www.dacoromanica.

ro

PARTEA I
1. Positiune geografica i altitudine.
in Bucuresti, neexistand 'Inca un Observator
astronomic, care sa ne serve de punct de ple-

care, dam aci latitudinea i longitudinea a

doa puncte cu positiuni geografice cunoscute.
Aceste puncte slut : Dealul Mitropoliei (turnul principal al Mitropoliei) si qcoctia de Agri-

culturci de la Fierestrea (unde a fost instalat observatorul Institutului meteorologic,

care acum s'a mutat la Filaretvila Bozianu).
Datele primulul punct slnt luate dui-A An-

nuaire du Bureau des Longitudes (1886),

iar ale celui d'al doilea duph Analele Institutului Meteorologic al Bomciniel pe 1886
de St. C. Hepites. In La Grande Encyclopdie la articolul Bucarest, Bucuretfi este

www.dacoromanica.ro

Inscris cu 440 26' 42" de lat. N., i 23 46'

12" de long. E de Paris.
latitudine

Scoala de 1440.25'
Agricultur J

.-

longitudine

26 .46' E

I de Gree n1

wich.

Mitropolia 440.25'.39"N 23 .46'12"E cle Paris.

S'a lusam ca prim meridian i pentru Scoala

de Agricultur tot meridianul Parisului. Pentru
aceasta scAdem 20.20'.14" (longitudinea Green-

wich-ului In raport cu Parisul) din 26.46'

(longitudinea Scoalei de Agricultur In raport
cu Greenwich) i ne rmne 24.25'.46" Iongitudine E a Scoalei de Agricultur In raport
cu Parisul. Avem dar :
latitudine

longitudine

Sc. de Agric. 440.25' N 24.25'.46"1E de la

44.25'.39" 23.46.12" f Paris.

Mitropolia
Diferinta .

39" 0.39'.34"

Diferinta aceasta negativei de latitudirie ar

Insemna ca, Scoala de AgriculturA de la Fie-

rstreit este cu ceva mai spre S de Mitropolie, pe cnd In realitate este cu vre-o 5
kilometre mai spre N de Mitropolie.
Asemenea, diferinta de longitudine, care

este aproape de 40 de minute, ar Insemna

www.dacoromanica.ro

ca coala de Agricultura, este cu acest nurnr

de minute mai spre E de Mitropolie, pe cnd
In realitate cade cu cAte-va secunde mai spre
NV de meridianul Mitropoliei. ')

Altitudine. In Annuaire du Bureau des

Longitudes Bucure0ii este Inscris cu altitudinea de 87'n DupU, datele de mai la vale, i neIinend seama de depresiunea formatA de albia 2) DlmboviteI, putem sa admitem ca Bucu-

retii se afld pe un plan orizontal, a arui

Innaltime, d'asupra nivelului Maril-Negre, ar

fi de 82',56 sau, In nurnr rotund, de 83

de metre.
Pentru a avea lnnaltimile mai multor puncte
ale oraului, m'arn adresat la Onor. PrimArie,
1) OrT-cine vede bine ca aci este o eroare, sad in datele
relative la Mitropolie, sad in cele relative la c. de Agric.,
sad maT bine la ambele de o data. Am fAcut sa reieasa
aceste erorT pentru a indemna pe ceT in drept sa ne scape
o-dath de asemenea monstruositatT prin infiintarea cat maT
repede a unuT Observator astronomic, care, pe langa al-tele, ne-ar pune in posi(iune O. cunstem si no! ora pre-

cisa, de oare-ce, in starea in care ne aflAm, nialenI nu

stie aiarul caruT ceasornicar merge maT bine.

9) Avem doa expresiunT, matal kii albie, pe carT autoriT
par ca le intrebuinteaza ca sinonime. Mie 'ml pare ca ele
semnifica dol lucrurT deosebite si a-nume : mated= locul
pe unde o apa curge obicTnuit ; albie= partea vaiT pe

care apa se revarsa in timpul inundatiunilor si in care

riul poate sa-S1 schimbe cursul sdd obicinuit, adeca matca sa

www.dacoromanica.ro

care, cu foarte mult amabilitate, mi-a pus

la dispositiune o multime de date.
Mi s'a dat o lista de Innaltimi, dar am fost
tot de-o-data informat ca numerile coprinse
lntr'Insa sInt luate In raport cu nivelul Garii
de N, , nivel, care este socotit ca ar fi cu
100. de metre mai 'nalt de cat al Maril-Negre.
Umbland dupa informatiuni, am aflat (Anal.
Inst. meteor. al Rornniei pe 1886, p. 128)
c acest nivel trebue sa se micsoreze cu
18m,82 ; am scalut prin urmare acest num6r
din numerile date de Primarie si am construit
tabela urrntoare :
Fierstrai (coala de Agric. 1) . . . 87m,18
Gara de N .
81,18
Cotroceni (reserv. de apa)
86,17
Filaret (gara)
84,58
Cal. Victoriei (bariera)
81,67
Gradina Episcopiei
79,99
Universitatea
78,81
Cal. Mosilor (bariera)
82,28
Cal. Calarasilor (bariera)
77,24
Dealul Mitropoliei
86,57
Media acestor Innaltirni este numrul rotund
1) Innltimea acestuT punct este luat din An. Inst. meteor. al Romaniel pe 1886, iar ale celor-l-alee puncte de
la PrimArie, insl corese.

www.dacoromanica.ro

dat mai sus, 83m, pe care 1-am admis c represint nivelul Bucuretilor d'asupra Maril
Negre.

2. Relieful solului.
Solul, pe care se afl situat Bucuretii, face
parte dintr'un Intins es, mArginit spre S W de
vechiul mal drept al Dlmbovitei, care ia nu-

mele de Dealul Cotrocenilor, Deahd Spirit

Dealul Filaretului, Dealul Wicetrestilor, i
spre N E de irul de lacuri formate de apa
Colentina i earl slut : Lacul Mogoraia, L.
Beineasa, L. FiereStreti, L. Floreasca, L.
Teilor, L. Colentinei, L. Fundenilor, L.

Metrcufii, L. Panteleimonului. In spre N W

i S E esul acesta n'are limite naturale destul
de bine caracterisate ; ori-curn, 61 putem atribui o form& oblong5, cu dimensiunea cea mai

mare ln directiunea N WS E.
Sesul acesta este taiat In directiunea dirnensiunii sale celei mai mail de Mid DImbovita,1)
1) D-1 Gr. Stefanescu, eminentul nostru profesor de geologie, sthruintelor .5i activitAiff caruia tam va datora unul
din monurnentele sale cele maT nepieritoare, Harta geologicA a Tara, a fAcut un studid amAnuntit despre cursul
acestuT riii ; unele din resultatele, la carl D-sa a ajuns,

www.dacoromanica.ro

care nu-i Irnparte largimea ln parti ecuale ; ci

din contra, ea trece mult mai aproape de lirnita
sud-vestica de cat de cea nord-estica a acestul
es. Valea, pe care i-a sapat-o Dimbovita In

acest es, are ca mal drept seria de dealuri

mentionata mai sus ca limit sud-vestica ; iar
malul el stang este limitat de o linie, care

pleaca de la punctul de Intalnire a liniei fierate de juncfiune (Gara de N., Gara Filaret)
cu calea Zinca Goleasca, trece pe din vale

de cazarma Malmezon, prin calea Reyna

pin& la Intllnirea acesteia cu strada Stirbei-

Vodol, pe din vale de Spitalul militar i

apoi pe la Intilnirea stradei Luterane cu
sint consemnate in Consideratiunt geologice asupra Albiet Dimbovitas lucrare cititA in Academia RomanA in 5
Marte 1882.

D-1 Steffinescu, dui:a ce spune a Dimbovita ia nastere

din virfurile Ezerul 0 thifina din jud. Muscel, aratA el

curge mat pe o a treia parte din lungimea sa pe sisturT
cristaline, el strAbate prea putine strate calcaroase si ca
acestel imprejurart, unitA cu aceea el isvoraste tot din
sisturt cristaline, trebuie a se atribuie buna cualitate a
acestel ape.
Se intelege el apa Dimbovitel este bunl mat 'nainte de
intrarea et in oras, cad numat despre apa cea curatA, luata
din susul orastflut, se poate dice, si in sens proprid
Dimbovita, apa dulce,
Cine bea nu se mat duce.
Autorul citatet lucrArt demonstrA apol cA Dimbovita si-a
schimbat dese-ort matca si el platourile din dreapta si din
stanga et, formati altA datA un singur platou.

www.dacoromanica.ro

stracla FOntelnii; d'aci pe la Grcidina Episcopiet d'a-lungul cetiei Victoria i stradei Bis. Meigureanu, apoi In spre strada
Carol, strada qelari, d'a-lungul stradei Lipscani, str. Decebal i OW Veiccirefti pina
la Intalnirea acesteia cu calea Cecicirafilor ;
In fine se continua pe la Intfinirea stradei
Spaniolei cu str. Negru-Vodcl, d'aci In sus
si d'a-lungul ceiia Vdceireftilor pin& la Intilnirea acesteia cu strada Traian, apoi d'alun-

gul stradei Laboratorilor pia, la Intilnirea

ei cu strada Foirru, i d'a-lungul acesteia
pia, la Intilnirea ei cu strada Grecdinarilor.
In fundul acestei vai, destul de larga, Dimbovita si-a schimbat dese-ori matca, serpuind
cand catre malul drept, cand catre cel stang,

si and ast-fel nastere unei albii umplute cu

aluviuni moderne, pe care este situata partea
cea mai de jos a orasului, care este In acela-si

timp si cea mai vechie si cea mai putin Intinsa, dar care a fost alta data cea mai populata. Partea aceasta a trebuit sa fie treptat
abandonat de locuitori din causa insalubritatii solului si a deselor inundatiuni, la call
erea supusa, si orasul s'a Intins de preferinta
spre E si spre N E. Este probabil ca, In urma
rectificatiunil Dimbovitei, acum de cati-va ani
www.dacoromanica.ro

10

efectuata, inunclatiunile ne mat find posibile,

partea aceasta se va repopula, de i, i cu drept
cuvInt, se prefer par-tile Irina lte, i a-nume locurile situate spre E i N E.
S'ar parea cui-va, la prima iredere, lucru

strania asertiunea cum ea Platoul Cotrocenilor i Platoul Fierestreului, esul cu alte

cuvinte din dreapta i cel (tin stanga Dimbovitel, formail alta data un singur plato
neIntrerupt de nici o vale. Tot atat de stranie s'ar 'Area i afirmatiunea cum ca Gara

Filaret i Palatul de la Cotroceni se afla

la aceea-1 Innaltime ca Grit( lina Eliad i

Greldina Kiselef, sa cu o mica diferinta.
In paguba acestor din urrna doa, localitati. ').
Aceste lucruri, earl pentru geolog nu presint
nirnic de extraordinar, se explica In modul
urmator :

Sa ne Inchipuirn momentul cand regiunea

1) Bariera Mosilor este situatA maT jos ca Gara Filaret,
cu 2'930, iar distanta dintre aceste puncte este circa 5

kiln., ceea-ce da o inclinatiune de aproape o jumaate de

milimetru

e metru. AceastA diferintA este cu totul insen-

sibil, si face ca terenul dintre GrAdina S-tuluT George

GrAdina Eliad O. se poatA considera ca perfect orizontal. AceastA imprejurare, unitA cu altele, este causa dificileT scurgerl a apelor de ploaie si a stagnatiuniT lor pe
strade i pe maidane, ceea ce constitue o adevratA calamitate, mai ales in sub-urbiile depArtate de centru.

www.dacoromanica.ro

11

campiilor tarii erea de curnd formata. Suprafata acestei regiuni nu putea ii de cat
plana, sail presinta numai nite mid ondulatiuni i avea o slaba inclinatiune In doa directiuni

una de la N la S i alta aproape

de la W la E. Muffle, cari se precipitau din

munti i cari atunci (la finele epocel glaciare)
aveatt un debit mult mai consiclerabil ca cel
actual, ajunse In regiunea campiilor, sapar5,

In sol vai proportionale cu volumul lor, i

ar fi urmat, In virtutea Inclinatiunii de la N
la S, un drum In linie dreapta, pentru ca s
ajunga sa se verse In Dunare. Dar, fiind-ca
solul mai presinta i o alta inclinatiune, i
a-nurne de la W spre E, rlurile n'ail mai
putut urma calea indicata mai sus, ci una,
a carei directiune a trebuit s'a, fie resultanta
acestor doa Indlinaiufli, adica o linie dires,

cnd spre S, cand spre E ; cu alte cuvinte

o curba cu convexitatea spre W i cu directiunea generala de-la N W spre S E. Acestea
Intr'adev.6r i slnt formele i directiunile generale ale celor mai multe Muni ate Romaniei cismilcovene ; iar ale acelora,. cari par
co, fac exceptiune, se pot explica tinnd seama

de impetuositatea cu care cursul de apa se

cobora din munti, de obstacolele ce putea
www.dacoromanica.ro

12

s5, Intilneasca In mersu-i i de ondulatiunile

ce putea sa presinte solul In regiunea campiilor.

Un resultat al formel curbe a riurilor este

i acela ea ambele maluri ale vailor formate
de dlnsele nu sInt de o potriva abrupte ; din
contra, malul concav este abrupt, iar cel convex presinta o clina putin sirntita. !west resultat se datorete imprejur&rii ca, acolo unde
curgerea se face In linie dreapta, apa mannca
de o potriva ambele maluri, i profunclimea

rIului este aproape ecual de la un mal la

altul ; acolo Insa, unde riul presinta sinuosi-

toff, ioiul (partea cea mai repecle a cursului

de apa) cade mai tot-d'auna perpendicular pe
malul concav, 61 marline& la bas, 61 face sa
devie mai abrupt, i materialurile luate d'aci
sunt carate mai departe i depuse pe partea
convex& a rIului, a carui cea mai mare profunclime este la poalele malului abrupt, uncle
dese-ori se forrneaza aa numitele viltori, earl

slnt destul de periculoase chiar pentru cel

mai buni innotatori.
Trecend acum de la particular la general,
i o form& curb& nefiind de cat o intinsa si-

nuositate, vedern ca ceea ce se intImpla la

rnalul concav al unei sinuositati, se Intimpla
www.dacoromanica.ro

13

i la malul concav al unui WI, a carui forma,

generala este o curb& ; cu alte cuvinte, malul

concav al rIurilor noastre, care este tot deo-data i malul lor drept, este abrupt ; pe
cAnd malul convex, i In acela-i timp cel
stAng, presinta o Inclinatiune lina. Mai toate
rlurile RomAniei a malul lor drept abrupt;

i In casul nostru, DImbovita, chiar aci In

Bucureti, presinta, acest fenomen : malul drept,
attic& Cotrocenii, Spirea, Filaretul, Vacaretii,

este abrupt, de oare-ce malul stAng al vale'.

DImbovitei nici c5, se poate bine delimita i
presinta i o inclinatiune cu totul slaba, dup.&

cum se vede cAnd plecam de pe la Gradina

S-tului George ca sa ajungem la gArla.
ResumAnd dar, afirmarn (lig. 1) c5, irurile

de maluri abrupte din partea sud-vestica a

oraului ereair all& data unite cu platoul de
pe malul drept al Colentinei, ached cu tot terenul coprins Intre apa Colentina i linia aratata
mai sus ca mal sang al Dimbovitei ; ca DImbovita, sail mai bine un curs de apa pe care-I

voia nurni Pre-Dimbovita, a sapat valea coprinsa, Intre Filaret i S-tul George, dar a
respectat do5, bucati: una pe care se afla dada& Mitropolia, i alta pe care este zidita
M-rea Radu-Voda, ambele aceste Innaltirni isowww.dacoromanica.ro

14

late avnd aceea-si constitutiune geologic& ca

malurile din dreapta si din stnga, si constituind ast-fel niste marturi al vechii continuit541 a acestor maluri, t i prin urmare a
platourilor ce ele mArginesc.

A treia innhltime ce se mai af15, pe valea

Dimbovitel, nu prea pronuntat& ast5,-01, i pe
care se afl5, zidit Bis. St. Bie din Gorgan,
este o movil5,

rtiflcia1, dup& cum Vice

un antic gorgan, care a dat numele sfl Imprejurirnil, gorgan care a servit
de necropole strvechilor locuitori al mocirOdobescu, 9

lelor de pe malul Dimbovitei, s61batici1or cari

r5faciau, acum cAte-va mil de ani, prin stufisul
mlastinei Cismegiului.

3. Constitutiunea geologicd.
Partea aceea a solulul bucurestean, care n'a

fost ravinat& de marile curgeri de ap, earl

ati urmat dup& depunerea sistemului diluvic,
este constituit In modul urmtor, constitutiune

care, de almintrelea, este In general aceea-si

cu a Regiunii cdnipiilor Tdrii (vei anexa).

Sub un strat (fig. 1) de pdme'nt vegetal,
1) Odobescu. Artele preistorice in RornAnia.

www.dacoromanica.ro

15

mai mult sa mai putin.gros (In unele locuri

mai de o jum6tate de metru), vine un strat

de loss (vulg. pArnnt galben, care este o argil& calcaro-nisipoasA, feruginoas, galbena cu
diferite nuante, earl ajung pInA la roscat si

cu concreriuni margoase, cunoscute vulgarmente sub numele de siget). Sub loss urmeazA

un strat de nisip cuartos, micace, adeseori

feruginos1) i mai mult sail mai putin fin. In
fine sub nisip se afl, i adesea alterneath cu
dinsul, un strat de pietris compus din fragmente de diferite roce i de diferite mArimi,
In general midi, i mai mult safi mai putin
rotunjite, i cunoscut sub numele vulgar de
chisaiet.
') Entusiasmul, ce provocase aniT trecuti descoperirea
apelor minerale de la Vacarestl (apele feruginoase), a fost
efemer ; i nicT nu putea fi alt-fel.
Apa aceea, 13recuin si acelea carT isvoresc din nisipurile

de pre sub diferitele malurT, cum este la Fierestriiti si

chiar la Giurgiu (la Smarda, la Spitalul de pelagrosl etc.,

am vedut in vara anuluT 1886 o apa feruginoasa, care p'aci

erea sa producl in Giurgiu aceea-S1 vilva, pe care a produs-o in BucurestI apa mineral de la Vacarest1), nu este

de cat apa, meteorica care, incarcata cu acid carbonic, a

capAtat proprietatea d'a disolva oxidul de fier continut in
nisipul, prin care ea se infiltra. In special, apa feruginoasa
de la VaciirestT, pe langa aceasta origine, inaT provenia si
din apa DimboviteT care, imbiband nisipurile albieT sale,

devenia feruginoasit si se scurgea in vre-o excavatiune.

Aceasta a si facut ca isvoarele de la Vaearestl s sece, indata ce s'a adncit matca DimboviteT.

www.dacoromanica.ro

16

Cu acest pietri se termin& seria stratelor

cari compun sistentul dihtvic, gros aci de

peste 10 metre (1m-4"1 loss, 5m-7 n1 nisip i
pietri), format, dup& cum se vecle, la partea

superioard din loss (partea de d'asupra este

In general mai roscat, sub care vine un alt
lOss mai mult galben), iar la partea inferioar&

din diluviit sur (nisip i sub dInsul pietri),

i aerlat In stratificatiune putin discordant&

pe o argil& vint, care nu poate fi de cat o

argilei tertiara.
Aceast structur& geologic& a solului Bucu-

refilor se poate vedea In diferitele gropi de

nisip de prin Imprejurul oraului, mai ales In

partea lui norclicl in aceste gropi, dupe ce

se desvelete p&mentul de solul arabil, care
se d& la o parte, se sap& lssul care, curatit
de concretiunile margoase i amestecat cu putin
nisip, serve la fabricatiunea ceircimidilor i la

facerea aea numitului basalt artificial. Tot

lOssul, mai ales cel de pe v&I, amestecat In parte

cu argila inferioara, serve la fabricatiunea altor

cerarne, cum sint ceireimidile de sobei, olanele

de cofuri, etc. De sub liiss se scoate nisipul

care, curatit de pietri, serve la constructiuni
de zid&rie, sau, necuratit i amestect cu pietriul inferior, la diverse lucrari de pavare.
www.dacoromanica.ro

17

In nisipul acestor gropl se gilsesc din cemd

1n ctind resturi de mamifere antediluviane, pe

carI vulgul le crede ca aft apartinut la niste

1iinte omenesti imaginare numite uria0, jidovi, uovaci. Multe din aceste resturI se pot

vedea In Museul de Istoria Natural&

Tot aceea-s1 structur geologic& s'a putut
constata cu ocasiunea diferitelor stIpAturl executate atat In oras, cand pentru rectificarea Dim-

boviteI (in 1881), cnd pentru canalizare (In

1883) si aducere de ap5. filtrat (In 1888), cat
r.,4

prin Imprejurul orasului. Citez printre aceste

ultime sapAturl perforarea (1865-1870) Platoulul Cotrocenilor, In locul uncle ast-c11 este
reservoriul de ap filtrat5., pentru facerea unul

puf artesian (?), lucrare phrasit acum de

mult, pre-cum si talerea mai multor maluri
cu ocasiunea construirii linieI Iterate de junctiune Intre Gara de N i Gara Filaret (1872).
Ast-fel este main! Platouldi Cotrocenilor d'alungul soselei Zinca Goleasca, al cArul material

a servit la facerea, 1n valea DImboviteI, a soseleI mentionateI linil iterate, pre-cum si main!
stang al DImbovitel cu ocasiunea construiril

primului pod (de la Gara de N spre Filaret)

al aceleia-s1 Unit
2

www.dacoromanica.ro

l8
ANEX A.

Thienil meil amic, talentatul profesor de

Istorie Natural, i un viitor savant de prima
ordine,

d-1

Sb. Stefanescu, care lucreaziti la

confectionarea Hrtii Geologice a Tarii, a ajuns, sail mat bine ajunsese, la mai ace1ea-0
conclusiuni ca i mine In privinta regiunilor
geologice, ln earl se poate Imphrti tara. Intr'un
memoria, la care lucreazA In acest moment,
va expune Intr'un mod magistral aceste condu sill ni.

Sectiunea represintat prin figura 1 arattl

structura solului bucuretean de la S W spre
N E.

Sectiunea represMtath prin figura 2 represinta tot de-o-dat i structura solului bucuretean de la N spre S, i structura geologica a doa regiuni ale tarii : a regiunii cornpiilor, care se poate considera ca Incepe ceva
mai sus de Ploeti i se terminh la Fratet;ti,
i a regiunii luncii Duneirii, care lncepe de
la FrAteti i se termina cu Duna'rea. In aceast s_ctiune este represintat numai partea
care lIncepe de la Bucureti i se terminh la
Ruciuc, In Bulgaria.
In spre N de Bucureti, structura geologica
www.dacoromanica.ro

19

(nu este represintat In sectiune) este aceeati

ca si in spre S, cu deosebire numal ea, cu

cat ne uream In spre N, lssul lncepe sa devie din ce In ce mai suptire, iar diluviul sur,
care la Bucuresti este represintdt prin nisip si
pietris, pe la Ploiesli este redus numal la pietris, si si acesta difere de cel de la Bucuresti,
pentru-ca este format din fragmente mult mai
marl si se gaseste foarte aproape de suprafata
pknntului, find acoperit, mai ales spre E de

oras, numal de un strat suptire de o varietate de loss, colorat In negru, pe care geologil rusi o numesc cernozem.
In spre S de Bucuresti, constitutiunea geologicA este cea indicat In sectiune. La poalele malului, pe care este situat Giurgiul, am
gasit, sub apa Dunrii abatuth cu ocasiunea

siip6ril canalului, In vara anului 1888, un

strat de calcar. Acest calcar este cnd grosolan,
cnd compact, destul de fosilifer, si une-ori

margos, de coloare alba si pe alocurea galbuiii sail vertilt si foarte resistent. Dup fosilele ce contine, si din care posed mai multe
specii, acest calcar se poate atribui jurasicului superior i este sinchron cu calcarul
de la Cerna-Vodd, oras situat pe malul drept
al Dunaril si mai la vale de Giurgiu.
www.dacoromanica.ro

20

Nu sty(' pina uncle se Intinde acest calcar

sub solul Romilniel ; si, dupa cate shit, el nu
s'a mai gasit nicairea In all& parte pe malul
stang al Dunarli, de si exist& In Carpatil nostri

un calcar jurasic, care Ins& difere de cel de

la Giurgiu si Cerna-Voda. Directiunea general&

a stratelor carI compun solul Romaniei, si

existenta acestdi calcar la Giurgiu, ar Insemna

o continuitate si In aceasta parte a tali!, a

stratelor din Romania cu cele din Dobrogea,
Bulgaria si Serbia, daca am admite ca Imprejurarile locale pot s influenteze OM Intr'atat,,
In cat sa faca sa difere Mat de mult calcand
jurasic din Carpati de cel din Dobrogea. Oricum ar fi, existenta acestdi calcar jurasic la
Giurgiu demonstra continuitatea de odinioar&
a stratelor, carI compun tarile de dincoace-

si de dincolo de Dunare, strate pe car! apa

Pre-Dundril le a ros, pentru ca sa-s1 sapealbia, urmand o probabil& excavatiune causat& printr'o falie posterioara depuneriI jurasiculdi superior.
Trebue s& mai adaog aci ca, despre structura geologica a regiuniI dintre Ploestl si Giurgiu s'a ocupat D-1 prof. Gr. Stefanescu Inca.
de mult. (Vecli Rev. stiint. An. IV p. 277).

www.dacoromanica.ro

21

4. Clima.
Bucurestii, neflind addpostit nici de &parte

nicI de aproape, mal de nimic, atat spre rsrit, cat si spre apus, este Itisat in voia Cri-

vgalui si a Austrului,1) carI i unul si altul

Ant foarte furiosi. Din lmprejurarea aceasta,
-unit& cu allele, result c Bucurestil are o
clim variabild, sau, dupa cum se mai clice,
continentald.
Las s5. vorbeasca despre clima Bucurestilor,

si In general despre a Intregii Tall, de si cam

iperbolic, agera pana a MI C. Boliac :
Tara romAneascA a fost tot-d'a-una o tar
ce a diferit de toate cele-l-alte tarI din lume.
Intre Orient si Occident, IMO marea cea mai
capritioas, 11:Are muntil ceI mai variatI, Inconjuratd de fluviul cel mai impetuos i brasdata de atiltea OM, fie-care en deosebit caracter, ni-a facut i ci-a pastrat o climA schim-

batoare dar proprie, care nu se aseam'an cu

3)

Cele-l-alte venturi sin t Munteanul i Baltdreful. Cand

bate acesta din urm, se dice ca o sA urmeze o srcio

in larit ; de undo i adagint roiminesc :
Cdnd bate Bratifirefu,

Ia-fl toiagu i theulefu.

www.dacoromanica.ro

22

nici a unei alte t'ari : da geruri ln Iu lie si nabuseli In Ghenarie ; cand o hum& de Siberia,

cnd o iarn5. de Italia ; d'a ro6 toamna si

brum prina-vara ; child ploa cu lunele p1n5,
si broaste si pesti, cand usuc5, apoi pAmantul
pin sub raddcinele plantelor ; naste vijelii turbate si cutremure mari, cari dAram5. cradirile ;

sufl tot Intr'un timp si cu austrul si cu crivtul si bate lumea cu pietre ca pumnul din
chiar senin.
Observatiuni meteorologice ail lnceput a se

face In Bucuresti de mai multi ani (primele

observatiuni dateaza de la 1857 ') ; Insa, fie
Ca aa fost facute inteun mod nesistematic si
dese-ori Intrerupt, fie din alte cause, nu avem
cea ce se numeste caracteristicele climei bucurestene. Ca niste bune observatiuni meteorologice putem cita pe cele facute la Scoala
de Agricultura de la Fierstril ; Ins, un adevrat Observatoria meteorologic nu s'a inflintat

de cat la anul 1884 sub inteligenta si neobosita directiune a D-lui St. IIepites.
Numrul anilor de child se fac observatiuni
sistematice find prea mic, pentru ca dintr'nsele sa deducem caracteristicele climel bucu1) Ilepites. An. Inst. meteor.

www.dacoromanica.ro

23

restene, m6 multumese a transcriie aci, dupa

Analele Institutului meteorologic, resumatele
observatiunilor pe anii 1885 si 1886.
Ternperatura aerulul.
18 5

1886

Mijlocia observatiunilor orare 100,35 100,41

8 +14+20 Mn
.
9,7
Mijlocia din
.
9,8.
4
Max.+ Min.

11,0

maximelor . . . 17,1

.
.
.
minimelor.
4,7
130 August . . 36,5
Cea mai mare
I 3 Iuniii si 27 Iulia

(14 Decembre. 22,5

Cea mai mica

15 Ianuarie . .
Diferinta extremelor absolute . 59,0
Variatiuneall8 0-bre/ I 27,7123,2
maxima

851

10,6
16,1
5,1

33,0

11,6
44,6

4,5 I

in timpul 1 6 N-bre/" I +13,0

unei dile
8,0 I
Temperat mijlocie 131 August 26,0
diurna cea mai mare127 lung .

26,5

Temperat mijlocie 111 Ian. 14,5

cea mai mica 15 Far.

5,8

21,0

www.dacoromanica.ro

24
1885

1886

Diferinta intre mijlociile dim ne

extreme
Mijlocia iernei

primaveril

verii

toamnei
pile cu 1nghiet total sail de iarna

partial

fail Inghiet

D de varii
Primul 1nghiet

32,3
--1,7
+2,1
11,0
9,0
21,0 20,5
40,5

12,0
36

11,1

71

101

258
127

255
117

1 Noem. 29 Aug.

Cel din urairt inghiet

1 Aprilie

7 Maiil

Temperatura soluluT.
Adineime de 0',30.
8+14 20

Mijlocia dedusa din

Itiliil
Cea mai mare 123

11,6
25,1

11,3

128 Iuliil . . . .
.
2,3
Cea mai mica 125 si 30 Ianuarie I 28 Fehr. si 2 artie
Diferinta extremelor
27,4
Mijlocia iernei
0,1

primilverii . . . . .
10,9
21,9
verii

toamnei . . . . . . . 13,0

25,2

,.

www.dacoromanica.ro

0 ,1

25,1
2,2
8,8
21,6
12,3

25
Adincime de 1,20.
1885

84-14+20

Mijlocia declus6 din

.
. 11,7
112 si 18 August. . 19,6
Cea mai mare
20 Aug. pin5, la 4 Sept
125 si 30 Ianuarie . 2,9
.
Cea mai mica123
si 24 Martie . .
Diferinta extremelor
16,7
Mijlocia iernei
46

prim'averii
verii
toamnel

7,9
17,9

15,4

1886

11,4

19,2

3,4
15,8
6,6
6,9
17,4
15,1

Umegeala aerula
Tensiunca vaporilor de apg. (in milimetre).

Mijlocia observatiunilor orare .

D

dill

8+141-2n
3

August .
Cea mai mare130
126 Iulie
114 Decembre
Cea mai mica
Februarie
...

Diferinta extremelor absolute

dedus din extreme

7,8
8,1

- -24,0

0,6

.
.

Mijlocia maximelor

minimelor
D

7,9
8,0
22,9

22,3
9,5
6,5
8,0

www.dacoromanica.ro

1,4
22,6
9,4
6,2
7,8

26
1865

Diferinta extremelor mijlocii

Mijlocia iernei

primverii

verii
toamnei
D

3,0
3,6

6,9
12,5
8,7

1886

3,2
3,7
6,8
12,4
7,4

Umedeal relativi (procent).

Mijlocia observatiunilor orare

din

14+20

Cea mai mare

20 Ianuarie. .
4 Aprilie . .
Diferinta extremelor absolute
.
Cea mai mica t

Mijlocia maximelor

minimelor

declus din extreme .

Diferinta extremelor mijlocii .
Mijlocia iernei

prinfaverii

verii

toamnei

76
73

100
25
75
88
57
73
31

84
69
68
81

74
73
100
26
74
89
59
74
30
87
75
71

73

Ploaie (in milimetre).

Totalul anului

647,3

www.dacoromanica.ro

745,3

27
1886

1885

(31
9 Iuni
Durata ploii in ore si minute

Totalul In timpul iernei

57,3

Maximum Inteo

.
.

primAveril

547,45
82,7
112,7
255,7
158,0

60,5
743,30
143,9
165,0
292,4
153,6

veril . . .
toamnei . .
pile de ploaie coprinc,Incl ile1e cu
zApacl, grindina, i mkariche . 112
pile de zapada,
25

grindira, mzAriche . . .
pin& la 26

Cel mai mare nurn6r117

Noembre

de clile consecutive 27 Ian. Oa, la

de ploaie
8 Febr. . .

109
25
8

10
13

Evaporatiunea apeI (in milimetre).

352,2
3,3

325,4

timpul unei oile I 21 Maiti . . .

Totalul In timpul iernei . . . 17,4
prim&verii . 120,5
verii . . . 151,0

toamnel . . 62,0
A

3,3
18,9
94,7
123,6
85,0

Totalul anului
Maximum In 130 Aprilie

www.dacoromanica.ro

28

Presiunea atrnosferia (in milimetre).

1885

Mijlocia observatiunilor orare . 754,1

s+ 144 20

declusa din
. 754,0
la 2 Ian. pe u3n vent
Cea mai 1 tare de la N E . . 774,4

mare

pe un vent
slab de la EN E . .
la 15 Maiii pe un vent
Cea mai slab de la E N E . .
mica Ila 4 Martie pe un vent
i slab de la E N E . .
Diferinta extrernelor . . . .
Mijlocia maximelor

minimelor
0
variatiunilor diurna .
Cea mai mare 27 Decembre .
variat. diurnal 3 Martie . . .
Mijlocia iernei

primaverii . . .

verii
0
toamnei

1886

754,08
754,08

lasl9Fdeebr.

776,6

739,0
35,4
756,0
752,1
3,9
15,4
757,5
755,9
755,7
754,8

--733,3
43,3
756,54
752,17
3,37

--

12,6
756,24
754,83
750,62
756,57

Ve ntu 1.

Directiunea dominant& .

ENE ENE

www.dacoromanica.ro

29
1885

Iutea la mijlocie In metri pe secund 3,9

Cea mai mareJ19 Ianuarie . . . 24,0
iutea15,
117 Martie . . . .
Mijlocia maxirnelor iutelei . . . 7,1

. .
minimelor
. 1,4
D
n
variatiunilor zilnice . . 5,7

1886

3,9
18,3
7,0
1,4
5,6

Heliograful (in ore si decimi).

Totalul straluciriiI42
la 0/0. 1895,8
soarelui In timpul
celor 4444'3
la 0/0.
1979,5
de di, adica.ore145
t
Maximum de str5,- 16 Tung .

lucire In timpul
23 si 25 Iuniti
unei dile

13,8

13,8
Totalul straluc. In timpul iernei 93,71) 141,4
n
D
prim5Nerii . 552,4 473,3

D
D veril . . . 795,5 805,9
D
D
toamnel . . 400,6 520,2
Nebulositate i fenomene diverse.

Mijlocia nebulositalii
1) NurnaT pentru Tanuarie i Februarie.

www.dacoromanica.ro

6,0

5,6

30
1886

1885

pile senine .

putin noroase
noroase
foarte noroase

acoperite ..

...

..

52
59
80
67
106
108
33

66
65
78
53
108
102
57

cu roa
cu bruma

cu chicituA

18

cu ceata
cu furtuna ')
cu fulgere de caldura

43
39

37
31

D
D

26 Martie la 20 "e ci 50m. ci

= d 13 Noembre la 22 ore ci 52m.
12 Ianuarie la 8 r ci 34m. cil
a- 4 122 Februarie la 15 're ci 40m- i
t 2. :

2
2

5. Flora.
Flora circumbucurecteana este flora regiu-

nii ctimpiilor, flora ci regiune atat de bine

caracterisate de neobositul nostru botanist,
distinsul profesor de botanica, D-1 Dr. D.

1) Fr. orage, germ. Genritter, off-ce agitatiune a atmosfereT insotitil de fenomene electrice.

www.dacoromanica.ro

3 I.

Brandza, In cliscursul D-sale eDespre Vegeta-

tiunea Romaniei i Exploratoril an ')

Padurile de tufei, de tafan, de ftejar (diferite specii de Quercus : Q. pedssculata, Q.
pubescens, Q. Cerris) amestecate cu Carpen,

(Carpinss Betulus), Frasin (Fraxinus excelsior), Jugastru (Acer campestre), Artar

(Acer platanoides), Gladif (Acer tataricum),
Ulm (Ulmus campestris), Per selbatic (Pyrus conmunis),Mer pdduret (Pyrus acerba)
etc., call chiar acum patru-cleci de ani se tineail lant In toate clirectiunile, ail Inceput acum

s'a dispara mai cu totul, In marea pagubA a

agriculturil i a salubritatil, nelasand de cat
pe idi, pe colea, cate-va petice de locuri MIpadurite, semne ale vechii splendori a acestei
mandre podoabe a pamntulul.
Ail Inceput asemenea sa dispara i cran1) Am consultat citata lucrare precurn si Prodromul floret

romne si Vegetatiunea Dobrogei de acela-S1 autor. Lucrarea de fair' netlind o monogratie a Flora circumbucu-

reftene, nu dad aci de cat un num6r foarte restrins de

plante ; cu altA ocasiune void publica o lucrare maI cornplecti, materialul adunat si determinat de D-1 Dr. Brandza,
fiind aproape gata. Ace1a-s1 lucru pot sa-1 dic si despre
Fauna circumbucuresteanA, mg ales in ceea-ce priveste
Moluscele; din nenorocire insA n'am putut pinA acum sit
flu ajutat de un Zoologist inv6tat., .. pre-cum am fost ajutat
de un invelat Botanist.

www.dacoromanica.ro

32

i hagiurile, earl ereati formate In cea

mai mare parte (i cari mai contin i acum
aceleall plante, pe unde se mai gAsesc asemenea locuri) de corni (Cornus mas), seingeri (Cornus sainguinea), sod/ (Sambucus
nigra), clin (Viburnum Opulus), porumbari (Prunus spinosa), paducei (Crataegus
gurile

Oxyacantha, C. monogyna) etc. i a caror disparitiune 1111 causeaz& o prea mare pagubk

ci din contra aduce folos ; cad toate aceste

locuri, curAtite acum de nite tufAriuri, nu
prea produckoare i date agriculturii, fac ca
Bucuretil sA fie Inconjurat prim&-vara de un
frumos braii verde, pe care vara-1 transform&

In valuri auril de cereale.

Pe lacurile formate de apa Colentinei i
situate In partea estic& a orau1ui, cresc o
multirne de plante acuatice printre cari voifl
mentiona pe cele mai comune : Nuphar lutetm, Nymphaea alba, Potamogeton lucens,

Hydrocharis morsus ranae, Sag ittaria sag ittaefolia, Lemna trisulca, L. polyrrhiza,
L. minor, Iris pseudo-acorus, Marsilea quadrifolia, Euphorbia palustris, Mentha aquatica, Ranunculus sceleratu,s, Veronica Beccabumga, V. Anagallis, Myosotis palustris,
Phragmites communis, Bidens cernua, B.
www.dacoromanica.ro

33

tripartita, Gratiola officinalis. Voiii cita asemenea cate-va din plantele arborescente, earl

cresc In aceleati localiati, pre-cum si prin

locurile urnede ale Dimbovitei si situate de
partea vestich a orasului : diferite specii de

salcie (Salix fragilis, S. alba, S. triandra,

S. aurita i mai mult cultivata S. babylonica) i mai multi plopi, ca Populus alba,
P. tremula,
Locurile necultivate, cari serv de pAsune
numeroaselor turme de di, ce in fie-care primavar yin din judetele Vldsca i Teleorman,

spre a alirnenta populatiunea de jos a Bucurestilor cu un lapte nu din cele mai bune,
cu o branzil, ce se consuma proaspata sub
numele de cas, pre-cum si locurile cultivate,
viile 1), gradinile, liveclile (le fn, phdurile pi

locurile umede i bhltoase, sInt acoperite de

o multime de alte plante, cari represinta ode

mai multe familii ale reguului vegetal, i
dintre cari voiu enumera aci numai pe cele
mai comune, Incepnd cu cele inferioare :
1) Viile de prin imprejurul Bucurestilor aC fost pin acum
cru(ate de teribila insectA Phyloxera vastatrix, de si inc.&
din 1887 ea s'a ivit in centrul orasula unde a distrus cAte-va
vite din grAdina D-lu'l Dr. Paul Petrini.
3

www.dacoromanica.ro

34

A cotiledonate :

Alge : Conferva canalicularis, C. reticulata,

C. bullosa, Ulva intestinalis.

Ciuperci: Uredo carbo, U. caries, Lycoperdon bovista, Peziza rubra, Agaricus campestris, Phallus impudicus.
Marsileacee : Salvinia natans.

Muschi: Hypnum striatum, Fumaria hygrometrica.

Equisetacee

Equisetum arvense, E. pa-

lustre.
Monocotiledonate :

Graminee : Lolium italicum, L. perenne,

Triticum villosum, T. repens, Bromus secalinus, Dactylis glomerata, Glyceria aquatica, G.
spectabilis, G. fluitans, Poa trivialis, P. bulbosa, P. annua, Melica uniflora, Koeleria cristata, Stipa capillata, Calamagrostis Epigeios,
Leersia oryzoides, Agrostis stolonifera, Cynodon Dactylon, Phleum pratense, Alopecurus
fulvus, Setaria verticillata, S. glauca, Sorghum
halepense.
Cyperacee: Carex Pseudo-Cyperus, C. Seine-

www.dacoromanica.ro

35

hell, C. muricata, C. vulpina, Scirpus mari

timus, S. lacustris, Cyperus glomeratus.
Juncacee : Juncus compressus, J. glaucus.
Tifacee : Sparganum ramosum, Typha latifolia.

Aracee : Calla palustris, Arum orientale.

Orchidacee : Orchis incarnata, 0. palustris.
Amaril idacee : Galanthus nivalis, Leucojum vernum.
Iridacee: Gladiolus imbricatus, Crocus moesiacus, Iris germanica (cultivat).
Liliacee : Polygonatum latifolium, Convallaria majalis, Asparagus tenuifolius, A. officinabs, Muscari racemosum, M. comosum, Allium Scordoprasum, A. rotundum, Scilla bifolia,
Gagea lutea, Ornithogalum umbellatum, 0. pyrenaicum, Lilium Martagon.
Colchicacee : Colchicum au tomnale.

Butomacee : Butomus umbellatus.

Alismacee : Alisma Plantago.
Dicotiledonate :

Polygonacee : Polygonum aviculare, P. Persicaria, P. Convolvulus, Rumex Acetosa, R.

crispus, R. conglomeratus.

Salsolacee : Amaranthus caudatus, A. san-

www.dacoromanica.ro

36

guineus, A. retroflexus, Atriplex rosea, Chenopodium glaucum, Ch. album, Ch. hybridum.
Plantaginacee : Plantago lanceolata, P.
media.

Primulacee : Androsace elongata, Anagallis arvensis, Lysimachia Nummularia.

Labiacee : Ajuga reptans, A. genevensis,

Prunella vulgaris, Leonurus Cardiaca, Ballota
nigra, Stachys recta, S. annua, S. germanica,

Lamium purpureum, L. maculatum, L. amplexicaule, Glechoma hederacea, Thymus Serpyllum, Teucrium Chamaedrys, Origanum vulgave, Salvia verticillata, S. sylvestris, S. pratensis, S. Aethiopis, Mentha Pulegium, I. sylvestris.

Verbenacee : Verbena officinalis.

Boraginacee : Myosotis sparsiflora, M. in
termedia, M. hispida, Lithospermum purpureocoeruleum, L. arvense, Pulmonaria mollis, E-

chium vulgare, Cerinthe minor, Symphyturn

officinale, Anchusa ochroleuca, A. officinalis, Cynoglossum officinale, Echinospermum

Lappula, Asperugo procumbens, Heliotropium

europaeum.
Convolvulacee : Cuscuta europaea, Convolvulus arvensis, C. sepium.
Apocinacee: Vinca minor, V. berbacea.
www.dacoromanica.ro

37

Scrofulariacee : Melampyrum arvense, Rhi

nanthus major, Veronica hedertefolia, V. polita,
V. triphyllos, V. arvensis, V. multifida, V. prostrata, V. Chamaedrys, Linaria vulgaris, L. genistnefolia, Verbascum phceniceum, V. Blattaria,
V. phlomoides.
Solanacee : Datura Strammonium, Hyos-

cyamus niger, Physalis Alkekengi, Solanum

Dulcamara, S. nigrum, S. villosum, Lycium
barbarum.
Oleacee : Syringa vulgaris (cultivat), Ligustrum vulgare.
Ambrosiacee: Xanthium spinosum, X. strumarium.

Sinanteree : IIieracium praealtum, II. Pilosella, Crepis biennis, Lactuca Scariola, L. virosa, Sonchus palustris, Taraxacum officinal,
Tragopogon pratense, T. majus, Leontodon
hastilis, Cichorium Intybus, Xeranthemum annuum, Centaurea Calcitrapa, C. maculosa, C.
Scabiosa, C. Cyanus, Lappa major, Onopordon
Acanthium, Carduus nutans, C. acanthoides,
Cirsium arvense, Calendula arvensis, Senecio
erucEefolius, S. vulgaris, Pyrethrum Parthenium, P. corymbosum, Leucanthemum vulgare,
Matricaria inodora, M. Chamomilla, Anthemis

Cotula, A. arvensis, A. austriaca, A. tinctoria

www.dacoromanica.ro

38

Achillea Neilreichii, A. setacea, A. Millefolium,

Artemisia vulgaris, A. austriaca, A. Absinthium,

A. campestris, Pulicaria vulgaris, Inula britanica.

Dipsacee: Scabiosa ochroleuca, Knautia atrorubens, Cephalaria transsylvanica, Dipsacus

laciniatus, D. sylvestris.
Valerianacee : Valeniarella olitoria, Valeriana offlcinalis.
Rubiacee : Galium verum, G. rubioides, G.
palustre, G. Aparine, G. Cruciata, Asperula humifusa, A. Aparine, A. cynanchica, A. taurina.
Caprifoliacee : Sambucus Ebulus, Adoxa.
M oschatellina.

Umbelifere : IIedera IIelix, Conium maculatum, Chaerophyllum bulbosum, Ch. temulum,

Ahthriscus Cerefoliurn, Torilis helvetica, T. An-

thriscus, Caucalis daucoides, Daucus Carota,

Orlaya grandiflora, Torclyliurn maximum, Pas-

tinanca edulis, Anethum graveolens, Peucedanum Cabraei, Angelica sylvestris, Levisticurn

officinale, Oenanthe Phellandrium, Falcaria Ri-

vini, Eryngium campestre, E. planum.

Onagrariacee : Hippuris vulgaris, Epilobium parviflorurn.
Ulmacee : IIumulus Lupulus.

www.dacoromanica.ro

39

Celastracee: Evonymus verrucosus, E. vulgaris.

Polygalacee : Polygala vulgaris.

Paronychiacee : Scleranthus annuus, Herniaria incana, II. glabra.
Portulacacee: Portulaca oleracea.
Cariofilacee : Arenaria serpyhfolia, A. leptoclados, Cerastium brachypetalum, C. glomeratum, Dianthus Carthusianorum, Gypsophila
muralis, Saponaria officinalis, Silene dichotoma,

S. Otites, S. densiflora, Lychnis vespertina, L.

Mos cuculi, L. viscaria, Agrostemma Githago.
Linacee : Linum austriacum, L. hirsutum.
Geraniacee : Erodium cicutarium, Geranium pusillum, G. divaricatum, G. phaeum, G.
sanguineum.

Euforbiacee: Euphorbia Lathyris, E. glareosa, E. Cyparissias, E. virgata, E. platyphyllos.

Malvacee : Abutilon Avicenae, IIibiscus Tr-onum, Althaea ofi icinalis, Malva rotundifolia,
M. sylvestris.
Gentianee: Limnanthemum nymphoides, Erythraea Centaurium.
Hypericacee : Hypericum perforatum.

Violacee : Viola tricolor, V. hirta, V. alba,

V. odorata, V. canina.

www.dacoromanica.ro

90

Resedacee: Reseda lutea.

Crucifere : Capsella Bursa pastoris, Lepidium Draba, L. campestre, L. ruderale, Thlaspi
arvense, Camelina sativa, Cochlearia Armoracia, Draba verna, Alyssum calycinum, A. incanum, Bunias orientalis, Brassica Sinapis, B.
Rapa, IIesperis tristis, Erysimum canescens,

Turritis glabra, Nasturtium sylvestre, N. amphibium, N. austriacum, N. officinale.

Papaveracee : Furnaria Vaillantii, Corydalis
cava, Chelidonium majus, Glaucium phoeniceurn, Papaver dubkm-i, Papaver Rhoeas.
Crassulacee : Sempervivum tectorum, Sedum acre, S. maximum.
Urticaccee : Urtica urens, U. dioica.
Papilionacee: Cytisus austriacus, Melilotus
coerulea, M. arvensis, M. alba, Medicago falcata, M. sativa, Trifolium pratense, 1'. repens,
T. pannonicum, Lotus corniculatus, Astragalus
glycyphyllos, Robinia Sseudo-Acacia, Galega
officinalis, Lathyrus niger, L. pratensis, L. tuberosus, L. latifolius, Vicia tenuifolia, V. serratifolia, V. sepium, V. sordida.
Rosacee : Spiraea Filipendula, Geum urbanum, Rubus agrestis, Rubus fructicosus, Potentilla reptans, P. argentea, Fragaria collina,
Sanguisorba muricata, Agrimonia Eupatoria,

www.dacoromanica.ro

41

Rosa arvensis, It. gallica, R centifolia, Rosa

canina:

Ranunculacee : Clematis Vitalba, Anemone

Adonis, A. astivalis, A. autonalis, A. ranunculoides, A. nernorosa, A. vernalis, Myosurus

minirnus, Ranunculus Ficaria, R. orthoceras,
R lateriflorus, R. arvensis, R. repens, R. acris,
R auricomus, R. aquatilis, Delphinium Ajacis,
D. consolida, Trollius palustris, Isopyrum thalictroides, Nigella arvensis.

6. Fauna.
-Fauna circumbucuresteana, ca si fauna In-

tregel tari, este foarte r6i1 cunoscuta, Meltrile speciale In aceasta directiune lipsindu-ne
cu totul. Cu toate acestea, pentru a da o idee
despre aceasta fauna si pentru a pune, ca sa
clic asea, niste jaloane cu totul departate unele

de altele, von' mentiona aci trei categoril de

animale: a) animale domestice, b) animale cari

se vcl In Bucuresti In mod accidental, c) animale slbatice, a caror existenta locuitorii

Bucurestilor o pot constata cu mai multa sail
mai putina, facilitate.

Anhnalele domestice, cari dupa Isidore

www.dacoromanica.ro

42

Geofroy Sainte-IIilaire, nu trec In toaa lurnea

peste 47 de specii, shit la noi urmAtoarele :
C5Inele (Canis familiaris),

1 anirnale auxi-

Pisica (Fells catus familiaris) 1 liare.

Iepurele de cas (Lepus cuniculus), anim. alimentar si industrial.
Porcul (Sus scropha), anim. alimentar.
Calul (Equus caballus), lanhn. auxiliare si inMhgarul (Equus asinus),1 dustriale.
Capra (Capra hircus),1anirn. alimentare si industriale.
Oaea (Ovis aries),
Boul (Bos taurus), lanim. auxiliare , alimenBivolul (Bos bubalus), I tare si industriale.
Canarul (Fringilla canaria), anim. accesor.
1

Porumbielul (descendent al lui Columba Livia),

anim. alimentar.
Gugustucul (Turtur
), anirn. accesor.
.
Galina (Gallus domesticus), 1 anim.
ahmentare.
Curca (Meleagris gallopavo),1
PAunul (Pavo cristatus), anirn. accesor.
I3ibilica (Numida meleagris), I anim. alimenRata (Anas boschas dornestica), I tare.
Gasca (Anser domesticus), anim. alimentar si
industrial.
Califarul (Anas rutila),1 .
amm. accesoare.
Lebada (Cygnus olor),1

www.dacoromanica.ro

43

Giindacul de matase (Bombyx mori), anim. industrial.

Albina (Apis mellifica), anim. alimentar si industrial.
Afar& de aceste animale domestice, earl
toate sInt folositoare omului din diferite pundte

de vedere, mai citm pe unele, cari se pot

vedea Inteun mod accidental si a-nume :
Lupii (Canis lupus) cari, sail isolati sail. In
haltacuri, mai ales In timpul iernelor grele,
viziteaz partile mrginase ale orasului, al caror locuitori, de si rare-ori sufer pagube serioase din partea lor, tot-d'a-una &is& r6man
Ingroziti de fioroasele lor urlete ;
Cerbil (Cervus elaphus) Si Ceiprioarele (C.
capreolus), cari traiesc Irnblnclite prin curtile
celor avutl si car!, prin eleganta corpului lor,
Impodobesc parcurile amatorilor ;

Vulturil de diferite specii, Cocoril (Grus

cinerea), Petunii, Papagalii (Psittacus erythacus si alte specii), Canarii, Privighietoa-,
rile (Philomela luscinia) etc. cari asemenea se

tin prin curtl sail prin colivii si desfateaz

ochiul si urechea multora ;
chrdurile de Dropil (Otis tarda), carl se
ratcesc In sborul lor pe d'asupra orasului si
fac desperarea vnatorilor ;

www.dacoromanica.ro

44

dirdurile de Cocori, ale caror siruri In forma

de unghia fac admiratiunea copiilor primavara i toamna ;

Gra urii, (Sturnus vulgaris) cari, Ingrama-

diti In stoluri marl si pline, se tin dupa ciredile de vite, si amintesc credinciosului, prin
sborul lor furtunos, cum spiritele nenorocite
slut purtate fara repaos de suflarea vijeliilor
infernale ;

stolurile de Rate sNbatice (Anas boschas,

A. stropera), al caror sbor repede si suerator
ne aminteste sborul primejdios al unei nave
pe o mare Infurtunata.
Anima lele selbatice, 2) caul traiesc Imprejurul Bucurestilor i chiar, multe dintr'ensele
In oras, sint foarte numeroase. insemnez aci
pe uncle dintr'Insele Incepond cu cele mai inferioare :

Dintre Protozoare: Microbii3) unei multimi

de maladii, cum sint eel aflati In :

) Dante. Div. Comedia. In Odobescu, Wicao-merarrotk.

5) Pentru a da o idee despre imperfectiunea listeI urmittoare, a eilreia schitA nu este aproape alt-ceva de cat
enumeratiunea intervertita a unor animale mentionate de

D-1 Sb. StetTineseu in Zoologia sa, hill permit a spune ( ft

num6rul speciilor animate cunoscute in toatii lumea este
de vre-o 430000, din earl 360000 insecte, 6000 paseri, 6000
pestl, 1300 reptile, 4000 mamifere.
3) Am aetlat Microbil aci conform cu usul general. As-

www.dacoromanica.ro

45

Pneumonic, In care s'a Osit aproape constant microbul lui Friinckel, dese-ori asociat

cu alte bacteril cari aft dat nastere la fenomene secundare,

Tuberculosa, In care mai tot-d'a-una a existat bacilul lui Koch Insotit de stafilococi,
streptococi, tetrageni, bacterff saprogene,
Difterie, In care se gaseste bacilul lui Lffler cu caracterele sale speciale si Insotite totd'a-una de streptococcus,
Variolei, In care dese-ori s'ait gAsit streptococi si une-ori stafilococi,
Scarlatina ci manifestilrile el, In earl predomin6 streptococii,
Endocarditele vegetante, ln cari s'au gttsit
microbii rotunji (streptococi si stafilococi) si
une-ori un proteil,
.211-orvd, 'in care s'ail gdsit bacilli cunoscuti

al acestei boale, cu particularitatea semnalat

de profesorul Babe c'd ei sint mai virulenti

ca in alte pri,

ta-qt prin microbi intelegem nu niste parasite animate, ci,

saii fiinte vegetate carI apartin claseI Ciupercilor numite
Schizomicete, sad niste fiinte carI ar fi intermediare intre
animate si vegetate si pe earl llaeckel le numeste .Protiste.
Date le relative la Micro lif se datoresc amabilitAtiI savantuluT profesor de la Institutul de patologie si bacteriologic,
d-1 Dr. Babes.

www.dacoromanica.ro

46

Osteo-mielitd, lin care exista tot-d'a-una Stafilococcus aureus,

Pustu la m al ignet (charbon), ln care totd'a-una s'a discernat presinta bacilului Anthrac is,
Septicemii. Pe langh alte bacteril ce-si au
importanta lor, D-rul Babes a atras atentiunea
lumel Invotate asupra rolulul pe care-1 joaca
bacteriile saprogene In aceste boale ; tot de-

o-data a aratat ea streptococii une-orl pot

produce niste forme speciale de septicemii
num ite ewra g ice.

Leprei. In diferitele forme ale acestel boale,

destul de r6spandit'd la noi, s'ail gasit bacilli
descrisl antaia oara de Hansen.
In inflamatiunile seroaselor, ca Per itonita,
Pleurita, Pericardita etc., dese-ori s'ail gasit
diplococii hit Franckel si une-ori microbi rotunji.

In privinta examenuldi bacteriologic al apel

de Dlmbovita, s'a studiat apa la intrarea el

In oras (Caramidarii de sus, A), la mijlocul
orasului (punct ce ar corespunde cu locul din
fata Institutuldi de Bacteriologic, B) si in fine

la iesirea el din oras (Abator, C). lat pe

scurt resultatele obtinute :

www.dacoromanica.ro

Ianuarie si
Februarie

A
B

Martie

Aprilie si
Maia

B
C

A
B
C

1701
2676
44863

1002
3009
23836

2
1
1

4)

c,

cs

Is

15 multe
10 multe
21 f. multe

20
38

55
56
368

12
17
25

35
48
156

15
1

saprogenel

Bacterii I

2000
2268
29295

Bacteril
patogene

po ctm. C.

bacteriilIr

Nurnrul

tatea

LUNELE

Locali-

47

In privinta bacteriilor patogene gasite In

apa Dimbovitei nu putem clice de cat ca ele
nu apartin vre-unei spete cunoscute ca febra
tifoida etc. ; dar sint bacterii nol ce produc
moartea cu fenomene septice la animale.
Dintre Molusce : Scoici i Meld i a-nume,

Unio pictorum? (care se gaseste fosilisata

1n aluviuniI DimboviteI, dar pe care n'am ga-

sit-o vie In acest ria), Unio elongata (asemenea), Pisidium amnicum, (asemenea), Awww.dacoromanica.ro

48

nodonta cygnea

apa ColentineI), .Anodonta ponderosa (asemenea), dintre Lame li(In

branchiate ; Paludina vivipara, Planorbis

corneus, P. nitidus, Limnaea glutinosa, L.
palustris, L. cornea, Helix ericetorum, H.
austriaca, H potatia, Limax agrestis, L.
maximus dintre Gasteropode (vegi anexa I).
Dintre ViermI : Rima (Lumbricus agricola),
Lipitoarea (Hirudo medicinalis), Trichina (Trichina spiralis), Limbricul (Ascaris lumbricoides), Panglica (Taenia solium).

Dintre Artropode : Crustaceul Rae (Astacus fluviatilis) ; Arachnidele Paiayin de casa.

(Tenegaria domestica), Paiajanul (Phalangium
opilio), arachnidele productoare de rule, ca
Sarcoptes, (la om, cal, pore, caine, gaina), Dermatodectes (la cal, bol, oi), Symbiotes (la boi,
cai) ; Insectele Coropinita (Gryllotalpa vul-

garis), Greerul de camp (Gryllus campestris),

Greerul de Casa (G. domesticus), Lacustele
verch i r(01 (Locusta viridissima, L. Stridulum), Calugarita (Mantis religiosa), Libarca
(Periplaneta orientalis), Urechelnita (Forficula
auricularia), Leul furnicelor (Myrmeleo formicularis), Efemera (Ephemera vulgata), Calul
Dracului (Lestes sponsa), Paduchele de cap
(Pediculus capitis), Paduchele de haine (P. yeswww.dacoromanica.ro

49

timenti), Paduchele lat (Phthirius inguinalis),

Pduchele de lemn (Acanthia lectularia), Purecele (Pulex irritans), Musca de casA (Musca
domestica), Musca de came (M. vomitoria),
Thunul (Tabanus bovinus), TIntarul (Cu lex pipiens), Molia de tesaturi. (Tinea tapezzela), 0chiul-pAunului mare de noapte (Saturnia pyri),

Fluturele de pom (Leuconaea Crataegi), Albilita (Pieris Brassicae), Ochiul-painului de

qiu5, (Vanessa Jo), Coada Rndunici (Papilio
machaon), Ragacea. (Lucanus Cervus), Nascornul (Oryctes nasicornis), Gainusa (Melolontha

vulgaris), Crdbusul (Carabus auratus), Gand'acelul (Lytta vesicatoria), Gargarita-MArgarita

(Coccinella septempunctata 1), Furnica (For-

mica rufa), GargAtinele (Bombus terrestris),

1) Urmiitoarele coleoptere coleclate prin imprejurul Bucurestilor se gasesc in catalogul d-luI Montandon (vecjI an. 1V).

Notiophilus rufipes, Procrustes coriaceus, Blechrus maurus, Glivina fossor, Chlaenius holosericeus, Badister bipustulatus, Stenolophus discophorus, Dolichus flavicornis. Bernbidium Lampras, B. 4 pustulatum, Tachys bistriata, Ilybius

fenestratus, Laccophilus hyalinus, L. variegatus, Hydroporus gerninus, Onemidotus coesus, Ilelophorus Erichsoni,
Litargus bifascinatus, Aphodius constans, Anisoplia straminea, Pentodon puncticollis, Oryctes grypus, Getonia angustata, Psiloptera lugubris, Pocciloneta decipiens, Drasterius bimaculatus. Alphitobius piceus, Anthicus antherimus, Aegosoma scabricorne, Aromia moschata, Clytus de-

tritus, C. arvicola, C. rhamni, Obrium bruncum, Agapanthia

asphodeli, Tetrops procusta, Coceinela 14 pustulata.
4

www.dacoromanica.ro

50

Albina (Apis mellifica), Viespea (Vespa

garis) (veclI anex. II, III, IV, V).

veil-

Dintre Pesti: Bibanul (Perca fluviatilis),

Linul (Tinca vulgaris), Crapul (Cyprinus carpio), tiuca (Essox lucinus).
Dintre Batraciane : Brotacelul (Hyla arborea), Broasca igioas (Bufo vulgaris), Broasca
(Rana esculenta).

Dintre Reptile : arpele de casa (Tropidonotus natrix, Coluber austriacus), Gusterul

(Lacerta viridis), opir1a (L. muralis), Broasca
testoasa de lac (Ernys europaea) Broasca testoasa de uscat (Testudo graeca).

Dintre Paseri: Rata slbatica (Anas boschas, A. stropera), Pescarul (Larus ridibundus),
Cristeiul (Crex pratensis), Lisita (Fulica atra),
Becatina (Gallinago grisea), Cocostircul (Ardea
comata, Barza (Ciconia alba), Potirnichea (Perdix cinerea), Pitpalaca (Coturnix dactylisonans),
Turturica (Turtur auritus), Cucul (Cuculus canorus), PupAza (Upupa epops), Ldstunul (IIi-

rundo urbica), Rndunica (H. rustica), Stancuta (Corvus monedula), Ciori (C. cornix, C.
corone), Cotofana (Pica caudata), Grangurele
(Oriolus galbula), Sfranciogul (Lanius excubitor),

Pitigoiul (Parus major), Mierla (Turdus merula), Cocosarul (T. viscivorus), Privighetoarea

www.dacoromanica.ro

51

(Philomela luscinia), Sticletele (Fringilla carduelis), Cintizoiul (F. ccelebs), Vrabia (F. do-

mestica), Botgrosul (Coccothrautes vulgaris),

Ciochrlanul (Alauda cristata), Cucuveaua (Strix
flammea), Bufnita (Bubo maximus), Eretele
(Accipiter nisus) (vedI anex. VI, VII).
Dintre Mamifere : Iepurele (Lepus timidus),
oarecI de cash (Mus rattus, M. musculus),
Soarecele de camp (M. campestris), i_iit'a (Spa-

lax typhlus), Vidra (Lutra vulgaris), Dihorul

(Mustela Putorius), NevastuIca (M. vulgaris),
Vulpea (Canis vulpes), Pisica slbatich (Fells
catus), Sobolul (Talpa europaea), Ariciul (Erinaceus europaeus), Liliecl (Vespertilio murium,
V. serotinus) (vecil anex. VIII).

ANEXA I
a.

D-1 Woodward ln Manualul WI de Conchiliologie (Manuel de Conchyliologie du Dr.

S. P. Woodward traduit de l'anglais par Alois
IIumbert) divide suprafata globului, din punctul de vedere al Malacologiei, ln 18 provincil
www.dacoromanica.ro

52

marine i In 27 de regiuni terestre. Una

din aceste regiuni, pe care E. Forbes a numit-o regiunea Lusitaniand este format&
de uscaturile lnvecinate cu marea Mediterank
de Elvetia, de Austria, de Ungaria, de Crimea

(Taurida), de Caucasia. Insulele Canare, Agore i Madera sInt fragmente departate ale
aceleia-I regiuni.D

Romania se gasete aproape la limita nordica a acestei regiuni, se Invecineaza, la N cu

regiunea Germanicd i la N-E este In parte

formata de aceasta regiune, dupa care vine,
la E, regiunea Aralo-Caspiand.
Iata, pe scurt, ce lice D4 Woodward despre
regiunea Lusitaniana : Se gasesc In Europa
meridionala 600 de gasteropocti terestri, din
earl 100 trec In regiunea germanica. Speciile

de Bulimu,s, Achatina i Pupa sInt mid*

sail foarte mid. Se gasesc In aceast regiune

i 22 de specii de Cyclostomidae i 44 de
Limacidae.
Se ghsesc i conchilii de alp& dulce cari
sint de acela-1 gen cu cele din regiunea germania, .i aproape tot gat de multe ; trebuie
sa, mai adaogam mai multe specii de Melania,

Melanopsis, Lithoglyphus i Cyrena. Do

specii de Lithoglyphus traiesc In Dun'are.
www.dacoromanica.ro

53

Regiunea Lusitaniang coprinde numeroase

sub-regiuni ; insulele i masivurile de muntl

sInt In special centruri sari focare, In earl un

numer oare-care de speciI speciale se asociaz&

cu acelea carI trhiesc prin-prejur. Aea, hare

altele, Carpatii ai1 28 de speciI, carI n'ail fost
pIn'a, acum indicate In alte localitatt D
b.

D-1 IIenri Drouet, care s'a ocupat cu Unionidele Rusiel de Europa i cu ale Serbiei (Unionidw de la Russie &Europe, Paris, 1881;
Unioniche de la Serbie, Paris, 1882), enu-

mer5, 33 de specii observate In Rusia. Din

acestea, 16 se g6sesc i In Europa occidentalk i a-nume : Unio tumidus, U. pictorum,
U. crassus, U. ater, U. batavus, U. IIeldii,
Margaritana margaritifera, Anodonta complanata, A. anatina, A. cygnea, A. Cellensis, A.
ponderosa, A. piscinalis, A. diminuta, A. anserirostris, A. opalina; iar 17 stilt propriI Imperiulul rusesc. Din aceste 17 specil speciale
Rusiei, 7 slnt particulare Rusiel meridionale

la Nord de Caucas, 0 a-nume : Unio Stepanofi, U. Gontierii, U. Schrenkianus, Anodonta

falcata, A. ostiaria, A. parmata, A. Middenwww.dacoromanica.ro

54

dorflii ci Unio Stevenianus, care se gaseste

amestecata cu cele din regiunea Transcaucasian&

Unionidele din Serbia sInt : Unio pictorum,

U. longirostris, U tumidus, U. crassus, U. ater,
U. Savensis, U. Bosnensis, U. Pancici, U. striatulus, U. batavus, U. pruinosus, U. amnicus,
U. carneus, U. reniformis, Anodonta complanata, A. Cygnea, A. Dokici, A. cariosa, A. an-

serirostris, A. ventricosa, A. opalina, A. Savensis, A. Mcesica, A. Wimmeri, A. rostrata

Lamelibranchiile (de apa dulce) culese de

mine din mai toate partile Romaniel cismilcovene apartin numai farniliilor Mytilidae,
Unionidae i Cycladidae. Dintre Mitilide nu
se afla de cat genul Congeria, Partsch. (Dreissenia, Van Beneden) i ca specie C. polymorpha, care se gaseste liber& sail de ordinar
fixata printr'un bisus pe alte conchilii i numai
In Dunare (la Giurgiu). Unionidele sInt repre-

sintate prin genurile Unio i Anodonta ; diferitele specii ale ambelor acestor genuri se
cunosc sub numele vulgar de scoici i se maWaned, mai ales In postul Pastilor si al Santawww.dacoromanica.ro

55

Kariel. Din nenorocire nu-mi a fost cu putint6

s'a determin cu siguranta nici una din speciile acestor genuri. Cu toate acestea da cu
destul probabilitate, pe Fang& cele mentionate
ca existente la Bucuresti, si speciile urmatore :

Unio pictorum, var. rostrata, U. tumidus, U.

batavus, U. consentaneus minor, U. pictorum,
cari trhiesc mai ales In apele curg6toare. Cicladilele sInt represintate prin specia Cyclas
obovatus, care traieste In Dunare si prin Pisidium amnicum, pe earl am gsit-o fosilisat
In nisipurile Dimbovitel.
Gasteropodele (terestre si de ap dulce) earl

populeath Romania cismilcovean si judetul

Putna din Moldova, sint represintate mai ales
prin familiile Littorinidae, Paludinidae, He-

licidae, Limnacidae .;i Cyclostomidae.

IIelicinidele sint formate de genurile terestye Helix, cu o multime de speed, Bulimus,
Pupa, Clausilia, Succinea.
Dintre Ciclostomide se gtiseste genul Cyclostoma, asemenea terestu.
Asemenea genurile de ape dulci, eurg6toare
si stfatoare, genuri cari apartin familiilor Paludinide, ea Paludina ; Limneide, ea Lim,-

www.dacoromanica.ro

56

lima, Planorbis, Physa ; Littorinide, ca Lithoglyphus, care traiete numai In Dunare.

Toate gasteropedele se cunose sub numele
vulgar de Oct (culbeci moklov.) i se mantne5, numai Helix poniatia, carora li se qice
In Bucureti meld de Brapv sail de Banat,
dar cari se gasese prin phdurile Romaniel In
mare cantitate i chiar In multe gradini din
Bucureti, i Inca o specie de Helix (II. lutescens), care se gasete mai ales In regiunea
colinelor, pre-cum i o frumoasa i mare varietate (?) de II. pomatia, ce se gasete In padurile Craiovei.

in resumat, printre Gasteropodele ce-mi a

fost cu putinta sa determin cu mai mult5, sigurant, sint : Helix pomatia cu o varietate
craiovensis, II. lutescens, II. obvia, II. austriaca, II. faustina, H. ericetorum, Limax agrestis, L. maximus, Bulimus reversalis, B.
tridens var. albolimbatus, B. detritus, Clausilia
plicata, C. plumbea, C. transsilvanica, C. cana,
Cyclostoma elegans, C. costulatum, Paludina
vivipara, Limnaea ovata, L. palustris, L. stag-

nalis, L. glutinosa, Planorbis corneus, P. nitidus.

www.dacoromanica.ro

57

Cred eh' este interesantd, pentru Malanoln,

gia Orli noastre, enumeratiunea speciilor trail_

silvanice, pe carl distinsul naturalist, D-1 It

Albert Bielz, director al Museului din Hermann_

stadt, le-a trimis d-lu'l Gr. Steranescu, dimetorul Museului nostril de Istoria naturaM
Succinea putris, S. oblonga, Hyalina nitenh,

II. nitidula, IL glabra, II. crystallina, II. (zo_

nitoides) nitida, IIelix rupestris. II. ruderata,
II. solaria, II. triaria var. trinodis, II. persQnata, H. bidens, H. bidens var. major, II. carthusiana, H. fruticum, II. strigella, II. rubiginosa, H. incarnata, H. vicina, II. pulchella, IL
banatica, II. arbustorum, II. aethiops, II. fautina, II. pomatia, II. lutescens, II. austriaca
var. vindobonensis, II. obvia, II. obvia var.
candicans, II. instabilis, Buliminus detritus, 13.

montanus, B. obscurus, B. tridens, B. tridens

var. albolimbatus, B. reversalis, B. reversalis
var. conjunctus, Cionella lubrica, Pupa frumentum, P. avenacea, P. muscorum, P. pygmaea, Balea IIaueri, B. glauca, B. glauca var.
minor, B. livida, B. livida var maxima, Clausilia canescens, C. bogatensis, C. elegans, C.
elegans var. cerasina, C. Meschendorferi, C.
regalis, C. regalis var. costulifera, C. plumbea,
C. straminicollis, C. straminicollis var. minor,

www.dacoromanica.ro

58

C. straminicollis var. Boligeri, C. Fussiana, C.

pruinosa, C. pruinosa var. obesa, C. Bielzi,

C. marginata, C. transsilvanica, C. laminata, C.
orthostoma, C. rugicollis, C. pagana, C. elata,
C. dubia, C. concillians, C. fallax, C. plicata,

C. latestriata, C. pumila, C. cana, Limnaea

auricularia, L. minuta, L. stagnalis, L. palustris, L. fusca, L. peregra, Physa hypnorum,
Planorbis contortus, P. corneus, P. corneus
var. similis, P. marginatus, P. septemgyratus,
P. spirorbis, P. nitidus, Ancylus fluviatilis, Cyclostoma costulatum, Paludina vivipara, Neritina transversalis, Cyclas cornea, C. lacustris, Pisidium fontinale, P. cuneatum, Unio
batavus, U. crassus, Anodonta cygnea.

Lucrari despre fauna speciala, Orel noastre

lipsindu-ne, m6 folosesc de ce s'a soils despre

o parte din tar (Dobrogea) In privinta petseirilor i a in,sectelor, dintre earl foarte multe

trebue s se afle i prin Imprejurul BucurWilor.

www.dacoromanica.ro

59

ANEXA II

In Note par le Dr. G. de Horvath Sur

les Hmiptres du Haut-Balcan et de la Dobroudjan (extrait des Comptes-rendus de la
Socit entomologique de Belgique, sance du

1-er Mars 1884) gAsim urrnatoarele herniptere : Sehirus luctuosus, Tritomegas sexma-

culatus, T. biguttatus, Brachypelta aterrima,

Odontotarsus grammicus, Psacasta exanthemathica, Eurygaster maura, E. hottentotta, Tri-

gonosoma aeruginosum, Podops rectidens,

Sciocoris microphthalmus, Aelia acuminata,
Eysarcoris melanocephalus, E. inconspicuus,
Rubiconia intermedia, Staria lunata, Peribalus
vernalis, Carpocoris fuscispinus, C. nigricornis, C. melanocerus, C. lynx, C. lunatus, Dolycoris baccarum, Palomena prasina, Piezodorus incarnatus, Rhaphigaster grisea, Tropicoils rufipes, Strachia ornata, S. pieta, S. decorata, S. oleracea, Picromerus bidens, Arma
custos, Jalla durnosa, Zicrona coerulea, Acan-thostorna haemorrhoidale, Centrocoris variegatus, Ceraleptus gracilicornis, Dasycoris denticulatus, Syromastes marginatus, Verlusia
rhombea, Gonocerus venator, Camptopus la-.
teralis, Stenocephalus agilis, S albipes, The--

www.dacoromanica.ro

60

rapha Hyoscyami, Corizus crassicornis, C. capitatus, C. conspersus, C. parwnpunctatus, Lygaeus equestris, L. militaris, L. saxatilis, Peritrechus gracilicornis, Microtoma carbonaria,
Pachirnerus phceniceus, P. Bardanae, Beosus
luscus, Aradus truncatus, Monanthia Cardui,
Nabis lativentris, Prostemma aeneicolle, P. sanguineum, Coranus tuberculifer, Reduvius annulatus, B. iracundus, Opsicoetus personatus,
Lyctocoris campestris, Phytocoris Ulmi, Derceocoris laniarius, Agalliastes pullus.
ANEXA III
In a Hmiptres-Htroptres de la Do-

broudja, par A. L. Montandonn gdsim urmatoarea list& de hemiptere, In care nu figureath

sped& semnalate deja de D-1 Horvath In Dobrogea, i pe earl c1-1 Montandon le are Insemnate In lista d-sale cu asterisc :
Geocorisae.

Pentatom ides. Coptosoma globus, Odontotarsus grammicus, Eurygaster maurus, E. hottentotta, Ancyrosoma albolineatum, Derula flawww.dacoromanica.ro

61

voguttata, Podops incerta, Cydnus nigrita,

Geotomus elongatus, Sciocoris sulcatus, S. Hel-

feri, S. terreus, Oelia acuminata, Oe. rostrata,

Neottiglossa leporina, Eusarcoris inconspicuus,

E. lynx, E. baccarum, Palomena prasina, Euridema spectabile, E. festivum, E. festivum var.

pictum, Jana dumosa.
Coreides. Spathocera lobata, Syromastes
marginatus, Verlusia rhombea, PseudophIceus
Falleni, Coreus hirticornis, C. denticulatusAlydus calcaratus, Corizus crassicornis, C. ca,
pitatus, C. parumpunctatus, C. tigrinus, C.
crassicornis var. abutilon, Agraphopus Lethierryi, Myrmus miriformis, Chorosoma Schillingi.
Berytides. NeIdes tipularius, Berl tus montivagus, B. geniculatus, Metacanthus elegans.

Lygaeides.

Lygaeus fam il i a ris, Lygaeoso-

ma reticulatum, Nysius senecionis, N. punctipemils, Cymus melanocephalus, C. claviculus,

Ischnodemus sabuleti, Dim orphopterus blissoides , Blissus Doriae, Henestaris geocoriceps, Geocoris erythrocephalus, G. ater var.
albipennis, IIolocranum Saturejoe, Camptotelus lineolatus, Microplax albo fasciata, Me-

topoplax origani, M. origani var. cingulata,

Rhyparochromus chiragra, R chiragra var. sa-

www.dacoromanica.ro

62

bulicola, Icus angularis var. hungaricus, Tropistethus holosericeus, Pterotmetus staphylinoIdes, Ischnocoris hemipterus, I. punctulatus,
Lamprodema maururn, Plinthisus hungaricus,
P. hungaricus globosus, Peritrechus nubilus,
P. nubilus var. tibialis, Calyptonotus Rolandri,
Aphanus quadratus, A. pineti, A. vulgaris, Beo-

sus erythropterus, Emblethis verbasci, E. ciliatus, Eremocoris podagricus, Notochilus contractus, Pyrrhocoris apterus.

Tingidides. Piesma Kochiae, P. maculata,

Serenthia atricapilla, S. femoralis, S. minuta,
Eurycera teucrii, Monanthia auriculata, M. crispata, M. capucina, M. Montandoni, M. Wolfffi,
M. lupuli, M. vesicufifera.

Phymatides. Phymata crassipes.

Aradides. Aradus dilatatus, A. annulicornis.
Hebrides. Hebrus ruficeps.
Hydrometrides. Microvelia Schneideri.
Reduvides. Ploiaria culiciformis, Harpactor
iracundus, Coranus nyptius, C. subapterus,
Prostemma guttula, Allmorhynchus flavipes,
Nabis brevipennis, N. ferus.
Saldides. Salda pallipes, S. lateralis.
Cimicides. Piezostethus lativentris, P. obliquus, Anthocoris gallarum-ulmi, Triphleps nigra, T. Horvathi, T. minuta.
www.dacoromanica.ro

63

Capsides. Miris calcaratus, M. Imvigatus, Me-

galoceroea erratica, M. ruficornis, Phytocoris

ulmi, P. varipes, Calocoris bipunctatus, C. chenopodii, C. vandalicus, Megacoelum infusum,
Oncognathus binotatus, Orthops Ka knit, Cyphodema rubicunda, Pceciloscytus Gyllenhali,
P. unifasciatus, P. cognatus, Camptobrochis
punctulata, C. lutescens, C. Putoni, Liocoris
tripustulatus, Capsus laniarius, Pilophorus cinnarnopterus, P. perplexus, P. confusus, Systellonotus triguttatus, IIalticus luteicollis, II.
apterus, Labops vittipennis, Globiceps sphegiformis, lleterotoma merioptera, Oncotylus setulosus, 0. viridiflavus, Macrotylus Paykulli,
Plagiognathus bipunctatus, P. albipennis, Chlamidatus saltitans, Campylomma verbasci.
Hydrocorisae.

Nameorides. Naucoris cimicoIdes.

Corixides. Corixa atornaria, C. lugubris, C.
hieroglyphica.
ANEXA IV

In a Coleopterele de pe domeniul Broteni

www.dacoromanica.ro

64

din judetul Suceava, de Gr. Stefa'nescun, co

lectiunea d-luI .11fontandon, ddruit Museului
nostru de Istoria naturaM, gsim urmtorul
catalog, In care nu s'ail trecut acele specii ce
se vd figurlind ca colectate prin Imprejurul
Bucure0i1or, 0 pe cari le-am trecut la locul lor :
Cicindelides. Cicindela campestris, C. germanica, C. hybrida, C. sylvicala.
Carab ides. Omophron limbatum, Notiophilus aquaticus, N. biguttatus, Elaphrus cupreus,
E. uliginosus, E. Ulrichi, Nebria picicornis, N.
brevicollis, N. Gyllenhali, Procrustes rugosus,
Carabus monitis, C. cancellatus, C. euchromus,
C. arvensis, C. nodulosus, C. auroniteus, C.
violaceus, C. glabratus, C. linnaci, C. convexus,

C. intricatus, C. irregularis, C. Besseri, Calosoma sycophanta, C. inquisitor, Gyrus rostratus, Brachinus crepitans, Gymnidis humeralis,
Blechrus glabratus, B. plagiatus, Lionychus
quadrillum, Lebia crux minor, Glivina fossor,
Dyschirius globosus, Loricera pilicornis, Panagacus crux major, Callistus lunatus, Chlaenius vestitus, C. Schranki, Oodes holopioides,
Eicinus depressus, Broscus Cephalotes, Stomis
rostratus, Anisodactylus signatus, A. binotatus,
A. binotatus v. spurcaticornis, Bradycellus collaris, Harpalus punctulatus, II. ruticornis, II.
www.dacoromanica.ro

65

griseus, II. gneus, II. honestus, 11. latus, II.

Icevicollis, II. servus, Stenolophus teutonus,
Acupalpus meridianus, A. flavicollis, Pzecylus
cupreus, P. Coyi, P. lepidus, Feronia vernalis,

F. vulgaris, F. nigrita, F. strenua, F. oblongopunctata, Steropus rufitarsis, Pterostichus

niger, P. fossulatus, P. jurinei, P. foveolatus,
P. Muhlfeldi, Haptoderus unctulatus, Abax Striola, A. parallela, Molops terricola, Amara cornmunis, A. vulgaris, A. trivialis, A. acuminata,

A. familiaris, A. ingenua, A. aulica, A, fulva,

Sphodrus (nedeterminat), Galatus cisteloides,
G. fulvipes, G. metallicus, G. melanocephalus,
G. microplerus, Anchomenus angusticollis, A.
albipes, A. 6 punctatus, A. parum-punctatus,

A. versutus, A. atratus, Olisthopus Sturmi,

Trechus latus, T. longicornis, Blemus areolatus, Tachypus flavipes, T. palipes, T. caraboides, Bembidium punctulatum, B. pygmwum,

B. Schuppeli, B. tenellum, B. articulatum, B.

4 maculatum, B. modestum, B. nitidulum, B.
decorum, B. fasciolatum, B. tricolor, B. obsoletum, B. femoratum, B. ustulatum, B. varium,
Tachys 4 signata, T. nana, T. nigrifrons.
Hydrocanthares. Dytiseus marginalis, D.
marginalis conformis, Agabus maculatus, A.
paludosus, A. guttatus, A. biguttatus, Hydro5

www.dacoromanica.ro

66

porus griseostriatus, H. planus, II. marginatus,

II. nigrita, IIaliplus ruficollis, Gyrinus natator,
G. minutus, Oretochilus villosus.
Palpicornes. Ilydrobius fuscipes, Laccobius,
minutus, L. (nedeterminat), Limnebius truncatulus, Helophorus granularis, H. glacialis,
Ochtebius pellucidus, Hydraena testacea, Cyclonotum orbiculare, Sphaeridium scarabaeoides, S. bipustulatum, Cercyon hcmonhoidale,
C. pygmaeum, Cryptopleurum automarium.
Brachelitres. Paederus brevipennis, P. limnophilus, Stenus circularis, S. pallipes, S. tarsalis, S. similis, Bledius fracticornis, Platystethus alutaceus, P. arenarius, P, capito, Oxy-

telus rugosus, 0. nitidulus, 0. tetracarinatus,

Omalium florale, Proteinus brachypterus.
Scydmenides. Scydmenus scutellaris, S. collaris, S. denticornis, S. hirticollis, S. confusus,
S. Wetterhali, Eutheia scydmoenoides.
Clavicornes. Necrophorus fossor, N. mortuorum, Silpha reticulata, S. tristis, S. obscura,
Amphicyllis globus, Tricopteryx grandicollis,
T. Montandoni, Scaphidium 4 maculatum, Scaphium boleti, IIister helluo, II. unicolor, H.
cadaverinus, II. ventralis, H. purpurascens, H.
(nedeterminat) II. 12 striatus, H. 14 striatus,
Epuraca aestiva, E. obsoleta, Nitidula bipuswww.dacoromanica.ro

67

tulata, N. obscura, Meligethes rufipes, M. umcus, M. umbrosus, M. picipes, M. egenus, M.

friwaldshyi ? M. (nedeterminat), Gychramus
punctatus, G. fungicola, G. alutaceus, Gybocephalus exiguus, Ips 4 punctulata, Rhizopha-

gus ferrugineus, It dispar, Peltis ferruginea,

Sarrotrium clavicorne, Corticus tuberculatus,
Bitoma crenata, Gerylon histeroides, Silvanus
frumentarius, Criptophagus Schmidti, C. pilosus, O. scanicus, C. cellaris, Paramecosoma
abietis, P. inclanocephala, Atornaria nana, A.

fuscata, A. pusilla, Lathridius angulatus, L.

transversus, L. minutus, Corticaria piligera,
C. foveola, C. elongata, C. gibbosa, C. transversalis. C. distinguenda, Monotoma picipes,
Mycetophagus 4 pustulatus, M. 4 guttatus, Byturus sambuci, Dermestes lardarius, Anthrenus
scrophulariae, A. muscorum, A. (nedeterminat),

Byrrhus ornatus, B. pilula, B. fasciatus, Cytilus varius, Simplocaria semistriata, Limnithus pygmmus, Georyssus pygmmus, Parnus
striato punctatus, P. vienensis, P. auriculatus,
Elmis Mangenti, E. aenacus, E. parallthpipedus.

Pectinicornes. Dorcus parallelipipedus, Platycerus caraboides, Ceruchus tenebrionides, Sinodend ron cylindricum.
www.dacoromanica.ro

68

Lame Incomes. Copris lunaris, Onthophagus fracticornis, 0. nuchicornis, 0. lemur, 0.

furcatus, 0. Schreiberi, 0. (nedeterminat), Aphodius erraticus, A. fossor; A. Schibalarius,
A. iimetarius, A. rufescens, A. alpinus, A bimaculatus, A. punctato suleatus, A. conspulus,

A. rapes, A. depressus, Odontacus mobilicornis, Geotrupes stercorarius, G. sylvaticus,

0. vernalis, Lethrus cephalates, Scrica holosericea, Rhizotrogus assimilis, R rufescens,
(nedeterminat), Melolontha vulgaris, M. (nedeterminat), M. idem, Anomala aurata, A. Frischii, A. (nedeterminat), Phyllopertha horticola,
Getonia aurata, G. speciosissima, Osmoderma
eremita, Trichius fasciatus, T. abdominalis,
Valgus hemipterus.
Sternoxes. Dicerca (nedeterminat), Pocciloneta (nedeterminat), Ancylocheira rustica, A.
punctata, Eurythyrea austriaca, Antoxia salicis,
A. 4 punctata, Adelocera fasciata, Lacon murinus, Elater sanguineus, E. Poinonae, E. poH.

morum, E. bacteatus, E. tristis, E. aethiops,

E. nigrinus, Gryptohypnus riparius, G. tetragraphus, G. flavipes, G. minutissimus, Melanotus piceus ?, Lirnonius cylindricus, L. Bructeri, Athous niger, A. undulatus, A. montanus,
Corymbites cupreus, C. haematodes, C. aeneus,
www.dacoromanica.ro

69

C. germanis, Agriotes obscurus, A. pallidulus,

A. scapulatus, Sericosomus marginatus, Adrastus limbatus, A. lacerlosus, Campylus linearis.
Malacodermes. Dascillus cervinus, Dictyopterus sanguineus, Malahius (nedeterminat), Dasytes caeruleus.
Terediles. Trichodes apiarus, Corynetes cae-

ruleus, Cis boleti, C. hispidus, C. castaneus,

Anobium seriatum.
Tenebrionides. Blaps similis, B. (nedeterminat), Opatrum (nedeterminat), Bolitophagus
reticulatus, Diaperis boleti, Schapidema aenea,

Uloma Perrondi, Tenebrio obscurus, T. molitor, Anoncodes rufiventri, Oedemera similis.

Curculionides. Sciaphilus lurida, Sitones
muricatus, S. flavescens, S. crinitus. Polydrosus intermedius, Tanimecus palliatus, Clorophanus viridis, Otiorhynchus fuscipes, 0. pauxilus, Trachyphlacus scabriculus, Phyllobius
viridicollis, Molytes carinarostris, Alophus triguttatus, Phytonomus rumicis, Lepyrus binotatus, I Iylobius abietis, H. pinati, Anoplus plan-

tails, Apion pubescens, A. vernale, A. fagi,

A. vireus, Bhinchites braceicae, B. planirostris,

B. betulae, Balaninus nucum, Orchestes scutelaris, 0. fagi, 0. populi, 0 salicis, 0. stigma,

Cionus verbasci, Gymnatron graminis, Sc lewww.dacoromanica.ro

70

ropterius serratus, Centorynchus melanarius,

C. marginatus, C. clorophanus, Rhinoncus castor, 11 bruchoides, Sitophilus granarius, Rhincolus chloropus, IIilastes ater, H. cunicularius,
II. decumanus, II. palliatus, Polygraphus pubescens, Xyloterus lineatus, Crypturgus pusilus, Bostricus typographus, B. cembrae, B.
saturalis, B. calcographus, B. bidens, Dryocactes autographus, Thamnurgus vamulorum,
Anthribus albinus, Brachitarsus varius, Bruchus rufimanus.
Longicornes. Prionus coriarius, Cerambix
(nedeterminat), Tetropium luridum, Asemum
striatum, Criocephalus rusticus, Clytus liciatus,
C. capra, C. semipunctatus, C. Herbsti, C. mis-

ticus, Necydalis major, N. minor, Dorcadion

muragi, D. rufipes, Morimus funereus, Lamia
textor, Monohammus sartor, Astynomus ocdills, A. griscus, Acanthoderes varius, Pogonocherus fasciculatus, P. hispides, Agapanthia
angusticollis, Saperda perforata, S. dealaris,
Oberea oculata, Rhagium inequisitor, R. indagator, Toxotus cursor, Pachita lamed, P. 4
maoulata, P. clathrata, P. virginea, P. collaris,
P. cerambyciformis, Strangalia melanura, Lep-

tura vireus, L. testacea, L. cicta, L. sangui-

www.dacoromanica.ro

71

nosa, L. sanguinolenta, L. maculicormis, Anoplodera lurida, Gramonoptera loevis.

Phitophages. Orsodactea cerasi, Donacia

discolor, Lerna puncticollis, L. cyanella, Crioceris merdigera, C. brunnea, Clythra 4 punc-

tata, C. cyanea, Brornius obscurus, Pachnephorus arenarius, Cryptocepbalus frenatus, C.

variabilis, C. interruptus, C. violaceus, C. sericeus, C. aureolus, C. hypocheridis, C. pini,
C. moroei, C. flavescens, C. vittatus, C. bilineatus, C. minutus, C. geminus, C. querceti,
Pachibrachys histrio, P. sinuatus, Timarcha
lomnichi, T. metalica, Chrysornela staphylea,
C. marcasitica, C. crassimargo, C. purpurascens, C. dahli, C. rufa, C. varians, C. goettingensis, C. globipennis, C. hoemoptera, C.
marginata, C. fastuosa, C. polita, C. fuscata,
C. speciosa, C. speciosissirna var. troglodytes,
C. cacaliae, C. gloriosa, C. alcyonea, C. (nedeterminat), C. intricata, Lina aenea, L. collaris,
L. cuprea, L. populi, L. tremulae, Gonioctema
virninalis nigra, G. sex punctata, G. punctata, G. pallida, Gastrophysa polygoni, Plagioderma arrnoraciae, Phaeden carniotica, P. betulae, P. cocheleariae, P. hederae, Phratora
vulgatissima, P. vitellinae, Prasocuris, margi:-.

nella, Adimonia tanaceti, A. rustica, A. cawww.dacoromanica.ro

72

praea, Galeruca lincola, Agelastica alni, Luperus betulinus, Crepidodera ferruginea, C.

nitidula, C. Mooderi, Graptodera oleracea, Aph-

thona atrocaerulea, Phyllotreta atra, P. nemorum, P. undulata, P. nigripes, P. flexuosa,

P. tetrastigma, Plectioscelis Sahlbergi, P. aridella, Mniophila muscorum, Thyamis atriceps,
T. brunnea, T. atricapilla, T. palida, T. lurida,
T. picipes, 1'. thoN acica, T. parvula, Psylliodes attenuata, P. affinis, Cassida murraea, C.
sanguinosa, C. rubiginosa, C. thoracica, C.
vipex, C. chloris, C. nobilis, C. nebulosa, C.
obsoleta, C. equestris, C. hemispherica.
Erotiles. Triplax aenea, Tritoma bipustulata, Engis humeralis.
Stacicolles. Licoperdina succinella, Mycetina
cruciata, Endomichus coccineus.

Securipalpes. Adalia obliterata, A. bipunctata, A. var. 6 pustulata, IIarmonia 12 pustulata, Coccinela variabilis, C. hieroglyphica, Cla-

via 14 guttata, Chilocorus renipustulatus, Lasia globosa, Anatis ocellata, Mysia oblongoguttata, Scymnus frontalis, S. abietis, S. fasciatus,
S. impexus, S. discoideus, S. haemorrhoidalis.

www.dacoromanica.ro

73

ANEXA V

in aBul. de la Soc. imp. des Naturalistes

de Moscou, An. 1888 No. 1D gasim : Die
schdlichsten Insekten des Tabak in Besserabien von Prof. K. Lindeman :
Insecte vtAmtoare tutunuldi si porumbulul:

Opatrum intermedium, 0. pusillum, Pedinus

femoralis, Platyscelis gages.
Insecte vatmtoare numai tutunului : Melanotus rufipes, Athous niger, A. scrutator,
Agriotes pilosus, Thrips Tabaci.
ANEXA VI

In uMmoire sur les Oiseaux observes par

le Compte A. Allon dans la Dobrodja et la
Bulgarie, 1884, Constantinople,D gsim urmtoarele psri : Corvus corax, C. cornix, C.
frugilegus, C. monedula, Pica caudata, Garrulus glandarius, Bombycilla garrula, Pastor
roseus, Sturnus vulgaris, Parus major, P, coeruleus, P. lugubris, P. caudatus, P. biarmicus,
P. pendulinus, Regulus cristatus, R. ignicapillus, Pious martius, P. major, P. leuconotus,
P. medius, P. minor, P. viridis, P. canus, Sitta
www.dacoromanica.ro

74

europea, Certhia farniliaris, Yunx torquilla,

Cuculus canorus, Upupa Epops, Coracias garrula, Merops apiaster, Alceclo ispida, Oriolus
galbula, Turdus merula, T. torquatus, T. pilaris,
T. viscivorus, T. iliacus, T. musicus, T. Naumanii, Petrocinela saxatilis, Saxicola oenanthe, S. saltator, S. leucomela, S. rubetra, S.
stapazina, S. rubicola, Luscinia philomela, Rubecula familiaris, Erythacus phoenicurus, E.
tithys, Lusciola erythogastra, Cyanecula ccerulecula, Accentor modularis, Sylvia atrica-.
pilla, S. hortensis, S. corruca, S. cinerea, S.
nisoria, Calarnoherpe turdoides, C. arundinacea, C. palustris, Cettia Melanopogon, Calamodyta phragmitis, Troglodytes vulgaris, Muscicapa nigra, M. collaris, M. grisola, Erythrosterna parva, Hirundo cahirica, H. riparia,
Cypselus murarius, C. alpinus, Caprimulgus
europaeus, Lanius excubitor, L. minor, L. collurio, Motacilla flava, M. melanocephala, M.
alba, M. sulphurea, Anthus campestris, A. arboreus, A. pratensis, A. servinus, A. spinoleta,
Alauda arvensis, A. brachydactyla, A. calandra,

A. sibirica, A. cristata, Emberiza milliaria, E.

melanocephala, E. citrinella, E. cia, E. hortulana, E. schoeniculus, E pyrrhuloides, E. nivalis, Pyrrhula coccinea, Serinus meridionalis,
www.dacoromanica.ro

75

Coccothraustes vulgaris, Fringilla chloris, Pas-

ser domesticus, P. montanus, Fringilla coelebs, F. montifringilla, Carduelis elegans, Fringilla spinus, Cannabina linota, Linaria borealis,

L. rufescens, Bubo maximus, Otus vulgaris,

0. brachyotus, Strix aluco, Noctua minor, Circus rufus, C. cyaneus, C. cineraceus, C. Swain-

sonii, Astur palumbarius, A. radius, Accipiter nisus, Buteo vulgaris, B. desertorum, B.

ferox, Archibuteo lagopus, Circoetus gallicus,
Milvus regalis, M. niger, Falco sacer, F. lanarius, F. subbuteo, F. Eleonorae, F. vespertinus,
F. lithofalco, F. tinnunculus, F. cenchris, Pandion haliaetus, Aquila pennata, A. clanga, A.
noevioides, A. imperialis, A. fulva, Haliaetus
albicila, Vultur fulvus, V. monachus, Cathartes
percnopterus, Pernis apivorus, Columba palum-

bus, C. oenas, C. turtur, Perdix coturnix, P.

cinerea, Otis tarda, 0. tetrax, Glareola pratincola, Oedicnemus crepitans, Pluvialis apricarius, Charadrius helveticus, Ch. morinellus, Ch.
hiaticula, Ch. minor, Ch. cantianus, Vanel lus
cristatus, Grus cinerea, G. virgo, Ciconia alba,

C. nigra, Plata lea leucorodia, Falcinellus igneus, Ardea cinerea, A. purpurea, A. alba, A.
garzetta, A. comata, A. minuta, A. stellaris,
Nycticorax europaeus, Numenius arquata, N.

www.dacoromanica.ro

76

tenuirostris, Scolopax rustico-rusticola, S. ma

jor, S. gallinago, S. gallinula, Tringa platyrhyncha, T. subarquata, T. cinclus, T. minuta,

T. Temminckii, T. arenaria, Totanus griseus,
T. calidris, T. glareola, T. ochropus, T. hypoleucos, Machetes pugnax, Totanus stagnatills, Haemotopus ostialegus, Strepsilas interpres, Himantopus melanopterus, Recuvirostra
avocetta, Lobipes hyperboreus, Rallus aquaticus, K crex, R. porzana, R. minutus, Gallinula chloropus, Fulica atra, Stercorarius longicaudus, Larus argentatus, L. fuscus, L. Canus, L. niveus, L. leucophthalmus, L. tenuirostris, L. ridibundus, R. melanocephalus, L. minutus, Sterna caspia, S. angelica, S. cantiaca,
S. hirundo, S. minuta, S. hybrida, S. fissipes,
S. leucoptera, Phalacrocorax pygmaeus, Ph.
carbo, Pelecanus onocrotalus, P. crispus, Cygnus ollor, C. ferus, Anser cinereus, Anas ta-

dorna, A. casarca, A. boschas, A. stropera,

A. clypcata, A. Penelope, A. acuta, A. querquedula, A. crecca, Fuligula rufma, F. cristata, F. ferina, F. nyroca, Clangula glaucion,
Erimistura leucocephala, Mergus merganser,
M. serrator, M. albellus, Podiceps cristatus, P.
rubricollis, P. auritus, P. minor, Colymbus
arc ticus.

www.dacoromanica.ro

77

ANEXA VII
In Jahrbuch des ungarischen KarpathenVerei nes, Jahrg. 18 8 9, n la articolul Verzeich-

niss der im Vereins-Museum befindlichen Gegenstande,n gsim catalogate urmtoarele paseri i mamifere :
Pskr1.

Rapaces. Vultur monachus, Gyps fulvus,

Neophron percnopterus, Milvus regalis, M. ater,

Cerchneis tinnunculus, C. cenchris, Erythropus vespertinus, Hypotriorchis aesalon, Falco

subbuteo, F. peregrinus, F. lanarius, F. palumbarius, Accipiter nisus, Pandion haliaetus,
Aquila naevia, A. clanga, A. imperialis, A.
chrysaetus A. fulva, Haliaetus albicilla, Circaetus gallicus, Pernis apivoris, Archibuteo
lagopus, Buteo vulgaris, Cirsus aeruginosus,
C. cyaneus, C. cineraceus, Nyctea nivea, Surnia

nisoria, Athene passerina, A. noctua, Nyctale

Tengmalmi, Syrmium aluco, S. uralense, Strix
flammea, Otus vulgaris, Bubo maximus, Scops
Aldrovandii, Brachyotus palustris.
Fissirostres. Caprimulgus europaeus, Cypselus apus, C. melba, IIirundo rustica, II. urbica, II. riparia, II. rupestris.
www.dacoromanica.ro

78

Insessores. Cuculus canorus, Merops apiaster, Alcedo ispida, Coracias garula, Oriolus
galbula.

Coraces. Pastor roseus, Sturnus vulgaris,

Pyrrhocorax alpinus, P. graculus, Lycos monedula, Corvus corax, C. corone, C. cornix, C.
frugilegus, Pica caudata, Garrulus glandarius,
Nucifraga caryocatactes.
Scansores. Gecinus viridis, G. canus, Dryocopus martius, Picus major, P. medius, P. minor, Picoides tridactylus, Junx torquila, Sitta
caesia, S. europaea, S. syriaca, Tichodroma
muraria, Certhia familiaris, Upupa epops.

Captores. Lanius excubitor, L. major, L.

minor, L. rufus, L. collurio, Muscicapa grisola, M. parva, M. luctuosa, Bombycilla garula,

Accen tor alpinus, A. modularis, Troglodytes

parvulus, Cinclus aquaticus, Poecile borealis,
P. lugubris, Parus ater, P. cristatus, P. major,
P. coeruleus, P. cyaneus, Acredula, caudata,
Panurus biarmicus, Aegithalus pendulinus.
ANEXA VIII
Mamifere transilvanice.

Plecotus auritus, Vesperugo discolora, V.

Nisolnii, V. serotinus, V. Pipistrellus, Talpa
www.dacoromanica.ro

79

europaea, Sorex vulgaris, S. alpinus, S. pygmaeus, Crossopus fodiens, Crocidura Araneus,

Erinaceus europaeus, Fells catus, Canis vulpes,
Me les Taxus, Mustela Martes, M. Erminea, M.
vulgaris, M. Putorius, Lutra vulgaris, Sciurus
vulgaris, Arctomys Marmota, Myoxus Glis, M.
Dryas, M. quercinus, M. avellanarius, Cricetus
frumentarius, Mus Musculus albinus, M. sylvaticus, Arvicola nivalis, A. nivalis alpinus (?),

A. agrestis, A. glareolus, A. amphibius, Mus

Rattus, Lepus timidus, L. Cuniculus, Cavia
Cobaya, Cervus Capreolus, Capella Rupicapra,
Sus scrofa ferox, Ursus Arctos.

www.dacoromanica.ro

PARTEA II
1. Vechiul Bucuresti.1)
Bucureecti d'acum opt-deci de anr
nu mai turista, i archeologul, or-cat
de clipiat ar fl de dorints de a'l de-

eerie, mil sr mai put4 da de urmi,

tot ast-tel cum nit se mal p6te onutface locul wide ftt WI data Troia.
Alexendra LAzireseul.

Inca de pe la finele secolului a XIV-lea

Mircea-Vodti cel Btran Meuse din Bucuresti,
fundat cam cu un secol mai 'nainte, resedinta
1) In privinta originiT numeluT Bucurefti sint da vet:4
siunT. Dup una, cuventul acesta ar deriva de la cuventul

bucurie; nu sint pentru aceasta verslune, pentru a din

bucurie nu poate &A se formeze bucurem-bucuresci-Bucu-

refti. 0 asta versiune este ea Bucurefti ar deriva de la

numele propria Bucur, lucru graniaticalmente posibil. Legenda bisericil lui Bucur face plausibila aceastil derivatiune. Bucur ar fi fost un posesor al locurilor carl, trecnd
in stapanirea succesorilor lui, ce nu puteaa fi numitl de
cAt Bucureftil (Bucur-Bucurescu-BucuresciT), s'a numit oi
cle Bucureftn, qi satul sail crawl cladit pe aceste locurT

a luat si el numele Bueurefti, precum de la Drava, Stoian, .Dragontir, Stefan etc. s'aa numit Drdganefti, Stolenefti, Dragontireftl, Steflinefti.

www.dacoromanica.ro

8I

de iarol a Domnilor Tarii Romneti, zidind

aci Curtea dornneasca., a carei biseric avea
sa se nurneasca, mai tArchil Curtea Vechie

(biserica de pe strada Carol I cu hramul

Buna-Vestire). Cu toate acestea, dupa un interval de mai bine de un secol i jum6tate de
revdinta domneasca, adica pe la 1560, crawl
acesta, ce se Intindea pe cfina malului sang al
DImbovitei, cfabia merita numele de thrgulet.
Noua Carte domneasca, zidita de MirceaVod5, Ciobanul, erea cl'axlitA tot pe malul stng
al Dlinbovitei, dar mai la vale de Ourtea

Vechie i In fata Inndimii pe care se aft&

bisericuta lui Bucur.1) Aceasta Curte trebuiea
sa presinte mai mult aspectul unei cerati Intarite, i sa fie aprovisionata cu toate necesarele unei cetati, ca una ce erea avclata pe un
loc vs, In apropiere de Dunre i lipsit de
ori-ce aparare naturalii.8) Mircea-Voc15, Ciobanul zidise In zidurile acestel cetatui biserica

clornneasc, In care la 1560 trebuia s fie In-

gropat, lasand sa domneasca pe sotia sa,

Doamna Chiajna, Impreuna cu fiul sti cel mai
mare, Petru Sqhiopul. 8)
I) Odobescu, Doamna Chiajna.
t) Odobescu, idern.
3) Odobescu, idem. Tunusli, Ivropim

13Anicq.
6

www.dacoromanica.ro

Sin littilikat davaajaiwi

:

..

ii

.....

,,,:

--_,,,

!i,...,:-:!..

,Igmt

4L

J'pdA&,w. lift

www.dacoromanica.ro

Mfflistirea Radu-Vod innainte de restaurare.

83

Este positiv ca. In acea epoch', Curtea dornneasca, orl forma marginea sudica a oraului,

orl erea In apropiere de aceasta margine ;

eac`i Constandin Capitanul 1) Vice Ca Alexandru

Voda, al doilea fia al lui IVircea i al Chiajnei,

a zidit la 1575, 2) arlica la apte ani dupe

suirea sa pe tron, mOnastirea Radu-Voda din

jos de Bucure" N'avern alte date despre

cele-l-alte mrgini ale Bucuretilor din acea
epoca; putern Insa presupune ca oraul nu
trecuse Inca pe malul drept al DImboviteT, 0
ca nu se Intindea prea rnult mai sus de Curtea
Vechie. Bazez aceste presupunerl antahl pe
faptul ca Donmil, i prin urmare 0 Boierii,
petrecnd vara la TIrgovite, nu simtiati nevoia de case Inconjurate de gradini resfatate,
gradini carI de preferinta trebuia sa se faca
pe partea dreapta a rIului ; i al doilea pe
Imprejurarea ca, de oare-ce curtea clornneasc5,

se arclase pe rill la vale, oraul se Intindea

i el tot In acea directiune, pe &and partea
din sus a lui se pArsiaDe la 1716 lncoa, unica reedinta a Dornnilor devenise numal Bucuretii, adica Domnii
1) In Odobescu, idern.

9 Tunusli, idem.

www.dacoromanica.ro

84

nu mai petreceati vara la TIrgoviste, cum fd,

cuserd, cei de Ora atunci.1) In tot acest interval, adica in timp de do secole si jumatate, orasul trebuie sti se fi rnrit si Infrumusetat mult ; pentru-cd, numal peste sapte-deci-

si-trel de ani, la 1789, adicti acum un secol

aBucurestii se inconjoarg In 3 ore, si prin
mijlocul lui trece DImbovita,
are populatiune de
2) In 88 de mahalale,

3 scoale pentru greceste, latino-slavoneste

si rurnneste,

a1 spital, 1 asil de copii orfani,

16 hanuri,
al7 ramdstiri, 9 paraclisuri, 58 de biserici
de zid (autorul clice de piatrd), 13 biserici de
lernn,

17 cisrnele, 3 bdi, 1 turn.

cci mai 'nainte d'a fi Bucurestii singura

capital& a Orli, toti alergail In acest oras ca
I) Se stie el prima resedinta, a Domnilor munteni a fost
Campulungul, a doua Curtea-de-Arges, a treia Tirgovistea
si in fine a patra Bucurestif. Asemenea resedintele Banatului OltenieT ail fost succesiv : Turnu-Severinul, Strehaia si Craiova. (Tunusli, idem).
I) Autorul nu pune nicT un numer, ci lasii, numaT un
spatia gol.

www.dacoromanica.ro

85

s Inv* manierele i obiceiurile lurnii, ca

unul ce fusese lnnainte de resbel un boo celebru i frumos. ')
i dup5. resbel (s fie acest resbel cel din
timpul MI Mavrogheni ?) Bucuretil i-a con-

tinuat faima sa; cad iat5, ce dice Le Spectateur du Nord, dcembre 1801, P. 317:2)
Pendant que la France devenait barbare, il
y avait des pays barbares qui devenaient fran1)

II ape-pas:ell tir Insaxixcc, carte tipAritA in BucurestI la

1789. Pe prima paginA a acesteT carti se citeste cA Deserierea aceasta a Romania este tradusA din frantuzeste
in Vele lul Nicolae Petru Mavrocordat. Numele autorulul
nu se vede nicAirea, numaT un Nicolae Lazaru din Ioanina
dedicA aceastA carte luT Mavrogheni.

In prefatil (lice autorul, care se vede cA este un ofiter

superior, ca a ordonat ofiterilor di facii harp exacte, pe

cat le permite neregularitAtile resbelului; cA le-a confruntat

cu descrierile date de IspravniciT fle-cAruT judet; cft a fost
ajutat de principele Cantacuzin si de Logoratul RomanieT,
pre-cum (in aflarea positiunfior geografice a cator-va orase)

si de Academia Imperiall de stiinte; si di a fost condus

81 facit aceastA lucrare, pentru-cl rAia din experientA ca,

hArtile si descrierile de pinA atund ale locurilor devenite
acum teatrul de resbel intre Rusia si Poarta OtomanA, eread pline de greselT.
Mai spune autorul ca in privinta Banatuhil CraioveT n'a
putut sA tacit cercetArT minutioase, pentru-cl in tot timpul
resbeluluT aceastA parte a RominieT a fost in stApanirea
Turcilor.
rn fine, in opt versurT de pe ultima pagina, se (Poe cA
ceea-ce n'a putut sA se facA sub alti Domni (Descrierea
prig, s'a fAcut sub Mavrogheni.
2) In Odobescu, Poetil NrAcArescT.

www.dacoromanica.ro

86

gals et quand le plus pur de notre sang rou-

gissait les ruisseaux des rues de Paris, la

cour de Bucarest jouait a toutes sortes de
petits jeux d'esprit; le hospodar lui-mrne (A-

lexandru Moruz, 1793-1796) lev par un

Frangais, ami des Frangais, parlant notre Iangue presqu'aussi facilernent que nous, entour

d'une demi douzaine de compatriotes expatries, dont il avait fait sa socit intime, leur
donnait l'exernple de mler de la reflexion et

de la morale jusque dans les plus frivoles

amusements etc.

Bucurestii Inca de mult trebuie s se fi Intins pe ambele laturi ale DImbovitei, adica pe
valea acestui rlii si mai ales pe partea clreapt5,
a lui. Fac aceasta ultima supositiune, 1-iii pentru-ca pe atunci valea nu erea supusa, la inun-

datiuni, DImbovita curgnd Intreaga pe un

fund ce nu i se tnnaltase Inca prin deposite ;
al 2-lea pentru-ca pamntul vaii, find mult
mai fertil de cat al malurilor Innalte, atragea
pe Bucuresteni, carora le placea s aiba Casele Inconjurate de vaste grklini de tot felul,
mai ales de cand nu mai petreceati vara la
Tlrgoviste ; al 3-lea pentru-ca d'a stanga Dim-

bovitel nu se vcl urme de cismele, In earl

venia apa eine stie de unde prin olane de
www.dacoromanica.ro

87

pitment, cum se \TM pe partea dreaptd, a a

cestur
; i In fine al 4-lea pentru-cd pe
partea dreapta a DImbovitei se W.W.I : Curtea

Domueascei de la mSnstirea
din Dealu Spirii, miindstire zidita de MihaiiiBravul pe la finele secolului al XVI-lea, Curte

Domneasc5, care la 1812 a devenit Curtea

Arset, In urma focului isbucnit chiar In cliva
instaldril lui Man Caragea ; ') Mitropolia, care
a fost zidit de Constantin-Vodd Basarab pe
la jurntatea secolului al XVII-lea ; pre-cum
cele mai multe case boiere0i, cu imensele

Mr curp i grddini, dintre earl unele mai

exist Inca, de i In ruini, iar altora nu le
avem de cat numai urmele i suvenirea.
Tunusli,

In Istoria sa a Romdnid, ne

spune c Bucuretii, pe la Inceputul acestui

secol, avea 21 de MOndstiri cu hanuri, 7 Monstiri fard hanuri, 14 biserici de lemn, 51
de biserici de zid, 26 de hanuri (yell anexa 1).
Din nenorocire Tunusli nu mai adaoga nimic
despre Bucureti. 0 descriere a acestui ora,

de i cu totul recent (Joanne et Isambert,

Itinraire de l'Orient, 1861), serve a ne ardta
In ce se deosibete Bucuretii de ast5,-cli de
1) Ion Ghica, ScrisorT.

www.dacoromanica.ro

Vechiul Han al lui Manuc, adi Marcie Hotel Dacia.

www.dacoromanica.ro

89

BucuretiI d'acum vre-o trei-clecl de anl ; iata

cum swi acea descriere : Bucharest. Hotels : de France rue Mogochoi: ; de Vienne,
national (ou Khan Karacatch) pres la rue
Lipskani ; de Londres, d'Ahtenes, rue Tirgud'Afare, etc. Le plus confortable de ces hotels
nous a paru etre celui de Londres ; dans pres-

que tous on pule frangais. Sur la place du

theatre est le caf Fialkovski, rendez-vous de
la jeunesse elegante.
Bucharest est une vine toute orientale, malgre certains aspects modernes. Les 127 glises (que le proverbe valaque porte par exa-

Oration au nombre de 365) sont pour la

plupart le centre de quartiers distincts, batis
sans rgularite et composes de maisons particulires entoures de vergers et de jardins
qui donnent A la ville, vue des hauteurs de
la Mtropole, l'aspect d'un decor vraiment ma-

gigue. On nomme ces quartiers mahalas ; il

y en a plus de quatre-vingts.
Le centre de la \dile modifie dsagrablement cette premiere impression. C'est un amas
de rues sinueuses1 Otroites, boueuses, sans
trottoirs : une boux profonde en hiver, une
poussiere suffocante en Ote, rendent la circulation fres penible aux pietons. Les blanches
www.dacoromanica.ro

90

constructions des palais des boyards tranchent

vivement sur l'aspect mesquin de la plupart

des habitations

Mais les merveilles de Bu-

charest, pour un tranger, sont les deux admirables jardins publics appels Tschismedji/u

et la Chausse Mogochoi, cette dernire tra-

verse par la route de Transylvanie : elles

peuvent rivaliser avec les phls belles promenades des capitales europennes.
Bucharest est une ville justement renomme

par le charme exquis, la sociabilite de ses

habitants, qualits surtout apprciables a des
voyageurs frangais, qui peuvent s'tonner de
trouver clans les salons d'une ville d'Orient la
langue, les usages et l'ducation de la, meil-

leure socit de Paris. Ceci s'applique a la

boyarie et a une minorit trs-cultive de la
bourgeoisie, car la grande majorit de cette
dernire a garde la plupart des habitudes de
l'Orient, et l'loignernent des Valaques pour
le commerce fait que la trs-grancle partie du
tiers tat de Bucharest est trangere, comme

l'atteste l'numration des rues neintzeaska

(allemande), ovreaska (juive), frangaise, armnienne, etc.n

Sit aruncam acum, prin negura timpurilor,

www.dacoromanica.ro

91

o privire retrospectiva catre populatiunea bucuresteana% d'acum o suta de ani. Vedem ca

piramida sociala" se lncepea cu isnafii, adic&
negutdtorii i rneseriasii de tot felul, si se
termina cu domnul. Intre acestia se interpu-

neail vre-o cate-va sute de boieri midi, d'asupra crora venial boierii cei mart dintre
Carl vre-o cati-va, eel mai sus pusi, formai
Proti-Pentada.
Din nenorocire, tabloul ce ne Infatiseaz& aceast& piramid& social& nu este dintre cele
mai magulitoare pentru noi. Cu toate acestea,
pentru respectul adevrului i pentru ea s&
artm progresele realizate de noi Inteun secol,
si mai ales In ultirnil trei-c,leci patru-cleci de
ani, progrese clatorite institutiunilor liberale,

cu care tara aceasta a fost dotata, grape unul

complex de Imprejurri anevoie de derma, sin-

tern sing s& punem lnaintea cititorului acest

tabloil. 0 mai repet, tabloul Infatiseaza un moment din trecutul nostru, i acest moment este
d'acum o suta de ani.
Domnul erea un strein, cand original si extravagant, cand pe rand drept sa apastor,
bufon sail bigot si orn frti de iubire pentru tar&
Numit i impus Ora numal pentni putin timp,

el n'avea alte tint& de cat sd-si umple lilo

www.dacoromanica.ro

92

cu bani, pe cari-1 trirnetea In streinatate, pe

de o parte pentru ca sa reintre In fondurile
,ce a cheltuit ca sa capete Domnia, iar pe de
alta ca sa intretie relatiuni stilt-Ise cu sustiitoril lui de la Poarta. Domnul nu putea prin
urmare sa% fie de cat un despot rapace.
Boieril ceI marl, cu foarte putine exceptiunl,

formai o clas de oameni cari, din causa

despretului ce suferiail din partea Turcilor,
despretuiail 0 eI, spre rsbunare, pe inferioril
lor. Clasa aceasta, a Carel ocupatiune de predilectie erea intriga, avea ni0e moravurl cu
totul orientale ; membrii el se Irnbracail i lo-

cuiail ca Turcil cu earl aveail mare asemanare, 0 ca limba strein, afar& de cea eleca, nu cuno0eail de cat limba turceasca, pe
care o 0 vorbiail bucuros 0 o gasiail gratioasa. Nu vorbesc aci de acei indivic,11, para-

sip netrebnici, carI formai suita domnului 0

carI, coruptl cum ereail In tara lor natala, yeniail sa-0 verse veninul coruptiunii lor In societatea noastra, pe care o cop1e0ail cu moravurile lor desfrnate.
Boierii de a doua i de a treia mana ereatt
oamenl taratorl, fat& cu superioril lor, mandri

0 arogantl, fat& cu inferiorii Mr, 0 nu erea

lucru ce nu-1 faceail pentru bani. Suparacio0
www.dacoromanica.ro

93

si rsvratitori, sugeail fara de mila sangele

poporului, striviail pe eel slabi, ereall slbatici si aspri cu supusil lor, tirani In casa lor,
cu un cuvnt arAtail toate semnele unuT guvernanfent despotic, sub care el Insisi ereail
condamnatl sa trAiasca.
Din norocire, aceast trista stare de lucruri
In privinta boierilor nu erea generala. Se gasiaa boieri cu sentimente nobile, cinstiti, cu
o educatiune aleasa si cu o instructiune chiar
superioarA- Causa Ca nu ereatt toti asea este,
pe langa altele, si aceea ca majoritatea boierilor nu aveati nici o grije pentru educatiunea
copiilor lor earl, chiar din pruncie, ereail Inconjurati de tigani robi, un substrat destul de
important al societAtii bucurestene pe acele

timpuri, si ast-fel se obicinuiaa de mid a da

ordine si a li se satisface toate capriciile, mai
'nainte d'a Inveta sa fie supusl.
Isnaffi In fine, basa piramidel sociale orasanestI, ereail oameni inculti, indolenti si lacomb de bani. Suferiaii cu resignatiune toate
Incalcarile de drepturi de om ce li se faceaci
si nu cattail de cat sall exercite animositatile
lor lntre dInsii, far& Insa sa ajunga vre-O data
la crime sail omoruri vdite. Intriga amoroasa,

erea ajunsa In aceast clasa, pre-cum de altwww.dacoromanica.ro

94

mintrelea 0 'n cele-l-alte, din causa institutiunilor de pe acele timpuri, la apogett, 0 se

exercita Intr'un mod cu atat mai dibacia, cu
cat 0 msurile profilactice In contra ei ereail
mai aspre.
tiintele, belele arte i profesiunile fiberale
ereail lucruri necunoscute pentru majoritatea
Bucure0enilor. Studiul profund al clasicismului

elenic se facea pe o scar. foarte Intinsa i

ar fi fost de un mare folos pentru literatura
noastra, daca i se dedea o directiune inteligent i Inteadevr national&
Comertul propria clis, aceasta sorginte de
bogtie, aceast parghie puternica care a preocupat spiritele cele mai cugetatoare ; industria
cea mare, acest factor al prosperitatil populatiunii oraene$1, ereail asemenea litere moarte

acum un secol. Dm& se facea pe lei pe colea

ale ceva In aceste directiuni, aceasta se facea
In modul eel mai primitiv din causa nepasarii

de progresele ce se Weal In alte parti, 0

mai numal prin ajutorul streinilor, indigenii
ocupandu-se numai cu comertul interior. Ideea

de ucenicie, de corporatiune, de brasl, cum

se dicea p'atunci, aceast idee omoratoare orb-

carui progres, Impiedeca desvoltarea la care

o natiune viguroasa i stapana pe un pam'ent
www.dacoromanica.ro

95

rn6nos avea dreptul s5, aspire. Ideea aceasta

s'a mAntinut mult timp In urm5,; dovad5, este
apostila push pe petitiunea unui iiil de cavaf,

care cerea o functiune de la Stat:

Auc,II cavaful s5, Indrbisneasea,

SA ceara slujb5, politiceasea !

Donit5,, cleste, c
de caine,

E singura slava ce se cuvine.

Acest posornorit trecut nu trebuie 85, ne

mahneasc5, ; din contra el trebuie sa ne facti
s5, ne talim si s5, divinisam pe acel barbati
geniall si cu dor de lath, earl ail stiut s5,
conjure perpetuarea raului. Grape acestor barbati, grape Imprejurarilor si naturel ornenesti,
grape imigratiunii In oras a stirpei viguroase
a mazIlilor, a mosn.enilor si a altor locuitori
din provincie, descendenti ai vechilor boierl

si al gloriosilor domni, cari In timpii de calamitate national& cautaser5, refugiii In satele

si orasele departate de capital5,, molesita so-

cietate d'acum o sut5, de ani n'a ramas de

cat ca o trist suvenire. i, pre-cum lui Darwin 61 placea mai bine sa se creac15, descen-

dent al maimutei de cat al omului iesit perfect din rnainele Creatorului, dar apoi dege-

nerat, tot asa si nol trebuie s5, ne tam de

www.dacoromanica.ro

96

presintele nostru, care este strAnepotul regenerat al unui trecut ata de degenerat si opera
proprielor noastre sfortri (veclI anexa II).

ANEXA I
MOneistiri cu hanuri: Mitropolia, Sf. Gheorghe, Co ltea (spital), Raclu-Voda, Miliaiii-Voda,
Sf. Ion, Sdrindaru, Stavropoleos, Pogonianis, Z15,-

tail, Archimandritu, I3is. Tutulor Sfintilor, Sf.

Spiridon-Vechiil, St Spiridon-Noil, Coltea (han),

Serban-Vod (ban), D-na Blasa, Hagfica, Sf.

Tanase, Foisorul, Biserica Curtit
Meinetstirt gird hanuri : Sf. Sava, Sf. Eca,
terina, Stelea, Rzvan, Cretulescu, Udricanl, Sf.
Elefterie.

Biseirici de lem,n : Ceaus-Radu, PopaMarin, Delea-Nota, Iancu, Popa-Nan, PopaRadu, Moldoveni, Popa-Cosma, Fimtna-Boului, Popa-Radu (?), Popa Iovascu, Bis. Carmidarilor, Staicu, Ceaus-David, Panteleimon.

Biserici de zid (autorul dice de piatra): Sf.

Gheorgbe-Vechiil, Vergu (scoald), Aganita, Po-

pescu, Lucaci, Popa-Soare, IIagiu, Scaune,

Negustori, Popa-Herea, Popa-DraghicI, Sapuwww.dacoromanica.ro

--

Fosta biseria Sf. Gheorghe-Noti, arsa in anul 1847,

www.dacoromanica.ro

98

nari, Olari, Silivestru, Popa-Petre, Gorgani,

B'ardceanu,

erban-Voda, Doamna, Sf. Nicolae-

elari, Biserica dintr'o li, Ianasi, Batistea, Boteanu, Brezoianu, Fntana-Boului, Popa-Mrvari, Visica, Golescu, Prundu, Vlddica, Biserica-Alba, Fliimlnda, Brosteni, SArbi, Olteni,
40 de Mucenici, Sf. Anton, Dobroteasa, Apostolache, Sf. Ecaterina, TIrgu-d'afara, PopaSoare nantuleasa, Delea-Vechie, Lipscani, 0tetari., Precupeti, Dichiu, Stejaru, Sf. Vineri.

Hawuri: Afar de cele 21 de hanuri, earl

apartin milnastirilor citate mai sus, mai ereafi:

Ilanul lui Constantin-Vod, H. lui Filipescu,

II. Piperi, II. Jul Zamfir, II. S-tei Ecaterina.
ANEXA II
Inserez aci cAte-va fragmente culese din di-

feriti autori, earl ne vor pune In positiune sa

ne facem o idee despre cam cum erea societatea bucurestean pe la lnceputul acestui secol; cele mai multe shit luate din Ion Ghica,
Scrisori ctre V. Alexandri, editiune tiparita,
tn 1887.

www.dacoromanica.ro

99

CASELE BOIERESTI

Curtea Banului Dumitrache Ghica (fratele

lui Grigorie Voda, decapitat pentru impotrivirea ce Meuse la darea Bucovinei) erea cat
o mosie de mare ; lncepea din captul despre
apus al podului Oda '), devale la Zlatari, mergea In jos pe malul apei 'Ana In dreptul caselor Vacarescului, unde este asta-c,li casa lui
Barbu Belu ; 9) d'acolo cotea spre Sfintii Apostoli, ptna uncle stnt Mile lui Mitraszewski,

apuca la dreapta pe WO lnnainte, taia d'a

curmeziwl strada Mihaiii-Voda, trecea garla
la casarma pompierilor, i apoi la vale prin
Gorgani, cuprinclend theta mahalaua Domnita
Nastasica, si se tricheia cu ocolul la podul

garlii la Mari.
Casele (A) batranului Ghica i ale (B) fiului

WI Scarlat se aflatt (pe la Inceputul acestul

secol) In coprinsul de mai sus ; ereail doa
narnile de case, cu privdoare, sari mail, tincli
i paratincli, sagnasie, octal marl de mosafiri,

sofragerie de iarna si de vara, iatacuri si camari, cu arcade i bolte trivartite, beciuri i

pimnite dedesubt ; Invelitoarea de indrila mai
I) inainte de rectiileare.
2) Trecutli astadl in posesiunea D-luT Prager.

www.dacoromanica.ro

100

'nalta de cat casa, i cu streasina scoasa de

jur Imprejur de dot coti. D'a rndul, pe ltriga%
zidul curtil, In sir, eubnil, ()dal de slugi
de logofetl, grajduri, soproane, gradini de florl
si de zarzavaturi, livecll de pornI roditori, fnarie i lemnarie. Ace le doa, palaturt, unul in
fata altuia, ereail despartite nurnaI prin strada
Mihaiil-Vod i prin garla.
Case le Ai) stnt acum proprietatea judetului

si a devenit palatul Prefecturil de Ilfov. Iar

din casele B, marl cat o casarrna, nici urni
nu se mai vede : aft putreclit din temelie pin&
In virf din pricina deselor trineari ale Dimbovitei, si au &Out bucatica cu bucatica In
Asta-c11 grdina, curtea, pafaramaturi
raclisul i locul ocupat odinioara de aceste
case, s'ati trnpartit In buctitele patrate, si numerotate, s'an tras printre dinsele strade,
s'ail cladit case si cascioare. (I. G. 1884).
iMBRACAMINTEA
Imbroiceinnintea boierilor.

Boierii eel mart se trnbracail cu ciacsiri

1) AstA-41 aproape ruinate, iar Prefectura mutatA in noul
BOA palat clAdit alAturT.

www.dacoromanica.ro

101

roii, cu rnel, papuci sail cisme galbene de

meink CU botul ascutit, Intors In sus i MO,
too ; antiriile ereail de gherrneit, de citarie,
calemcherill, cutnie, selernie sari sevai; se In-

cingeail la bril cu al de Indii ; vara, fermeneaua scurtd ; vara i iarna, scurteic lmblAnita cu pacia de samur, singeap sa cacom ; pe cl'asupra giubea de postav sau, la
s6rbAtorI, bini. La alaiuri i la ceremonii,
protipendada i velitii purtail pe cap gugiu-

man de samur cu fundul de postav rou ;

vara, feregea i iarna, Couto ; baF,thoierul purta

banger la bril ; boieril cel halea stair Imprejurul Domnului cu bastoane lungi In mnd.
Nurnai Voda CU Beizadelele purtail fund alb
la gugiuman. La qile marl, Domnul Imbraca
cabanita, care erea un fel de conto cu cia-

prazurI de fir i cu profiruri de samur. La

alaiuri, boierii cel marl mergeail calari pe cal
arApetI acoperiti cu harla mare cusuth, cu
fir. (I. G. 1884).
Anbreictimintea dascalilor greet.

Cu domniile fanariotilor se inirodusese In

tara o multime de dascalicI (loghiotati), ca
institutorI prin casele boiereti. E1 Invatail pe

www.dacoromanica.ro

102

coconasl sa, vorbeasca limba fanarului cu \rod&

si cu marele postelnic, cand s'or face mart

.

De la zavera el lepadasera lebadeaua si tornbatera si se 1mbracasera nernteste ; purtail mai

top frac cafeniir deschis cu coadele lung! pIna.
la glezne i bumbl de alama, pantaloni vercli,
strirnp pe picior, jiletca vargata, cravat& liliachie i guler scrobit bat, 'nalt peste urechi.

(I. G. 1883).
imbrelecimintea, tinerilor cocona0.

Tulburarile de pe 'mprejurul tarii facusera.

sa sbarnle In tinerii roman! coarda vitejiii. Lor

Incepu sa le placa armele, vnatoarea i calaria ; fecioril de boieri luara un fel de aer

de cabadaii, termen adoptat de clinsiI si care

avea semnificatiunea de voinici.

In timpul lui Grigore Voda Ghica, pe la

1823-1824, coconasii nu lasail sa. le scape
nici un prilej de a se Irnbraca cu poturl, cu
mintean i cu cepchen ; a se lega la cap cu.
tarabolus i a-0 Incarca sileahul de la brail
cu pistoale i cu iatagan, pre-cum si all atarna pala de gat. Pentru cel mai mic lucru
eI se serviall cu armele, In cat din pacific! ce
www.dacoromanica.ro

103

ereail mai 'nainte, deveniser artAgo0' i tul

buratori. (I. G. 1879).
Forma illicaihil.

Vatunci (pe la inceputul acestui secol) forma

ilicului nu erea nurnai o fantasie, cum este

asta-di cu palariile, mal 'nalte sail mai scurte
In pAreti, mai rotunde, mai gogonete sail mai
tuguiate, mai tarsi sail mai mol, clupa, pofta
fie-dirui : fie-care trebuia sl poarte ilicul dup5,

teapa lui.
Boierii eel' tineri i eleganti

i fedora de

boier mare purtail in cap un glob rotund de

harie brumArie ; marimea acelul balon erea
aproape patru coti In circumferinta i avea
la unul din poll o gaur, pe unde intra capul
Ora d'asupra sprIncenelor, i la cel-l-alt pol
tin fund de postav de mrimea i de forma
unui culb de rlindunicii, de uncle boierul, ple-

cndu-1 nitel gtul la dreapta, putea sa'-I

apuce ilicul cu patru degete.
Boierii mai in vIrst5, purtail ilic tot atat
de umflat, dar sfera nu erea tntreagg, erea
Wan neted orizontal, ceva mai sus de cercul
cel mare, iar pe acel es erea Intins un fund

www.dacoromanica.ro

104

de postav. Ilicul acesta se lua din cap cu

ajutorul amanduror mainelor.

ciocoia0, slugile de dindaratul

caleqcilor boiere01 i negustoril cel marl, purtail ire mic, de forma unul borcan tutors cu

gura In jos, i de un diarnentru mult-mult

de o jumetate de cot, i d'asupra o perna

mare ln patru colturI umpluta cu bumbac sail

cu per de cal. I. G. 1884).

LUXUL
Profesorul Polizu Conto istorise0e cum Itn

lui Voda Ipstlant (la anul 1806) s'a

propus 1n Ob0easca Adunare a ValachieI o
lege In contra luxulul.
Banul Dimitrie Ghica avea mare grije s
darame luxul din tara, care ruina familiile,
cad pe atundi marl i midi se desfatail In
butcl, blane de samur qi aIuri, ca nici o data.
clilele

Veniturile nu mai' ajungeail i oameniI se ruinail. Nu maI ajungea venitul moiilor pentru gatelele boierilor, pentru mobilele i pentru gatelele
barbatilor i ale femeilor, qi din pricina aceasta

venia nevol, scandaluri In familil, se stricail

case, qi spre a-I Indestula nevoile, top tinpresurail pe Domn sa le dea slujbI, i apasail

www.dacoromanica.ro

105

bietul popor care suspina i suferia toate.

Banul Dimitrie Ghica, In Intelegere cu Voda
Ipsilant, aduna decI pe boierii taril In Ob-

teasca Adunare i le tinu o cuvntare, In

care combatea luxul, i lndemna pe boieri s

faca o lege dupa pilda morala a strabunilor

Propunerea Banului Ghica se sprinotri.
jini In data en entusiasm de trei boieri patrioi, i Adunarea hotarl a se supune legea
lui Voda Ipsilant, spre a se intari
Din nenorocire Ins& aceasta lege se hnpiecleca In
calea ei facatoare de bine, clef intImplarI cumplite i invidi; soarteI aclusera In acest an

(1806) anomali, nenorocite i aa, binele obtesc a rmas neIndestulat. (Revista Noua,
An. II, No. 1, pag. 33).
Urmatoarele ne ma dovedesc ;Inca, o data

pind la ce grad ajunsese luxul 0 camcita

in vremea aceea.
0 butca numai bronzurl i poleieti, dinnainte, d'a dreapta i d'a stlnga caprei vizitiului, cu doa sirene aurite, cu coadele Incolacite i cu capetele stand spre do5, martoage

de cal cu hamurl legate cu sfoar ; vizitiul

cu cojoc peste camaa lunga, i cu dol feciorI dindarat cu cauce pe cap, cobora la
vale spre curtea banuldi Ghica, urrnand la pas

www.dacoromanica.ro

1
r-7

0 stradii vechie din anul 1837.

www.dacoromanica.ro

107

dupd un tigan descult i sdrenturos cu o masala mare pe spinare. Podelele jucail ca clapele until* clavir sub roatele butcei i aruncaii
in sus din hasna stropi de norohl apdtos, earl'
la lumina prIcurei lumina' parVar 11 fost pietre

scumpe. Acel stranid echipaj purta un fel de

boier cu ciaciri i cisme roii, cu o giubea
soioasii, hub liinitil, cu nafe, i In cap un ilic
In patru colturi ; degetele boierului erail pline
de inele de rubin, de smarand i de diamant.
Erea ateptat la sfatul boieresc (boieril, adu-

nati la Bunul Dimitrie Ghica, hotardsera,

set trimitct pe Niculae Dudescu ca set ducd,

pasurile prii la cunotin(a antdiului consul, generalul Bonaparte dar n'a vea a
Will) i de la dInsul depindea realisarea atgetrilor patriotice ale boierilor. El miinuia
banii ce mai rmdsesera, In tara ; el avea daraveri cu Tanigradul i cu Beciul ; iscalitura
luI ajunsese s aiba, trecere i dincolo de Lipsca.
oproanele lui i l'aclile din pimnitbi, gemeail
de scule, aluri F,3i argintarii, tot amaneturi de

pe la boieri. Butca, In care se sdruncina, adusA pentru o nuntal mare, nu-I fusese plata&
i sta amanet In opronul sail ; iar inelele din
degete ereau marfd de vinclare.

La propunerea ce-i fdcurei boieril d'a-i

www.dacoromanica.ro

108

imprumuta cu ceva parale pentru susdar uncle

num itul scop, el respunse :
sd ye gdsesc eft bani In diva de astd-dl, pacdtosul de mine ! ca am s M. din toate parple ; start cu sipeturile pline de amaneturi, i
nimeni nu-mI platesce ; cd de! ce sh oich

cine-va, nici n'ail de uncle. La vre-o doi-trei

Armeni numal a remas ceva parale ; dar unde
te pop apropia de ei ? Septdmna trecutd, nu
mai departe, am avut o trebuint de-mi crdpa
buza, de clod sute mahmudele, i m'am Imprumutat de la Manuc, dece la punga pe hind
(24/0); i-am dat, ce sd fac ? cream strIns

de git.
Dupd multe rugdminte i fagaduiell de tot
felul, ca i se va Inlesni luarea otcupului vmilor, al ocnelor i al pcWelor, boierul nostru
s'a Indurat In sfdrOt a Imprumuta pe Dudescu

cu 71;2 la pungd pe lund (18%), primind amanet toate moiile. La dobInd addogAnd
comisionul bancherilor i schimbul banilor cu

Lipsca i cu Viena, Imprumutul venia la 30

i la 400/0 pe an.
Nu trecurd trei ani de la acea seard i averea cea mare a Duclesculdi, case i mosii,
trecuse In mainele boierulu cu butca. Pe
lie-care lund, acest camdtar II scotea cdte o

www.dacoromanica.ro

109

movie la mezat si negsindu-se concurentl,

mosia remnea pe seama liii, pe nimic
(I. G. 1884).

In locuinta sa (Idnkit Vdcdrescu, mort

pe la finele secolului trecut), plind de toatd.
Imbelsugarea unei vechI curtl boieresti,') nobilulul poet stiuse a se Inconjura, cu o railnare adeverat orientald de toate frumusetele
spirituale, de toate &stilt:Arne simturilor. 0
multime de fete, tinere i gingase, nimfe
baiadere, cu rochil de saluri si de sevaiii, cu
II de borangic si de zdbranic bogat cusute,
el slujia0, unind pe lingd serviciul casnic, si
talentele desfdttoare al dantuldi, al cntdril
si al musiceI instrumentale.

Iatei ce povestesc doi martari oculari,

despre acest mare poet fi adinc politic :
Episcopul Grigorie al Argesu1u1, pe cnd
erea Archimandrit i locuia la Mitropolie, invitat de Iendkitd Vdcdrescu ca sd vie sd-1 visiteze, s'a dus Intr'o cli sa-1 gdseasa : Dar

cand me apropiai de poarta cea mare, d'o

data me opril ; veclul o multime de oamerif
Inarmatl cu tot fella de arme, Seimenl, SluArnduti, Panduri ; fel de fel de strigari
1) Actualmente casa D-luT Prager.

www.dacoromanica.ro

110

se aucleail, tot-d'o-data resuthut trAmbitele,

surlele si tobele ; multime de cal, multi armdsari nechezAnd, polcovnici, iedecuri cu har-

sale de sus pAna jos stralucind de aur si de

argint. Me strecural cum putui pin linga
poarta scarei ; acolo tntbnpinal pe altii, innarmati cu su1il lungi, CU busdugane groase,
cu pusci, cu pistoale ; tare spaimentat pAsii
tot 1nnainte; nevednd pe cine-va care sa me
opreascd, ajunsei la usa shun cel marl ; acolo

1mi strapunse vederile lumina flacarilor de

niste mangale de tombak poleit ; un sunet
pldcut de viori, de naie, de tambure, amestecat cu glasuri femeiesti, dulei i petrundetoare, me fermecara si pare ca-mi legard mAi-

picioarele in fiare ; nu mai stia cunt

d'o data me anal sculat repede i, In fuga
mare, trecnd peste cAte spusel, abia ant nimerit poarta cea mare a curtii si am multumit
lui D-dea, caci m'am vedut cu pioarele slobode scrtpat din asemenea ispite.
nele

Medical Mihail Perdicari, care cdkitorise prin tot Orientul, ne-a lasat o poemei
;In versurt greceqti, in care clice despre
Idnakitei Vdcdrescu
Odobesco, ScrierI literare si istorice, vol. 1, pp. 291
*i urm.)

www.dacoromanica.ro

111

vApxow Briltry.picmc pA erste p.ocztx6v

Icoti ativeookoy wl pXv cc

eoc obwxx6v.

'Epl Tau; Voyet4 TOO, Ep.E Tat korripci,

&Ili To 5.4 gpayrric Too p.tkoc3cs cpayepci.

Hot' eiaxygioc mxthyri 'sob' yCortl, fl Tps

Tic cpp6ycp.oc, t athypcoy, TEc E5p.opyoc irok.
`07coC Curb 'Lk afAXGC4 sv iltov ICOTC17Cli,
xcd TEC sby avrecn6Chri,
cpetyl cicoOponrii,

TE apxcoy l'criyymat =cc; Ink gx-fi tv e6xt y!

IlapOvoy aie tri.c ao6Xocc y 4ve (Foxily!
Hpote:Frip.(x xcd tobto Tpocybv, Cipxoytm6y!
%al ram,' apx6vvov iro)JA si*.rreyocCuy!

COALA

Wban-Vodd Cantacuzin (1679-168b) a

fcut pentru Antaia oard coa1 greceasca, care
a fost pstrat i de Domnii ce ail urmat dup
clinsul, i care a fost tritretinuta din banil Visteriel.
La Mn'astirea S-tului Sava.
Un dasdil de filosofie (sic Ta cpt)ocovcix)
antain,
Un dasctil de litere (sic ta Tputip.asoca) al
doilea,

Un dascl pentru comune (sic VII Itona) al

treilea.

www.dacoromanica.ro

112

coa15, slavoneasca, (ckcce6votov) erea de la.

Inceput, i s'a pastrat de top Dornnil ce s'ail

urmat
La biserica cea vechie a lui S-tul Gheorghe..

Un dascal I,
Un dascl II.

Leafa acestor dascAli s'a dat Ora la ua

timp din Visterie, i. apol chibzuindu-se boierii au lgsat scutita mnstirea Glavacioc, 0.
ail dat-o Mitropolitului ; prin urmare Preasantia-sa putea ari ia venitul, i s5, plateasca.
leafa dascalilor, i aqa s'a pastrat Ora la un
timp. (Touvouakii, eIaTopEu '711X BkazErg, 1806,

iv BEsvn).
Invd(dtura greceascd.

Pe cand cu dascalii greci, diva copiilor Incepea cu r6shritu1 soarelui i se isprvia pe

la do5, ore dupd, apus. Dimineata dulceata ci.

cafea, la amead prInz teapan cu ciorba i

cu rasol; dup5, aceea somn un ceas, doa, ;
dup5. somn iar dulceata. i iar cafea, seara.
mncare 'apoi culcare. Ora cea mai ateptata
de copii erea somnul dup arnead, daca Grecul

mil Incuia ucea, ca s nu te poll duce sa%

te joci In curte sail grdind. Gaud te Inchidea,

www.dacoromanica.ro

113

nu-p rmanea alta scapare de cat a prinde

cate-va mute, a le agata bumbac netors i
a le da drumul sa se dud sa manghte nasul
adormitorulul. Grecul se detepta furios i, ca
sa poata dormi In pace, to deschidea uea i
te da afar& din odae ; atata paguba ! Pe sear&
te ducea la plimbare pe dealul Mitropoliei, la
gradina Breslei sail a lui Deliu, uncle se gasia

cu alp greci. Apol acolo sa fi audit novitale

i mandate, strategil i filonichii ; ai fi ois
voinicil voinicilor ; mancail jaratic i bear"'
MGM.
Metoclul i programa Mr de Mvatatura ereati

acelea-I pentru top. Incepeati cu Eclogarion

de la file Grigorie (amice Grigore), un fel

de crestomatie ad usum delphini (delfinul
erea arnicul nostru Grigore Caracas, In onoa-

rea caruia un dascal Crisorora scrisese acel

op). Cand ajungeai la scoarta din urrna a carpi,

te trecea la Terpsitea, asea se numia gramatica compus a. de prea Invatatul clasdl Neofit
Duca ; 41 da de citial din dialogurile mortilor MI Lucian i te punea la technologie. Dac5.
declinal bine numele i conjugal verbul, ereal
scdpat ; dad nu, tipto ! Loghiotatul nu se

turbura dad lntelegeai sail nu ; de tial cine

erea Caron, ce erea Stixul i ce putere avea
8

www.dacoromanica.ro

114

Joe. Dup. treI sail patru anl ajungeal la Xenofon sad la Plutarh, cu care te deprindea la
sintaxd ; potriviai alg trei sad patru ani numele cu adiectivul 0 cu pronumele ; de le
nerneriai, bine, ereai scdpat ; de nu, tipto L..
Niel' nu vrea sa 0ie daca "ntelegeal copildria
lui Ciru, de cuno0eal sail nu locurile pe uncle

att trecut cel dece mil, sad sd, caute s te

intereseze la viata lui Timoleon sad a. lui Eparninonda ; totul erea, tehnologia 0 sintaxa
s-I fie cu bine, 0 te trecea la poeg Ineepnd

cu Miniu aide, i ln dece ani te da gata

telios. Fara notiuni serioase de istorie, Med

filosofie 0 gird elemente de matematicd, te lua
de mnd i te ducea, Inteo Durnineed, la paring, dicendu-le eu Ingamfare :
Baiatul a isprvit cartea !
Vestea se ducea din dascal In (lased!, pind
la palat ; 0, (hied ereai de paring bogag, Vodd

te lmbrdea cu caftan 0 te Insura cu fie-sa,

cu nepoatal-sa, or cu vre-o fat din casa, uitat& de Dumneded. (I. G. 1882).
In vciptura madman&
Pe child In coala de la Magureanu vestitil
eleni0I Lambru, Comita, Vardalah i Neofit,
www.dacoromanica.ro

115

emulii ILA Corai, predail tinerilor greci si feciorilor nostri de boieri, Memorablile lui Socrat (Eew.p6yro; 'Airotinp.oviorn.a, Ioncp6tToo4), Phedon (1:Diaow inettovo4) si Metafisica
lui Aristotel ; pe cnd Banul Brncoveanu

discuta cu puristul Duca In limba lui Tuchidid Apophtegmele lui Ilypocrat si Ariometria
lui Archimed si se munciau s' isgoneasa din
limba greaca toate cuvintele &Ate nu ereail
curat atice, pre-cwn unil din Inv Atatil nostri
caut5, sti curete limba roman& de tot ce nu
se termin5, in ciune, la biserica la Uricani, la SfAntul Gheorghe si la Coltea se auclea
glasul ascutit al cAtor-va copii, earl strigaii

in galagie pe
on, mislete, /mu : omu ,
pocoiti, on, mislete, ucu : pom if.
Meta mai 'naintati la InvAtatura,, child vo-

iati sl-si lica ceva care s5, nu lie inteles de

profani, comunicail Intre dnsi ast-fel :

az, iota, hide, az, pocoiti, rip, ucu, vas, est

(ai la prune),
si eel-I-aft el rspundea :

uas, est, buche, a; tferdo, est, pocoiii, on,

pocoiii, az (ne bate popa).
Cei de la bucoavra Amnia' la dinsil cum
vorbiail psreste.
www.dacoromanica.ro

116

Dasclul Chiosea, btrAn cu anterea de calemcheria, la cap cu cauc de taclit vrgat cu

cearaf alb, se primbla pe dinnaintea Mietilor
Innarmat cu o vargA lung, arc,Ind &And pe

unul, cand pe altul, clup cum i se 'Area ;

se oprea dinnaintea fie-cruia, la unit le asculta lectia, la altii le mai adtioga eke un
ucu scurt pe icl pe colea, sail cate o aruncatur do'd pe crasupra, ca sa fie slova mai
ciocoiasca. Apoi s5, fi dus sfntul pe vre-unul

di, null tie lectia, ca dac nu-1 ajungea cu

nuiaua, apol scotea imineu din picior i-I asvIrlia dupa dInsul.

De pe la de-al de Chiosea ieiail diecl de

visterie i calerngiI ; la de-al de el ail Invetat

s scrie romnete Logofatul Greceanu, VagaretiI, Anton Pan, Nanescu, Paris Momuleanu etc.

coala de la Udricani erea o coal sub

albastrul cerului, pe prispa bisericei, uncle

cAnd ploua, copiii se ghemuiaa In odaea Orcovniculul jos pe caramigli, sail In clopotnita :
citiail i scriiail pe genuchl i pe brand.
Prin Imprejurul bisericii, 1n mahala, printre
liveglile de merl, de pert i de dugli, se zawww.dacoromanica.ro

117

real vre-o Ilece cinci-spre-c,lece Inveliuri cu

streana ieit ca o umbrel, sub mei locuiail
;
cti-va cavafi, croitoit ilicari i coj
acetia, cand plecail la pravlie, 61 trirniteati
copiii la dascalul Chiosea, ca s nu Orengd-

reascti, pe ulita' i ca s tnvete sa cananarchiseasc, sl tie ison cntAretilor din strana,

s5, citeasa, apostolul, s ic fatal. nostru i
credul i s mearga de-a 'neldratele cu sfenicul Intr'o mnsa, i cu cadelnita In cea-l-alt

dinnaintea preotului, &And ieia cu sfintele

darnel. Le platea ce pe ap5, nu curge : das-

clul Stan de exemplu, cel mai bine plata

dintre toti, ava ate doa-c,leci de parale de
copil pe lun, i mai avea i de la biserica
thin de mlai, de fasole i de lemne.
Din acele coale 61 recrutail bisericile preotil

i cntaretii, acolo boierii cutail baieti pe carl

61 luau In casti, pe procopseala, de acolo a

ieit Chiru de la biserica Enii, Dumitrache
Bondoliu, tata reposatului Vldic Calistrat,
Unghiurliu de la Sarindar, Costache Stirbu
de la Sf. Joan de ling& pucarie i Petre Efesiu, care mai In urrn a ajuns cntaret In
strana din clreapta la Patriarchie. Acolo au
.

fost dati la thvatatura Anton Pan, Petrache NA-

www.dacoromanica.ro

118

nescu, Nicolae Alexandrescu, Paris Momuleanu,

..

Marin Serghiescu etc.

, ..
,

..

Cand a venit In Bucuresti dascalul Lazar

(1818) baietii de la Udricani, de la Sfantul
Gheorghe, de la Co Itea si de la toate bisericije, aft golit acele scoli si ail alergat la
Sfntul Sava en Petrache Poenaru, cu Eufrosin
Poteca, cu Simion Marcov!ci, cu Pandele, cu

Costache Moroiu si cu mai multi alti tined

din scoala greceasca ; mai In urrna unii aft
fost trimisi In streinatate la Pisa, la Viena,
la Paris si s'ati ilustrat ca profesori si ea Innalti functionari, altii s'ai1 facut cntareti.
G. 1880).

(I.

Pe la 1830 Vaillant deschisese scoala llnga

.Stavropoleos si toti feciorii de boier parasiaft
dasealii greci si alergait la scoala frantuzeasca.
Transitiunea de la scoala greceasca la cea
frantuzeasca Si la cea romaneasca Incepuse
de malt Inca, din timpul revolutiei franceze,
cu Laurengon Ricordon, Colgon, Mondoville,
etc., tot conti si marchizi emigrati, transfor-

mati In dascali. Pe la anul 1806, cand aft

venit Muscalii, mai multi tineri si mai multefete de boier vorbiail frantuzeste.
www.dacoromanica.ro

119

Cu Lazar, cu Domnia lui Grigore Ghica

(1822-1827), cu Efrosin Poteca, cu Costache
Moroiu, Sirnion Marcovici, Petrache Poenaru,
coala romneasca i-a Mat aventul. colile
streine ale lui Lambru, Vardalah i Valliant
s'ai1 prefacut In coli nationale sistematice, cu
sute de profesori de istorie, de filosofie, de

matematice, de limbi streine vil i moarte.

(I. G. 1882).

fiind c fu vorba de Lazar, nu putern

sa nu ne aducem a-minte de figura cea mai
mare* In istoria politica i literara a Romaniei, voiesc s vorbesc de Eliade, care
numal In etate de 21 de ani succese lui Lazar
ca profesor la S-tul Sava. In timp de aproape
o jurnatate de secol (nascut la 1802, mort la
1872) agerul spirit, Innalta minte, nobila inirna,

neobosita i Inteleapta activitate i curagiul

incomparabil al acestui barbat, care-i facea
umanioarele singur i pe cand deja erea profesor i publicist, i care prM multimea scrierilor i a cunotMtelor sale Intinse i variate
a meritat cu drept cuvnt nurnele de petriate

al literatarei romdnefti, a contribuit In moclul cel mai eficace la regenerarea neamului

romanesc.

www.dacoromanica.ro

120

ARTA
Arta erea lncru necunoscut. In tot Bucureciu nu se afla de cat un singur piano i
o harpa. Musica apartinea lautarilor i cnta-

retilor de la biserica. Persoana cu inspiratii

artistice erea numai Domnita Ralu, fata cea
mai mica a lui Caragea.
Ea gasise In cati-va tinerI greci, rude i
amicl din coala greceascd, de la Magureanu,
studenp admiratori aI tragediilor lui Euripide
i Sofocle, un element pentru a pune In scena
cate-va piese de teatru. Cu nitica panza croita

i cu hartie poleita, Domnita organisase ln

apartamentele sale o mica scena pe care se
jucail ln hmba elena Oreste, moartea fiilor
lui Brutus i cate-va idile ca Dafnis i Chloe.
Mai Val-chit a zidit un teatru la Cimeaua
roie In coltul stradeI Victoriei i a FOntanel ;
un teatru In toata forma cu 'Darter, cu stale,
cu scena i cu mai multe AndurI de loje. Ruinele acestui edificiu, ars la 1825, se maI ye-

dead ptna la 1840, cand s'ail mistuit In zidurile lui Joan Caretaul.
Avntul dat de Domnita Ralu arteI dramatice a incetat cu fuga lul Caragea (1818), dar

www.dacoromanica.ro

121

mai tardia a gsit o slabd imitatoare In Smaranda Ghica din Gorgan, in casa careia, dupd
zaverd, Aristia (pe care Domnita Ralu 61 tri-

misese la Paris ca sd studieze pe vestitul

Talma) intrase ca institutor de copil. Acolo
Iancu Vdcarescu a cdutat sd puie limba rom5neasc5, pe scend ; a lncercat sa, joace pe
Britanicus i pe Sgarcitul lul Moliere, dar sunghiunele, rdzboiul, Muscalii i cdte i mai cate
calamitdti ail amanat lucrul pInd la 1833, cand

Cmpineanu a Infiintat Societatea filarmoMeet (I. G. 1879), pentru care Eliad a tradus
pe Mahomet al lui Voltaire, Aristia pe Saul
din Alfieri, Alexandrescu pe Alzira, tragedil

cu call s'a inaugurat scena romnd. Atunci

s'ail tradus mai multe din comediile lui Mohere, dintre earl Amfitrion a avut un mare
succes (I. G. 1886).

Intr'o mare sald (casele Banulul Scarlat

Ghica), zugravit5, pe pereti i tavan cu top
zeii Olimpulul de un pictor Kaufmann, la Ode
marl i la aniversdri, lnfocatul Aristia, preceptorul copiilor, traduc6torul cantului fintaiii
al Iliadei, i autorul %Stantelor Epice, cu
cdte-va perdele de la ferestre, cu costume croite
din rochl lepddate, punea In scend cdte-o bitcata de teatru In limba greceascd: pe Orest,
www.dacoromanica.ro

122

pe Fin luI Brutus, sail vre-o idill din Florian. Smarandita Ghica se deosebise aea de
mult in rolul Clitemnestrei In cat 61 rmasese
numele. Aristia avea tot-d'a-una rolurile cele
mari ; el facea pe Agamemnon, pe Cesar, pe
Edip, .... (I. G. 1884).
GALANTERIA

LuI Carea 61 placeail femeile. Intr'aceasta

privinta, purtarea lul i a fiului ski Beizadea
Costachi erea un scandal de toate ilele. Cand

punea ochfi pe eke o nevastd, trimitea pe

brbatul el Intr'o slujba departata, la trebuinta,
61 i surghinea, i atunci lua cu dInsul cati-va
Arnauti 0 se introducea la femeea pacientuldi
cu voie fara voie.

Beizadea Costachi, War frumos, nu avea

MO, ocupatie de cat sa scoata din fire pe cucoanele tinere i placute. El se Inhaitase cu
cati-va feciori de boieri i bateail mahalalele
giva i noaptea. 0 data, find urmarit de barbatii; uneia din conchistele sale cu care se
plimba In trasura, i vclndu-se strlintorat de
aproape, scoate pistolul i trage sd Impuce
pe sotul tradat ; glontul Insa nimerete In unul
din call lul, calul cade din ham i beizadeaua
www.dacoromanica.ro

123

scapa cu chica topor. A doua-cli femeea adulter& erea isgonita de sub streaana conjugal&
i lautaril improvisail cantecul :

C.... al fost, c.... 0, fil,

La mine sa. nu mai Nil !
Pe vremea aceea nu era lucru lesne d'a ii
galant i nu fie-cine Indrsnea a face curte.
Cand un trar punea gand reil pe o fata, el
putea s& dea ochil de tatal sail de fratele el,
i atunci, nici una, nici doa, popa 61 i canta
1-saija deintuiefte i castoria, de i silita,
erea valabild. Dad, bietul tnr avea a face
-cu o muiere mritata, treaba devenia mai serioasa, pentru ea resplata depindea mult de
brasla la care apartinea barbatul ultragiat. Macelaril luasera obiceiul sa umfle pe galanti cu
teava ca pe berbeci 0-1 trimitea a-cas In cl-

ruta. Croitoril se serviail de foarfecele cele

marl de teghea. Un Mean, ce gasise pe un
cucona sub scara, la nevasta lui, dup ce 1-a
despuiat In pielea goal, 1-a tins cu catran din

cretet pina 'n talpi, i-a pus o pereche de

coarne pe cap, 1-a legat restignit de maini pe
un drug, i-a legat un ctilu In gura i l'a luat
In sfircul biciulul pe pod, de fugia lumea de
dInsul ca de ucigti-1 toaca, In cat nici chiar
slugile Jul nu ail voit sa-1 primeascb. In casa.
www.dacoromanica.ro

124

A doua-cli 1-a gdsit vizitiul ascuns In ieslele

din grajd. Pe un al t cucona brbatul 1-a uns
cu miere pe piele i 1-a lsat o cli lntreaga.
In prada mutelor i a viespelor.
EI (tinerii cucona1) petreceag toat cliva
In Cismegig cu lautari pe iarb'd verde, i cum
rsrea luna, plecail cu ghitare i cu flaute

la serenade pe sub ferestrele fetelor i ale

nevestelor frumoase. Pra 'n cliud vuiag mabalalele de cntece, de galcevI, de btI i de

latrdturI de cilia (I. G. 1879).

PAZA FEMEILOR

Unde se pomenea trotuar sail bulevard pe

acel timp (pe vremea lui Caragea) !... Femeile
ereag Inconjurate de toate precautiunile profilactice ; ferestrele aveag znrele ca pucdriile;

portile se deschideag grea, cad ereag Inarmate cu broate tarl ; iar cand o nevasta se
ducea la o rudd, la o prieten sag la baie,
ea erea 1nsotita de doa, trel jupanese btrne
i credincioase. Fetele ereag tinute i mai aspru;

d'abiea aveag voie di ias In gradina i gradina erea Inconjurat cu zid 'nalt saa cu uluci
de scndu0 de tejar. NicI meicar petitoril nu
www.dacoromanica.ro

125

le vedeail p1na nu se ispravia vorba de disatorie, bleat ginerele nu erea tot-d'a-una sigur

ca a *tut bine fata logodnicel sale.

0 fata de boier mare, 1ntoarsa dinteun
clauster de la Viena, unde fusese crescuta, i.
unde doblndise un talent musical extraordinar

pe clavir, a adus cu dinsa In casa barbatusail pretiosul instrument. Intr'o sear& boierul,
zarind cati-va in1 carI se pitulasera lInga ulucl ca sa asculte frumoasele melodii ale junel
diletante, s'a sbarlit de gelozie, i cand a doua
cli tnara femee s'a trezit, nenorocire1
a

gasit clavirul spart cu toporul In mil de bucap. Mahnirea el a fost atat de mare In cat
peste cate-va sptmanI o duse la groapa. Ea
lasase cu limba de moarte sil-I Ilic cociuguI
din scandurile clavirului, dar popa s'a Impo-

taivit, clicncl ea fusese vasul necuratului.

(I. G. 1879).

NUNTA
Pe atunci (pe la Inceputul secolului) nunta
nu vrea sti, qical un petec de hartie velina, ti'Arita la Socec sail la Weiss din partea D-lui
X sail a D-nei Y, anuntnd celebrarea cununiilor fiului sail Iiicei lor In diva cutare, la
www.dacoromanica.ro

126

biserica Sdrindar sag la Doamna Blaa, 'apol...

pe ue afar !

Pe atunci nunta erea dan-

dana mare !
Mai antaia petitoril i coldceril cu add.lma;
dupd ei logodnd, cu arhierea, cu diaconi, cu

preoti, cu cAntareti, cu lutari i cu ziafet

toatd noaptea pind la luceafrul de ch. Cu
cdte-va Vile mai 'nainte de nunta, dacd, mirele

i mireasa ereati de neam de boier, se facea

cherofilima (sdrutare de mand) la curte, unde
tineril cu toate rudele lor ereail dufif cu alaitt
spre a sruta maim lui Voila'. i a Doamnei,
cerandu-le binecuvntarea.

Cnd se apropia cliva nuntii, mahalaua se

Impodobia cu brach de la casa ginereldi pinA

la casa miresel. In ajunul nuntii, cam dupd

amiali, porniail ccilfunclresele, tot cucoane
alese dintre rudele cele mai frumollse ale ginerelui, In trdsuri Inhmate cu armsari de
pret. Antala caltunareasa intra la mireasa pur-

tnd o cape de argint cu flori suflate In aur,

din care ieia fum de odagacia i de curse ;
ea mai purta i o stropitoare, din care arunca
apd de trandafir, semnul curAteniel, i nra mire-

sel sd, fie tot4a-una spdlatd, i parfumatd. 0 a

doua caltunareasa ducea pe tava de argint florile cu earl se Impodobiail cununiile. A treia ctilwww.dacoromanica.ro

127

tunareasa aducea o tava cu peteala, semnul

bogatiei. Venial In urma cele-l-alte caltunarese

cu dece, doa-spre-dece tave Incarcate cu tot

felul de daruri : aluri, giuvaiere, stofe scumpe,
bani, cofeturi, etc. Multime de fete Inconjurat
pe mireasa i lautarri diceall din vioare

din gura cantecul vechi :

Asta-di cu fetele
Maine cu nevestele...
Dupa ce fetele deschideat boccelele i ad-

miral darurile, ele tabarail pe tavele cu peteala i pe flori ; uncle Iiripletia cununiile :
cruce Intreaga pentru ginere i cruce jumatate pentru mireasa. Cele-l-alte desfaurail jurubitele de peteald, le depanat i faceail o urzeala lunga de trei cop, podoaba miresel, un

ritil de aur In care se putea ascunde copila

logodita din cap pina
picioare. Din vreme
In vreme fetele tragial cu coada ochiului i
aruncai flori sal noduri de peteala In partea
flacailor ; ace0a le ridicai i le aninat de
fermenele, pe cand fetele, ca uncle ce Impartial, 61 faceail i ele parte, agatandu-0 la
piept, In dreptul inimel, snopuri de peteala.
Dupa claca se puneall cu tori la jocuri :
de-a inelu-Invlrtegush de-a baba mija, de-a
gaia, de-a carpa, i acestea se Incheeal printr'o

www.dacoromanica.ro

128

bort mare. Ast-fel mireasa 61 lila cliva bunet

de la fete i surate ; iar btrAniI i babele,
barbatiI ci nevestele petreceall toga noaptea

pe ziafet, pe bere i pe mncare, In sunetul

necurmat al lAutarilor.

Dar a doua di mai cu seamt erea ce erea I.

Nunta Incepea chiar din zori ; nuntacil nu mal

ostiail Inteuna de la casa ginerelul la casa

miresei. Cununia se celebra la amiall la biserica enoriei, de unde apoi mireasa nu se
mai lntorcea la c5.minul printesc. Ea, Impreun 5. cu mirele, se punea In trasura cu eel'
earl purtail gevrle, ci luau la trsurt, lurnI-

nrile aprinse, Infipte Intr'o Vaine. Iar dact

cununia erea sa se fac5, a-casa, la ginere, una
din rudele cele mai de-aproape ale acestuia,
mama, sora sail matuca, pleca de lua pe mi-

reas ci o ducea a-cast la mirele ei cu aternut, cu zestre cu tot. Trtisura erea Inconjuratt de top flac511, rude ci amicl aI ginerelui, car! tricurail caii lor, aducnd etire c
sosecte mireasa.

Momentul despalenieI de pArintl erea solemn pentru mireas ; fins& ea, cnd pia
pragul case! parinteti, trebuia sa: frog& din
picior pentru ca s se mrite ci cele-l-alte fete.

www.dacoromanica.ro

129

Obiceiul cerea ca s'o podideascti, plnsul hi

acel moment, si l'autarii cntail :
Tad, mireas, nu mai plange,
Caci la ma-ta mi te-i duce
Gaud o face plopul pere
i rachita visinele etc.
Dupg, cununie, masa mare cu zaharicale de
la becerul Manolachi si cu cofeturi de la yestitul Pascu ; cu yin de Drag5,sani, cu pelin de
Dealu-Mare si cu vutc5, de vanilie si de curs&

Lautari si flora', toata noaptea, iar In dila se

trirneteail nunii, socrii si nuntasii pe la casele
Mr cu lautari.
Acest chef, la CO de jos, tinea trei dile,
iar la boieri tinea seapte dile si seapte nopti,

dupei legea Domnilor 0 a Impe'ratilor. (I.

G. 1879).
MALADIILE EPIDEM10E

A fost in multe rInduri ciuma 1) lin tark

I) TatA ce dice autorul cArtiT IlepeTwOl viic 11VA-hiag, iv

Bouxoupscr* 1789. (dn general si in total, RumniT sint

'nalti, frumosT, tad si sitnitosT. Boalele sint rarl la dinsiT
si ciuma, cu toate a se intimpl dese-orT in locurile turcest), pc Romnia n'o visiteaza maT nid-o-datA, afara, numaT in timp de resbel ; Mundt ostirile asiatice i-o transmit.
Este trist lucru d'a vedea cine-va acest loc, atat de frumos,
9

www.dacoromanica.ro

130

dar analele Romniei nu pomenesc de o bola

mai grozava de cat Cisma lui Caragea (Decernbre 1812Decembre 1813) ! Niel o data
acest flagel n.a facut atatea victime ! Au murit
ping, la 300 de oameni pe cli, i se crede ca
nurnrul mortilor In toata tara a fost mai mare
de 90000. Contagiunea erea aea de primej-

dioasa In cat cel mai mic contact cu o casa

molipsita ducea moartea Intr'o familie Intreaga,

i violenta erea wa de mare, In cat tin om

lovit de ciuma erea un om mort
Spaima intrase In toate inirnile i facuse
sh", disparl ori-ce sentiment de iubire i de
devotament Murna 61 parasia copiii i barbatul sotia pe mainele cioclilor, nite oameni
Cara cuget i fara frica de Dumnecleil. Toti
betivii, toti destrarnatii 61 atIrnail un ervet

rou de gat, se urcail Intr'un car cu boi, i

porniail pe hotie din casa In cash', din curte
In curte. Ei se introduceail c,liva i noaptea
prin locuintele oamenilor i puneaii mana pe
ce gsiail ; luau bani, argintarii, ciasornice,
cu pAmAnt manos, cu dim& sAnAtoasA., cu locuitorT robusn,

sA fie atAt de putin locuit ; sint sigur el ar putea sA nutreascA de cinci sail sease orl mal multi locuitorT de cati
are acurn.0 (EnumerA apol autorul causele acestel despopulatiunl care, ()ice el, merge crescOnd).

www.dacoromanica.ro

131

scule, aluri, etc., fall ca nimeni sa 1ndras

neasca a li se lmpotrivi. Fugea lumea de dInii

ca de moarte, cad ei luau pe bolnavi sail pe

morti In spinare, el trantiag In car7 clae peste

gramada, i porniail cu carul plin spre Dudeti sail spre Cioplea, uncle ereati ordiile Chimatilor. Se Incretea carnea pe trup, auclindu-se
grozdviile i cruzimile !acute de aceti talhari

asupra bietilor cretini caluti In ghiarele lor.

Rare ori bolnavul ajungea cu viata la cmpul

ciumatilor. De multe ori o maciuca peste cap

fcea Intr'o clipa ceea-ce erea s fad. boala
In doa, trel dile 1
i poate ca acei uci1
ast-fel

ereail mai putin de plans, cad mai

rnult ereail de jale acel aruncati vii In camp,

fara aternut i fara acoperement, pe pamnt

ud i Inghetat. Cale de jumatate de cias se

audeail tipetele i vaetele nenorocitilor din
campul Dudetilor!...
In urma mai multor scene oribile, neomenoase i bestiale petrecute la ordie, uncle unul
din aceti miserabili fusese rupt cu dintii de

un tnar care apara cinstea sotiei sale lovita

de ciumd chiar In liva nuntil, i In urma revoltel ciumatilor, cari ati sdrit cu parul i ail
omorlt dece ciocli, autoritatea In sfarit a luat

mesura d'a organiza un serviciil sanitar. Ea

www.dacoromanica.ro

132

Infiintase cati-va -v5,t5,ei 1nsrcinati d'a into-

vri pe cioch, din cas In cas5,, i acetia

strigaii de la poart5.: (Seineitoqi copii! 1)
Unul din ei Intiun raport c5,tre eful gil qicea:
Acii am adunat 15 morti, dar n'am putut
Ingropa de cat 14, fiind-c5, unul a fugit i
nu 1-am putut prinde.
D'asupra oraului se ridica un fum galben
i acru, fumul baligarului care ardea 1n curtile
boiereti, i orau1 rsuna de urletul jalnic al
cainilor rma,1 Ewa st5pan.

La fie-care poarta erea cate o andrama,

un fel de ghereta, In care se addpostea cate
un servitor pus acolo pazarghidan (comisionar pentru targuielile de paine, de came
i de zarzavaturi). Nimic nu intra In curte
de cat dup5, ce se purifica la fum i trecea

prin hardaul de apa sail prin strachina cu

otet.

Cioc Iii, cand treceail pe lIng5, o cas5, bo-

gat5,, nu lipsiaii d'a arunca sdrente rupte de

la ciumati, ca s respandeasc5, contagiunea.
EI nu se temeail de molipsirea boalei, cad
mai top ereail dintre acei cari zacuserti do
I) Vt4eiT en Seindeo$ exislaa i la 1856. CopiiI r6spundeaa de ordinar: alum o pisic4 boluave i !

www.dacoromanica.ro

133

eke doa, trei ori de acea grozav epidemic.

Ciuma, ca toate boalele mortale si lipicioase,
ca vrsatul, ca tifosul, ca lungoarea neagrd,
foarte periculoasa. Antiiia oarA, devine putin
violentd la acei mei ail mai fost loviti de ea.
Jafurile si talhAriile oamenilor, direct sail
indirect prepusi la serviciul ciumatilor, ail fost
nepomenite. Multe averi si case marl* s'aii ri-

clicat In Bucuresti dupa ciuma lui Caragea

din sculele si banii bietilor bolnavi. (I. G. 1879).

NEGUTATORg I NEGOIUL
Negutatorii sint pmInteni sau streini ; prin-

tre painnteni se prenumr si Armenil si 0vreii. Streinii fac comertul cu Wile vecine si
cu cele departate, iar cel mai multi pdmnteni
se multumesc cu comertul interior.
Giurgiu si Brtii la ereail ltn timpul nostru
comorile si magasinele marfurilor ce treceail
In Turcia pe Duna're si pe Marea-Neagra, si
pe uscat, pe cdile cele marl ale Constantinopolului ; dar resbelul din qilele noastre le-a
prapdit si negotul acum este Intrerupt. Marfurile earl ies din tara slut boi, cal, oi, carnuri conservate, fructe, yin, miere, unt, hind,
piel de boi, lemne si allele. Cail avea mare
www.dacoromanica.ro

134

cautare In ta'xile turcefi, pentru frurnusetea

i vioiciunea lor ; dar i multi din Impratil
Germaniel cer.ail cal romne01 pentru cava-

leria lor uoar& Tot aea i boil sunt vestitl

pentru marimea i puterea lor, i pentru clulceata i gustul carniI lor, pe earl AI i duo
pina In Silesia i In alte provincii ale Germaniel. Oile rumanet1 sunt preferite de Turd
tutulor celor-l-alte ol din causa carniI lor, i
pe fie-care an trec rnultime de ol In Turcia.
Tot asemenea se trimitea i came conservat&
la Constantinopol i in alte 0.'41 ale imperiului

turcesc, came care se sara Inteo insula a

Dunaril din fata BraileI numita din aceasta
causa casap-adasi. Un mare comert se facea
i cu untul, cu mierea, cu lana i cu pieile
de boil ce se vindeail Turcilor. Agricultura
a fost tot-da-una, dupa cum am mentionat
mai sus, neglesa In Romania, i prin urmare
i comertul i exportul grAuluI, orzuldi i al-

tora n'a fost nicl o data de o mare important&

Acestea stilt dar rnarfurile pe cari RomaniI

le vindeail Turcilor Innainte de resbel. Dupa

ce ins& Rufi a ocupat Tara romaneasca,

orl-ce relatiune s'a Intrerupt tntre dInil, i
apol afl Incetat i schimburile. Din aceasta
www.dacoromanica.ro

135

Turcii ail suferit mult, pentru ea mare parte

din provisiunile de brand, atat pentru Constantinopol, cat 0 pentru cetatile situate d'alungul Dunarii, le luau din Romania. Dar nici
Romanii n'aii ca0igat nirnic ; pentru-ca, de si
armatele ruse0i aduceati i cheltuiall In Romania multi bani, 0 consumail marl cantitati

de obiecte de nutriment, totu0 tara a fost

jertfa acestui resbel nenorocit pentru Turd,
fi ind-ca vclend ei c n'o mai pot tine, ail
ruinat-o aproape de tot 0 In aceasta stare au
lasat-o Ru01or. (Hemputpil %lc BkuxEctc, pag.

22 si 39).
DEMNITATILE

Boierii, earl tog limpreuna constituesc no-

bletea taril, si ocupl cele mai Innalte functiuni, se divid In trel clase : 1-a se nume0e
clasa boierilor marl sail a celor dol-spre-clece
boieri, ultimul find vel (mare) Comisul ; el
iail tail de cinstiti 0 credincio0. A 2-a clash'
1ncepe cu marele Serdar 0 se termina cu vel
Clucier de arie ; el iag numal titlul de cre-

dincio0. Cei din a 3-a dm& aU numal titlul

de boieri. Boierii din clasa antaia Od jos totd'a-una tnnaintea domnului ; cel din a doua
www.dacoromanica.ro

136

vd numai In adunarile generale, i top ail

cate un semn distinctiv al demnitatii lor. innaltarea boierilor 0 distribuirea functiunilor
a atirnat tot-d'a-una de vointa domnului. In
vechime, Innaltarile brusce 0 pa0rile gradelor
erea lucru rar ; dar In timpurile din urma,
slabiciunea domnilor, i trebuinta de a coinplace tot de-o data 0 Turcilor, i Grecilor,
i Romanilor, ail facut s se Immulteasca tit-

lurile. Aceasta este calea obicinuit a orbchrei stapaniri lin decade*. ; o stralucire Inalatoare, niste nume vane i goale tin locul
lucrurilor cari exist& In realitate, 0 oamenii
se silesc sa se consoleze de adevratele pagube prin niste ca0iguri imaginare. Soldatil
eel vechi mei protejaii taxa de Incalcari ail
clisparut, i in locul lor s'ail ridicat oameni
din nimic, earl etaleaza titluri umflate i fudule. Curtea dornneasca, s'a facut numeroasa

i stralucitoare, i cu atat mai mult, cu cat

tara s'a pustiit 0 s'a strivii.
1-a clasel.

Marele ban al Craiovei, Marele vornic al

Oaf de sus, Marele vornic al taril de jos,

Marele logofat, Marele spatar, Marele vistier,

www.dacoromanica.ro

137

Mare le postelnic, Vel clucer, \Tel pahamic, \Tel

stolnic, Vel comis (Clasa antaia a boierilor,

de i se numia clasa celor doi-spre-dece, nu
se compunea pina la 176 I de cat din dece ');
In acest an s'a mai adaogat un Mare vornic,
aea Ca acum boierfi cel marl slnt In numr
de un-spre-dece).

a 2-a clasei.
Vel serdar, Aga, Vel medelnicer, Mare le
slugier, Vet pitar, Vel armas, Vel portar, Vel
htrar, Vornicul TlrgoviteI (functiune &shinOM de cat-va timp), Vel clucer al ariei, IspravnicI.

a 3-a clascl.
Aceasta dm& se divide In doa functionaril

eel mid 1 zapclit

Functionaril cei mid stilt : al 2-lea logofat,
al 2-lea vistier, al 2-lea postelnic, dol-spreclece postelnicei, altI logofet1 i gramaticl, patru

spatara0 etc.
1) Num6ru1 10 find compus din &if 5, primul 5 forma
prima grup6, de eine ; d'aci vine poate numele de protipentadtt dat boierilor celor marl.

www.dacoromanica.ro

138

Zapciii slnt : Capitanul dorobantilor, Vataful

aprodilor, Ceausul aprodilor, Vtaful phdrniceilor, VaAaful vistieriei, Capitanul lefegiilor,

Polcovnicul ag5I, al doilea arrnas, al doilea

portar, bas-bulucbasa.
CASA DOMNULUI

Marele &Amara (casierul earuia se supun

negutatoriI), al doilea earndras, Marele gramdtic (secretarul, care este presidentul tutulor
grrnAticilor), Marele cupar (care chi domnuluI

la biseric5, yin si paine, si la masa 61 toarna.

yin), Credinciosul (care Impreun5, cu doi-spredece pAhArniceI sInt supusl cuparului), Vataful

de copil (care Impreun5, cu 100 de copil urmeazA domnului la parade), Vel cafegill (presint5, domnului cafeaua si are monopolul cafelei In Bucurest1), Vel ciohodar (d5, domnului

cismele si shit supusl lul top cisrnarii, pantofarii si negutatoriI de Inc5Itaininte), Ispravnicul curtil (economul care Ingrijeste de aprovisionrile curtiI), Rahtivanul (are grija cailor
curtii si, &And domnul umbI5, calare, el duce
un scAunel ca sa, poata domnul s5, lncalece
si s descalece). Al doilea Camara si caftangiul ail grije de hainele domnului, Ciubucciul
www.dacoromanica.ro

139

li dh ciubucul, Divictarul 1ngrijete de calimarl, erbegiul i ofer erbetul, Ba ciohodarul are sub dlnsul 24 de ciohodari, SatIrbaa, do5,-cleci de ici-oglani, Iz-baa, doi-spre-

clece fustai etc. Tot de casa domneasca tine

i Vel Vameul, sub administratia druia este
Carvasaraua (Chervan serai).
Toate aceste slujbe nefolositoare represinta
rnandria i fudulia asiatice ce domnesc la
curtea domnului. Functiunile cele mai 1nsemnate ale tarn se confund cu aceste zadarnice
i fantastice slujbe earl daft o dovadl despre
slugarnicia i a domnului i a celor ce-1 Inconjoara (Rempurfil rix BkazEctc, pag. 40 58).

2. Noul Bucurest.i.
Diametrul cel mai lung al oraului este de
7 klm., iar cel mai scurt de 51/2 klm., ceea-ce

ne-ar da un diametru media de 61/4 ldm.;

suprafata ocupat de ora este de aproape
30 de klm. p., cu o periferie aproximativa de

20 de klm. i format de qoseaua Basarabilor (1580 m.), Ca lea Zinca Goleasca (2400

m.), Ca lea Pandurilor (1840 m.), qoseaua

www.dacoromanica.ro

140

de Cinturd (1000 m.) 1n Coloarea de Verde ;

de Strada Odoarii (200 m.), Strada Viilor

(1800 m.), de o linie dreapta ideala, care ar
pleca de la IntIlnirea acestei strade cu oseaua

Vacarestilor, ar trece putin pe din sus de

Abatorii1 si s'ar termina la IntIlnirea Cali Vitanului cu oseaua Mihaiii-Bravul, lung'6, de

3250 m., si de parte din Soseaua MihaiaBravul (700 m.) In Coloarea de Albastru ;
de Soseaua Mihai-Bravul (3900 m.) In
Coloarea de Negru ; si In fine de Soselele

Stefan cel Mare (2400 m.) i Bonaparte

(1200 m.) in Coloarea de Galben.
Periferia Bucurestilor nu este riguros limi-

tata; ') punctele pin cari se poate ptrunde

In ora stilt numeroase, de si nu exist& de
cat urmtoarele 27 de bariere : B. Herdstreii, Mandritu, Nod, Moqii, Colintina I,
Colintina II, Panteleimon I, Panteleimon

II, Iancu, Marcuca, Cdhlraqi, DadWi I,

Zahanaua, Vitanu, Vdcdrefti, Piscu, Belu,

Rahova, Spirea I, Spirea II,

Cotroceni,

1) Mad' de linia Fortificatiilor, earl sint in curs de con-

structiune pe un perimetru de 72 de klm. cu diametru

cel mai mare de 26 de klm., si col maI mic de 23 de klm.
s'a maI vorbit si de un sant, care sii limiteze orasul si
s-1 apere de contrabandistl ; acesta ar avea o lungime do
22 kiln.

www.dacoromanica.ro

141

Remo, Grivila I, Grivita II, Chiristea, Macrogheni, Victoria, la cad se afld agenti de
accise si de percepere de taxe pentru intrare
In oras. Se intra cu trasura In oras prin urmatoarele 19 cai principale, cari si sint arterele mai Insemnate, prin earl el se pune In comunicatiune cu tara ; acestea sInt: C. Victo-

rid, Str. Buzestilor, C. Grivitei, C. Reyna,

C. Cotroceni, C. 13 Septembre, C. Rahovei,
C. qeirban-Vocht, C. Piscului, C. Veicciref-

tilor, C. Vitanalui, C. Dude0i, C. Raionulai, C. Cithirafilor, C. Iancului, C. Mofilor,

Str. Teilor, Str. Polonet, C. Dorobaufilor.
Soselele, chile, stradele, stradelele si fundaturile, cari strabat orasul, si dintre call
unele sInt lmpietrite numai cu pietris, altele
pavate cu bolovani, iar altele cu pietre paralelepipedice, si unele cu caramicli de basalt
artificial, cu trotoare de lespecli de piatra, de
basalt artificial si unele de bitume, sInt In numr de 692 cu o lungime totald aproximativit
de 400 de klm., lungime In care nu intr si
a soselelor Inconjurdtoare. Laturile cator-va
din aceste cal de comunicatiune sInt plantate
cu diferiti arbori. Din strada Coltii Incepe un
bulevard foarte frumos, care se va continua
pin& la Cotroceni, asta-cli f ind gata Ora mai
www.dacoromanica.ro

142

din sus ceva de Cismegiil. Principalele din

aceste cal sInt provclute de conducte suterane, construite de zid de Garai-ilid sail de
beton, earl serv la iesirea din oras a apelor
pluviale si a acelora, earl ail servit la trebuintele generale ale lui ; toate aceste ape
slnt vrsate In Dimbovita prin conducte (eguuri), a caror lungime total este aproximativ
de 461/2 klm.
Apa DImbovitei In starea ei naturald, adica

mai tot-d'a-una turbure, apa de puturi (a unora este foarte bun& de Mut, a altora este
slcie) si apa unor fOntani, cum stilt cele de

la Fiercistr, cea de sub Asilul Elena-

Doamna, a Brdncovenesei, cele de la Filaret, servia pind mai de una-cli, la trebuintele

orasulut De cati-va ani se lucreaza la facerea
unei retele de tuburi, care peste putin se va
complecta si care va servi la distribuirea in

tot orasul de apa de DImbovita, luat'a din

acest Mil de la localitatea nurnit5. Arcuda
(vre-o 20 klm. In sus de Bucuresti), filtrata
acolo si adusa prin canal de beton In reservoriul de la Cotroceni, de unde se va mana
In locurile cele mai innalte ale orasului, si
cbiar In etagiele superioare ale caselor. Lun-

www.dacoromanica.ro

143

gimea totala a tuburilor de ap, cnd se va

complecta, va fi de vre-o 145 de klm. 9
Dimbovita rectificath de curnd, cu doa osele plantate cu arbori pe ambele parti i Ca-

nalisate, i cu 12 poduri, dintre mei 5 de

fier i 7 de piatr, are o lungime de 7 klm.
de la intrarea ei ln ora, pe sub Ca lea Zinca
Goleasca, pina la ieirea ei din ora, la vre-o
640 de metri mai la vale de podul din dreptul
Abatoriului.

Cea mai mare parte a oraplui este luminata cu gaz ; lungimea tuburilor de gaz, care
pleaca, de la usina de la Filaret i lumineaz5,
stradele, grdinele i pietele, este aproximativ

de 100 de klm. Numai unele parti mai Milt

Inca luminate cu parole& Teatrul national i
piata sa, teatrul Milor Eforiei, Abatoriul i
cAte-va alte case publice i private, sint luminate cu electricitate. Edificiile de prin lmpre-

jurul pietei teatrului national, gradina Ci) Planul intrege retele este facut in vederea uneI popu1atiun1 de 750 de mil de suflete, pe care o va putea
contine o data BucurestiI si care va putea dispune de

188000 m. c. de apa pe 4i; pentru populatiunea actuala de

circa 200 de mil de suflete se dispune de un volunt de

46000 c. in. pe 4i (Ve41 interesanta lucrare : Proiect pentru
dktributiunea apeI in oras de N. Cucu St. 1887. Bucuresti,
Tip. Carol Gobi.

www.dacoromanica.ro

144

nwgia si cate-va alte cladiri si locuri publice,

se vor lumina asemenea peste pulin cu electricitate.

Gradinele publice, a-fara de cele cari serv

de petreceri slut : Greidina Kiselef Oloseaua),
Cismegiu, a Episcopiet a Icoanel, a S-tulu,i
Gheorghe, a S-tee Vine)* Greidina din fata
Universiteitii, In care se afla statuele de mar-

mura a lui Eliad i a lui Lazdr, i cea de

bronz a lui Mihaid-Bravul, i care OM maI
cle una-cli a servit de greidinei botanicci, In
urma clesfiintaril celei de la Cotroceni, fundata la 1860 si Incorporata asta-cli cu imensul

si magnificul pare al Palatului de la Cotroceni. Iar Greidina Eliad, care face deliciile
poporului In timpul Mosilor, si In care plantatiunea arborilor figureaza, o gigantic& lira,
lira de gigante a nemuritorului Eliad ; Teiul,
Bordeiul, Filaretul i allele, stilt locuri foarte
placute, In earl poporul petrece mai fara de nici

o cheltuial, respirand un aer placut si sa-

natos. Grddina Tirului german, Grddina

Opler, Greidina Luther, cele doa gradini nu-

mite Fierdstreul vechid i Fierdstreul nod,

Leipteiria, Vila regald etc. sInt asemenea
gradini foarte placute, dar uncle nu pot face
fatrt cheltuelelor de cat pungile cele pline.
www.dacoromanica.ro

145

Bucurestii contine 1623 I de case, dintre cari

unele se pot compara cu frumoasele case ale o-

raselor marl din Occident, iar altele cu meschinele barace din Orient. Majoritatea slnt construite de zid de caramida; unele, foarte putine,
aft fatada de piatra, iar altele sint facute ln paienta. Mai toate slnt acoperite cu metal ; unele
cu ardesie saft cu tigle, iar altele, mai marginase

putine la numr, cu indriI. Multe din acestea sInt Inconjurate de curp Intinse si de gra-

dini frumoase. De cat-va timp s'a luat, din neno-

rocire, urltul obiceitt d'a se Ingrarnadi etagie

peste etagie, i d'a se face case unele ling&
altele, fara curp, fara gradini, ba Inca, ceea-ce

este mai Intristator, d'a se cladi case chiar

prin curple bisericelor, curp carl serviaii pin
acum cati-va ani, pina nu se Infiintasera cimitirele, drept loc de oclihna pentru repausati.
Orasul este Impartit In cinci circurnscriptiuni nuthite colori : coloarea de Rom In
centru,

i cele de Verde, Albastru, Negru

i Galben de jur-imprejur. Fie-care coloare

coprinde mai multe Mahalale saft Suburbil,
dintre cari mai fie-care are Cate o biserica.
Numrul Suburbiilor este de 93 (anexa I).
Numrul bisericilor ortodoxe este de 117.
Bisericile streine slut : Biserica de la resedinta
10

www.dacoromanica.ro

146

arhiepiscopala catolica, din calea Calarailor,

unde obisnuit Regele 10 face rugaciunea, HanuCOW (greceasca), Cape la Bulgetreascci, .Bi-

serica Armeneasccl, Betratia i S-tu Iosif

(catolice), Biserica Luterand, Biserica Calvinet i urmatoarele mosaice : 3 Temple chorale, 1 Sinagoga mare, 1 Templu (societ. In-

frat.), 5 Sinagoge mid i 18 Case de rugaciune tinute cu chirie. Cele 117 biserici parn'entene, grupate In doa pla1, plasa de sus
si plasa de jos, desphrtite prin linia forrnata
de Calea Moilor unit& cu calea Rahovel, slnt
urmatoarele :

Plasa cle sus.

Brezoianu, St. Constantin, Scaunele, Biserica dintr'o i, St. Ilie Gorgani, Schitu Magureanu, Popo-Tofu, St. tefan Cuibu cu barza,

Malmezon, Caramidaril de sus, S-ta Vinerea

no, Sin VoIvoclI, Manea-Brutaru, Ghencea,
Spirea noa, Isvoru, St. Elefterie, Caimata, Silivestru, St. Ion Mosl, St. Dumitru Colentina,
St. Nicolae elari, Biserica Ieni, Batitea, Popa

Rusu, Popa Chitu, Precupetii vechi, Precupetfi noi, Tirchilet1 (Dichiu), Icoana, Pitar
Mou, St. Visarion, Mavrogheni, St. Nicolae

www.dacoromanica.ro

14T

Duvmea, St. Vasile Mogovae, Tabacu, Bi

serica alb6, Bradu (Boteanu), St. Ion Moldoveni,

tejaru, I3iserica alb& (Postovari), Arnza,

Otetari, Antim, Mihaiii-Vocl, Spirea vechie,

S-tiI Apostoli, St. Spiridon vechiii, Magureanu,
Cotroceni, Zl Atari, Doamna, Irdsvan, St. Gheorghe nou, Sfintil, Stavropoleos, St. Dimitrie,

St. Ion mare, SArindaru, Schitu maicelor,

Curtea Vechie, Cretulescu, Coltea 0 capelele
Cantacosino, Doamna Zoita, Lahovari, Barbu
firbeiti, Spitalul Mavrogheni, Cirnitirul
Icoanei, Asilul Elena Doamna.
Be lu,

Plasa de jos.
Mitropolia.

Oboru nou, Panteleimon, Oboru vechig,

Olari, Popa Soare, Mantuleasa, St. tefan (cal.
C515.r.), Agiu, Iancu vechia, Iancu nou, Popa
Nan, De lea vechie, De lea no, Ceauq Radu,
Isvoru (dintre vii), S-ta Treime, rarca, Bradu,
Apostol, Negustori, Dobroteasa, Lucaci, Vergu,
Udricaril, S-ta Vineri (Hereasca), Sarbil, St.
Ionia (piat), S-ta Ecaterina, St. Nicolae Bro-teni, Radu-Vod, Flmnda, GarAmidariI de

jos, Alexe, St. Spiridon nou, St. Nicolae din

Prunt, St. Ilie (caL Rah.), St. Nicolae Vlddica,

www.dacoromanica.ro

Biserica Doamna BAla,sa.

www.dacoromanica.ro

149

Filaret (Cutitu de argint), Barbatescu vechiil,

Manu Cavafu, St. Nicolae Popescu (Jicnita),
Foioru, Doamna Balaa, Be lu, St. Gheorghe
vechiii, St. Gheorghe Capra (os. Panteleimon)
(vecli anexa II).
Dintre aceste biserici unele sint tntretinute
de Stat, altele de enoriai, iar altele de case
particulare.
Stabilimentele de bine-facere cele mai prin-

cipale sint: Spitalul Co WI fundat la 1780,

recladit din nog ; Filantropia fundat la 1827,
marit acurn cati-va anr; Spitalul Brdncovenesc fundat la 1834, marit i recladit din

noir ; Spitalul de nastere fundat la 1839,

mutat i construit din noil acum cap-va ani;

Spitalul de copil fundat la 1858, mutat i

recladit de vre-o patru ani ; Spitalul Colen-

Una fundat la 1864 pe un plan mult mai

mare de cat cel actual ; Spitalul Xenocrat
fundat la 1881. Afar& de acestea mai sint
Asiluri pentru infirmi i btrani, Case de
sanatate i Case pentru alienati, Spitale mi-

litare, Institutul surorilor de caritate fundat la 1879, Societatea Crucei rosii fundata
la 1876 i altele. Germanii i Israelitii ail asemenea cate-va spitale i asiluri pentru infirmi.

www.dacoromanica.ro

150

Stabilimentele de Instructiune si Cu 'tur national& stilt urrratoarele:

Palatul Universitdfrt, una din cele mai

frumoase cl&dirl, In care se atl Facultatea.
de Stiinte, cea de Litere si Filosofie, cea de

Drept, cea de Medici* cea de Teologie ;

Museul de Istoria natural& ; Museul de Antichitatl ; Pinacoteca ; Scoala de Bele-arte ; Biblioteca Statului ; Institutul Botanic, care se

va muta In frumoasa cladire ce i se pregateste In noa grdin& botanic& de la Cotroceni ;

Cabinetele si Laboratoarele faculttilor de stiinte si de medicin& ; Academia roman& cu
cele trei SectiunI ale sale ; Scoala fiber& de
stiinte politice si administrative ; Senatul.

Liceul S-tul Sava, Liceul Matei Basarab..

Gimnasiul Lazar, G. Mihaill Bravul,

G. Cantemir-Vodet.
qcoala Comerciald cu 5 clase, cAreia i se
pregatesce, grape staruintelor Prirnarului Capitalei, d-1 Em. Protopopescu Pake, un frumos
edificia cu 7 clase, cu sail pentru musee, laboratoare, conferinte si clasele clivisionare, si a
cgruia piatr& fundamental& s'a pus la 21 Maia.

qcoala de Poduri f i qosele.

kcoala de Medicind veterinard.
coalele Militare.
www.dacoromanica.ro

UniversitA el

alat
I

www.dacoromanica.ro
Palatul Universitfi(e.

152

Scoala centralei de agriculturei .,i silviculturei de la Fiereistreid.

Scoala de farmacie.
Scoala Norma ld superioard.
Seminarul central.
Seminarul Nifon Mitropolaul.
Scoala Norma ld Carol I.
Scoala Norma lci de Institutori.
Scoala Norma lci pentru Inv'aptura poporului roman.

Conservatorul de Musicei 0 Declamati/une.

Scoala de Mesera
Scoala Cdilor ferate.
Scoala de telegrafie.

Institutul pedagogic de fete.

Asilul Elena Doamna.
Externatul secuindar de fete No. 1.
Externatul secundar de fete No. 2.
Scoala profesionald de fete.
Scoala profesionald de fete Protopopu
Theodor Economu. D

Cele mai multe dintre aceste stabilimente

de instructiune shit instalate lin clAdiri proprii,
magnifice palate.. construite de Stat, i printre

earl se pot cita Scoala de Podurl i Sosele,

cea de Medicina veterinark

coala de Meserii,

www.dacoromanica.ro

153

Asilul Elena Doamna, Scoala central de fete

(Institututul Pedagogic) etc.
Invgtamentul primar se face :
In Neale cu clase

Col. roie
Col. galbenh

Col. verde

4_

1de baiet1

de fete

2
5

1 de baietI
ide fete

j de baiell
I de fete
de baietI

Col. albastral de fete

Col. neacrra
''"

I de baiefi

lde fete

4
5
3
.3

3
3

--

2
1
1

div.

1
1

_ __ _
_ 2
1

i In Orfelinatul de la Teiii cu 4 clase i cu

3 divisiunI fn sectiuhea de surdo-rnutl.
Cele maI multe dill aceste coale primare,
pre-cum i Scoala comercial (cea no), sInt
cldirI speciale, propriet41 ale CornuneI.

In a-far& de acestea, se mal primete instructiunea, Insa nu gratuit, In

9 pensionate de bieT (dintre earl Liceul
S-tului Gheorghe).
11 pensionate de fete (dintre earl trei licee).

www.dacoromanica.ro

154

21 de .coale de baietl i de fete, confesionale.

Alte Institute de Cultur& i Utilitate public&
sInt :
Ateneul roman (minunea Bucuretilor fcut& prin lampa magic& a d-lui C. Esarcu).
Institutul bacteriologic.

Institutul botanic.
Institutul meteorologic.
Biwoul geologic.
Teatrul national.
Teatrul Eforiei Spitalelor.
Eforia spitalelor civile.
Epitropia aleclemintelor brancovenefti.
Societatea geografica roman&
Laboratoriwl de analise chimice al Ski,taluit.

Ferma fcoalei de agricultura.

Societatea romana de tir, ginatastica 0
scrim&
Printre edificiile publice, carl merit& s& atrag& atentiunea, stilt, afar& de unele citate mai
sus, qi urm&toarele : Imprimeria Statului, Casa

de Depuneri , Consemnatiuni i Economie,

'Banca National& (In curs de cladire) un adeOrat monument, Societatea Creditului funciar
rural, Societatea de Asigurare Dacia-Romania,

www.dacoromanica.ro

155

.4104 V41011.

rjr

Noul Palat al Aleneulul Roman.

.41

LI

www.dacoromanica.ro

Noul Paint al Ateneulul Roman.

Crf

11;

11

111

156

Ministerul Domeniilor, Ministerul Finantelor,

Ministerul InstructiuniI (in curs de cldire),
Prefectura judetuluI Ilfov, Otelul Eforiei spitalelor, Monethria Statului, Asilul Elena-Doamna

Scoala Central de fete (In curs de construetiune) etc.

Printre editiciile particulare putem cita: HOtel de France, Hotel Continental, Grand hotel
du Boulevard, Otel Trk, Otel Imperial, Casa
epitropiii asedilmintelor brancovenest1 etc., Casa

Stirbeiil, Casa Vernescu, Casa Boerescu, Casa

Filipescu (Libriht), Casa Sutu, Casa S'avulescu
(architect), Casa Boicescu (doctor), Casa Ambasadei austriace, Case le Greceanu i allele.
NumSrul locuitorilor Bucurestilor trece de

200 de mil si budgetul comuneI se urea la

9755000 (yell anexa III).
In fine, pentru a termina cu descrierea sumar a Bucurestilor, pun aci urmhtoarele Cate-

va rndurI, pe carl d-1 Elise Reclus le consacr acestul oras In a sa Nouvelle Gogra-

Ale universelle, 1875.

Bucarest ou Bucuresci compte deja parmi
les grandes cites de l'Europe. Apres Constantinople et Peste, c'est la ville la plus populeuse de toute la partie sud-orientale du continent ; elle se donne a elle-meme le nom de

www.dacoromanica.ro

157

Paris de l'Orient.n Nagure pourtant ce n'tait guere qu'une collection de villages, fort

Hotel Imperial,

677-

pittoresques de loin, A, cause de leurs tours.

et de leurs domes brillant au milieu des bos-

www.dacoromanica.ro

..,11117tir,""'"7-1V.115;011,Z
1111111:

tri-

"i
."

47,P

ir.A;,11 74-

Vederea 13ueureOi1or.

1,1,11

Vcderea BucureOilor,

www.dacoromanica.ro

159

quets de verdure, mais assez dsagrables a

l'intrieur, mal bats, traverses de rues toujours irifectes, remplies, suivant les saisons,

de poussire ou de boue. Mais, grace a l'affluence de la population, a l'accroissement rapide du commerce et de la richesse, Bucarest
se transforme rapidernent, et de grandes rues,

propres et bordes de beaux hotels, des places fort animes, de vastes pares bien entretenus, lui donnent dans les quartiers du centre
l'apparence d'une capitale europenne, mritant
son nom qui signifie, dit-on, ville joyeuse.
De rares edifices et quelques ornements d'ar-

chitecture, dans le style turc ou persan, rappellent l'ancienne domination des Osmanlis.
Sa, ni se permit& acum a adaoga ceva 0
despre BucureOeni. Citatiunile ce le vom face

sint menite a da o idee despre caracterele

intelectuale i morale nu nurnal ale Bucure-tenilor, ci Itn genere ale mai tutulor locuito-

rilor orwlor Romaniei.

Iat ce citim 'in La Roumanie conomique par M. G. Obedenare, 1876,
La plupart des auteurs qui ont eerie sur
la Roumanie ont vu tout en noir ; ils ont
fait de la socit roumaine un tableau dans
le genre de celui-ci :

www.dacoromanica.ro

160

((Dans cette socit, on n'aime pas beaucoup les professions qui demandent un travail
soutenu et de rorclre ; on prefere vivi'e dans

roisivet ou courire aprs les fonctions publiques quand on ne possde pas les connaissances ncessaires ; on aime trop le luxe et
l'apparat, le faste et les titres pompeux ; on
dpense par ostentation le double de son revenu ; on se ruine, rapidernent, et on vit ensuite, d'expdients ; rien n'est coordon, tout

se fait au gre du hasard. On ne se soucie

point du lendernain.

On croit aux sortilges, aux tireuses de

cartes, aux enchanternents.

On passe les nulls au jeu, gros jeu!

Dans les reunions, hommes et femmes ma-

nient les cartes dans une paisse furne de

tabac, et ron ne s'interrornpt que pour parler
de bijoux, de toilettes, de futilits, d'intrigues,
de gains faciles, de chicanes, de procCs surtout))

Cette description n'tait que trop vrai il y

a une quarantaine d'annes, mais depuis trente
ans il y a eu de profondes modifications dans
l'tat social et politique des Principauts. Trois
invasions, trois revolutions, l'exil des hommes
clairs, leur retours aprs un long sjour en

www.dacoromanica.ro

161

Occident, une immigration considerablejim

portation de produits europens sur une vaste
&belle, le grand nombre de jeunes gens leyes en Prance, en Belgique, en Italie ; tous
ces dvnernents ont produit de profonds thangements dans les moeurs et les caracteres.

II n'y a plus aujord'hui qu'un trs petit

nombre de personnes des couches leves de

la socit qui ait garde les habitudes et les

moeurs d'autrefois ; la grande majorit des
personnes qui constituent les classes din-geantes se compose d'hommes &lairds, honntes, consciencieux, laborieux, aimant rordre,
devoues au bien public. Des hommes qui, par

leur capacit, leurs caracteres, leurs moeurs,

pourraient tre compares aux citoyens d'lite
des provinces frangaises. Ce sont des licen-

cis en droit, des licencis s lettres et s

sciences des facults de Paris, des docteurs
en droit et en mdecine, des ingnieurs des
cliffCrentes coles de France, des officiers forms dans les coles spciales de l'armde frangaise, etc.
Voil de quoi se compose le personnel des

grandes administrations, des chemins de fer,

des mines, de la magistrature, du barreau,

11

www.dacoromanica.ro

162

des hpitaux, des lyces, des facults, de l'tat-major.

Ces hommes forms et faconns en France

ont introduit en Roumanie les grandes institutions du pays qui a touj ours t a la tte
de la civilisation.
Quand on les frquente, on croit facilement
se trouver au milieu d'une socit frangaise.
11

faut ajouter a ces hommes d'lite le

nombre toujours croissant de jeunes gens qui

sortent des facults du pays.
Actuellernent il y a environ 800 Roumains
dans les facults, les lyces et les coles spciales de France.

Voila, ce qui fait que la physionomie de

la socit roumaine change a vue d'oeil.
Les institutions frangaises modernes prennent racine d'autant plus facilement en Rou-

manie, que dans ce pays il n'y a jamais eu

de fodalit ni de droit d'aInesse. Et nous
devons rappeler que les institutions fodales
taient profondrnent implantes dans les pays

voisins de la Roumanie (IIongrie, Pologne,

Boherne).

La acest admirabil tabloil sa, mai adaogam

ce Vice d-1 Ion Ghica in Scrisorik d-sale.

Cand erea vorba d'a se inliinta Curtea
www.dacoromanica.ro

163

de Casatie, multi din oamenii notri politic!

se tntrebaii, unde o s gesirn do-rjeci de legiti Inyetati i ispitip cu mei sa se poat pune

In rnicare o asemenea Innalt institutiune ;

i mai top deputapi sta la ganduri dinnaintea
acelui argument. Neyoiea ne-a silit se. lindrAsnim,

i Curtea noastr de Casape nu este mai jos

In lumini ill capacitate decAt institutiunile de
acela1 ordin din prile cele mai Innaintate In
tiinta dreptului.

A fost un timp, i nu prea de mult, &And

corespondenta In streiratate se fAcea prin cancelaria ruseasce. i austriacA, care lua scrisorile Ili pachetele noastre de le expedia cu o
expeditiune organisat In toatA forma la no!

1n tart cu biurouri In toate oraele noastre.

Representantii puterilor streine se Irnpotriyiail

la ideea de a se trece acest seryiciti la Pota

romAna. Unde ye Wit, emi clicea unul din
Consul!, oarnenil special!, capabili Fl.i experimentati cArora so. le putern Incredinta corespondenta noastr diplomaticA i interesele su-

puilor notri ? Am respuns acelui diplomat

ca, pre-cum am putut Inyata calculul diferenpal i integral, aa ca manipulAm functiunile
d

tot aea de bine ca Delaunay i

Puiseux, nu mai putin eream siguri a Inyeta
i

S dd- 13,

www.dacoromanica.ro

164

dad. nu In cAte-va septarnni, dar In cate-va

luni, a manipula primirea, expeduirea i distribuirea scrisorilor i pachetelor ca i impiegatiI potei ruseti i austriace. Nevoiea ne-a
silit sa, luam asupra-ne acest serviciil i chiar
de la Inceput el s'a fAcut Intr'un mod .satisfacator ; i asta-c11 niment nu-1 poate nega

dreptul de a se compara i rivalisa cu serviciile telegrafo-postale cele mai bine organisate.

Voitt s5, rescumperati drumurile de fier,

c,ficea un senator, dar unde ve stnt oamenil
cart s tie a le administra, unde o s gasitI
impiegati capabili s5, le puie In rnicare, unde

ye stilt inginerii cart s'a, le poat repara la

trebuinta ? Dinnaintea unor asemenea argumente stall pe gnduri s voteze alb sail negru. Dar nevoiea ne-a silit s lugm pe seama
Statului resoul cel mai lung ; i putem vice
Ca chiar din cliva d'ntaiii serviciul s'a facut
In toata regula i In toat securitatea, cu impiegatl romni ; ci nimeni nu poate tagadui

c liniile a fost tot-d'a-una In buna stare,

far& a regreta administratiunile anterioare ale
lui Strussberg, Bleichreder sait Staat's Bahn.D
Exemplele de felul acesta stilt foarte nume-

roase ; me marginesc a cita numal doa.

www.dacoromanica.ro

165

Marea hart topografica a RomnieI de din-

coace de Milcov s'a lucrat in 1856 de &are

ingineril militari aI armatel austriace prin dispositiunea i cu spesele Guvernului Romania
Ast'a-c11, statul-major al nostru, c1up ce a terminat admirabila hart topografica a Dobrogei,

lucreath Ia a Moldovei, care nu va fi nici-de-

cum mai pe jos de a Munteniei, lucrat de

streini ; ha din contra, judecand dup, specimenul dat cu harta Dobrogei, harta Moldovei
va fi cu mult mai superioar de cat a Mun-

tenia

Se agita pe la 1875 cestiunea faceril harp!

geologice a taril. Se propusese pentru aceasta
aducerea In tara a until geolog strein ; dar
barbatI cu inim5, de roman, dorind ca aceasta
lucrare BA fie un monument rontetnesc, s'ag
opus la aceasta idee, i lucrul s'a arnanat pin
la 1882, cand s'a Infiintat Biuroul geologic.
Biuroul acesta lucreath d'atuncI la facerea
acestei hhqi, care este aproape terminat5,, cu
freolocii roman!, car! prin zelul i activitatea
bOr a atras atentiunea i admiratiunea Invtatilor streini. D-1 Suess, professor de geologie
si Rector al UniversitatiI din Viena, scrie d-lui
Gr. Stefeinescu, directorul Biuroului geologic:
ePrimitl ealcluroasele mele multumirl pentru

www.dacoromanica.ro

166

ultima fascicula a Anuarului D-voastr, precurn

ai pentru frurnoasa hart& aparut5, sub direc-

tiunea D-tale. Ei nu m6 Weptam ca lucrarea

D-voastr5, s5, Innainteze cu at:Ma vigoare, ai-ti

fac din toga inima urari pentru aceasta.D D-1

Szabb, profesor de geologie la Universitatea
din Budapesta, scrie i D-sa : ((IQ sirnt obligat
asemenea s5, ye multumesc pentru trimiterea

harp' geologice a trii D-voastr5. Te felicit

pentru aceasta ; acT lucrat mult In putin timp.1)

Citatiunile autorilor de mai sus i aceste

ultime exemple, precum i altele ce s'ar mai
putea aduce, cum e continuarea retelei cAilor

ferate de catre ingineri romni, conducerea

lucrArilor de aphrare de cgtre ofiteri romaxii,

exploatarea sistematic5, a salinelor de ate

minieri roratni, i altele, i altele ; nu shit
toate astea doveli de aptitudinile diverse ale
') Printr'o pripeall de neinteles (?) a CamereY, acest bio-

roi s'a ras din bugetul anulul acestuia. 0 posteritate nu

prea depArtata va vedea cat de putinA bunt% credintA au
pus, i cu cat de multa lips1 de cuno0intA despre lucrurl
ad vorbit, ace( d-nT deputap cart au cerut desfiintarea biurouluT geologic. E mare pleat c. luptele politice, i maT
ales cele de partidA, precum i cabala intrigel, sit se ames-

tece in chestiunile de qtiint1.IndatA Ina guvernul, intelegend enormitatea erorfl comise, s'a grAbit nu nurnaT sl
sustie Biuroul geologic, dar i skl transforme in Institut
geologic. Onoare dar lull

www.dacoromanica.ro

167

Rornanului i despre agerimea i ptrunderea

spiritului saa ? Apoi, eu ni0e ast-fel de cali-

tag find Inzestrat un popor, nu i se poate

prevedea un viitor falnic, prosper i maret ?
Acum, daca mai shit persoane earl vd Inca

multe puncte negre, earl nu sint multurnite

de presinte i cari preyed un viitor nu prea
stralucit, aceasta se poate explica prin starea
de transitiune, 1n care Ina de c'ati-va ani ne
aflam 0 care negresit ca% va mai dura Inca.
Tot ce este de dorit de o cam data, este s5,
ne silim, pe cat va fi en putinta, i MIA a
grabi mersul natural al lucrurilor cum din
nefericire s'a cam IntImplat pina, acurn, s
scurtam clurata acestel stari de transtiune,
sail,

dupa cum lice Prosper Mrinnee cu

cuvintele de aur ale d-lui V. Alexandri : Ro-

mania este acum ea o fetita, de 12 ani,

ne-.

format& Inca; frurnusetea el nu s'a desvoltat,

nirneni nu o baga In seama. Lasa ca sa

mai creasea, sa ajunga la epoca tineretei, unde
formele copilei se desemna gratios, unde CalitiIe ei fisice i intelectuale se afirma, unde
frurnusetea iea un caracter de splendoare re-

gala, i ochii lumii se vor Indrepta cu admirare spre dens& Tot ce doresc pentru Romania, este ca sa aiba nu 12 ani, dar 20 de
www.dacoromanica.ro

168

anl ! Atundi

&And epoca cle transitiune va

Inceta, cand copilita sburdalnica: cea de 12

anI, se va face de 20 de ani, principiul natural al seleqiunii va fi isbutit ca preceptul
moralisator Ounoafte-te pe tine nsu-ti sa
devie calauza fie-caruia, i atuncl fie-care cunoscendu-se pe sine, cunoscndu-1 fortele i

energia de care este capabil, nu va aduce in

lupta pentru existentet de cat arme leale i
permise de moralitate, i atunci viitorul stralucit ne este asigurat !
Cacl In adevr, In periodul de transitiune
1n care se afl o societate, ca i In epoca de
modificatiune a mediului, In care se afla o
suma oare-care de fiinte organisate, lupta pen-

tru existenta este foarte crancena i prin urmare armele Intrebuintate, i mijloacele d'a
ajunge la scop, adica d'a supravietui, nu slut
tot-d'a-una leale i permise de moral& De
aceea i, dupa cum (lice d-1 Ion Ghica, am
putut avea multe i marI deceptiunI, am putut
IntIlni In cale fel de fel de caractere: oamenI,

unii slabi de anger, carl la momentul chiemarri att lipsit de la datoria lor; altiI, regreMild o stare de lucruri In care traisera, care
le convenia i le profita poate, se uitail cu
dor la trecutul taril ; pe altiI Ingrijati de rewww.dacoromanica.ro

169

pegiunea cu care se succedail aspiratiunile

exigentele nationale, rAmiineail Innapoi ; pe
multi Ingilmfati de succesele natiunii. la cari
nici cu giindul nu gandiser, i atribuiaii lor
tot meritul, far& a voi s recunoasa cea mai
mica participare nici mersului natural al lucrurilor, nici lmprejur6rilor din afara. Arn
putut vedea oameni orbiti de invidie sail de

ambitie, mei nu ail crutat nici intriga, nici

devetirea, pentru a ajunge sa pentru a se
sustine la putere sail la favoare, safl pentru
a-i face o popularitate.

Acest tablou, care depinge o stare de lucruri intristatoare, causat numai i numai de
nelealitatea armelor aduse In lupta pentru existenth', a lnceput s dispara, i este menit so,
se tearga cu totul i s'a fie Inlocuit aea
este In natura lucrurilor prin altul cu totul
Inveselitor !

ANEXA I
Coloarea de Rosa (14).

Curtea vechie, Doamna BAlaa, St. Ionica,

St. Dumitru, Biserica Doamnel, Serban-Vodk
www.dacoromanica.ro

170

Cretulescu, Coltea, Popa IIerea, Rasvan, St.

Gheorghe nou, St Nicolae-Popescu, St. Nicolae (-31arI, St. Gheorghe vechift.

Coloarea de Verde (20).

Archimandritu, Bis. Alba, Ghencea, Mihaiil-

Voda, Spirea noa, Spirea vechie, Brezoianu,

aramidariI de sus, Gorgani, Isvoru,

Sch.

Kagureanu, Manea Brutaru, Popa Tatu, St.

Constantin, St. Elefterie, S-ta Vineri noa, S-tft
Voivocli, St. tefan, St. Nicolae-Dumea, St.
Gheorghe-Malmezon.
Coloarea de Galben (21).
Cimeaua-Mavrogheni, Amza, Batif.Aea, Bis..
Ieni, Boteanu, Caimata, Dichiu, Icoana, Ote-

tariI, Popa Dlrvai, Popa Chitu, Precupetii noi,

Precupetli vechi, Pitar Mou, St. Visarion,
St. Vasile, ArmeniT, Popa Rusu, Silivestru, St.
Ioan Moi, Popa Cosma.
Coloarea de Negru (20).

IIagiu, De lea vechie, Mantuleasa, Negustorii,

www.dacoromanica.ro

171

Iancu vechiti, Iancu nou, Olarii, Oboru vechiti,

Oboru not', Popa Nan, Popa Soare, Panteleimon, St Stefan, Vergu, Ceau Radu, De lea
nob% , Lucaci , Oltenii, S-ta Vineri-Herasca
Udricani.
Coloarea de Albastru (18).

BarbAtescu no, BArbatescu vechiil, Flmnda, St. Spiridon, S-ta Ecaterina, Slobozia,
VlAdica, Apostol, Broteni, Car'arnidarii de jos,

Dobroteasa, Foioru, Isvoru, Maim Cavafu,

Radu-Voda, SArbii, Staicu, Tare&
ANEXA II

Tabela urnAtoare este copiath dupit Inscriptiile Bisericelor, ce lnsotete Planul

Bisericesc al Cap italei BucureU lucrat In
1851. Bisericele al caror nume este subliniat
In aceasta tabel, nu mai existi ast-cli. Mal
este de observat c Intinderea Colorilor i
conturul lor shit asth-cti Intru cat-va deose-

bite de cum erea la 1851.

www.dacoromanica.ro

173

172

Coloarea de Alb astru

No.

SUBURBIA

HRAMUL

Mitropolia
Wadica
Dmna BAlaa

S-tri Im1)6rati
Sf. Nicolae

2
3
4
5
6
7

8
9

10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25

Innaltarea
Sf. Nicolae
Pruntul
SE Ilie
Sf. Ilie
Adormirea
Slobozia
Adormirea
Broteni
Adormirea
Alexe
Schimb. la fat&
Filaret
CAramidarii de jos SE Gheorghe
Sf. Nicolae
BrlAtescu
Schimb. la fat
FlAmanda
SE Treime
Manu Cavafu
Sf. Spiridon
Sf. Spiridon
Sf. Ecaterina
SE Ecaterina
Sf. Treime
Radu-Voda
Sf. Mime
Radu-Vod
Buna-Vestire
Dobroteasa
Sf. Nicolae
Popescu
Apostol
S4i1 Imperati
looioru

&Irbil de sus
Staicu

Nat. Maicit lit-lui

SE Nicolae
S-til Apostoli

Mitropolia
T arc

Innaltarea

CTITORII
Radu Leon Voda
Mitropolitul Grigorie
Doamna Balaa
Teofan Ieromonah
Isaia Monahul

Jupan Constantin vel. vist.

De Enoria1
Alexe Arnautul
Mitropolitul Grigorie

De neamul IIeretilor
Ionita elaru
De brasla croitorilor
Manu, star. de cavan
Ion Scarlat V-vod
Arh. Grigorie Agatoni
Ion Radu Vod'a
Constantin Nasturel

Gheorghe apitanu
Constantin Potoceanu
Doamna Smaranda
Vasile Poficeanu
Apostol Velicu
Gheorghe Bibescu V-vod
Rducanu Poenaru

www.dacoromanica.ro

ANUL

1665
1791
1751
1724
1744
1843
1812
1801
1711
1766
1815
1760
1850
1614

1730
1722
1765
1746
1732
1809
1845
1820

174

175

Coloarea de Negru
No.

26
27
28
29
30
31
32
33

34
35
36
37
38
39

40
41
42
43
44
45

SUBURBIA

Popa Nan
Sf. Stefan
Mantuleasa

HRAMUL

Adormirea
Sf. Stefan

S-tli Voivo0

Olarii

Adormirea

Oboru vechiti

Ioachim si Ana

De lea vechie
De lea nou5,

Sf. Treime

Ceaus Radu
Neguptorii
Pan teleimon
Iancut

IIagiu

Popa Soare
Lucaci
Sf. Vineri
Udricanii
Vergu
Oltenil
Sf. Treime

Isvoru nog

Buna-Vestire
Sf. Nicolae
Sf. Nicolae
Sf. Panteleimon
Adormirea
Adormirea
Adormirea
Sf. Nicolae

Cuv. Paraschiva
Sf. Nicolae
Sf. Dhnitrie
Innaltarea
SE Treime
In% Maicri D-lul

CTIT 0 RII
Preotul Nan
Cluceru Stoica
Jupan Manta Precupetu
Dumitru Racovita vel. vist.
Gote Bogasieru
Preotu Balasu
Nicolae inimarea
JupAn Stoian

Din rnia
Preotu loan
Gheorghe MArgelaru

De neamul lui Para Breslea

Iene Precupetu
Constantin Atanasiu
Arh. Ionitie Stratoni
Udrican Cluceru
Mitropolitul Daniit
Nicolae Protopopu

JupAn Mtn
Pare Iorgangi

www.dacoromanica.ro

ANUL

1775
1768
1734
1758
1850
1783
1824
1752
1718
1790
1774
1750
1745
1842
1839
1734
1725
1722
1804
1823

176

177

Coloarea de Rosu
No.

46
47
48
49
50
51
52
53

54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69

SUBURBIA

Sf. Dimitrie

IIRAMUL

CTITORII

Sf. Joan mare

Sf. Dimitrie
Sf. Spiridon
Schimb. la fata
Sf. Ioan

ZlatariI
Stavrop oleos

Nat. maicil D-lui

S-tii VoevozI

Serban Cantacuzen Voda

Joan Constantin Voda,
Parvu Cantacuzen Voda
Const. Brancoveanu V-vod
Const. Basarab V-vod
Ioanichie Arhiereu

Hanit Grecilor

Nasc. Domnului

Antim Pogonianis

Selarii
Serban-Voclet
Hanu Coltii
Coltea

Sf. ,Nicolae

Serban Cantacuzen V-vod

Sf. Ilie
S4i1 Trierarchi

I3iserica cu sfinti
Razvan
Biserica Doamnel

Intrarea In biser.

Lazar Calenderolu
Mihail Cant. vel. spat.
Nicolae V-vod i Daniil. mitrop.
Ienache Vacarescu Vel Aga
Doamna Maria Cantac.
Mateiti Basarab V-vod
Doamna Maria Basarab
Doamna Maria lui MihaT Voda
Logof. Iordache Cretulescu
Constantin Voclei
Stefan Cantacuzen

Sf. Spiriclon vechiii

Magureanu

Sarinclaru
Biserica dintr'o zi

S-til Trierarchl
Adormirea

Biserica Eni
Cretulescu

Sf. Nicolae
Ierarh. Nicolae
Adormirea

Sf Sava

Sf. Sava

Curtea vechie

Buna-Vestire
Sf. Gheorghe

Sf. Gheorghe not"'

vechiu

Sf. Joan Noti

Paraclisul Belului

Sf. Joan
Innaltarea

Jupan Nedelcu Vel. vorn.

Ionichie Ieromonahul
Dimitrie Belu

ANUL

1700
1749
1769
1703
1692
1724
1719
1700

1841
1715
1728
1706
1683
1710
1702
1683
1722
1704
1713

1492
1818
1840
12

www.dacoromanica.ro

178

179

Coloarea de Galben
-No.

70
71
72
73

74
75
76
77
78
79

SUBURBIA

HRAMUL

CTITORII
Jupon Nicolae Ceauu
Atanasie i Stavri
Manoiache Argbafu
Margarit Starostea
Vtaful Manciu

Popa Rusu

Adormirea
Adormirea
Sf. Treime

Otetaru
Batitea

S-tiI Voevoz1
Adormirea Sf. Ana

idem

S-ti,t Doctori
Sf. Gheorghe
Adormirea
Sf. Nicolae

Mitropolitui Dionisie

Sf. Nicolae
Sf. Nicolae
Sf. Vasile
Izv. Taniaduiril
Sf. Doctorl
Sf. Visarion
Adormirea
Adormirea

Vist. Amzea NAescu

Dirna Tabacu

Cairnata
Scaunele

Boteanu

Pitar mow
Drvasil

Iordache Postelnicu
Constantin Puica
Cluceru N. Trsnea

ANUL

1732
1713
1813
1757
1764
1820
1760
1795
1823

Eptisc. Rdmnic.

80

Amzea

81
82
83
84
85
86
87
88
89

Tabacu
Sf. Vasile
Cilrneaua
Paracl. Spitalulul
Sf. Visarion
Precupeti1 nol
Ceauq David
Chimitir

90

Tirchi1e9til

91
92

Precupetil vechi

93
94

Sf. loan Mo0

Popa Chitu
Siiivegtru

Sf. Dirnitrie

S411 Voivozi

Sf. Spiridon
Adormirea
Dum. tut. sfin
Adormirea
Sf. loan
Sf. Dimitrie

Ckninaru Toma
NI P. Mavrogheni V-vod
Din ajutoare
Protopopu Petre ref.
BArch' MA,celaru

Panait Bbeanu
Caminarul Mihal. Darvari
Protopopu Grigorie
Cosma Tirchil
Ierornonahul Gheorghe
Ilie Stamatiu 9i. 41
Ioan Gradinaru i Stan Jimbl.
Preotu Durnitrache

www.dacoromanica.ro

1810
1775
1847
1786
1817
1797
1814
1786
1834
1813
1784
1783
1839
1808
1839

180

No.

95
96
97
98
99

100
101

102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117

SUBURBIA

181

Co loarea de Verde
RRAMUL
CTITORII

S-tiI Voivoil
Manea Brutaru
FOntana Boului
Schitu Magureanu
tejaru
Brezoianu

S-til Voivoil
,Adormirea
Sf. Nicolae
Sf. Visarion
Innaltarea
Sf. Treime
Sf. Ion Moldovnu Thierea cap. sf. Ion
Gorganu
Sf. Ilie
Livedea gospod.
Sf. Constantin
Podu de p5,mnt SE tefan
Farmazonu
Adormirea
Caramidaril. de sus Intr. In biseric
Mon. Cotrocenii
Adormirea
Sf. Elefterie
Sf. Elefterie
Izv. Tamaduiril
Izv. Tamaduirfi
Mihail"' Vod5.
Sf. Nicolae
S-til Apostoli
S-til Apostoll
Antim
Dum. tut sfintilor
Postovarii
Sf. Nicolae

Hagi Dina

Buna Vestire

Dealu Spiri vechiii

Dealu Spiri noil

,Sf. Spiridon
Adormirea

Lupetil (Ghencea)

SE Treime

ANIJL

Stoian Meant'

1817
1773
1798
1758
1763
1783

Manea Brutaru
Oancea FAinaru
Const. VAcArescu

Stancu vatafu de brutari

Daniil Mrcineanu
Medel. Dumitrache DArascu
Pah. Hrisoscoleu
Constantin Cojoc. Beleaga

1819
1785
1798
1838
1848
1675
1744
1754
1755
1715
1715

Bil. vel. logof. za. vist

Vasile i Chiriac farmaz.
Iosif Arhimandritu
erban Vod
Jupiln Andreiil
Gheoro0 he Lumnraru
Mihai Voda,
tefan Cantacuzen
Mitrop. Antim

Dina doica hil N. Mavr. Vod5,

De enoria0
Panait Marchetanu

www.dacoromanica.ro

1727
1797
1821

182

ANEXA III

BUGETUL COMUNEI BUCURESTI

pe esercitiul 1889-1890.
Venituri

LeI

1. Venituri directe

B.

1 62200.00

indirecte
4520000.00

din bunuri cornunale 545000.00

D
n servica
D
862500.00
5. Retineri
114000.00
6. Subventiuni
241000.00
7. Contributiuni pentru dPumuri 1085000.00
8. Dotatiuni
350.00
9, VndarT de terenuri q.i imobile 510000.00
10, Diferite venituri , . . . . 614950.00
9755000.00
2.
3.
4.

Cheltuieli.
1. Serviciul datoriii
2. Administratia central . .
3. Serviciul medical
4. Directia lucrril or teb nice

www.dacoromanica.ro

4073133.86
524999.00
214746.00
2441260.00
7254138.86

183
Lel

B.

Report . . . 7254138.86
5. Serviciul curatirii gunoaielor

particulare, grajdurilor
atelierul

285550.00
372100.00

6. Serviciul accizelor .
.
7. Serviciul verifichil mAsurilor
0 greut64ilor
8. Serviciul cimitirelor. . .
r)
9.
abatoriului . .
D
10.
sigurantei publice.
11. Instructiunea public& .
.
12. Subventiuni
13. Asistenta public&
14. Dotatiuni
15. Diferite cheltuieli
16. Deschideri de credite .

8060.00
13316.00
26480.00
702530.00
100660.00
280764.00
63390.00
171752.12
184000.00
292259.02
9755000.00

Afar5, de aceste cheltuieli, mai figurea4 In

bugetul extraordinar surna de lei 3608735 0

bani 10 pentru continuarea lucrrilor marl

prevclute prin legile din anii 1881 0 1884
precum 0 cheltuielile din soldul Imprumutului

de 13 milioane contractat In anul 1888.

www.dacoromanica.ro

184

ADDENDA
D-1 IIepites mi-a Immanat interesanta i de
mare pret a d-sale lucrare uStudii asupra cli-

mel BucureOilor tn anii 1885-88. Partea I,

Temperatura aeruluID, care a ieit de sub
tipar, cand se imprimasera deja primele doa
coale ale scrieril de fata. Extrag cu placere,
din acea lucrare, urmatoarele despre :
I. Mersul diurn al temperature!.
m.)

f minima (5ore

50,64
a.
a) Media orara
maxima (2" p. m.) . 14,97
b) Variatiunea orara medie a temperaturel,
independent de sensul el, este, de la o
ora la cea precedenta, de . . . 00,77
c) Iar variatiunea medie
cea malph cretere (70r_8ore a. m.) 10,73

mare I In descretere 70M_ 8 Ore p. rn.) 1,38

cea mai fin cretere (5ore_6ore a. in.) 00,25
mica ('M descre0ere (2"-3ore p. M.) 0,09

II. Mersul lunar, anual 0 pe ano-timpurl.

a) Mecliile lunare slut :

Ianuarie . . 3,71 Julie

www.dacoromanica.ro

. . 220,09

185

-3 ,12 August . . . 210,39

3,69 Septembre . . 17,60
. . 10,84
Octobre . . . 11,55
Maiii . . . . 16,58 Noembre . . 4,26
Iunie . . . . 19,53 Decembre . . -0,42
Iar crWerile ( + ) sail descreterile ( - ) ce
presint& temperaturele lunare medii fata cu
luna precedent& slut :
Ianuarie . . -30,29 Julie . . . . +2,56
Februarie . . +0,59 August . . . -0,70
Martie . . . -4,81 Septembre. . -3,79
Februarie
Martie .
Aprilie .

Aprilie

Maiii

Octobre .
+5,74 Noembre
-1-2,94 Decembre

--1- 7,15

Iunie

-6,05
-7,29
-5,68

De uncle vedem c'd cea mai mare

cretere se face Intre Mart. i Apr. i este 70,15
T,29
Oct. i Noemb.
descretere

gi cea mai mica

cretere se face lntre Ian. i Febr. i este 0,59
0,70

Iul. i Aug.

descretere D

b) Temperatura
medie anuala

pe 32 ani (1857-88) 10,60

D (1857-84) 10,70
n 28

4 (1884-88) 10,02

1,2

.
vern
.

toamnei

11,2
21,8
10,9

iernei

.
c) Temperatura medie priTavern

dup& ano-timpuri

(1857-88)

www.dacoromanica.ro

186

III. Temperature le extreme.

Julie)
a) melii (1885-88)11maxima
minima (Ian.)
b) absolute

.
.

29,38

7,32

38,0
1885-88 f minima
maxima (Aug./87)
(Ian./88) 30,5
I

(Aug./8, ) 40,1
1863-88 II maxima
minima (Ian./88) 30,5

Mi-a mai spus d-1 Hepites ca d-sa a luat

ca positiune geografica a c. de Agr. de la
Fierastrii tot positiunea geogralica, a Mitropoliei, si ca, daca tifrele nu s'int tot acelea-si,
aceasta provine dinteo eroare de tipar, prin
care s'a pus la longitudine 26.46' 1n loc de
260.6' (yell pag. 3 i 4).

La pag. 42 sa se puie dupa Tartar, dupa

tare din eroare s'a lasat un loc gol, cuvntul
risorius.
La fig. 2, a semnifica aluviii modern.

www.dacoromanica.ro

187

Lista numelor de perosane eitate.

Alexandri V., p. 167.
Al Non Compte A., p. 73.

Anonim, p. 84, 85, 129, 133-139.

Aristia, p. 121.
Babeq Dr., p. 45.
Bieltz E. Albert, p. 57.
Boliac C., p. 21.
Brandza Dr. D., p. 31.
Cimphleann, p. 121.
Conto Polizu, p. 104.
Constandin CApitanul, p. 83.

Cult N. St., p. 143.

Darwin, p. 95.
Drouet Henri, p. 53.
Eliade, p. 119.
Episcopal Grigorie al ArgeuluI, p. 109.
Gbica Banul Dumitrache, p. 99, 104, 107.

Ghica Ion, p. 87, 98-104, 105-109, 112

119, 120-133, 162-168.
Haeekel, p. 45.

Ilepites St., p. 3, 22, 184, 186.

Horvath Dr. G., de, p. 59, 60.
Joanne et Isambert, p. 87.
Lazar, p. 119.
www.dacoromanica.ro

188

Lazdreseul Alexandru, p. 80.

Lindeman K., p. 73.
Merlin& Prospre, p. 167.
Montandon A. L., p. 49, 60, 64.
Obedenant Dr. M. G., p. 159.

Odobeseu Al., p. 14, 44, 81, 82, 85.

Perdicari Mihail, p. 110.

Petrini Dr. Paul, p. 33.

Protopopesca Pake Em., p. 150.
Rain Domnita, p. 120.
Reelus Elise, p. 156.

Stefaneseu Gr., p. 7, 8, 20, 57, 64, 165.

Stefanesett Sb., p. 18, 44.
Suess, p. 165.
Szalmi, p. 166.

Tamil, p. 81, 82, 87, 112.

Vdekreseu Ienachita, p. 109.

Woodward Dr. S. P., p. 51, 52.

www.dacoromanica.ro

TABELA DE MATERII
PARTEA I

Pag.

1 . Posiciune geografica 0 altitudine .

2. Relieful solulut
3. Constitutiunea geoloeica

7
14
18
21

Anexa

4. Clima
6. Flora
6. Fauna

30
41

Anexe call coprind fragmente de fauna :

I malaeologica . . . .
. . .
II, III, IV, V entornologica . , . . .
VI, VII ornitologica . ,,
VIII mamalogicii
s

61
59
73
78

PARTEA II
1- Vechiul .Bucurelti.

Origine, limite 0 aspect

BucuresteniT

80
90
96

Anexa I. 316nAstirT, BisericI 0 Hanuri

Anexa II, care coprinde fragmente despre :
Casele boierestI
99
100
imbracaminte .

www.dacoromanica.ro

190
Pag.

Lux
*I coalA

Arta
Galanterre

.........

Paza femeilor
NuntA

Maladiile epidemige

NegutiitorT qii negot . ...

DenmittT

Casa DomnuluT

2. Noul Bucurelti.

104
111
120
122
124
125
129
133
135
138

Limite, CAT de cornunicatiune, Apa, Luminatul, GrAdinele publice - . .

139
. 145
Casele i Bisericele
. 149
Stabilirnentele de bine-facere . .
Stabilirnentele de Instructiune i CulturA
nationalA

Edificil publice i private

Bticure0iT dupit Elithe Reclus
BucureV,enif
Anexe :

I Suburbiile dupti Co1orl ..... .

150
154
156
159
169

171
II Bisericile in 1851 .
III Buvetul Corn. BucuretT pe 1889/90 182
184
Addenda
187
Lista nurnelor do persoane

Stampe.
Mntistirea Radu-Vodit i Biserica luT 4ueur

innainte de restaurarp
www.dacoromanica.ro

82

191
PAg.

Vechiul Han al luT Manuc, astl-d1 Marcie Otel

Dacia
Fosta BisericA St. Gheorghe-Noil, arsA in

anul 1847
0 stradA a Bucuretilor in 1837
Biserica Doamna BAla.la
Universitatea
Ateneul
Otel Imperial

Vederea Bucureltilor
Planul Bucureltilor i al imprejurimdor sale.
Dol sectiunT geologice.

'<t-tra4"

www.dacoromanica.ro

88
97
106
148
151
155
157
158

(Leal
Aloyof de

BUCURESTII

I IMPREJURIMILE
Or0000ts.

Sabi/ Ft'erci.rtrdit
wt Al II 44

a/add/110R/
Ciureliz
1.1
II II

Str Stbieiilloda

jesj2e___linti,

drcula.

Pirotechnia 1,,

lacu

GARA COTRO m

as'

Panielezmon.

".%

lobt'

reizt,ree

Oi"5
Gt.se cv

ARA FILAfiT

Cioplea.

eys

Ca7felit
Cimilire

Q'clz.100,

la Olunita

Reservorul de apl.
II. Gadina Xpiscopiel i Ateneul.
III. Universitatea.
I.

po efte

,,,..
,%,,

Zearderzi

Fit. 1..

S.W.

Gara
et

N.E.

Dealul

Mitrppoliei

m
81,581

Gr idina

86,57

Gra.dina
Heliad.e

sie George
;

79, 78

...

///

,//3

//

//

.///

in
82,28

,,

A'

rIrrr =TN

1, LOss rocat ; 2, Loss galben ; 3, Nisip i pietri; 4, Argill tertiail ; 5, Aluviti modern.

Sectiunea transversall a solulul Bucuretilor (54h Klm.)

NB. Numerile puse la Gara Filaret, Dealul MitropolieT, S-tul George i

Grldina Heliad aratit Inltimile acestor puncte In raport cu Marea-Ngri.

Fi g 2.

Friteti

Hucureali

Giur8iu

a
_

1, Dimbovita; 2, Sabaru ; 3, Arge; 4, Valea 011uglrenilor ; 5, Dunlrea,

A, Loss ; B, Diluvill sur; D, Calcar. C, Argil tertiari.,
www.dacoromanica.ro
Sectiunea transversall a uneT pgrp
din regiunea ampiilor i a TegiuniT !mica Dungrel.

Rusciuc

www.dacoromanica.ro