STRUCTURI

TEXTUALE
• Prezentarea unor informații
• Narațiunea
• Descrierea
• Analiza procesului
• Cauză – efect
• Definiţia
• Clasificarea
• Exemplificarea
• Comparaţia şi contrastul
• Analogia
• Pro şi contra
• Informaţie veche – informaţie nouă
• Simplu – complex/Complex-simplu
• General – particular/particular – general
• Întrebările jurnalistului
• Ordinea importanţei
• Ordinea alfabetică
1. Pentru a da coerenţă ideilor şi a le
face uşor de urmărit de către
cititori, autorii recurg la diverse
structuri textuale.

2. Structurile textuale reflectă modul

curent în care percepem şi
interpretăm stimulii veniţi din
mediu; structurile corespund
aşteptărilor noastre interpretative.

3. Structura textuală se alege în

funcţie de subiect, scopul textului,
teza textului, preferinţele autorului.

4. Deseori, într-un text apar mai multe

structuri textuale.
 Selectarea elementelor
importante
Sintetză și elaborare
1.
PREZENTAREA
DE INFORMAȚII Ordinea prezentării

Consecvență
Cronologia accidentelor de la mina Petrila
www.mediafax.ro prezintă o cronologie a accidentelor care au avut loc la mina Petrila

• În 1982, 14 mineri au murit la mina Petrila, iar alţi 15 au fost răniţi, după ce praful de cărbune s-a aprins.
• În 26 iulie 1996, trei mineri şi-au pierdut viaţa într-un accident la mina Petrila în timpul unei intervenţii la
puţul de aeraj al minei. Platforma pe care se aflau s-a rupt şi minerii au căzut de la o înălţime de 43 m.
• La 10 decembrie 1996, doi mineri au murit şi alţi doi au fost grav răniţi în urma unei surpări care s-a
produs la exploatarea minieră Petrila.
• În 30 octombrie 1997, un inginer de la Petrila a murit lovit de un stâlp metalic căzut de pe un transportor
de cărbune.
• În data de 20 februarie 1998, un miner a murit, la Exploatarea Minieră Petrila Sud, surprins în subteran
de o surpare la unul din preabataje, iar în octombrie 1999, un angajat al aceleiaşi exploatări a murit,
căzînd de la o înălţime de peste 30 de metri, în subteran.
• În 18 aprilie 2003, un bărbat de 34 de ani, angajat al Exploatării Miniere Petrila a murit după ce a căzut
într-un puţ aflat în subteranul minei. În timp ce încărca tuburi de aeraj în colivie, aceasta s-a pus, brusc,
în mişcare iar bărbatul a căzut în puţ.
• În mai 2004, la Petrila au avut loc două accidente, unul în care patru angajaţi ai Exploatării Miniere au
fost grav răniţi în urma unei explozii care s-a produs în subetran şi a fost provocată de o capsă
pirotehnică nedetonată la timp, iar în alt accident doi angajaţi au fost grav răniţi în urma exploziei unui
transformator electric. În luna iunie a aceluiaşi an, un miner de la Petrila a murit în urma unui accident de
muncă în subteran, el fiind prins între staţia de întoarcere a unui transportator de cărbune şi un stîlp de
susţinere a acestuia.
• În iulie 2005, doi mineri au murit în urma unui accident de muncă produs la Petrila, corpurile lor fiind
găsite sub mormane de cărbune.
• La sfârşitul lui mai 2007, un miner de 45 de ani, angajat la EM Petrila, a suferit, un accident grav de
muncă în urma căruia a fost diagnosticat cu "traumatism cerebral toracal cu transsecţiune medulară,
paraplegie flască". În urma acestui accident, Exploatarea Minieră a fost amendată cu 16.000 de lei.
 Evenimente

Participanţii la evenimente

Succesiunea evenimentelor (gradare,

acumulare de tensiune)
2. Timpul evenimentelor
NARAŢIUNEA
Plasarea evenimentelor în spaţiu

Vocea naratorului

Perspectiva din care se face naraţiunea

 Sâmbătă, 15 noiembrie 2008… Oraşul Petrila din Valea Jiului. E linişte, parcă prea
multă linişte. Bărbaţii sunt plecaţi la muncă. E o zi nelucrătoare, ca şi duminicile. Bărbaţii
merg, totuşi, în şut. Se plăteşte dublu, vin bani mai mulţi. În Petrila, viaţa e aspră şi locurile
de muncă sunt puţine. Banii câştigaţi în plus înseamnă hrană pentru familie.
Imediat după ora 15:00, liniştea e spartă de o veste ce vine de la televizor: în mină a
avut loc un accident. Vestea le dă fiori… La serviciu erau aproape 100 dintre ai lor. Imediat
la poarta minei se strâng rudele. Aşteaptă şi speră. Nimeni nu le spune nimic. Se iau doar
măsuri de securitate, dar nu în subteran, ci la suprafaţă. Paznicii nu mai fac faţă. Sunt
aduşi poliţişti şi jandarmi. La televizor se anunţă veşti triste: în jurul orei 14:50, în subteran
a avut loc un teribil accident. La mină e tăcere. Nimeni nu spune nimic. Minutele se scurg
greu. O bucată de balustradă cedează sub greutatea mulţimii… "Vrem să ştim ce se
întâmplă. De ce nu ne spune nimeni nimic? Cine a murit? Daţi-ne numele lor. Cumnatul
meu e acolo", strigă o femeie. "Nu ne-au spus nimic. Dacă ne spuneau, mai eram aici?
Poate eram deja la spital. Aici lucrăm, avem aici colegi, prieteni, rude, de două ore
aşteptăm degeaba...", spune şi un ortac, care nu înţelege de ce nu sunt lăsaţi să intre pe
poarta minei. "Hoţilor! Luaţi salarii de zeci de milioane pe cadavrele minerilor noştri", strigă
un altul. Nici un oficial nu spune nimic. Sunetele sirenelor ambulanţelor taie aerul. Veşti
contradictorii. Unii ortaci ies din mină. Se simte fiorul morţii… Răniţii sunt transportaţi la
Spitalul de Urgenţă din Petroşani. După ore de aşteptare, primarul oraşului Petrila, Ilie
Păducel, anunţă la televizor că opt mineri au murit. În cele din urmă, vine şi un anunţ din
partea oficialilor. Directorul general adjunct al CNH Petroşani, Constantin Jujan, admite în
faţa mulţimii că sunt opt morţi şi opt răniţi. Numele lor nu este făcut public. Oamenii intră în
panică. Lacrimi şi durere… "Soţul meu este acolo. Nu ştiu nimic de el. Doamne, ce mă
fac?", plânge o femeie.

HOCHLAND1
MAFIA
 Evocă o imagine/imagini

Accentul cade pe detaliul

semnificativ/elementele particulare ale obiectului

Ordinea prezentării elementelor care compun

descrierea
Distanţa autorului faţă de obiect (privire de
detaliu / privire globală, de ansamblu
3. Transmite o impresie, rezultată din selecţia
DESCRIEREA operată de autor
Conferă semnificaţie

DESCRIEREA DESCRIEREA
OBIECTIVĂ SUBIECTIVĂ

- informează - Sugerează
- ineditul
- relevanţă
- creativitate
- rigoare
- limbaj figurat
- precizia terminologică
D C

A = l2
P = 4l

A B

AMIGO
 • Proces: succesiune de stări/operaţii/fenomene având
ca rezultat o schimbare, o transformare
4. • Naraţiune + descriere

ANALIZA Naraţiune: surprinderea momentelor

PROCESULUI importante, ordonarea etapelor,
punerea în evidenţă a modificării de
stare de la o etapă la alta;
Descriere: selectarea detaliilor
relevante pentru fiecare stare;
prezentarea precisă, ordonată a
fiecărui stadiu

• Evidenţierea clară a trecerilor de la o etapă la alta şi

a transformării finale
 Paste cu sos mediteranean

Ingrediente necesare pentru 4 porţii

300 g paste "fundite"
4 linguri ulei
1 ardei iute rosu
2 catei de usturoi
2 cepe potrivite
6 linguri sos de tomate
150 ml vin alb
12 migdale prajite
patrunjel verde
sare, piper

Se fierb pastele "al dente" in apa cu sare, apoi se scurg prin strecuratoare si se
pastreaza calde. Separat, se calesc in ulei incins ceapa tocata marunt, usturoiul
taiat felii subtiri, ardeiul iute tocat fin, la care se adauga migdalele zdrobite, sosul
de rosii, vin, sare si piper, dupa gust. Se lasa sa fiarba 10 minute, amestecand
continuu. Se asaza pastele intr-un castron mare, se toarna peste ele sosul
preparat si se a mesteca usor ca sa nu se sfarame "funditele". Se servesc calde.
La prepararea sosului se poate adauga frunza de rozmarin ,de salvie, care ii va da|
o aroma specific mediterarieana.
 • Direcţia: trecut – prezent/viitor; prezent – viitor
• Marcatori textuali ai relaţiei cauză efect

5.
CAUZĂ - EFECT
 În ultima sută de ani, asistăm la o încălzire globală a climei, cu efecte dintre
cele mai variate. Încă de la începutul secolului al XX-lea, gheţarii au cunoscut un
proces rapid de topire. De exemplu, gheţarul Muir din Alaska s-a retras cu 2 mile în
ultimii 10 ani. De asemenea, temperaturile în creştere au determinat modificarea
altitudinilor montane cu zăpezi permanente cu 2700 de picioare în ultimii 60 de ani.
Ca urmare a acestor fenomene au apărut modificări ale vegetaţiei. În Canada,
zonele agricole s-au retras cu 50 – 100 de mile spre nord. În acelaşi mod au fost
afectaţi arborii de climă rece; mestecenii, de pildă, s-au uscat pe zone întinse din
partea de est a Canadei. Din 1930 până azi, linia arborilor s-a deplasat în Suedia cu
65 de picioare spre vârfurile montane.
Totodată, a fost afectată viaţa animalelor sălbatice, multe mutându-se din
Europa în Scandinavia. Din 1918 până azi au apărut 25 de noi specii de păsări în
Groenlanda, iar în Statele Unite păsările şi-au mutat cuiburile spre nord.
În fine, nivelul mării a crescut rapid, în special din cauza topirii gheţarilor. În
ultimii 18 ani, de pildă, s-a înregistrat o creştere a nivelului mării cu 18 inchi, adică de
4 ori mai mult decât media de creştere din ultimii 900 de ani.

.
 • A defini = a specifica accepţia unui cuvânt; a
circumscrie obiectul

Tipuri de definiţii
6. - gen proxim şi diferenţă specifică
- enumerarea trăsăturilor distinctive
DEFINIȚIA
- prin sinonime
- prin etimologie
- prin exemplificare
- definiţia negativă
FACULTÁTE, facultăţi, s.f. 1. Capacitate, posibilitate, însuşire morală sau
intelectuală a cuiva; aptitudine. ♦ Însuşire, capacitate pe care o are un fenomen,
un obiect, un sistem etc. de a acţiona, a se dezvolta, a realiza ceva. 2. Unitate
didactică şi administrativă în cadrul unei instituţii de învăţământ superior, condusă
de un decan şi cuprinzând un ansamblu de discipline înrudite între ele, pentru
pregătirea studenţilor şi a doctoranzilor într-un anumit domeniu de specialitate. –
Din fr. faculté, lat. facultas, -atis.

OM, oameni, s.m. 1. Fiinţă superioară, socială, care se caracterizează prin

gândire, inteligenţă şi limbaj articulat, iar din punct de vedere morfologic prin
poziţia verticală a corpului şi structura piciorului adaptată la aceasta, mâinile libere
şi apte de a efectua mişcări fine şi creierul deosebit de dezvoltat.

ORTOGRAFÍE s.f. Totalitatea regulilor proprii unei limbi prin care se stabileşte
scrierea corectă a cuvintelor; aplicarea acestor reguli. [< lat. orthographia, cf. gr.
orthographia < orthos – drept, grapheia – a scrie].
 MARÓ adj. invar. De culoarea castanei coapte; brun-roşcat, castaniu

MARÓ adj. invar. Cafeniu. ♦ s.n. Culoare brună-roşcată, cafenie. [< fr. marron].

DE2 interj. 1. Introduce afirmaţii şi replici, exprimând: a) nedumerire, şovăială,

nesiguranţă; b) resemnare; c) nepăsare faţă de cineva. Apoi de! ce să-ţi fac!; d)
supărare; e) ironie. 2. (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau
de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [Var.: (1, reg.) dă, (2, pop.) dec interj.] –
Onomatopee.

ORB2, OÁRBĂ, orbi, oarbe, adj. 1. (Adesea substantivat) Lipsit de simţul

văzului, care nu vede (deloc).
 Definirea prin gen proxim şi diferenţă specifică

Termenul de definit + verb ecuativ + clasa cuvântului + atribute specifice

• atributele esenţiale
• noncircularitate
• gradul de aplicare
• nonobscuritate
• pozitivă
UNIVERSITÁTE, universităţi, s.f. Instituţie de învăţământ superior cu mai multe
facultăţi şi secţii.

VÍNDE, vând, vb. III. Tranz. 1. A ceda unui cumpărător dreptul de proprietate
asupra unui bun, în schimbul unei sume de bani.

ATÉNŢIE, (3) atenţii, s.f. 1. Însuşire care constă în orientarea şi în concentrarea

activităţii psihice într-o anumită direcţie. 2. Interes, grijă, preocupare specială a
cuiva pentru ceva. ♢ Expr. În atenţia cuiva = reclamând luarea-aminte specială a
cuiva. A da (sau a acorda) atenţie (unei probleme) = a considera ca important. ♦
(Cu valoare de interjecţie) Ascultă! bagă de seamă! ia seama! 3. Atitudine de
bunăvoinţă, de amabilitate; gest, faptă amabilă. ♢ Loc. vb. A da (sau a acorda)
atenţie (unei persoane) = a fi amabil, curtenitor (cu cineva). ♦ (Concr.) Dar,
cadou.[Var.: atenţiúne s.f.] – Din fr. attention, lat. attentio, -onis.

ATÉNT, -Ă, atenţi, -te, adj. 1. Care urmăreşte concentrat un lucru, care are
atenţia (1) îndreptată spre cineva sau ceva. ♦ (Adesea adverbial) (Făcut) cu
atenţie. 2. Amabil, binevoitor, politicos. – Din lat. attentus
BÍNE adv., s.n. sg. I. Adv. 1. În mod prielnic, în mod favorabil, avantajos, util. ♢
Expr. A(-i) prinde (cuiva) bine (un lucru, o învăţătură, o întâmplare) = a-i fi de
folos, a-i fi prielnic. A(-i) veni cuiva bine (să...) = a(-i) veni cuiva la îndemână; a fi
avantajat de o situaţie prielnică. ♢ (În formule de salut) Bine ai (sau aţi) venit
(sănătos, sănătoşi)! ♢ (Referitor la sănătate) A se simţi bine. A(-i) face (cuiva)
bine (mâncarea, băutura, plimbarea etc.). A dormi (sau a se odihni etc.) bine.
(Ce), nu ţi-e bine? = a) (ce), nu eşti sănătos? ai o slăbiciune fizică?; b) (ce), eşti
nebun? nu eşti în toate minţile? 2. În concordanţă cu regulile eticii sociale, în mod
cuviincios, cum se cere, cuminte. Să te porţi bine cu oricine. ♦ Expr. (Fam. şi ir.)
Bine ţi-a făcut! = aşa trebuia, aşa se cuvenea să-şi facă (pentru purtarea ta urâtă,
condamnabilă)! ♦ În concordanţă cu regulile sau canoanele esteticii; agreabil,
frumos, minunat. Cântă şi dansează bine. Cu rochia asta iţi şade bine. ♢ Bărbat
sau femeie bine făcut(ă) = bărbat sau femeie chipeş(ă). ♦ În concordanţă cu
adevărul, cu corectitudinea; clar, precis, exact. Vezi bine că aşa stau lucrurile. Să
ştiu bine că mor, şi nu mă las până nu-mi aflu dreptatea! ♢ De-a binelea = de-
adevărat, cu adevărat. ♦ (Având valoarea unei afirmaţii) Bine, am să procedez
cum vrei tu! ♢ Expr. (Că) bine zici = (că) zici aşa cum trebuie. Ei bine... = după
cum spuneam... ♦ Cu grijă, cu atenţie. Uită-te bine şi învaţă. 3. Deplin, în
întregime, complet. E cherchelit bine. ♦ (La comparativ) Mult. A fost plecat doi ani
şi mai bine. ♦ Mult şi prielnic. A plouat bine. A mâncat şi a băut bine.
• a dark tertiary color with a yellowish or reddish hue.

PUNCT ~e n. 1) Pată foarte mică şi rotundă. A face un ~. 2) Semn de

punctuaţie având forma unei astfel de pete, care se pune la sfârşitul unei
propoziţii sau după un cuvânt prescurtat.

punct (púncte), s.n. – 1. Semn (grafic). – 2. Figură geometrică, valoare. – 3.

Parte, moment, etapă. – 4. Unitate de măsură. Lat. punctum (sec. XVIII). Este
dubletul lui pont. – Der. punct(u)a, vb., din fr. ponctuer; punctual, adj., din fr.
ponctuel; punctualitate, s.f., din fr.; punctuaţi(un)e, s.f., din fr.; puncţiune, s.f., din
fr.; contrapunct, s.n., din fr. contrepoint.

PUNCT s.n. I. 1. Element fundamental al geometriei, reprezentat de intersecţia

a două linii.
DICŢIONÁR ~e n. Lucrare lexicografică care cuprinde cuvintele unei limbi
sau ale unui domeniu de activitate, aranjate, de obicei, în ordine alfabetică şi
explicate în aceeaşi limbă sau traduse în altă limbă. [Sil. -ţi-o-] /<fr.
dictionnaire, lat. dictionarium.

Dicţionarul este o carte de tipul DEX-ului.

Cultura este acel întreg complex care include cunoaşterea, credinţele, arta, morala, dreptul,
obiceiurile, precum şi alte abilităţi şi deprinderi dobândite de om ca membru al societăţii.
(Robert Taylor) • Cultura este comportamentul dobândit al unei societăţi sau al unui subgrup.
(Margaret Mead) • Cultura include organizarea producţiei, structura familiei, structura
instituţiilor care formulează sau guvernează relaţiile sociale, formele caracteristice prin care
comunică membrii societăţii. (Raymond Williams) • Cultura nu este decât ansamblul poveştilor
pe care ni le spunem despre noi înşine. (Clifford Geertz). • Modul de viaţă al unei societăţi
date, transmis din generaţie în generaţie, prin instrucţie şi prin experienţă. Cultura include
valorile, limba, stilurile de comunicare pattern-urile de gândire şi normele de comportament.
(The Concise Columbia Encyclopedia). • O reţea de obiceiuri şi pattern-uri construite pe
experienţe anterioare. (Deborah Tannen) • „Set învăţat de interpretări partajate, privind
credinţele, valorile, normele subiacente comportamentelor unui grup relativ larg de oameni.” •
„Un sistem constituit istoric, implicit şi explicit de structuri de viaţă împărtăşit de membrii unei
comunităţi umane la un anumit moment.” (Kluckhohn şi Kelly) • Formele pe care oamenii le au
în minte, modelele pe care le urmează în percepţie, în relaţionare, în interpretare”
(Goodenough) • „Cultura este o activitate partajată social, o proprietate de grup, nu una a
individului. (Nieberg)” • Set învăţat de reguli, scrise şi nescrise, care îi oferă individului
instrucţiunile necesare astfel încât acesta să poată opera eficient în mediul de viaţă dat.
Aceste reguli privesc nu doar modul în care individul acţionează, ci şi modul în care individul
reacţionează, deci reprezintă o componentă esenţială a capacităţii noastre de a trăi ca fiinţe
umane într-un context social. Altfel spus, cultura ne învaţă cum să ne descurcăm „la faţa
locului”. • „Cultura este o proprietate emergentă a comunicării dintre membrii societăţii.
(Poole, 1994)” • „Cultura este consensul membrilor unei comunităţi privind semnificaţia
simbolurilor verbale şi nonverbale” (Gudykunst).
 CLASIFICÁ vb. I. tr. a împărţi sistematic, a repartiza pe
clase, pe categorii după anumite criterii.

-Consecventă
-Completă
-Transparentă
7. -Relevantă
CLASIFICAREA
 CLASIFICAREA LIMBILOR
I. CLASIFICAREA GENEALOGICĂ A LIMBILOR
1.1. Familia indo-europeană
1.2. Familia uralică
1.3. Familia altaică
1.4. Familia caucaziană
1.5. Familia afro-asiatică
1.6. Familia khoisană
1.7. Familia austroasiatică
1.8. Familia austroneziană
1.9. Familia dravidiană
1.10. Familia sino-tibetană
1.11. Ramura kam-tai
1.12. Familia miao-yao
1.13. Familia paleosiberiană
1.14. Limbile amerindiene
1.14.1. Familia amerindiană propriu-zisă
1.14.2. Familia na-dene
1.14.3. Familia eschimo-aleută
1.15. Limbile negroafricane
1.15.1. Familia nigero-kordofaniană
1.15.2. Familia nilo-sahariană
1.16. Familia australiană
1.17. Familia papua
II. CLASIFICAREA MORFOLOGICĂ
2.1. Limbile neizolante
2.1.1. Limbile flexionare (ne/nonaglutinante)
2.1.1.1. Limbile sintetice
2.1.1.2. Limbile analitice
2.1. 2. Limbile aglutinante
2. 2. Limbile izolante
2. 3. Limbile incorporante/polisintetice
III. CLASIFICAREA SINTACTICĂ
3.1. Limbi cu topică fixă/liberă/relativ liberă
3.2. Limbi head first/head last
3.3. Clasificări după poziţia relativă a părţilor de propoziţie:
SVO, VSO, VOS, OVS
3.4. Limbi pro-DROP/non-pro-DROP
IV. CLASIFICAREA SOCIOLINGVISTICĂ A LIMBILOR
4.1. Limbă indigenă şi limbă imigrantă
4.2. Limbă vernaculară/locală şi limbă vehiculară/lingua franca
4.3. Limbă majoritară şi limbă minoritară
4.4. Limbă oficială şi limbă nonoficială
4.5. Limbă standard şi limbă nonstandard
4.6. Limbă comună (koine) şi varietăţi regionale
4.7. Limbă maternă şi limbă secundă
ellum ˃ ăl estum ˃ ăst Trăsătura semantică -l el cel acel acela

ad-ellum ˃ al ad-estum ˃ ast

ellum-illac ˃ ăla estum-illac ˃ ăsta
ad-ellum-illac ˃ ala ad-estum-illac ˃ asta
ecce[1]-illum ˃ cel ecce-istum ˃ cest
Definitudine + + + + +
ad-ecce-illum ˃ acel ad-ecce-istum ˃ acest
ecce-illum-illac ˃ cela ecce-istum-illac˃ cesta
ad-ecce-illum-ilac ˃ acela ad-ecce-istum-illac ˃ acesta
Specificitate +/- + +/- + +

Element cel acel(a) -l el

Paradigma flexionară Grad de specificitate 1 1 2 2 3
Caz Număr Gen
sg. m. cel acel(a) -l el
N=
A f. cea acee(a) -a ea
Proximitate 0[1] +/- - -
pl. m. cei acei(a) -i ei
f. cele acele(a) -le ele
G= sg. m. celui aceluia -lui lui
D
f. celei aceleia -ei ei Nehotărât - - +/- - -
pl. m. celor acelora -lor lor
 A exemplifica: a ilustra un fapt/o afirmaţie/o opinie prin
intermediul unui exemplu; a concretiza o afirmaţie
generală printr-un caz particular.

8.
EXEMPLIFICAREA
Pentru a fi eficient, exemplul trebuie să
aibă un grad cât mai mare de concreteţe şi
un nivel scăzut de generalitate.
 Limba este un sistem de semnalizare care operează cu sunete vocale
simbolice, folosite de o comunitate umană cu scopul de a comunica. Acest mod de
comunicare este specific omului şi îl deosebeşte de animale.
Este adevărat că şi animalele comunică: o fac însă prin intermediul ţipetelor.
Multe păsări produc sunete de avertizare în cazul unui pericol iminent; maimuţele, de
pildă, îşi exteriorizează prin sunete diverse stări afective, ca de pildă furia, frica şi
plăcerea. Dar aceste modalităţi de comunicare se deosebesc în mod fundamental de
comunicarea prin limbă: ţipetele animalelor nu sunt alcătuite din sunete articulate.
Simplificând, se poate spune că sunetele produse de animale nu au o structură, de
pildă nu au acele trăsături care fac distincţia dintre vocale şi consoane; de asemenea,
nu au acele caracteristici care să facă posibilă segmentarea în cuvinte a fluxului sonor
emis de animale. În comunicarea umană semnificaţia fluxului sonor se modifică atunci
când substituim un cuvânt cu altul. Procedând la o astfel de substituţie putem obţine
semnificaţii diferite, de tipul: “Se apropie tancuri dinspre nord”, “Se apropie tancuri
dinspre sud”, “Se apropie animale de pradă dinspre nord”, “Trec animale de pradă
spre nord”. Animalele au doar un singur sunet de alarma cu o semnificaţie unică
“pericol!”. De altfel, numărul de semnale pe care le pot produce animalele este foarte
limitat, să zicem în jur de 20, în timp ce oamenii produc o infinitate de semnale. Aşa se
explică şi de ce ţipetele animalelor au o semnificaţie generală, foarte vagă.

GOLDENBRAU
 A compara: a pune în evidență asemănările şi
deosebirile dintre obiecte/fenomene în baza unei/unor
trăsături comune.
- comparaţia cumulativă
- comparaţia alternativă

9.
Compararea unor obiecte/fenomene trebuie să
COMPARAȚIA conducă la una din următoarele concluzii:
- obiectele comparate sunt aparent
asemănătoare, dar diferă în mod
fundamental
- obiectele comparate sunt aparent diferite,
dar sunt fundamental asemănătoare
- obiectele comparate sunt asemănătoare
în proporție de/în ceea ce privește....și
diferite în proporție de/în ceea ce
privește.....
Modalităţi de
realizare a
comparaţiei:
Modalităţi de
realizare a
comparaţiei:
 Producţia de grâu şi secară a României a totalizat în acest an 7,75
milioane de tone, fiind de peste două ori mai mare decât nivelul de circa trei
milioane tone de anul trecut, dar şi peste recoltele din anii 2006 şi 2005,
potrivit datelor operative ale direcţiilor agricole judeţene transmise
Ministerului Agriculturii. Totodată, recolta din 2008, cu 153% mai mare
decât cea de anul trecut, se apropie de nivelul din 2004, de 7,86 milioane
de tone, cea mai bună producţie obţinută de România după 1990.În
comparaţie cu anii agricoli din perioada 1990-2007, producţia de grâu şi
secară din acest an este printre cele mai mari, fiind depăşită cu puţin doar
de recoltele din anii 2004 (7,86 milioane de tone) şi 2001 (7,76 milioane de
tone). Randamentul la hectar din 2008 este însă superior celor din anii 2001
şi 2004.Producţia medie din acest an, de 3,5 tone la hectar, este cu mult
mai mare decât cea din 2007, 1,56 tone, dar şi mai bună decât în anii 2001-
2007, potrivit statisticii transmise de Ministerul Agriculturii, care cuprinde
date din 2001 şi până în 2008.
 A face o analogie = a evidnția asemănarea dintre două
obiecte prin intermediul comparaţiei
- o comparaţie parţială, nu totală;
- sunt comparate obiecte mai puţin
cunoscute cu altele mai cunoscute,
obiecte abstracte cu obiecte
concrete
- scopul: înţelegerea obiectelor
10. mai puţin cunoscute/abstracte
ANALOGIA - analogia trebuie să fie credibilă
ȘI (nu forţată)
CONTRASTUL - trebuie marcată explicit, pentru a
nu induce în eroare

A pune în contrast = a evidenția deosebirile

ANALOGIE
-Limba ca un joc
-Redactarea textului ca un joc de şah
-Inima ca o pompă

CONTRAST
Aparență/esență

ALMETTE WASSUUPP
 Evaluarea unui obiect din punctul de vedere al
autorului, care formulează argumente pentru sau
împotriva unor atribute ale obiectului evaluat.

11.
PRO ȘI CONTRA

KINDER
 Informația se introduce treptat, de la ceea ce se
cunoaște spre ceea ce nu se cunoaștre
(temă – remă)

2. Transferul datelor
Aşa cum am văzut în capitolul anterior, datele pe care dorim
să le obţinem de la vizitatorul paginii sunt colectate prin intermediul
12. formularelor. Datele astfel colectate sunt transmise de către browser la
serverul pe care este instalat scriptul CGI prin intermediul headerelor
INFORMAȚIE VECHE HTTP de cerere.
Cele mai importante headere HTTP de cerere sunt Get şi
INFORMAȚIE NOUĂ Post. Prin intermediul atributului method al etichetei <FORM> este
specificat ce tip de header HTTP de cerere este utilizat pentru a
transfera datele la server. Dacă metoda folosită este Get, datele sunt
transmise prin intermediul adresei URL. Dacă folosiţi metoda Post
datele sunt transmise sub forma unui fişier separat.
Este recomandată folosirea metodei Post atunci când volumul
de date transmise este mare (depăşeşte 1024 de octeţi, lungimea
maximă a unui URL). După ce metoda de transmitere este stabilită,
browserul creează un header HTTP de cerere prin care este
identificată localizarea scriptului pe server şi apoi transmite headerul la
server. Serverul recepţionează headerul de cerere şi apelează scriptul
CGI.
 13. Informația se organizează, pornind de la parte spre
SIMPLU - COMPLEX întreg sau de la întreg spre parte.
/
COMPLEX - SIMPLU

Substantivul este partea de vorbire flexibilă care
numeşte obiecte (în sens gramatical).
Ca parte de vorbire flexibilă, substantivul are
gen intrinsec: masculin (un băiat, doi băieţi),
feminin (o fată, două fete) şi neutru (un creion,
două creioane). De asemenea, îşi modifică
forma în funcţie de două categorii gramaticale:
număr, caz. De exemplu:
............................................................................
............................................................................
Printre obiectele numite de substantiv se
numără: nume de lucruri (creion), de fiinţe
(pisică), de fenomene ale naturii (ploaie), de
sentimente (tristeţe) etc.
Exemple:
...............................................................................
După cum se poate observa în exemplele
anterioare, unele substantive se numără un-doi
(substantive masculine), altele o – două
(substantive feminine), altele un – două
(substantive neutre). De asemenea, se poate
observa ca substantivele îşi modifică forma după
cum apar la singular sau la plural. Alte modificări
sunt determinate de relaţiile dintre substantive cu
cuvintele învecinate (modificări în raport cu cazul).
Modificarea formei substantivului în comunicare
poartă numele de flexiune.
Pe de altă parte, substantivele diferă şi în funcţie
de ceea ce numesc: creion numeşte lucruri, pisică
numeşte fiinţe, ploaie numeşte un fenomen natural,
tristeţe numeşte un sentiment.
În concluzie, substantivul este partea de vorbire
flexibilă care numeşte obiecte (în sens larg).
 Pattern deductiv: A→B+C+D+E
Părerea mea este că ar trebui să mai aşteptăm 2-3 luni înainte de
a lua o hotărâre definitivă. Ar fi o măsură de precauţie pe care o
luăm având în vedere că: în cea mai mare parte producţia este
asigurată de China, nu suntem siguri de reacţia Guvernului,
efectul reclamelor nu este în totalitate previzibil.

14.
GENERAL PARTICULAR
/
PARTICULAR -GENERAL Pattern inductiv: A+B+C+D→E
Deoarece, în cea mai mare parte, producţia este asigurată de China,
deoarece nu suntem încă siguri de reacţia Guvernului, deoarece
efectul reclamelor TV nu este în totalitate previzibil, problemele ar
trebui tratate cu oarecare precauţie. Ar fi poate mai bine să mai
aşteptăm câteva luni înainte de a lua o hotărâre.
15.
ÎNTREBĂRILE
JURNALISTULUI
16.
ORDINEA IMPORTANȚEI
17.
ORDINEA ALFABETICĂ
17. Ordinea alfabetică