianul 1, mai mare
-ecit Ff transmisd d,e metatarsianul V.
Prin rnodificarea inclinarii por{iut-tii posterioare a piciolului fafa de
.-l cu aiutorul tocului de incSlldrninte, determina o schimbare a rapor-
-:1ui intre forfele Fr si F: (fig. 13. b). tocul descarcd de pr'esiunea supra-
'.:a de sub calcii $i inca.rcd sulrrafafa antelioari din zona bollii trans-
''=:'sa.le. ln felul acesta un toc cle incallSminte medie (3 cn,) conferd co-
'- rditate incAllamintei printr-o mai bund relrartizare a forlei Fr qi Fr.
---r toc plea
ina.l,t (B-12 crn) incarc5 prea rnult cu s,arcind porliunea an-
-::'ioard a pir:iolulrri. detenninind cl cr'eqtele a perirnetrului degetelor, iai
,'. 1:r.rrtare pe perioade mai mari de timp ciuce la obosirea piciorului.
b. Echillibrul dinamic. Nlerrsul qi alergarea determind o varia{ie a
:';elor ce acfioneazd asupla piciorul.ui prin acceleratii suplirnentare.
'.:sterea greutdtii pind la G pe picionrl sprijinjt. Mersul este o iirqiruire
i.- 1ra.si. pasul fiincl considerat distanla intr'..cj.rud pozilii.identice succe-
..-,'e ale aceiuiaqi picior. Piciolul in timpul mersr-rlui (fig. 13, c) trece
-:'-r doud pozifii in lap'ort cu solul: picior spriiinit (poziliiie 2,3.4.5,6)
- rricior o,s,cilant (poziliile 1.7). Pazi\ia cle picior sirrijinit,a.re o f,azi de
---ract in care cdlciiul ia contact cu solul 2. apoi o fazd interrnediard in
-.-:-e piciorr-rl se spriiind cu toatd planta pc scl 4 gi o faza de propulsie 6
: care corpul se irnpinge inainte. piciorul clin spate fiind lezemat 1te
=q,'te. In aceste taze. amprenta piciorului 1te sol trre difer-iie aspecte.
Tn faza de impact ea apare doa.r Ia cdlcii 2. apoi la 1;iciorul spriiinit
.=:rdrelte spre inainte 3 pinA Ia conturul ei nraxim 4.

In faz.a de propulsie amprenta scade la c5lcii 5, r5r-ninind treptat doar

-- zona degetelor 6. Greutatea transmisE solului in acest timp vaiaz6,
-= \a zero (7) U 9in faza cle impact (2), G la piciorul cornplet sprijinit
. t^!i-la propulsie (6) ;i zero \a piciorul clevenit din nou oscilant (7).

ln plan orizontal centrul de greutate al corpului in timpul mersului

:-:ce de lle un picior p: celalalt. intr-o parte si in cealaltd ,a direc{iei
'.-.:r'sr.rlui, descriind o sinusoidala. In plan rrertical centtrul de gr,eutate
.-:uat in zona bazinului d,escrie tot o linie sinusoidald cu v,ariatii pe ver-
.:cala de aproximatir'2-4 cm.

.r(
 Verilicofi-vi cunogtinfele

1. Enundra!i oasele componente ale schcietului coapsei. garnbei si pi

ciorului. indicind pozifia 1or pe membrul inferior.
2. Explicati qi exemplificali migcalile permise cle articrrialiile rremltnr.
6
lui inferior. incepind de la sold si terminir-rd cu degetele.
3. Care sint muqchii satt gntpltlile rnnsculale c.e prodrrc misc'arile clirr
a<:este articulatii?
'1. Explicati currl vat'iaza for'!a tlansmisa la sol cle c.atre ciilcii qi regirr-
nea anterioard a nretata|sului in .azul tocullii jo,<. i.r-rr.cliu si inalt.
5. Exemplificati diferitele f aze ale mersuiui pr.in pozitiile proprirrlrri
membru infs1io..

C. Anomoliile structurole ti funcliono!e

ole piciorului -. 5€
rulg
La proiectarea si confectionarea incaltirnintei. studierea anontaliilol. .,-;l
structurale Ei funcfionale ale piciorului sirit necesare pentru a se llla () ::-i:lc
serie.de md,suri principale care sd evite apari{ia acestora. -:- -a
Anornaliile se pot constata prin anbliza plantogramei. plantograpr:l
,obline prin inprilnarea phntei colorate, i,r 1rr*ilabil. 1re sticld sau
se -'ll'
hirtie' sau. prin_presarea piciorului lle un materiil care sa laci posibilii
mularea piciorului. curr-r ar fi o solr-r{ie de argild sau nisipul urnecl.
La omul cu picior noymal, plantog.ama ocupa 1 3_-rl1 dir supr.ti- --t .,
fafa conturului piciorului (fig. 1.1. n).
-A.nonlaliile pici,orului se pot datoler unor c.ruze c.ong,enitale s,ilLl ui1ri.
cauze apdrute in timpul vietii. .,i
. Principalele anornaiii sint: picior plat, picio. scobit, picior \.iu.,us.
picior valgus, picior cu degete cloca'. calozititile qi bataturiie.
..:i,

a. Picior plat. cind valoarea ldtimii plantogramei in regiunea cea

mai. scobitd depdseEte .16o,ro din lalimea co;ituruiui piciorutui in aceast;r
t'egiune. se inregistreaza piciorul plat (lie. 1{ b). Aceasta anomalie poata
f i rnai rnult sau n-rai pufiu- avansata.
cresterea urr'ei piciorului este .onsecin!a cdderii bo1!iIol picioru- :. (:(
lui: prin deplasarea oaselor cle ra pozifia norn-rala se produce o incdrcarr:
supiiment,ard a articulalii1or qi a mugchi-
lor. ceea ce duce Ia obosirea piciorulr_ri si l,_r
aparilia unor s,enzalii durero,as,e.
Cauz:le apariliei piciorului 1tlat sint:
cauze congenitale;
- cauze biologice

ff - -- piciorul plat
apare in prima copildr,ie, da,torita u!tor
tulburdri de cres;tere;
-
cauze pr'ofesionale in timpul
exelcitarii - unor soli-
pr,ofesiunii. datori,td
o) bl citdri neunifort,re ale l:iciorului poate apa-
Fie. 11 Plautograrta piciorrrlui :
rea piciorul p1at. de exemplu la pultarea
.;-r.'mal; &- plat; sarcinii suplim'entare, urersul indelungat,

26
 w ww w lrjg. 15 Irazele progresive ale piciotului
plat 1r;g.
.lc'
i6 Plautograma
liiciorrrltri scobit

(frizcr:i'
-a qederea prelllngitA in iricioare' la pozilia forlata a pi'ciorultti
otuS:ttJ"klnea. *'ui plat' so-
solului influenleazd apa.ilia picior nu influen-
'atura
_urile tari grabesc f;;ilr;;l;iclorului
;ri;i,-t;i"tile eiastice fortlare:r
,ot.t.ii" ne|egulate inrpiedica
:ea.zd aparifia picioriiliii-p1"t]-iill
',i"t"lt}t"lJila t.urrr-r-,utis'relor. -, unele acciclente provoacf, caderea bol-
::to' nicloffii
incarlami'rtei care p-oate la'oriza
aparitia.^oicio'u1ui
Lr$oare, cu in5ltirnea de']at
-tiglaa toc
.au accenruur"o u""i'lJi'.i;i;;;;iu.'sanclalete pt':t"1.:'u lliciorr'rl 1:1at'
:eclusd. fdrit glenc" 'aii intiftaminteapi"L r.)'-t
se pot tbd"" ir.L figura i5'
Fazetre p.ogru,iil""i;;i"t"t;r"i cea mai sir'-
b. Picior scobit' Cind lSiimea. plantogrltrr:1
iiln,"'ltin ln t"gi']ll:^
latit-t't"t'-conturului piciot't-t-
a"
:.ia ;r piciorului ";t"";;-"ii"i piciorul
ri in aceaste regiuite, up"t" -scc'lit (i:g 16)'
cle sp|iiin fiincl mai micii
Supr,afala de contait .a piciorului^""-ptit-ti,r
u;tt senzalii sr-riliu'aitoare' clr-r-
,,eci inciircalea suitralefei cste n-rur -ui"i,^
'ttoFftrorrl poate n'e_,a dilerite gr.acle c{c a'or'alii.
dupi cur-r-i se
scobit rec-'otnanda ca
"ra -i"
.:ce clin figura 17.'Fentr.u corectar,e-a-pli.in."t"i _ti^"Il^t:
folou"ot.:r *ateriale elastic:e .are sit
-.. confectio,-,o."o tr,.n,it"l:rilt pic'ior qi sol'
::i'ilitd t-udrii'ea t"pt"ili"i lle contact dintre

WffbYH Fig. 17 Di{erite laze ale piciorului scobit

Kff
1:;q. 18 Piciorul varus (a) ri
piciorul valgus (b)'

27
 c. Picior varus. Constd din deplasarea calcaneului cdtre induntru
(fig. 18, o).
d. Picior valgus. (fig. 18. b) apare cind calcaneul se d'eplaseaza it-r

afard.
e. Piciorul cu degete ciocan. Scurl.area anormald a piciorului, indoi-
rea degetelor, din eartza purtdrii unei incdlldtnint,e prea scurte duce la
aparilia acestei anorn'alii.
f. Calozit6{ile aPar, in sPecial, Pe partea plantard a piciorul.ui Ei se
caracterizeazd prin iirgrogarea pielii.
g. Bit[turile sint ingrogdri mai inbense ale pieiii, foarte dureroase'
d.e purtar,eu ,rr-r""i iicdlldminte necorespunzdloare (prea strirntd
"urlr,it"
sau cu deniveldri in interior). 1. M6
Analizind cauzele aceslor anomalii, se constatd cd urulte din ele pot
fi inldiurate prin proiectar,ea ;i confeclionarea unor produse de incdl- Pentrr
l5minte coresPunzdtoare. ie vedere
:ului. In c

Verificoti-vd cunogtinfele ::are serie

: iazd pent
--'ectivd.
1. Sir se enllmere plincipalele anorrralii ale picioruhti'
2. Car.e sint anomaliile congenitale? Dar ceie apdrute iD timpui vielii? fininc
3. Ce cauze deierminS apari{ia piciorului piat? Dar a piciorr-rlui scobit? -rrma qi d
J. Ce mdsr.rri se iau pentru prevenirea aparific'i anomaliilor la piciol'? .:i fie core
5. Car.e este rohrl incSltdmintei in prevenirea airari{iei anomaliilor? Princi
__ dir
-- dir
- dir
dir
-Mdsur
;-ici grada
Mdsur
>:3na va I
, :lui pe o
-':t. crei'on
'-:'incipale
".rr fixa:

-po
-miarl
-Dupi
:rg. 19). f
:ersul ,I, le
'legetului :
:ranglica ir
,l.eterminir
rea mai p
determinb
Perim
L'ea mai S
cea mai p
 Copitolul lll

Anfropometria piciorului

1. Misuroreo piciorului

Pentru a putea confecliona incdllaminte corespunzdtoare din punct

ie r,edere dimensional, este necesar sd se cunoascd dimen'siuniie picio-
:ului. In condiliile actuale. cind produclia de incdllaminte a devenit de
:::ale serie. este necesar sd se cunoascd modul in care dimensiunile va-
::azd pentlu rl-I.asa poltula!i,ei cireia ii est,: destinata incdllarnintea res-
--.:ctivd.
Jininci sean-ra de necesitatea cle a satisface cerinfele intregii popula:fii,
- -r:'tna gi d.im'ensiunileincAllamintei trebuie sd fie astfel alese incit ace,asta
,-r fie corespunzatoare qi comodd pentr.u majoritatea populatiei.
Principaleie dimensiuni care trebuie deterrninate slnt grupate in:
di,raensiuni d,e lungime L;
- dimensiuni de ldtime l;
- dim,ensiuni de ldrgime Qrerirnetru) P;
- dirnensiuni de inil{ime 1.
- piciorului se poat.e face manual. cu ajutorul unei pan-
, Mdsurarea
:-:li gradate, sau folosind diferiie aparate.
Md.surat'ea pici.orultti ctL ttjtLlorul panglicii gradate. In acest caz, per-
:-3trp va sta in pozilie ortostatici bilaterala. Se traseazd conturul picio-
.:lui pe o hirtie agezatd pe 1:lanul de sprijin. In timpul trass.li conturu-
-::. clei'onul. r,a fi tinut in itozifie r.elticaid. Se fixeaza,apoi.punctele
,:'incipale unde se'u'a el'ectlra rn:fsurarea lafimii 5i a largirnii. Astfel se
":,r fixa:
pozilia
- miilocularticulatiilor
piciorului
(metatarsofalang-iene);
in portiunea dorsald cea rnai inalti (rist);
-- articulafia
tibi'otar.siana.
-
.. Dgle trasarea contururilor se continud cu mdsurarea perimetrelor
-:g. Se conduce panglica sub partea din fa!i. a piciorului,^peste meta-
-'rsul]9].I,.labaza degetului mare gi peste proeminenla muscuiarb-din spatele
iegetului mic, determinind astfel perirnetrul la degetc P,,. Apoi se fixeazi
:'anglica in zona cea mai ridicatl a bolfii, peste paitea dorsal[ a piciorului,
:ete"rminind perimetrul ia rist p,.. 'trlciria pnriglica peste crilcii in zona
:ea mai posterioar[, r'enind in fald peste partea dorialir a piciorului, se
ieterminS. perimetrul la cdlcii P,.
Perimetrul gleznei P*, se rnisoari deasupra maleolelor in regiunea
!'ea mai sublire a gambei. Perirnetrul pulpei ?p se ndsoari pestd zona
u-e3 mai proeminentd. a mu;chilor gemeni. Perimetrul sub genunchi P",

29
 =
E

z
I;iS. lf) i)riuciltalr'le tlinrerrsiun'i lle piciortrlui ltiq. 2it'l'rrsrrcl ('oltritulrli pir.ionrlrri

t-
.r
i(-' nlalsoarfusul) proelninenfa epilizei superioare a peronerllui. Mdsurarea
irril!irnilor se lacc l)e l)artea ci\terni a picioruirri, de jos in srrs, trecind
-:t te
l)rstr llla leoia ,:xterDi"t.
.--

-:: (
I)irnensiunile detcrrrrinatr astlcl sc rloteazi pe hirtia pe care s-zlu
e{ectuat rri.suritorile. Se ridicir lriciorul de pe hirtie gi se \:a stabili pcl
contnml trasat lirngirnea Zr ;i lifirrrea piciorului I (fig. 20). :e r.

.j-yrgirnea /.p reprezinti distanla. dintrc puncteie extrenre la virf gi

cilcii. Lilimea se mdsoar5. la degete ;i la cilcii. I,6!imca la degete lo esie
distarrfir clintre punctele cele lnai indeprrtate in regiunea de la'baza \
rL'getului rlare ;i proerninenla lxrlscuiari dirr spatele degetulrri mic. Ldfi- -nci
Ittra.lil calcii /. estc distanla dintre purrctele extrerne pe contnrtrl picio-
nrirri in resiunea cirlciiului, in punctele cele rlai indepirtate. - --
?lez

I)'.trti Lt incalfirnrintea cu toc inalt este bine ca. in timltlrl urisurAt'ii.

p,:-ior'.rl si fie ridicat cn o piesi egald aproxima'tir: cu inalfinrea tocuiui.
b. lllisurarea piciolr-llui cu ajutorul aparatelor. peri'tru ugurarea Sr
:-rruu(ii si mdrirea preciziei ser folosesc o serie Ce apar"ate. $i anlune: :rt fi
Dispoziti\: penti.u tlasarea cor-rtur.ului arnprentei lor.ntat dintr-o _,, 10,l
-
',r-rsiel i:i lle care se asaza o hirtie; se as.azd pic,iorul 1re aceast.a cletermi- -.1'e ir
r:udlr-se astfel arnprenta acestuia. Cr
Dispozitivul ltentru rndsurarea pic.iorului (fig 2l) se foioseste In
- :'t-tr-qurarea plincipalelor
rleitl:'-i dimensiuni NlSsurarea 1:icioli,tl,.ri se efec- _.1('3.t[€
t'leaz:i :,slf ei: se asazA piciorul in aparat. spli jiitinclu-se lle placa infe- -::igllt-l
: i::::':i L Cu ajr-rtorr-rl cursorului 2 se fixeazd dimer-rsir:nea cle lungime , '. t-t-i t-tl
n:ni'r la ciegete LAr-girtrea se cletelmina cu alutolul par-rglicii qi'aclale 3. L'
Po.lc:reil'ul (iie;.22) ale la baza
- E,.te utilizat ltel.rtlu detenrrinarea ulr sisteut dc, coor.cloitate rectan- '. t'aCte
gulare. lungirnii, a latimii si a inallirtrii - alangi
picio:'',rlui in diferite prrncte. Pentru mdsuralea 1:iciorului se proeedeazd '.'aioat't

3{i
 Fig. 22 Podometrul.
iii.1. 'J t lrispozitir'. per:trrr tttisttrlrert
prclorutul.

1 a aparatului. Cu ajutorui
.sifel: se fixeaza piciorul lle llartea inferioarA unde se r:or face detenrri-
€l"tot 2 5i 3 se iixee.''A 1:t'il-tc:ipalele puncte
--arile necesetre.

2. Unitdfi de misur6 folosite in industrio V:

de inciltdminte
sisteme:
Pentru nurnelotarea incaii{itl-nintei se utilizeaz'a ttnnatoarele
exprirll;r it-, .-: crelte|e,r clilr-rensiunilo| cle la un numar
-sistemulmetricfo].ositolicia]in!ar.anoastra'Lungimeaincaild- la al1ul
:-.intei,se
-te cle 0,5 ctn.
SistetntLl Jrancez. ltl acest sistetl-}. utttnet'otlt|ea incaildmintei
se
at1
pcl ,,,ce -prin puncte cizrnA|eqti.

9i
i p'c' '-- 2.'l] crn =' 0,6667 ct.r"r ': 6'667 nint
ste
LTa
Nu se I'olosesc. juruStali cle ttLltr?let'e. galla de nuutere de marime
ili- -.,nd mai nlica.
-sistenrrtlenglez,Lurrgirrreairrcillanrirrteiseexprimdirrunit6{i
':--ijleze (inch).
1 ri.e. -- ! tot : 8,467 mrn.
.)

Se folosesc jun-ratdli cle rna|imi. deci cregtel.iie. dintre doud rndrimi

r:tt fi de 4.234 *rrn. Siite'rul incepe numerotarea de Ia 4 toli, adicd de
-. lo,re i*-; ib p"""t" ..tr*areiti si lnerge pind la 13'5 unitdti' dupd
-o
i_ --..1'e incel:e din nou de la 1.
corespondenla clintre cliferil"eie sistetle este redatS in tabela
2.

ln afar5 de lungime. inc5ll5mintea se diferentiaza 1i prin iargime.

te
C- i:rc.illarnintea cu acEaqi lungime poate fi confectio'atA in rnai multe (sis-
e- -.,l.gimi. Liirgi'rea ," r-rrr,tr".oieaza cu aiutorul uuor sit-uboiuri-cifre
ne ,.:rir-rl h'atc'{z qi n-retric) ;i titere (sistemul englez)'
t valori cc
Lilgimea reprezintd un sitl:Ibol care clefineste o clasir demetatarso-
n- ,-..acte.i-reaza valoarea peritnetrultti in dreptul a-rticulaliilor
fard insd a avea' o
rii -alangiene. Ia anumite r.alori ale lungin-rii pici,orului.
..'aloare numericd cu sens fizic.

3l
N
3. Tronsformdrile rndrimilor dintr-un
6
.€
sistem in oltul
a. Transformarea din alte sisteme
in sistemul francez (p.c.).
Din sistemzLl metric:
-
Lf,: 1L:
2
1,5 L,

1n care:
Lp, este lungimea incilfdmintei, in
puncte cizmire;ti;
L lungimea incdlldrnintei, in
cn1.

Din sisternttl englez:

-
f.: : (L,,, + c) 1,27,

in care:
I,,, este lnngimea inc61!6mintei, in uni-
tifi engleze;
Cl coetici.ent ; la incdllirrrintea
pentru copii C : 12, iar la inchllSmintea
pentru adulli C :25. l
.t
b. Transformarea din alte sisteme in
sistemul metric.
-- 1-a i
DirL sistemul jrancez:
-
I- : :, Lr,.
1l

L
r
Din sistemul engl"ez: _l
-
L : (L,, + C) 0,847.
; ....
c. Transformarea din alte sistente in
sistemul englez.
cal
-- Din sistemttl nLetric:

r --!---1.
Lue
0,s17
-
I
\
-- Di:r sis"tennt! Jroncc:: J:1O:'
-:::, itf i

T __
Lt', :i:. D
,.u, - lfr -.*,' 'a+2tt

32 3-Pin
 4. Reguloritoteo reportiliei picioorelor dupd dimensiuni.
Reloliilo intre dimensiuni
Fclrma ;i dimensiunile picioarelor cliieri loalte n-rult ir-r cadrul unei
:cl.:clivita{i. Acestea sint cleterminate de sc:i, r'ilstii, constitr.rtia oameni-
-cr'. 1:'ecunr gi de concli!iile cle viafri, ciima. zonri gcoqrltfica.
finind searrla cie ace;ti lactoli pentrtr a se putea livla beneficiarilor
-::caltirrlinte corespunzatoale. este necesar sii se cunotrscii cii'lrcnsiunile qi
-.rr"l'na piciorului pentru clifelitele gruile d: poptrla{ie.
In acest scop, in !.ara nonstri a lost infiinlatir o grupir cle antropo-
':-.:tlie care s-a ocupat cu stucliul dirrrensinnilor piciou'eJol populatiei din
:r:ierit: zone ale tdrii. Datele ob{inute plin in:isurill'c all fost, apoi, pre-
--iclate statistic si s-ittt trtts o serie de conclttzii care stiu la ba:z:i stabi-
-.:'ii por-rtajelor necesare ir-r diierite reqiuni ale {arii.
Pt-utlu c.a inciilArlintea sir Iie c'orespttnzittoirle dimeirsional pentnr
--.: i-ru:.riirr cil mai nrale cle persotiie. este t-lece:Ll sti se iinii seairra gi cle
'=lr!iile r'are existii ir-rtre diierile cliiticnsiuni. cle ulele leqularitdfi ale
. .;-tlti!iei picicarelol clupl climensir-ini.
-.\c'este reguii ;i relaiii sint:
--- Dimensiunile pic:ioarelor in r adrul un,..i c'olt-ctivittrti s:. reltarti-
-.:,:/ii pe baza legii repartifiei irot'irrale (legea Clau-"s-I-aplace).
-- Dirnensiurtile trainslet's.ale ale l.ricir.rlr.rlrii sint legiite cie luneirn,-'a
.-'iolr"rlui ltrintr-o reiafie cle 1'ontta
l==a'I-e+b,
:- cilre :
.A
l- r, lttugiurca iriciorulrri
este' ;

I. lirlimea piciorulrri intr-o anutuitii regiune ;

t, lt corrstatrte in irrtrclie dt locirl utrde se Iace rrrir-srrrarca.
Dinlensiunile ltar'{iale tie lungimr iile 1;ic.ioi uliri sint 1xo1:ol.{io-
.^e -cu lungirlea acestLtrat:
I-
care :

1--" este h-rngirlea piciorului pina intr-urr lturrct oarecare;

tt -- coeficient clc prol-rorfionalitatc.
pelirlet.ele qi ldlimile par'liale ale picioruiui 9i lalimea
- Intie
-rd a picior''.rlui la clegete existd o propor!ionalitate cle Iorr-na
mi.r

l":Q'l'
::- care :

1, este iilintea sau perimetml intr-urr pnrrct oal ecare:

I - l5limea sarr perinretrul rrzrrirrr ii,r degetc.
\:alolile coelicientilor utilizu.ii u.r :iccste fornrnle sint stabilite pe baza
--:rol rndsurdtori si plelucrari si:rtislice. 1r pr.aciicai s-a obser.r.ai cr se
-:::rine.sc abateli in cazr-tl dir-nensiurrilor transr-etsale fafA de r.alor.ile rne-
-:::. Din aceasta cauzii, peulru aceeaEi lunginrc:i piciorului exista o va-
. -:ilte l'l'1al'e a perinetlului la cic.gete fiinci nerresari ftrbricarea incdi[a-

j - Pi.ie.trred arti(-,rle-l(iJ rliri piete ii iotlcditnri

33
mintei pe mai rnulte ldrgirri. Existenfa mai multor ldrgimi de incdl{d-
minte pentru aceeaqi lungin're permite cumpdrdtorilor sa-qi aleagd incil-
tamintea potrivitd ;i comodd.

Verificofi-Yi cunogtinfele

l. Care sint principalele dirnensiuni ale piciorului?

2. Cum se determini lungimea picior.ului? Dar ld|imea lui?
3. In ce puncte se determinii litimea picioruhri?
4. Ce este lSrgimea piciorului, cum gi unde se determind aceasta? Cala
5. Cum se exprirnd lArgimea picioruir-ri. re.spectiv a incilldmintei?
6. Cnre sint principalele sisteme de numerotare a incdl{dmintei? la c(
7. Curii se exprimA lirgimer piciorr.rlui in diferite sisteme?

Aplicofii
1. SA se transforme din sistemul rnetric in sistemul francez urmdtoarele di-
rnensiuni:
15,5 cm; 23 cm; 24,5 cm: 27 cfir:30,5 cm.
2. Sa se transforme clin sistemul metric in. sistemul englez:
12 cm; 23,5 cm :25 cm; 27 cm; 29 cm.
3, Sa se transforme dir"r sistemul francez in sistemul metric dirnensiunile:
29 p.c.; 35 p.c.; 37 p.c.; 43 p.c.; 45 p.c.
4. Sa se transforrne din sistemul francez In sisternul englez dimensiunile:
27 p.c.;33 p.c.; 39 p.c.; 42 p.c.; 47 p.c:.
5. Sd se transforme cljn sistemul englez in sistemul rnetric din-rensiunile:
3 u.e.: 7 Lr.e.; 9 r,r.e.; l0 u.e.; ll u.e..
6. Sa se transforme din sister:rul englez in sistemul fmncez dirnensiunile:
A
5 u.e.: 3 u.e.; 7 11.e.; I u.e.; 11 u.e.

-- - i- >

T;
4- Lg,i, r

L-. ..,

n
 Copitolul lV

Calapoade {olosife
la con{ecfionarea incdlfdminfei

Dimensiunile si forma interioard a incailArninlei sint cieterrlinate de

-::ren.siunile. forma -1i funcliiie picioruhri. Cornoditatea Ia pur.tar.e depin-
=. in prirnul rind, cle rnodul in care s-a realizat corelalia clintre cjimen-
'--rniie qi forma piciorului qi dirnensiunile Ei forma incallarnintei.
f'ortna interioari a inc-tiilarnintei este determinata de i'or.na calapo-
,:iui pe care s-a conlectionat aceasta incalfiiminte. De aceea. trebuie sir
- . acorde o atentie deosebita pr-oiectarii
Ei coniecfiondrii calapounh,ri.
. Pentru proiectarea Ei conlieclionarea carapoadelor au fojt incercate
---ei'ite metode ca, c]€ exet.uplu, construilea c?rlapocinlui ciupri lrr: mula.1
--:l girips, dar inczilfiririntea construiti r-ezr:ltatd nu e.a r:onir>cli picioru.l
--.-. neperrnilind sir-qi exercite funcliile sale. l)e erceea s-a ales metoda cle
- - .riectare a calapodului pe baz.a ciirnensiunilol piciolului.

A, Foctorii core determind dimensiunile calopooclelor

Ler stabiiirea clirnensiurrilol c.alapodului trebuie sa se {ind seama cle
' ::r'ie de factori, qi anume:
rnodificelrile clirnensiunilor iriciorului in timpul indeplinirii func-
. .-rr- saie;
felul incirllinintei;
limitele adnrisibile cle stringer.e a pieioluir-ri de citre ir"re6lfd-
-.-.c,
tehnologia de fabricafie;
condifiile estetice,
a. Modificdrile dimensiunilor piciorului in tirnpul indeplinirii func-
:1:lor sale. ln tirnpul nersului apaie o cre;tere a climensiunilor longitu-
:-.-,.1e aie piciolului.,Pentru ca piciorur sa nu se loveascd qi pentru"a
se
:-'-13 serZ&fia de incalfaminte scnrtd, este necesar sd se faci o alungire a
.-.lodului. Valoarea alungirii pirfii plantare a calapodului este in func_
.,=:je fonla virfului calal:odului. Astfel, in cazul caiapoclului cu virf lat.
--:--ij:rea. pdrJii plantare a
-calapoclului este mai mire decit lungimea
--:-,:r'ului cr"r 3-4 rlil; la caiapoadetu vir.f rotuncl diferenta este dJ5_g
,--::-.. ir,r'la caiapodul cu rjrful ascu{it cle g-20 nun.
I-a incirlldrnintea cur toc inalt. piciorui ar.e tendinfa cie ajunecare spre
:a:'iea anterioard. In acest pentru a se preveni aiunecarea picior,uiui,
-caz.
-:e necesar sa se reducii dimensiunea perimetrului calapodului in regiu_

35
 tocul avind
nea ciegetelor. cu2-lJ rnn'r' De asemenea' ia incdl{dmintea
ra cdlcii'cucn 1-2 tnin'
o ir]ailime de a0-u0 ;;;.'r; .'* ,.0,r,,"*qi-laii*"i calapoclului vor Ii di-
b. Felul incarpn-,intei. l.orma .gi climensir-rnilc ti necesara
ltttt"l' IaL pantofi vasuplimenta|i
lcrite in funclie .f""i"i,-,i^j".aii,r-iitt"i. u totopotit'Lul ;i but'tr^orea
o ingustare ,"g'u.'tii'i;*'itt:i";" tizrne sc 'a urAt'i pet'irtre-
u ","g,,r,",,,"i',.1::;;;;."L,; h;;;,..,i si
'rofiluiui
trirl la list qi la calcii'
c.Lirniteleadrnisibitrcdestriugereapicir-rrut"i'd:il:61{Iminte'Pen-
t,u J'ri comodi clspascasL'il \dru:i:
'":i1i'l'"':'ijl*F*.:;'::';':ll: ftu'l'll'"Lti""lillii ii,
c'iolului tat'e sa 1-lu
ciect. de r-,rasai tuijJt-iteazd lr'rncilile piricmitti'
"utu de rabricatie., in timpur r.agcrii pe. calapod, pielL'a
ti. Terrn'logia ^J"-rlii"itari i, i'r'rs'rrlsrie'qi l,ri-rgituclinale l)efor'-
c_.:;te: sr-rpn;a tu u ,"]i"
''" sLtitrgci't':t
f-t clir;"irti: t't-':ipl:t' i)1rr-!1'u -,']
maliiie ciastice t" u :tiicst.lt l-il ii '-ftt't'
clii.lreilsi"irriloI int'''-
piciorului de inc'altAr-,iinte. cl't Lll rnal'e n..*.tt: cla climensittrrilc de irtr':1ir.r'
rioare la scoatere,t";i;;;;iriui. ",'," : sa f ie miilite'
-i"'i"iip**lui la virt' qi ta ciegei
e.Corrdi{iileesteiice.\locla.t,steceac.ar.c.c]icteazal]ormacali'.podr-r-'
a\ea )t]ll ]'"1:t']ii' ]>irttal'
-tst'Lt-
iui Ia url r'Irorrelli-;;; i,r..rlrn sint pottele cie lltistt'aIe. a ciime'nsitttiiloI tic
tit eLc. Cc;rcliliile ""1.1'r.'"];potr<tule t,i-ii fruuia ererci'ra lttncliile sale
iiirgirne necesar.e ,;;,;,;--'pilior.rt

\. B. Clqslficorec ;i dimensiunile colopoodelor

Ciijttrroeilele se clasiiica ciupi.

r'rt'r'nil?1]'"*..:.ilt:lii;,1,:,,0i ciestinalie.
tlupir utiiizarc ei clr-tpti si;ste-
.,,' ,.t,'.;llJ,i'liJ'."]ni"iTi.';';;"." 9i1-,y"taeloi"
,.r'i,' ,,.i ..'i,t-tfcc,lionar e a inc'il!irlrirltei' rr!)ct in
cttpriusd
egLc uLtpr rrr liiilela
cla,,sif icarc. carnp.ailelor dtrp6
destinatie es'LC
destrnalre
rle ,r .iiui'"tl'.rrii ''"pt"''iniir nllir-rngilnea picior-ulul"l:"i-
..tIclel-r-riil.ir-r-realt.alalloliu]ui].e1)I.e7:int:tILlIl$,}'lIrecrPr!rUrL|t!1.r1l'^-
'r.',,1 cie Lir.r I' I1
'r.:ii'itre
-.+" clestit-iiit c:i1a1>cJul' Diiel'etltit ct3- lu
i r"rl:,r).,i|i.';tt;t:;'it'-Jt IlLti'rrcrr *s
Ia utr"nr-tr:Taf
este .t^c1irr:
este i 'ri,'im9
, rto 0 5 c:r-n. LLtus.i,tiel rt",,'ti^'ttitil''uattttti "g-of :]] ll]]l:t:]

l'alrla 3

{llrrsiiitirror t'alrtpoittlolor dupir dts(iltttIit'

1- s

Itl,rt - 31,5 38-{7

lJr] ud-i

36
 l

ti,
- :r. 23 'I'ipuri de calapoarlc Irie. 2{ Caiap-oade articulatc
; lird clapd; b - clr clap:r. a - glisant: D * rabatnbil

ldlsilue.a cslapodului
--::r'e). cifreje (1-10) sau _se
e-*prirnir pi'iir diieril.e sirnbolr-ryi (cifr.e s;rr,r
riterere 1,r-- ci; da,_r incti,:r1ii^"u,",,i asrilrra \ia_
-:fiei ldlgimii cle la un sirnbol la aitul.
Dimensiur-rile cle ldrgimer sje lndsoara plin i aloi,r.ca peripretrului
- *'t' irr
. giulea
.degetelor (ar-ticr.rtafiile rnetatarsoinio,rgi",-,..;.-'
fc,esje valc|i. i)re(rLur:;i creqterile 4,. t" o't,i,lgiir.,. ja alter sint reclalc
. tabelele 4-9.
b. DupS modul de confec{i0n;tr.e;
-- calapoa.de fard clapti (fig. l?3 a):
--- c.alapoacle cu clapd (fig.-2:3, b):
-'- c:al.poacic articurate iree:rterisibirc. Accstca 1:or ii giisii;r tc (fig
-= alli rabatabile (fig. 2a. b).
Pir'lile corlponente.le urrrri crirral:ocr si.t: c.cpur (iig.35),
:'-ti. c'tt a|c 2. ot ificir-rl ,rteirtr r.r r t,r)-.?. oi.il.rr.i ul p(,t:t,.qr i.chizti-
'-::'ile de talpa ipc[iziter. .f . st'ir._
5. bucsa 6. caial;.cllrl Z si .i"lr" i
c. DupI utilizare cxistl: 'r.ortr.iu_zii
calaltoacie
lter.rtr.u for.r.r.rnre:
- - cirlapoade penlm inrbraic.all;
- c.rrlaltoade J)(.n tr.lt t'jrrisar.e:
- -. sanltfl
d. DupI sisternrrl dc confccli,ouare a
incdl{Smintei exislii mai mullt i;p,,,.i a" u
t,or4:,
-
eialtoade. di ft.r.crr{icrt,a f dc.ind.rr_se
nlj:r \..-Z-q
.:::clul clc fixare ;r taltlei mc,talict, pc Ditr_
. .,r plantard a calapoclul,ii. lJ 2.

. c. Frincipalclc dinrcnsiuni aic c;,riano-

rlLrliii s,int : '
-- lungiurea calapodulrri ./_ :

-
- ]5!irnea 1a degete l7 ;
- l5linea ta caicii Z.I
- perinetrul la degetc ,Ir,, :

-- perimetrul la risi p,.

. .\raliafia acestoi. dimensiuni in functie
oe destinalie, felul iucallamint;i
-:rea sin,t r,eclate in tabelele {_g.
itl;;;i: Iig. 25 lrirrfile courponeutc ale unrii
calapod cu clapd.

37
/

| c-
cl- :c" cc. ,o- @ ro- I :a:z,r,o I .e :.. ,c o aa!>@tn
(c-r-l- \S*-j l_C.tr^ i
+ r.Dic6)hlr9 F\ (aN@ lrceaNF lf;coeNi ctocF\
3lN lSl 5t at ir | .l .I I cl 3'l al3li
*r*l* rD ; roh(9 $- ln
t,
ro" l*o.o* rcLo€3
.rho6lN
rc rc o'9 I rc .I r flF\O IN cl
ral ci lNali* sr- r.i ai rc-
.rar ct
F\ F- l\ lN@oN @@3F-
Iol J5r l6rNF ClCl*
;;;;I;
^...t.
aofrDdlm
@
@
lco a_
@ 00
@@$ca @@$ca
co ci.-'+
+;ccD(9lro TD -o l-t N F-F\ON F\@Or
ir1l 5l C.l C\'l i NC\r*
r
l.r
lcr
.l3l I cr-:1 | al al 6rl 3l cl ct 3l
rc=arlcrc1666
aroa(tlhrco(c
I l3
le
ta t\ ,o cO- -i
(cro)F\
=:
c,o oioi 'c c i:e
.r.r lrrir
I

I I "t
al
C) N
ct c\
ts\ D. O, F\
olN
N@OF\
Nal*

E o .€-+r i(OrC
(o@oN (O*cO-
t; .i
(OF-o)F
ltc F\F\OF\
:r al a! sl 0l
I c{ cl
n(.K ln,occ l,o,occ'-lnr"-z lmmo hu)@ I -*oo
sci-ir rf n...sio I n I ris+€ I F.-N r;o
"l:u -. € I rorcc:c0 I ro(oo)io <)cooF\
C'
m s o ii I,:r.r
I svci)(c i v16c;
Nr€= lNaiN<
I cot.6Dr
a N.r llrN l6tN lc.lN NN I srar
@:u : 3. ::: /- J c. r e.a a) l'x --'a o. I a acc :. i',.."., l*--. t-=,
a ca.': (.'n aa - - I - :C 1l tc 1 T c-.$'c | :: a + t\ ':OCD60O I fTCCCDO,
= rl1(t6)(c l'-t€a:a
?i:l larll l:r:r --a c^lN
--- rt lorcl
'- +:c |
J.1N l.lc'l

:ra@o -
'i ; ,- - t^ *
al
:al1
='c
a:.i rc
L= = :l
!.aO,'a I c.o-i+ l,cos'c-,
i*+o)(C l-rDO)(c ic'rc.€
roo+r
='c:-j,s. n(coCt -;;-i--Il€ica,('
-;;^''-i';--^;-m t-'-' cr 5r
,"
| .r.l
-." -- k"^-JrA
o '; i r. --'c:::i <:-c
ilca+a._t c. I -'c -- i g-ci,e. i(Oal(.' l@-+N
?1-r.3 = ,:r3t
.4.^.'r,,-a i+a6c lJu)6.c rhbCL'9 ln.aC)'C
c :r:r lalal lattl lalll N5r lCrar
.L:

"-r"T*
arrr> .r :' I t\6r@-
;
1,.-.'"-
ct NO.ct
.- l;" - l;^--*^ '" - al-," -=
cr 3: cc .9 II ca a ,J cc II rctC c l.tr-a NerNro lalN:1 C
il:r:lil x Iratot ca n c. g a ao c +b6(D I 'c'c6c
:rat latrl
I
lctat- -"
a-
'r:..t.'E-w--l a-a^r.,.. I n-r.-.x,^,c- J r--a-,4--
'/:.^. te - 1...t'c c I co x n: | .o- o- oa-
- I
:.;;.) ;. -,;.
I rc cri dci I co r. oiej cococ+ II JrDo-'3
ot'-.--',o
:rcr lir:r l:r.l ln6).c
Nnl l alcl
l:iri--- l-i:i--
ffi ,^_l
tc -('jl
= i Li :'c,oo, 1'6
-?rrarclal:l:cro
3.,ri | =,osi-'
r:t-:oc l.:5a,<a
I
I
n : :o:i
cl{.6<c ,n
+a€'0
,.. .-'=-
. i,i' II anc)('
ir- l.l:t l:r:r l.i:i'-- lci:i-- crcr I Nar

-=

5
O a
a !- O
5T .L
O' a o
'3
o-,
'- -. ! .=
K H 5'-Y r r b4: L ! ..1-Y L ts bO.Y k k b4_y E ts bI: ii:bg
O)d Ord
.iid'ij
oauo oooo AqOU ooOO ,o09 !toQ

k F !'!_
o o)d'* I o'.j )C a 9rC)d
iAHts llFlFl !!Ffr].' :-irfFl

t-
I

3B
 i sl
ai^

a 1l:
n-
l-cl r ;-*:i
I CA
I| :lsr;*lnr-
lJ: laanQ,n
----l"i:r--
oo
I ar.-:o{
i aa+rul
:l :r 'ol
-"1 |I+rcaCr,|+ro:
s,n I + n,
r roon
N60lCall
:l cr
N6l
(

6N
ln<t@ro
]lrc

at
I l5r 6l i:r?r l.i:r l:rcr lcr.r
N ;l +.j "-"[ 1-.1
* ---l*r-l6rc@ro
N
cl
al
@ h l;lN o-
-@
-
lad.nat
1",3r
lrc-tnct
l?IaI
lac.c
l aa cl aorD l.a r+/.rro | - + .crDl n6l
lalll
ro +rb
airo+l
60b
.I 3l
lNsl
IOO)CO(.o
lorcr
-l -;l o.l c.l -;t-;
D\cOFO:
re{0O* i; co
i I nc r- I :t-
e' ri
---- I rr co ca a I aa 1
drj
r'ci
-:n
s::'oel
ic I1.a
l.lcl n @u: -sr
c, :C+
I a'o'o@n
lN@Nrc
l*hcol.f
5l al
o_a
lN sl
;--
loiri lll.t
--.l--;1] -o-t- ^ tlNoI _ -
lilll
*coo6
-6lr\.1
ot $l k ac 3 I ac':-.-
cl o rc I :tci0Dro
I a):a6t:t | +mci el J. a'
s5 OI
l al ca@rc I ca'+ acn |r.lol +@rD
-t ( -;ll*-ii-I-
'
lnb@r)
INN
l.r.r larcl l:l.r

,i
o

n
E

.I:
{=
-!
oel :aca
c.oei+l-e-r- ro
6cN+lc-l'.-'l
Fcr larar
nnl
--l
cc.o
earol6loNSl+
6Cr-llO,rOr+
-.1 l*r'
1\l 1\ ,- I-r
o5<arLrc+3Is
d.t)t\+IOCF\-l
ID +f
ct
rj I : c.sd
t\ + lcrelrn
l-ot 3l lcrcr
r.oC-i r**ci
a
ro
;r
-dls'con' -
@O)F\+ 60N3 6i r a l-NN$
-= *Ol 6l 5l
l.o- _

k
c c
o.,. o.
€ a t o
btj bL
c o. ?- J .€ o
d

o. a o
-=
abP- t .- Ei,! i5.- rri i '- !..P i: .- i!J: !.-
ts k b!-Y
a
€I - a)d
E d'd o
k k bf :
c i'ii
! k Et: kk
O)d
I
=
aC a:
oooo oaoo aa!) OdUJ !otQ !JOQ oo oo
o O rcB ,ej
L k +_1.
U O'dE J Oti). u ot)c O or.3r(d !!
oo )c3 ,J
AF<FIFI PHHH HH!H WC Fl FI F< rrr F{i !q

39

,/-
 -
-
.!

€ \
N ]l N N
rO F- uj u) c5l(o-rt tcFN.:N eSrco-€
€ C\t
NN
6t CO rO canon
N'I
ca-t00b +rJ)€1t3
B :I ?I al al
t-
:cq -+ ai a6l i cil
6l<{$
er cl: co ro
r.. ca r:.
alo:@@
rd cl+<o(D
cc+@1l:
F. d) N'N'
cafcoro
61 6I NN N'I 6IN
:tr-
N
N O: - co
*d)cOb oo' {(:+-r'
al co ao ro C)Hrr1tO $<.ocod
ct ei al 5l
aI rt CO 1O
N5l
co!|coro
cil N
6<O Or@
<'@-ic.i .€@o+
I
fl
-NNC'.1 CO rO alac!rc
.l ]l
CtCt@r')
NCI
-co+'d
co$coro
el 6l
ad I na 00o @- 6-
3l orad'i
icl@rol-<coI6 lo=-ri co u: oi o{ €Oco-f,
c'rN al co co to c\t + 00 tr?
I larll at C.l ol sl
I

lr- r F\.
lcN3:r C Cr ".- cO tO Fi al :f
3 liol€'c
l.rN
alCO@rD
atN al
5l co
ar
co !o
t.^^,
Fe@o
c-c\'o i:r--ic'i
N C.l I ctccaDrc
I crll
ro =l rcJ ta -t ro:
n 'c N'd
-c-F.-rt -r'9O- o-dci
-
cl
N
5l
I.'. '/) ilrF\l-c Hca@rO
at 3I el 3l
a'ol+,c
gocF-'d l-c.coo' @cOO'-i
:t
sl al hi5-- liN-* -NNu)
N'I
,is cc ao co co co- co-
d.o coc'rii at'c(caO cooFi6; cel.)@c
OJrF.+
*ol 3<N-tr OC\N=t
ol 6t *air\ro
NN

al
rcN-trN
d)CN't CdF-a
'l
=srrico 'n
C-F\.+
r. rd o: CNF;A'l
<$lFra
-sl +l 3l cl al c.l 6i

N rr+ciqi
Hal
ro -.r
;Fi
I

o
:61
+ rri cri No(do;
i6l
O)oNt N+ I
c.l-N-$ aqN-tr
:- *N
-Sl
|
aI 3t
a n
A-3lrO
OCN.f
*,...j
c)cN'f
J;_-N -t .c ro :r-
*al *N C:-h= oHc\co
al 3t
-al

I
^'
o
O o
F5

.z
:rl.J n.- rt-2 i I
ts ts !.a: r r bO'O tI tH 9<n a.*J.i
ts .
! o)d 9!:
- -9,.1 d
.id
kk-- t 5--
oouo !5ao
oooq
I
'rH--
o o OO i!t!
EEFS
L L +$
tr
H I
oo)drd aiq\"4* )€ )€ 'i Oxlri
FHF{FI HHHH A Fl>]

rc

40

tl
I
N

: rF\rCrC
:, Ilal:l:. "lt Iit\t\rh "L- llll--;,
:tt.'t.
I11-NO-6.
"; I -- i--;-
:le€'C l!.-..r- rC l:it:r,tA Irta:Lta jtOoctalC': N:l:: j. al,a3
lt-t\-- j.a
:r ar I .r:r | .r.r
--.'l- | :r 3r l.r 3r
- l al:t
l:l
*
tr

r
-",1
+ -+-t'ltc.,c,. -.'l
i--<oo lo.a,--l*-d,:e -.'l- -",tlcc.d.--tail= r'g---
j,'9
ale
al ar
:c n l:r - ]c 'c lc,:+ .on lcaacC 'ola,c -h l+tea:nl c S
I ar:r l:i.l | :l "r :r:t | :r at I :r:t

-N -:i
;. 1
ct l.c tc a + l-
*l.rl
ro rD l'j's'a'rl
- - Nr l's'3L'tl
c:c 6 I Ncacc 6 I cc-f- € n I ca a t tal-tattclanca
-l - -l *t
- -6,
ro
i.
.D aoro
;
:r:r I er al 'cl l ar
| :r.r l ar.l | :l:t
-.,". N..,1 --;-;t-f-;l-"=,
ar
l:r:r
-.;l
@ao-al l ca -.r.a I ta s+ l:ar +rr l trc:'-.1 cae c rl.a'L\t
nal l:r:r lrt"l l.rN l:1:t lat:r l3t.r
;'r I 'r. ',--;; -;t ol n -l *
rcros-
- cl:o rc l:I cl ca -ci"'o
= i0 l,cn:i:c l:
lN?l:lf- @n I e
ma rrclc:'d3ltc-trnl a'csr
^e-l
- ca lcQ T., rD II a n taa, ta
cl ]r I ir:r | I ct ct 'd I :t.l :t.t l.t:r
t\lrS-l \-l--=-
-,
*:lalar t\'c
t - | r t- r: :t
I -al
I ar:r - f- i h N ar J I :r:r a ro I r: s - : I ar al la N
ac'.. I I Nc trc I 3 a 2rnl.aa-t roac6
:r:l I :r:r I :t ?r
"l.acc'c l:l ar l:t.t | :t:t 'cl | a
:1 at
- .:f ll1+i:.-,l>C.
-; ., Il-:lT,tc ,l l--; --..- ",1 i,C-t'a
-; 1
C-o.aE=
:-rrc
?r:r I-:rt-'a -=r=ar ia--a1
I :r al
-;Irc'cl?t.artclr-rt
lat
:l:l
lO-.aral-T.at.
I cr:l
ro :ia:arn
l

I :t:l l at:t :t:l

c-,ca:-;;l-;*l---n
csa. 1--6=. -;.*l- .- -;
t r- at t\ rc -c:cl- l--::ilc c-::l--:i+,'c'crl
= - h T | :r:r :r:lal NC l^:C ' 'i Ic1:r -:O
:r ' tAI-a.Et.-
'j :i:r
1:t 'd.
,i , .1:r 'C Itl:C aOrC -
:l:'
- --*" l-- * ;l-- l.r:r
.i ---:-l * f---
:l -: =l'-
.tt |
a c t I ca. t, r' ;. | :: :.. r.
-:-hr I -t: :. .: I
t-1iilrr l -ai$.'Cl r t -: ::=-l:i:\-
:i I i&ziril I :r : -. =
i,5+2,i.-i-
:r.r | = -t-=
l:r:r -:inri =
itc)ci |
l:r:i -l:iri-''laiii*
-.-'-. l, -. . 1 ,*- | --- -^-,-| .; ,-;;.
::rcr l!?ro€t r\a, tritc.t:31 rC -:L-lrcrc=ctl::-c,)
'il J--t\-
:r:r i:ror
l.J-rf = =
-:lrT
':r:r l-atf
l:r:i' -lai;i' -c;-[-
-iai:i-
:t-rrClaleTtala--ntta -lii:i*'
-! ---^;--^l-i .- t- .;-llsrr-., -' ;,-
rr+r
t: ra ]:r:r,c:c lxs'g:. l:'.,-= 7- --i:r rrc_:rir-ni:r
r--t\a l:-hT l-:tr'-l-:rf{,rr.:ai-if 'l:r:i -jaiii' icl:riciid
'-l:iai- -
-.r Iir:r J:r:r I:rai
- irr -,,i - - -.,
a-l::C--fT--
lq.C.-
,l -.L l -:.i.:;.-.r r---
r li-ar.-7- i:-s3 At:a-;ir*a.:i
a!
C):r-a rC.=ra 3-r-- i-r;_ -aiNrl:1 :i:i':l(ir.
l-:r r,:r:t
rJ--r-=ii:t
-ar lfrcl l:r:r :l:i-
;, --l- il
lrj I 3 C:a:a l -- - - r: .: : 't. y-; - -C;ll -i --l --
- --:rr T : :-t s:l _ _ _
:r m fiz ,c'-
:.. :-.
- .r= I o-
| -.' =
r\ + I .': - l\
I ri :r-
:. = -- i a | =.C
:i : r{ - | :r rr
ii'- i-,7
i :r :i'- ''
I
| ]i:i'-
I

'I I

''| I

a
t.., !..'
a O I .:4.
t o
! tt at. --L 5f
a- ! t,.. !

, d
t t.. !.. v
U: + * 'At .F!
tY !., u.!i;.-
L ts ir4-Y r ts ::4: E'F 5c! ts k b{j E ! 5{: !FbC:

oooo aooJ .j.i*

!aa,
c i !
O
F-
au ot
:l
.!t
+l
- o)dri ! ir).' t
gFFf,r] il.lFJ F-r,ti qH '-a I

1l
I

t1
6
]
€
S

@-
& ^tlcD
rct @i il
col
-@
el l;r ?rl

a;lt;
I

a
g lo rcl
'c3
3n 3l lN '"1 al

at r
anil* *.*lfl
-tt ir ot
3r oi
rI
=t

l:i al
*l
l;l.r t_ J3l
c 6I
rC -t srl ooo
oo
CNN]
q. a.l ''-
J.il
I
A
c
.i 1= t9r
c\
T\ ro
.' C
CF\
.l
cl
| 1

;
c
6
n 'c
r h
';-l-
t; ;l rrd
:'
-N
al
a ,l.)
ra
ro
I

't
+ r; -+
'o rl
t- 3r c;l
t:l rc
tr\
?l

-5i;'d)
o'
N
r 6l
c\ -t l; t#
a -l
rrac
o)h ql
+
clJI
co
;r
F
+ci
+
O)f @

'J ; ,@ r+
O @ F\ 6N

!.,, !
o o c
o O u. o
a o o.. o a
v. :o b! b/:
o. o.
6
J o t. o o.
,-o .. ! .=
E :f,::!.- !t:: r: '-
o - +.-
k h bt-: - -:t= H F Cf.:
a a ji';1
td'd .E S'd e
=
Fts--
'oooo tQ!? !OO iDoou JoOO
L ! €_+' LFEI'
O Otd)i @ a)s)d a o ).j o o)i)c o o)s>i
Pi Fr l-t H c AFIFI'i qHH! AAF]ts]

.d
:rE
h$

42
3
.a€s]+
€31
cc:li'd
€}] 0cN ao al co cr
r\h€$ r\@(Ct @Q"DA co:cdni
aoclNt n h;,fr
Oo)t\$

cro:ord toCO)(9 a 'n dF..'

a t)'c a ?36)(.o:tr O)o)NS
++ -+ -+ f+
scrli+
N@Ca'+ rr s co'ro rfldc
cor?(o+ @o(9+
slh c{6 ailo alb al ro
+o.t.*
(D(O.9l o) -f ra 6t Y 6) qdcr. o) 'f F.' :r'
.cN(Orf N F\.,O s N€(9=1. +oco6(o
co @ !t,
t-....-.............''..---
(D
t.^t
I o--j
I .cF\(,v *t9tooi
N F-'.O +
lel
| 'g-(,c
No:(,-+ | -€s+
€
t-- I I @co.or
t**l--
cor
€Oo-d) o rid
cc
?)N
|| 9to:tcl
=^ |I r-
In(0'€- (0(9(tn I rNg)ro I
cO:tto:c
N@(ca
t--
@@ I <.co I (g^dr- | ,t n
sRdR I ssa;
,o CCoo- j
I 'o -jdi
6co(gcD I €(c(9eo I
I
roaDlar
rc0''Dr!
- I I
1--
*^-l +c I
xr'^i- -o
crr.oo NOC@ <o>
:tt\-6;
ce II rr s -i
I

'Dbt.:ca I rDn(9aa 'O (o'.o ag r-;s; NN('+

c.i
I
l**
.rl"t iI
I ;sss
?ilfis t-* ro(D(o$ +O)..= o + ri*
tD N (9
al
-f,
I

'-?-N(c'I
frOrOcv: C-OcO
I rD(Cc$
I

oo cr I @ar @cr
cca,on
-+-r.cca I @cad@ cccar-n' I

a:,: ai d
7J :l ol 3r
I $rcrDco ntl)bao
I
I rn <) ro a.- iD '-c u7 u
C I
I

croa+ €^.._ | o,"

+*hca rc3rob
atoloca ;33h0 I ;srs
I

II q+xe
r;+fi3 l*- -q TA I

l\ al 'c ro NN'oq.a I sorn-'n..

arorc:a bhbav: I
l** 'O(oiac.
NrD I 6l tt) .l ro al ro
+ or tici I o,+:dm *-*-j
O) -f
61 6
ir: aO rO ct I aQ+6CD aarCaa +bh 'c
ro -t O: ql'cd
I
rD ro rJ) cQ

(t
c9-srri
.a-f14Cn
_.^-^^
T{,maa
(t-aa
+rDtiaa
ccr I co-\ | -* @r
cor,ao
6tcenct
I
I

I
s336 Il** g+as cc o:fci
a=trocc

,w
orsl ir-iO
ts 4:;: i r* tl Ouu) d r- oii:=
l
, a
- O ts
.rtz'rcP'n
C4: 9 ts :c:
.:- t c j't! _ Eb! E'I
.-- b.iJ,::
(:x€ o Or-
LJd-;'
-
5n-? O ! 0/l_:
.: 5 d "9'I
-
-F::: -?t-:: -!:ai1
iE t--
U::UOO U:YUOO u::oao
H -= ! €-!- L.= E *.P.
O iio)lr- !!LJ-!.
! .= L !'!.
A *i:i;
A "'AJFI 0iil)3)d o'+o)d)h ! ,= ! !'!.
F< "'l *J
v tsrUt-)i
':

i
I
43

--
'-=-, C, Proiectoreq colopoodelor

Proiectarea calapoadelor se real,izeazS in doua faze: obtilerea con-

lurulrri branlului Ei bblinerea profilului longitudilal al calapodului.

1. Ob;inereo conturului bronlului

contulul bran{ului se obfine prin proiectarea geotnetricd pe baza

dirnensiunilor mdsurate pe conturui piciorului, cunoscindu-se forma vir'-
fului inallirnea tocttiui calapodului ce se proiecteazd'
Ei
Datele necesare sint:
- lungrmea Piciorului Ip;
- l[]imea la cdlcii l";lo;
-- iStimea la d.egete
foima virfului: ascufit, rotund, lat;.
i"a1pit""a tocuhii : loi 1O-Z-cm), mediu (3-4 crn), inalt (4- 10 cm).
construclia geometricd a branlului este prezentata. in figura 26.
Pe ara terticald O',' sr mdsootd dinrensirtni:
11,.d,YFrelc
or :0:02$8",
care rellrezintd dislanta intre punctul postero-
inferioi al piciorului ia cilcii ;i proiecfia 1re
planul orizontal a punctului cel mai-procmi-
neirt Ce 1a spatele piciorului. ob!inuta la trasa-
r'ea collturlllr"ri pic'iorului cu c:reionul linut r-er-
tica1.

OC :0,1t1 /-e - lungimea piciorrrlui Pinir

crG 2 la calc11;
pind. la articu-
oE -- 0,6Ar., -
lungimea
lalia metatarsof alarrgian5"
c,Fa a d.egetului Z;
ot - oJ\ 1.1,
- lungirnea pirri 1a articu-
lalia metatarsofalaugianh
a degetrrlui -I;
0I-.* Lp iungirnea piciorului'

Disfanl.a LV se adaugd 1a lungimea l)icio-

I;ig. 26 Proiectarea corrturului
b ranftlui calaPoclului.
rului 1:entru a asigura spaliul necesar unei llo-
zilii iomode a degetelor in timpul -mersului'
Valorile lui L\l depind de forma vilfului: ast-
Iei: pentru virf lat L\r:0-'+ mm; pentru virf
rotund LV:5-.8 lnln; pentru virf ascutit
LV:9-20 rnm.
ln punctele C.E./ ;i Iu- se duc perpendictt-
Iar pe ixa OY. l'n punct'ul E, perpenCicul'ara
se duce doar spre dreapta (exteridr), iat' in 1,
spre stinga (interior).

44
 Pe lrer'pendiculala clin (.' se nritsoat'ai lil{imea 1a ciilcii:
('('1 -- 0,55 ' /, (spre extc'rior') ;
:. 0,15 /, (spi-e interior).
('C"
l)o per'pei'rdic'ulilrele din E si I se trtitsoat'A lAlimea ltr cle'gete 1,7 i;r
tilrl titor':
I'.1)1 ..0,(i() '1,, (sprc cxterior) ;

I I) , '- {),ll,s
/,, (s1 'r.- irrter-ior) .

o, [c
irurrr:i.eLe /), 1i D" r'eprezi'irfii e,rtr ertritiilile liniei lirtirrtii la clegete. l,i,
t'serc !iii acestei Linii cu axa O\' se allii ltlrrtctul 1). in c'ale ciilapoclLri
-:rlijirii.r pe sol in zoi-r;r clc'getelor'.
I )istririf a 0/) , 0.1() I r,.
,rr lJr.l p€r)ilicuial a ciin I s: uriisoarri laiinrea vrli'r-r]rri spre ext('-
. [-1', si spi'- in'relior'\-\'" \-alolile iui lr1-, si \'\'., so c'a]r:ulearzii rn
,.1j(' (le liitinrt- (i('9f.i..,. rilrlr:i Iolirutic'Je:
t'l', ,, IiD, t

I I , ll), . i.
-'.11.('r'si r sint coeiicicrrfi titrt rielrittd <le
irrrrtrrr vir'l' lat , 1.5 2, . i ll +;
I)(.lrtrrl liri'r-otrnrd t 2 Il: r .I
pr'n1 ru r-irl list'rrf it , li -tr : i I l.
5 llr.c.r:zir. lrplli. cllc:rn t,t ( ._l)-. ( iili. i,. 1;r'ellrne'este s Lt s-.

I (.il sr, lniISoara clin irurtct itl 1), rlistrrnttlc :

!)"1: | . I)"1:, . 0,().+ Lr

'.incsc prin clrelrte prurctt,lt, olrtinrrte, rez.rrltirrcl l'(:,, t, (
:. I; rl; r.
Conturul interiol i.n zona gicnculLri este. clat de racordarea .liniilor
si I,,!. Pozilia punctelol N fi.S este cleterurinatd de inaitin-rea to-
_: o- ?entlu toc jos (0---2 cur). punctul N es;te in -V' dleapta D,,D,
':O-
::. illlnctLllui .D. iar- .S pe ch'eairt:r /),C, in punctul
-',-r i .
i: uuesc apoi liniilc AI'C, si frrCr.
::l-
-'ilt iltr'u toc'inalt (-1 l0 cr.ir). '\,iestc'irr N" irr tlleal--ta
:t :11t ..

iiit ia rniilolr-rl clleptei (',1),. Se vor Lrr-ri liniile

rc',r-il G
?:r.ttlr-r toc mecliu (;3---l cm). A:r:ste in 1). ial S Ia jumaita,tea distan-
,
('),
-'Ll-
- -rnlul.til exterior in zona glencului s:' trasea.zir clupir linia CrDr. tle-
11. -:, .nieriot' fatir de pLrrrctltl G (riflat la jurnitatea liniei) cu l-5 r-nnr.
'.::re de inAlfiniea tocului. Pen,tru toc. inalt, Ia glenc bran{ul trt,}rr.tic

4lr
/
sd fie mai ingust, deci distanta intre contur 5i punctul G este mai mare.
Conturul in zona exterioard a degetelor se traseazd dupa linia D,I/r,
fiind o curbd in continuarea liniei din zona gl,encului. tr:ecind in ,afara
liniei DrV, printr-un punct Q situat la 5-7 mm distantd de aceastd linie,
apoi co,nturuLl ,esrte tangent ia linia virfului VrV" in punctul V.
ln zona interioara a degetelor, contulul se r.acordeazd spre virf prin
liniile VV, qi VzF, Ei FoF1, trecind, apoi, prin punctul interior al liniei
<iegetelor Fr.
Din punctul D" conturul racordeaza liniile FrF, qi FrS cu o curbd
de razd mai mare sau mai mica. in functie de pozi{ia punctulu,i S (datn
de inallimea tocului). Se observti c5, in interior, conturul nu trece prin
punotele Ft qi Fr ca,re sint doar puncte d€ interseclie a liniitror racondate.
Apoi, in interior, conturul branfului racordeazd liniirle F,S qi NCe.
In zona cdlciiului, conturul ar€ forme ,aproxim,ativ semicirculari,
trecind prin punctele C,, ? gi C, qi racordindu-se cu liniile CrD, gi CeN.

2. Ob;inereo profilului longitudinol

ol colopodului-,._..
-'
Plofilul iongitr.lriirl:. -lStt'uielte geotletric pe baza uqntitoa.elor
clate: --
r\u

-- lungirnea piciorulrri 1-, ;

- perimetrul
--
1a deget e P a',
perimetrul 1a ciiicii P";
. - inirllimea tocului 1,;
- iorrrrii virlrrlrri.
in prealabil tlebuie coltsiruit coniurul blanfului ile care se mdsoari
unele dimensiuni cle lungime ltecesare c'onstlulr'ii prolilului Jougituciinal.
Construclia profih-rlui longitudinal se lace pe un sistern de axe rec-
tanguiare XOY (fig. 27).
Pe axa OY se rndsoard distanta O?' egaiS cu inalfirnea tocului, apoi,
din punctul f' se mdsoard distanfa T'D in aqa fel incit punctul D sa
t'ie situat pe axa OX.

Fig. 27 Proiectarea profilului lougitudiual al calapodului.

46
 are. T'D:0,70 Lp mdsurat de pe brant;
- lt lr T'D-OO de pe blan!.
a:Ll d
Fe }inia tocultti T'D se rnisoalA distan{a TT':0,023 Lp cle pe blan!.
-:'rie, :,-:rindu-se punctul toculni ?:
T'T -- O? de pe bran!.
Din punctul D se mAsoara pe axa OX lungimea zonei degetelor /)L
rbd ':r'ati pe bran!:
,iata
rrin DL - l)L de pe blan!.
3te. Din punctul L :;e mdsoara pe axa C)X lungimea virfuiui LV' egaiS
,^ Ll'- cle pe bran!.,'\c:easta variazi in l'unc{ie clc:l'ontra r-irfuhri,
-.tt.igir.nea
:- rllm s-a prezentat la proiec-.tat'ea branluiui.
Din punctul ? se rnisoarir. faf[ de linia tocr-rlui'i'D. tr.ei unghiuri:
.i. ^,, 3 cdlor mdrir-ne depincle cle in6llirlea tocului:

-{stf el:

"1 .= (92.- I,)",

I 'qA -t /,)o,
:1or
T -= ( '):,.
--.-'.- 1, e.ste iiral{inrea toculLri e'xltlii.t.rr.itir \.nt.,,\cest,e'unghiuri deter-
, -,, clilc.ctizr lir-riilor n. b qi c.
Din punct.ul D se r.idic' o i:er.penclicul,ar.a cl pc, Iinia T1), iar dirr
. :ele L si \" se ridic,ir perpendicul,arele e si J pe axa OX.
?e iinia o se rndsoara din punctul r inalliir-nea calapodului la spat.e
--'..'btine punct,ttl IJ. lnalfirlea'l'I1 se obtine adtiugindu-se la inalfiinc'tr
, --:rlilllLli la sirate di'n tabela 10 (1>entru p,ar-r'tol i) o iez.erva de 1s--20 lnm.
,-:: lrell c'arinbului tlatd cle tabelui e,ste in iunctie rle ntirrrairul de urdrime
. -.--.:t,ir-itea tocuiui.
:)t linia hr se rlSsoat.ir distanta ?/1.
?.rr : l: - fro-r0 mm),

--:= P, este perimetrul cilciiulrri.

Pe linia d se mSsoari :

DA :lo5
-- -= P7 este perirnetlrrl la degete.

,:ri:rd punctele ,t fi ,,L, se obiine linia crestei calapodului. Aceasta

-:-.: .se prelungeqte in sus cu distanla: RM,==10"-*20 mrn, oblinindu-se
: -.---,:'.rl .l{ maxirn al crestei.
?e ,,'erticaia J' se mdsoard: V'V gi VB.
i-'t-:5-B mrn este indlfirlea tirfr.rlui fald de sol (pentru asigurarea
--=:.i pe so1 Ia rners).

47
 AD
\iB: 2
este in5ilin1ea virfului.

La interseclia clintle linia AB gi linia e se oblin punctul U, cel rnai

inalt al virfului.
Liniile AB si -Bv determinf, ironturul superio| in zona degetelor qi
a virfuiui. Copturul inferioi- Ia degbte este determinat de linia DV.
Pentru oblinerea conturultti in{erior iir zona cdlciiului .;i a gle-ncului
se stabiieEte pozilia punctelor G gi I{. Pr,rnctul G se stabileqte pe linia c
la. distanta
I t-
'1'
__
l)
- 2

Puncttil K se afli 1:e linia TD Ia clistanta ?K egald cu jumdtatea

clistantei urisurate intre pnnctele ? si i;.
Uc,ntr-tntl postet'ior este deterntinat clc llul-Ictele H. ? qi P. Pozi!ia
1:r-rnr"i'-tiui P pe axa O)' se obtine urislirinclu-sr ciistanfa
T'P -' ry7

Colturul superior (linia platforrnei) se oltline prin trasarea liniilot'

FIH' :;i .M.44'. Linia HIi' este paralelA cu linia c. iar MM' este paralel5
Iirria b.
r'r.r
Ccririrrrul c.l'estei ir-rc.e1:e dir-r stinga punctultti M 7a 2-1 mln. trece
-avind
piin punc't,"rl l? spre ,1. o con\rexitate de 2-il mm la mijlocul
aleptei RA. Linia se cotttinuA in fala punctului 4 .t o- concavitate in
zona clegetelor.pin5 in punctul U. cel mai inalt ai virfului, de unde se
lacolcleazA iiniiie AB :ii B\'/.
Cont-,ir1l posterigr uilelte punclele t/, l']Ei T cu o linie curba a cdrei
liiza este trrai mare intre H qi P si mai micd intre P ;i T.
Conturul inferior urmdreqte linia ?G. apoi uneste punctele G, K Ei
/) printr-o curbd sinusoiriald tangentii 1a linia c in punctul G qi ia axa OrI -v
in lrunctul D. ]n zona clegetelor. c:ontttrul infet'iol uneste 1:unctele D qi
priirtr-o linic' curba a cdrei convexitate trece la 1-3 mm sub mijlocttl
clreptei DV.

Aplicofii
l, I):senati brantul si profilr-r1 longituciinal al calapoclului cunosclnd urmi-
toarelc rlete:
Lf,.-21 crtt, lr- 5 ctn,/,1 :8 crn, Ptt-=21 crn, P"-30crn, Is:2 cm (r'irf rotuncl)'
2. pe conturul brrr)iLrlui obIinut pc bnzir acestor clate trasa!i linia intcrioarti
a gletrilrlui in caztrl unui tcr: c:u indllimo Ir - 7 cm si conturtll virftrlui de formd
asc'lttita.
:1. i)c deselul profiiului longitutlinal, oblirtut cu dltele arlteriotre, desenali profilul -lon-
gitrrdinal rl unrti calapod cu aceiea;i rlate (1-p, l.14, P,1, P.) la cate tocul are inllfime 11 :
: 7 cm; r'iriul este asculit.

48
 D. Confecfionoreo coloPoodelor

:-.ll
1. Corocteristicile moteriolelor folosite
lo confectionoreo coloPoodelor

Pentru confec.!ionarea calapoadelor se lolosesc urrriitoarele ma,te-

:'iale:
lelrlrLll (Iag, carllen. rnesteacAn. ult'u. arfar);
(' - polietilend
de joasa clensitate gi de inaltit densitate.
--
Calapoaclele din lemn pot fi masive sau confectionate ciin rrrai multe
-:r'aturi de lemn. Lernnui este rnatelia plimh cea urai folositA la confec-
. ionarea caiapoadelor.
a. structura lemnului se poate obsc.rva flcindu-sc trei sectiuni;
,:.ttnsversalA. radialS;i tangen!iald, in care apar straturile anuale de
-:.egtere. Asttel, in secliunea tt'an^srter-sala acest,estruoturiaparsubformu
-:nor inele c,oncentrice, in secliunea r,acliala, sub torma unor' linii longi-
:1il

:uciinale. iar in secfiunea tangen{iali straturile apal' ca ni.5te clu'be pa.r'a-

::oiice sau eliptice.
b. Caracteristicile fizico-mecanice ale lemnului. Pentlu er.ita;ea apa-
ll'
.-li.ei unor abateri ditnensionale in ti.rnp, este necesar sA se cunoasca
p l:l
.:racteristiciie ce determinA aceste nrocirficiiri. Aceste catacteristici sini
-rescrise in continuare.
Masa specificti lru clepinde de spec:ia letnnoasa, Iiind egala ctt
Ll -.5"1 -g/cm3.
i l1 -- Urr-riditatea este caracteristica importantii l lernt-rultti. fiind re-
se :: ezentatA prin cantitatea de apii pe (are o con!ine. In functie cle sistemttl
: uscare, ur1.Iiclita.tea lernlrului variazA intre 8-180, o.
:el Umiditatea tehnicu a lemnuiui" este de dou;i feluri: umiditate iii-
ustriaid (din pelioada de fabricar.e a prodrxului care trebuie si aibi
sl .,lori de 9-100/10) qi urniditate de exploatare cat'e r:ariaz5 in dilerite
) -:2. de confecfion"ale.
Contracfia lemnului apare plin evaporarea apei gi depinde de
ul - lernnului. Are vaiori cliferite pentt'u cele trei direcfii de
;ecia sec-
. - Jtlare.
Urnflarea lemnului reprezintd capacitatea lerlnului ttscat de a-gi
ali- dirnensiunile liniare gi volumetrice odati cu cregterea confinutuiui
= umiditate.
lligroscopicitatea lemnului este c:apacitatea acestuia de a absorbi
::cri- de apA din atmosfera inconjurdtoare. Depinde de temperatura 5i
.:-.iclitatea relativa a aeruiui ambiant. Absorblia apei este in frrncfie
: lorozitatea lemnului gi de prezenfa substanlelor rAginoa'se.
Conductibilitatea termicA a lemnului are Yaloare redusd si de-
- de esenta acestuia.
,-::de
Rezistenfa la cornpresiune depinde de esenfa lemnuJui gi de confi-
.-.:-i,- de umiditate.
Duritatea lemnului este reprezentatd ptin rezistenfa pe care o
- leurnul
--lle la patrunderea unei bile de olei:SUb o sarcind ce creEte
Depinde de specla ler:rnului gi scade ptin cre;terea conlinutului
-.--iolnt, Lrep
-.--ioInr,
-. ;lrlliditate.
: .-(r.a{r,1 .trtic,,i.},,i ,liii lricLa !i irrloaLriL:rri
I
la despicare variazd^in funclie de planui de forfecare qi
- Rezistenla
cie direclia eforiului fala cle fibra' Se intilnesc urtndtoarele forfecdri:
longitudinald, paraleld- Si PerpendicularA'
"c. Anomaliile 9i defectele lemnului se clatoresc unor cauze na'turale
(insecte, ciuperci, rnicroorga'nisme) sau unor cauze aPdrute in tirnPul
clepozitdrii gi aI prelucrdrii.. Sc' prezintd sub formd de cr6Pdturi, noduri,
inimd roqie, Pete clt'lnucegal.

2. Procesul tehnologic de oblinere o colopocdelor

Procesul. tehnologic de oblinere a calapoadelol_cuprinde operaliile

a" pr"gati"e a lemnuiui, cle modelare (fasonare) a .alapoclttlui Ei de con-
fecfionare a calaPoadelor'
a. Pregitirea lemnului constd in debitarea.. tdierea bugtenilor in llu-
ieclio"nar,ea butucilor', aburirea blocuriior qi uscat ea acesto.a.
tuci,'Debitarea
lemnttltti constd in pregatirea letnnului in padure (tdiere
ia ferdstrau, crirdlire:r de ciotut'i, cr-eng1; astfel incit acesta sa se prezinte
--- formd de br"r;tetri. in butuci se realizeazd ctt ajutorul ferastraielor
sub
i;;;;"; bu;ienilor
rrerticale. BuEtenii se seclioneaza in butuci. c'u o lungime egalA cll ceil
a calapodului, PI'us 3-4 cm.
Sicyiornrea btttttcilor se face cu ajutolul fel'a-straielor cu baudd' Se
taie butucii in doua gi, apoi, fiecare juinAtate din nou in patru. Se obliu
uiif"l blocur.i de calapodde sau caiupuri. La tiierea calupurilor.t'augent talpa
i:ui"poaufui va fi orientate in plan paralel cu axa longitudinala'
cu inelele atruale seiu in secliune racliald, pl'in axa longitudinalir a iem-
nului.
.,lbrrrireo bioatg'ilot'are scoltul cle a irnbunitali calilatea calai:oadelor
prin:
unifortlizat'ea conlinutului cle urniditate care determind l'eciu-
cerea- deformAlii iemnului. Se reduce a'stfel contragelea qi umflat'ea lern-
nului, elirninindu-se posibilitSfile de crtpat'e;-
reclucelea corilinutul'ui de umiditate cle la 60or/6 la 300,/o;
- elimilarea ltal'fialA a sucurilor regetale, c.ontribuind la steriiiza-
rea ;-i t.ed ucerea atacttrilor 1t-ti c.'r'o oyganistn elor asupra lemn'ultti.
Abr-rrit'ea se lealizeaza in autOclatte, in care presiunea necesard r-a
Ii reglatd in f,unclie de specia lelnuuiui. Pentru carpen' presiuuea ne-
este de 3-3,b kgi/i're, iar pe'tru fag. de 2-25 kgJ/cm2. Abu-
rirea se efectueazd la presiune rnaxirnd in decurs de 6-8 h. Presiunea se
""*uiu
,-r-roAfl.a periodic, scizind in inte5,alele de evacllare a condensatttlui.
N{odificArile periodice ale p|esiunii abr-rluiui in cazan vor detet'trrin'a pA-
trundelea gi ieSirea periodica a aburultti din lernn, antreuincl substanlele
vegetale.
Dupa abur ire, ctilucioareie cu calapoacie brute- siut r-nentinute timp
cle O-d h ln incdpet'ea ttncle este trotltatA autoclava pentt'r-l t'ticile 1i
odihnA.
[.,]scarea bloctu'ilor se lealizeazS plin douii r"netode: Llscillel tlatttr-alit
gi uscarea artificialA.
Uscalea natr.rrald se face cu scopttl cle a elirnina uuliclit:rti'il con-
finutA de lernn. Se realizeazd sub actiunea agenliior att:rosfelici uaturali
i;;;, t'i.t, cdldura). Pentru ,uscarea uaturald se folosesc incAperi special
50
 ::renajate (magazii acoperite, Eoproar"re). Calapoadele se agazA in stive
cstiel construite incit sa fie posibild circulatia aerului printre 'acestea.
-apacitatea de uscare depinde de umiditatea relativa a aerului Ei de
-:mperatura acestuia. Usoarea se continua pina cind se realizeazd un
::hilibru intre umiditatea lemnului gi urniciitatea aerului ambiant, adica
::na cincl lemnul atinge umiditatea de echiiibru. Perioada de ,atingere
= urniditafii de echilibru este in funclie de specia lemnuiui, de modul
ie stivuire, dimensiunile calapodului brut, anotimp, viteza de deplasale
: aerului. Cind usoarrea este condusd corect, se ,ajunge Ia o r'.ed;ucer,e a con-
::nutuiui de urniditate din lerln pind la 180/s in timp de 6 luni (anotimp
:alduros).
-- Uscarea artificiala se face cu scopul de a reduce c:ontinutul de
..::-iiditate a calapoadelor pind la umiditatea de exploatare de 9-100/0.
:: poate realiza cu aer cald sau cu curenti de inaita frecventS.
Uscalea cu aer cald se efectueazd in uscdtoar'e speciaie Ia care agen-
, -rl de ,uscare este aerul cald. Parametrii ciin uscdtoare sint astfel dirijafi
-::cit sd se obtina calitatea dorita. Ternperatura agentului de uscare mi-
-:ste capacitatea aerului de a absot'bi r'qpcrii de apd ce se elimind din
-enrn gi mdregte viteza de circulalie a urniditdlii in material gi evaporarea
li .cesteia Ia suprafala. T'emperatura trebuie aleasd cu muita atentie, por-
ta
:indu-se de ia temperaturi rnici gi ajungindu-se cdtre sfirgitul u,scdlii
-. temperatura de aproxirnativ 60oC. Umiclita,tea lelativa a agentului de
-iscare trebuie astf,el aleasa incit sd se realizeze depl,asarea urniditdlii
:t
-:-i rnasa lemnoasa dinspre centru sple periferie. Viteza de depiasare a
.pei din,spre interior cAtre periferia lemnului va fi egala cu viteza de
:\'aporare a apei de pe suprafala lemnului. Circulatia aerului permite
t 'J uscare uniformd in interior,ui stivei. O circuiajie necorespunzdto.are
; aerului duce la stagnarea r.rscdrii.
Pentru a se obfine calapoade corespunz5toare calitativ, pr.ocesul de
-Licare artificiald trebuie sa se realizeze in mai multe perioade, in ultima
:azd definitivindu-se conlinutul de umiditate, cind lemnul se rdceEte trep-
:=t. pind la temperatura nonnald.
Uscarea cu curenli de inaltd frecvenfS dureaza 1-3 h gi prrezintd
;r-antajul unei uscdri uniforme fdrd rebuturi. Prin aceastd metoda, reciu-
-erea urniditafii are loc din interior cdtre exterior. Diluziunea interioard
se accelereaza datorita termodifuziunii Ei electroosmozei. Un-riditatea su-
::erficiald va fi mai mare decit umiditatea rnedie a materiaiului. Se poi
-riosi viteze mari de uscare. Reducerea urniditdlii nu este insofitd de
.oalilia crdpdturilor.
b. IVlodelarea (fasonarea) calapodului. Fasonarea se face manual, fo-
-csindu-se,o serie de unelte, ca: ferdstrdu de mind, dalfi. cio,can din lemn,
oarda, lamd de rd,zuit, ragpild gi hirtie abrazivd.
ln timpul fasondrii, se verificd dimensiunile c.u ,ajutorul panglicii
gradate, al e'cherului, al compasului Ei al diferitel,or Eabloa,ne. FazeJe de
rp .ucru pentru nrodelarea calapodului sint:
pe bloc a profilului longitudinal, lateral ;i a conturului
si
- trasarea
clanfului (f.ig. 28, a, b);
tdierea sumand a profilului gi a blanlului astf,el incit taieturil,e
sd fie - perpendiculare pe baza biocului (fig. 28, c, d);
scobirea regi,unii glenc,ului Ei a regiunii degetelor (fig. 28, e);
ri
- controlarea conturului brantului ;i netezirea collurilor la cdlcii
li (lig. -28, J);

51
 b) c)

r\-:--
_-44)
---) f)

O<.--:\
t\
\---- -:_,
s) h)

)
--\------l

j) r<)

Fig. 28 l:rzele de lucru pentnr motlelarea calapottrlrri.

taierea colfului jos

- lomarea curburiidela spategi fasonarea curburii cdlciiului (fig. 28, 9);
(fig. 28, h);
- taiierea platformei (fig. 28, i);
--
scobi'ea qi tdierea pdr{ii anterioale de deasupla degetelor' (fig.
-
28, i):
- rotunjirea la vilf ;i scoi;ilea in partea interioartl a regiulii glep-
c:ului-.(fig. 28, tu);
_ -- nrelucrarea pe portiunea branlului (r'egir-rnea glenc:ului. clegete,
caicii) (fig'. 28. l).
Folrna ciefinitil.i se obtine plin fasonarea in continuare pini se ob-
tine calapoclul ciolit. La rlodelare se \:or foiosi in permaneirla diferite
sabloane (fig. 29). Acestea diferir pentru profilul longituclir-ral, tr.ansr-er-
sal gi pentru regiunea virfului si a calciiului.
. ^ .Finisarea calapodului se- face prin ;lefuile .u raspile, larle de rdzuit,
hirtie abraziva. Apoi, supral'ala calapodului se ceruie_qte qi se lu,struieste
tu o perie rotativd.
. c. confeclionalea calapoadelor. pentru confec{ionarea calapoaclelor
cle forrnare sint necesare urmdtoalele operalii: pregatirea calipodului
nroclel. copierea calapoadelor, finisalea 5i verificarei ac"estora.
_ 1) Pregdtireo calupodtiui-model. calapodul-model se face. cie re-
gula, pentru piciorul drept ;i nu este seclionat. se confectioneaza din
l.:mn de esenla tale. Pentru a fi nrai rezistent, pe partea piantard se
lixeaza o pJ.aci metalicd. Pentru a se realiza o itabilitate ir",dritd, in
tirnpul topielii calapoadelor in regiunea cilciiul,ui se irnprimir pr.in po,an-
sonilr'e lcc'ul furciior de firare. In regiunea virfului se aphca o intaiitura
r-netalica, prevazrrtd cu^un orificiu, care permite introdlcerea placii; se
teln:ini cLl url cirlig. In timpui confecliondrli calapoclului trebuie sd se
52
 :rna seama cle o serie de Puncte de
::5surare. de aceea pe calapodul-mo-
jel vor fi trasate diferite semne' cu aju-
:rrul unor cuie. cerneald sau tuE'
Caiapodul-modeI coresPunde. clt
W,3
::urldrul central al s'eriei. La calapoa-
:ele destinate pentru incil[dmintea- cu
:rc inalt se coniecti'oneazd trei rnodele %ffiW%a%ruWru
:e copiat. Cind calapoadele s'e confec-
.ilneazd pe rnai tnulte l5rgimi. pentru Irig. 29 $abloane pentru vcrificarea
calaPoad'elor.
:iecare idrgime se va conf ec{iona un
----'i)
:'aiapod-rnodeI.
ne-
Cotpiereo calapoad.elor. DupS ob{inerea c,alapodului-.model este
-esar Sd se realizeze ioate nurnerele de mdrimi ale unei serii'
copierea se efectueazd mecanic, cu ajutorul maEinii de copiat. cala-
:;:ade. care este astfel construitd incit in timpul copierii se obline o
;;;;te J" ,ur o p"ru.he. Maqinile moderne pot realiza doui pe-
""r"p"a
:'echi deodatd.
I\,la;ina de copiat calapoade (fig. 30. n,b) este formatd din batiu (sche-
-etul cie rezistenld). u' ghidai prisrnatic I. cdrucioarele lolgitudinale i
.le frezei gi a discului paipatoi: ce alunecd de-a lungul ghidajului prisma-
:c 1i pantografele 4 de lungime qi de lAtime.
Calapodui-model se introduce in stinga cadr'uiui oscilant 5 cu cil-
riiul in furca papuqii fixe 6 si virful insuportulpdpu;ei.mo,biie 7. Pdptqa
-calapodului
l-uiiJ .* pr"i"'depiasa qi regla dupd lungiuea 9i se fixeazd
-u r-r-ranete. Calupui se fixeazi in pirtea dieaptd a- cadrului oscilant 5 in
.""i"qi timpul fixdrii, cadiul oscilant este blocat, fiind indepdrtai
le discul "r"a.-ln
8 Si de freza 9. !n iirnpul copierii. cadrul oscilant 5 se reazernii
-ie discul palpator 8 prin intermediui calapodului-model 10. Calapodul
::cdel se invirte indepirrtildu-se sau apropiindu-se cadrul oscilant de dis-
:-il paipator. Oscilafiiie caclrului produc apropierea^;i indepdrtare^a 9a':
9 sint
-:pului'11 de hreza lotativd. Disoul palpator 8.qi.freza.rotatirra
:rrate pe cdrucioa|ele longituclinale 3,- care se miqcd pe ghidajul prisma-
:ic 1, parcurgind calapodui. respectiv calupul, de la stinga spre dreapta-
b- )eplasar,ea r-" f*ce p" o 12, aclionata cu aujtorul unei roti
:te "r"rraliera
::n!ate I3 qi a1 unui qurub melcat 14.
Freza 9 strur-rjeSte pe calupul 11 o sectiune identicd cu cea palpat'd
:e discul 10. Depiasarei longitudinald a discului concomitent cu cea a
-rezei cletermina situnjirea u"nor s,ecliuni consecutive. In timp ce discul
rui.,-rrg" freza strunjeqte pe calul: -un calapod .identic cu mode-
I'rl. Ciid 'odelul,
calupul se roteqte invers decit rnbcleiul. se obfine calapodul pe-
r :eche al modelului. cind pantografele sin1, fixate la zero, calapodul-strun-
!l i l:r este egal cu modelul. Cind pantografele-sint .in actiune (reglate la
calapoadele strunjiie vof fi mai mari sau mai mici'
- t*_ t"l-;.
pnriograful de Luttgirne (fig. 31, o). Articulalia A poate-fi ridicata
1n sore (f ) ,".,""oboritd spr"e_(-)', determinind inclinarea bazei AB care
prin
r"uja'"iiu"ioarele lr"rui uri disc.ului. Ridicarea Ei coborirea se fac
SE ^Ei
ln in jos in dispozitivul,de stringere 2' Di1-
ili&;; p-;dulului 1 in iusper-mi.te.qi
gi pendulului de la stinga 1a
^r-
foriUvul de stringer"-.n"i 'otirea
Cind- artiiculafi'a este fixatd ]a
-a i.""pt" (AA') in"ig,rul articulaliei sale. palpator di" in A' freza I'a
SE
zero (.A). p,entru o deplasare. a discului 4
SC
p"i""i:g6' Jalupul ai" fi i" B', strunjind un talapod egal cu modelul'
).1
 Fig. 30 lla;irra de copiat calapoade.

Cind perrdulul este fixat cu articuialia Arla l, aturtci pentru o depla-

sare a ciiicului palpator diu ,4 in A', baza ArB se va deplasa pine in
A'rB'r., iar lreza r:a parcur:ge distartla BB', rnai mare decit AA'(BB'), dect
rezultai un calapod mai rrrare.
Cind pendrilnl este fixat cu articuialia irr -"1, 1" (-), atunci pentrtr
cr deplasare a discu|-ri palpator din ;{ in A' bara ArB se va deplasa iu
AIB;, iar freza va parcurge distanla BB' care este rnai micl decit ,42{t,
rezultind un caiapod mai mic.
PantograJLd de ld$hne (-tig. 31, b). Discul palpator 1 este fixat pe
-
carr-iciorul tlansversal 2 Ei se poate migca cu el de-a latul cdruciorului
lcngi,tudinal 3. care s,e reazema de placa tr-re'talicd 4. ltrin intermediul ba-
rei de copin,t 5. Contac,tul pertlaneirt intre bar.a de cop,iat Ei placa meta-
lica este asigurat de resortul 6, care deplaseazd cdruciorul transversal
spre partea ciin spate. Rotirea n-rodelului 7 rezemat de discul palpator I
produce os;cila{ia cadrultii. care. prin bara 8, o tt-ansmite pldcii n'retalice
{ oscilante. Cincl bara de copiat este in pozitia 0. in dreptu} articulatiei
pldcii 4. oscilaliile acesteia nu i:roduc depJ.asarea ei. Cdruciorul transver'-
sal gi discuL iralpator rdmin fixe, iar profilul strunjit pe calup este iden-
tic cu cel palpat pe rnodei.
Cind bara de copiat este iL-t irozilie (*) deasr-rpra articulaliei pldcii.
oscilaliile pldcii imping bara, cdruciorul transversal Ei discul transversal
inainte. Deplasalea discului ampiificd oscilalia cadrului. indepdrtind ca-
lupui de frezd. h-r acest caz, secliunea struniitS va fi mai mare decit
sectiunea palpata pe model.
Cincl bara d'e copiat estr it-r. pozitie (-) s,ub alticulatia 1:15cii, osci-
laliile 1:err-r-rit o deplas'are spt'e inapoi a cdruciorul,ui cu discul palpator.
Cadrul oscilant se \ra apropia d'e freri, Ei secliunea strunjita I'a fi ma,i
micd decit cea palpata pe model.

54
 Fig' 3l Partogtafele maqinii de copiat calaPoatle:
o-tlelungime;b-de l6time'

in
3) Finisarea calapoodelor se executd pentru a preg6ti calaPodul
vecierea confectiondrii incdlfdrnintei.
Operatiile de finisare sint:
Retezarea cepurilor de central'e. care constd in inldturarea
cepu-
-
rilor ce au fost nece;a; in timpul coi:ierii calapodului. Se execut6 c' un
i"r"ttia" cir,cular qi cu o raqpiid fixau lre un, ax sall prin frezare'
ln In partea 6n1g1io'ard
ri Forrnarea ge;Jl;' pJiitr" inchizator s'i cep. ^pentru
-
se va forma un orifici" puitt'" inchiziitor qi unul cep cu ajutorul
ru unui--burghiu.
in T?ierea clapei se executi cu ajutorul ferAstriuiui-band6' din
-- iiiu."u ptaflor-ei. Pentrtt aplicaiea stratului elasti'c (straturi
1,,
piele) la partea superioari a calapodului se taie o foaie egald cu grosimea
straturilor care se upii."- Operafia se execute cu ajutorul a doud
ferdstraie circulare. "ot
Fixare,a stratului elastic se realizeazd prin lipire, folosindu-se
-
:iferiti ,adezivi qi se consolideazd cu ajutorul cuielor'
Frezarea stratului elastic se executS pentru a se realiza unifor-
-
::rizarea str,aturilor Ei inldturarea rezervelor'
Gdurirea orificiului pentru bucEa. Pentru fixa_rea calapodului in
- timpul confecliondrii incdllamintei, Ia partea superioa-
-i" maqini inelasii"e,
diferite
.i. uit"iiiriie va fi executat un orificiu cu un di'a'm'etru de
8-12 rnm. la o distanit a" 25-35 ''n lafd de marginea cal'apodului.
general, este de 30-40 mm,
-rdinclmea orificiului la incalfdminte, in poate strdbate toatd indl-
I
,u1. purrtrn incdlldmintea cu tot inalt, orific*iul
I i:rnea cal,apodului in aceastd regiune'
Introducerea bucEei se realizeazd prin presare'
: - f,i"ur"i
-_ pldcii metalice 1a partea plantard .a calapodului cu sco-
in timpui coniecliondri qi pentru a jage
L

cul de ,a mdri
""riui""iu ".estora
ir"riUitA fobsirea elementel,or metalice la trager'ea feteior pe- calapod. In
il;;il J"- *i"t""r"i de confeclionare, aceasti placd po-ate fi fixatd pe
loulJ-r"poufara bnantului sau numai in regiuneb cilciiului sau a glencu-
1ui. Fixaiea se roalizeazd cu ajutorul guruburilor'

55
 *$lefuireaSeexecutdcttscopuldeadasuprafeleicalapoduluiltn
aspect neted Ei ,rnitor,r'r. Se foloseic discuri cu hirtie
abrazi'd (dura Si
find). Operalia se n=-"*"",ltu cu atentie' pentru a se
errita deformarea
calapodului.
_LustruireaSiceruireacalapoadelorseexecutidinrrrotiveeste-
tice qi pentru a le Proteja
-.iosibild
_ Marcarea ra"e identificarea oalapoadelor. Acestea se vor
malca cu urtndtoarele indicafii:
de marime (lungitne);
- numArul
--- nutnirul
de ldrgime:
denumirea intreprinderii producatoare;
-- nutldrul rnocielului calapodului;
iniliimea tocului.
-4) verificarn"'ii{ii'o"delor se face organoteptic ;i cu ajutorul utror
aparate de verificat.
Caiapoadel".,o,fil'er.ificatec]inputrctclevederedirrrerrciorral.tll
aspectului
' ;i al continutului-de umidi'tate'
Dirlensiunile calapoadeiol care se I'eliftcd sint:
Lu'gi'r"" ."i;;;1,tt.ri ." clet,e'ri'5 1:ri^ lrroicctiir lu.gimii c:al*-
- ir-r fiarr oriz-oniai. Se ulilizeazd un dispozitiv-gradat'
podului
Corlturul bilantului .se terificir cu ajutorul Sabloanelot' pentru
-
branturi.
pe calafoade. folosind]r-se panglica gradatd sau qablonul br'antului'
_- Ldrgi're" ;;i;p"e;firi tL .'"i:ili* rndsurindu-se .p_erimetrele .lu
la in punctele inseunate pe calapod' Se foloseqte pangli-
degete ;i c5lcii,
ca .qradatd.
InAitirnea tocului ti a virf uhii se verifica cu dispozitive speciale'
virfului
ir,rgtrinrile cle la spatele calal:odului Ei din regiunea se
- cu-sablo'ane metalice sau cu riigle 5i echere'
r-eriJica
Verificarea aspectului consti in exarninarea cu ochiul liber' Sr-t-
- catrapodului trlebuie sa fie rretecl5. ttnifor'ri, fdrit asperitdti'.Ca-
prafa{a
i.'*ii"r* .,.i "tupa-.o,1 ",r"o clapa bi.e fixatir. Tabla met-alica va fi bine
fixata. fira denivelSr'i. Muchia iablei n:etaLice tr-ebuie sa c'orespund;i cu
n'ruchia calaPodului. 'de
u'riclitate peutrlt calapoacle este de 10=-
aclrr-ris
- SeConfinutui
110 o. cleiermi'd in secfie cu ztir,itorul u^or aparate sart it-r labolator'
Depozitare:r calapoadelor se va. face in incaperi sper:iale ctt o
tettr-
peratlri ct" u-,ax:,rriir 30"C 1i o r-rpriclitate 1e1ati1i a aerului cle 65--700,'n'

Verifico!i-vo cunogtinlele

l.Caresirrtcriter.iilededirrretrsiorrarearlecalapoadelor?
2. Enurnirati principalele tipuri de calapoade'
3. Care sint pirlile componente ale unui caiapod?
.1. Care sint principalele dir-nensiuni ale calapodului?
5'Cetnaterialesefolosesclaconfeclionareacalapoclului?
6. Cut-n se efectueazd modelarea caiapodului?
7. ln ce consti pregdtirea calapoduhli rnoclel?
8. Ce utilaje se folosesc pentru copierea calapodului?
I' Enut-l'rarati procesul tehr-rologic de finisare a calapoadelor
10. Curn se realizeaz5 verificarea calapoadelor?

56
:lf
Copitolul V

Modelarea geometric5 a incilfiminfei

A, Construcfio geornetrics o desenului de bszd

Prin modelarea geornetlica a pieselor pirlii de sus ale ilrc5l{.arnitrtei
:: infelege oblinerea tipareloracestor piese printr-o constrttclie grafica
.::metric5. pe baza dirrrensiunilor c'unoscLtte ale piciot'ului saLr ale cal'r-
-:'dului.
Rezult:itul constlucliei g'eon.retlice este desenul cle ltazd pe care apare
,rturul diferitelor piese. ltrecnr.ir si alte indicalii leleritoare lat noclelul
'-:oiectat. Pornir-rd de la desenul cle l:azd. care prezintA iut.rtdtzttea exte-
-oar-d a felei. se detaliaza, a1;oi, tipai'ele clil'eritelor ltiese ale fe!elor'.
Deoarece majoritatea nrodeleloi' sint sinretric'c, in general. aceastl
-::lAtate este suficientS. c tilapodul fiincl cor.rsiderat. de asernettea. sitne-
:::c.
Da.tele necir:rsale obtirrelii rlt'-"elrr.t1ui cle bazA sirtt:
SE nurnirul de nrllrirrre \- :

-- lungimea piciorului ,I-2 satr a ctri,lpoclitl':i [,,,

-- perimetrul la cirlcii fr, :

perirnetrul 1a degcte P,' ,

- in5llimea tocurlui 1,.

I'entru ghetc m:ri sint treccsare perirttett.iri ;i iirillimea glezrrei P,
-: 1-,, iar pentru ciznrc inrillinrile;i perimetrel,.'s-.iir pulpi, 1a prrlpir, resl)c(r-
:-' sulr senurrciri P-r, ;i 1.t,, P,, ;i 1,,, P.. ;i /.
Constlr-rcLia incel:e plirr trasalt'a Lrnui sister-r'r dc'dottit irxe dc c'oot'do-
..,,ie lec:tangulare.. a-xa olizontala OX lepezentinrl irJ,ar.r,.rl cle spri.jin al
,:::ioluhii. iar axa veltir-'alir O)'linia postelioalit a desenului (tig.:)2.
:-c).
Pe axa r,erticala ()1- sr. nrtisoali,r inirltinrca tocr,iLui OT:
0'1. It.
Lr"rnginea piciorului se irnparte in tlei 1>ar'{i. clin c'at-e 2 lJ lor-
planul inclinat nl r'egiunii calciiului qi al glencului. coborind din-
'.':eo,z\,
.cle punctul ? aI tocrrLui s1>r'e punctul anterioi' de spriiin I) ciiu zona
ieqetelor' (capetele anterioare ale rnertatnrsi,enelor) (fig. 33. a). Din punc-
ul ? se m5soar-5 ;i se ob{ine punc'tr-rl D:
7'l) : [',''

ta
 Regiunea degetelor
D-L constituie 113 dirr
lungimea piciorului Ei se
afld pe planul orizon-
lal OX. Se mdsoard Pe OX
clin punc,tul D;

D_ l: !Lo. J

Perrtru a stabili dese'

nul conform dimensiunilor
piciorului, se traseazd linii
coresPunzdtoare celor md-
rr surati
ut ciiului Pe Picior: linia cII-
a, linia degetelor b,
linia virfului c. Inclinarea
acestor linii se modiflcd in
funclie de indllimea tocu-
lui.
Linia cdlciiului Ta
forrneazd cr"t Iinia ?D urr
unghi a tie 40o care creqte
c) cu url grad pentru fiecarc
centir-r",etru cle inAltime a
tocului:
a _ (-10 * 1,)".

Linia degetelor Db
Fig. 39 llodelarea geometricH a pantofilor forme,azdcu axa orizon -
tald OX un unghi 13 de
77o care scade 'cu un gracl
pentru fiecare centin-letru de indltime a tocului.
g: Q7 _ I)
Linia tirfului 1--c formeazd cu axa orizontala un unghi i,:77o cale
scade $i eI cu un grad pentru fiecare centinetru de indllime a tocului.
-( :(77_1,)".
Pe linia calciiuiui ?o se rndsoard iunrdtate din perimetlul de cdic;i:

TM :lt 2

Pe linia degetelor Db se rneisoarir o treirne din perimetrul la degete

(care este con-rllus din trei irorfiuni: una externd, una internd qi alta pe
talpd) qi se deterrlina punctul ,{:

DA:!! 3

5B
etelor
dirt
gi se
izon-
ox

dese-
ilor
_trrlIl
md-
cdl-
rb, Fig.33Ir{oclilicateainclinaliilorliniilorcilcliului;ialedegetelorcucreitefea
rea inhlfimii tocului'
1n
:ocu-
Peliniavirfuluil_csemdsoarddoudtreirnidiniiniadegetelorDA
Ta i- se obline punctul U:
ulr t_u:LDA. J
Ete
11'e
e 3 Felul cutn se modificd inclinarea Iiniilor a' Q' c' cu in funclie ae- i3'qf-
33' b' Odata creEterea lndlti-
:--:--ea tocul.,i r" pouiu-i'"Ju" din figura
-.,:: tocului or, punciui i tu deplaieazd pe axa.OY in sus' iar punctele
pentru fiecarc
_- .. I se depla,s,ea"d";; u"u Of ipre cdlcii. Se o'servd cd
:=-.:i:rret'u de cregte#'"1;j oi a cre$te cu un grad. iar unghiul
Db - .- y scad cu un grad. "i",grriul
11 - linie dreaptd
Se continud construcfia unind punctele A 1t h\ cu-o obtinind linia
0de , , zl. ui, AM, qi puncteie,A^$i.q
grad
*=iiand a caputei aU. aceastd linie se'pielungeqte in fald cu o zecime
"uli"i"a'ri"i"'ittt"lui
- ---. lungimea Piciorului:
,r, .- Ll-.
'o: i
caI'e uB:
Lll. !:r fa[a puncrtului 1 pe axa oX se miso,arS jumdtate din distanta
, -t:+'
Se uuesc punctele B qi 2, ob{inindu-se conturul de la
virt al c6-
: -:::.
'- -ir-, parfea inferioard a desenului trebuie addugatd-rezerve
de tragere
littia degetelor AD
'.:c:etelor pe calapod. Pentru 'aceasta se prelunge-gte
axa Ok cu 15 mm. oblinindu-se punctul 4;
te
pe
D - 4:15 mm.
Din punctul 4 se -ZS duce o paralela .la axa OX
spre spate pe care se
t]i- in iunclie de lp' oblinindu-se punctul 5'
--.=s:ard intre 20 si
4-5 -- 20-25 mm.
 l-'a iumdtatea liniei rD_ se noteazd p,unctul j.
sub punctul j se mdsoar&
distanfa 3-f egald cu 10 r"
"" r t"* pentru fiecare
rnicEoreazd
'rm "ur"
centimetru de indltime a tocului, in rtrn:
3_6:(10_1,). .,
sub punctul r pe axa oy se rrdsoard 10 obli'inclu-se punctul 7. :_
'l'-7:10mrn.'r'.
, Pentru incdlfdrnintea executatd in sistemul 1. L. Ialimea rezervei de
tragere in regiunea cdlciiului este de 20 mm, deoar"."-ru""r.lr" trebuie
sd. acopere grosimea de 10 rrlm a branfului, gtaifurui gi
fiind a cdptugerii, mai
a1:roxi*ativ 10 ,'',t p"ntru iipi."o ;i ;'rt rrri"t.-i"-'u""ni
caz: ',ecesari
T _ 7 =..20 inrr.r ;i 3_6: (20_ -I,) mm.
, unind punctele 2,4. s.6 qi z, se obfine <.onturur inferior ar rezervei
de tras pe calapod.
In continuare se im1:a'te linia degeteror DA i' doud parfi egare qi
adaugind jrrn-rdtdlii inferioa.e b rnm sl obline p"""t"t-c numit punctul
cheitei sau pu'ctul collului carirnbului. deoarece el determina pozilia
acestora._Prin tragere.pe clalapod a fe{elo' puncturui c .,la cobori'apro-
xirnativ 5 mm. ajungind exac,t la miiiocul ii"i"i J"g"t.fo.,

DC - 3-'- 5,,,,rr.
Pe axa oY se din p_unctur r i. sus inaltirnea qtaiiului ra
'rasoarb
spate 7S care este rnai rnare decit linia DC c.u 5 mm:----'----
7',S .: DC + 5 nrnr.
unind punctele s si c, se obfine linia superioara sc a pen-
tru a determina lungimea cdputei se stabiieite, la o treimeEtaifului.
din lungimea
liniei superioare a qtaifului Cb, punctul 8;

c-8-c'5"
3

In pu'ctul I se du.ce o p_erp^e'cricura'a per rinia superioard a Ebaifr,r-

1ui care determind lungirrea k-'g a cdputei.
/{ _ 8l- CS.
Pentlu a lrasa Jinia posterioard tr'E, a virfului aplicat, se determina
pozitia pur-rctului F la o treirne din lungimea liniei toediane a cdputei AB;

JF :'1! .)
.

Linia i:osteiioard FE a r;irfului apiicat face cu linia mecliana a cdpu-

tei un unghi de 98".
+ AFE:98o.
De aici, constructia este diferitd pentru pantofi, ghete sau cizme.

60
.>\
i r,t

i
 B. Desenul de bozd Pentru Pontofi
Construclia prezentatd in figura 32, a.b, se cor-rtinud prin trasat'e:r
-iniilor necesare obfinerii conturului carimbuiui. Tinia posterioard dLrlra
:arirnbului formeazd cu linia ?D un unghi 6:80', care cre;te cu
3r'aci pentru fiecare centimeta'u de indltirne a tocr'tlui (fig.32, c) :

g : (80 _i_ /,)..

Pe linia Td. se rndsoard inallimea carimbuiui la spate ?FI care esti'
de -gald cu un sfert din nurndrul de mSrime la care se adaugd 1 crr.
IE
:rlal TH : I -t t.
-l
t
Vaiorile in[lfimii difera in lunclie de rnarimea Ei cietinatia inciltl-
::--lntei. aga curn reiese din tabeia 10.
Tabela I t.t

Ilirneusiunile pentru inl{imen earirubului

Ia spate

n.s| IL.5eI
r:.r I I i (iu I

* l- --^- ti i I {il I

r,r i :r'i i- -l -i I zs 1-
r(is Il"ll---l--_--r-
rc | I 77 I

t7 I!t_r_. 39 | I I tt

+l
.tl

6l
 Conlinuaye tabala 10

2l,5

100
22,5 102

102
23,5

5r

24,5

32
25,5

.il
27 | ss i ss I sz i i-136
2z,s I
_t_lt-'tl s(i I s6 I ss I I ts7
I | 28 i
!t I
so I sa t s, l--l r3s
II28,5 I stII Lo.
I

2e I s8 | | l-l- r.+0

2e,d| ss I I I i rl
30 |I
I 1to so
5o I|
rl I| I Ii r12
r+:r

il3o,s1 * -l-i I rr3

I lsr I eo I I i I r++

| 13r,5 | 6r __l I I I r+.;

-
Linia superioard a ca,rimbului cH se afla prin unirea punctului ,FI al
indllimii carirnbului Ia spate cu punctul c at eheilei. pentru a trasa
curbura carimbului la spate se fixeazd punctul 9 pe axa oy la 20-30 mrn
clepunctul ? (in funcfie de Lp):
T-9:20-30 mm.
Se unesc punctele 9 gi H.
^. lndlfimea
aflat
carimbului pe linia ristului AM este datd de punctul
cu 10-15 mm sub punctui rnaxim M al ristului.
.I

foII :10-15 mrn.

conturul carimbului in stinga punctului .I coboard formind cu linia

ristului AM un unghi cuprins intre 00';i 110".

* AIJ : 90"- ll0"

62

I
it*
 Fi.q. 34 Pantof crr carirnb aplicat pe ciputi ;i virf.

ll5 Parrtol cn ciputir oplicatl pL. carirnb, vlrf ;i ;tail

rI ai ln figurile :i1 ;i li5 se poate uluri:ili moclul cle inscriere a liniilor de-
l"asa -=ilului de bazA in construc'{il geometric:i pentt'u citerra rnoclele clasice
lltrn ::: pantofi.
a. Pantof b5rbrtesc cu carimbul aplicat pe cdputi gi virf aplicat ({ig.
l:t. Difeli,teie linii al,e construcfiei se rac:ordeazi formind contu.ut fi,5_
.eicr. conturul inferior al rezervei cre tras forrne azE o curbd continud.
--::rtru a avea conti,nui,tate,a cerutir cle forma simetri,cd ,a a,cestei piese,
:: pur-rctele B qi F conturul virfului aplicat trebuie sd intiineasc6'linia
rl 1 :--r:ciand AB sub un unghi de 90'. cur6ura la spate a carirnbului se ob-
--:: racoldinclu-se liniile H--9 si 9-? qi c,ontinuir-rclu-se curbura qi sub
-i:rctul ?, pina la marginea inferio:lr.A a rezerr:ei de tras.
.,
, br__Panlof bdrbhtesc cu cdputr aplicati pe carimb, virf gi gtaif aplicat
.q. :35). Pentru trasariea vilfului aplicat se uneqte punctul 10, - aflat
-rnra -" ::'eirnea superioard a liniei EF. cu puncttrl 3.
F:10:If 3

63
 Linia pornegte din F formind un semicerc tangent la linia mediand
-lB 9i la linia 70-3, urmdreqte, apoi, tras,eul lini,e'i, L7-J, Ei dupd ce
travenseazd linia deg,et'elor AD se c'urbeazd spre punotul 5 de pe rezer\:a
de tras.
_ Linia Etaiful,ui aplicat se obtine prin unirea punctului D cu punctui
S aflat la intersectia liniei superioare cS a staifului cu conturul poste-
rior al ca,rirnbului. Distanla H-11 este de 75-20 mm. Linira poinegte
din_ punctul ll, se curbeazd spre fa!5. ur:rndrind linia SD Ei, apoi, se
curbe'azd in ios spre punctul 3. ,atingind rn,arginea inferioard a desenului
in pulctul 6. Li,n'ia p,osterioard a cdpu,tei ra,cordeaza liniile de cons'truc{,ie
-!C. C-8 9i 8-K.
c. Pantof decoltat pentru femei (fig. 36). Fala este compusi
clintr-o singurd piesd simetricd fald de linia medi,and a cdputei (un-eori,
pentru o bund agezare la croire, carimbul interi'or este tdiat lxistind doua
piesel Linia superioald a cariinbului porneste din punctul H spre pun-
c'tul C. Se traseazd. apoi, liniile SC Ei CA.
d. Pantof cLr carimbul aplicat pe clput5 pentru feme! (fig. BZ).
construclia este asemdndtoare cu cea a pantofului cu carinb aplicai pen-

Fig. li6 Plntot t'lecoltat, pentru femei.

li'ig. li7 Psitoi cu carinb aplicat pe clput[, pentru ieurei.

ril

+.
':-
:ta tru bdrbafi, cu deosebire,a cd ir'Srtirnea carim,bului pe linia ristului este
ce rr,ai rricd, fiind determinatd d'e linia 10_-11.. Punctul 10 se stabileqte la
iumdtatea distanfei A1. Unghiul il-10-1l este de 90"-110".

ul
e- C. Desenul de bszd pentru ghete
SE
.J1
Pentru oblinerea desenulur cie bazir pentru ghete se continud con-
iie
strrrclia din figura 32. a. b. La lurnitatea liniei cdlciiuluifM se noteazi
punctul l/ (fig. 38. a):
N?. MN:
PL'in punctul M Ei N se duc paralele la axa verticalii OY. Pe paralela
dusi din N, care este linia rniiiocie a gleznei, se mdsoard distanfa N0
egala cu NM (acest punct se poate stabili qi cu cornpasul fixat cu centrul
in purrctul ly'):
:VQ :5.t11'
Prin punctul Q se d,uce o dreaptd n_11 care face cu linia mijlocie
a gleznei ,A/Q r.rn unghi de 97'. Acpastd dreaptd este linia superioard a
t arir:'rbului.
-\: __ Q __ t0:97".
*
Latlrnea cal'irnbului in partea superioar,ii se obtine masurindu-se din
punctul Q. in fata qi in spate. cite un sfert din perimetrul gleznei:

QI .: QJ =- Iu*t.
Pentru a tra.sa linia din
spate a carimbului se rnasoa-
ra deasupra punqtului ? pe
axa verticali 20-30 mm. ir.r
fuuctie de nurndrui de ma-
lir-ne gi se ob{in,e punctu,l 9.

7 -9 -:20--30*mrn.
A1:oi distanfa 9--l -l se iilr-
palte in douir parli egale, de-
terminind punctul 12 (fig
38, b). ln punctul 12 se duce
o perpendiculara pe axa ver-
ticala OY gi se rndsoar.d spre
stinga 10--15 mm. obtinin-
clr-r-se punctul Z:
1'2
- Z: 10-15 mrn.
Se unes,c. .apoi. punctele 9.
Z si J.
a. Gheatd cu carimb a-
plicat pe c6put5 (fig. 39).
Desenul de bazd se face folo- Fig. 38 ]Iodelarea geometricl a ghetelor

5 - Proir.ctirea ffrtic,rlelor din piele gi inlocuiiori 65

 F'is. 39 Ghentii cn carirnbul aplicat pe cirputir.

l
Irig. -1() Gheati cu ciiputir ptelurlgiti aplicatl gi lirl aplicat.
:
sindu-se construclia clin figula 38. Lini'a an:terioard a caf ilnbului s€ (
ob{ine tlasindu-se arce de celc dupi forrrra doritir a caritr'rblliui.
b. Gheatd cu c6puta prelungiti aplicatl pe carimb qi virf aplicat (fig.
i0). Cdputa prellrngita se tt'aseazd ra:cordindu-se linia AC cu Iinia su-
perioara a qt,aifuh.ri CS. In zona mijlocier a liniei CS linia ciiputei se
stabileqte mai sus cu 2-3 mm decit linia CS. Pentl'u a a\-ea o a$ezare
mai bund a pieselpr la croit. clputa prelungita se poate tiria in interior
pe linia 8-K.
c. Gheati cu ceput6 aplicat6, gtaif qi carimb inalt pentru femei (fig'
.11). lnal.firnea carirnbului se mrjoreazi ctl distanta ]lecesarii aa',

60

il
 Fig. -ll tlheati cu cariurb inalt, pentru femt.i.

masuratd pe linia mijlocie a gleznei. Prin punctul o paraleld

la linia IJ si se mdsoard in ambele pdrfi cite unQ'sfert duce
se
gambei
din peiimetrul
n-].isurate la indllimea a,le.asd:

Q' - t2 ;i e'- tS.

D. Desenul de bozd pentru cizme

construcfia desenurui de baza pentru cizrne este identicd cu cea
pentru ghete, lipsind
.unele linii ajutaio,are. Astfel, dupd t*.u""u rezen ei
se continud construirea ca,:imbllui pina ta gtezr"ri,
1:.,t:i5::."^f",.:?lugod
oblrnlndu-se linia r0*11 (fig. 42, a) cu ajutorul liniei medii a gleziei Ne
cu care face un unghi:
trV-Q-/0:97o.
Linia rnedi,and a cdputei se tr-aseazi din pu.ctul 1rf prin pu.ctur u. De
aceea'. pe conrtu::ul inferi'or din rezerva de tra,ger.e se-scade
distanf.a A;1,
deasupra punctului 4.- Noul s€ uneg-te cu pun,ct,r-rl 2. iar. in
-punct
d.eapta s,e duce o- para,rerd la rinia 4-5 gi. apoi, se d;,i; cu punctul 6.
jio
'^b. *tr.rl tl"U.:^::l_9e
lJ' rezerva delalgnod
a fefei. punctul Ar, yi
trager,e, se va miri pina la "ot
o.i i" 7, iar sub punc_
linia necesard 2-4-s-5,
su- carirnbul se construiegte,in indltime cg ,ajutorul u"iito. IWi
obline piin*pt'Eturrgirea ti;iei rnedii';ia grez-
3e
(fig. 42, b). Linia i7-h, 1J--h
are _se.
lui No
iinia
in jos pind la linia tocuiui ?D- (pu'ciui t3) 9i in sus pin:d ra
supe.ioard a carimbului (pu.ctul I5). Lungirn"i ii"i"i
ega,ld cu inallimea sub genunchf /u, mdsuratii pelicior:
tJ-15 este
'!
3 ',1.5: J""

67
 Deasupra Punctu-
lui 11 pe axa OY se
s:tabileq'te punctul 9 ia
5-20 nm (in fun'ctie
de marinne,a qi 'des'tina-
liainrcdllarni'nrtei). Di'n
punctul 10 se duce, Prin
punctul 9, linia e, Pe
care se va stabili la!i-
m,ea Ia gleznd a tiParu-
lui pentru a Permite, la
incdllarea cizmei, P6-
trunderea Prin aceas't5
secliune a Perimetrului
cdlciiului. Latimea 10-
72 Ia gleznri rePrezinta
jum5tate din Perimetrul
cdlciiului trllntts 10 mm:
.;t 10-t2:+- 10nun.
N
O Distanfa 13-14 este
.g indlfimea la PulPa. Pritr
,d
punctul 14 se duce o
paraleld J la linia 10 -
I I qi pe ea se mdsoar'!
a
3e jumdtatea din Peritne-
o
trul pulpei:
76-77 : l; '

Pe linia g care este Pa-

ii.i 'l raleld cu iinia 10-11
:4 dusd prin Punctul 15 se
mf,soara jun-ritate din
perimetrul sub ge-
nunchi:
D
18- te: +'
Unind o.rn"rlt. ,n-
17-12 cu Punctul S
(fig. 42, c), se obtine
conturul Ia sPate al ca-
rimbului. Punctul $upe-
rior S ai qtaifului la
e 'spate se ia deasuPra
prrnctului tocuiui ?, la
o distanla egala cu un
sfert din lungiine,a Pi-
ciorultti:
TS: L!
.1

6B

- [ -.
 ?rin punctul ,s se duce o paraleld la ,linia TD, iar prin punctul 3, o
raraleld la ST. Aceste paralele determind contunul qiaifului. Indllinea
rirnbii rnontate pe carimb se ia pina la punctul L' situat la 10 mm sub
runctul I0 pe lini,a Mi:
10-L':l0mm.
?relungind linia mediand a cdputei in sparele punctului M Ei mdsurind
::e ea distanta L'M, se obline linia rnediand a lirnbii:
Lf,I : L'I'[.
-
limbii L-20 : 10-15 rm-n.
ilir-nea
Linia lirnbii Ia b^azd in dreptul punctului rtrf se curbeazd in jos qi,
1lroi. spre dreapta (fig. 42. d). spre collul
'anterosuperior al qtaitutui.
-rcesstd linie curbd nu se va apropi,a la o distanld iub B rnm cie linia
::,ediand 1B-NI a carimbului pr:elungita in jos. Aceasta cleoarrece rezerva
r? suprapunere a limbii pe carimb (B rnrn ialime; a carirnbului exterio:.
-r-al' suplallune cu aceeagi rezertrd din interior cu care este simetricd,
-i:ind imposibila croirea carimbului dintr-o singura pies6.

Aplicofii
/. Construili georuetric clesentrl de bazi al u:tui pantof blrb5te.sc cu carimbul aplicat

2 Construifi clesenul ile bazi al unei ghete cu cirputa aplicatl pe carinb si virf aplicat,
-:::rru fernei, cnnoscind:

Ll:24 cnt; P":30 cqr; Pa- 21 cm; It- { cnr.

Ila-
11
] SC'

cl i r-r

Or--
5_

19-
is
Iine
ca-
ile-
la
-lpia
f. la
ulf
i-
Ir
 Copitolul

Modelarea copiativi a incSlfimintei

A. Copio medie o colopodului gi construcfio groficd
pentrur incsdroreo desenelor de bqzd

Fet-'le rezultlri.e pe baza tipalclol ob(inr-rte priu irodelarla ,geonrc'r.r'ic:ii

nu au o coresilonden!ir perfectA cu irrl-rr.afa[a calal;oclului. deoarece ]a
proiectarea lol nr.r s-tr tinut sealtta cie plastica proprie ca1;rpoduiui pe
(':lre se vor trage. Ele sinf potrir,ite pe oricn: rnodel de calapod (de acelagi
tlr,ttrtAr clc:rAril-.rc). avincl un surplus cic sigulan{ir. De aici rezulta rezer\-c
cle tragcre supradimensionate. si dif icultal: Ia opera!ia cle tragcle me-
c;lnicir.
Proclrrclia cle serie mare bazata pe rnetanizale. plecum ;i cerinfelc:
ecotrotllice tiu itrritits gtisirea unei nretocle de ntoclelat"e ruai precise care sa
a"iqure o ( ore spor'lcienlri iirtre lctr.: si suprafa{a culba spaliala a calapo-
clr,iir,ri.
Copiei-cai su;trafe{ei calapodr-riui si oblinerea desenulni cie baza ;i a
t,'ics-^lor pe l'.'aza acestei copii asigura exlctitatea necesalii. Metoda se
l.tr.tuc;i.e nrotlelare copiatilti si a inclllrt sti fie folositd incd clin anul
1 899.
Opera{iile ce sc exr)..Llta la nrodelalea copiatir"a sint:
copierertr si obiiner.ca coitiei medii;
--- obfinereac.alaltoclr-r1rri
clesenului de bazit pe baza copiei tnedii:
'-- clelalierrea pieselol cle l'r:{.e 1i ciiptu5enla clr-rpa clesen,,ri rle baza.

1, Copiereo colopodului

a. Frcgiiiirea calapoultrlui pentru copierca suprafe{ei. Se incepe prin

t.rasarea liniilor rnecliane c'lin fa{ti M,l\r (fig.43. o) $i din spate lJT care
iurpreunir c:u c'ontuml pJatlorn-rei IIH clespart suprafa{a iaterala a calapo-
drrlui in rlouii. Se ob{ine o suplafata exterioard qi una interioara. Liniir
ruedi,anA in nrod iclcal trebuie sa fie rezuitatul intersectadi calapoclului
cu un 1tlan r.nc<lian r-ertiaal longitudinal. Trasarea lir"riei mediane se f,ace
clupa,stabilirea pnuc:t.uLui 1\,I (maxirn al. cresfei) 5i \r (r;irful calal>odului).
Punctul I'.se poat.e stabiii nrai uqor pe.suprafata inierioarti a branfului.
A1tc.i. ac'este lruucte se Lrnesc prin trasarea unei linii cu c'reionul. Ar:e:i-qta
cere o oare('ale erperientA. clar- se poate recurge tra aqezarea unei suvite
de hirtie groasii de a1:roxinr;rtir' 5 rnrn latirne pe ciLlapod, intii in exteriol

70

q{J
 Er. apoi, in interiori intre
punctele V Ei 1,1. N,Iedia
celo,r doua linii obfinute
va fi linia ,mediana din
fatd. In s,pate, trasa,re'a Ii-
niei mediane se r,ealizeazd
dupd stabilir,ea punctelor T
al 'tocului (pe branf) 9i II
(indlfimea maximd la spate
a ca,lapodului), prin uni,rea
1or.
Pentru linia degetelor
se s'tabilesc punotele D, qi
D". Punctul Dr, .cel mai
proemin'en't exterior. se
stabileqte prin agezarea ca-
lapo'fl1lqi cu suprafala ex-
terioard tangentd la o su-
prafatd plana (n-rurchia me-
sei) in r,egiunea degetelor b1
,l
gi a calciiului, in aEa fel Fig. 43 Copierea calapodului:
ir-rcit planul ,median longi- @- trsarea liniilor calapodului lu vcderea copierii supralefei;
tudinal r,rertical al calapo- b- croirea materialului neccar mpierii suprafetei calapodului.
duiui sd fie aproximatir,
paralel cu suprafa{a t,angentti. Se insernneazi punctul cle tangen,td D,
-e clin zona degetelo,r, apoi pun,ctul D, pe s'uprafafa interio,ard. Punctul,l
-rd
r.ezultd prin unirea cu o quvifd de hirti,e gr-oasa (de aproxi,rn,ativ 5 rnrrl)
l-
a pu,nctelor D, qi Dr. $uvila r;a Ii aqezatir intii in dreapfia punctelor
notind in'lersectia cu linia nrediaui qi, apoi in stinga puncte,lor notincl
a ciin nou i'ntersectia care \,'a fi plasatd mai in dreapta. lntre cele doui
SE; interseclii se s,tabil,eqte punctul A. Linia degetelor se obfine unindu-se
,rl
lrun:ctele DtA.D2.
b. copierea suprafe{ei calapodului. se face prin nular€a pe calaporJ
a unei suprafefe de rn,ateri,al adecvat;i insenrnare,a liniilor mediane. a
rnuchiei pl'atfo'r:mei, a muchiei inferioare a bra{uJui qi a liniei d,ege.-
teior.
N{,aterialul folosit poate fi hr'rtie. pinza. na,terial i,r-npislit /BN sau
folie de rn,aterial plastic.
-* Copierea cu ltirtie. Doua coli de hirtie l-rai groa,sd (de rnodelare)
se lipesc intre ele la miiloc doat' in citeva puncte cu solulie de cauciuc,
in aq,a fel incit dupd croirea lor sd se poata desface, pregatindu-s,e d,e,od,atd
hirtiile pentru copiere,a celor doud suprafe{e iaterale ale calapodului. Pe
hirtiil,e s{.rprapuse gi iipite se a;azd caiapodui, tinindu-I cu supnaf,afa
talpii perpendiculard pe cea a hirtiei (planul median loneitudinal vertical
al calapodului sd fie aproxirnativ paralel cu planul hirtiei), apoi. cu un
creion linut vertioal, se contureazd pe hirtie profiiul ca,trapodului. Se inde-u..
parteazd calapodul, iar profilului tras,at i se adaugd o rezervd de 2,5-3 cm.
Se decupeazd d,eodatd arnindoud hirtiile (fig. a3, b), dupd contrurul rezer-
vei addug,ate. Apoi se fac crestdturi (franjuri) de aproximrativ 5 mm id-
tirne, a cdror',adincirne trebuie sd dep5geasc6 linia profilul,ui cal,apodului
cu c,el putin I crn spre in,t.eri,or. Cr.estArturile au o dirercfie norrnald
(perpen'di,culara pe bangenta Ia curbe) falS d,e linia crorrturului re-

7l
/
zen:ei, iar la r-irf Ei la cSlcii sint radlale. Dupa cresfare. cele do,ua hirtii
se deslipesc cu griid pentru a l1u se fringe fran'iulile (fig. 44, o).
se unge calapodul, pe suprafafa externd. cu solufia cle cauciuc doal
pe o linie la distanfd egald de linia mediani si muchi.a inferio,ard in fata.
iar in sp,ate, la distan{5 egald de muchia platfolmei qi cea inferioard. Hir.-
lia se unge do'ar pe o linie ce trece din virf spre cdlcii pe norfiune,a ne-
crestatd. Se aplica hirtira pe suplafafa extelioeira incepind de la cdlcii in
aga fel incit crestdt'urile sd depagc'ascd in nrod egal muchia platforrnei ;i
muchia inferioard. i,ar spre virf. linia rnediarrd 1i muchia in?erio,ari (fig.
'14. b). Darcd nu se respectd aceastd ]rczi{ie. la apla,tizar"ea copiei. virfu.l
acesta se vii deplas,a in sus sau in ios, dupr c:ur-n distanlele intre fr-aniur-i
au fost m'ai tlari in regiunea liniei rtreclial)e sau in ce3 a nruchiei infc.-
rioare-. copia rezultatd \;,a avea eroli. ial fe{ele confeclionate dupd tipa-
rele d.ate d,e aceastd copie nu r;or fi corespuzitoale c.alapoclului. Hiitia
crestatA se mai poate fixa pe calapod c.u texuri.
l)upd fixarea hirtlei se insetnneaza pe fiecale din fllrnlrrli rtoziti:r
liniilor d'e coutul ille suprafetei extelioale Pe'rt:'rr rce:tst3. tiecare fr.al j
trebuie- mul.at pe calapod pliu ir-npinq:i'e cLl cl:qetul in lungui llri. fdrr"r
a-I deplasa lateral. Apoi se insemneazir cLr il'eiorul lccul de intersectane a
tnarginii suprafefei latera]e. Lrsemnalea virfului I/ si a celor cloud un-
ghi'uri din spate, 1a platfor"ma si la toc H si ?. se r-a face cu r.n,are aten-
tie. Dupi insemnarea a,cestora se desprinde hirtia cle 1>e calapod. se unqe
ctt solufie si se lipeste 1te altA hirtie. aviucl griia sa se aplatizeze corect.
i'ar firaniurile sa fie c'o.ect asezate. .\lroi s. decupeazd conturul obtinin-
du-se astfei r:opia extet'ioard. Sr sc'rie ile e ii r.rr,r;tjarlul de rloclel al cala-
podului. nunrdrul de rndrirne si .s1:er.ilic,are:, ..copia exter.ioara,(.
In trlod identic.se obfine cr-r aiutorul celeilalte hir.tii crestate c:olliir
interioar5. lle care s.e scriu nuurerele clr nrociel qi ntiirilne ale calaltodultri
si specificarea ..co1rie iriterioard(.
Copierca cu fi.sii cle hirtie uclezit'd, Calapodul se irrbraca cu fitrii
- de l-rir-tie adezir-a (aserndndtoare leu-
coplastului). cr-r lStin-rea de 2-3 c,m,
lipite transversal (fiq. 45. c). FisiiJe
sje sullrapun pe o ldfime de 5 rnr-n
intre ele $i trebuie sd delt;iseased
rnuchia inferioala clr rnininri.rln 1 c.'nr.
liind Iipite pe talpii. Dtrrrir c'e s-a aco-
perit intreaqa suprafata a cal:lpodu-
1ui. se stabilesc lir-riile r.r-iediane rii
iinia ciegeteior I),,{Dr. apoi se taie
cu cutitul conturul platforn-rei deasu-
pra muchiei, precum si surplusul de
hirtie de pe talpi de-a lungul mu-
chiei infelioare. Dupd aceea se taie
cele doud linii mediane. in fatd fi la
spate. Desprinderea celor douii su-*
prafele laterale de pe calapod in-
cepe cu prima fiqie lipitd, altfel fisiile
se desprind una de al,ta. Pentru a evi-
Fig. 4.{ Cllpierea calapodrrlrri cn hirtie ta desfacerea s,uprafetei qi deforma-
crestatir
r - qGtilca blrtiei; l' - aplicarea hlrtiei crestate rea ei, s,e pot lipi figii de hirtie rr.
:

pc calapod. lunguJ liniilor nrediane s,i a muchiilor

72

il
 i'{
NN
./,
//fu-4 ll I
r /./
/'t:.:t .+lfi\
'u
]*-__-J-dr ,l='*N
1.:;.1I:!i::i
,rr\\n- t>*, "
._ ::_ :

4
-. _\

'.: i
i:r /42e".k$i5:---al
(r-'--/,r'.i.{*.
.--
J

:--an ] ru__"t'-
--'z--'--t
: at'i I ;.)
:ea
un- Fig. 15 eopierta srll)rxie,tci crLlapotlrrlui cu, fisii dc hirtie irdczilr:
a -- apricarea ri"*iilor: /' "'':i':l:::.:;'ll:;,;.:, , ,,"''l':,i1,,;:11]';'i:,):l
cu .jutorul pinzer; 1 irritca
r o-p :l"nill
1n-
(le ile ltlatlolurA :ii talpii. D,.ririi cii:sil inrlele, ('opia tleliuic aplatiz,ata.
Pctr,tttt aceasta se triiseerzl lir-ria.lD ifig. +5. tr) si se fixeaza la uriiloci"tl
ei 1:un,ctul C. Apoi. iinia Al.'i sc. ilttilrrtr.' in dolra par'fi e51ale 5i prir-r
pr-urctlrl l oblinut sr) dllc'e o l-laralelii la linia -u!1) a degetllor'. Pe linia 1--Z
se deterntinS. de aseurellea. l;-I rriiloc r)unctul .ll. Se taie cu cLrlitr-rl linia ttD.
lasindu-se netdiatir 1a nriilorul si o nor{iune de 5 nrnr La fel se taie si
linia 1-2 deasupla si ciedesubtul l,Linctr.rlui .?. Aplatiz:trea se face 1tt-in
_.stt lillirea copiei pe o irir'tie. Se iur:eire (Ll allliitizarea suprafelei clin spatre /
-eu- care se liFgte pe hirti:L:;r-iport si sr. netezeste bin,e cu cnfitul cle o,s siru
:111,
cLl unghia. clinspre cetttru spre malgii'ri Apoi sc. aEazii rralgillile taiate
;:il e
ale liniei 1-2 de pe l:orlir-rnea uri ilocie 11 a c.opiei in aqa fel ilrcit sd se
:1111
suprapund irr mcd egal (c:u cantitatea r), irr lruncii:le l si 2. peste nrdlgi-
tca nile porfiunii posteric-rarc. 1. qi se apla'tize.:.',]t. rrrin lipire. porlir-rnea nrii-
'llt .
locie II a coPiei. ;\poi se lol sul)l'apune iir lrocl egal (cir can tita'tea d)
:: l)- ll1:lt"ginile tliietr,rlii ditr zona degetelor ir.r ltunc'1..:le rl si 1). r-rnrin,cl sd scr
tiplatizeze si por'{iunea a TII-a er c'opiei (a rlegc-l.r'1or si a villului). Supla-
Iil punerile egale sus si ios (r si cl) itsigulii o clirectie c.9r'c.c'til a aplatiziirii
,:ie virfi"rlui. c'oresltutrzatoale suP,alelei calaitoduini. Fira arces,te cr:r.std1.uri
sll- supraiafa,culba a c'opiei nu se poa.te aplatiza c"orect. r\plicarea unol'
,

der
c't'estatur:i arbi'trare pe r:ontLu'Lrl copici al cle.te.r'rnina schintbale'a dilecti.:i
:Ll- i'irfului I,r deplasindrr-1 in sus sar-l ii'r ios. si n,ar trriri cor.espunde cala -
:ai e pcdului.
:Ia Aplatizarea virlului se lilce traclionindu-se $i lipincl in dir-ec{i,a sd-
su- qetilor din figura 45, b qi. apoi. n,etezind cu c:uiitu-i cie os. copia inte-
tn- rioa,rd se aplatizeazi la fel, folosindu-se crestdturi pe lini:r degeielor AD
:ile 5i paralel in zon,a ristului.
Copierea ctt pinzd.. se folosesc clotii buc,dli de pinza cie captuEeala
Peste- care se ,asaza calapoclul iir rnod aserndnitor r-r-retode,i d,e copiere cu
Ih hirtie. Di'r,ecti,a fjlelor. tesdtur-ij trebuie si faci un r_lr.tghi de 45"- f,atA de
lungimea calal:cduiui (;i;ezarc. in cli,agolraki). se traseJa conLni.ul piofi-

7',!,
/

1ului oalapodului cu un creion finut rrertical; se taie deodatf cele cloui

pinze suprapuse la o distantd de 2,5-3 cm de contur. Conturul linier
rlediane din fatd, al platformei Ei al liniei medi'ane din spate se coase
la magind (fig. 45, c). Oatrapodu1 se unge cu ceard, sdpun sau ,talc. apoi se
trage mul'ajul de pinza pe cal'apod qi se fixeazd cu texur . Daca pinza nu
se rnuleazd perfect qi apar diferenle, aces,tea se insemn,eazd cu fl.eionul
qi se ccrase din nou zon,a respectivd pind Ia mulare perfectd. Rezerva de
pinza se indepdrteazd cu foarfecele, ldsindu-se ,aproxirnativ 5-6 mrn.
Cusaturile trebuie sa iie agezate perfect pe liniile rnediane ale cal,apodu-
lui. Dund mulare'a perfecta a pinzei aceasta trebuie intdritd prin ungere
cu o solulie de ni rocelulozd etc., carre. dupa ,usoare, sd nu permirtd defor-
marea ei. Dupd intd,rire (citreva ore) se des,eneazd tiniile necesare: rrlu-
chiile talpii qi ale platformei, liniile rnediane (cind nu coincid cu c,usd-
turile) si liniia degetelor Dr AD2. Apoi se desface mulajul de pe calapod,
se taie pe liniil,e medi'a,ne $i pe conturul platformei, obfinindu-se oele
doud s,uprafele: exterio,ard si interioara. Rezerva folositd Ia tras se inde-
pdrteazd, prin decuparea pe linia inferioard a contu,rului talpii. Aplnti-
zare,a celor doud supr:afele se face ca ia rnetoca cu fiEii de hirtie adezivi.
prin crestane d,e,asupra qi dedesubt pe linia degetelor qi pe o para,leld
la ea in zona r,istului.
Copiere cu materictl
- folose;te in industriaimpislit
tiei se
IBAI.
'\cest material asemdndtor hir-
de confecfii textile ca intaritura pentru gu-
lere. mangete etc. Se aqazd calapodLll peste cloud foi supr.apus,e ca 1a r-ne-
toda de copiere cu hirtie crestatd, apoi. dupi cont'.lrirei profilului cu
creionul tinut vertical. se ada'ugd rezerva de 2,5-3 cm gi ie decupe,azir
coilturul aoesteia. Pe calapodul pregir,tit cu liniile necesare .si uns cu
solulia de cauci,uc pe toatd suprafala exterioard se va aplica rlateri,alul.
uns gi el cu aceeaqi solutie pe partea dinspre calapod. pentr.u ca neulajul
sd se ageze bine pe conrtu,rul s'upnafefei, calapodul ltrebuie uns qi in afara
sup.rafefei, _pe aproximatir: 1 cm pe lingd muichii, pe taipd qi platlonnd
qi dincolo de liiniile rnediane. Mularea se incepe dre li cSlcil si.sscontinui
spre virf. ln zona virful,ui se traclione azd in pdrli spre inainte pentru a
obtine o rnulare fdrd ctrte. d,ar avind grijd ld nu se rupd n-riterrl,a.lu.l.
r\celagi luclu se po,ate intirnpla qi la mulare in cazul caiapoadelor cu
curbd pronunlatd in zo,na degetelol qi cu virful proeminent. Dupd mu-
lare m,arginea materi,al,ului se lipeqte pe talpd, pe ptatfonnd gi, cle r.,se-
nrenea, dinco,lo de liniile medirane. Apoi se deseneazd liniile medi,ane Ei
linia degetelor care se vede prin traniparen!.a material,ului si, de aseme-
n.ea. muchiil'e platfonrnei si ale talpiri.
-se desplind,e mulajul de pe calapod
5i se indepra-teazd rezerveie prin taiere. suprrafala se-apl,atiieazd prin
lipire pe o hirtie unsd cu solufie. Lipirea se in"epe din zona cdlciiului
si se continua spre virf, trac{ionind iareral si spre inainte marginea, pen-
tru a er:ita formarea uno,r cute. Pe ;;orliunea din spate se \;a aseza o
gteutate care va itnpiedica ridicarea hirtiei d,atorirfi tlac{iunii sp,r'e fald
a rnarginilor._ Apoi s,e decupeazd conturrul si se inscriu pe copie cele ne-
cesare. La fel se obfine qi copia interioard. Ace,a,std. rnetodi se intrebuin-
leazd si in cazul rnodeldrii spaliale cu desenare pe calapocl a rnodelului.
oblininclu-se astfel desenul de bazd direct pe mulaj.
copiere cu folie de material plastic. p,entru copiere es,te neces,ar
-
un apalat cu pompd de vid. se rnonte,azd folia intr-o ralnd ce se poatel
apiica etanl peste o lada. Apoi in ladd. pe o suprafeld cu perfor,afii se
agazd calapodul. ia,r' pompa de vid aspira aerul prin aoeste perforalii.

74

il
 electrice (radiator)'
Folia s,e innoaie prin incalzit'e in fata unei rezistente
iar apoi aste aplicat;'o";l;p"d.. Nlularea se face c]atoritd nric;ordrii pre-
siunii aerului sub toliu p.l''t actiunea pornpei deDupd vid Trebuie truerat re-
pede, d,eoare"" ,a"iruo ,irr"u 1o' intdirea totiei. nula.re qi ir-rtdrire
se cl,ecupeard r-nutaiul"p; ;tu"u1 infeitor al rnushiei talpii, apoi pe li-
necesare
niile m,edi,a.r." ql pJ-r.,ir-"hia ptratformei. dupa trasarea.liniilor uqoarS' a;r'iu-
VL[. AD qi TH. aptatirur"u copiei '" i'""'prin incalzire
; inetodi a'.ntajoasi, oStinindu-se
du_se griia sd nu ,:';;;;;;";"Eri".
morle]e]e, apoi se pot
trru}aje a1e calapoclului pe Care Se pot desena direct prin i'calzire cu
ciecupa tipa*-ele p""i."'*"_ll PiesLle t'ebuie apl,atizate
p6stla aqezate unul
atentie. pentru ,-r., ,J clefor.nra. wtutalll,:_s,e po,t
" aceia;i calapod)' ocupind un- spaiiu.lric' La creal'etr
peste 'altul lpentru
clirect pe ele'
unei colectii cle moCele pe aoelaqi oalapod se lr'tcrre:Lzd

2. Oblinereo copiei medii s colopodului

iitr
de incaltirn-rinte sint in l:rajoritate sitr-retrice'baza
Deoan',ece r1.loclelele
desenul de
fi gi el considerat apl'oxitnativ sitnetric.din
calapodul poate cele clouS su-
aI noclelului nu s,e va desena sepatat pentru^.fiecare
prafele copiate lexteiior 1i interior)' pi t''u fi obtinut pe baza n-rediei
proi'ecta't'e'. To-
.",o1. 61orrd Sr-,prut.i",-ui-piifi.it-td astlel trlult t]tutlca d'e .ea iuter-ioard
tuqi, se vor pastra difereniele intre stttlr*f*ta exterioara si
la contur-ul infer.lorl i" ,o^" -; degetelr' si a glencului Copia .redie se
face in felul unrJt";,- ;; .,"n li .1" i-rirtiJ cle rnoclelat'e se trase;az{
a). Pe acest coutrrlr se traseazd copia
cor:t'rul copiei ""t.tiou.b fig. a6. tnai inalte tlle crcs-
i"i"ri"rii, liunindu-se in coincitier-rlii 1.,unctele cele '44
tei li, cle ats,ente..u.," ronr, t.i de pe li.ia rlreciiana pozilie. in 1:or!ittnea cca
'rai
se traseazd'
i'alt. a bombeului.'1i'incl c'opia intei'i'.raril irr :rceastd ip'e punctul 5i U,
ir1>oi. conturut interi:or. i,-r""1ri,-r,t,r-s,e cli^ 1:,u^:t,u1 M
.,,irful V. iar. upoi, if"i*l,rf ii.,t".ic,. clinspie yilf llre regiunea. dr-'qetelor
1_D qi in cor-rtinuare-i., ,ugl.,rl"a glencril'ri '-M DG. Se aqaza, apoi. din.nou
c,opia interiou.e utti"i ca pirnctele li lini:,r clin s'pat'e a plartforlr-rei.it-t
p"""tului H .ta-"ol""iaa. ln aceastir pozi{le sc'. traseazii contur.ul in-
)oiru
t;.i;.'in zon'a plutr*-"i, ir-tcepittciu-se di:r h'I. alloi in zoua 1i11isi m€'sliane
la spate H? qi ir.r zora infelioiari a cdlciiuiui TG. Se ir-rdepalt'e iz3 .got]iu
interioarti 5i se trece 1a trasarea liniei n'reclii. la iurr-rdtatea cli:;tanl;ei djnt're
qi interior. Se f:rr'e media in zotr:t lini'ei uie-
c.ele doua conturriri: erterior
diine din lali MAiV 1pe creastd. la degete 9i la_r'irf), pc conturul plat-
inferior'
formei l{FI. ir-r ro"u h"i'"1 rlediane de li-spate ?H ri t-'e.r'onturul clege-
i',,or-ru virfr:ltii rli li calci;ului GT. Pc i:ontulul irrferiol in zcna
ielor l--l) qi a gl,encutii OC pu :;e f:.,.i:e perlia, lSsindu-se 2
diferrelte in'tt'e
t-rlt-r-r. cind diferent
exterior qi interior. cind acestea sir,t rn,ai ilari cle
i"l. ri"t i'ai niici, se traseazd si aic'i o linieinterioare In pr-r.ctul V se unesc
si 'redie. cu o linie d'reap'td'
cele doud rrirfuri'a1" tnpiei exterio'are
ii iu j*ratatea ei .u .'itful La fel se plro'oedeazd la calcii in
"li,i 'rediu.
Apoi, copia med,ie se obfirnindu-se din
nunctul ? aI tocului.
"i" decup,-e'a25.
exte'ior
!ffi;'."UfL. zona^ infe.i-oard se decupeaza pe conturul
;-;-i:'p;-'"opi" - -.e roteazf, numdrul cle model aI 'calapodului. nu-
*rdrul cle qi- ltata cxecu,td'rii copiei. De asemenea' se tras-eazi
'rArirne
lungimea L" a cJpiei i,-rtrle vi'.ful V ci tieimea infer'i'oara a' liniei de l.
spaie ?t/ gi se noteaza tndlimea ei (fig' 45' b)'
75
 3. eonstruclio
grofics pentru incs-
droreo desenelor
de bqzd

I'olosind ;ablonul
copiei medii, se face
o construcfie gratica
6 care detelmind pozi-
tn/eror
......
---- axlenor lia difeliteio,r linii aie
") nlodellrllli pe deisenul
-m?d/e
cle baza. Pozifia lor
es,te cleteln-rinata de
liniile de bazd, in
f r.rnrctie de lungime a
copiei iriedii ,si de nu-
r.ndrul de marinle.
Experienta a stabilit
pozi{ia diferitelor
piesr alc lefelor irr
f unctie cle criterii
tehnice (r.rrecutie, re-
zistenfa) si cie criterii
cle aspect (cornl:ozitie
plaslicii).
Coristruclia se {a-
cr intr-tin sistenr de
axe rectangulare IOI'
(lie. -1(i, &). Pe axa Ol'
se nrisoulii iriXlliirrcri
tocului cerl:rpodulrri
O7'. '\1roi, sc alazir
copi:t rrreclic ctl l)tl1lc-
tu1 postcloitrlerior in
prurctnl 7' si liniu in-
l'er-ioarir clin zona dc-
gctelor (prrrictrrl 1)) pc
1jil. lll !onstrrrircr contrirrrlui grafic dc incaclrare a cle.senrrlui il\il (i.\. I).' oliicc.i .

de lrazir pe lrazir copiei meclii :

axu trrcc lrlirr putrcttrl
r - cr-,iria mcdie a ealapodului : , - ui:isurorca luugiDii copici urcdji a calnpo- irr t'irlr. liui,r e-rtc'ri.
lului : ; corrsttrrclia grafic.l pentru iucardrarca descnclcrr tlc bazi ale 0iLt'a :i . .'.' ittl et'i0itri
pantofilor, sc intcrsecteaza ;i, a-
t'?tJ,rl.l-;jt:ttt:lXt"Lt:I
tirrrti rri,rrc .ccstr lirii iu zotr2t rrcsctcl.r. i,,
',.r1.iil 1i1111L-f1r1 /) ;i irr la!a lui . l)eternrinirca i)nl1ct11lui 1) sc iacc astlel:
:1. lrils/ ,r'a clistarila 'ID cgalI cu 0,60 c]irr lunsirnea I-, a co1)ici rlredij.
tunillri ittfet'ior cu a\a Of ;i se stabilc;te 1rc er,L pozilirr rrrructr.rlui.l).
ri'ie. -l(. :rI I
t'I) . ,.0,m /_

7ii

til
 Pe linia ?o, pentru d,eterminarea liniei mijlocii a glezne . se nA-
:C3lA
7-G :0,23 1.,.

in punctul G se duce o perpendicuiarZr pe ,lit'ria. f a, oblinindu-se linia rnit'-

locie a gleznei Gl/. I,inia marimi a carinllluitli este determinati de punc-
-onul :ul 1i, la distanla
face T',Ii == 0,-t1 1-,..
:.ficd
cozi- irerrtru incdlllrnintea blrbiteasci aceasti distan![ poate li intre 0,1]B si
i ale tt,10 L,.La inc[lfamintea pentru,femei se ia 0,40 I. pentru toc jos, cres-
enul -ind cu 0,01 pentru fiecare cerrtirnetrir de toc:
lor '[Ii
de - (0,40 + ],) L,,.

in
ulea
Din 1:iirrc:i ul K se clu,ce o perpendicul,ard pe dreapta Ta- E_i se obtine linia
,naxinrd tr carimbuluj Kl,f. Pozitira punctului P se stabileste la dis'tan!:t
-jte. 'l'l) :0,48 /-,..
ilir
1or -\cesta d,eterntiira iroz-itia lirrici 1'11 care este perpendiculara pe linia
vil
in lrr. Pnnctul .E ric-termini'pozilia liniei Virirrlui. I)istanfa 7'.8 Va li
:erii 't'E -- 0,78 I-".
re-
:r'ii Linia virfului /t1i este perpenclicularri pe linia 'l'u. it't pnnctul l), aflat la
itie ().60 1-., se mdsoalil rtnghiirl z, care va deternrirra.poz.ifia iiniei degeteior
D-{. Iinghirrl z": 100", la care se adunir exprinrati iu grade, ttntnirrtl rle
cerrtimetri ctl care tocnl este mrii inalt decit 2 crll :

z ._ 100.' _., (1, _ 2).'.

Linia rnecliand a caputei ,.Ill se ti'aseaza ii"r funclie de calttc'terul 1:lastic
a1 calapodulrrii in regiunea lirlului qi a degetelor.
Peltr:u cal,aritoacle cr-t r irful neproetlinent (in genera'l, bdrbateqti).
linla mediana a c'aputei se tr',aseaza clin punctul A (punctul ceiputei), tan-
qenta },a linia boprbeultti. in zona cea mai inaltd a virfului, in punctui U.
Pentru calapo,ad,ele cu virful pro'elninent. lini,a mediand 'a caputei
-{B se tras,eazd prin punctul :{, cru ciliva mln sub punctul cel mai in'alt
U al bombeului. ln f,a!a ltunctului A, linia meclianit trece, in acest caz,
cieasul:ra concavitdlii liniei copiei calai:odului la I-2 lrrm. Diferenla
intre linia mediand gi iinia. clitr zona concavti a copiei nu se va lua prea
:lare, deo,arece ea reprezintii un plus de material la fete. care a{' putea
orocluce cute la tragerea pe calapod.
Difenen{,a intr,e zona convexi ,a liniei copirei l,a bombeu 9i linira rne-
cliana a cdputei se colnpeltseazl Ia tl"agorea pe cal'apod pl'in intinderea
^late'rialului capr-rtei. Tlasai'ea linir.i nredi,atte a criputei cel'e oat'ecal'e
!'xperienld din paltea rnodel,ierului.
Aceastd linie se poate de'terminil aproxit-nativ 9i irrintr-o construclie
qiafica in felul urtnaltor: din punctul A se coboarA o perpendicul,ard i:e axa
CX. l,ini,a m,ediand a caputei face ctt aceastd p--rpeucliculal'i un llnghi
;i-80' clin care .se scacie inaltirlea tocului exprirlati in grade:
|3:80'--/i'
ll
Prelungind ,}in|a medirand a cdputei tn dreapta punctului A, se obline
linia rnedian'd AL a limbii.
ln cazul unei sepute irnbinat,e longi'tudinral din doud piese s'imetrice,
linia medi,and va fi identi,cd cu linia cop,iei calrapoduiui a cdrei curburd
o va urmdni.
Linia oarimbului in zona cr,ostei s'e obline unindu-s'e punctetre A 9i
R Ei prel,ungind-o in sus pind La zona punctului m,axim M al or:estei. Indl-
tiniei carimbul,ui pe cr,eastd este dati de punctul 1, Ia jumdtatea d,istan-
\.ei RM.
RI _ry
Linia d,egetelor se imparte in doud parli egate. Mai sus de jumdtatea liniei
cg 5 mm- se stabileEte punctuJ. C al ctleifei (tra tr'agerea felelor pe ca|apod,
punctul C va cobori aproximativ 5 .tnm, pina }a jumdtatea liniei d'egete-
ior'. unde este pozilia sa pe incdlldrnintea confecliona,td):
DC-!+5mm.
Pe linia crurbd de la spate se tnasoar:a distanta TH' (cu panglica aqezatd
pe curburd), cal'e este indlfimea canitnbului lla spate. Aceastd indllime
i'ariaza in tunc{ie cie uuurarul de mat'ime ;i inalfimoa tocului (v. tab. 10).
tinincl punctul C cu H', se obiine lini'a superioari CH a oanimbului.
Ace,astd linie se scurteaza ia spate cu aproxinrativ ll Inln pentlu ca liniia
supelioarir a carimbului sii stea bine intinsd pe calapod J,a trag'ere.
H'H:3 trtm.

Cur.bura 1a spate se va modifica iu h'eitnea supe,rioard a carimbul'ui

spre sting,a (socotlnd Ei lezervat de tras). Masurind pe linira cur-b5 de la
spate. din f'';i in sus, distanla DC rnaiorata cu 5 mlrl se obline punctuJ'
S, ca,r'e determini inaltimea s;taifului Ia -spate:
7'S.-/)/--5rnm.
La conturrrl inferior se vol' adAuga lezet'l.ele tehnologice de tr'ager,e
pe calapod. Mdl'imea tror variaad in funLclie de si'sternul de conf'ectionare.
liind cliferite in fiecare zond, de la virf la cdlcii. Astfel, pentru siste,mui
I. L. in zona vl'rful,ui 'cre$te din fa[A spre s]la'te, de tra 10 la il lruln, in
zona degetelor de Ia 14 la 16 mm, in zona glencului de Ia 16 i'a 18 rnm,
iar in z-ona calciiului, de lra 18 la 20 inm. La spate, rezerva v'a fi de
20 rnrn, deoarece 10 mm trebuie sd acoper'e grosirrre'a branluiui. a qtaifu-
J.ui qi a cdptugelii fetei.
'Inallirnea
totalA a,carimbului la sparte va fi deci cea data in tabele
la care se adaugd 20 mm. l'n 'treirrnea su,peri'oard a acestei indlli'mi'
curbur,a la spate a oarimbului se va d,eplas,a, treptat, f,atd de curbur'a la
spate a curbei ?H', ajungind la o distanld de 3 mm in punctr.rl Il.
Teot'etic s-ar pare,a cd pentru introducerea tra spate a;taiful,ui_Ei a
cirl;tuqelii. sub fa{a es,te necelsrar un spaliu de 4-5 trrtn. intre coratu'ru'I ca-
r irirbuiui la spate (in cele doud treimi inferioare) qi conturui copiei cala=
poclului. ln mod obignuit, Ia trager:ea Je!9lor pe calapod,. datoni.ti intin-
ierii in lungime a cariirbului. diferitele Linii 9i puncte ale caputei (Iira.
vulst. ciecolieu etc.) se deplaseaza (ead) in iald cu aproxirnatir'5 r'nrn.
Pentru a er-ita acest inconvenient. nu se vor adauga cei 5 mm. Aceasta

7B
 \-:

vl
A

vl ll llt
Y-i
'l'
I

=- 0
o
lar
la,
rrffi
'4ffi-_wc t

3ie a
r0).
i.ur. Fig. $ablonul copiei merlii (a) ;i cleternrilarea llig. '18 l)eterminaree
liniilor de baz'it
'' "{7liriiilor cle ba7[ nle copiei'nrcdii (L). cu ajutonrl elinllni impirlitor.

comp€nseazd, de asemen.ea. 1i eventu,zlla int.indere a carirlbilor la opela-

tia de preforma,t qlaiful. intinclerre ce ar catlua aceleagi deplasdri in fali
ale Iiniiior modeiului.
Cind pe calapodul copiert se fac urai rnulite tnodele, se co,nfecfio'neazjr
un qablon al copiei meclii (fig. 17, o), i:e care_ apar toate .liniiie de baz5.
rezei.r,ele de trai cu diferenlele irrt,r'e confurul exterior ;i interior, lini'a
superioa,rd a carimbului qi contul-ul la spate nlic$orat cu 1l mrn in trei-
rrea supenioa.rS. Cu acest qablon se executa construcfiile grafice peutru
ene inca'drat desenele d'e baza ale tuturct' mod,elelor necesar€'
rui
finia degetelor D.4 se mai poate d.etermina unind.u-se..punctul D,
afiat pe linia-a la o distante TD:0,6o,1.., cr1 puncttl A,,aflat la extre-
in rrritat6a superioari la o distan![ de 0,65 Z" (fig. 47, ]).-Celelalte perpen-
uI, dicnlare Q-, II, III ;i /[') se gdsesc la distanlele calculate pentru !1s.,to
d'e 17, b, ast{el : se agaz5. copia pe o axh. ?a ;i se misoari'.0,23 I-,;^0,41 L,,;
Ju- 0,48 I-,; 0,60 L";i 0,281,. Apoi se duc perpend.iculare pe axa Ta, rezul-
tind pozilia liniilor de baz[.
Pozilia celor Ease linii de bazd se poate determi,na pe copii de lun-
gimi diferite (numeie de urarir-ne diferite). cu ajutorul unui clin (fig 48)
ie imparte in segmente pr.oporlionale ou lralorile 0,23; 0.41 e1,c. Orice
linte iZ agezata in tliunghiul ciinului paralel cu baza rra fi irnpirtitd,
cle cdtre razeLe co'ltt',ergente, spl'e rririul O. in acelaqi raport in care este
impSrlitd baza tri,unghirilui AB. CIinuI se construieEte pe ul suport
transparent (hirtie de calc, celofan, folie subli,re d'e plastic). Se ia .o
baz.i^ AB d,e lungime egal,a cu lungime,a copiei celui miai mare numdp
cle rndrime (pentiu a putea imparli orice copie), pe care se construieqte
un triunghi echilateral gnO. Se imparte baza in s,egm,ente FloPprlo1gle
cu 0,23;1,41; 0,48 etc,, m6sunate din collul drept A spre coltul B. Din
19
puncteie rezultate prilr i]nper[ia'e' rie lle bazit se duc raze .spre a d'eter-
virful O
unei copii
iii-i,:i""gltiului. Pe,rir" u it"p,i.ii ,lunj'i.rea pesfe copie.'redii si
,ri"" p"?itia lini iior de bazti'I-'\rl, se aqaza clinul impiirtitor'
i*-uir't"f incit lungi'rea copiei \,iZ sir fie pirr.alela cu^baza ciin'ului AB,
iu'. l"-rrgi"rii ,a it" pe laturile Ao qi Bo ale triunghi'ului.
"itn"-ita!i1e
pr.in in!epa,." ," i.rr"?r"ur.i 1r,-,r't"t"1..cle i.terseclie dintl'e raze qi li'ia
P.i;-;;;;t; puncte, pe lulgimea copi,el s'er/o' tra'sa liniile
t.i,-,g-in,;i c,rpiei.
,i* tsrri (I:-VI), care 'or li perpendiculate pe.lini'a ?o' Pentru a$ezarea
( or.c(:te a lungi'ii copiei tiaii. pa'alelA cn-r baza cliuului. pe clin se
t.aseaza. ia dista'te cir'l c.'r. li'ii snbti.i cLt baz.:t.
'a.al'ele
Aplicu!ie

Pe br.za cuPiilor cxteriorLre si interit,arr :{i ta colllecliona cite

o copie metlie lablon
28, 1r , I crn) 1i pt-t''trLr rlrt crltpod le iucil{irmintea pentnt
11t-r.:riaoorl pentru biirbnli 1-\
- crn) r-or t-trptintlc liniilc c1e ltazir nt:cesare staLilirii
i, irrri 1-\- - )1. It -t - 5 Sabl<:rrlrrelc
ir,r:|ii..icofltllrilllli rcr,rrr'lt rie trrts !-11 diiL'f.'Ii1r'le r'r:tt'riol-intet'ior'
itit,sti,,r:i

B. Desenu! de boic ol pontofilor pentru bdrboli

l)c a copiei lltL.clii :i c':ii:rqtotlr,rliLi st' ilLr'e collstr'ttcliti gl.afica, nec€-
batu
si, ir rnc3cll';r'ii cle-reniinrr ,lu b:rz.:r, <ir-rpir nrelotla prezerttata
rn figur'a 46'
ale con'struclii
Copi,-ti.ul trilr.r:l1r'...' g.iii,f.'r,,'i ci lrpii liiriile 1l'-' tic'estei
lra','n
(J()()tIetl iLl',
'i'titretii... irioclela|t'a iDciLlliilllilliCi s'a'i:lciic'ir !'ilze (ie lacorcl'a1'e pen-
Lat
tr.,.r cliicr.it:rl,-. zone ale coiliLllului pieseioi'. h-r practicti
insA. llodelierii
cn expe.ie;i{it tt'aseitzii c'u'bc'1r: clt'sil-rir-rci .,=ot iu mina lib:r'A' iltdrind
,foi-l,fr.,.t,,.rl defilitiy c'u airttot'ttl. ilopar-r-rir-ri. Raco'l'd'a'rea cll l\aze impuse
este labo'ic:,si, a"o-ai'uce tlebuie clet.en.ninate centl'ele tut'ttrol' a]'celol' de
lac:oLclale ;i ila'r'g,'ir-riloi- r''.tt llr: ale llieselor. pl'in r-netode geomet'r'ice.' L.a
p-lr,1r'lel,1l ciesl,ris it-t c'orrtitrual e Se . u. p."rettta in lortrratirr n'azele indi-
(.er,,,-, l.-entrll r.ac,orciarile clin dilerifeie zone; penttu activitat'ea
pri,,.ti,ii cie n'iodelat'e se I'eColllilllclLlr execut;ileL r-nanuatrd a deseneloi' in
corf iinLlaIi.:a const|Lrc!iei geor.net.ric'e 5i clelirritir-at'ea liniilor cu flopa|ul si
liqi:i.

i, Desene de bozi pentru diferite moduri

de imbinqre c corimbului cu coPuta

Fa.tof cu carimb aplicat pe ci'rput[ (deiby)_ qi se

:.r.
virf aplicat. Dupd
,:t.lecLrt:.Lea graiice, pe ito^ c'c-tpiei
'redii.
incepe trasarea
"orrrt.u"triui
liniiir;i de cou,tur-a1'e pieselor (fig' 49)'
1r-ri,1!i|ne:r pe cr|asta ,itt zr.rnti c1e ir-is'iretare '!I este d'eter-
.rrr:rtri cie "u"i-frl"l"l rniilocul inter'alului i?iVf l. Ia!a, carimbul
cle linia degetelo| irit|e punctr.rl cheitei c qi punctul-cSputei
e-ste lir-nitat'r-r.ctui'-i-"ii"tia
-,1. Contuir-ri r.,per:io. al car-ir.r'iSului
eite for'rat clil li'iile IJ;i JH 1'aco{'-
ciate intt.3 ele cu Lll at'(. cu razd intr"e 30 qi 50 r-ntll. In
drept'ul punctelor
rctun.iesc iolosiucltl-se Lln arc cu raza cle
rI 1. ccrlu:i1e Car.intbulr-li se
li

il
:tor
.{8,
ul.
!ria
ile
:ea

Fig. 19 Pantof c* carirnb aplicat pe cdliut6 9i virf aplicat, pentrrr bnrbafi.

10-15 mrn. scobitura inferioa,r'd ,a carimbului se o,bfinre prin nacordarea

iiniilor cr{ $i KM cu un arc cu r?za inh-e 30 qi b0 mm. Linira mediand
a cdputrei FA se pnreiungeEte cu 1b-20 mm pina la puncrtul L. Lir"rira or:,rhi
l-L este contrunul .posterio-r aI cdputei pie oare se'imbin6, priLn,co,asere,
caza limbii. P'unotul I se a{Ie I'a 12 mrn de ljnira cA gi Ia B-10 mm d,ea-
supra iiniei cH. Linia de bazd Fo ghideaza conrturul p,osrlerior al virlului
apii,cat oare este un ,arc de cer-c cu raza intne 200
$i zso mm. centr,ul
acestui {arc se afld pe p,relmngiii:rea in f,afd a liniei miedirane a bombeu}ui.
curba EF's,e conti'nua simetrii f,a!a cJe linia rrecli,and a bornbeulu.i in
:ea interioand a felei. lar-
Linia rnedirani a 1ir{rllui a,pl,icat se- tras,eaz6, din punctul F, tangentd
F!r! la punctul oel mai inalt U al virfului. Cind virful catipoaului este foau:te
:eru proemin,ent, m,ediiana FB trece I'a 2-3 rnr:r sub punciul u. Lini,a de
:in<]
la
spate a 'carimbulu,i este ,cu 3 mrn mai in fafd deci,t conturul posterior
'tensiona:.e al
use capiei calapodul'ui, pentru a arsigura o bund a liniei superiioane
de a carimbul'ui ia trrager.e pe calapod.
La
b. Pantof cu carimt apricat pe ciputi ;i ;taif aplicat. La acest model
-:rdi-
1fig. 50), lirnira oarimbul,ui, in zona Ai cle inEi,netare-pe-cr.uusta, ,este mai
-scur'td d,ecit l,a rnoclelul pr-eoedent, fiinct cufiinia i".t;e -pirnctele
tea
in
I se gasegte la extrernitatea su!:spij.ra a unei pirpendiculd I qi p.
a$i lYotll.
linia ?A, nidioata din punctul D. punctul 2 se a.fla intrje pirnc,tele R gi'/. p"

:er-
:bul
ut.ei
a'or-
Ior
de Itig. 50 Pantol cu carimb aplicat si ;tai{, peutru bdrbali

A - Proiectarea articolelor din piele gi inlocuilori

8l
 --- l

i
:

Linia s,upelioard a carirnbului este determinata de linia 2-3, perpendi-

culari pe linia zll qi cie 3-H.In 1:a15. conturul carimbului unegte punctui
1cu Cicleterminincl o alungire a cdputei in spatele llunctul'ui A. Distan!'a
cle la punctele 1la L (baza limbii) este de i5---20 r:irn.
Linia tlediala a r.Sputei se tlaseaza plin puncrtul A gi pri,n 7.or-],a
punct,ului U, in funclie de proet-ninei-ifa r,irfului c,alapodului. Scobit'ur'a
inferioarA a c,alimbul,ui se stabil,eqte tr,asindu-se liniil'e Cil s1i KIVI ca 1a
modelul prece,d,ent. Razele cnlbelor sint, c.le 3S,€IIrerr93. cele prezentate
anterior.
Linia gtaifutui H-4 in part.ea superi'oard urlndreEte dir€gls HC pe
o lungirne d,e 15-20 rnrn. Din prtnctul 4, conturul coboard dups o linie
curbflrraza de 10-15 nun) pina intilnegte linia sD (ia ca,re punctul ^l al
inlilirnii ;taifului 1;i sirate este unit cu puncrtul D al degetelor). Linia
tneoe, ap,ci, in clireclia HD, avind o r-tloarti convexitate in s'us (raz:a de
80-100 mm). pina cl,easnpra lrunctului K. r-rncle intilneqte iini;a curbii in-
f,erio,ard a carimbttlui CK.
c. Pantof cu carirnbul aplicat pe clputd qtaif gi virf prelungit. Acest
rnodel (fig. 51) ar.e ,acela$i contur cu cel din figur,a 50, dar in zona de
ingiretare, prezintii o piesi suprapusA nurnitd ancor-d. Lalir-nea ancorei
(l--4, C-5) est,e cle 20-25 lr-rn. Virful aplicat (co,adit cje rindunica sa'u
crr-neti) ,are ijnia rnedianA irasata din punctul F (aiiat pe linia copi'ei)
spre zona U a bon'rLreului, in f,unc{ie cie plastica I'irfului cal,apoduiui.
Contuml 1:o,sterior al r,ilfului aplicat (lir ei) este detenninra,t de lini'a cre
pornegt,e clintr'-un puncl 2 aflat pe ch'eapta FE intr,e iumai'a'te'a ;i treitnea
ei s,npsrirrar-ir. sltre ltunctul G. In stinga punctului F se mirsoai'a di'stanla
f**1:10-20 r-nrr. De pe linia r.necli:inti. din F pinir in pttncluJ 2, linia
post:elioarir a lir',ei e,s,te un -"er-nicerc cie iazi 10-:0 rnm. In spate. lit'a se
lacorcleazd s;tr.c. 1:unctirl P. ajungirid la c'ontnrttl inferior,aI rezervei de
tragei'e. Linia n-redianir.F,I a c'Aputei se prel,unge;.te iir spate cu 15-20
mm pin;i in punct.ul I-..
$tajfr.rl aplicat es,te o piesir sir-uetlicii fali d,e iini,tr medi,ana H? din
spate. Linia rnedianl fl-6 a Etaifr-rl,tii trebuie a,stfel alera.sd incit la forr-
llla]'ea 1re cal'apod a fetelo,r' sa se curbeze dupa linia de la s,pate a calapo-
dului. Pozi\i,a p,unctului 6 se.al:ege astfel incit diferenta intle lini,a rle-
cliana 11- 6 (coar''cla alcultti) qi c.ttrbut'a lir spate (trlcttl I1--6) sa nu fie

51 ]'arrio, e,-L clrirrrlr aplicat, viri ;i ;teil aplicat, i)elltrr.l i.rir'bf,!i

82

il
:li-
t:rl.
:fta
_ lla
.lr,e
:la
.l-te

-pe
:tie
rrr1
- lria
de prelutlgitir' pentnr btrrirn{i'
l:ig. Jl l,ertoi c' carir'l.,ul aplicat pe clputa
I tr-
qtaiful prin.intindere' Limita
lnal.e cle 4 m:n. pent.ru a se llutea_-ibrma I1-3 20-- :
: est
;urrer.ioe'a a
'11!i r;taifutili';.;"; ii"io rlC ar-inC o iungirne dLe 10-15
de
:S.rrnt. coniur.ul u.j.oio.- ciboara dupi o linie cu,r'ba (r:azd
lei c:ontinua cu linia li/Ci pina l'a con-
mrn). tinnereqte iinia ^iO, iot" apoi,-se posteriot' se
>:ILI
tu|ui inferio. ul ,=ir.;i ;; rr.a,s.'Subsiu punctul 6, contur_ul
:.iei) simetricul 1in raPo.t cu._aTa 11-6) de pe
ir-r-rbini la conlectio"^""
-lui. "u
pai.tea internA ,, irt"o?j, ;;r;;;;;il-" a" i"trr"iei'e simpla intdritl pe d'c's'
,ce (lrcze!). Diferenta
d. pantof cu carirnbul aplicat pc crputr prelungitr capu-
-.1!'a Ia{ir rle 1>antcltrl ..a,'1.-rnul apScat ccnsta in_pr"elungil'ea
,-nia
"bi;;;it ".,
rei pi.. 1* i;pate (fi;.';;i.'ao'{;F;}-in tot.t, posterio'er-.es'te forr-'art clin-
cu lini'a sup'e.ioari CS
i: S'-r tr-o g:irniturA a oArlei iirniti i'jerioara coin;ide
peste lini'a de l'a sp'at'r'
-de u qtailuliri. Garnitur:a exterioaril se prelunges;te I*n inte'l'ior, ea se imbi'ii 1:riiu
HS cu clistanla e-S-uguia cu 20-25^tr'ttn.
-20 ci.e este tnai scttrtd cu acee'aqi dis-
slll)fapune.e cu garnit,i.a interioar',r
din .tan\.a. Se inlaturd ;r;f;i upii.,ur*o vipuqtii 1a spate. L5{in-r'ea g'arnitr'rrii
c'aput'ei la croi-t
o'r'- este cle ap,l.oximativ 1b mm. Perrtru o aEeal^e,T,l],o|"i.u l--rr'
-
ac'ea:st'it se llo:rte tAi'a in intel'io| in
trpropterea llnlet
i)O-
:

e. Pantof ctr cdputa aplicatd pe carimb' r'irf53). -gtaif

_ne- qi aplicat' Linia
lie r-neclianir o ,uputui u"J"f,.'i-t*t"r" A 1i F (fig. Lini'a po's'tei'inilt'il zr

pe carimb, rirf si staii rplicat' ptlil[rrl ]ritrbdti

o-r
 prelungitI lpiicritir 1;t' t'
Fig. 5'l Pantof cu cirpntZr

U-nizt ;lC' -a d^eqgielol

cu Iilia
crAoutei porneste ciin pr'tnctul rI' t'acorciitrcl c'li1piriu in pr'tnc'tLrr J'
suterioa,rd a ;raifutr,li "ir'trlu'.it rinir."r':;';;i;i"i
il#';,r,1+i;;{9:- j5ijJl,};tf"*ilt*,i1",';t'"*-,i,:.',}i{1ti:i
ounctttl K, racoldtn este de 'i0--10 mur'
'],a
rnarginea
-:- i'-'t"tio'oi"l:;'t";;i;"nu'u-ot"ul"iJ=r
;d,"r 4'r :!,r' fll*m .:;;':i' :iihr'H:
cr.lntinue sitnett'lc' ip:1jili'?H'Jfif
:

air-, ligura. +g. contu.ul

sup'er"io| aL c'aiimbu-
ident.ic cu oel ur ,-,.,o,l"irioi ri"iu al' u't"' "*:J
il"'ut"n]"nua' iden-
lui unndr,eqte in ^#1;'i;u;;i;tii''' Ligu'Li +g.' co"t"t"I
"pol rt"ilului a1:Iicat se
ric c'u ai rnodelul"i';;;";i;i so. tru cieosebit'ea c'a it.r
con,st'uiegte la {eI i';=;i',;;"i"r"i.ri"'iis";
se apiica pe r;tair'
;H;;;;:;'iotrri z-k captita aplicatl p: "ufifb ei rrirl apli-
cu cdputa incelcttitir. (!gzet)
f. Fantoi ('orrtui'ul identit, intrc
,upe,rn,.'or ..,'i".ii"i-p.-"ru"gitc .CS1t.
cat (Iig. 541.
+-!:, :.t,":"::i,li''#*1,:l"i:;I',i:iffii"l
;;;,.)i;"tprecum i,,?l',l,,ll:ii:"'J,\J
spate, t:ttlil "'.;"'i;-,"' ..,,.,,,,i,u1ui in zorra
52. Linia.*,t,,tliruiJ-irlzo"o cle irrsiIetitte
cle .- ',iil:
cstc
tic.a cu acce.a oir-r figur.il (i" fig !9) i)entlt'r o u'ie-
<'onstruc!ie obi:;nui'ti
.I/. \rirlul aplic'at -'ii A* bez-eful ," pori" tiia i^ inierior pe linia 2-l<'
zar-e mai bur-ri la;.;j;.
g.Parrtofmodelpapuc-cuclutrtldectlratZreur.trlst{fig.55).I-aaccst ilrut'i. ]tr.itr pt'e.
cAputa e,t" de"o,ati ctt tl 1,,n.,:".Iin*''la lrrrlst) ob1 Pr'"crni-
modei. *u,'tui I;;;;'i ii u'i'''i iii'tle
sa.ea pietei r, Uro"a\,.""rloi'l,t 'litsti'
;HlbH:
S:i:l*l *3:i U "Ji:Hli", ;''ili;' pttn<'tui
u, tor : ri
r rr a ni r zorla
*recli ana
cea
l'od, oni*n.,it al,'t -i'
iniilut-tea 'titr
se i;;r-;;;';'-' 'ac't'stuia' T'a-
a caputei AB '"*i-u"rui
rnai i.alta u a bombeuiui, ii'incl,-,-tu'*.uottl"ii' in f'a!a punctr-rl'ui c
conlin,u,S Iinia ,uperiot',,' u c'utbeazir spre
seul vuls,tutui
si dupa.u t.ururr"# ii;;t; a: Pqla'rE
i" i,'nt'iLri u' seeste int|e 20 ;i
R;;^;;-iei cu|be
punctul cel mai l;.;;""i'^';firlui'U' iopr,"i la t|agere tle c':rlapod' trtt-
,10 nrnr. pentru u'..n,.,rP"'-rru
intinclelea t'ttr' iat'
in dreai," it,,tt"t"l"l C.::t ''i.crt 5
seul rtc i:e rir[ t.u'ii"i.runat6 t.u 3 J;;.',-D" obicei, traser'tl vulstului se
Iatei.al :rr:ti sus .1"'il;i;i Ace"rsLi *retotlA ofe.i
cieseneazA. nu ."ii'Ii^';i;"-obtine lrtiti "qrl".e'
asig'rind dilc'ita
pr.er,izie ,i ;'f*t*i ..,.',or'"lr;:iJ 'ozilia
calirpodulur' Linia ex-
"o,.*rtr'J,fJ;,,;i
a iinrei in extertor qi interior,
""ruu-J"-'.usirnetria

B4
 r

:lia Fig. 55 Pantof tip papuc, pentrrr bdr.bali.

J

terio,ard 'a vulstului este nxai indel:drtatd de mediana cdpu,tei d,ecit linia
interioard.
se _ Liniia posfen'ioard a cditutei in zon,a limbii este AC, punctui C' fiind
este Ia aproxim,ativ 5 mm in dr,e,apta punc,tul'ui C de p,e lini,a drege,telor. Lirnb.a
3U- qi caputa sre imbinA prrin cus;dtura zig-zag pe linira AC'. cdputa se, con-
{ryqa^ in carirnb (cdp,utd prelungi,td), linia sup.eric,a,rA a araes,fuia_ 'fiind
SE C'H. In i,nterior. carirnbul poate fi tdiat pe linia C'-2. punctul Z s,e alege
itt intr,e ilunctrul D Ei P.
Punctul .I, sit'uat intre R qi 1v1. delermind indlfim,ea limbii pe cneastd.
Li,ni,a m,edi'amd AL a limbii se tnaseazd sub linia AI, extnem.,irtate,a ,ei supe-
ri'oand L fiind si,tu,a'td cu 5-10 mm sub pun,ctul I, pe linira .IJ. Daod srar
lua ca rnedirand linia 41. dupd tr-agelea pi oal,apod iirnba ar lua o pozilie
indepdr,tatd de crerast'd ridi'cindu-se. In a,aest c,ai, limba va fi necorrrerpu.t-
zdtoare.. c& raspect gi funclionali'tate. hnbin,ar.ea intr,e limbd qi cdpu,td este
€ste nrascatd cu o piesd de,conativd 1-Z-4-J. Ma,rginil,e 1_2 qi :_A sint
paralele cu linia de irnbinar:e AC'. Distanfa. i-A intne liniile '1-2 qi AC'
K, t.rebuie sd fie d,e minimum 10 mm, pentreu a evit,a iegia.e,a imbinArii ACf
:st d,e sub pies'a drecorativd in fala ,ei, la operafia de tnagele pe calLapocl. Lr-
fimea 1-3 a garniturii decorative est: d,e 20--30 rnrl. Lirn,ia la,terald
?-4 u garni'turii se a{ld la 10 rnrn sub liniia cH a carimbul,ui. Ldlimea la
bazd a limbii AC' s,e pdsrtne,azd qi in p,artea sup,eri,oar6 L-5, dar colfu-
ritre se,rotunj,esc cu un arc cu raza de Zb-:lO m,m.
cea

C 2. Desenul de bozd ol pontofului tip sport ingiretot

re loterol, cu fofo dintr-o singurd piesd
9i
_Indlfimea tra ri,st a rnodelmlui se fixeazd in punctul n (fig. b6). Linria
m,ediand RB a fflei se trasrerazd din R, tangentd tra punctur u c,'et mai inartt
SC al .bo'rnbeu$i. suplanala ce apa'e in plus in,tre iinira copiei ,oa,liapodului
gi linia rnediand trrebuie scdzuti in r,egiunea inferi,o'ard din oo,ntumi r,eze.-
vei de t1ag,ere, Lalimea suprrafelei in diferi,te puncte se mdiso,and dreasupra
c_ontrurului inferior, in puncte cor:espunzd,toarne ca pozi;!i,e. De exempl,u,
distanla AA' s,e etrimind pe conrturul inf,eriior, din ldlirnea ,rrezervei de ir.'as

B5
 Irig. 5(i f alltol tip sllort, pcntttt birrbati'

cliferen!'e se line sealrla de

in clrelttul puncrului D. La tras'area acestor interior. Prin tragere pe catrapocl.
(,oritur. ca,re este aiierit irr exterior 5i
curbura calapodului' punctul '1 'ajungind
Iinia ure,liane se \-a ll1ula ]le rezervele de
inferior va'cobori
'5;r;;;i; -i:riliaI.
in 1.1. In a,cela;i timp.-"otrt,irul asisuli-1d
Exl'ernilatea supe.ioa.A a faptei
rr.agerc o,bi5puite. de linia
irrsirat,e se afla r" .rirt"iii" 1-i==10--30 n-ril lafir medianS.
pilil] i"r".i"i Z, ;l lni.ri"t se afLi pe linia rlegetelor deasul:'ra punrctului
cheilei C. la o distairla egala cu;t:l':
C(' -- A.4'
l,a fragerea fe{elor pe calapod. }'-Ylt:i}I C' r'a cobori pina in C' asigurind
iantei cleschide'ea ["""=o.e i^c:trl!a'ii. Conturul sttperior al carimbului
g:fs fq,rl"natt clin tiniiie in; li HD i'acord'at'e cu un arc cu l'aza de '10-60
rnm.Lini,aRR,est.eperpenciicuiarape]ini.aARagrest'ei.Petrtr.uas'e linia su-
realiz.a o bu.ir us"rurJ- a?e1ei pe calapoci i' r:egiunea.degetelo;r" distanlei
nririrea
i.r!c* i a carirntutrui se va tcnsiopa i'ai puterni'c prir-r
HH' la 6 mm.

Aplieotie
Folnsincl Eablonr'rl copit-'i medii' executali desenul
de bazd 1a urmdtoarele
modele de pantofi per-rtru bdrba{i:
pantof caritnb apiicat pe cdputS' r'irf prclungit:'i Etaif;
- pantofi cu
cu ciputa aplicata pe carimb' virf 9i Staif aplicat;
- decorat cu vulst;
- Papuc tiP sPort
- Pantof

C, Desenul de bozd ol pontofilor Pentru femei

femei- s9. aplica
La oblinerea desenului cle b,azd al pantotitror penh-u
acelea;i llrinciPii ca la J"r*"r.e,u pa,nto'filor pentrnu 9a"-Uutl' De-
ce Ia bazd copia
senul de bazd se incadreazd in constrrucfi,a gerorne,tricb 'a|e

B6
 uredie. Liniile moceluiui s,e orient,eaza
dupa iiniiie de baza ale aces'tei
construc{ii.
poniofi
1. Desenul de bozi ql diferitelor modele de
a. pantot cu carimbul aplicat pc c6put6^(fig' 57)' Indllimea carimbu-
'de ptinotul'
l*i tra r1st este a"tetminattn I aflai iu tt'ei,:iea srup'erioara a
lini,ei AII;
or:+
Cont.uruiclapeicarinrbuluiseobline.pr'irrracordarealiniiiorCA,l\l:ii
aR. C'elelalte linii ale modelului
.1J. Linia .iJ este }r"r;;;;l;"1,ara pe iinii
;;;il"t"lui pentru barbati studiat in figura
se tr,ase,aza anaiog ;i;"il;
al,e carirnbului se face cu o
55. Racordarea tinilii'l *p"tioure /J qi JlJ
razd cle 30-40 rnm.
b. Pantof cu cdPuta aPlicatd ne carimb, rirful prelungit 9i gtaif. (Iig'
5B). La desen'at'ea a'cestlli tlodel ri"-*rtfi"a
principiile folosi'te la model'ele
anterioare referito'at'e lat carimb' "ip,iii,
qtali apiicat qi la liniile mediane
ale cdputei $i tirfului.

.-l
_-u
:ui
60
SC
iu-
:et
llig.57 1'atrtoi crr carittrbul :rplicat Pc t:irputil l.rctrtrri Ictrrct

prelungit gi gtaif, Pentru femei'

Ii'ig. 58 Pantof cu ciputd aplicatd pe carimb' virf

87
 Jr1q. 59 I'irrrtof crr cllstic, pentrrt femci.

conturul postciiof aI virfului apli(rt i)oirle$le clin punctul F. urr-nind

o linie semi,cirsulilrA pinA la puncbul I itii:lt la treiure,a superioiard a liniei
FE. Senricercul cu raza cle circa 10 trllll este tangen,t la linia 4-2, pata-
lelA cu EF la o distan{a de 10 lnrn. Din punctul I se trase'aza linia spre
punctul C pir-rd ce travet'seazd, liuia AD, iar, apoi, se curbeaz5 in ios
in mijlocul intervalului DP. pind atinge conturul inferior.
c. Pantof cu chputa aplicati pe carimb qi elastic (Iig. 59). Liniile
medi'ane gi posterioare ale caputei se traseaza dupd rnetodele prezentate
anterior. Intre cei doi carimbi in zona risttilui esLe Ir-rontat un elas'tic
1-2-3 oare permite incAI{.area. lnirl!inea carirnbului in zon'a ris'tului
este stabili,tJr de linia 1J. pe'i'p:r-idi.culara 1te AR in punctul 1, aflat la tr-ei-
m:a superi,:;ard a liniei,lR. Penh'u a tensiona elasticul qi,a obline o bun6
fixare a incdlldrlint,ei pe picior. extrerniLatea superiroard I a rnedian'ei
elasticului se va cobori sub punctul I cu 5 mtn. Ldtimea 1-2 a elas'ticu-
lui seia de 10-i5 mr.n. Dislanfa .l-3 este de B mtn. Conturul s,uperior
al carimbului se obfine prin ra,cordarea liniilor /J gi CI{. Elasticul s,e
masche,azd cu o 1:ies,i decorativd (fur-rda, baretd cu cat'ara,md etc.).
d. Pantof decoltat (fig. 60). Linia mediand a cdputei se traseaz5 dupA
metoCa cunoscutA. Pentlu linia clecolteul';i se racorcleazdr cL'e1;tc'le ,1C ii

Fig. 60 I'antol decoltat, perrtru femei

88
 Fig. tll Pantof decoltat cu baret.i, pentru fenei.

CH in cazul unui d,eoolteu norm,al (mijl,ociu). P,enrtru ,un dreooltenr mic

se rnrcord,eazd linia A-I cu linia l-H. punctul I se afld deasupra punc_
tul'ni C la 116 din AD.

c'- l

Pentru un deaoller-r lr-iare se lacordea,za linia A-z ct linya 2-H, punc-

tr-tl 2 se afld sub punctul C l;a o distanla egala cu 1/6 din AD;
:ate
tic c ,2 -.-'1
"
(i
.

:1ui
Pentru a imbundtali aEezai'ea piesei la croire se poafe executa o tdier-e
-1- pdrlii interioare in int,en,alrrl diirlre Iiniile Rp Si IfK.
_ma a
nel e. Pantof decoltat cu baretd (fig.61). Linia posterioarb a cdputei se
u- traserazd din puncbul A spre K, urmdlind un traseu ooncav A-4 gi, apoi.
or unul convex 4-K. Razetre curb,elo'r sin,t de 20-30 mm, r,espec'Liv' jo-+o
s,e rnm. Bareta s,e orienteazd dupd linia t-J irerpendicul,ard pb creasta AM
in punct-ul R. Latimea ba,retei este stabilila in funcfie de ldfim,ea oarta-
ramei fol,osite (B-14 rnrn). Ldfinlea baretei va fi rnai mi,cir cu 1 mrn decit
ldtimea interioard a cataram'ei pentru a asigura inch,eieriea uq,oairtl. Lun-
g-irnea banetei se ia din punctul R in aqa fel incit 2-R sa fie egal cu
-n-1 Lungimea 1-2 se p'elungeqte cu di'stanla 2-i de 20-310 rnrn
lungime cu ca.re bareta tr.ebuie sa depdgeascd caianama. Li,nia din spa,te
a baretei se nacord'sazd. cu iinia supeiioard a carimbului s_H, iar iinia
antenioard se curbe'azd in jos 0'==40-60 mrn), apr:oxi,m,ativ simertric ou
linia posterioard a carimbului A-4-K pe oare o intilneqte in ,apr,opierea
punotului 4 sub ,un unghi drel:,t. Distanla l_s a,carimbu,trui est" heter-
tlit*,te de-lungimea cataramei, la aare se ad,augd a,proxim,ativ 1 cm pen-
tru piesa de fixare a cataram,ei.

2. Desenul de bozd ol pontofilor tip sondo

a. Pantof fdr5 qtaif (sanda) ;i cu cdputr intreagE (fig. 62). La acest

mod,el, cdputa gi crarimbul sint pirese separate. Lini'a p,osteiio,ara a cdputei
se furaseazd in ap'ropierea liniei Ap. Din A pind l,a inters,eclira ou iH in

89

J
 Fig.62 Pantol sunrla iirrir stail crr cdputir intrcrgir, pcrrtru tcrncr.

punctul 6 curb,a es,tc c'oncavA, iar intle pr-rnctele 6 si. P conrrexa. La par-
fea inferioard ea se ra,cordeaza cu li11ia RP. Lin,ia superio'arA a ca,r'imbului
urmdreEte direclia IJC dir-L FI pi;'rir in Ar. Din puniotul ly' e,a se ourbeazai
in'ios spre punc,tul -f-i. r'acorclinciu-se la linia LIK (r:70-100 mrn). La!i-
rnea la sp,a,t,e H-7 a baret,ei carirnbului se i'a egaia cr-r lalime,a baretei
2-4 de peste rist. Linia H-7 es,te cu 3-,5 mn-r in fata liniei posterioa,re
a copiei H7. pentlu a asigura o buna tension,are a carirrblllui La tr',agerea
pe calapod. Conturul 1:osteroinferior aI carimbului pcrneste clin punctul
7 paratrel cu linia I/C. iar'. apoi. se racordeazit la linia l/G ili punctul in-
feriol G al acesteia (r--J0-50 r-itrl). Calirnbul exteriot se ltr:elungeEte
spre i,nterior peste punctul H cu dist:inta H-5-15-25 i.nrn. unde se iu-
bind cu ca.,rimbul interior. cale este m;ri scurt cll aceeasi clis,tan{i. lmbi-
narea interio,ara a carimbului estre lezisLer-rtir. O imbinale pe linia H-7
ar ceda fiind {o,arte solicitata ia ir-rtir-rclere in tirnpul c:onfecrlionalii sau la
pr-rrtare.
Direclia baret,ei de ca,ta;ran.ra se oLrtine unindu-se 1tr-rnclele G clr fl
qi prelungindu-se linia de sus. Cataramra se monlteazit in punctul 1. pe
calir.nbul ex,teri'or'. pt'in intern-redi'ul unei plese cu lungin-rea 1-2. Llrngi-
mea bare'tei rnontat,e pe carirnbul intelicr este 2-3. Punctul 3 se ob{ine
prin rr-r5'surarea distanleri R-3 egald cu R-1. Baret,a se prelungeqt,e c,Ll
20-30 rrrn (dis,tanta .?--.1) crl cal'c tlebuie sA deltAseascei catar-am,a.
b. Pantof fdr6 qtaif si virf (fig. 63;. Lir-rja mediand ri cdpr,rtei acestui
mcldel se obtine uni,ndu-s,e punotele ,,I si LI. l)ecupaiul de la r,irf e'srte asi-
rletric. lini'a i,n,terioara U-c (peste clegelr.rl rna.re) fiind rlai in f;r!a decit
linia exterio,ard U-b. Liniile c qi b porrnesc din irunctul U sub unghiuri

Fig. 63 Pantol Jirir gtaif gi lirf, pentru femei

90

il
 diferite rr qi 0 fa{a de prelungirea liniei rnecliane BA. Unghilrl .r -
60", iar unghiul [}:70-80'. Directiile c Ai b oriente,azd tras,area lii,=.
terioare a cdputei. folosindu-se in interior o razd de 50-70 ml-n. -:-: =--
exteri'or. de 100-140 mm. con,turul posterior ,aI cdputei s,e trase;-:,: -.
!91 ca ]a p,onrtoful cu c,apu,ta erplicatra p,e carimb, unindu-s,e punct.ele -,. .
K (v. fig. 5B). Linia supglic,sri a carimbului urmdreg,te cli,reclia CH. ?=.-
tea din sp'a(e a carimbului se construiesrte ca la tncdelul din figula i:
descris anterior'.

Aplicofie
tr'olosiud;ablonul copie.i medii a calalrodr-rlui de incSltaminte pentm feu:e,
executali desenul de bazi pe'ntm urmdtoa.ele moclele cle paniofi:
pantof cu car.imb aplic'at;
- pantof
i,l I - pantof cu cdputa aplicatA. virf si staif aplicat:
decoltat-(desenati conturul 1_.entlu dcr:olterr ntit.. ntijlociu ;i marel:
- pantof far.a staif. (Ll (.;:rputi intrc.aqii.
-

:e D, Desenr:l de hsrs cl pontofilor pentru bdieli,

:?a
:ll1
fete ;i copii
-:t-
):e Regulile aplicafe lit desenul d,e ba.zi al lrantofilor pentr-u barbali
"
femei s,e folo,sesc qi la desenul modeleron pentru copii. r\ceea;i consrtnuc-
Ei

fie georn,etricd bazata _pe copira medi,e a caiapod,trluri incadreaza gi desenui

d,e baza al arcesrl,o,r modelc.
LIn m,odel c,ara'cterirstic d,e 1;antof cu asp.ect,.sllc,rrt((
ilerltr,u copii este
cel cu limba cu fr'aniut'i. r'iisflinta in afard itig. '6+). Conlturul aarirlbului
5i al caputei se obline ca la rnodeLul cu cali;.rlr-ul aplicat. descris in figgra
49. Linira medi,ana a iimbii L-J' se obli'e prin pr:eluirgir,"o upr" clreipta
a lini,ei mrediane B,!_a caputei. Inaifimeir lirnbii iu pi i.e""ta est,e de,ter.-
minata de pun,c,tul l fixat in interv,alul r?ll,f. lnaltimea,,lr se tr.a,ns1:urr,c
c]e pe creasti pe linia.inediana (prin rabrtcr-e cll ..o,-npurr-rl;.
de,terp-rinip-
du.-se_ pozi-tia puncfuIui r. Iinia'cie indoire a limbii z--1
est,e lle,rpencri-
culard pe l'inia,medirana. Limba are sus o li'rli-,rc 2- 1 1b--20 urm. Lu'-
=-
gimea limbii in fa-td 1-j se' st.abiieste plin aleger"u prr,-,..t.,1ui
3. in apro-

Ii'ig. 6J Pantol c' lirrrlli. .r'a.re'ta1:i i'toarsd irr .fard, pentr' copii

91
pierea pllnctuhti F. Limba se evazeaza spre fa!a. ldlirnea ei 3-4 la fran-
juri fiiind de 20-30 mm. 'liparul desfdgu,rat al trirnbii se deseneazd in
irntinuar.e pe linia mediand prelungita. luindu-se distanla 1-3' egald
cu 1-3. Ldfin-rea Ia fr-anjuri 3'-4',es,te egald cu 3-4.si se rnSso,are lle
arcul de cerc cu r,aza 7-3' . ,apoi linia 3' iinpal'te in di,s'tante egafie
-4' seTdi,e"turile
in fu,n,cfi,e de n,umdr,ui si ldlirnea franj,urilor. irranjuni]or sint
con\re,rge{n,te in punc,tul 1. Lirnba se fixeazA sub o baretd tr'ecu'td prin ca-
tararniil Distanfa 5-6 iutre iinia crestei qi semnul dle rnontane aI baretei
in interi,or ;i al cataramei in exterior trebuie sd fire rrlai mare decit ld!i-
rnea limbii Ia jundtatea lungitlii porliu,nii r:isfrinte 1-3. Lungim,ea ba-
rretei sre obfine midsurinrlu-se distanla 7-5 ,eg,ald cu 5-6 gi adaugindu-se
lungirnea 7-8 de 20-30 lnlr ctl cal'e blare'ta depdqeEte c€'tararn'a.

E. Desenul de bctzo ol pontofilor tip poPuc

Pantofii qi papucii de casd se caLact,erize,az| prin cornoditate Ia pur-

tare. Ei protejeaza picioruJ contra frigului qi menlin o s,tale igi'enica 'atit
a pici'orului cit ql a locuin{ei. In gen,erai, inallirnea tocuLui es'te i'edus:-r.
Des,er-ruj cle bazd se intocmeqte dupri acelea$i princiltii ardta,te Ia de-
senul pan'tofilor.
a. Fantof tip papuc (fig. 65). Fala c'sle compusd clintr-o singurd pie*
s5, cdputa. indllimea pe rist a caput,ei se ia in inte'rvalul AR a1:roximativ
tra miiloc.

.1r ., I R.
Pentru stabilirea liniei pcstelio.rre a caput,ei se imparte di;t.anta TD in
patru pdrli egale. determinindu-se pttnctele I gi 2 as'tiel:

I', ,- 1 ...
't
!' .. 'l
-1 l

Linia din spafe a oaltutei se traseazal in itrtervaLul dintle liniile /-t s;i
1-2. Contuml unrei c{p,ute tu,ai scut'Le va fi /-2, iar al celei m,ai lungi
I-1. La iurrirta,tea liuiilor 1-1 s;i I-2 se not'eazA punctui 3 qi t'espec-
tir'4;
: t -1-2, l-,i-3'1.

Fig. 65 Parrtof tip PaPuc.

ot

:.]#il
 iran-
1n
egald
:d pe
egailre
sint
::1 .Oa-
fe'tei
: ldti-
bn-
!'ie. pantol tip papuc cu
titj Pantof
r,19. 66 carimb.
u-se
ionturul.din / pind tra jumdta,tea traseurui (in punatere 3 sa,u
4) este con-
cav. iar di,ncolo de jumdtate este convex
lfini in t;;;tele r '*- ei-in
rorfiunrea concavi /-J Ei I-4 raza arcutrui^es,tu
spate, in ponli'unea oonvexii 3--1 si 4-2. este au'so_-i*' ,.,0r.. ian -'"=
catre
dre B0-120^r.,n.,.*'
Linia mediand ,a cdputei se deseneazi punci"r- 1 tu.rg"nta r,a punc_
pur-
:ul U cel m'ai inalt albornbeurui. lntre linia*"aiu"i
-din
u'Laprrt"i qi con_
:u|ul copiei caiapodului apale o .su1:rai'afi ; cj*i -lati,',?
ati t 're contnrul infe.ior in por.!iu'ea ',.u.e.i:,..zdtoa.e i,=rrr1e scrizutii
ius.,l.
,,u1.1'.1 de trage.e opiima. procecieul este cunoscut
pri'., a asig,ura o
la de- :lelului din figur.a 5ti. cte la descrier-ea mo_
b. Pantof tip plpuc ctr cirri'rrr (fie. 66). liste c,'mpus
pre- r cdputi gi un c,arimb. crin doud picse:
ativ Pentru des;ena.ea riniiro'r- celor doui pit,:;e sc'
cre'apta punctul,ui K' pe contu.uf inr".io., r-':isoard in stinga .gi in
1-$i.2: contu.ut po,sterior al ciiput,ei ert"
cite 10 ,tlrr, li*i"a p,unctere
tii linie sre i.r'arte jt}. a"i*r.,',i.;i ;;'il.; A_2. Aceas_
par'fi egare. pe rinia a--z ii'sr5 de pu'ctur
-{ se fixeaza 1-uuctul -}."ii"i
Lini,a a cipu,tei se tras,e,azd inLtr,e punctele
-'1 Ei 3 (r:60-go rr.r). ia'in"nr."uolo.o*tiu.u,,r.e, i.tr.e punc,teie-3 qi 2. pina la
conturul in[eti,or.. lini,a e.ste conr,cxA.
PunctuL rJ aI inallimii cra,r'ir'bu1ui ia sp,ate
Pe linia HD la'riirc,cul in,ter-r,alurui, Jintre-iirniile se rureEt;e cu punc,tul D.
i>u.rcbul 4 ca.e se une$te cu p,unctu] KM gi G.nrr s,e noteazii
ci"r.ba (r:180-220), c'a*e,
l. conturui-";r{dili este o lini,e
r:ornind din pun,ctul .Fl, trece prin punctele 4
conturnl inferio,r.. Int.e puncrele I qi-z capuia este
li,i;"t,lirla ci,easupra

\
fl

Fig. 67 Pantof tip papuc di:rtr-o singuril bucatI

93
 c. Pantof tip papuc dintr-o singur5 bucatd (fig. 67). Linia medianb
a lno'dehllui se pr.el'ungeste in cli'eapta punctului ,,1. lnilfime,a li:mbii rt1 se
rniso,ard pe linia medirana in dreapta punc,tului A. o'blinindu-se punctul L.
Prin pun'ct,ul 2. ,afla't Ia o distan!5 de 5-i0 mrn dears,upra punctului C pe
linia deg,e'trelon, se duce o pal'al,eld 1-2 Ia iinia carirnbul,ui CH. Lini,a lim-
bii pleaca din L Ei se racorde'aza la iinia I-2. ai:oi, printr'-un siemicerc
de r:aza micd (2,5-5 r-nm), se racordeazd intre punctei,e 2 si C l,a linia
CFI. P,entru o agezalie bu,na a pi'eseior la clo'it, carimbul s,e taie in int,er-
valul dintrre liniile RP qi NIK pe o linie 3-4 perl:encii,cul'and pe linia
rledi,ana BL.

Aplicofie
Folosind s;abloanele copiilol nedii. execLrtati desenr-rl de bazi la modelele pen-
rrrr inc'dl{dminte de t ssa:
-- papuc de casA l:entllr femei ;
papuc de cas:i ctr carimb, pentlrr b.ir'l.lali;
-- pantof de casi penlr'u femei.

F. Desenul de bozd ol ghetelor

1. Construclio grof ico necesord incsdrdrii desenelor de bozo

iJe's,enele cle b,:rzai la rno,-leiele pentt'u ghe,te s,e obtin cu,ajutor"ul un,ei
r:onstructii get-rr-ne,tiice r-:'r'e ale la baza coltia ruedi,e a c:alapod'.rl,ui. Pro-
ce-leul este as'errrtliratol celui foic-.it Ia obii,neretr Cesenelol cle ba.zd atre
p,:rniolilor 1:rin n'ietoda copiatir,'ir Se:rpliczi la leJ. pent.ru ghelele cu dife-
(barbiii, feir-rei. c-::irii).
ri,te d,es,tinafii
Co,nstrr"rclie inc:ei:.e plin asezarea coitiei m:eclii iu sisternul de a;<e de
coo,rd,onate l'ecta'ngulrare XOl- (iig. 68). Punctul T ai tocului s,e afld pe
txa ()Y la o inal{ime egalS cr-i inailinrea tocului /,, ial contuml inferior
(punctul D) pe trxa OX.
tiir-r zona degetelor
Dislanla TD:,0,60 L, (lungimea c,ol iei). Linia a s.e h.aseazd din
plinctlrl ? prin punctul clegerieior D. Pe ea se st,abileqte pozitia di"feri-
tetor linii de baza: TC-0,23 I-,;7-Ii:0,41 L,_; fP:0,48 1.,, TE_-0,781-,.

b_!

o(1(u--t#-"\
C

- -.r'r \ Y" l\,- I

\\.
\.,Jl--4
"'ir--
\..--*,,
\ \I
=_},-"-lt,
\
\
\'r- I I ti ,'L---=-):*
-"-\'=J. r',i.{-.-J t, ,r'
6
S
-\c*:;,-=---- F
4
It
Fig. tjll Conturul .qlaiic dc ilc:rclrnre a i''esenclor r| 'oazir frcntru ghetc r
9{
lrana
-iI se Linia degetelo,r DA se obline pri.n rnAs,urarea unghiului o:100o*
:i L. (1,-2)".Lin,ia mediand a cap'r-r,tei p,ornegtre din itunc.tul 7 spre virf, fiind
il pe tangentd la linia copiei in punetul cel mai inalt U, salu trlsi j,o,s ,cu cifiva
iim- rnrr sub aces,t lrunct, in fun'clie de fonla virfului. se sta,bitregte qi prin
:cerc masunarea unghiului pe ,care iI iace cu o vertiaaia (o perpendicuhr6 pe
jinia O-K) ce trece prin A:
-rter-
!lnla P:80'-1;.
Acest unghi depinde cie inaltimea tocului. Linia BA pr,elungita spr.e
dreapta f,ormre'a'zid liaia rnediana a limbii AL. Linia carimb-ului, pe oneas,ta
calapodului, se obfine unindu-,s,e punctele A $ n gi plelungind-o pind in
pen- M (ia iirilfirmea rnaxima a crestei). Pe linia AD a deget,elor. se aflii punc-
tul C la di,srtanla

(t)=.-.;*rnrrn.
'lD

Pe ]inia-de l,a spate a copiei se alla punctui poste,r'osuperior.S al stailg-

lui I'a o distangi

7'S ( I) - 5 nrnr.
La interst-ctia liniei sup,erioale a ;taifului sC cu linia cle baza ce trece
Pro- no'teaza punctui ,rV. Din ly' s'e duce in sus o par.aield ry'e la axa
aI,e OI/. IInditirnEa
il:+ _se.
carimbului la spate TIl data in stan.lalcle este i1 funclire
iifr- de n,umdrul de rnarirne ;i cie destinalie. Lini,a s.upelioara a carirnbuiui
Hb face ou axa oi/ un unghi bl1? de g7". punctr-rl e .se stabiieqte lra in,ten-
de secfi,aliniei Hb clr linira ivQ c,are este par-al,eld cu axa oy. Lungimea liniei
3pe superi,oare a c'a,r'imb,ului .s'e cietermind mdsurind,u-se din punJtul
:rior
e spr.e
vilf di,stanta Q/ egalei cu 0.s5 ciin jurlatate,a perimetnului la glezni: '

c-er'1-
din
QI -- o,ss *{
) L,'
'fot din Q se rnasoarS,,sppg dreapta pe linia Hb. o ciistanld
jumdtatea aceluiaEi pe,rimetru eJ de 0.45 din
:

Ptt
QJ: 0,45

conturui carimbului Ia spate JZST s,e obfine ,a,stlel: s,e unesc p,unctele s
!t se- fixe'azd
{ +lc,arimbul,ui ,punctul Z la di,stanfa de 3-6 mm in stinga liniei sJ,
Linia tra spate va fi o curbd corrC&vj intre punciteJ,e JZS gi.
ap'oi, r,:a urmdri li'ni,a copiei intr,e s gi ?, prel,ungind-o pina ta l,inia ,neze,r-
vei d,e trag'ere. La contul'ui posteri,or s? -ai oa.imbutrui n,u este nevoie sd
se adauge, pentr,u intr-oduoerre,a staifului, surplusul de 5 mm f,a!a de linia
pos'fierioard-a copiei. Motivele ,a,u lost aratate'Ia ,trag,e,rea tlni,ei post,erioa,re
a oarimbului l,a pantofi. Astfel se \ra e'ita depl,asirea ina,inte a liniitro,r
moclelului, d,epliasarea ce apane d,in cauza intind,er,i,i carimbilor la ope-
raliile de p,reforrna,t gtaif gi tragere pe celapod.
I
95
t
 2, Desenul de bozi ol ghetelor de diferite modele
a. Gheatd cu carimb aplicat pe chputd qi virf aplicat (fig. 69). Dese-
nul de bazd se intocmeEte ca pentru pan,toful cu carimb aplicat (v. Iig.
49). Deosebirea apare la trasarea pdrlii superioare a canimbuiui ale c5rei
Iinii se incadreazd in conturul construc{iei grafice (v. fig. 68). ln dreptul
puncbul,ui M, linia aarimbul,ui rraco'rd,eazd liniil'e AM st MI cu un are cu
raza de 40-60 mm.
b. Gheat[ cu ciputl aplicatl pe carimb, virf gi qtaif (fig. 70). La acest
mod,el, cApurta qi virful apli,cat s€ d,es,eneazd dupa r,egulil,e aplioate la
pan,toful cu cdputa aplicati (v. fig. 53). Linia supierioara a S'taif,u]ui se
orienteazd d,upA traseul SC. La spate, linira s,e cu,rbeazd deasupra punotru-
lui S cu 2__3 mrn pentru a intilni conturul posterior sub un unghi drept.
ln fatd, linia q'taiful,ui se ourbeazi in jos intitrnind conturul po'sterior aJ
c,.iputei in punctul 3, in care conturul este intersectat. de lini'a 1-2. Lini,a
I-2 este paralela cu liniile de bazd RP qi MK La mijloc'ul intervalului

I
.-
l

{
triu. (i9 (]iretitir crr rrirrirnbul lplit'at pe cilputir, si lirirri apliclt, ltcrttrtr 1;irr)ltr!i

(
!
I
(
(
t
(

l
!
s

(
(
(
(

l'ig. 70 Gheatd ctr citputir lplicatir pe cariurb, r'irl ;i ;taii, pentru bdrbali-

96

-f,-
. fig.
cdrei
tul
clr

acest
la
lse
lu-
- -rpt.
DT al
Llnria
lui
Irig. 7l Corrstnrctia burtiufulrti la bocanci

PK. Punct,ul 3 se afia }a aplcrilna'tiv 10'-15 rnnt sr-rb 1;un:'t,ttl 1 de Pe

linia s'up'eri,oald a qtaifului'
Contur,ul sup,erior aI c'arimbului s'e incadrsazd in conLstr"uc{ila grafici
in ntod obiqnuit.
e. construc{ia burdufului la boeanci (-tig. -71). -Bocancii diferi de
ghetre p,rin liaptil ca in l,oc d'e I'irmba au iull burduf 'ale carui rnargini 's'int
iri.i"t.^a" jaclai:e},e ca'rimbil,or, irnpiedicind 1:dtrunde.rea apei. Burduful se
monteazA oric,e m,odel obilnuit cu cari;bui aplicat pe c,iputA' Indlfi-
-"u Urrra.tful,ui se fixe,aza pe linia L(l \'e 5-10 tnnt, det:rminind punotul
5- S" p"etu,ngegt;e linia Alf in sus. ea coresp-unzind pozitiei Linie'i media,ne
.zr bnrdufulnril plin in,cdllar,e. p,orfiune'a I\'L-3' la tnedian,ei s,e ridicd in pol
zi\i,a M-3. De acreea, punctul 3 se va rabate cu compra,sul 1re linira AM,
ob{inindu-s,e punct,ul 3'.
La j,umdta,te,a linrire,i ?lf se fixeazd punctul 1-p9 c-1,r9 s'e va trasa linira
i-ne,jiana a burdu.ful,ui cleslilurat. Pentru a stabili linia du1l5 car'e se
indoaie burdufui in sus (trecind de pe cl,apele carimbului spre linia
cl'restei) se d,et;e,rrn,iua p,unctul 2 Ia junratatea distanfei dintr'e punctul I
si linia A-M-!. Pen,tru ,aceasta se duc,e din punotul 1 o perp'e'ndi'oulard
p,e linia M-.3' qi ta jumdtat,e,a ei s,e note,azd Puncrtul 2. -Unind p'unct-ul 6
bin spaiele cfreitrei cu punctul 2, se obline linia 6-2 d'e ind,oir'e a bur-
dufdLl. Apo,i, sirnetric punctuJ:ui L (de pe mecli,ana cdp'utrei) fafd de finira
6-2 s.- determind punitul L'. Pentriu ace,a,sta s€ d,uC€ din L o penpendi-
culard pe li,n,ia 6-2 gi se prelungeqte cu aceea;i va'Iorare p,erst,e linire.
Linia needirand a bulduf'ului desfdgurat se obfin'e p'rin runilrea puncte-
lo,r L'Ei 1, p,r,elunginct-o din,colo d,e punctul 1. P,entrll a det,erinina lun-
gi*"u iinidi^m,eaia"ne a burduful,ui desfa;urat se determind punot,ul 3"
Eirnetric cu puncrtul 3' falA d'e linia d'e incioire. Din 3' s'e dr-lcre o llerpen-
dicuharA p" iir-tiu d,e inclo,ir:e 6-2 oane se pt'elungeqte..pind la intetrseclia
cu linia mediana in punctui 3". Lungimea triniei lrledii&It€ a biu'r'dufului
d,esf,SEu,rart es,t,e L'-3". ln porliun,e,a cen'tl'al5 burctrufUl a,t'e o limbd a
cdrei lalirne 5-3 este de 2f-:O rnrn. Cont'urul de sus al limbii este
sernicircular. altoi clulla trecerea liniei I-2 merge paralel cu li'nt'a rne-
0?
dirand 3"-L', s,e ciurberazd in sus qi tnaversind linia de ind'oir,e 6-2 de- la
vine parial,el cu contur,ul carimbului pe porfiunea /VfI. Dis'tan\,a 1-4 f,atA ie
d'e Li,nrira MI'erstede 20-25 mm. Pe burdruful desfaEurat linia aurbd U-6 Pr
este simeitrirc'd cu linia cdpurt'eri 6-L (in :raport cu l,inia de indo.irre 6-2).
Deroarece a'cesrte linii se imbina pnirn coas,ere l,a linia L'-6 se adaruga o
rrezervd d,e s,up,napuner'e de 10 mm.
Conturulburd'ufului in zona L'-6 cu rezerva sa se afia s,ub conturul
L-6, ln punotul 6, c'o,ntu,rul burd'ufului iese deasupra cdpu,t,ei. ajiungind
la lini,a d,in f'ala CA a carimbului intr-un puncrt 7, situart Ia 2-4 mm ctre-
asupna puncrtrulu,i C. Aceastd pozilire a punctului 7 r'a asiguira p'rinder,ea
portiunii 6-7 in ausitura de chei{a (cheita se afla deasupra punctrutrui C
tra B-10 mrn). Bundruf,ul s'e co,a,s,e de clapele earimbuiui pe cont,urul an-
teriro,r 7-A, apoi in zrona de inqiretal"e in sus pina in punctul .I qi pe c'on-
turul snrperior pe distanla I--4. De aceea. fata de conturul c'arirnbului.
burduiul are in &ceasltd p,o,rtiune o rezerva de culatii'e de 2-5 n.rr-r-r. Linia
mefliaryi a burduf,uliui L'-3" \ra ,a\rea, dupa incalfare. pozitia L-M-1-3.
d. Btrcancul de munte. Acest model (fig. 72) se calacterizeazd prin
prrelrungirea cirpu,tei (bez,e!) in aga fel ir-rcit piesa rezultata sa aibd deqeuri
t.r.tir.tinre la c'r'oile. Cei
clol calimbi au cor-rtul
ir-rfeliol clilerit. r-nodeliil
nel iind sirretr"ic (fig.
72.. a). dal ccnvexitatea
.l--4'-'2 a cralirnbului
exter.iol este sirrnetricd
fa[A 11: concavitatea
:l-1-2 a cirrilnbuhii
interior'. Rezul:td o po-
trir:ire a celor doua
ilargir.ri a.le caputei (ex-
telioarA ,<i interioara)
l)e ('e,.r'e sirt aplicati ca-
rirnbri (lig 72, b). Con-
tttrui ciese:-rr-rlui cle baz.ti
se inc:r rireazS, il-r con-
struclia geometrica in
rlod obiqnr.rit, ca pentru
o ghea.tii cLr c:arimbul
aplicat lle cAputA ('',.
fig. 69).
Linia median6, BAL
se plelungegte pind in-
tilnegLts linia po'stterioara
a carimbului JS in
punctr-rl 1. Sub punctul 1
la o distanfa ,de B-
10 mil (ega15 cu rezer-
va de suprallunere ,a ca-
rirnbilor pe cdputd) se
Fig. 72 BoclLlc rlu rrrnnte :
stabileEte punctul 2 prin
ii - desenul de bsza,; , - tip3rul ciputci care se duce o paralela

98
 la linia m'ediand a :cdputei BA1. sub punrctu,l c la b mrn (pe lini,a d,ege-
lelor) se ia pu'nc,tul 6 gi prin acest punct ,se d'uce ,o paraleh Ia lini,a cs.
Pe aceasrtd par,al,eld se m,6soard dist'anla 6-5 egala cu 20-40 rnm.
Conrturul inf,e,r'ior ,al ,cari,mbului intern ,s,e tnate,azd sub form,a trnei
curbe largi 2-4-3-5. ln regiun,e,a 2-4-3 arcul ,este icircul,ar, avind o
r'azla de 100-120 rnim. centrul c,encului din ,care farc,e p,a,r'te arcul se ga-
s'eEte pe pnelungirear lini'ei 4-4', rnrerdiane a serg,mentrului J-2. l'ntre
pun,c'tele 4 qi 3 arc,ul 'tre,ce la ,aproxirmativ 30 rnm de conturul MA al
ca,rimbului in zona inEiretata. DepdEind punicbul J ,spne virf, lini'a, infe-
rioard a earimbului se curbeazd m,a,i ta're spre pun,ctul s, r,az,a, ancului
fiind de 30-50 mrn.
conrtur.-,ul inferior al oarimbul,ui extern es,te sim,etric celui in,tern in
raport.cu,ax,a d,e sim,etrie 2-3 (pe distanfa 2-4'-J). Aroul oonrturului
se trateazd dintr-un centru situ,a,t pe prrelungire,a in suLS & meCiianei 4-4,
a segmentutrui 2-3,.1a o distanfa (razd) de 100-120 rnm. ln apropie,rrea
pun'ctulmi 3, conturul ,exterior s,e racord,eazd la linia .3-5 a cdl.ei curburd
o unndneg.te pind in punctrul 5.
- Rezel'va de suprapunerie neces'ara api,icarii cariinbilor ltre c6putd arle
o i5finae de 8-10 mm. Ea s'e adaugd dreasupra ce]or clo,ud conturiuri in-
feri'oare aie carirnbilor. irrcepind din punctul I, perste punctele 4
Ei 4',
,l deasmpra punctrulmi_J,
9pg cieasupna iiniei o-s pi"a in spa.tetre clieilei
- -t1
::g
la 12 mrm de linia 6 A.D,e a,ici, co,ntur.ul capu,tei ulmar,eEte linia ourLii
pe aare se cora$e limba, p]na iq punctul L. La cietalier,e, tiparul odputei
ea
este indoit, pe linia rnedi,a,nd B-1. prin cles,doirea isar ,sre'obline piesi
ill
pliand din figuna 72, b \a oane se obs,erva p,otrivirera oetron clo,ud mJrg1ni
:ca
al,e ,rrezervelor de suprapun,er'e 1-4-3, aare inl,efurd deseuril,e. a,sig,ufinJ
?a
eeonro'miei'tate la croire.
':1 1

e. Gheatd cu carimb scurt (fig. 73). Desenul acestui model (semi-

gheiartd) se inoa'dr,eaza tgt.in construili,a geometricd rex,ec;utata p€nrtru
gheatia
x- cu carimb obiEn rit. Indlliinea l,a_ spate a carimbului este stabilita p.i" *i_
sur:arr.ea pe axa oY din punctul T in sius, a dis,tanfei rrJ:g0-j10
a) mm.
Prin p,unctul H astfel dre'termi'nat se cluce o paraleld H-2 \a axia orizon_
:l-
tald OX. Aceastd paral,ela care esrte linia sriperiorarfi a carimb,ului, intil_
n'es,,te in fa!5 linia crestei calapodrului aM in pun,ct,ul z. In
aprcpi"rlu
p,uncrtutrui 2 iinia sup,erio'ard a c,arjmbului se raco,rdreazd la linira'z-'c.
conitur"ul s,e continuS. apoi. in lini,e dre,aptid din punctul c spre pun,ctul J

in
1
E-

ie
in
1a Fie" 73 Gheat[ cu carimb scurt

99
din mijlocui intervalulrui PK pina la conturul inferior aI lez'etvei de
tnage're. ln p,u11g,t 1 C collul c,a,rimbulrui se rotttnj'eEtre (r:5-i0 mm)'
Linia rnediana a cSpu,tei AB se prel,ungeEte in dreaptra pu,nctr-rlui A
;i m'ds'o'ard pe ea di,sta'nla A-1 eg'ald cr-r indlfimea limbii AM pe cr'easti
s,e
Ldfirne,a limbii 1-5 es,t,e de 25-ll0 mm.

Aplicofie
Folosind gabloarrele copiilor n-iedii. executali desenul de bazd pentru rtrmartoa-
rele modele de ghete:
gheatd carimb aplicat pe cdpr,rtd 5i virf aplicat. pclltru b:irbati;
- gheatd cu
cu cAputa aplicatd pe carimb. virl 9i gtaif' pentrr'r barbati;
- bocanc de trrltnte cu burduf ;
- gheatd cu cdputa aplicati, pentru femci;
- gireati cu carimb jos aplicat. pentrlt bArbati.
-

G. Desenul de bozd ol cizmelor

I,a modelarea ci 4me1or se folosesc coml.rinate rletoda copiatir-h cu

cea geometricl. Porliullea de fa]n din partea irrferioalii. care se trage pe
calafod se deseneazta pe baza copiei rrredii a calapoclului, iar carimbul in
porfr,rnea de ia gleznn itt tus se construie;te. geometric pe baz-a clatelor
rc.ziritate din rrriiurarea piciorului. Acestea sirrt : Perirnetrul ;r in51limea
gieznei (P gr, I il), perirneirul ;i inallirnea sub. pulpe (P,t,' I'r),..perirnetrul
!i i"ltlimei pulpei-(Pp, 1,n), periuretml si in[llinrea sllb qenunchi (P,,,, 1'n).

1. Cizrno cu cdpr,rto oplicoto pe corimb

9i gtoif oplicot
Desenul incepe cu a$cz.trea co1:iei rleCii in sist,ernr,tl cle coorcioua'te
-{O\. (fig. 7"i, cr) ;i trasarea liniilol de baza MK. lVG $i Dl.
Linia pcdianii ii4.B a cAputei este tangenti Ia puncrtul cel rlai in,alt
aI br-rnlbe,ului U. lntre iinia mcdiana MB ;i contuntl lf,'lG al copiei apare
plusul c1e s,upr'afa!.d cale l'a necesi'":l uticlorarea r"eze,rvelor d.e tragere, din
dreptul acestei supraf efc.. cu o 1a{inre coresl}unzitoare. Pro'cedeul e'srte
icientic cu c'rl clescfis la pantoful clin figula 56. La intet'seclia liniei cal-
cliului ?'trI cr"r lini'a de b:,zit Cin G s,e noteazi punc,tul lrl, prin cal'e sre tll'a-
se,aza linia 1-h paralelit c,u axa O)'. Pe ace'astd linie s,e ltor tnis,u'ra din
punctul 1 in sus inallimite qi pelpendicul,ar pe ea pe,rir-rretrele gambei la
iiiferite lir,eluri. Prin punctttl tlaxiur aI cresl,ei &I se duce' de 'asetnene'a'
o paralelia tl/b la axa OY care l'ellrezinta linia medi.ilnA a cal'imbul'uti.
Distan!a l\{T se rabate cr-r ajutorul corrpasului pina la inters,ectia cu
axa l'erticala oY in punctul 2' Prin punctul 2 se trase'aza o par'al'el'a 3-2
la axa OX car'e ste ll1 elullgelt,e spt'e dr-ea1lt,a. Pe ac,e,asti linie s,e va md-
sura dis,tanla 3-'4 egaiA <,u jurndtate diu perirnetrul ciilr'iiului din care
s-au sc:iznt 10 r-nm.
P
] l:' -lo -,t,1 ?' - 5 runt

100

:il
 a) b)

Iri.s. 7J Cizmd cu clputa aplicati pe carimb :

@ - : b - dcseuul de bazti; c _ tipalul carimbutui.

coDsttrlclia dcsenului de bazi
CLT

: })e Aceastd lafime va perlxi'be trecerea calciiuh-ri prin se,ctiunea glezn,ei la

1n incdl{are.
.1or Pe lirria l, se ruS.soarta l-5 iuilfimea pulpei 11,;i l inillimea sub
:rea gerrurrchi 1.*. Apoi, prin punctete i ;i 8 se'dric paiaiele -8
la axa 'orizontali.
trul ox. Pe orizontala 6-5 prelungitb dincolo de axi verticald. ol- se mdsoari
I .). distanla 0-7 egalra cu iumd.tale din perimetrul pulpei:
P^
l)-t-J
2

Pe or"izontrala 9-8 se md-soard disrlan!,a 9-10 egala c,u juinat,at,e din peri-
metrul sub genunchi. Lini,a sup,eriorard 11-10 ,a cariinb,ului es,te incli-
n,a,ta. Pun,ctul 11 se stabil,estre l,a 10-15 rnrn deasup.ra pun,ct,uliui 9. ln
dreapta punctului cel mai inalt al liniei posterio,are a c'alaptdulgi la 10-12
mm se fixeazd punc,tt.rl H. Inal{ime'a qt,aifr.-rlui se ia egala cu Lln sf,ert din
Cin numdrul de maritne:
:Srtg
:al-
+

]J1ind ^pun,ctele 10-7-4-,s-?, se ob{ine linia postori,oara a carirn-

ci ir:r
,- lat bului. ln figura 74, b esle red,at tras,eul iiniei poster.i,oa.e srub formd d,e
:r.ea,
curbd conrtinrud intr,e aces,t,e puncrte. P,entru de,sen,a,r,e,a Etraifrului se ,tras,ga-
cu
za
_linia ss' paraleld ,cu linia ?D gi linia S's" paralela cu axa vertirc,ala
OY, pun'ot,r.rl S" fiind la mijlocul dis,Lanfei KG:
:14- SS' lj ?r; S'S" llOY.
ilfe
Coitul S' al staifului s,e rotunj,egte
'decu o razd de 20-30 mm.
lnatlirnea iimbii ML est-e 30-40 mm. Ea sie ,tnanrslrun,e pre p,re-
Iungire,a liniei mediarre a caput'ei ML'. Laliirnrea lirnbii L-12 egala cru
L'-72' este de 10-15 mm.

101
 curbura concavS d,e la baz'a limbii rlLl s€ \ra apr,opia la o di,stanfa Pu
m,ai micd de B mrr de rrertical'a liniei mediane 11-L/I , deo,arece se \/or iar
interrseata cor"rtrurul extelior Ei cel in'terior al rezervetror de s,uprapune{-re
a c;Iputei p,e ca'r'imb (fig. 74, c). Linia pcrsterio,ara a cdpr.ltei, in zona timuii,
s,e termina in collul S' al ;taifului.

2. Cizmo cu cdputo oplicotd pe corimb, pentru femei

1ul
P
Carimbnrl ac,es'tui mod'eL urrldreqte forma picior.ului qi est,e proiec,trat 'p
prin ccn's,tru[iie g'e'o'metrica p'e b,aza dimensiunilor trrisurate. Deschide,r'ea
la incalla're gi, ap'oi. ajrust,ar-ea la fo,rrna gambei es,t,e asigurata cie un fer- de
noar montat pe carirnbul interior. pe

Partea de jos a cizrnei se inodele'aza copiatir- pe b,aza copiei rne-

- (fig.
dii 75).

. Des-enul incepr. cLl rlsczarca copici medii a ca1al;orlLrhii in sistenul

de axe de coordor:irte xol-. Se procecleazi, apoi, 1a trasar-ea liniilor clebazi
ale copiei. Linia cilciiului Ml irrtilrrcstc riiia cle bazi din G in punctul
{. Pti" pu'ctul J
rrind de la conturul 1e.r'a.
trasa pinl ii n o li'ie prararelala axa ov, por-
inlerior al copiei din prrnctul-/ in sus. pe linja l'- h
se misoari urrnitoarele inilllimi : inillimea gleznei I 'l
-
sub pulpi^1,t,. l-2, inallirnea pulpei'Ip ==1-S gi ineltimea
"r Q, inilfirnea
- Jub genlnchi cu
1"7'!:8.Prin p_u_nctul l1 se dLrcc liniir llh (linia diri fatA u."ri"-boloi;, tu
paraleli cu axa O1'. d,o

-Prin pur-rctele Q, 2,.5..;t 8 -.e duc liniile diferitelor perimetre ale gambei. inr
Pe fiecare diir aceste. linii_ se urit,soard iurnitate din perirnetrul coTespun-
z.itor^irrllfirnii rcspcctivc'. I.l . P,r .3-J : P,1,; 0-7' - p" , g-10
Iuclinarcr lirrici srr|elir,e1s u carimbului ltt_ / / se obline mdsurin- -'p.i. ba
pa
ciu-se din punctul 9 in sus 10-15 mm gi !n
nnindu-se punctul l/ crl 7(). I,a mijlocul de
liniei superioare l0-7 / a carimbului se Cc
stabilegte punctui /2, din care se misoarb. ex
deasupra ;i dedesubt cite 5 mrn. Carimbul Dr
exterior r.a ar.ea linia superioarl mai sus
decit punctul l2 cu 5 mm, iar carimbul
interior, mai ios cu 5 rrrm. I,inia erterioar:i
va fi usor convexi, iar cea interioari usor
concar.5.. Din ltrrnctul /2 sc- traseazi priir
lrunctul Q ;i se prelunge;te pini 1a 2 cm de
conturul inferior al copiei (fir5 rezerva de
tras) linia de rrrontare a fernroarului pe carim-
bul interior. ,Pe aceasti linie se r.a face o
tirietrrrS" lati de 5-10 tnm pentru nonta-
rea Ierrnoarului.
Linia rrediand AB a capurtei se tr,as,eaza
dupa rne,toda cun,os,cutd qi se prelungeqte spre
dreapta. Apoi, prin punctul L, se fixeazd
indlfimea I'lmbii pe creasrba ca,lapodului la ju-
nratatea distanlei RL'1. lnallin-rea AL se
Fig. 75 Cizrni cu fernroar, pentnr transpune pe linia rnediand in AL'. Lalirnea
femei. lirnbii este de 15-20 rnm. La baz6,, in zona

702

-ri'
 urmArindu-se ljnia CS'
intS punctului C, Iinia.Iimbii se curbeazeqispre slpate'
pi'd la co'rlbrnrul inf'erior'
vor iar. ap,oi, s,e racor.i;ra^o" fini. f,4K coboira
:lerre
bii.
APlico!ii

l,Pcbazagablonrrluicopieimediiacalapoduluipeutrublrbafigiadatelorprezentate
gtaif: If:32 cfr
cu cdputb aplicatd;i
iu continrrare, co'struifi.1"r"o..,! cle baz6 a1 cizrnei
Pp:10 cm; I"r:-12 cmiP.s:39 cut'
de incaltdruinte peltru {emei 9i datele
tratt
2. Folosind s.'lo'ul copiei uredii a calapodului
rera
demaijos,constrtrilidesenulcletrazlalcizmeictrcdputaaplicatipecarimbgifermoar
fer- pe carimb interior :

1rr:ll cm; I'r1:12cm; 1"r:18cm; P,o:26c'n;

Ip-:28cm, Pp:35cm; 1rs:37cru; P'e:34cm'
:mUl
.'azl
ul *r i.:ri "l r. i

DOr-
H.DesenuldebozdpentruincdlldminteotubulordMi,.'
t
-lt incdllamintea ca're are fetele
Prin incalldlnintea tubulard se inletregeconrtinuarea
nea brantul'ui' aonsti-
chi cu,s,ute imprreund .u'tia"fri, sau chia; iri 1o'r, sie in'tilnesc
tui:nrd a,oe,eraqi piresa. ni" fj"ti"t"l _de. l'ed'e.e al incheirerii
ui), iucheia'ta p'e brant sau
d,o,ud v,arianft;s ale f;t;i;,t': incAllarninte trubiul'ard

bei. i""ufla-i"te tmbrul'ard incheiatd in partera d'e su's'

a)' Desenul de
un- a. Inc6l{dminte tubular6 incheiatd pe brant (fig .76, descris'e pen'tru
dupd pr"in,cipiile
D bazd se into.m.gre o;;;;;;;piei mecii bran-
n- ;il"]i. 3" l,a co,nturul infei'ior al copiei medii 5i Ia conturul
"6""'ga
gtrlui rezerrr"l",t"c"=ure irnbindrii' Pe copir m'edje se adauge o rezerve
iar in r,egiun;a degetului si gle'rculttti -1 rnm'
Si
locul cle 6 rnr' la vi'f ii ia cit"ii.
cu.1,5 mm, a'tit in
C,ontrurnl br,antutrui *--at*it" in t'e{iunea de[etel'or- t"s7'ultra't 4 mm'
extler,ior cirt qi in intrlrior. iar, aproi, se adaugd Ia- contttrul
SC
ara exemplu' virf
Dacd exista ir'rtr.,...rp".i ate tetei in zona di imbinare (de
bu1
StlS
bul
:1Of 2
r99r
f,111-l
de
de
:1111-
o
:rta-

aza
S'JTC
zlza
lu-
SC "),
Irig. 76 incitll,Aurirrte tubullriL:
iucheiatA la partea dc jos; ir iucheiat! la Partea dc sus'
:cna
103
decupat), conturul branful,ui se lasA neschimbat. nefiir-rd ner.oie de rezervrj
de imbina,re.
Figia ca,re acoll.errr imbin,anea fefelor cu branful tiveqte to,t conturul
inferior al incaif.amintei. Ea are o lalirle in functi'e de .qros,ir-.re,e nrat,e- col
ri'alelor imbina'te la care se adaugd sus-1 urnr, iar deasuPla 10 mr-n. Iel
tat
lnc6l{drnintc tubtrlarr imbinatd in lrartea de sus (fig. 76. b). Aceas,,il vir
_b:
incal{"Aminte are fetele forrnate prin pletrungirea bi.,aiului pe s,uprrafa!a int
net
tratera-ld
-1 calgno{gtui, pina l,a linia superioard cH a cairiiirburrui si pini
Ia linia lirei inc
CobcU. Branful qi supraf.ala l,ateratrd const,irtuie deci o singurer
pieg' Pe lini,a lilei CobcU se face imbinarea pies,ei inferioarc cu capu,t,,r in't
LAUC,1>rerrAzutir posterior cu o lir-ubit. col
asi
La desenarea tiltarul.ui s,e pleaca de ia conturr-rl ltlanlului c.iruia i se
a9€
ada;uga lateral supraf,ala calimbilor CHTD si in fafa suprafafa clin,tre 11r,r-
chia br,antuiui qi linia lilei DI'IlC.
c:oi
S,e tras,e,azd cotrtttt'r-ti blan!ului la clrc se tsxz:i t.tlguitt sultlaf.e!ele lin
copiei exterioare 1i coltiei iut,ei'io,ale, a.,-ir-rd grijir sit coincida puncteie d,e- in
getelor D ,al,e blanfulrui 1i atre tdlpii. r\ces,te,a vor fi l:urgente la b.rar-rf si
in regi'un,ea c5lciiu1ui. conturul inferior al copiei in zona degeteior DV tru
se imparte intr-uu numAr de parli aproxirnativ egarle: D-l: 1-Z: Z-3
qi 3-V, detei'r.ninincl pozilia punctelor l. Z, J. Con,tur.ul bl-anlr-riui DV rio
se imparte in acelasi ll.urr1dr_de par{i aproximativ egale intre ele, ob{i- in
nindu-s,e puncte].e 7'. 2'.3'. ln punctele 1. 2,3 de pe conturul coiriei se lui
mdsoara inal{irlilr'' 1,'iesei 1-c1.2--b, J-c care se transpun, apoi. cliripr:r-rc-
tele corcspunzatoare de pe bran! -l'.2',3'pe clirecfii-,ro.r-r-ril" (perfencli-
crtlare pe tangent'a ler crrrba) la contur, oblinindu-se puncler,:' cr'b'c'. Fig.
dcl
Se prccedcazir la fel pe coutLrrul intcrior al branfului, obfininrlu-se 4-
pun,ctele d'e'f'. Unincl 1.,uitctel: II'C'd'e'{'U'c.b.cLCLI , r.ezulta conturlri h-
a:rimr
piesei inferioare ,a modelului. Pentru o bun6 tensionare a carimbilor pe
linia lol' supelio'rrri. pun'ctul H se ia la 3-4 rmr nrai inainte dccil coir-
turul pcste,ricr ai copiei calapo,dr.rlui
Supraletele in 1:1u,s aparute intre cont,nrul intlelior' :rl copiilor ;i br-ap!.
in r.egiunea glencuhli, se elin-rina in stinga qi in dreapta axei blantului
in zona colesp,unzato,are ,\f.\I. Nlarginile decupajuh-ri se inbind prin cres- t,
tit,ura in zigzag.
Tiparr.rl piesei superioale se obiine lotind.r-r-s,e pozi!ia liniei limbii
AL, incit sa fi,e itt <:oi-ttit-trtar'ea liniei urediane U,{. Plrntn ir.pIinarre 1:r'i1
coasere se execu,tii 1:e rnargin,ea piesei superic,a|e CabcU un numar- de
orifi,cii I'a dis,tanfe ega1e. r\ceiaEi numar de o,rific:ij se perfo.reazir ;i pe
oonturul pies,ei inferi,oa,re Ca'b's'g Ia disit,anle mai rnari, dar egrale int,r.^
el'e. C-onturul pies,ei inferic.ar:r fiind rr-rari rtrare d,ecit ,al celei sup,eri,o1re. A

la imbin,are pe produs se \-o,r' forrna cut,e caracteris,tice ace,st,orl rlociele \

de incdlfaminte.

Aplicofie
Pe baza sablonLrlui copiei medii s,i a brar-rtuiui copiat ai <:alapodului peniru Itig.
femei, executa!i dcsenrrl pentru pantoful tubular incheiat sime
la partea de sus (pe
lirA). gi vir

104
 L Desene de bozd qsimetrice
Dupa cun-r s-a nai arAtat, desenele de bazA se intocmesc, in general,
consid,eiind,u-s,e simetricd sup,r'afata exterioara qi cea interiroard a flode-
Ielor. 11 reralitate, chiar in cazul unor mo'dele de fefe sitrr,e'trice, proi'ec-
ta,te p'e c'alapro,ade ce prezintd sir-ne't,rie in regiunea din tata (degete de
virf), un,e'le linii aie d,esenului de bazd nu vor Ii siinetri,c,e in exteri,or qi
interi,or (fig. 77). Asirnetria mai po,ate fi determinra,td de fo,rmia 'evident
:J -d

iata
:
nesimetricd a virfui'ui aalapodului (fig. 78, o, b) sau insugi rno'delul de
-:14
incdltaminte po,ate fi nesimetn'ic, avind pie,s,e diferite in extierior latd de
:t,a
in'terior (fig. 78, c). As,itnetria p'o,ate fi ,absol,uta cind ,tiparul interi'or este
cornple,t ditlerit de cel exterio,r qi parfi,ai cin:d do,ar o regi'une prezin[ti
asirmetrie (de exen-rplu. carimbii sitnetrici, ia'r cdputa compursd din pi,ese
agezate nesimetric).
a. Linii asimetrice ale unor rnodele simetrice. Deseirul pantofului de-
coltat pentru fernei clir-r ligura 60 se execut[ cu o uqorara asime'trie a
liniitro,r sup,eri,oare a ca,rimbilor'. Carimbul intern estre mai iridica,t cu 5 mLn-t
in porli'un,ea sia antelio,ara decit carimbul exterior (fig. 77, a).
La mo,il.'elel,e cu cariirb a,plic'at pe cdputa se api,ica ,ac,eeralii reg'ulA pen-
tru contur,ul s,up,erior RFI c:ttn se observd in figuia 77, b. Linia poste-
rioa,rd 'a vi,rfuiui aplicat ilebuie trasat in interior mai in fafl FF; decit
in exberi,o,r FF, cr-t aproxil-na.'tiv 10-15 tntr: it't functie de plastica virfu-
Iui calapodului

Fig. 78 Asimetrie a nroclciului detcrntinatii

de forma nesimetricir a t'alairodrtlui :

a - difcreufe interior-extcrjor alc lillici lirci

D - vedere de srrs a lirei ncsinrctricc i c urcrlr
asimetilc.

:11

:e

Ilig. 77 Linii iu;irnetricc iile ulror rnorlclc

-u simetrice :

4 - la pantof <lcculrlt; /r lir Plirtol <:r clLhulr

gi !lrf.

105
 b. Desene tle bazd asimetrice datoritd nesimetriei calapodului. Dese-
nul de baza 'al Llnui nodei cu li,ra are tras.eul lir"el diferit in exterior' $i
inte,riror cind virf;r.rl qi por{iur..,e,a deget,elor calal:odului nu sint sime,trice.
In gener'arl. linia in,telio,ard esite spre r,irt m,ai ln fa{a de'cit ,cea exte-
liorard, i,ar late,ral este ,m,ai apropiatd de linia mecliana dupd cum se poate t-:
vedea in figura 78. a. b. ]'"
t_
c. IVlodele asinletrice (fig. 78, c) au desenele de baza. de asien-lenea,
asim,etrice. Piesrel,e acestor rnod'ele sint diferite iu exteriol qi in,t'erior in
ceea oe prives,te numdrul. forma gi pozi{ia 1or. Pentlu nrodeiele as,irn'etrice
sie fiac droud d'esene. atit pe suprafat;L exterioara cit si 1:e cea interioar'd,
fol,osind,u-se. in gen,eratl. rnetod,a des,endrii 1te calapod care asigurd o pre-
cizie m'ai male a poziliei liniilol clecit de,senarea cll ajutorul copiei medii
cu liniile de bazd orient,ative.

Aplicofii

1. Desenati cinci schite de modeie asimetrice cie pantoii ..-eniru femei.

2. Cu ajut,orul gablonului copiei medii a calapoclulr.ri pe:r':i',.i fer-nei executali
d,esenul de bazA al modelelol schitatc.

J. Detolieres pieselor porlii de sus o incollomintei

Obtinere,a pieselor cle lele se face prin desel-rat'ea lcl clr,irt:=, clesen.ul de
baza al modelul,ui. adaugarea rezen'ek;r necesrrre cle pregiilire. asarnbla-
re, curdlire gi decupalea lor. f-tezervele de pt'egAtire. asambl:rre gi cu-
r5fire sint date in tabe]a 11.
Desen'area pieselor se fac:e prin tr,asarea l).o 1ir-rqa rnalginile desenu* I

lui de b,azd c,u crei,onul sau inle1>area liniilol ce nll pct fi lnsemn,ate cu
creiron'ul. Hirtira p,e care s,e tr.rseaza trebuie asezata in mcd diferit pent'rr-r l-
fiecare tip de piesa. ln general, se foloseqte irirtia de uroCelare indoita
in doud. dupd ce s-a tras,a't prin zgiriere 1ii-ria de indoile. liirtia trebuie ist
indoita d,eoar,eoe exist.d pies,e simetrice in lapolt cr-r o axa sau do,ua ;i pi'ir
piese de ac'elaqi fel cu difelenla intre exterior si interior 1:e conturul in- cu
ferlior (de exernph.r. doi carimbi). exe
Pentru de'cuparea pieselor sirrretrice se aqaza linia de indoire a l'rirtiei ada
pe directia lini,ei rnedian3 a piesei de pe desenul cle baza. trasindu-.se La
doar pe jurnitat,e pi,esa. Piin decupare'a concorritenta a celor doud juma-
tali ale hirtiei indoit,e se obtin'e piesa simetricA intleaga. Dacd pi,esele ind
care se vad intlegi pe desenul de baza nu au ciiferelle intre exteri,or ;i ada
intelior. este s,uficien,td detalierea unei singure bucati. $i pi,eselo,r sime- ner
tric,e li se d,ecupeazA dife,renletre intre exterior si ir-iterioi cle 1a lini,a infe.- s,i r

riould. insemnindu-se cu o micd clestatura ir-r forma de \: conttirul inte- lim

ri,or. doi
In ligura79 a-d se poate ulr-nari r-irodul de detaliere a diferitel,or aoe
piese ale unui model. Pe
Pentru decupane'a carimbuiui care are diferenle intre exterior Ei in- car
t,erior la oo,n,tu,rul inferi'or sp va folrosi o hirtie indoiita a$ezatd s;uo dese-
nul de baza. oblinin'du-se asttlel doir.ra pies,e de carimb. Piesei exteriorare lini

106

'{
j
 Tabela 11
Dese-
101' Sl Rczerrele de pref,etire' iuehciere, suprapulere 9i
:rice. rurittite a pieselor pirlii ilc sus a inrirllirrninlei
ext,e- in !m
DiEensiuni,
roate Fclul rezervei
la piele la plrtzd

enea,
rln t lmbiuarea pentru margine
arsi,
tricre -
lmbinarea Pentru margine indoitd
pfe- 4- 5 {- 5
- normalS 5- 8 5- 8
:'redii - latd 4- 5 4* 5
-- PasPoalat[

I
lmbinarea de incheiere - in' zigzag
lmbinarea de incheiere simPld 3- 4

- cu vipugci
- intdrit5 Pe do's
--- intbritl Pe fa![
cu tivituri

lmbinarea de incheieie simpl[ mai latd 3- 6 5- 8

_:_
6 lmbinarea de incheiere intoarsi 9i intlrit5 5-7 "l- 6

lmbinarea prin suprapunere (cu matgine.sirnpl6, ars6,

indoith, intoarsi, cu tivituri, paspoalatd) penttn:
a) piese PrinciPale:
-- r'ir{ si clPutl 10
1de - carimb 1i staii
9
bla. b) piese secundate:
cu- (limbi, ;uviJe etc )
7- 8

lmbindri prin s'rprapunete cu urargine crestati

nu-
cu Rezervir petttt''.t ctritlire 3 l0
ttjru
lorta
cule i se decupeze din conturLll infelior, ia'r h cea interio,al'e se iusetrrneaza
,;1 prin cr'e,stare acPst oontu)r. Pe contunUl -superior s,e tad,a,uge p,rin trasa'rea
in* ao*put'ul sau disrtanlierul rezerva de prelucrare a marginii car'e iII
"r,
exemp),Ul lUart ,este de 5 mtrr pellt'ru indoire. La so'l-l'tru'r'u} porsterior - se
:tiei alauja o llezervd de B mrn peniru imbinal''e prin s,upmPunere a qta'ifului'
-I-S,e La conturul an,teri'or nu s,e va adauga nici o rezervd'
:lta- caputa se d,ecrup,eaza dupa aEezarea slrb des,enul de bazd a un.ei hirtii
sele ind,oite ou indroitrur,i ,a$ez'a,td pe iini,a mediand. In f,atd 9i in spraf,e se
:si adaugd la contur I€ZeIV€ de 8--l0 mm -P!!tru irnbinarea prin sup,rapu-
tne- nere a virrf,ului gi a c'at'imbu],ui. La mod,elul exempiificat estre avianrtiaj'os
-:1f e.- sH su dec,upezre limba impr,eund cu ceplrta. La majoriitatea modelelon ins6
-rLe- limba se d,ecupe,az'd sepinat dintr-o hintie aqezatd pentlu trrasra'le 'c'u in-
doitura pe linia nediind a iimbi . La c'onrtunul an'teri6'r aI lirnbii, in
:1on acest ca;, de ad,augd o r:ezervd d'e 5 mm pentru s'uprap-unere ciu cdputr_a.
F" *ap"'ti i" rrl"ofiuuzd semne p'entr'u mtont'area collurilo'r ant'erio'are ale
aarimbilo'r in regiunea cheitei.
Virf:ul aplic-at se tras,eazd pe o hirtire indoitd a$'ezatd cu indoitura pe
Iinia rnediaoa. U.. se ad,aug6 rezerve, d,ar pe aontu'rul inieriro'r t'rrebuie
107

asane)-,
 talpa cala
cloud metor
2, Par
zarea pe (
3' PaI
binarea pir
4. Par
trei varian
5. Gh,
a burduful
6. Pal
7. De:
__ se
terior;
- fe!
pe calapod

K,V
(s

Lar
inaadra,t i
suprrafala
fo,arte me
, _ .".,,i',lf;, 1'_".",,:1f::" _r:::i::, _,taifu, ii va cdpa
fala pi,ane
taiatd diferenla ext,eri,or-interior qi ins,emnat inleriorui printr-o rnicd cr.es- duliui trel:
pe,ot est€t
taturd, $taiful se decupeazd p.e o hirtie indoitd, aqezindu-se indoitur,a pe
lini,a de _la spa,te as'tf,el incirt sa tr.eacd prin puncbul H ii sa nu depdEeascd efectul cle
aceastd lini'e cru mai rnult de 5 mm. ln p,o,r{iun,ea inferioara ire marginile cielrar,e ai
'taieturii in form,a de I/ s,e adaugd 7,s-z mrn p.entru incheierea in[arita rnod,elului
simpld. La con'tutr,ul superi,or se ,adaugd o rezeivd d,e indoire de b mm, Probl,
iar conturul anterior qi cel inf,erior rAmin fara modificiri. $taiful nu a,re cale sA se
diferenle intre exteriror qi int,erio,r. liind desir
La aq,ezar,ea hirtiilror p,entru d,ec,upare sub d,e'senul de baza estre ne- pernit.a g.
r,.o'ig de mu-ltd experienld d,eoarece printr-o pozilie adecvatd se poate impislit 1i
obline o pnef,ormia,re a fe$elo,r prin de,talier,e si imbltra.e care va usura dtesen,are I
ope,ratia d,e fo,rmare pe calapod. imbinare r

podnlui. u
imbinanea
Aplicufii Din ar
s,emiplane
d,intr-o si:
Se vor detalia piesele desenelor de bazd ale urmdtoarelor modele desenate r'ezul,ta cu'
anterior:
supnafe!ei
1. Pantof pentru bdrbali, cu carimb aplicat modeiat geometricsi copiativ. capr"rtd si <
Se vor compara piesele rezultate din detalierea celor doud ciesene mode-
-
late cu rnetode diferite.
poa,te car-rz
ducerea ur
- Se vor imbina piesele decupate din hirtie, prin lipire, 9i se va incerca
agezarea pe calapod a felelor de hlrtie rezuitate. Rezerva de tras se lipe$te pe
caiapodulu
ma calapo<

108

;'1ti
ir.l;
llii.
 talpa calapoduiui. Se comparA agezarel pe calapod a felelor ob!in1te prin ceic
cloui rnetode.
2. pantof tip prpuc cu ciputZl clecoratd cu vlrlst pentrtt barbali. lncercatri asie-
zrlrea pe calapod a felelor oblinute prin imbinarea pieselor de hirtie.
3. Pantof cu cdputi aplicata, virf 9i gtaif. Felele cle hirtie oblinute prin irn-
binarea pieselor se vor a$eza pe calapod'
4. Pantof decoltat pentru femei. Se va urrndri :r$ezarea pe calapod a celor
trei variante de decoiteu decupate din hirtie.
5. CiheatA cle munte cu blircluf. Se va studia decuparea cAputei preiungite si
a burdufului
6. Papuc tr-rbular incheiat Ia partea de sus pe lira.
7. Desene cle bazd asimetrice:
-- se va urmdri evolutia diferita a conturului pieselor in interior Si in ex-
terior;
clin ir-nbinarea prin lipire a pieselor de hirtie se vor
- felele oblinute
a$ezir
pe calapod.

K. Modeloreq copiqtivd cu desenoreo pe colopod

(spotiold)

La mod,el,area c,opi,artiv.i baza,td pe copia m,edie qi des,enul d,e baza

inoadrat in contrulul a'ces,tei copii. p,ozitia pe calapcd ,a liariil,or t'l',as,ate pe
supnafala apiatiz-a,ta e'stie dorar rela{tiv deterrninatai. Nurnai modelierii cu
fo,artre rr],a,r'e exp'edenrd iqi pot im,agitt,a aproximrativ raspe0t,ul pe c'are
iI va cd,pato, pr€ SrupftIfala spali,al5 a calap,odutrui, o linire tnasata pe s,upra-
f,a!a pl,ana ,a desrenului de baza. In,tre liniile m,odelului Ei fou'rna calapo-
dului ,trebuie sa exist,e ciin punctr-rl de vedele aI comp'ozifiei ptrarstice (as-
p,e,ot esrtretirc) o con,co,r'dantA care nu se p,oale ll'ercreP,e d,e'cit urnidrind,u-se
efectui desfaEularii spa[iale a ]iniilo,r direct pe c'alallod. Practica de tno-
delrare a demonsrtrart ca devierea tr,aseului unei linii cu 1_-2 mnr conferd
ile rnodelului alt aspect plasti,c.
itd Probtrerna ce,a n'liai irnpoirtanrti e,ste folo"sir'€ra urlUi matre,rial a,clecvat.
:11m, (:are si se rnuleze pe caiapod, apoi pe eI sd se des,eneze liniile m'odelului,
are
fiind clesprins de pe c'alapod imirreunii cu des:enul. Nlat;erialul trebuie s,A
permitd gi o aplatizare Iard d'efo,rmdli. Met;oda de copiere cu tnia,teri'ai
ne- impislit /BN se preteaza c'el i-]]ai bine oblinelii d,esenului de b,aza prin
roate d,esenar,e p,e cal'ap'od. Ace,st p'ro,c,edleu nttmit preform,are p'rin drertal,i,er,e Ei
;ura imbin,ar'e permite oblinrerea uno,r fele a caror supralala co,r'espunde cala-
podulrui. uqurind operatia de f,orrn,are pe calapod. Piersel,e s,int plane. d,ar
imbim,anea lo,r c'onf,era felei o iorm,a curbd spafiala.
Din acesl punct de vedere se pot d,eosebi trei c'ategorii de fe!:e: plane.
senriplane gi spaliale (fig. B0 a-c). Fe{ele plane (fig. 80, a) au cdputa
d,intr-o singurA-pie's'd a c,5rei form'a,re pe caliipod este dificild, p'utind
rez,,ul,ta cutre. Felele s,erniplrane (fig. 80, b) corespund in mai marne mdsurd
suprraf'elei in qa a zonei d,egetelor, liiind fortnate din d,oua pi,ese irnbinate:
cipr-rtd qi carimb. $i in acest caz vn vir-t al cal'ap'odului cu indltime mare
po'a,te cauza ap,aritia unor cute al,e cipu,tei in part,ea din f,a{.d. Pri'n inr.tiro-
ducerea unui virf aplicat a cdrui linie medi,and urmdregte linia virrfului
calapod,ul'ui, ietele prirrresc o formd spalirala (fig. 80, c) ap,nopiatd de fon-
ma cal'apodului.

100
 ll ;;::"1":J'::-::::1":' 1j:H::
Cal,apodul s,e pregategte prin tras'arrea iiniilor medi,ane din f,afd Ei d'in
spat,e gi,a
"'-
liniei degetelor (fig. B1, a) dupa regulile invalate l,a mrodelarrea
Pe linga ac,este linii, pentru a asigr.u'a o desen,are ,oorrecte a
copi'a,tirra.
rnodelelor s'e tr,aiseaza p'e calapod linia superioard a carimbului HC Ei linia
lirei CU ssl',s fl.ste111ind trasee obligatorii p,entru liniile respectirre atre
olicarui rnodel.
inairr,te de a tle,ce h clearea unei colec{ii cle mod,ele pe un calapod
se farc schile de variant,e ale modelelor. z\ceste s,cl-rife s,e deseneazS. de
obicei, c'u a'iutorul nn'ui contul qablon car,e sd exprime plasti,ca oalapo-
dr.riui. Ace,ast,5 rnetodir asigurA lapici^ita,te qi precizie la ciesena,re qi uqu-
lceu:a gi ,analiz-area criticri :L variantelor din punct de vedere estetic.
i'uncfion,al. t,ehnologic si ec,onornic. Pcntru a ais;iguna o lu,are exa,ctitra,te
rL cl,,senelor de baza se lace nn sablon loarte pnecis al cop,iei n:,edii ,a, c,ala-
1;or.i'"rlui 1rr. fig. 17. c:). \'It,.dejul 1l:- c:lre s,e va exemplific:-r metoda de
rurodelare spa{iala este nn j)allli.. r u elitstic sub limba. Irenrtt"ll fem,ei.

1. Psntof tip pcpuc cu elostic

ln figura 81. b este red"at modul de tlasar.e a liniilor pe suprafala
rn,aterialului ir-npisiit ca.re ,a fost lipit pe calapod.
Dupa desenarea rnodelului pe r al.altr-,d se desprind,e desenul qi se
'.tDlzttizeazi incadlindu-l in contut'ul cjesen,at pe o hirtie c'u a'iuto,rul
$abio-
nuhii copirei rnedii (fig. 82) Liniile se ir-rtares,c cu ajutro,rul flo,rarului p,e
cit.st'nttl de bazit. apoi se In'ai trztseaza iiniile cusaturilo,r si ale cAptuqelilbr
Irig. 8l lloclelare cu desen pc calapod (spa!ial6):
a - ealrrpotlul cu liuiile de bazar j b - desenarea Eodelului.

I
fiti 82 l)csen de 1r:r.z ir oblinut prin modelare
sprr!ialiL.

ll0

4_._
ia
ria
ale

Fi1g.83 Procedee de detariere a'nei cipute cu tr.bld c.rbnrd spafial{ (in ga).

qi
-se -fac
inscriplii privind unele ciate t,ehnice (grosimea cusa,t,Lt'.lls1, nr-
mdrul. d'e m,odel qi marirnea calapordu,lui). pe c,,Jn,turul post,erior se ,srcacl
in '
2_-3 inm pentru a
.treirnrea s,uper,ioard
Lini'ei mredi,ane a c,alap,odului se pastreaza curb
obline punLtut ri. co,ntru,rul
Ei purio, a*enul dre baza.
Liniil,e rnediiane ale.diieritelo,r' pi,ese s,e vor stabili prin a,lezanreai mu,chiei
ind,oite,a hirtiilo,r din ca,re- se^.-d's,crqlss-zd piesrele in conrcoa:dra^g cu poo_
-aqezarre
tiu,nre,a 'curba al,er,entd ca in figurile a+ gi sl aceas,ta permi,te
d,ecupar'es.-,unor piese care imb-in,a,te vor confe,ri ielei o=iorma
conespunzd,to,arr'e cal,apod,ului. o,rientare,a rnuchirei indoite
ipitiaU
S€
io- qu curbra desenului d,e bazd, sre.faice p,e baza in concoidanla
unrei ,eval:ua,ri ra(i,onale u poul_
p,e bititrililor die defiormilrre ptrasti.ca a pieilcr pentru fe!e.
Ior un caz deosebit il constituie decupar-ea capu,tei ,acestisi rnodel, cape
are o fo,rmd spafia,la d,e Ea.
Prcrc'edeul clasic de 'rorire ,a liLmbii AL (tig. 83. o) in jurul p,u'rctu_
lui. caputei A pe lini,a AL' dnrcre l,a scurtarr,era l,iniiei larterr,ale a lirnbii.
O
r'ortirre in,jurul puncturui c,ar dru,oe r,a lungi,r,ea hmuii
F lirri,
in,c'onsidera{ie apari{ia acestorr dificultdtl in con,tiruiau"",- r," vo,r AL,,. Lui,nd
an,ariza
drlerrte proc,edee d,e decupar,e.
. Solutia cea m,ai simpli e,s,te impdrfir,era ,g.dpu6e,i p,e lini,a rnediand
dorld pierse imbinrate gi bdan-rgar'"u i,"r*..,',"i de imbinrare dre 1,5-2 in
m,m
ca.in-figura 83, b. ln aoest aaz, punctrul r al limbii *u ii a.pusat
c,u 5 mm
sub linia crestei.
-un
alt pnocerd'eu de decupare este prezen,tart in firgura 83. c. se ba-
pe eliminarrea surplus,ul,ui d,e mat,6riral exis,te,nrt
MN (muchiia indroita a hirtiel; qi cont,urul concav al ii$re linia mediran,d
VegVe
desenul,ui die baza.
Pe marginiLe tarntrei r-rezul,tat,e sre'las,6 rez,erve ae imlinare
7,5-2 mrn, Pentriu a nu da nagtere uno,r proeminenle !oi,n m,aser,e d,e
acesite rezerve

lll
se reduc trepta,t l,a z,ero in punctele extneme fl,f qi N. Proc,edeelre prezen-
t,ate in figura 83, b, c sre po't aplica in cazrul in car'e ele nu c,ontx"irvin ,asp,e.c-
tului imaginat inilial aI modetrului prin introduc'erea inrbin,arii m,erdian,e.
Pentr,u dec'r-rp'arear acestei cdpute in {orrna de s.a s,e poarte folosi Ei clel
un proced,eu de rotire a desenului de bazd. agezaL dea,supra hirtiei indo,ite nat
i,i pi,esei (fig. 83. d). Se agazA desenul de bazA cu linin c:ulba UL peste Per
rnuchia hirtiei de pi,es5. Se 'apre'ci,aza zonele in ca,re limba Ei lira pies,ei de
se pot roti Ia!5 de porliunea rrai latd a c5pu'tei care nu poate fi rotitS. de
Pent.ru a rnicqora iroirtirunea rotirta. iinia n'rediana (muchia hirtiei) se poraite
argeza in zona centralA a caputei n-lai slrs cle curbura desen,r-ilui de biazd 111C.)

c'u o distantA d 1-4 l'nll. alfreciirta astfel incil sA nu clea o suprafala 1e!
ir-r plus p,r'ea lnare. c:o1

ln pri,rna e't,apd se ciesen'eazd porlir,rnea c:entrala nero,titA ,a capr.ltei. ger

apoi ro,tirea iirnbii se farc:e din pun,ctul O2 in cale se lixe,aza acul de it ,u

inlepat qi se roteqte d'esenul de bazii pind ce punctul L ajunge in n-ruchi,a

indoitai a hirti,ei d,e decupat piesa. in L'. Se tLaseaz::,. apoi. contui-ul lirnbii a1,-1

dup,5 roti,re in poziti,a L'C. Pentru a se evila s,curtaleii silu al,u,ngirea irer
Iimbii d,escris,S in figur'a 83, punc,tul O" s,e s,t,abileq'r,e l,a jurnAtatea distran- rru
iei iir'tre punc.tui C qi lir-ria rnedianA. La lel se ralrate ltorlir-tnea ingust,S int
anieri,oara a caipuiei in julul punctului O,. rotind des:-'t-rul de b,azi pinA lio
c'inrl punctul U atinge l-tuchia l-rirti,ei; apoi se tras,e,azA cont.urul ac'esbei ]ne
porfiur-ri. Punctul O, se stabilegte la r-nijloc:ttl latimii pi':sei. la tlaza por-
lir.rnii ca't'e sc rabzr.te. (li r
\:irful aplicat al r.nocielului se decr-rpe;rzA prin alezaxea des'enului d'e tu€
b:iza c,r-r lir-ria c,ul'b-i Ui 1:este r-uuchia l-rii'tiei indoit,e (iig.8i) Punotul U
rea
tt'ebuie sd se aile pe tnuc'l'ria ililtiei care la li i-r'iec.i.iana iliesei. Pentru a
tuL:
CC
inicqola supt'afa{a dintle punc'l ul lr si l'ireciiana si a tl$u'ra tragelea virfu- pur
iui pe caliii:oC, niediana p,late sA tre:lci sub ctlrba conturului d:s'enul,ui r"u1
de baza, cu ciist,anta d. cat'e ltoate i-i mlaxiillum 5 mm. Aceasta dilerenfa des
va Ii cornpensatir prin intiirciel ea m,aterialuliti felei la botlbeu. Pentru des
a obline o linie ltostet'ioarir a vilfului continuA. punctul U trebui'e depla- in
srt in U' in as:i lel incit lirri,a sit treacA peste inecliand in ttnghi drep't. ser
$t.aiful apliciit se clecul:eaz.l in mocl nsernii:tiitot'r'irfulrtti (fig. B5). 'zili
Liiria mediana (rnuchia irilti:i de clecr-rpai ir-rdoita) se orienteazd din 9i
p.unct,-rl H in aqa 1ei incit sa inters'ecteze curba posterio,ara a clesen,ul'ui rio
de berza pe o ,adinicir-ne de maxirnurn 5 r-nn-r, pini ir-r pun,ctr-rl S. Ac,eas,tA Ia
det
dilelcnta va i cor-npenszrta plin intir-rdere:r nateri'alului la fon-r-t,area pe
.l

calapoci. Din pnnctLrl S in jos la cut'bura cleserlulni de bazir se adauga o lul

rezerva de inrbin:rle de 1.5-'2 nrn-r. dir
int
cur
OI

rio

dei
rio

pe
iat
lri,.:. fi I ltt'trli, l( a Vlt illltii i.l)li.ir1 Ifig 85 ljt'i.rilict-el itriiLllrli apiicat see

ll)l
 2, Pontofi tip mocosin
a' rlrocasin tin papuc. furetoda copiativ'
delare spafiala) ,u r"ro*itu ';il;.lii
cu desenare pe calapod (mo_
narea lirrei inrr_o t,6. p""i;";;* ?=oj.,r.roo cu imbi_
$i
f_"1#.pi,esa
Pentm aceastd imbinare ;;;
numi,tA *,o"uuiri-1rig. 86, a_d).
inf'erioara este pnevSzuta cnu
{iind tivita d; ;;;;r;';i;ru, superioare o rezerv-d
u. S: ,1,ffi a caputei care este
te Mocasi''' clasic este o incdlfami,te
.rodelare a fost descrisd- Ld;;r'A"Tip_ tubutrard- (r-. tig. 76, b) a cd.ei
,-,-,o"u=in i,, pa.?"a superioard
i'efelor se poate face si r" ,t"aLTu-"utrigq". a
conf'ecfi,onatii in sisten LL.;;-,;;;;__ au *o",r,ilr'ia incalfai'intea
t;ei, -;. de,trag. r.a proiectarea aoestui
*:- H:"f#.f i"";,ff *u u. u,'.i i piesei ; n ru, ri,J*
de
hi,a
f .
iUm;]. ;;,"J
ivfodeloarea se irrcepe
cu desenarea modelului pe mater.iralur
:Dil aplica't pe calapod. Apoi -"
:ea o?"ll"d .[ ;;; .i"oa';il*d*m]. impisri,t
1:ent.u panroful oti,lu:^l.st."uir#il;d;,.u
nu es(e sirnetrica' Din. acest rnoti' 8;.;;.."ffi,{; c,a tiniadrescris
rirei
;ta e!tL^5voi,e, sd_ se c.opieze gi
i*te.io. d" lru calapod. co.i,"uiri'"u'i,."tongegte desenur
nd ";il,,,i ..;;..?i"* in fala- cu piesa infe_
iei il:ffi,;?Ti,*#A ;; #,: rara pe iinia
se d'esene'aza oe ".1-;;i "
o hirtie eontu'.rr carimburui pr riungit,
exberior
d,e IX-1,9:'."oLl'*1'; *:*,j,,,t1 ; :;'.:' :"br.u a ri' iei rio= i' cu se a cc€n-
U rea liniei C.,O, fbrii a se accen
.1 a tutr , culbura. Se obline fi"i"
CO,U'. Lungimea O,U se tr="r_
pune pe noua curbd cu ajuto_
-in
lul conrpasu.lui, urasurina_'o
ueschicleri rnici, apoi se aqaz;i
oesenul tle bazA cu punctui
in punctul U, al contu,ruiui cle_U
senului pe hirtie. In aceasta po_
85) zilie se traseazd conturul U,l-
din gi in- continuare conturul infe_
Iiot. ll^. { in zona virfului pinri
u1
tA ia lnnlni.rea cLl cel din iona
pe degetelor ,tnasat anterior. ill;_
ao l,yl .grcesta s-a rotit porfiun.;l
fuJa a.piesei, OrUt
$_" $l't:;
lL:i-" pozilie care mic$oreaztj
tiniei COJJ,
:".t-1,".." permilincl
o nlontare mai ugo,ard in vede_
,'9a irnbindrii cu piesa supe_
rioard a iirei.
, Incurnod
deazi
identic se proce_
piesa de carinrb inte_
rioara.
Lira cu iimbd se d.eseneazrj
pe o hirtie in rnod simetria c)
/
in
1'afa liniei degetelor CA, Fig. gt, ]Iocasin tip
linin:t
sean'ra de asirnetria lini,ei lirei <-.- dernul de bea: b rolirgs.gi
irapuc:
{rr ; c - deralierea lirei ; -d _ secgiriredetalierea
prin
-fmii"ir"i
caimbului rrrelun
tjii_rjil..ir.
8- Proiectare.n dttioolehlr ditr pieje
Si ioJocuil{,ri
lt3
(fig.86.e).DacAt'sterrer-oic:'eapiica;ia'icillrocedeedet-o4'ireiniurul
";";.te -iri si li'ia
;;;. ati_LLe iu'ritatea distaniei ini'e linia ''ieciiana
pozilia A,!.i' pozit'taAL"
lirei. Lir-nbii s,, r'ot,e:itl i" Ltit"i punctului O,r-oti.e 0, se al'1a 1a iumata'tea
clirt
de irZii
eLlroi se tiaseazir.or'rtu,l,-tl L'E'. Cer-i't1u1
b

li:ri:i (',I i,t degeleior.'

Pentru imbinaiea lirei cu ]-ries:r inie|ioa,ia a ciputei se a''daug5 le
c:ontlr.j-ul c{J o re 7;€r'\;ri cle 4 iiitr-i cat e constituie figia ce 's'e ridica Fe , ele

ii;;;"tra pieser infelioare. Apoi st- prai,adaug5 ilcir 11 tr-rtn n'ecesari pe (.

tivirii contr-lrului pi*."i i'terioaie. rArni'rir-rci qi o reze^-ri lnelrginala
(fig. d).
86,'ll1ocasin
' - Fr. cu l-.urduf. r)esenr.rl de bazi. se obline prin 'trasarea pe rloc;
calapori ca ia ntcca-sirr',rL pr ecedent (fig. 87. c). Por-lir-tnea :lu1t'rioarir
rr

ii.ui ." bu,r.dul ({ig. 87, b; se deseneazd, cle asetnettea. dupii ace}t'a$i i, ld
i."goli Apci se t'otSote poliiut-t*o bnt"duftthri (plin rotirea CeseirrlLr'Li cilr
Lu?e,l"or"pr',a l-rirtiei cli"dec:upa1;) lot-liitir cle ut' putc] siluat pe lini:t -'l(' ir fcl
CIiLll (fig. 8:i.b) Cotrtt-tiu] atrle-
Afg. eZ,;l .'si se obline risiiel i'ontu.ul :;imelr'it; in afari la!i cle li:ria cie
iioii. ut'carimbului CII.E -s'r t1'ai1si)une'
inJoile CE a bulciuful-ri, obfininclu-s'e lini,it CR' Ia cia.e se aciaug.t itt o lt'-
zerr-a de 11 r-t'r liilipte t.Leces:,.ril tir-irii c,at iinbul'r.Li. 1n c'onliuuiu'e' li-
rua CU "s,e \-a aclar-rga itltii lezet'r-a li': '1 t.i'lln si. iri'r'rli. c'e:r clt' 11 1rrrl1

n €)cesare tir,i,r'i i pl esei i tt l'tlr'loait'e ll citi>t-t Lc t'

Piesa infel'ioatai tr cipniei (iig t37 r'1 sc' rletrul;'.ilz:i Iolr'sititlrt-se tot
r) r'r rtit"' r, l:itiii lttrte:jlli? l)lrr- Col
. --1\. tl u a litce tnai ttsoar:i in-rbinar-ea
N
----JA rru lit'ii. Se arsazii hiliia cie cfecu-
t,s',e
o
, n A",, o pare intloita i u Irl ucllizl rl'IN
-' ', I ir,= linia UU sub desenltl (le- cle
v br.zi. 1! ace.i-cta irozilie se
f1,,
-sc n eaz?i t'tttttiti'Lr.J i.r-rterior' tri ex-
teliol al ciipirtei. Dirl pr-rnctttl U
se co:.tti-nr-ta sllre ih'callta qi spre
stinga iir-riiL cie i'ilI a lirei rllc- de
sorirrdu-i ltt:iu ( tl l but li. Se iro- ini
telLza cLLjr lirlliti, 1;rLrliurlii {-i F' per
it-litt''Le cltt'bltt' ;i. t'ipoi. a( oasla Ur-r
se illiitsJ)ur-ie pl'irl tlrisitlal'r:a c'u bla
,,;n-ipas,-il in pa5i egali. cr-r des- de
t'hiclele t-t-iici. pe noua linie a ale
lirei in Ui''. i)tr-r p,-r,rnctul F' se zi','
contirtr-ti de:iettarea conturului bol
.F-1 pc linia lLouir -r:"-1' a li-
niei posterioare a cirPutei qi a ll-l ir
liniei ei infelioare pinir Ia 1n-
lilnit'ea cottLr-tt'ltlr-ti I'iliuiui in cLl
irpropierea pr-lnctului l'. La fel
$in
se pl:oiic'Ceazj cu pat'tea iute- tut
rioari a caPutei. La li'nia G'UF' cle
se arlar,lgA rezerva de 4 trrm cat'e
r-iL fi iivitir prirl irnilirrilrea cLl
i
i1 i \'Li lirei. r\ceasltit rezerr.i
ezel n)t
jii! i\7 -1.,,'.: sirr (.,1 .:.,r:l va 1i r edttsir tr-eptar' arjr-lngind
., :rltl rk l'irz:' ; I
.
'lrt:rlr' . ' :: ( i ett butdiri
r,)til.ra! ;i ,lrtdlitrr!! tli!,lltci ia zet t: in ;rLr Lrctul C. rir

114
jurui Aplicofii
iinia
-l^L', 1. s6 se execute pe Lln cirlapoci de incdlldminte pentr:u fernei desenul de
:et€a baza aI urodelului tip papuc cu elasiic'
Se vor clecupa piesele cotnponente ale mocleiului'
ala - hirtie prin
-sevacoirrparaagezareapecalapodac;iputeiorclecupatedin
pe cele patru metode Prezentate.
-'Feteledehirtieoblinuteprirrirnbinareapieselordecupetese vor a$eza
rala pe calapod.
2. Si se execute prin trasare pe calapod desenul cie bazi al pantofului tip
3, pe rnocasin.
:i. a '_ sa se clecupeze piesele gi sd se inrbine prin iipire piesele cilputei, fdrd
easr a adduga lirei rezerva de 11 mm, a imbindrii prin titire'
:de -. Si se urmdreasci a$ezarea pe calapod a acestor fe{e de hiriie'
J' l. ln mocl iclentic sir se dccupeze 9i sii se urmdreascii a$ezarea pe calapod
--!e- a felelor de hirtie pentru mocasinul b'-rrcluf.
GE
:'e-
1i-
::n1 L, Modeloreo cdptutelilor;i o ocoperitului de bronf
captugelile se modeleazS asemandtor fetelor dupd tipanul cie baza.
Con,turul lor este pr,evezut ctl imumi'te rezerve de imbinare, eulAtire sau
este micrsorart, cu anumite lalimi pentru a satisfacle cerinte t,ehnologice.

1. Proiectoreo cdptutelilor pentru pontofi

ln mod obiEnuit pant,ofii se cAptuSesc cu rn,e$ir1.d in z-ona calimbului

' crr pinzd
Ei J:acaPtta.
iarimbul are addugatd iatd de conturu] supet'ior ai Ie{,ei. o r€zelVd
de curSlire de 4-5 mm oal€ se indepArteazi dupA eoasere. Pe con'lur-ul
infenior artit rnegina cit gi pinza se lnircEoteaz| clf 4-5 rnm pentt'u at
perrnite conta,ctul fefelor cu branful la operafia cle tragere pe c'ai"rpod.
un contun al caprbugeiii egal cu cel al felei ar impiecica lipi,r'e'a felei pe
bnan!. La spate, in tr.ein'r,ea superioari a liniei, s,e ,adaugd kr cripluEeal,a
de megin6 i-3 mm necesali s,uprapunerii; in cele douii treirni inJeri'oa,re
ale inSlfimii ,carirnbului Ia spate, con-turul captugelii s'e traseazA scd-
zind 3-5 m,rn. Cdptufieal,a d'e pinzi are iinia 'mediranA in regitrn'e'a
bombeului cu 3-5 mm mai jcs decit linia rnedia,n'a a cdputei pentru
a face loc bornbeulrui intre cdpt,uqeaia Ei fala evitind prin a'ceast.a for-
lrlalea uno,r cute ale pinzei.
a. captugirea pantofilor cu carimbul aplicat pe cf,puti. La modelul
cu car.imb aplica't pe ciputd, in genet al, c3r'irnbr-rl se cap'tu;'eEte cu nre-
Eina, iar cdputa cu pinz{. Cdptugeala carimbutru-i s'e pr,oiecteaze il'e coll-
iurul superior cu 2-5 mrn rezerve de curdtire. incepind cu clls,it'ura
de cheilA in cale aceasrta trebuie prinsd. Cdptu;eatra de pini'.a alle o re-
zer\:a cle imbinare de 5 mm llafA de conturuL c'uputei pe linia cl'e coasele
a limbii. ln funclie de locui cie irnbinare a meqinei cu pinz.a existA rnai
lrlulte \;al'iante de cdptuqir i riesclise in continuare.
Cdptu;eold derb,y (fig. BB, a). ln ,aceasttr vaf iantd, c"lpruqeala -ca-
-
rimbului s-e imbind cu cdptu$eala caputei pe linia de imbinare a carirn-

r15
 . . Fig. 88 Tiputi de clptugeli la paatofi cu carimbul aplicat:
a - ceptugeaHperttup3ntol cucarimbapllet (Derby);0 - cAptutealAcusuprafatAEicftratdi c - ebptugeala
lntosrsd la ?taitt d - cAptutealA de epse cu ganiturA Fi qtaif.

116
J i
bului c,u cdputa odatd cu coaserea acestora. Pentru aceasta rlre$ina are
o nezervA de 6 rnrn f.afa de conturr;l sc:,bi;turii aarimb,ului. iar pinza de
B-10 mm tot ia!5 de aceastd linie.
cu suprafa.td micSorutd (fig. BB, b). In ,acest caz se
- Cdptu;eald.
ciptuEegte r:egiunea, capselor cu o piesd din rneEind lati de 25-30 mrn.
iar rnegin'a oarre cdptugeg'be carimbul se scurrteazd in lata duph o linie
clreaptd ce pleacA de la 15-20 mm sub conturul din spate at cdpt;r-rselii
de capse spre spatele liniiei glencu.lui. Supra,fafa liberd rdmasd se co,ln-
pl,e'te,azd cu cdptus,eal"d de pinzd eare se irnbind cu cdptuEeala cdputei
od,atd cu coaserea carimbului pe ciputd la fel ca ia cdprtugealn derby.
Pinza gi megina s,e irnbini pdn suprapunere. pinza avind B mm re-
zerv6,.
la ;taif (fig. BB, c). La spate, cdpbuqeala de
Cd.ptu;eal.d. ir"ttoarsd.
-
r,reEind a carirnbului se in,toarce cu paltea cdrnoasd in a-far6. Aceastd
piesd sin-r,etri'cd ane o ldlime de 20-30 mm (pe desenul de baz-d apare
doar exteriorul), iar la partea inferioard de 40-60 mm. Linia de imbi-
nare poate fi trrasatd gi mai in fata astfel incit sus sd exisfie o ldlime
de 40-60 mrn. C'e1e doud piese de rneqind se imbind prin suprapunerea
piesei ,anterioard avind o rezervd de 8 mm. Pentm o formare mai bunA
1rc calapod. pe conturiul inlerior al captugelii la Eta.if se ,ex c,utd o cres,tad€
nesimetricd, de 15--20 mm adincime. o r.ariranta de cdptu;irie a mod,elultri
cu c'arimbul aplicat pe cdputd in care se erritd suprapunerEa irnbindrii
felelon cu cera a cdptuqelilor este a,rdfa,td in figura 88, c. Pinza ale o
rezerl'd de suprrapunere de B rnur.
Cdpttt;ectld la capse cu garnitttrd ;i ,ptoiJ dht, nte;ind. (fig. BB. cl).
- variantd es,te
Aceasta foarrte econornica. fiind folosit.d atit in ccmbinalie
cu pinzd cit 9i Ia mod,elele necdptugirte (pentr.u int,f,rir.ea zonel.or rrrai soli-
citate ale incdltaminrtei necdptuEite).
L-dfimea piesei de la capse es,te de 25-30 nm. iar a g,ar:riturii ce
se aplica la contuc'nl superior aI carimbului cie 15-20 min. Piesa d,e
mesind a staifului se proiecte'a26, ca Ia modelul cu Etaif intors (rr. fig. BB,c).
D,acd existd qi cdp,tuEeal5 de pinzd aceasta va avea rezerve de- B mm
pentru irnbin:are prin supr.,apunare cu meEina.
-b. C6ptuqirea pantofilor cu clputa aplicald pe carimb. l,a cdptuEir.ea
modelelon cu cdputa aplicata se folosesc aceleagi reguli ca la cdptuEinea
rnodelelor cu caritnbul aplicat. Astfel, fa!5 de conturul superi,or al oarirrr-
butrui rnegina are o rezerr;d de curdlire de 2-b mm. La spate in pa,rtea
de sus se adaugd la meqind iatd de conturul carirnbului 2-3 mm penh u
-cdptuEelilor intre ele, iar jos se scad 3-5 mn1 pentru a
sr"lpl:apunerea
pertnite introducerea s-taifului intle fefe si c.iptugeala. Conturul inferior
se diminueazl cu 4-5 rnm, iar cdptuEeala cle pinz;i ar.e o r.e;aervd de
B mm peltxu irnbina,rea cu meqina. In fa!d, linia mediand a pinzei esb
mai jos decit mediana cdputei cu 3-5 rnm pentru introduc-erea bom-
beului ;i ,erritare,a forrndrii unor cute.
Cdptu;eala obi;nttitd pentru m,odele cu cd.ptttd. aplicatd (fig. Bg. a).
ln acest caz, linia de imbinare pleaca de Ia 10-1b mri din fa{a punctului
cdputei, traverseazd imbinarea dintre carimb gi cdputd trecind in spatele
ei, tra o distanld suficientd pen'tru ca cel,e doud imbindr:i sii nu se su'
prapund.

bului in zon€r copselor cu o piesd, suprafa:fa meginei se nbdube. Ldlimea

11?
 rior
lini
rale
cur''
al
del
peI-l
de
apli
li to

pap
CU
ada
car-
ctl
c5p
coll
10-

sub
sell
li-
sup
Cafl
rnl
cap
avi

Fig. 89 Tipuli r1c cirptu;erli pcrrtru pantof crr ciputa aplicat:'r pc calim1,:
ciirtu;caii obilnnitir : b criptui(alir cu srprafafi nicaoratd ; c .- ceptuicalii la capr cu garniturri ii ttaif

caphl;elii caliirbului la inbinarea cu cdptu:leal.tr capselor este de 15--

20 mm. Pentru imbinaretr celor doua pi,ese de miegind cea posterioara are
o rezer\rd cle B mnr. Pinza se imbin5 cu cele doua captugeli alc cadrnbul'.ri
printr-o rezelvd cle I mr.n. Cdptuqeaia de capse depdEeste in fafa punctul
ceput,ei cu 10-15 mrn.
Cdptu;eal(t la capse cu garntturd si staiJ (fig. 89, c). Cdptupala
- .se proiecteazii simil,ar cu cea d,e la modelul anterior. Se com-
capselor
bind cu cdptugeala de nleginA a carimbuLui prezentati 1a modeul din
figura BB, d.
c. Cirptuqirea pantofilor dccoh.a{i (fig.90). La aceste moclelc de incAl-
famirr-tc. ciptuEeala cerimbului are o rezerva de curtilit de 2-5 mm
fata de conturul superio'r al carimbului. Contulul ,anterior al m'esinei

.t to

fr&6.
porne$te de la 10-15 m,m sul.,
linia decolteului. rnergind p:r-
ralel cu aceasta qi, apoi. se
curbeazd spre coirtnrul inferior'
al zonei glencului. Captuqeala
de pinza al'e o rezervd de 8 mtrr
pentru inrllinalea cu cdptrqeala
de rne;ina. fn celelalte zone se
aplicd reguliie cnnoscute re[i:- I.'ig. 90 Ci4rtugeali pentru paritof decoltat.'
ritoare la captugire.
d. Ciptugirea modelelor tip papuc (iig. 91, oJ. Pentru modelele tip
papuc crracteristic este f,aptul c'.d iimba s,e cdptuges;te clr ir:eqitrd impt-eund
cu carirlbul. Es,te o variantd 'a cdprtu$irii nrodel,elon dre'coltate Ia care se
adauga o rezervd de curSlire rnrare in unghirul forrnab inrtne limbd gi
carimb. Pe linia medirand a limbii cdptuEeala ,aI€ ,o rezervd de imbirrare
cu cea ciin interior. MeEina porneEte de la 10-15 mm din fiala punchriui
cdputei. urmdrind un traseu 'asemdndtor cr-t a1 cdptuEelii pantofilor de-
col,tati. Linir ocoleEte punctul cheilei pi-in fala l,a o disrtan!.;i to,t de
10-15 mrr. Cdptugeala de pinzd sc proieoteazd in triod obi.5nuit.
e. Cdptuqirea modelelor tip pitpuc cu carimbii uni{i printr-un elastic
sub limbi (fig. 91, b). La aceste modele, Iimba se cirplu;egte cu rneEinS,
seiraratd de carirnb. fiind imbinati cu ciptuEe,ala de pinzti a' cdpurtei
pe o lalime de B mrn. Ca'rimbul s,e ciptuge;te cu meqind, avind pe linia
superioara o r.ezervd d,e c'uirdlir:e, care s,e prelungegte gi pe li,nia de apli.
care a elas,ticului. Apoi, conturul cirptugelii de megina urm.d,reryte conrtu-
rLtl rezre.rvei de suprapunere d.e B mm ,a carimbului., peste clar€ sie apJ-icd
cdputa. Cdptugeala de pinz-i incepe l,a B rnrr in fala punctulni capu'tei
avincl in aceasti zond o rezervir cle B mm cle irnbin'ar.e cu cdptuqeala

\*+=----
Fig. 91 Tiputi d.e cS,ptugeli pentrn irrcilfdrnirrtea tip papuc :
c;!.ptugeali petrtru pantof tippapuc cu limbir; 0 - captuteald pentflr pstof tip papuc cu elastic.

1i9
 a ITIOC
1": Pin;
; teti
-* tt-Ie(
poa
cap'
rim
rndr
geal
cati

de

par
2. Proiectoreo coptugelilor pentru ghete inci
cu
lui
La proiectarea cdptus,elii penr:u sll::e r: :,:'---::es:e tot de la d'esenul 5ir
cle bazd. Cdputa se cdptuqegte cu p:::za -=: :a:::::b:i se poate cAptuqi tdli
h cu pinzd combinatd cr,r mesina (in zone-e :: ::-^::E:::e ::r:i solici'ta'te) sau fecr
se poa,te cdptugi in in,tregitne cu :::es::-:. ::--a- .-es. ra ghetel'e pentrn-r trrl
D
g oopii unde consumul de nre5ind r'' i:::-.' :--:.::. S: rnai poate folosi po€
.:s: i:2. pentrru a crea
capfuEeala de tricot fi':usat sau de c-a:-i. l:----r::.:-ui
spaliul necesar grosimii blanii. toi :.::-:-j:,: '
-oP
f cle baz.6 se md-
:. reqte c,u 5 mm. cu excepfia contur.ri:;: stDe:--:':'- b:.2
t ln gener-al, captuEeala cal'imbului e.:= c:=-- je :'r-,esind in regi'unea
capselor, in partea superioard (eticle:.:' .: ;= -:-:a:.-.ed:and de la spaite par
(r'iprrqca interio,ard). Eticheta este - :-s-= -:= ::-.:s: -i cu o ldlime de
20-25 mm .apL.icatd pe linia superice:- a :a:--::--:--::. \-ipugca in'terioard 3! ,

aire stls o ldfirne de 10-15 mrn (pe iu::-.a:::-. -=: '-s. de 15-25 rrm.
hnbinar,ea ,aggston pi,ese s,e face cu :':;,?:-.-: =; =-;;.1'apr[rer-e de B mm.
Cdptugeala c,arimbului cs.te corrpl:t.a€. a:-,:. :: ],,:::'-:nea nare a pinzei ll.=
prevdzutir cu rezerve de imbinal': ie 8 ::::-,- ::::- s'-:l:aourerea cu piesel,e .:
d,e me$ind aldtate anterior.
:. -.
,.
a, C6ptusirea ghetei cu carirnbul aplicar 'l- .,1. c . Captuseala cdpu-
-^.:

tei este identicd cu cea a pantofului c: :'=:-::-: a::--cat (derby). Imbi-

narea celor do'u5 cf,ptuqeli se face ioi c'-i:: a:::: sis:e:r. ar-ind aceleagi
rezerve a1e celor d,oud pinze (6. reslleciit- 8 :--::--'. -a ::rate. contur,ul poste-
rior al vipu.,<tii se ra lua la 5 min in fa-a ::::iirrrLui jetelor pentru a
permite ,suprapune,rea ex,acti a celor doud r::--:.:e:e al€ fefei gi cdptuEeli,i
in secliunea gleznei. Grosim,e,a materialul'-i: ie= ca pe:in-refi'ul interiol'
al cdptugelii sd fie mai rnic decit cel erteno: - -e';e:. Penlru a permite
i,n,tnoducere'a Etaifului in aceasti zond s€ lasE aceeasi diferenf6 intre
fele qi cdptuEeald.
b. C6ptuqirea ghetei cu cdput6 aplicatd pe carimb r:ig. 92, b). Cep-
tugeala crdputei la acesite mod,ele de ghete es:: :ie::::c5 c'it cea a panto-
I filor cu cdputa aplic'a,td (r'. fig. 89, b). Ca:i::--b-:- se ciotuseEte Ia fel ca
Ia rnodelul descris anterior cu diferenla ca ::--es:::a i-:: rcgiunea cdpselor
:
l depSgeqte punotul cdputei cu 10-15 mm. ari:'i j:aia obisnuitd pentru

720

;+i'*
riL
 te modelele cu cdputd aplicata.
:at Pinza poate fi din douS jumit-
tdli sinretrice in rapot"t cu linia
rnediand a cdputei imbinaLe, sau
poate fi o singurd piesd pentnr
ciputa imbinatd cu piesele ca-
rirnbilor, dupd un traseu ase-
m,6ndtor cu'cel intilnit Ia cdptu-
Eeala pantofului cu cdputd apli-
ca,td.
-I1'a
-ile 3. Modelqreo ocoperigulul
I
de bron!
SC

Acoperigul de bran! far:c-

parte din piesele interioare ale
incd$dmintei qi se croieqte odatii
cu cdptugelile. Rolul acoperigu-
lui de brant e,s,te atit igienic cit
eul $i estetic. eI acolterind asperi-
:uqi tSfile apirute pe brant la cor-L-
sau fectionare qi am,eliorind a'spec-
tru tul inrterior. A,colleriqul de brant
rOSl poate f i in,treg sau parlial in \+
::'ea rapcr't cu }:r:antul. Mo'delarea b)
acoperiqului de blan! s,e face 1,'r: Fig. 9? 'l'ipuri r1c cirptus,eald petrtru ghetc : ...--
baza conturului branlului. d '- cdptugcali pentru gllcte crr cariurbul aplicat; b cirptuieali
:nea pcntm gletc cu cilpltta aplicata.
a. Acoperiq de bran{ Pentru
sca,te pantofi qi ghete. Pentlr,r aceste
de categolii de incaltamin,t,e, acolteri;i-rl de branf poa'fe f i a,colreris ilr h'eg,
,-ar5 acoperiq cle glenc qi acop,eliE de calcii (talonert).
:1ll'l ,Lcoperi;ul, de branf irttreg (f ig. 93.a). Des,errul se poalte obline
t'II11 - conturultti branfului. ln regiuneaL virfului s,e scad ll-6 um. In
pe baza
lzel
r;ele
regiunea deg'etelor. conturul scade de la aceastd valo,are treptat i:ina
aiunge lra coltturul branlul,ui in zorrele cele r-nai 1>roetnineu,te ale eces'tui
cor-rttir (in ert.eliol la 0,73 din lungit-nea branl;ului. ia,r in interior Ia 0.62.
:apu- rldsulat de L:.r cilcii). lu regiuneit iuterioarti a glencului s,e aclaugd la
br-
_::t
cotrturul br"anlului 3-(r uru. iar in exterior ll-4 u-rr.n. 1l-r legiunile late-
rale ale cilciiultt,i se adaugd 2 tnm. i'ar la spate 1 tntl.
ste-
ua de qierrc (fig. 91). ll) se obtine prin addug.area fafd de
- '\coperi;tLl
conturul branlului a dir-nensiunilor adiir:gate la acoperigul intreg iu re-
iii
iol' giunile glencrllui qi ci)lciiului. T,urtgimea sa este de 0,69 din lungimea
nite brantului intr-eg.
:rtre Acoperi;uL cle cdtci.i (tulonetul) (fig. 93, c), acopera brantul clcar'
-
in regiunea cdlcii,ul'ui. Lungirnea sa se sLabileEte intre 1/3 9i 1/4 din
lungimea blanlului. Pe coutulul sdu lateral qi la spate es,te mai urare
cdp- decit brranlul cu 2 rrtl.
nto-
iel ca b. AcoperiEul de bran{ pentru sandale (tig. 93, d). Deoarece felele
Ior sand,alelo,r prezinta goluri, din motive estetice llargine'a br.anlul,ui tre-
tlu buie acoperitd prin imb,rdcdminte in aceste zone.

12r
 'l\ r11
ca
oF

aF
(. bI

ES
a
id
oc
rU

c€
a)Er'r/e/ c1
b(
Fig. 913 flodelarea acoperis,.rir:i .ii i:.nt l
pr
a --irtreg; b - acoperie * *ilr;,i"*,:1':::.'*-."":il,u;r;l:*ffi.'""u.'";cu brant satt margirea
pr
ri
.'\coperisul, de brortt petttrtt blrrrutul c1r tncLrclirteo im,brucctldt it:
(fig.93, d) se obfine scdzindn-se 2 rnr-r-r lle tot c-or::ur-ui br-anl.uiui. ci
ilcoperisul perttrtt imbrd.cat brcrrr 1iie. 9;J. e) se obtine adaugind o(
La couturul blantului rezen.ele r-iecesare ini::'Acarii. lrt r.egiunea virfului
ri
1i a degetelor se,adauga 10 t.ur-n. iar in I'eqi'-rnea q'lelci,rlr-ri-si a calciiului. tt
unde bran!ul este llai gt'cs. 15 nrtrr
P
e
Aplicofii ,t

t' S2i se traseze conturul captuseiii cic p.inza :ii ::.-\...il ;. cliferrte.lor motlelc c1
alc cdlor desenc de bazd s-au executat: o
- pantof cu carirnb aplicat:
pantof cu cdputa aplicat:i:
- pantof tip papuc.;
-
-- - pantof tip papi-rc cu eltrstic sub lirnbZl
gheatd dc cariinb aplicat;
gheata cu cdputa aplicati.
-
2. Pe baza brar-rlului proiectat ia capito|-rl proiectarea ci,l.rpocitilui (s:ru al unui
bran( copiat de pe talpa caiapodului) s:i se proiecteze t-icoperisrrl cle bran{ pentru
regiunea glencr.rlui qi ii talonetului.

M, Modelcrreo pieselor intermediqre sle pdrlii (

de sus o incdlfdmintei t
Piesele intermediale a1e pdrlii de sus se n.onteazA intre fafd qi
cAptuge,ald. Ele a,u rolul de a itlpiedica deformarea sar rupere,a felelor
in tilnpul fonrndrii pe calapod srEU ir timpul pur:tdrii incdlfamintei. Pie-
s,ele intennediare sint: in'tdriitur-a de capse, captuEeala interinedi,ard gi
fiqiile.

122

< -*_I
 a. lntaritura de capse st: proiecteaza dupa conturul anterior al ca-
rimbului (fig. 94. o. b). Are o taii-e de 18-20 tnm; fafS de conturul
carirnlrului este rnai micd ctt 7,5-2 tl-ttn peutru eviiarea ieEirii ei Ia
operalia de coasere.
b. captu;eala intermediara. La piesele cu alungire pronunlatd . se
aplica g"tr de cd;rtus,eald pentru a le ndri rezis,tenla prin clu-
bl'are. ""u.t
cdptuqeala intermedi,ardr a c,arimbul,ui aplicat pe cdputd (fig. 95, a)
este rnai micd decit couturul carimbului cu 1,5-2 mm la linia' superioard
a carirnbului gi in scobitura aniterioarS. La spate. confurrul cdptuqelji. este
identic cu cel al carimbului p,sntru a fi prins in cusd'tura de imbinar'e
odatA cu carimbul. Pe conturul inferior se scad 6--8 inm fald de confu-
nul infertor al carimbului.
Cdptuqeala interme'diard a
cdputei trebuie sd depdqeascd
cu 5 mrn linia virfului sau a
bombeului pentru a arsigura
prinderea sa in cusdturd sau
prin lipire. Din conturul poste-
rior al cdpu,tei se scad 4-5 mur
incit sd ramind o rezerva s'ufi-
cienta pentr-u a fixa cdptr-tqeala
:d odatir cn coaserea cdputei Ei ,ca-
UI rimbrrlui (fig. 95, b). Din con-
_tt
turui inferior se s,cad 6-8 mn-r.
Pe linia de la baza limbii se
executd doud tdieturi adinci dc
20 mm, pentru a asigura o aEe-
K
zare mai bund pe calapoci. Din
conturul inferior se scacl 6-
B ml fafd de conturul cdputei.
d
CdptuEeala intermediard in-
tleaga Ia pan,toful de'co.ltat pen- 9,
tr-u felnei se proiecteazi dupri

,sl
)
Fis. 9.{ lntitrituta de caPse : Ilig. 95 CiLptuqeal5, interrnediari :

4- pctrtru ghete; l) - pclitru pantoli. {. pentru carimb; D - pciltru criputir; c - iutrcagl

123
 aceleaqi reguli. Din con,tu-
r-ul inferior se scad 6-8 mur,
iar pe linia ,superii.oard a carini-
bului se scad 1,5-2 m,m. In
partea din fald se f,ac doud ta-
ieburi in formd de V cu a.din-
cirnea de 20 rnrn (fig. 95, c).
c. Fisiile (fig. 96) re mon-
Irig. 96 Fisie cle intirrire. teazd in porliunile la,terale ale
cdputei cu scopul de a impie-
dica deformarea acestei re.giuni la forrnarea f,efelor gi la purtar.ea incal-
tdmintei. Ele trebuie sa depa-geascd cu rninimu,rn 5 rnm conturul virfului
aplicat sau aI bornbeului. Aceeaqi reguld se aplica in porliunea, poste-
rioar:d unde fiEia se prinde in irnbin,area caputei cu carimbul. pe conturul
inferior se scad 2-5 rnln. Lalimea fiqiei este de aproximativ o zeciirne
din lungimea d,es'enului de baz-5 la care se adaugd b-mrn; sau mai precis
ea nu trebuie s.d depiqeiaccd punctul cheifei.

Aplicofie
Sa se proiecteze pe l:aza desenelor cle bazd cxccutate urrniitoarele piese inter-
i rnediare ale pdrlii de sus:
Intdriturd de capse pentru pantof si gheate.
Ii
-.- CdptuEeala ir-rter.mediar.d
:

la o cdputd qi un carirnb ale unui rlodel de pantof:

- un pantof decoltat pentru fet-nei.
a
i -Ifi$iila de intdrire la un pantof c'u carirr-ibtil
: apiic,at pentru barbaii.

I
I
i

I
i
t
If
I
rL
f;
eon,tu-
mlll ,

arirri-
,In
i ta-
adin-

nlon- Copirolul Vtl

ale
impie-
lI1cal-
Modelarea pieselor pirfii de jos a ?ncirfimintei
lui
poste- Piesele pdrtii de jos aie incdlfdmintei se impart in urmitoarere
:urul grupe:
B.:ime piese
exteri<tare:
rrecis - piese interioare: _talpa exteri,oari, c.airacul de toc si :,arna;
branfr,rl;
- piese intermediare;_
- inte.ioa,ra. flecurilJglencul,
ful' talpa
umplutura. bornbeur, taronetur, stai-
(corpul tocu-tr-ri) gi iu'.u 0"T""
Piesa de bazd a.pirtii rie ios a incallimintei este U.""1,"f. Mod,elarea
br'antului se Tace prin copierea calapodui,ui. naz.ete au iu"i", pentru
n,erea bt'antului sint:
ob{i-
nter- lrasarea contu.-rlui brantulu,i, (evidentierea conturului pdrfii plan-
tare -pe calapod);
-- ti-irsarea contumlui branfulmi pe hirtie " 97, a);
-- fixarea adaosului necesa,rl pen,tru copi,er.e;(fig.
- ciecuparea hirtiei;
cres'tarea hirtiei pentrlr a se m.ula pe calepocl qi lipirea
--
(fig. e7, b); aceste,ia
copier-ea pdrlii plantar-e a calapodului;
- der,upar,ea (obfinerea branluluil (flg. 97.
- cy.

1, Modelcreo tdlpilor exterioore, interioore

gi intermediore
Aces,te piese .se vol proiecta pe baza qablonului branfului
se vor or adduga anurnite l€zerve. Vtaloar.ea la eare
Valorl.., rez-elvelo,r ;i locul unde r.,or
fi_tr-asate se aleg in funclie de fe_
lul incdlfdmintei, f,elul tocului si
sistemul de confecfionare.
In toate cazuriLe va trebui sd
se lind seama de: grosimea fe!e_
for, a cdptugelilor Ei a altorr piese
intermediare; Idfimea finald d tat_
pii fatd de ,conrfurul calapodului;
ldlimea ramei; rezerr,-ele necesare
pentru frezare.
Pe diferitele por'liuni ale in_
ciltamintei, numdrul pieselor ;i
grosirnea lor dlferd, de,ci si rezer_
r.ele vor fi diferiite (fig. 9B). De q) 6/ c)
exemplu, clacd se face o secliune Fig, 97 Fazele de iucru pentru
eopierea braufuiui.

725
 n_
98 Pieselc incirlli:mintei carc detetnrirrri 99 Secliune irr rcgiunra rirlului
lnlirimea tilpilor ('xteriolr(. irrciil!irnrintci:
/ caiapod; j - branl: j -- uupluturir;
lalpi: i -- ciptu;calri: li gtaii;
: fete.

irr legiunezr \rirrfLliui incirllaneintei (fig. 99). r'ezer".,'a talpii L fata de bran!
se \,a calcllla astfel :

L =.- 1.1 , lr t 1,,,

/r .--_ ,(:r -i-,gn + ,(r,
ir crtrc.:
1, este grosirnea linalit rr piesclor- :

is ,-. 0,5 lnnr grosir.lttr,t ciptnselii ;

Ht -- 0,1 tn11l grosirnea. l)oritlterillli ;

,jr .-. i,(i rnln qrosim(:a lefelor;

/, ,- 0,5 r 0,7 ' 1,(i ,-- 2,.9 rrrrrr;
1.
/.
-,,,- 5I -- 26 nrrl din lilirrrca tiilpii (ranrei) .

nrrri rez.er\-ir lrc.rrtrrr lrez.arr'.

rlet'i:
l, ..'2,8 i- 5 - 2 =, !),8 runr
Irentru toate regiunile ln"cal[Smintei cle jul irnpleiur va]ot'ile rez-ervei
ta\:ii fatr de branl sc vor aclopt,a in tr-urciie de valoriie stabiiite pri,n
ca1cul.
\ralorile rezervelor ilentru taipa exterioar-ri diferi in funclie de mo-
dei ;i sisternuL de contieclionare (fig. 100. c-j). Se deseneaza conturul
branlului, apoi cu aiutor-ul unui comllas sau a unui distanlier se vor hrasa
rez'ervele po,rnind de la vir{ spr-e calcii. Prin unirea punctelor astfel obfi-
nute se ob{ine conturul td}pii extelioare.

2. Modeloreo tdlpii exterioore cu pinzulild

La incaifimintea cu toc inalt, talpa exter.ioai.ii va ac,operi gul'a to-
cului, aceas,td po,rtiune prirnind nur.nele de pinzuiifa.
Pen,tru proiectarea talpii exterioare cu pinzuii{a este necesail. s.d
se foloseasca cloui qabioane: ;ablonul brarrfului sl sarblonul gudi tocului
care se obfin 1.lrin copir:rea toc.nlr.ri in aceasta r.egiLtlte.

t 2rl

* il
 \
xiulni {
;sif ; \
c)
l|ant

el
Dr!n

:Tlo-

Lo4
cbti-

Iiii. 100 'fir\;i exterioate pentm diieritc

sisteme de confeclionare :
to- 4 - sisteme C.ll. cu raml (le la toc la toc i
l, -. sisteu CR. crr ranri de jrrr imprejur: c -- sis-
tenr R./.: ri sistem t'-8.'. e sisteu C.B. eu
SA iiu! i / -- sistcrn f.l. ; g -' sistcsr ?'.8. : /r - sis-
::-1ui
teu /.I. cu pinzulila: i -- sisteur /.1. clr talpe
fista pill iu gura toclllui : j - sistear .I. L. cu talpi
fixltA sub toc.

t27
 Tuipu ,exteriorart se va obline pe baza tiparului branfului Lra cane
se adaug:i rezervele necesarc (ta1pa 1.L.) in regiunea pingelei si glen-
'a
cului (fig. 100, h). In regiu,ne'a calciiuiui. clupii ce se iir-niteaza'liniJ aa
a tocul,ui s,e fixeaza tiparui pinzulilei oblinut anter.ior si se deseneaz5
in continuarea liniei tocului. Se adaugA rezer\re cle 2-li mrl in parlile
lateruie ale pinzuiifei gi 9-10 min in porliunile clinspre cilcii.

3. Modeloreo diferitelor modele de tcilpi exterioore

La incalfamintea cu toc inalt pentr''.t femei, in funclie de rnodeLul
incal^tdrnintei, se folosesc diferite rrodele de talpi exterioar-c.
In figur'a 100, i este reprezentat un n-rodei de talpa extericala fixata
pini in regiunea tocuiui. La acest tip de talpi rnodelar-ea se face in
i''--lui urmdtor: se tr',aseazri forrna brarifulr-ri lle care lse deseneazj linia ArJ
a gulii tocului. ln regiunea pingelei "i u gl",-r.,-rlui se traseaz.i rezervele
Ilece-ia,re penlru ttilltiie /.1,. apoi se clec'u1:eazi pie'sa plnii ia nir,elrrl gur.ii
tocului.
ln figura 100, j este pi,ezeniut r-rn t.t.rociel cie trlpa e-.;tclio,arir, care
se lixeaza srub toc. Pentru ecronc-u-r-iisilea rna,t,c.ri'alului, acest model s.e
proiec,t,eazi astlei: se la'aseaza rezer.r-ele neceiare itr regiunea si
u glencuh-ri ;i se Iireaza linia gLr::ii tocuiui. i'a{a de -c.are se1_-irigelei
vr trase
lorrla tirlpii ia cilcii. l:r ciistan!.ele stabiliic. in fjsulj

4. Modelolea copoeului de toc

Perttrrt tttoclelalea ciipat't-rlr-ri cie trrl .se vor trtiliza tipa;r'ul talpii exte-
rioar,e si o sc'r'ie d'e iirrii aiutAtoale (iig. 101).
Se traseazi contnlu] tiipii e-r1er-ioale. airoi se r';r tlasa lini.a AB a
a|tit'ula[iilor tre'la,t.rrsoliaLangiene in partea auterioarrir .si ]ipia CD in I'e-
giunea calciiulu,i cal€ va niarca liifiinea. maxima ar tdlpi la calcii. La
mi.]locul di.stanfei ,lB se ra stabili punctnl r. iar la iriilc.cul ciist.an-
tei cD, punctul 2. se unesc punctelc. 7 t:u 2 1i st prerungegte aceasta
linie pind la intersectia cu cor.t1-unrl tiripii in legiurtr:a nta-xinta a c.irl-
c'iir-rlui. ob!ininclu-se ltr,rncltul 3.
I-ungiurea caprrcuini de toc' se r'iilc urleaza c:n ajr-rtolul lomrulei

l, -''r' l5 rnnr,

lll ('are:
1, este lunginielr t<>cului, in lriill ;

l,t, .' lrrrrgirrie a brautulrri, in rtrtr.

i)r' exemplu. l,a o irlcal!5n'rinte, A/:2ii:
lfl!)
t'7 ,=- i- 15 mn, -- 85 nrrrr.
-t

Dirr pLrncttri 3. cu o yaz,ir egalir cr,r

I,l alc de cerc care
1,, se traseazli Lllt
va intersecta conturul tAlpii in pllnc-
Iri.g lttl Proiectiirer , r'r:Lcrrlrri dc toc. tele O 9i F. Din aceste puncte cu

128

--t
tu
il
 care O raz,e de 1,5 l, se tlaseazd doud afcuri de cefc care s€ vor i'nterS'eota
glen- i,,, punctul G. Din punctul G g_juzA egaLA cu dirstanla GE se tra-
,u"ia,tt arc d,e cerc prin "-"
punctel,e BF aa'r-e teprezinta l,i'nia g'urii tocului'
AB
Copiincl contttrrul fot'matt, se obline capacul de toc'
azit
r{iie
5. Modeloreo flecurilor' o romei de toc
gi o glencului

a. Modelarea llecurilor. Flecurile clin pieie vor avea un contur egal

cu cel al capa.cului de toc (fig. 102). Ia care se \ror trasa rez-erve de
Fsa'ta 2-25 mtn pentnu Preluct'are.
1n b. hlodelarea ramei de toc. Rama de toc poate fi intreagi (fig. 103, a)
AB r;an ciiir cloua bucati (fig. 103, b). Se obline dupa tiparui capacului de
vele toc. r'eprezeut.at h figula l0i. in int.erj,c,r'ul conturului capacrtl'ui 9" t*
3urii s,e fixeazA contulul r-arrtei de 'loc la o clistanla de 1U-20 mln, iar in
pariea anLerioara pin,i intersedeazA linia capacului cie toc'
care c. illodeiarea glencultti. Pentru a obtine glencul esle necesar si se
- s'e
cunoascA cont.uit-ttl branlului qi rezerva letelor pe bran! clupa tragerea
-:r sl pe craiapod.
-t d)d
Lungfunea gtrencului Lr este:
I't: 0'69 I't'
Lii!ir-uea glencului depirrde de sistemul tie tol.i.'ec!ionare. La siste-
lrui /.L. qi C.B. glencuJ. va fi cu 2.0-3,0 unt r-uai ingust decit c:outurul
r.ezultat in uur-n tragerii lefelor pe ctilai:od (Iig. 104, a). L,L sisternul C.ft.,
glencul r"a Ii cu 1,5-2,0 tttm ma{ itrgust fa{u cle corrturul inte'rior a-i
---ts a iezerr,ei lelelor (tig. 104. b). La si"stemul" 1.T. gtrencul se proj,ecteaz"i pe
fe- baza oonturului branfului, paralel cu acesta gi rnai ingust cu 2.-3 nlm
La (lig. 104, c).
:an-
:asti
rell- 6, Modelqreo umpluturii gi o intdriturilor
de bront
a. Modeltrrea urnpluturii. Umplutura (rebuie astlel proiectati inci{
sd urnple go'Iul form,at de rezerr-a fefelor itt partea anterioar:i. Se pro-
iecteaza in funclie de cont.urul intel'ior determinat de rezerva Iefei,o,r in
regiunea pingelei (fig. 105, o). Urnplutura trebuie sa depageascd linia
giencului cu 10-15 r-nrn ca sa poatei li fixatisub aces'ta (fig. 105. b).
b. Modelarea intdriturilor de btanf. intdrituriie de bran! se fixeaz[
pe brant. fie nurna.i in legiunea calcii,ului (irL-tarirturi cle talorae,t), fle
in toata regiunea gJ"encului.
La sislernul C.R. se vi-i proiect,a ia fel ca intar"iturti cte tal.onet, iar
Ia sistemul 1.L. sub I'orma alungita pinA in legiun,ea pingelei. ln ambele
c:azuri. pr oiectalea pieselor se face pe baza tiparului de br-an!.

l,a irrtiritnra r:le talorret, lrtrtqirnet l, se c'lli'uk:rrzir cu Ioru:u1a

I.t =- 0,23 ' Lo'

I - Proiectsrea erticolelor dil piole ii iri'-,rriiti)ri t29

 ti
t
il
l

t,
t
it

=\
)

130

*:
 !'olma gi conturul intariturii de
talonet sint identice cu fonna qi con-
tur-ul branluiui iir cdlcii. ln partea
antelioard se pt'ezintd sub forma unei
Iini dlepte (li'g. 106. cr). -
ttt'

int[ritura de branf (fig. 106,

b) se proiecteazl, dupi forma ;i con-
tnrr.rl branlului la cb.lcii. I,ungirnea 1-
a acestei piese se calculeazi astfel :

L - 0,G9 .iLr,.
--r \ \\
7. Modeloreq bombeului gi \t
o
;roif u rilor
t a
/I
tr. ]Iodelarea bombeur.ilor. Born-
beul poate fi lormat din 1-3 straturi u
ale caloi' climetrsiuni sint diferit:+. l;ir. I t)fi l)roiectr:rc.r iirtirriturii
:

Pentl'u proiectarea bornbeulLri rr de talonet: lr tlr hranl lntreag.i.

se tlaseazA conturul caputei, pe ci.tr'o
se trirseazd linia de l>aza AII (fig. 107. o). Aceste puncte s,e 'cbtiu la inle,r-
sec{ia .liniei de l>az,L V, cu nrarginea inferioara a copi,ei r-nedii. Urrirnd
ac'e.ste pu:rcte. se oblin'e linia superioara a bornbeului. La interseclia
liniei mediarie a caputei cu dreaPta :iB se ob!.ine punct.ul c. Din a,cest
1:t-tr-rct se Va masura o dirstanla cle 7-l0 mrn spre r:irf. d,eter[rinind
punctul D. uninc punctele ADB, se ob{ir-re un triunghi, falri de care se
\:a tlusa 1:rin diferite curbe linia po.ster-i,o,ar.d a bontbeului.
Linia anterioarii se obtine lrrin trasarea unui contur' lraral,el cu lra,r.-
ginea caputei, la o distanla de 2-3 rnm (sistenaul c.R.
$i c.ts,) gi g-_I0 rlrn
la c:elelaLte sisteme cie confec{iona{re (fig. i07. b).
b. iVlodelarea gtaifurilor. $taifui are rolul de a mdri rezis'terrla inc5l-
lamilrtei in r,egirunea cirlciiului Ei dc- a proteja piciorul in aceasti regiune.
Se proi'ecteazd in funclie de modelul felelor gi de moclul d: lix.ile {r
captugeiilor.
La modelele d,e incd{drninte cu cdptugeald tiber,a Etaiful poat,e ave:r
aceeaqi- formA gi rnarime pentru mai multe modeie de i1cirllarninte. La
rnodeiele cu^ cdptuqeala prinsa in cusaturd, forma ;i mdrinrea qtaifulu.i
se vot' rnodifica in iunctie de rnodelul incalldmintei.

Fig. lt)7 Proiectarea bombeului,

131
 E

Pentru i:roiectarea gtaifului se va

Irig. 108 Proiectaree rtaiiului
iolosi desenul profilului calapodului. Se
lraseazd doud axe de coordonarte OX qi
O1' (fig. 108) 9i se fixeazd profilul ion-
gitudinai al calalxrdului in acest sistertr
de axe.
Din pttnctul O Pe axa Ot' se ['i-
xeaza inallimea tocului /.
De exemplu. pentrtt I --20 nlln; O/''-
20 nr,m.
Din punctul 1 cll lrtngiurea egalir crr
213 Li se traseaz.A rttt rtr(:, cnre vil ilr
tersecta axa OX in pr:nctul .1 :

L4 -:L,.

Se fo,rpreazti contr-ilul calaltoclului 1i se lixeaz.a ina).!irttea lttiilLrir-ri 1t'

r'are este eg:ild cu indlfirlea carimbului tuiuus 4 ut.tr.
L:L pa'itea inferioat'a ,a c:ontut'ul,ui calapodului sc' f ixe'az-ai o rezet va
( lJ..=12-15 rrr-It n,ecesard pentr-u lcluralea ;taifului -qi.sc'ottline ltr.rnct'ul
13:,, 1p5111nl*a to,tala a ltaifultri. Se unesc pltnctele C cu 1si se ob(ine lini,a
nrediunii a Etaifului.
Lungirnea Etaifului se obline plin inn.iultilea inall.irr-rii ltri|.rlui ci-r iJ
sau clt 1. Prin irnpar{irea cifrei obtinute la 2 s,e obline jr-rnliilatea stai-
tnlui.
I I) (:r 1) .LIl
Dil lrunct,ul D se ttar.s,eaza o pelpendiculat'ii pe liniu iI). olttil'rii'tciu-s'-'
iistlc.l lil-rita clin fatii DF a ;tairr-rlui. iar din pttnctul C se duc'e o paralelir
la l/J. Punclul clir-r int,,lrseclie al cheplei CH cu 1:erpenclicr-rlara din purlctul
,l) s,e rrot.ea-za r,tt K. Dir-r punctul I' pe ]inia FK se rnisoala 5-7 mm qi se
obtin,e punctul "ir. Se ur,-esc punr,'te1e CKDI'RIC. Pe liniile (l/iD se tlasr:azit
r.r culba, dr-rpii lornr,a staifului

Veri{icofi-vi cunogtinlele
l. Care sint principalele grupe rle pieselor pdltii rle jos a inciltii-
mintei?
2. Ce rnetocle cle ob!irrere it b{rrntuh.ti cunoa;teli?
3, Cum se realizeaza t'opierca pirrtii plantare a criLipocltllr-ti,'
5. Dupai ce pies.i de l:irzii se ob!ir-r talpile erter!oare. interioare si itrtclrnc
ci i lre?
5. llnLuuellti rezetvele cle proicctrrre fat,a cie c onturul bran{ullti pen-
tru talpile r'xterioare ale inctilltimiutei sistcm C.li.
6. Care sint rezen.ele pe <lifelite portir"rni lle tiilpii 1ir incir)littttintcrt
sistem LL. qi C.B.?
7. Ce n'retocle se folosesc la proiectilrea capacLllui cle loc si a flcctt-
rilor ?

132

.t
"&.
t
 se va
lui. Se
OX qi
.tI lon-
siste,nr

: OI..=
Copitolul Vlll
al[ cn
va in- Gradarea liparelor

Plin gradar,e sau rnultiplicale a tiper-r-elor se in!,elege operalia de md-

rire 9i micqorare a tipar.elor, porni:rd de "meci;u
r,a tipaiul iir vederea
IC oblinerii intregii srerii de mdrrirni.
Proiectare,a se realizeazd pentru un singur tipar pentru nurndrul cen-
::zerva tral al seriei (nrumdrul mediu). Proiiectarea tutur.or num'er,elor de rndrirne
runct'ul in r.ederea oblinerrii tiparelor in:t,regii serii ar fi o opena ie foar.te grea
:e linia qi nu ar asiguna exaotitatea necesard. De aceea se exfoutd gradar,e,a
cind de Ia numdr,ul medlr Ei c'unos,cind creqterea in J.ungilrre qi ldtime ile-
cu3 de la un nu,mdr La altul. hr lungirn,e se i,a o cr:e;tere de 5 mm de Ia un
stai- nr-rrndr la aI'tul, inr. in ldtime 3 rnm.
Grad'area poate fi executatA manllal., cu ajuto,r.ul u,nor instrurnentre.
sau mecanic, au ajutor.ul rnaginii de gnadat.

:du-se
:araIelA A, Grodsreo mCInuold
runc"tul
ISIs,E
SSeaza Gr'adarea ma'uald. se bazeaza a,se'rdnarea figurilor geometrice.
Instrum,entele iolosi,te- la graclarea man',ard sint: cofrp*,.ri
'e
clinul impirlito'r in par{i proporlionare qi a" r-educfie.
i;d;;ii# in perli egal,e.
"ii,rui
1, lnstrumento folosite lo grodoreo rnqnunli
:ncaltd-
a: Compasul de-reduc(ie. Acest inslru,ment este format
clin cloud bra-
le articrlat' 1 $i z (lie, cu.posibilitatea d.-a-""iii"rrr. prin alun,e-
care poziti,a articulatiei r0?,o1..
0 la diferite distanfe a. braleior. eralete
sint pre'dzute Ia uniul din oapete cu virf,r.rrt r*si^ii;'"*ttut.u
"i.fui- r,irfuri
scuir:te. Pe brat s'int gradate senlne
pen-
egale.
1:e.t.u irnpiriiria aoJptuto" in pd4i
Dr"rpd fixarea articuraliei ra o a*,urnita disl,an!.d
stringerea qurmbutui, bralele au Jibertate" Jt ;-;; ;o5; br.aful I pnin
ininte;r b pe
dest:hiderea fdrd a modifica distanfa. Indiferent J"'*,gi;i"i
sau micao.r.a
: flecn-
rapor-tui di*tre d,eschiderea micd AB gi aescrrioe"* --i""* oi"t L,il",
cons ant.
cD"rdmine
Di'n aseradnarrea triunghi,urilor ABo
;i coD rezuLbd rrapoartetre
B
,4 o,4 AB
CD
:+

OD oc

133
 Pentru c. stabilj lungirnca ir
la care tuebuie fixa,td articu-
latia se procecle.azS. as,tfel: se
inlocuielte lungimea Ol ir
brafului mjc cu cliferen{a iu-
tle i,ungirnea totali a bra{u-
lui .zlD si lunqimea bralului
nrerre OD f i se obfine

( l)

I B .OI) : (D(.lr) --OD)

: CI) . .ID -. CD . DO,,
/+ {/ r'/ n ,lB 0l) :. ('l) .Ol) =.
Ilie. 109 frrstrurrr<rt.t lrentru gradare :rranu,lri ( I) ' .1!):
cornpas ric rcduciic: , clin de lEperlit in parlli prq',rli,,I1l( :

i: (liir rlc impirtit in pirr(i r:gale. () ]) (.1 I) , (.'l)) : C]) . .1 I)

(;l).,lt)
or)
.t B ( l)
CD -:b r'c1tr'.:zinta hinpllntr::i la c:tlc tl'lltuie lixata articLrla{ia pe bra-
fu1 lung.
Se l.roate uota - ID .: 11 ,. i, ,l B -= 1., ;i ('lt - L
In acs;t. i.ii..:, 1'ori'nula dc,r.irir.:
h,- l-,,-' a --. L) -

l- ,, -', I',,
a j- b: l;
Lo' I
L, -.
L,, t L,,
ullrle:
./-, estedistarrla care llrulea tit. a se inplrfi :
I-u utiriitrca uneia din pirlile egale irr'care se inrparte distarrla 1,,.
. -Apliciucl aceastir formul[ 1a graclarea tiparelor, se ob!ine lungilrel
b a bra!_ului undc trebuie a;czat curs=orul
i)entru^a clctermina r.,1erimen &rqti
-L,,,.cind_sc curroaste lungimea,'a cornpisLrlui ;i lr-rngimea 1-,, a nrunirului
rnedirr al serici.
DeoaLecc sc cutroastc luugiruea nurrririulrri nrecliu si lr.rugirnea numeirnlui
ce-lut,.pozifia articulaliei se poate cletcrrnina si 1-rlin iricercaii. Se cletermini.
adiugind.sau-sciizincl atitca cre;tc'ri cle 5 nrin*la 2,, pini. se obfine miri-
tnea 1-,..Se dcplaseaz.ir jos cursorur ar-ticulaliei pirrir ce, llind
_it't sus ;i in
in deschiderc 1na-re pe 1.,,, rc-zuiti, in deschiderea rnicii 2,. riloi se i'ixeazi
cursonll prin striugelea ;urubului in pozilitt dctcrrrriiriite 'prin iucerciri
succcsrvc. ru accst caz. L,, cste nrai mic decit nunrirul mc.diir 2,,.
Penl-t-u a obline Lrn L,, r.r.riii m;lre clecit L, _.,e pr.ocedeazii la lel, dar
cu ccnrpaslll riistur-nai. T.ot cu cror-)lpasul s,e p,oate imparli o distanfi in

13+

t_
-- l- cite par{i egale sinl necesare, fixincl cul'sorllI la cifra care inclicd l-Iulnauul
C LI-
pirr{il,rr. Irentrr.r orice unghi clintre br,a{e. clesciridetea tnic.i sc vlt c,Llprindc
se
in cea nrare de nunrat'ul t'espectiv de oLi.
it b. Clinul irnpfu'[it<lr se bazeazS tol pL' asellldnarea triunghiurilor'
;t't- Ilste r-tl tt'iuitghi a cdrui baz;i e.sle impir'lita in segmeute. Din punctele
lll- de i,-,r bazir (extremitiitile segment,clor) sint clllse raze la vir{ul t.riunghi,u-
'-:lui Lrri. Oi'.re dreapta incadr,ata in triunghi para.leld cu baza c;ste irnpar'fitii
-: tle
C': c'aile t'rrze in segntent.e p,r'oporliouale cu segurent.ele b.azei.
Clinttl de impdr[it in pdr[i propor{ionale (fig. 109. b) se desen'eazd
lle un- supolt tr-ansp,aren'i (hiriie de caic). Pe baz"a cliirului s'e rx6soard
itlrqir:.-:r clesen'ului cle bazii ,\-24 aI nutudr'ului n-rediu (in exempl'ul de
iati. r .:r.ntir nl n-ir:cliu este 24, si extret.neie s'erriei ceru't,e 22 gi 26). r\poi
se nta:oat'a tot ]:e bazi atite,a cregteri de 5 mm din punctul 24 cite nu-
n.re:! :lr'e :,eria in sr-is qi in jos. obtinindu-se punctele 22 qi 26. Distantele
,\--l?: :;i .\---26 sint ltu'rgirnile des,enelor numdrului mic 22 ;i uumd'rului
r-.rale')6. Pentlu a uSura orientar-ea clre1>telor de impdrtii: in 1;czi!ie para-
lela c'.1 b:rze in clin s'e cluce paralele Ia acesta.
Clirrul pe;ttt'rt impdrlit i.rt pdr{i egale (f,ig. 109. c);r.re baza im-
- ir-r atitea seg;mente de 5 mtn cite mir imi sint in serie. ;\poi. ilceste
partiti
pultcte (extretri,talile aces'tcr segrlente) se unesc cn virful triunghiutrui.
Penil u a Lipra c a[ez,are palalela cu baza ]iniei de impdr{it s,e tra,seazd
in clin linii subtiri paralcle cu aceasta. Razele ce ullesc p'unct.ele de pe
baza cr,r vilful ir.n1>alt o linie incadratti in clin paralel ctt baza in pdrfi
rgale.

2 Ffectuoreo grcdorii
(ilacirlea manuald s,e lroate lace clul:a un singur"clesen al nutliriului
nrecliu sau.t dupit clottd clesene ale iturllerellr extrerue ale scliei.
a. Gradarea dupi rrn singur dcscn se poate facc. c:u '-rit pol dc: asemi-
uirlt' exterior sall cu r,rirul interior'.
-*- Gt adaree cu
poL de cL.semd.nare er-
terior. Deasupra ccn-
tr",t'ru.".",'.1
turului nulnarului
"'.',',')177=-,
' ,'' / 7'r't l'r',
me'diu trasat L.e o irir:-
, tie se ia un pnnct ze-
ell
:ta
v.::::fl r-o, r-rtulit pol de ase-
rnS.nare (fig. 110). Drrr
acesl, poi se tra:',:azii
-ul raze prin punctele
important'e caracte-
:-u1
ristice ale conturului
a
desenului. Pe,ntru a
obline desenul rtuna-
rului ,rnic gi aI celui
mar,e 'trebuie aflata
pentru fi,ecar,e punct
car,acteristi'c, pozifia
punct,elor corespun-
Fig. 110 Gradarea dupi uu singur deseu cu pol exterior zdlaatre ,ale numdru-

i35

a
 lui rrtc qi mare. Dc 3
exemplu. punctiilrri / I
de pc desenlrl irredirr 1
ii corespund irtrnctele
1' 7i 1" ale desenu-
lui rnic qi ruare. r\- I
ceste puncte se de,ter- 1:

mind pe raza polalii 1:

car,e trece prin punc- t

tul numdrului rlediu. S

Pdstrarea raporlului r
de propor-tionalitate c
intre nunrirrul rtric. p
nriilociu gi nrilre se e
face cu ajutor-ul
clinuh-ii irrl;fu'1itol S

in lttir'1i l.tuoitor.tiorrrt-
le'.Clir-nil are J).vzt !
cl
Fig. lt1 Grada;:ca drr'ii rr, .si'!ur desen cu pol inrcrir,, ili]lltttt?r;lt;l,ti;t;;
c
te desen il ara fel incit poJul z,eio s. fie a;ezal c
car-a'cteristic'rccliu 1 ]:e -lir-ri.a B-24 si sc .otest" o;t:ri;11j':rg]'lll,,l:i,:; b
polard o--t de'inc par:arela cu baza clinr-rr^r-ri. "ri"ui pinasecei'!ea_r.azer
pi inte'sec'tia razei lror,are c' lir-riile B-22 .i i,..;;;";;'ilzilie
B--i;';le''umarurui .ric
lt
Ir
si rrrare. se obtin rrunl'telc I'sj 1" are desenur.,i,ru,-'-'ji.,jrui r,ic
Proporfiorr;rlitlrLe't es-te si rrare.
cteoarlec,e exista rnpcrhr). re;ru1t.t clir.r
min:rea tr-irrnqhiurijcr:' 1>astlatti ase-

t / 1_1
22, lt 24__26
se procecle,azd astfei in co'ti'uare la ob{i'erea tuturor punctelor
*urnd.ul'-ri irri. si ;'rtre (z' 2" etc..).irir.*i ciulx car.L',,;;;i"'lluncte se unesc.,
c l:{ i, i rr d u-se d cser ul . u rnii r.u l u -l-i'
i,,ri,i ii ;;;: ;rj;j'',r.,to.*
Gradarea uL por crc ctscntdt'rcLre interior
-
pre(:eclerr't se deseneaiii conLur-ul cleseuuluj a" rr,i-f rrig-riri.'c" qi in cazul
cle ase'r;iu.r'e se ia i' intc.io,.ut cleicnului. ir.',i'iri.ri". clar.
clinul irllllil|titor in Grailui:i'-,,. poat.e face cu
'oir,rl
,Firr[i proPor-tiontri. ,,u., c.u col]rp.lsLll cle recluc{ie. l.
<'ontitrua.t'e se rta |edi metocla cle graclare cu co.nrl)asul cle r.eclLrctie. pr.i'
calcul sau prin inctrcirli se detei.rninir ciistanla,
cursorul articr-rlatiei. Dete.'i'a.ea cristar{ei b pririia c.ii.e li.ebuie fixat
du-se sea'a de Iur"rq-i'rea rrese,rur"i -,-,i"aiu r,, cai;;i ," face tini._
sau rrric L,, obfinutd prin adiugiri sau scdcieri'din
iui-,gi;"u-i"*""i"i',"',lll
i-,-^-,ii-',,u,-,osci.cl lu'gi_
rrrea totald I a corrpasului._ Diir
1:oi,u1 de o*.,''enu.J o^se'auc raze p'i' cle
punctele ca'act.eristic,e a.le cle.senului. Dupa fiecare raza, se fixeazd deschi_ 11-t (
derea nrare a {)o*r)asului cristanfa b-_r'airrtr" prr re
mediu. Autor,at, in desctride"ur'-ig apare di.slanla ii-'pr"ctur nurndrurr,ri
pune pe raza clin nolui 0 in p"r-r.t"i-l, r"-r9t L,, care se tra's-
.se p.J""JJua cu clisfianlele
0-2.qi 0--J. obtinind'-se p.i;;i";;senului r'ic 2,, j, etc. t
Pentru obfin,erea co'turului a*t"r."iui-,;r;; ;'i"u"ri.u^
iuind in des,chiderea..'rici- rr-rngimea i, compesur.
Ln @re se mdsoal'd drn poruf0-r* ru^'o-r,. si ob{inind in deschiderea ,.,rar.e ca
celelarte puncte 2,,. J,, eLc. de
136

:f
&,
 :nare. De se determrnd in mod similar, Din
: r:lctului .l
unirea lor rezultd conturul clesenu-
rul lnediu lui mare.
i prrnctele
-: desenu- b. Gradare dup5 doud desene.
:nare. A- Dlrird obfinerea des,en"tor .rumaruiui
se de'ter- mic si a celui ma,re, piesele .s" d*c.r_
polard peaza. Se deseneazd decalate pe
o hii._
31.n punc-
tie, eonturul piesei rnari qi ,"n"i.
i'ri rnediu. se Linesc pun,ctele caracteristi"u "poi
respunzdtoare ale celor doud desene "o_
-portului cu Hnii drepte (fig. 112). prin -im_
::nalitate
:ul ntic. pdrtirea acestor tinll in atitea pJrli Fig. 112 Gratlarea
egale cite llumere arre seria minus 1
cl'pi ilo.h desert:.
:ilttfe Se
ajutorul se obti. punctere caractet-istice ate
sub dese' atitea coli de nirtre clte tuturo. tipareJ,or din s,erie. punind
:::ufu.litor. nu-ere de *a.i-i-s,rt qi infepindu_.se
::ol'!iona- cu un ac (strSpunge.rea s,eriei), se trinspun punctere pe fi,ecare hirtie.
::: ltLza Apoi se decupeaza*fiecare tr.ii""p"";;
du-se de contunrl ce un,este punctele iontui. tot mai'interior. ghidin_
:apoltul caraoteristicre.
21-25) c' Gradare combinat'. Metodere cles.crise, pind
r1 pes_ cienfa cii si Iatinrea este gradau-cu-"r"gte.i acum pr.ezintd defi-
__

clin cu cresteri uerrtru ralirneade t,fr, cle 5 construincl si un

:..un'cttrl se poate
bi'ata Punctere de riniile '.,:"rti"ui" ale desenur,ui 'rm.
executa o gradare c.om_
a€ raza
:c inlea- nul pentru rrursi'ri. ;>e se gradeazd cu c,ri_
io. ,ru,r"t*i"^;;r;; ii,.,iir" ,.i^"i# :; cri'ur pentru
mic lalirni' Li.iile nbiiu" se g.adeaza
-.ti
-- mare. ", ulr.,r,"t" ciinnri. Ei apoi. se facc rnedia.
:-u ase- Aplicofii
l' si
se construiascii ciinul dc impdrtit
bazd al ltntti tt]oclel cu carimh aplic,at, pent|uin p;irfi proportio'alc la u' clesen c1e
seria de la 26 ra 31,5. sd se oblinri.o"i"rri birr.bali. avind nurnArul nredirr 28 5i
4 clesenului
!!rr!r!qrur rrurll"r'Lllul
nu'rdrului 26;i 31,5, foio_
sindu-se pol de asertdnare
::ctelor exterior.
2' sa se obtiDd t'lesenul numdrului
unes,c, 22 gi 26. pornindu-se de la desenul
al unrti model de pantof cu cdputa noii*tJ'p" de bazd
<;ari'rb, pcntru fernei, avind numd-
cazul .r" va folosl in,pa.fitor in
r oclui ::1,*:,J::fr:;X. "ri.,ui naar f,"o*iorraie 5i por cie
3' cu ajuto.rl cri.uiui cre i'rpdr(it
a Lrnor piese al cirror cresen ce bazd i. parli eg;.rlc sri se obfind scria de tipare
:CC CLI
..e. h-r ai numdrului nri<. 5i ,rn-'-n- fost crcte'ninat.
Prin
fixat
:inin-
B. Grcdareo meccnico ,#i
'Yl ATF
-::ngi- P'ecizia nrurtiuricdrii
-qi r',apiditatea oblinerii seriei de tipare impusd
de industria rnodeind a" i*irtj-iri"
1)1'ln
r'ecanice de gradare' Acestea ,-a"" ill"i;;i.."*irr* dispoziti'e
schi-
regla pentru a obline nrdrimi r" u'rr"*t-pe sisterne..de pirghii ce s.e pot
:ului
-^:ans-
;; ;l;".arr proportionale.
rfele 1. Pontogroful monuol
,
ul. Pantog'aful manual (rig. r13) este
cer rrrai-sirnprrr
dinti'-un-si"b";;;^;'i';ciriimiiroc
:1AI€ care mecanica. Este "i" de rnultipri-
etc. deforma'bi') fixat pe "o-pui
o pr,ange6.-i;.;;t""miti!ile pirgtriitor lpu"urerogra'r
sint prev.z_ute

137
 qraclrtil 1le care rie deplaseazal ci tt'
tltl ( 1,lfsrli .?. urrrrl clin c:ttrsoi;ro iii'c
Lrn ( Lii i)elpiitor" cu care sc t1l'1l1ares1.('
rlrildiu. iar cela-
('r)ll 1 r-r1'Lll nr.i1r il r'ulLli
Ialt r-rr ii.tstlunrcnt c1e tt'a-sitl cat'e
cir,':c|.:tL;,.ii coiii Lli'L]l irliil i" satt nlicso-
rat in r :lr-rol'ttii li;;:rt cie cut sot'.

2. Mo;ino de grodct
lrig. llll l'antograi nralltiil. f iaiinilc cic gla:i:Lt 1,-ot f i dotzrtc:
cr,l LID si11,qLlr lliiil tog-I'llf suil.l ('li douat
Ll:iliioglilta. lrl:1.::rtlt' rr ttll sittgttl'
pantcglal rrr-t 1,',ls',r'e:iz:r. ja gradale,
propcltionalil rLea ;t':c'e:;alit a titlal'e-
iol cr-l c t, I:rp,-rlcie1.'
llarcilr:r r-.,.r clogtl ttii,ttolirerlr: (liq.
11 l. o) r',\:J:'-i1,ar,; nrr-ilLiltJir-'al'e l)ro-
iro;1i';irilLi a lr-ug.l:rilcl l! Latinrilor'.
IaL l .il'rLi:.:rii'- i'rll r'r.ir: ;tll c'outur".tltli
iiltlleioi'. lel:,1: -' 'r:i ;tt il ca llcgla-
clatl a unei llor'1i:t:t, il IiiritIttltti (gIa-
claLe r':rttr';ila). :' ..:,iLj.i.t:.:,tit o grei'clare
r'ooldor-r:r'r:i :r r'ir"i r',irilcr- la nroclclele
, u [r": .-.. ]i-,-....r '''l'-' ,'ottlpttsll
cilrt i;ill:i I l-:::'.:'t-l -i.^,:l'eit f.illalelot'.
caruciolul cie copiere 2. pantogr-aful

._ t6
fi
tt

lJ lt /(

ifig. II{ }Ia;ina cle gr:adat cu douir pailtografc

a - r'edere; b -- schcmir tchnologicar.

t.)()
t,)(1

I
&.'
 :i te pentl'u l -i:r?:':r: .?. 1;antograful pentru lafirrre 4. capul cle tiiiere 5 si
:if e clisP'.;:-::r".1. 4 ll: i:xi: t car.ionrrl ciin care se taic tinarele seriei.
?stc JIa.sina r:l'ezinta ti.r'antaiul cd decupeazir clirect din calton tiparele
L:1 d- gracie.te la c'ii'erite itLlltlere cie rlitrinie.
care C:':.:.a:e:. s: exeiuta in feir_rl urmitor (fig. 114. b): i:e placra I se fixear-
aso* za tioi:':-r,2. lliscal'ea de r:rrn:irire r:u palpatorui J a cont,ur,ul,ui tip,arr.rlui
mecliu :s:e liosibila datoritd miqcd'rilor courbinate ale cdruciorulqi de
copia: i. i:: latin-re pe dilec{i,a est-vest (grravata lle placa cl,e fixare) pe
ghida'ul ::'isrnatic tansr''ersal 8 ;i in l'ungirne datorita rniqcarii pe 'cele
doua Er:'jaie piisr-natice la,terale -10. cdrucfurul de copi,at es,te d,e l'egdtura
cu cal:: de t5iere 7, printr-o bald de legdturd 9 gi se miqcd imprerind cu
:ate aces::. pe gi:idaiul transvers,al 8. Mdrirea qi micqorrarea in lungirne gi in
couar ll{ir::: s: ebtin prin acfionar.ee p.antiograful,ui de lu,ngi,me situ6t in spa-
gur tele c'5:-:::io:'ului de copiat qi a pantogr'afuiui de ldlime rnonta,t pe cdi'ti-
re, c'ioluj c: coni.ele. Pantografel,e sint oompuse din rnai multe piese: o bar-d
cu scai5 d.e ieglare 11 pe care s1e miscd un curs,orr cu indicitor curb 1?,
o lllaca:u s:a1a 13. pe cal'e se asaza I,a diferite linii indi.cart,orul cur.b al
rto' cursolul ,r: in tir-n1;uL gradrrii si o rnanetd de fir,are 14 a pozi\irei indicra*
:I'C-
toluiui r>e placa. Bara cu scali est.e in legdbura cu un pendui i5, p" oa.u
:lor', sir'.t fr:.a:e dis:ru'ile ce ccrec[ie i6 cn manetele c,e fix,a,re. pe capul de
lltii tai:re 7 =e afiS l-r.rontatjt pred'.rcenua 5 cle tdier,e din carton a tiparul,ui de
I'il-
qracla: -1. l:rotorul 18. maneta I9 de r,idicare a preducelei qi intreruirato-
, <l ct-
rul 20. -\ii;cal'ea de urmdrile a con,turului cu p,alpatc,rul s,e fa,c,e cu aiu-
are tol'ul :::i:rel'elor' 17 fixate pe caruciorul de copial qi pe capul d,e taiere.
i:lele Operaliile PrincipaLe ce se executa la graclarea rnecanicd cn masina ctr
fusat clou5 1-.ai:toglafe sint:
icf confec{ionarea ti1:iu.elor- qi fixarea lor p.e placd;
,
- cletem-rinarea cifrelor
ful - r'eglarea cursorului desoara reglare pentru lungime ;i lafime:
pantografuiui la cifra de' regla,re;
- asezarea snccesjYi alle pan,tog|afului cu indicato,rui c,-rrb p,e-dirri-
- pldcii ar-r scald ;i sr.aciarea seriei cle tipare.
ziunile

3, Pregdtireo pentru grodcre

Tiparele numdrului rnediu se confecfioreazd din carto' dur din
'augra-
tabla pentru a rezista la r-epe:t,atele treceri ale i:aipatorului in tirnpul
ddrii. ln tilrarele 3 se exec,uta orificiile 2 necesaie fixd,r.ii lor pe'placa 1
(Iig. 115). Se rnai ncteaza pe tipare irumdnrl
de mdritle. nurnirrul rlodelultri :ii al,te indi_
ca{ii referitcate la sradare.
a. Fixarea tiparelor pe placd. plac,a clt.
fi:iale -are €ravate pe la,turile ei punctele
carclinale l/-S-E,I/ pentru a deter,rlina di_
rectia fixarii f.iparelor qi clireclia rnigcirii ci_
ruciorului de copi,art in timpr,rl g,raddrii
(fig. 115). Tipareie se asazd cu inia riedianii
corespunzitoare axei mEdiane a d,esenului cl,e
baza
-in direclia longi'tudinala N-S. pozi{ia
pieselor este id,en'ticd cu ce,a pe care o au
pe incdlfaminte. a,cea.sta fiind o,rien,ta,td pe
direcfia l/-S (cu virful spre nord). Di,meh_ lig. 115 Modul de fixarc a
siun,ea maxirnd a tip,arelor e,s,te 400 mul, tiparelor pe placd

139
 h
Ll
6

6
b
e
z
3 e
3 C
S

o n
o t,
'c
i]
r
1,

p
I

o) t:
..) ('
I'ig II6''Jll';11ii;",i,;ll.:l,u: : s
;::fi:,ll::'1'i'i:"']i'Ir't c

deci pe placa de Jixale iucap, de obicei. toatc pi€sele uur.ri qrr-rclel. B*r.*
!
cr
!urile se aEazd toL in direc{ia N-S cu r,-irful sp." -\,.
b. Determinarea cifrelgl 4" reglare.. paniogralclt sc r.e{leazd prirr
tliiezarea cursorului,lrc scir.l"ile de reglare la ciflel-e cletermilate
de^lu'gi:rea-qi lalrmea tiira'elor sI cle.c'esteriie r,r tu,igin,e in {unc!ie,
cifra de .egiare se poate deter'rira pi.i. ir.rdsur-a.e. calci,l *uli p" retiri..
rro)i
unor nomrogratne.
Determinarect ci.iret cte regllare prirt rnirstLt.are (tig. 11ei o.
;ina -de gradart est.e pt'er,;dzutd cu o rigla speciala
b). Ma_
r_.rAsoard lu1_
qimqa ri latirnea desenir.rlui de bazd Iq"r,it sirnetric ", "oi='r"
fale Je linia s,a rne_
diana. Lungimea se poate rrdsur-a cu sau rara re:uerr-u ,i" irur.
iar- rd{i'rea
se fdrd reze^'ir. pe'tr-u diferitele piese a1e rra.iii de jos' care
'rdsoa'r'a
constituie din pu^ct de r.edere lung-i.rii o pa.te aii. tirngi,nea branlului
sau a talpii (toclri, talpa scsbitd .a
sul t.o.. pi,rg"orro ,r*sur.al.ea se
fa'ce consideri.du-se coirtu'ur intreg al b.an!,ul"ui .o,_,"t".;l
procedeazd pen,tr-u a,co1:,erisul de giLnc qi petru talonet
ut iilpii. La fel se

- Determinan'ecL ciJreror cre recrrcn e s prirt calctLr. se rorosesle ur-

rrrirtoale,'r fornrultr :

.s ,. I'-:dp ,
lr_
irr care :

/. t.ste lunginrea sau lirfirrrea tiparu'ltri ;

d
n- diarnctrrrl palpatorului
-lungime ;
LL cregterea 1n sau in lifime.

140

t
 CreEterea L este de 5 pentru L
Cm
lungimea datd in cm, de 4,23 pentri-r
unitiiti aie sistemuiui englez qi de
6.67 pentru pun,cte cizr-naregti.
c. Determinarea cifrelor de re-
glare cu nomogramd. Nomograma
este 1'ol'mat5 din ,trei scale cu divi-
ziuni (iig. 117). Pe scala din stinga
este nolatd Jungirnea sau ldlirnea in
crn a tiparului, pe scala din dreapta
sini noi?te cregterile, iar pe cea din
rniiloc. cifrele de reglare. Pen,tru cle-
ten.ninarea ci-fl'ei S se uneqte lungi-
me: C: r:e scala din stinga cu cleqte-
rea de r;: scala din dreapta pr-intr-o
iinie ci:'ea:}:a cu o rig1a. La in,tersec-
f,ia ci: e:;::i cr,r scala din rnijloc: :e
citeste c'1ll'a de reglarc.
d. [ieglarea cursorului pe scar].I
pantograltrlui la cifla de reglare. ln Iig. ll7 ]lorrograrrrI pentru d\,tefminar(':r
ligu:a I18 e;te plezetrtata scala 4 ir cifrei de re.qltre.
llantogt :1iulr-ri 2 1te care sint inscri.se
ciflele cie regLale. Cifra determina,lir pritrt,r-nnn1 din plocecleele ar.titate
se.fiseaz:i 1>e scala c'u ajr-riorul Lrnui c.nrsor 3. pe pantograful ci,e J.'unqiure.
c'ih'ele .sint inscrise de ia 15 ]a -]0 in negrLr. iar de la-45 Ia 90. in'i'osu.
Pe pantoglafr,rl cle liitir-ne. cil'r'r:ie nep;r'e sint cle Ia 2b ja 70, i.ar c,eie lo;ii,
ur.rui moclel. Bran- cle l:r 70 ia l=0
Li, asezareil cltr',s.rt'ului se !ine seanta dacti cih.a e_ite rosie.sau neagr.tr.
:--t sc reqleazl prin Dr-r1ra re'glat'e. c.ursor-r-rl 3 se fixeaz-a cu a.iutorul surubuiui i.
=:erminate in funclie e. Asezarea pantografului cu indicator.ul curb pe placa cu scali.
*-- lunginre Ei liliu-re Plac':r cr,t scal;i 4 are glatale linii pe care se \:a a"ceza ia grrradare indic,a-
calc,ul sau pe baza
5

: 1fig. 116 o. b). Ma-

:al'e se nrAsoara lun-
:afa de linia sa nre-
. de tras. ial' I5tirnea
ldr,tii de ios care
-=lungirnea brantului
etc.). m^d,s,uparea se --;-=1==12
: al taipii.
- -. ^t
La fel se
- -:: L-

,':r1. Se foloseste ur'-

Fig. l18 Pantogralul ma;inii de gradat.

141
 torul curb ,al cursor-.rilui J
.de pe scara de r,egla,ne ,a pantogrraf,utrui. Liniile
sint negrre sau rogii. r-a rnijroc-este ri'ia'ealra o. eb prac-a t sint in*e'r-
jo:
i?,i"";-i.
t+/ ir (-):.1T:"_1 -!t)ir1_doud. La gr.ada.r'e seiiniile
drn (toua
$i, semrLut.l-y. ri"i litmerorare sirr,e
pleacd de Ia linia 0 pe care
se aq'a'zii inclicatorul cu,rb ai cu.s,orului; pe a,rn'bele placi
zit pozilia cu rrtaneta cle s.tringere a cu scald se fixea_
ltlacii. "Se i,nc,e'pe gr,-"au."u prin rniE_
carera cdruciorui,ui de coPiat in aEtr lbi incit palpatoruT
turul tipa.ul,ui nu'dr,ului mediu de pe placa a" tr"uru. p.uaro*urri ,a'pur"rrrgd con_
l'ui de tdi,ere decupa crin carton'tn..tipa. egal cu cei rnediu. Apoi,
;il_
p'entru 'a
se rra deplasa succesi' indicatorul-p" ri"iii"--sprrc (+), g,ra_
dind la'rdrire
fiec,are asez-ar. u' rurndr clin serie. pentru
indi'cator'ut curb se asaz5
.pe liniire rp." r.,r-r,rui i-i, g;;;;i #;;], 'ricEordri
fieca,ne ase_
zare un nurndr de seri,e. Daca cifra de r.tegiar6 ,a fost ^;;t,;,-i;li.rt"i"i
curb se depl,aseazd doar i:e ri.iile pentru cifra JE r.eglar.e rogie,
indicatorul curb;al cu.so,ruiui se,asazd"pe 'egre. toate liniiie. deci,alternativ pe
li'ia r.oqie, apoi pe lu?g.a- et,c. De'exemplu. d"; ;;-;;^,*ra
.ul m,ediu 2{ s,e.i,a cle ta 22,s l.a 26, avind p".,t.,r-trrrrg?-";t"u din de
n,umd-
.o;ie-. iar p,e'rtru la{ime cifrti_ n,eagra. se r.a obtine" r,eglale
u.,r-,dto,ura, as,eza.e
ii indicato,arelol cur.be 1te si,al,ele pta"cilor:
I.rrn.girnea
rnririmi

o + 1 1,2 _l_3 +-t

I,[!i ru c.a

'26
6 -1 --,) 0 12 .LJ -j-6 +8
cu sc'hi'rla s,3 1)r.oglaljrelizit asezarea ilcrir:atoareloi c.n.be ,a1e
arc:c':rs,a
celor doud pantog.afelxrrt.r,u gi-aaarea liecarei rndrirni
a seriei. De exem_
plu, p'entru nu.rarur :s.s tinii de pe praca cu ,;;"il""-p;;tografurui
iungirne va li +:J. ia'pe pi,cer r.u t"ir.i cre
1r""t..i"iiii,ri'r,o ri +o

Verificofi-vi cunogtinfele

r. Descrieti co.struclia gi funclio.area pantografurui ma'uar, avantajere

;i dezavantajele utilizdrii 1ui.
2. Cage sint pdrtile cornponente ale cle gradat cu doud panto-
grafe?
3. Stabilili cifra de leglare prirr rndsurare, caicui qi
cu nonlcgrama pen-
tru citet'a desene de bazd qi pentru rcoperiqul de bran! talonet
glenc al unor rnodele studiate.
si acoperigul de
.1. Avind cifreie cle reglare
cleterminate, ce linii ale pldcilor
c'rr scalii trebr.rie aqezat indicatorul <rurb al
pentru tiparele unot. mocleie stucliate.
la gradarea seriei
 - sint insem-
:.:r'otate spr-e

-:a llrln lnrE-

:..t'curgd COr-t-
- -rceeua capu- Copitolul lX
.iediLr. Apoi.
,:'r'e (f ), gra-
: il'i se a;aza
Proiectarea arficolelor de marochinerie
- fiecart aqe-
.1. inclica,torul
-'eglare rosie. A. hlofiuni generole
alter.nativ pe
P.ealizalea unei coreldri intre alticoiele cle incdlfaminte qi cele de
nlat'ocilintt|ie care iorme'azd impr'euna un ansarnblu vestimentar este sar'-
riila celot'care luct'eazA in inciustria confecfiilor din pieie Ei inlo,cuitori.
Ol'icit cle frttmoase ar li alticolele cle incdllaruin,te. ciac5 aces,tea 1u
irot ir asoItate cn c'ele de r:rar.o,-.iri,i-iirr.ie. r,ol pierde <-lin valolr.e in cee:r
c'e pt'ir-este aspectul general. Pentr.t a puten rbaiiza ac,easta corelare este
25,5 26 llecesal' >;a se cuuoascd citei'a leguli cle proiectale a articolelo,:: de l1al'o-
-i 3 +-l r'hindrie. preculrr qi rnijlcacele 1-.rlin c:itre se pot realiza proclu^se cu a"spect
1r.ttrnos 5i cu pa.ran'retri econorlic,i I'iclicat{i.
Articolele de rnarochinirie s;int destinate penti'u r-oiaj (fig. 11g) sau
pentru a fi l:urtate in. diie.ite o<.az.it" (Iig. 120). De asernenea. pe.i,ru pro-
tejarea diferitelor obiecte persorrale siirt necesare ar-ticole cL foyne si
clirnensitini s1:ecifice. asa cirn se vecle in ligur.a 121. $colar"ii utilizeazit
itlticole c'are t.i'ebuie sit fie utile. in,capatotire"qi rtrt aspect frurros. Citer,:i
--=l.oi' cul'be ale ciin trceste alticoie sint plezentarte ir.r ligura i2:. ir"r,tr,r, uzul cul..e1t al
.: iei. De Lrxenl- s1--ortir-ilor- sint utilizate ar"tic:r-ile cle rnaruchinarie spe(jiale (fie 123).
:-toglafului rle
li +o .-\ r'ti col el e cle rnaroc.hin :it.ie pr:a.tii cli l"e.i te ilen,urni'i
: ca
-- senti .sau po.sete (fig. i24);
-.,- selviete qi nrape (fig. l2l-r);
- - c.oldoane (fig. 126).

_.nual, avantajele
B, Bozele modeldrii orticolelor de morochindrie
- cu doud panto-

:loDrografita pen- 1. Principiile de bozd ole modeldrii

.: si acoperi5ul de
lii-i.ii ale placilor
: gradare.a seri.'i
La crearea unui rnodel s'e cere rnultd pricreper-e, gust ,artistic si o
califica.i'e inaltr din paltea creatoritror cle mc'dele.'e.i"ciprte cai.c
trel:uie
t'espectatc' cind se trece la crearea uirui nou mciclel si.nf clescrise
tinltale.
in c.on-
a. Prop'r{ionalitatea articolului si a pdr{ilor componente. proiecta_
.ea unLri rnodet trebuie ,astf,el tai:utd Lrcii sa ;;;;;;;" rafion,al di-
mensiunile'oucle lungirne, latime. f<rrrn,a 5i dimensiunile diferl,teior- pi"r.u
conrponente. De asemenea. sa c.xiste conco,rcl,an!i intre forrrna final.a
si
forrnele diferitelor detalii. De exemplu, la proiectu."u ,rrui-r","i i"J"llur._

11:)
 I I9 .\rtir.,rlt. lrt.rrtrrr r',,i;rj

ll0 Artiuo1c t1t: rnarochinirrie pclltrn

diierite ocazii. Si
clr

Fig. 121 Atticole t1e marochincrie pentru plotejarea rliferitelor obiecte personale.
 i:iLt. 112 .r,11ig01t' fer)r.ni Sr t)lrlri

ltla c?.pacLtltti nu poate Ii l'oi.ill1clit, cir-rcl partea pf incipalil 3 collturtlri

'r1
clrepte.
b. Aieg,erea cgreslmnzi;'ioar'i.ii ltlriet0:.ijr;r'rtrti:,rl"n'r,' () iIr;crrnltate
cleoseltit.i o iire lltodlll jn cati: s-ill-i a1"';il6r-t':;rlt'iile rll'L:ilit'l'(c'uioaLe, lor-
r'ii. nt4rilre.),,\cesie; ai.l'r::;criii ill iLi:lllj cie'r'clrtl 1'uittiioilal alt si rtuesterol
cleco'iitir-. De acee:1. c.5i3t'cljt'r i>r'1n,ii 1it:.ti'r. ii;-i,.i ::i'('o1-l{-6';;'l'lti<lcit'1irl,
recesiil sir se clefiril.ii-r:ze itt'i'll':''ll iiil'
c. Corel:lrea l'nodcli-il11i cri iinia i:.,oclr-i, Xfoclelcie llc,r',-('1'eiiLc'"rcbuie
si fie i* concror-clanrti-l ct-l lit'rir, r.r-rocl'-'i ia rli rlror-r.'a'ttt r1ii1.. ije a!;3lrlelle:l.
petlt111

clet.aliilc tlebnie (,orelilte c'r-r iini:r tiioiiei llt irl-rbiit.iilr.tjt'tti: si inc'il!itmiutc.

personale. ilii ,\rlir-ole rle

i ll;
 f -i
1:i1g. 1i i (1. rtli :;rtti lror, lt'

ri1 i:-.irlr','rsr-'ti il:ttc illi.il.):r( t']0 ll('r)-

i,i' iitee:t. (r r':11'JIii c:r: l-:lolillt' 1'r'':llllii'
rIn r-r j'l jL, c,Lirctrt cl{ ('Gl'il11t'1.i:) lllo'iei si i.ir' i'.ttt.tg:itratolilor"
d. Llesiin:,rri;l 1i felul ar'licohilui' Alcger:ca irratelialelor' in s;pc<riaI in
( ir':'ii (e pliyiqi.e cLllo:'.1 nii. st' '':i l:rt-(- in iirnr 11,'
rl- 1'c'lr-rl irlticolillui si cle
<.'les i r il :rtia acestui,a.
La at'iicol'r1e ilesiintri': c'o;lii1r':' rr :r1L'l.c' lraieiiale vitt coloi'itte
i:llI'. t'o::u. iilb:is;i,t'tt).
, 'rlirrr'tr-iti'il si i'ltt'it se \rol' alege
Ire lrtf i.l tllr,llc'lcl'.' tleslirrltle' :r i' ll,lll'tii.{
;i,l.'i.: t i:,1:r it', c.r.,ii-,l'i '.-ii. r.ltl,';c'lli-l''
lit' its.t'll.lett'.:.i. 1t t'],'Lii ' sii ' ' i ilill)-i.Si ri r'ulot iLe nloiierne ir.r iliiel ii;e
Ll ir.rlblilr:irlllinie
i, ,; .,:1:l', .,i s.. '.r' 1:it,,
llir,, il: irrclir'rrtr: l)erl1l
:ri r rcfili.:in'ri ntr'.
r

l'ig. 1 2C ('rrrilrrrr;tr'

1
 e. .\sigurarea rll1ci l'ezistenie ntSritc la prrriarc qi lii ac'qiuirea difcri-
{i lrir ilqcnti externi (soat'e, plc,irie). 1n tlLnlttrl pltr1;'il.ii. rt'ticoicle clc nra-
l r-l['t. :,'.=:'ie sitrt supuse iti
uzr,rra. ilitinclere, slis,i,:i',1. iricr,oili icpetliie. I-)ll
.':.r:3. actiLluea ilrzeloi'sol.irre iton.l c prorcc'it ciei,tlolarrc:,..ru clt:f:.;tirl:t-
irSr-,.'
I'Cc '-: . tr' ltticol.e. Umezeitla 1;r oduc's rlefoLr.nrii'c':i arl ir-o1i:loi' i1g 1i1;1r;rc,Lri-
fl.il: ' . -it.tl uge|e:l t,.(ceSoriiloI rnetalicc ctc. 1)cr;r'il'1,1 it c\/iti. a,rrc;te rre.rjr-rn-
!ri:1. ..,:3el ea ittili.'riillelol prilue Si rl accesoi'iiir;r' r'a f i iacutii cu trtul t.a
il:.-, t- .:. I-:l lll'ciectal'.Ja u:trl l:'ticoLc de n-..arochi :tirrie in a[:rlii c1e nr.i;rr.i..
ll
l-..- . -.irtri-'iai,3. c:;te uecesal':r;i !t.c {ini seatna cii: rii'ntirt,or-ii ilctori:
.,

- -- r--r'eiLrl teiuologiilrr';
l - :icl r-i1 cle r-itecani;l.t re :i ollera!iilor' ;

:- :'.:cl r-r1 cl e crrlificale :1 n r1l il( i 1,.oli1or' ;

-.Isterrel-e de orgitni;ri'l e a alelier'el-or dr-: plotlrIclir::

- .:.r.'.ele dr: ntiitr.r'ii i;t intr s;i accctsr;t'ii.

2 Etopele elcrborirrii unui ncu rnoc{el

'l,rci':iele noii-cleair: pot fi oblini"rte din inrLgrn,alia c;eatoi.'.rh-ri. ci u1x

--irrr clil' ,rite t
er,.iste :;ar-i reploducelc.a unot' ntoc_lele.
ir;- ielc ciult:' riin lt,r,a r:r: c'reatie sint:
- clec:LliLlI'€ta clese nuLiii iD i;e[sirrr,rtir':i;
,:ler'Lrtale:r 1iltar'.llol rlin hirtie;
1n l rtrlectioui.r'r::i,-,ro:li'1,_rlr_ri de itr.obii s,i arriLli:,.1 r-'t'liiirir a i:l('arst.ili:t;
cle rt:'::1.'ntai e:t .1i lrriii:;.t:r c,t.itiir.i a rnclelrtliti. in r:.;,nsiLiul : itisi i,
i , rr r'-,1)t n)Clet'r1;
r

- iiltrol.lareantocleiului.
e' Executilre.r clesenulu! st' lacc-r ;.r-*t{t.l irrcil >n se sr:t.,rLi! ir-r .ri'ir.lcLrii
t'tL trl:ri l'rttli,e clgtalii. In tice:r.tii lir;::i. u:ociel'.r1 pcale li rnii]i;;11, sr-ii,l as1;er.-
ilrl f ci itr:'i, a1 pi ottori;ii1ol'. ll ;l:;irc...tuiui gen,:ral.
b' E"-,'ecuiz',1'r l t.pillei<ll llr: hirtie. Tiparelc sint exec:u-'Late cle lirtle
nrocieliel'. Dup.i (les3i-.: l'e:i r;i:,se1or co,.a1:oncnte. ilcesi-.ea s,e detaLiir:.rii crir
iL.lt-t:'-l'Lt1 cuiituhti. ai_inlll"r'r'ltri si ir liniarutul. Corrtut.urile clr.epte se clr'-
ltrjreir;r,l cr.L lini:ilr,rl cie tloit. ial c.eli'curJre, cr"t a.jutol.rl l.,.r1r'fe&lrri.
L,:L cleiinitii';.li'eii lolitrl', ,:i1ei pilse sc vrt ulrttali c:r :,i(3il::'itt slt po:Lta
.
1i folcrsitii.lir, t.r-iili rtllt.lle irrociele penlr'u r:arc existir tipare. r-r-t1r-i Ai'fi: buzu-
trai el interio,are, tninel e, s'its!inatori. 'lipi:riLreir ur-roi' piese constitlie Lllt
errtet n tai p er i tru l; r'oduc.l, i ;,1 cie,"; er.ie.

_c- Confec{ionarca t:ittdclt:lor de pi'obd qi analiza crilicl a modcrhrlli.

nlodelul de ploba se an;rlizeaza cle catre Proclucator si tei-rnolog gi se sta-
bilesc rnoclifllarii,c rteces,:-ti'c. Du1;ii clefinitir.area rrccleiulqi se trece la
confeclionarea tipar.elor. clin c.-rrtou.
ci',ALraliza ltrodeltrlui in consilir"rl ariislic al illtrepi:inderii, Iilccli-.jr-rl
troi-t-cteat e'ste. apoi, prez:etrt,at, Consiliului a,rtistic a1 in,treltrinderii, ipr-
prelrlri- cu fi;a de consurl speciiic^ t.ipare, plocese tehnologice
privincl costurile de productie. ;i calcule

3, Elqborsres documentofiei tehnice

DocLtntenla.l.irt tehnicd ct tnnd nou tnocleL cr-rpilnde Llrrnifoa.rele:
-- fiEa de consnn-t specific de materiale;
figa tehnica;
-
), ]I
 figa prccesului
- fila de calcul a tehnologic:
rlanoperei:
-__ anter:,alculafia co.sturilor de procir_rcfie.
Fisa de corrsum specific cui:rinde date privitoale la dimensiunile rno-
delului (lungime. lStime. indltime). De a,semenea trebui,e sd conlini con-
sumtlrile plescris.e 1:entru coufeclionarea. r-nodel,ului (consum de rnaterii
lrrirne si nr,a,teriale 'auxiliar,e). Are rolul de a lin-rita c,onslrin,u,rile de rna-
teti,ale qi d,e ,a da o orientar'e in ceea ce pril:egte modul cle luc,ru pentru
a se evit,a dendqirile de rnat,eri,ale.
FisQ tehnicti cultt'incle, irr general, caraoterisr.icile tehnice ale r-t-ro-
delului, si anrume:
denumirea produsuhti;
- car,aoteristi'ciie rnaterialelor utiiizate:
- simbolul modelului;
- conditii de folo,sire;
_-
modiul d,e
lucr"-i:
- irrdici tehni..i et.r..
-Fiso pracesu'.i;i, tehnologic. pi irtr.r-r i..:tliz:,1.e1 cle
ltrocluse co,respnnzd_
toare caiita.tiv este neces,ar sd fic i'esi.;ec,tate pioceseie tehnologice. sp.e-
cifice prod'us,eloi' respective.
Prccesul tehnologic iittoc';rrit .t l'el.lr-rie :r;i asignre respecta,r-ea tuturor
eonciitiilot. tehrlologice c'errtte llr r'onlcctiolralea " art.icolului (res1:ectarea
metodelol de pr.eluct.ali:. ir i.eqi;rrr_rlui cie jrrcm, a calitdtii, a tolerantrelor
elc.).
^. litIn rnai
fie
acelaqi tinrir treblrie s,r s-.: irrmlileascri ca procesel,e tehnologice sd
lentabilc. adicir sii lrr: rrriti realizarea irnei productivitdli ricli_
catn a inuncii, c'u rrinimurrr clr: r_'lrelLuieli cle rnat.erial'e qi cle mano1rcrd.
Esie necesar sd se realiz,ez-e c ir-nbinare intre metodele r-rioderne de'pre-
lucr,are. utilajele rles,e si c,onclitiile cie c,alitate ridi:ate.
Fi_siL 6. cu.lcul o n?rinopel.ci r:r-r1;rinde date privi,toare 1a:
"- categorri'a de inc.ar_llare a o1t,:rafiilor:
normele de timn;
- normele d,e productie:
- ta;rifel,e pe operalii:
- r,alo'area
-Aceste date totald a ntanon:'r.ei
trebui,e-ulrtriii'iie Dr iot parcursul procesllui te5rrop-rgic
p'entru a s,e,asigura incadrar-ea in i-alcrile
ltrescrise.
An l e.calculo.tict <1"e. pref cupt.incir:
_- clate llrii'itoare l:r t'ostul rnatei'ii.lcl i,:inre si a rnaler-ialelor auxi-
:

liare:
cosbul manoperei etc.
-
Modelarea qi irroiectarea rcrei'td in industria cle narochindlie t.rebuie
sd fie.o p'r'eo,ou_pa-re continuir a celoi'ce l,ucreald in asest oomenlu. creEte-
r:ea niv,el,nlr-ri de trai al poprrlatiei, cnltir,ra,rea
.e;r:stuLui estetic al acesteia,
cere executarea unor articole de nr.arochiniric flumoase. r,ezisrtente si ir-r
pas ou moda.
Modul de confeclionare a acestor articole. i.uloarea si forma trebuie
s6 fie asortate cu imbrd,cdmintea si incdlfdmintea.
Modelienii din inclust'ria cle marochindrie trebuie sd posede, pe lingi
cuno5ti,nfe pt'ofesio,r"rale, qi un gust artistic, sd aibd fantezie qi'fii1i;ti;e
cr€Ato,are.
La rlodelarea alticol.elol de i-irarochinalie trebuie sd se tind searna de:
* cerin{,ele cumpdriitorilor;

i48

E
 -- calitate:r. originalitatea qi caracteiisticile fttnctior"rirle;
- r'ealizai'ea econorniei cl.e rlate,riaie:
posibilitatea {olosirii mat.t:rialelor inlocuitoare lSrir dirninuarea
-iLiiLli:
:1r'i,-ea
lrr. llX)- erigurarea fabricafi,ei pe scala inclustrialir.
-:li crt t-t - ?.lcl'.rsele '.-o1 fi frr.lt.t-roils.e'. eontocle 5i pi'ac:tic'e. tt,.tt.t-t:ti irir.lt.tci cincl
.rr ateri i

-ler nrtt-
lre n i I't-t

-l c' nr rl-

''s 1l'.1 1l ztl-

=
icc. st)e-

... t.Ltt.t.lt'ot'
-: rr: er-'t.at'etr
'-ertin!e1or'

.llogice sti
- :tatl rlclr-
.ranol)ef a.
..e de llre-

teli uo loqic

,-lclor at-txi-

.rrie trcbuier
-=niu. Cre$te-
aI ace.steia,
,-stente 5i irr

..r'rira 1t'c'lrtrie

,:de, 1:e lingi

= li initiatir-r,r
Fig. I97 I)iferiti. rntrtlele gi piesele clcteilate tLlc 0cestot.!:
:rii seatna de: 4- p,rreta; b - stcc,rii: rl !'.'iinttr

i 4rl
t;
l:^
lo
l'i
IE
lo
l,
l!
IH
Ih,
lo
lh.
Ir
ld
l.IA *
lc3 o
o d
.s 3
H El

ikql o
O. a

.n I

q) B
H
6
tr
a
N
H
A
ru

qJ
o
H
a
c{

bb.
E
 2

!
!

ri
:4
q
O

e o
O d

k E

u
k
a o
I

o
H
d

O
N
s
? o
a
O

rJ
o

@
c{
o
)

li
I

c -.tiptire Pentrn Po,*te.

constructia este bine executatd. materialul 9i combinane,a culo'rilor qi a

nuanfelor, finisarea bine realiz.ate.
Proi,eetalea c.ol.ectd are un rol deosebit in t.ealizarea unor produ-se cu
calitdli super"ioare. Dacd eroril.e pr.ocesului de fabricatie po't compromite
un produs- bile proiectat, niciodata un prod[s cu cleficien]e de conrceplie
nu va pubea fi iprbuntrtalit printr'-o execulie ingrijita. De ,aici rez-ulta ne-
ccsitatea de a se ,&corda,o atentie deosebitd fazelor de cor-rceplie ;i proiectare
Luind in considerare practica existentd pe plan mondial privind re-
innoirea produselor Ia inter-vale tot mai scurte, pentru asigurarea calitd-
lii qi a competivitdlii este necesar ca ciclttl de asirnil.are sd fie pal"(:Lrs
in cel mai scurt timp.
Acfiunea de lansare a produselor noi cele o ctuloa$tere teureinicd
a strucfurii produsului. Succesul }ansalii unui nou produs depinde in tnare
mdsuni de pr.egatirea aee.stei acliuni (sub aspect tehni'co'ecolotnic $i co-
mercial).
Aceastd po:egdtire se rea,Iizeazi in urmdtoarea s,uccesiune:
seleclionar,ea ideilor;
- ar.aliza prropunerilor relinute;
- asitnilare.a in fabricafie, punerra Ia punct a tehnologiei si a para-
_-
metrilor tehnici ai pnodusul,ui;
electuarea de sondaje in legdtura cu pdrerea corrs,umatorilor;
- o,rganizarea desiacerii.
-Lansar,ea prodtrs,elol noi devine o problemir vitalii care trecesitir per-
spicacitarte gi intuifie cil qi cunoEtinte de specialitate.
Pentru el,aborarea documentafiei tehnice este necesar sd se execute
tiparele, precllrrr gi schifa modelului. ln figura 727 a-c. sint prezentate
diferite rnodele de mar'ochinitrie Ei piese detaliate ale acestora.
In figmna L28 a-c sint prez"entate tiparele pieselor componente pen-
ti'u citeva articole de marochindrie,

152
 Copitolul

Proiectarea arficolelor lehnice

1. Nofiuni generole
Principalele crit.erii care stau ia bazra proi.ectdrii articolelor tehnice
sint cele legate de destinalia, scopul Ei utiJ.izar"ea acestora.
Se intilnesc urrndtoarele articole tehni,ce:
curele de tlr:ansmisie;
- curele de piele pentru ind,ustria textilir;
- diferi'te galnituri;
-
-- marl$oane pentm filatr.u'i;
-- pickere Ei amortizoare de lovituri pentru maqinile de tesut etc.

$r il 2. Modeloreo qdicolelor tehnice

::cclll.se c:Ll Articolele tehnice se confecfioneazA in difcrite fonle qi dirnensiuni,
-,:rprolxite confolm cornenziloa' daite de beneficiari.
-orrcep!ie Executia articolelor lehnice se f,ace 1re baza schifelor elabora,te. Di-
=:.ultii ne- mensiunile de latime Ei grosirne sint stabilite in st*rndardele in vigoare:
:,:'rriL'ctaIe clirnensiunile de lungime ale curelelor sint stabilite prin comenzi, intre
:- llind le- proCucdtor qi benefici,ar.
=a calita- Articolele tehnice se pr"ezinta intr-o diversitate mare de forme gi
: l)al'('Lll'S di.mensiuni
Pentru proiect'area acesitora n,u se folosesc metode speci,atre. Se ela-
::lt-IeInrca boreazd schilele dupd care se vor executa articolele in atelierele de fabri-
: in lrare cafie. Elabora,rea acestor schite se reaiizeraz.S de cdtre beneficiar .sa,u pro-
:(' st ('o- d ucd tor con f orm indicatiilor benef i eiar-ulu i.

a para* I
ilor;
t;r lrer-
execute
:::zentate
pen-

153
 Copitolul Xl

Des{Sgurarea activififii in cadrul secfiilor

de proiectare
Activirtatea care se d,esfdqoard in secliile de prroiectare ale unei intre-
prinderi de confectii din piele este indreptatd in doud di,recfii:
crearea de noi ilocicle:
- pregdtirea int.oduce'ii in fabricalie a modelelor nou create.
-

1, Creores de noi modele

Crearea unor ntodele noi este o acliune foarrte arnpld care cuprind,e
urmdtoarele activitAti :

cre,area rnodelelol noi;

- inregistr',area urodelului
- execu,tarea unci perechinou creat;
sau bucdli pentru vi:rzare;
- preavizarea;
- r'ef'acerea modelutrui confo,rm indicaliilor
-- ;
into,crnir'ea calculului cqstur-ilol infonrratirre;
- avizarea modelului.
-a. crearea modelului nou consti
in: realizarea modelului, executarea
tiparului de bazd, exc'cutarea 1:robei cle tipar. executarea probei pe picior,
calc'ulalea factorului clc age'za.re gi velificarea tiparului'd.e bazd.
b. lnregistrarea modelului nou creat cuprinde:
- stallilirea in
desenarea carlea clc modele;
numdrului de model in funcfie de orclinea existentd
-
Ei de dgstina{ia incdl{dmintei:
. --complela|ear datelol necesarre (sistem de confec{ionare, numdr cle
raliipod, materiale lolosite).
c. Executarea unei perechi pentru avizare cuprinde: croirea fefelor
gi a cdptuEelilor, gtanlarea pieselor pentru par.tea de jos a incdildrnintei,
pregdtirea Ei c:oaserea felelor, tragerea, tdlpuirea gi finisarea incdlla-
mintei.
d. Prcal'izarea se realizeazd in cadrul colectivului stabilit in acest
s_cop. Acest colectiv trel:uie sd analizeze nr.odel,ul clin urmd,toarele puncte
de vedere:
posibilirtSlile de aprovizionare cu materii prime qi auxiliare pro-
puse-pentru confecfionare;
rezolvdrile tehnologice:
- analjza utilajelor, a uneltelor gi a sculelor de care dispune intre-
-
prinderea;

154
 anahza parametrllor economici;
- staltilirea elementelor cle bazl pentru antecalculalii, deEeuri, timp
-
necesar;
definitivaleamodelului.
-e. Refacerea rnodelului conforrn indica{iilor. In cazul in care in fazn
de pleavizare s-aLr stabilit ca necesare unele rnodificbri, se va proceda
laconfec{ionarea unei noi perechi de incdlldrninte conform indica{iilor
date.
f. intocmirea calculului pre{ului informativ. Pe baza rnoclelului nou
cleai se face un calcul aproximartiv aI plelului. Calcuiul se efectueazd
in cadlul secliei de crealie de ceitre un tehnician specialist sau in cola-
bolar-e cu sen'iciul costuri.
g. Avizarea modelului se lacc. de cdtre un colectiv format di,n toli
factolii care contribuie la confec{ionarea incdltdn:intei qi care asigurd
desfacerea produselor. In aceasti fazd se efectueazd ,urm'd,toarele:
prezentarea
--- prezentarea mod,eluiui modificat;
pretului infonnativ qi analiza posibilitd{ii de desfa-
cere a produsului;
stabilirea culorilor qi mdrirnilor;
- Prezentarea opiniilol diferifilor factori si a concluziilor comisiei;
- ai,-izarea modelelor ce pot fi pr-ezentate'beneficiarilo,r.
-
2. Pregdtireq introducerii in fobricofie
q modelelor nou creote

Bunul trrers al activitafii unei intreprincleli cle confeclii clin

det'erminat in urocl direct cle felul .urli a fo,st lealizata pr-egitir:ea iriele estc
fabr-i-
cafiei lrentru tnoclelele noi. O pregatire superficialS, incor"lp"letir ,a rrcde-
lc'Ior 1.mate p,r'o\.oca discontinuitali in procesul cle pr"oducjie (sfagna,ri,
:area a;teptali. luclu sr-rb capacitate), produse defect,e. dezorganizarea f.o.e-
aior. sului de conducere qi control al fabricafiei.
Procesul de pregdtil'e a introducerii in ferblicafie a rnodelelor 1oi
cuprinde: pregiltir-,ea tehnicA qi pr:egdtirea organizatorici.
a. Pregbtirea tehnicd constr in asiqurarea c,lemenlelor necesare pen-
enta tlr-r fabricar.ea in bune conclilii a incalfailintei. cuprinde urrndtoar.ele:
-- plegdtirea rnodelului la serviciul de crealie;
:de probei de tipar;
--__ efec;tuarea
confec{iolfarea probei pentlu utodelul a1:robat (de acrtrd):
:elor -- an,aliza probelor;
Ltei, elenrentelor pentru confeclion,area pieselor identice:
t5- - 1:regdtirea
in'tocrni.tea fiqelor tehnice;
- lansarea Ei executarea seriei z-,ero;
:cest
- ornologarea seriei zefo;
:'rcte
- :rsigunarea ser-iei de cufite de qtarrld;
- confeclionarea mosrtlei etalon;
- intocrnirea doctrmentatiei tehnice.
-b. Pregdtirea rnodelului la selviciul dc crea{ie. pe baza grafic.Lrlui
cle lansare a rnodelelor in labricafie primit de la serviciul productie se
vor efectua urmdtoarele: confec{ionarea gi pregdtirea tiparelor precum
gi gradarea tiparelor.

155
ll
t
ii
It
c. Efectua.rea protrei de tipar. pentrlr clefinitrr:area
ceser ca ace.stea sij fic verificate. \ierificarca trparclor este ne.
a trei perccrri dc i'carIiirrri'te (nr.rmrrur sc face 1)rin confc,ctionarca
sau 1'--2 l-rucdti de llroduse a" n'tutn"t-,i'irie. -mic,
mijrociu Ei ar seriei)
.{"Jti"'"-',laele'rare
si.t confec-
i';nt:'1,;,1;"tl:'."t"
rre croire
--i"rgati''" --;;;;-."'i, *ug"re tdt-
cl" C+nfecficnarn,l probei de aeotd.^lir.
-
eom"rndd s' \'or arerp ftrnctic cle pontaiul cerut in
numir cre trei-ci'ci;;;;";;; Ju"" ,u confectio_
noazi"r ir ate'rio1'6,J- 6p'n r:rocr.clie. Rolrrl 'r,,
atif n.raistr-rrr c'it si nrccrerierul """*i.i-
e,,,t"'ae u ."
;;;i;"
-p'_,in" oarticipd
"",." procesele
tehnologic,r. nor.melc cle timp, ;;.nr;l" ietinrrva
de consum etc.
e. An.rriza'roFrelor sc race crr sconul
-,lit""tiltl' de a se prrteir definitiva toate
;iffi,1t;r|rrecesa.c
i'.' .,.mu .;'r"' o5;'it.;' inrre executant
f' Pr^sdtirea elenl.nl.lrl. ttent'* -.i" efectuarea comenzi!'r Je *rctnlrrrgie,
In scopr,rl confeetioni,.;: r.;;1
l5r:tii cle ios ale ir. lll.nrini;l ',"forl it..ntd pontnr fete. cfrllrrlrcli -qi pie,,;elc
;";,,1;,
^rrtitelor crc n.r:rrc.i.rir.riji'ic sint;;;.;;" si pen,tr.rr lrin:;ole compolelte ale
r_iunr.e (ar.c,.je i,]tn"*"""
J)e .s.trctri st' r'or i"i""rri aes"net,"p",.,t..,'!it".ite cre cdtre
ff::t:?:l matrite,
r". lntn..r.ni;.e;, ficnlor tehnicr:. Fiqa
sare Deir'rJ'rl c.nfc,-';e ilar-r,a .nr-esurr,rritoo.o tchnic.ai cuprincic
-n elernentele nece_
e'ste clat rin Dlcclcr rr,. risA -"r,,ri.,i-;r",-ri.,,.,,,-., " In tabera 12
r'oder"J"iir".
de i.cdl!Emin,tc.
7r" T,;1.q;.;r.a::i
conditjile rrrocr.r'ti.i^reclttarea:iel.ici zero. Seria zero se cot_tfcc:1ioue
.'le se"ie. c."o,,i-""";i;i';";;i".J;';" azd in
'a""J' a se
;l'ft;i;"1: ,;"il-ili: ,1,;liii.i;i:.:.",,ri1*lj:'5i 'erifica
""'T"fl"iti.." p.;;;,iJ
," 1';fill'':l::;l;,,;"i;1,.i,";:,.^"":.:11 .i;' anariza ,t'ri^isnreror andrute
sPC('ificare;i obser'atijlor li p.op""u.l
pri'ind ."'r-r".ii"liij"',-,o::t;,i]".'"1'o'
'!' rlsi'I'rnrea seriei'e.*ti1e
zilnic lr fiecare s.rtiment si rnock:rsle sta'ti- T. rrrrla fixSrii planului
stabilr''qi'" r'eccsar.r rJ^ cu1itc,r" si pe baza pontajrrrui corrrandat se
it""ir:
lltit'l c'orlrt"-tzi :;Lrnli1.r31-.1,rarc si,iu sc r,omanddSeria cie "rtitu,.ru co'rp]eteazd
k' ca:ifectiollaiotl rriostrei etalon. o cor-rclitie irrt"";" J;j;:
fe'ctiilor rl i'r 1111'1r' l:r li.ra.r-'. cle caiitatc imlrtisS t.orr-
c'ont.r--r'ta1 c'. pent^r a s;c. putca "r;;;"acestea sE cor,<,sp'ncrd cu mocrerere
seric qi rn.strerc r'o1{1';11.i;11". estere.ariza -""".1rn.
concorcrantu i,rr." pr.ocluctia de
e'talon. lI'strerc .ir,r.r-r sint confcctio'atc ca in ficca.e aterier sd existe
''li distribuii,.- atelier.elo.,1u,,,.,,.odr"6.^-
i,,, n-i-uri".J de proiectare
I' trntocmirea d6g11111r.',1'ra{ir-'! lcrrrrice.. Doc:uinentalia
confecti'',:'irii core.tc a diicrlitero.'rn.t-urrt" lerrr:iicir sti ra baza
elaboreaza cre caj.t.c s-ervi<'i.r d; ;;;i""iii air., piere. se
-- seltita moclr.lului: "";;t;..-iroiectare g,i cuprinr:re urmaioarele:
caleule privind factorur cre aEezar.e
a nrodelurui;
calculul noi.ntei cle consurn pe pr.odus:
s tabilir.ea ploc,es erlor
tehnologic e aclecr.ate
_. cal:ulu-l normelltr cle timlt a r_r,on_rrelor
:

$i cle produclie;
stabilirea ncr.esanrlui cle 1or.!a cie ntune6.
-
156
:ste ne- Tabela 13

-cnarca Fr$A TEFI'r[f,

L seriei)
tcnfec- Sortlment z PantoJi penl'ru femei

- tal- co*o- Sistcm Calapod Model

Croitor X rnodclicr Y dnl |
lL. 1009 2317
:::Ut in
:-:ectio- DESCRIBRE : piese-semifabricate- gtosimi buc. CT'ILORI ASORTATI1
r:ticipd
:cesele IIDTE
Piei netede pentru fefe cu gtosimea de
1,2- 1,4 mm baz|
: toate
combina!ie
-utant
U baz[
Itrrqie. combinafie
: ieqele c,{PTU$DLr
:-:e ale
ir cdtre
-; trito
li'; l"*'-o | ;:::il """t
:tece-
l-l-
:1:a 72 Piei ilc ovine cle 0,9-1,2 rrnr R-{.[rE 9r CAP-{CD DE TOC

cul.
:a7a ln iefe
-:rifica a
r:c
- ccsul a\

Acoperig de brauf Piei de ovine de

0,9- 1,2 mm CUTITD pentru Etantarc
r:drute
:lnerr
Catarame nr, I
rului
lel co ORIFICII DE IN$IRETAR}I CUTITE $I }{ATRITE
?:eaza
Tolpi exterioard Caucirrc duroflex
3-4 rnm Cufit Nr. 25
('o11-
:elele 'I'alpi inter- 'Ialpl sintetich
ade tnediarl 1,5--2,0 mrn Culit Nr. l5
:xiste ('.auciuc rnicroporos
1'a1p{ iuter-
tare rrrediari 3-S rnm Cufit \-r. 15

tsranf I TalpI sinteticb

d
!
2-2,5 mn Cufit Nr. 09

Brauf Catton clur 3 mrn Cutit Nr. 07

Carton dur 2-3 arm

RidicEturl branf
.-l
1 lntiriturd brauf
I

157
 ( Conltn uarca tnbelei I 2 )

t-roitor X modelier: \
I I rooe |
(rA l-;,"- h,,*"u
i.";; '*
-:sr7
I '.'. |

Cotp de toc
I,cttttt

Cauciuc ntatri{at
l- l--
l--
I

Capac dc toc

lnii Itirneir
Cauciuc uratritat
-l 1

llombcrr imprcguatir

,sinteticir
:ar1a-- _--l I

2,5 tnnr
I I

{I Ii"a ur ir Crr!it Nr. 05

Unrplrrturir

Indica!ii
lnilfcitrc
<lt
l'a)pii sirrtcticti

alplr : \r. dc crnlllcnri

:1Y:-_
.\coperire (1r l)rill1 ,
I

1irrgiuc littrlrlerrrr-r
I

..nlementele cuprillse itr clocuneutalia telriric.ai se elaboreazd lle baza

sei'iilor irero cal€ se confeclioneazd in cacilul artelier.ului ae ptuiectar"
sall i1l secfiile de produclie.
Asigur.areti condifiilor norllale de iucru cl-rial din prirra zi cle 1a in-
trarea nodelului in faitricalie se poate realiza ltulnai printr-o temeinica
pregatire altterioara a llodelelor noi.
modelelor tlebuie executatil clat . toa,te detaliile ca,re da,Lr
- 'Schila
indica!ii asllllra tehnologiei de lucru trebuie sa erpalir in rnod vizibii.
Factorul de a;ezare da indicafii usupla pcsibilitirlilor de folosilc, a
-
rtrtrtelialelor in tintltul cloirii pieselor..
Se calculeazd cu formulai

)S- /;,,--\, l(X)

.\ /,

1ll cafe:
li,, estc lactclml clc asrzarr, in proccrrte ,

.S/ snprafala paralelogranlului :

.S,, srlprafata neti. a pieselor clintr.-o garnituri.

Supr':rfafa netd a pieselor se detelrrina prin rltdsurare cu hirtie miii-

rretrica sau foiosind un.aparat special nunlit planirnetru. s,uprafa!,a pa.ra-
lelogramului se determinit prin nldsllrlarea paralelograrnului rezultat i1
urma a$eznrii pieselor.
In tabela 13 este r-edat moclul cle calc.ul a factolr-riui cle asezare pen-
tru piesele de fe!e. iar in tabela 14 urodul de caicul a faclorul;ui de ase-
zare pentru pie.sele de cdptugeala.

158
 Tabela 13

!Irdel
Caleulul factorului de agezare Dentrtr lele
-tt /

i sopr"r. Nr. de
. I suotaf.
DenuDilea piesci
j rcte cm, picse iliifli 3,:,:" rfi 1,i1,,13
I

Clputir cxterioari-r 88 176 201 86

Ciputri in terioari 83 166 195 85
Lirn 88 176 792 9l
Carirnl' 59 llB 122 97
C arirn,-r 58 116 128 9()
Carimlr 6l 122 150 8r
\ipu.ca 15 30 31 99
fmhricdrninte r'1c toc 117 231 263 88

Total

l abela 1 tr
{lalculul t'itctonllui dc asezare pprrtrll eiiptuleli

I)cnumireil picsei I sup,.i.

] uctri cur!
l

C at'irrrlr
Carirnlr
I
I u+
90
-\ coperis 1

I B7
I

l-
I

I'otal l
rJ7

:e da,u
I i' ligurile 129-136 sint rl'ezentate exe'rpre de .aqez,are a pieselol.
- peu'alelogran.
iu Dacd factorr-ri cie asezare e,re va.loiri nlici. se \.or fiace
lrcdificdri ale Iorr.nei pieselcl. as,tfel incirt fara a sc:ftiry5u
delului sd se imbunatSleascd rand,amentul de utilizare a aspectul mo_
lnat€rialului.
La acela.;i model sint date t.ei variante de detaii."" a pi"r"to.
clet,ennina t,r"ei r;alo'i clife.ite ilertl.u factorul cle a;ezare. '---
car€ \:oi
Modelul di' figurtr 7ii7. cL are un factor de aseza'e de 790ft. pri'
taie.ea caputei ext,el.io.:''il (fig. 137, rry .," ,:"arireaza un factorr
oe areza.e de 871 ^i' 6r)al'tea
iar lrrin t:iierea cd1:ut,ei Ia r,'irf (fig. 137, c) se reali_
zeaza un fa.-,to,r de asez;rre cle g3.50,,0.
Atorn'Lri de cortsutn reprezinta cautit,at':,a cle i.nnterial
-
tru co'fectionarea nece,sa,r' pep-
unei pereirri cre incalfi.rinte. s" ;;i;;iurzd prin nrai
n.rulte metode qi anume:
metoda
e mili- - lre,t.oda s,tatis,tica;
-- paralelogra,ruului;
i. pilf8-
nletoda ajutorul indicelui
Itat in -llt laza de cu
pr-eg€tire. a
cle furdale.
-fabricaliei, cer mai frecve.t se aplica metoda
, calcul cu ajuto,rul inilicelui
de
pen- de furdale.
a$e-
Formula de calcul este:

)S No: S' '4

15:l
 (

Ir'ig. 129 f,{etodir de asezare a carimburilor in paralelogram.

ln cafe:
tlorlna de consum, in cm2iperech.e ;
-ly', este
S, - suprafala neti a pieselor. in cm2ipereche;
Ir indicele de furdale,

Fig. 130 lletoda de agezare a cdputelor ln paralelogranr.

160