Sunteți pe pagina 1din 104

AXIS LIBRI An XII, nr.

44, septembrie 2019


editorial

Toamna – început sau sfârșit?

O rice toamnă este un nou început - începe o


nouă lună, septembrie, un nou an bisericesc,
un nou an de grădiniță, școală, liceu, studenție...
Dacă instituțiile de învățământ își recapătă suflul
prin prospețimea celor ce-i pășesc pragul - de la
preșcolari la studenți - același lucru poate fi afirmat
Este momentul (8 septembrie) când se prăznuieşte și pentru cetățile culturii, care nu pot fi răpuse
un început al mântuirii noastre prin Naşterea Maicii de nicio armă – Bibliotecile – aici, unde forfotul
Domnului. Dar tot acest anotimp autumnal poate glasurilor omenești se amestecă, se întrepătrund cu
fi gândit ca un nou sfârşit - al verii, al vacanței, al cele ale personajelor din cărți, realizând la unison
adulmecării aromei amintirilor și al melancoliei cât de necesare le sunt prieteniile și faptul că lectura
pentru gustul dulce amărui al fructelor acestora. fără lector nu există, iar cititorul dispare când nu are
Fiecare frunză, care-și părăsește în ritm de vals ce să citească, să studieze, să cerceteze.
creanga, ne amintește de efemeritate, de trecerea Și, pentru că e timpul melancoliei, haideți să
rapidă a timpului, de tic-tacul sufletului, de mirosul facem puțin exercițiu cu memoria: vă mai aduceți
de fructe mai parfumate ca în orice alt anotimp, de aminte când v-ați simțit ultima oară abandonați
rezultatul muncii din an, dar mai ales din timpul de griji datorită mrejelor în care v-a prins o carte?
verii, pentru că da, toamna este momentul culegerii Minunatul sentiment este de neînlocuit când ești
roadelor și al numărării bobocilor. părtaș la dragoste, iubire, bunătate, satisfacţie
Vântul ne flutură gândul și ne trezește sau orice stare determinată de lectura preferată
simțămintele, ne trimite la citit, dacă vine însoțit și sau studiul ales și numai marea descoperire a
de ploaie – cristale de durere a verii care pleacă -, lui Gutenberg sau, mai nou, cititul pe diferite
ne alungă frământările, prin cufundarea în lectură, suporturi specifice erei Zuckerberg ți-l poate oferi.
pentru ca apoi să ne trezească din când în când cu Biblioteca, prin tot ceea ce deţine, încurajează
aroma ademenitoare a plăcintei cu dovleac sau a lectura şi documentarea, este cea care ne ajută să
gutuilor aurii coapte în cuptorul casei. evadăm de la ritmul fiinţării. Parafrazând, putem să
Covorul arămiu de frunze ne face să fim actori concluzionăm: spune-mi cum şi ce citești ca să-ți
pe scena vieții precum vedetele la marile festivaluri, spun din ce eră şi cine ești!
foșnetul metalic al acestuia ne determină să ne Toamna aceasta este în mod clar una bogată în
trezim la viață, iar argintiul brumei ne trimite cu noutăți - un nou început în care marca culturală
gândul la părinți și bunici – oameni cu înțelepciune. Axis Libri nu numai că va continua, ci va fi supusă
Deci, iată că acest anotimp poate fi și unul al unei dezvoltări pe mai multe paliere de interes. E
bilanțului pentru respect, în toate formele sale - de adevărat că timpul e uneori în defavoarea noastră,
la respectul pentru cei mai mari decât noi, la cel că ne încătușează într-o rutină epuizantă, dar vă
pentru semeni sau la respectul pentru carte (citită garantăm că cititul este - pentru fiecare om, ca
în clasă sau în bibliotecă) și toate acestea ca rod al individ - făcut să relaxeze, să dezvolte pentru a
educației - sora geamănă a înțelepciunii - dobândită putea să-ți redimensioneze universul, care uneori
prin și cu ajutorul lecturii. poate părea strâmt sau mai puţin flexibil.
Zgomotul cristalin al copiilor în joaca impusă de În discursul de la primirea Premiului Nobel din
vacanță se pierde încet, încet în eter, fiind luat de 1987, poetul Iosif Brodski spunea că adevărata crimă
clinchetul clopoțelului ce anunță planurile pentru împotriva literaturii este necititul: „Pentru asta, un
coronițele de pe creștet pe care boboceii, și nu om plătește cu viața, iar o nație, cu istoria ei”. Vă
numai, le vor purta la sfârșitul anului școlar care aşteptăm, așadar, la Biblioteca „V.A. Urechia” pentru
va să vină. Și uite așa, toamna poate fi gândită ca că nu este niciodată prea târziu să schimbi ceva
nou început atât al umanului, cât și din perspectiva pentru binele tău, al nepotului sau propriului copil!
plantelor care cer odihnă pentru a-și aduna seva E un nou început sau un nou sfârșit? E toamnă iar!
pentru un alt ciclu al vieții.
Redactorul-șef al revistei Axis Libri
3
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
biblio-breviar

Scriptoriu

Floarea darurilor – Fiore di virtù

Î n țările române, în perioada incunabulară (1474, Veneția), grație


cartea manuscrisă postelnicului Gherman Valahul, sol al lui Ștefan
este mai des întâlnită cel Mare, care a tradus-o direct din italiană în jurul
ca o alternativă la cea anului 14801. Se pare însă că această primă traducere
imprimată, întrucât tiparul s-a pierdut și altele s-au răspândit, ulterior, realizate
era sub monopolul bisericii după traducerile din versiunile sârbești sau grecești.
și al domniei. Începând Acel manuscris redactat în limba bogdănească, cum
cu secolele al XVII-lea și, mai era denumită româna din Moldova, a stat ca bază
îndeosebi, al XVIII-lea, pentru versiunea slavonă, de redacție ucraineano-rusă,
cărturarii, tălmăcitorii și după care s-a făcut apoi și o versiune de redacție sârbă
copiștii abordau genuri și resaviană păstrată într-o copie la Muzeul Național din
specii literare ale literaturii Praga, datată între 1650-16752. Alte traduceri s-au
Letiția Buruiană universale, paralel cu făcut după versiunile sârbești, prima fiind inclusă în
bibliotecar, Biblioteca tipăriturile bisericești. Ca culegerea de texte cunoscută sub numele de Codex
„V.A. Urechia”
diversificare, pe gustul unei Neagoeanus, alcătuită de Ion Românul, la 1620. Cea
pături mai largi de cititori, au circulat cărți populare, mai răspândită traducere este cea realizată de Filotei
cronici istorice, cronici versificate, literatura de Sfântagoreațul, intitulată: Floarea darurilor, carte
idei și cărțile de înțelepciune. În această ultimă foarte frumoasă și de folos fieștecăruia creștin, carele va
categorie intră și „Floarea darurilor”, care cunoaște vrea să se împodobească pre sine cu bunătăți. Aceasta a
multe versiuni, traduceri succesive din original fost tipărită de Antim Ivireanul la 1700.
sau din limbi intermediare, rămase peste timp în În Bibliografia analitică a cărților populare laice3,
manuscrise și ediții tipărite. sunt descrise 33 de versiuni în manuscris, datate
Povestea acestei cărți de succes,
cea mai veche dintre cărțile
populare cu caracter moralizator,
care s-a difuzat și în țările române
în diverse versiuni de copii
manuscrise, atât înainte, cât și după
apariția tiparului lui Guttenberg,
este pe cât de sinuoasă, pe atât de
interesantă. Desigur, după apariția
tiparului au apărut și alte ediții,
influența ei fiind resimțită atât
la nivelul mentalităților, cât și în
literatura populară și cultă.
Fiind una dintre cele mai
populare cărți ale Evului Mediu
(sec. al XIII-lea), „Fiore di virtu”,
atribuită lui Tommaso Gozzadini,
cu răspândire largă, în spațiul
european, pe o perioadă de câteva
secole, a pătruns și în țările române
cu două secole mai târziu, foarte Frontispiciu colorat. În: Floarea darurilor. Scoasă de pe grecie rumânește întâi: [text
aproape de momentul tipăririi ei manuscris], Pentru dragoste, cap. 1, f. 1, verso. 14,4x9,5. Cota BVAU: Ms. I/6
2
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
biblio-breviar
începând cu sfârșitul sec. al XVI-lea până în sec. corelativ, care în multe alte versiuni este redat prin
al XIX-lea, cu arie geografică de răspândire în „pizmă” sau „invidie”.
toate cele trei țări române. Nu se află menționat în Fiecare capitol cuprinde definirea virtuții sau a
această lucrare de referință manuscrisul conservat viciului, care sunt comparate, simbolic, cu calitățile/
de Biblioteca Județeană „V.A. Urechia”, scris defectele unui animal și ilustrate cu pilde și maxime
înainte de 17654, ca de altfel în nicio altă lucrare din autorii antici (Platon, Socrate, Aristotel,
dedicată acestei capodopere a genului parenetic Pitagora, Ovidiu, Cicero, Seneca, Tuliu), precum
de largă răspândire europeană, ca proces de și din autori evangheliști sau creștini medievali (Sf.
„volgarizzamenti” pentru promovarea înțelepciunii Augustin).

Frontispiciu monocrom și ex-libris: Ioan Berariu, diacon, 830 Însemnare în limba română cu scriere chirilică: Ispitit acest
(centru și dreapta, sus). În: Floarea darurilor. Brașov, 1807: [ediție condei în zilele preaînălțatului anu 1865. În: Floarea darurilor:
tipărită]. Pentru dragoste, cap. 1. 16,4x10,7. Cota BVAU I - 45 [text manuscris], f. 1 recto. Cota BVAU: Ms. I/6

universale prin intermediul limbii vorbite, care în Biblioteca „V.A. Urechia” deține atât manuscrisul
Europa de est și de sud-est se produce cu decalaj, în mai susmenționat, cât și o ediție tipărită la Brașov
secolele XVI – XVII. în 1807. Textul ambelor cărți este aproape identic,
Versiunea originală este structurată pe 35 de ceea ce probează ipoteza originii transilvănene a
capitole, în care sunt ilustrate simetric 17 virtuți manuscrisului. Diferențele între cele două sunt
și 17 vicii, ultima virtute – „moderația”, neavând minore, de ordin lexical. Astfel, în versiunea
corelativ, deoarece este considerată o sinteză a manuscrisă întâlnim la final expresia „Sfârșit și lui
tuturor virtuților. Versiunile în limba română Dumnezeu mărire”, în timp ce pe versiunea tipărită
păstrează această structurare. Ceea ce diferă de la o apare cuvântul „laudă” în loc de ”mărire”. Cele două
versiune la alta este lexicul și dimensiunea textului, rarități bibliofile păstrate în colecțiile Bibliotecii
apărând uneori și variații de conținut. Astfel, Județene „V.A. Urechia” sunt probabil versiuni
remarcăm diferite variante pentru denumirile provenite din traducerea din limba greacă de la
virtuților sau viciilor în funcție de influența limbii Snagov (1700).
din care au fost traduse. De exemplu, la texte La manuscris, titlurile de capitole sunt scrise
realizate după versiunile slave apare „liubov” cu cerneală roșie. De asemenea, colontitlul și
pentru virtutea dragostei și „zavistie” pentru viciul inițialele majuscule sunt evidențiate tot cu cerneală

3
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
biblio-breviar
roșie. Frontispiciul este colorat și ornamentat.
Numerotarea paginilor este realizată cu caractere
chirilice, din două în două pagini, poziționarea
cifrei fiind în partea de stânga sus a paginii din
dreapta. Colontitlul este dispus pe ambele pagini,
în oglindă, având primul cuvânt „Floarea” – pe
stânga, și „darurilor” – pe dreapta. Scrisul este
caligrafic, realizat de aceeași persoană, ușor de
descifrat, cu corecturi foarte puține. Deși starea de
conservare este foarte bună, lipsește foia de titlu
și capitolul „Capetele acestei cărți” (cuprinsul), iar
copertele sunt din carton.
Cartea mai conține un text intitulat „Istoria
sfântului Iechima” (f. 105 – 112), precum și o
însemnare manuscrisă pe prima foaie, care dă
indicii pentru datare: „Ispitit acest condei în zilele Pagină de titlu (verso) și predoslovie transcrise manual. În: Floarea
preînălțatului anu 1765”. darurilor. Brașov, 1807: [ediție tipărită]. Cota BVAU I - 45
Ediția tipărită la Brașov, 1807, are lipsă pagina
de titlu și predoslovia din versiunea originală, care 143) – Păcatul trufiei (143-148), Darul ținearei (149-
sunt reconstituite manuscris. 151) - Păcatul nesațiului (adică lăcomia) (151-154),
Pe coperta I, interior, întâlnim o însemnare de Pentru fecioria, adecă curăția (154-158) – Păcatul
apartenență: „Dintre cărțile lui Ioan Berariu, emerit curviei (158-165), Pentru măsurarea (165-173).
teolog și diacon 830”. De asemenea, la pagina 1 Numerotarea paginilor este dublă: chirilică
dreapta, sus apare și semnătura olografă a aceluiași pentru capitole și arabă pentru paginație.
deținător: „I. Berariu, diacon 830”. Colontitlul conține în dreapta „cap.”, iar în stânga
Pe coperta 2, în interior: semnătura în clar a lui numerotarea capitolului cu caractere chirilice, în
Emilian Micu, cel care a procurat exemplarul și l-a timp ce numerotarea paginii este cu cifre arabe.
expediat lui Vasile Alexandrescu Urechia. Tot în Foarte răspândită și iubită de oamenii din popor,
manuscris este completată și Predoslovia, în 8 f. (7 cartea a folosit ca sursă de inspirație atât în literatura
pag). Capitolele cuprinse respectă structura originală populară, cât și în cea cultă (Coresi, Varlaam,
a lucrării: Pentru dragoste (pp. 1-23) – Păcatul Ienăchiță Văcărescu, A. Pann, M. Sadoveanu etc.).
pizmii (pp. 23-27), Pentru bucurie (27–28) – Păcatul Pasaje disparate s-au folosit pe larg în cuvântări și în
întristărei (28–33), Pentru pace (34–37) – Păcatul manualele școlare atât în Occident, cât și în Răsărit,
mânierii (37–44), Pentru milostenie (44-48) - Pentru contribuind la fondul comun al paremiologiei
păcatul nemilostivirii (48-51), Pentru îndurare (51- popoarelor europene.
60) - Păcatul scumpietii („este oarecum au zis Tulie: să
caute să câștige multe, au direapte, au nedireapte, și să Note:
ție aceea care să cade să dea altuia”, pp. 61-65), Pentru 1. La Biblioteca de Stat din Moscova se află un manuscris
direptarea (66-69) – Păcatul înbunării („după cum al „Florii darurilor”, considerat o copie a traducerii din
zice Andronic, sunt cuvintele cele dulci cu oarecare românește în slavonă realizată de ieromonahul Veniamin
cădeare a bunătății, ca să scoață mintea altuia spre Ruskin, după tălmăcirea din italiană în română a lui Gherman
dobânda lui”, pp. 69-72), Pentru înțelepție (72-79) – Valahul, pârcălab la Cetatea Albă. Apud Pandele Olteanu,
Păcatul nebuniei (79 – 83), Pentru direptate (83-89) – Floarea darurilor sau Fiore di virtu, Editura Mitropoliei
Păcatul strâmbătății (90-97), Pentru îndireptarea (94- Banatului, Timișoara, 1992, p. 118.
97) – Păcatul înșălăciunii (97-103), Pentru adevărul 2. Ibidem.
(103–107) – Păcatul minciunii (107-111), Pentru 3. V. Bibliografia analitică a literaturii române vechi.
puteare (111-115) – Păcatul teamerii (115-118), Pentru Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1976-1978.
bărbăția sufletului (118-120) – Păcatul înălțării (120- În: Vol. 1, Bibliografia analitică a cărţilor populare laice. Partea
123), Pentru întărire (123–126) – Păcatul neîntărirei a 2-a, 1978, 265-306.
(126-128), Pentru socotință (128 – 135) – Păcatul 4. Paul Păltănea. Catalogul manuscriselor și scrisorilor din
nesocotinței (135-137), Darul înțelepției smerite (137- Biblioteca „V.A. Urechia”. Galaţi : S.n., 1979, p. 43.

4
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
biblio-breviar

Din Colecțiile Bibliotecii

O istorie a popoarelor nordice din secolul al XVI-lea


Magnus, Olaus. Historiae de gentibus
septentrionalibus

B iblioteca „V.A.
Urechia” deține o
valoroasă colecție de carte
de fratele său Johannes Magnus, arhiepiscop de
Uppsala, când această țară a devenit protestantă (în
timpul Reformei). După moartea fratelui său, a fost
străină veche ce cuprinde numit arhiepiscop de Uppsala, dar nu și-a exercitat
tipărituri care se disting niciodată această funcție, deoarece nu s-a mai întors
prin vechimea, raritatea, niciodată acasă. Din cauza îndatoririlor față de
frumusețea ornamentației, Biserică și de Rege a călătorit în țările din nordul
legături, suportul material Europei, în Suedia, Norvegia și nordul Finlandei și,
pe care au fost imprimate, mult mai târziu, în Europa Centrală și de Sud. Ca
mărcile de proprietate om al Renașterii, Magnus a înregistrat foarte atent
aplicate de iluștrii lor tot ce a văzut și auzit despre oameni, locuri și natură
posesori sub formă de în călătoriile sale. Sub influența savanților pe care i-a
Camelia Bejenaru semnătură autografă, cunoscut în Italia, printre care și cartografi, a decis
bibliotecar, Biblioteca
„V.A. Urechia” ștampilă, timbru sec să-și transpună cunoștințele despre Europa de Nord
sau etichetă, dar și prin pe o hartă, pe care o va începe în 1527 și o va termina
conținut, de la incunabule până după doisprezece ani. Este vorba
la producțiile tipografice de la despre Carta marina et descriptio
jumătatea secolului al XVIII- septentrionalium terrasrum, o
lea. Colecția are un pronunțat adevărată enciclopedie plină de
caracter istoric, cuprinzând imagini color cu monștri marini,
lucrări reprezentative pentru creaturi mitice și minuni ale
istoria europeană, istoria Turciei naturii. Deși autorul nu a lăsat
și istoria românilor. nici o informație despre sursele
Una dintre marile valori ale sale, se pare că ar fi folosit atât
colecției este lucrarea - Magnus, surse cartografice vechi, cât și
Olaus. Historiae de gentibus contemporane, cum ar fi harta
septentrionalibus, Antverpiae: lui Ptolomeu din Geographia sau
apud Ioannem Bellerum, (1558 harta țărilor nordice publicată la
sau 1562), o lucrare monumentală Strasbourg, în anul 1532, de Jacob
în care sunt descrise pentru Ziegler. Harta a fost considerată
prima dată în detaliu ținuturile mult timp o legendă, până când
necunoscute ale Europei de Nord. a fost descoperit un exemplar la
Autorul acestei lucrări, Olaus München, în 1886. Un alt exemplar
Magnus1, al cărui nume este de a fost găsit în Elveția în 1962 și se
fapt Olof Månsson, a fost un erudit preot catolic care află acum la Universitatea din Uppsala din Suedia.
a plecat din Suedia (țara natală) în exil, mai întâi În completarea acestei hărți, Magnus a publicat
la Lübeck și mai târziu în Italia, la Roma, alături la Roma, în anul 1555, o lucrare voluminoasă

5
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
biblio-breviar
în limba latină - Historia de Autorul scrie și despre capturile
gentibus septentrionalis - in bogate de pește din largul
4°, cu 815 pagini ilustrate cu coastelor norvegiene, curenții
foarte multe xilogravuri, multe marini, stilul de viață din nordul
dintre ele fiind executate chiar Scandinaviei și despre monștri
de autor. În această lucrare, marini care sfâșie oamenii cu
autorul a descris în detaliu dinții lor puternici. Potrivit lui
geografia, fauna sălbatică și Olaus Magnus, oamenii știau să
obiceiurile popoarelor nordice, folosească natura în avantajul lor,
uimind întreaga Europă. Cartea iar gheața, zăpada și frigul au creat
a fost reeditată de mai multe un popor tare care se distinge
ori, la Veneția în 1565 și Bale în prin curaj, putere și vitejie.
anul 1567, apoi a fost tradusă Cartea este decorată cu
în germană, engleză, italiană minunate ilustrații, unele cu rol
și olandeză. A devenit foarte pur decorativ, cum ar fi inițialele
cunoscută și o variantă restrânsă ornate cu motive vegetale
a lucrării, publicată în limba sau vinietele, iar altele cu rol
latină la Anvers (1558 și 1562), funcțional, documentar, redând
la Amsterdam (1586), Amberg imagini legate de text pe care îl
(1599), Franckfurt (1618) și la explică și îl completează.
Leiden (1652)2. Mult timp după aparție, Historia lui Olaus
Exemplarul existent în colecția de carte Magnus a fost cea mai importantă sursă de
străină veche a Bibliotecii „V.A. Urechia”, al cunoaștere a Europei de Nord. În prezent, descrierile
cărui titlu complet este - Historiae de gentibus vii și ilustrațiile din volum oferă o imensă bogăție
septentrionalibus, aucthore Olao Mano, Gotho, de informații referitoare la navele, practicile de
Arhiepiscopo Upsalensi & Gothiae Primate, a pescuit, vânătoarea de balene, tehnicile agricole
Cornelio Scribonio graphaeo, în epitomen redacta. și miniere, metodele de luptă, ocupațiile zilnice și
Libri XXII - a fost tipărit la Anvers, în tipografia practicile religioase ale vechilor scandinavi.
lui Ioannem Bellerum, în anul 1558 sau 1562, in
octo, cu 4 f. nenumerotate + 512 p. cu gravuri + 28 Note:
f. nenumerotate. Coperta volumului este realizată 1. Nouvelle biographie générale dépuis les temps
dintr-un pergament pe care este înscris un text les plus reculés jusqu’a nos jours. Tom. 32. Paris:
în limba latină. Pe forzațul volumului se află Firmin Didot Frères, Éditeurs, 1860, p.. 734.
două însemnări de proprietate din care se poate 2. Ibidem.
citi Jacobus Walter și Johannis Waltieri, și între
ele, o însemnare autografă V.A. Urechia -
Biblioteca Urechia Galați N. 5963.
Textul propriu-zis al lucrării este precedat
de o dedicație către Viglio Zuichemo,
semnată de celebrul editor și tipograf
francez, Christophe Plantin. Referitor
la conținutul textului, se poate observa
că există puțină istorie în sensul narativ
cronologic în Historia lui Olaus Magnus,
lucrarea fiind, mai mult un eseu etnografic,
ce tratează o mare varietate de subiecte, de
la vânturi violente, clima rece și peisajele
minunate din nord, alfabetul gotic, păsări,
animale domestice și sălbatice, războaie
navale, obiceiuri, ritualuri și superstiții,
până la animale gigantice și șerpi de mare.
6
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
biblio-breviar

De Ziua Iei
s-a deschis Biblioteca Estivală

B iblioteca Estivală
şi-a
pentru a şaptea oară
deschis
în perioada 24 iunie-15 iulie, invitând cititorii şi
iubitorii oraşului natal să rememoreze parfumul de
altădată al oraşului şi al portului dunărean.
porţile către cetăţenii La Biblioteca Estivală au fost puse la dispoziţia
oraşului Galaţi, într-o zi publicului cititor un număr de aproximativ 2000 de
de sărbătoare naţională, cărţi şi periodice (10 titluri), iar pe lângă carte, care
Ziua Iei (24 iunie), de reprezintă esenţa unei biblioteci, au fost asigurate şi
această dată într-o nouă facilităţi pentru jocuri de şah, rummy, scrabble, go,
locaţie, respectiv Grădina domino, jocuri pentru copii, puzzel-uri, jocuri de
Publică, şi a demarat cu strategie şi îndemânare; de asemenea şi participarea
Andreea Iorga lansarea unor programe la diferitele programe organizate de Biblioteca „V.A.
responsabil, Împrumut la educativ-recreative, Urechia”:
domiciliu pentru adulţi,
Biblioteca „V.A. Urechia”
funcţionând până în data Lectură în natură în fiecare zi de luni, începând
de 29 august în fiecare zi cu ora 10.30;
a săptămânii, mai puţin sâmbăta, în intervalul orar Clubul Curioşilor în fiecare zi de miercuri,
10:00–18:00, iar duminica între orele 8:00-13:00. începând cu ora 10:30;
Înainte de deschiderea oficială, Ziua Universală Cafeneaua Culturală în fiecare zi de joi, între
a Iei a fost celebrată printr-un moment artistic orele 10:30 – 12:00;
deosebit, cu participarea reprezentanţilor de la Tabăra de creaţie AXIS LIBRI, eveniment central
Centrul Cultural Dunărea de Jos din Galaţi. al Bibliotecii Estivale, care s-a desfăşurat marţea între
Cu acelaşi prilej, la Biblioteca Estivală a avut loc orele 10:30-12:00 pentru categoria mică de vârstă
şi vernisajul expoziţiei „Portul dunărean, simbol (7-12 ani) şi vinerea pentru copii cu vârsta cuprinsă
al oraşului Galaţi”, fotografii ce au putut fi admirate între (12-16 ani), în acelaşi interval orar.

7
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
biblio-breviar
Tabăra de creaţie de poezie şi eseuri
Axis Libri este un în cadrul a 3 ateliere
program educativ- pentru fiecare cate­
recreativ care a gorie de vârstă.
început pe data de 2 Lucrările copiilor
iulie şi s-a desfăşurat au intrat automat
pe toată perioada într-o competiţie,
vacanţei de vară, cu pe cele trei secţiuni,
câte două întâlniri menţionate mai sus şi
pe săptămână, fiind pe cele două categorii
structurată pe trei de vârstă. Biblioteca
secţiuni: artă plastică, „V.A. Urechia” a oferit
artă fotografică şi cărţi şi diplome de
creaţie literară, pe participare celor mai
câte două categorii de creativi, dar şi mai originali dintre copii. Copiii
vârstă – 7-12 ani şi 12-16 ani. Tabăra de creaţie a și tinerii participanți la această activitate, care s-a
atins şi urmărit următoarele obiective: desfășurat pe o perioadă de aproape trei luni, au
1. Dezvoltarea capacitatilor de comunicare avut posibilitatea să vadă implicarea bibliotecarilor
vizuală a unui grup de copii şi adolescenţi care au și al managerului Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia”,
ales să îşi petreacă timpul liber în Grădina Publică Corina Emanuela Dobre, la fiecare întâlnire din
din municipiul Galaţi, prin realizarea unor serii de cadrul taberei, dar şi al invitaților de seamă prezenţi
planşe în creion şi acuarelă, cât şi prin realizarea în cadrul atelierului din diferite arii profesionale:
unor obiecte hand-made (lanţuri, brăţări, origami), pictori, maeştri în artă fotografică, profesori şi nu
pe parcursul a 4 ateliere de creaţie în aer liber, sub numai.
îndrumarea unei persoane avizate. Realizările au
fost afişate în cadrul unei expoziţii organizate la
Biblioteca Estivală, cât şi prin realizarea obiectelor
hand-made (lanţuri, brăţări, origami) confecţionate
în timpul atelierelor.
2. Dezvoltarea capacităţilor vizuale ale unui
grup de copii şi adolescenţi prin instruirea unui
număr de aproximativ 40 de copii şi adolescenţi/
per întâlnire, în arta fotografică, printr-o serie de
sesiuni de informare, dar şi sesiuni foto şi ateliere.
3. Dezvoltarea capacităţilor de creaţie literară
prin realizarea unor poveşti de vacanţă, compunerea

8
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
biblio-breviar

Clubul de Vacanță „Clubul Curioșilor”


ediția a IX-a
Program educaţional de vacanţă pentru copii

P romovarea ser­
viciilor pentru
copii și adolescenți
în perioada 20 iunie-15 iulie 2019. Programul se
desfășoară săptămânal, în fiecare zi de miercuri,
orele 10.30-12.00, în perioada 03 iulie-28 august
se realizează printr-o 2019, la Biblioteca Estivală, în Grădina Publică.
permanentă colaborare Prin continuarea acestui proiect dorim să
cu celelalte instituţii de stimulăm interesul pentru lectură și să promovăm
educaţie şi cultură, prin colecțiile pentru copii și imaginea Bibliotecii
realizarea unor activităţi Județene „V.A. Urechia”.
culturale şi de loisir: Încă de la deschidere, clubul s-a bucurat de mult
proiecte educaționale pe interes atât din partea copiilor și părinților, cât și a
diverse teme, vizite de cadrelor didactice voluntare și a elevilor voluntari.
prezentare a bibliotecii La prima întâlnire, ne-au încântat cu un superb
Maricica şi a serviciilor acesteia, concert membrii Trupei de rock „Blue Bandanas”
Târâlă-Sava lansări de carte, întâlniri de la Colegiul Național „Mihail Kogălniceanu”,
responsabil, Împrumut la cu autorii de carte formată din elevii: Iftimie Florin-Nicolae, Lazăr
domiciliu pentru copii, pentru copii, cluburi de David, Nedelcu Liviu-Gabriel, Băncilă Ana-Maria
Biblioteca „V.A. Urechia” vacanţă și concursuri și Crihană Cristina Denisa. Doamna profesor
tematice, expoziţii şi Mădălina Mihai de la Liceul de Arte „Dimitrie
microexpoziţii tematice etc. Cuclin” a susținut un moment folk alcătuit din
Clubul de vacanță Clubul Curioșilor este un cântece pentru copii. În partea a doua a programului,
proiect educațional de vacanță, inițiat și organizat doamna Letiția Buruiană, trainer QilinGong, a
de Secţia Împrumut la Domiciliu pentru Copii din desfășurat un Atelier de tehnici qigong. Prezente
cadrul Bibliotecii „V.A. Urechia”, Galați, încă din la eveniment au fost și cadrele didactice voluntare:
anul 2010. prof. Agripina Crihană, prof. înv. primar Crucianu
Programul educaţional se adresează copiilor Mirela, bibliotecar Mariana Patron, bibliotecar
cu vârsta cuprinsă între 7-14 ani și cuprinde o Tănase Victorița și elevii voluntari ai Bibliotecii.
bogată ofertă de activități specifice vacanței de Pe data de 10 iulie, la club au fost prezente
vară. Promovarea şi înscrierea la club s-a efectuat îndrăgitele scriitoare de carte pentru copii: Olimpia

9
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
biblio-breviar
Sava, Cezarina Adamescu și
coordonatoarea Cenaclului
„Destine Junior”, poeta Vera
Crăciun. S-a lansat volumul de
poezii „Notițe pentru mai târziu”,
autor Vera Crăciun, Editura
Olimpias, 2019.
La următoarea întâlnire, din
17 iulie a fost prezentată cartea
„Motanul cel cu șapte vieți...”,
autor Claudia Partole, ilustrată
de Violeta Zabulica-Diordiev,
apărută la Editura Prut, Chișinău,
2019. Aceast volum a fost
Cartea-surpriză, oferită gratuit
copiilor – vizitatori ai Salonului
Internațional de Carte pentru
Copii și Tineret, ediția a XXIII-a, Chișinău, care s-a totodată, micuții și-au prezentat cărțile citite sau au
desfășurat în perioada 11-14 aprilie 2019. În partea povestit impresii de călătorie din locurile vizitate în
vacanța de vară.
Pe data de 28 august 2019, a avut loc încheierea
programului educațional cu premierea celor
mai fideli membri ai clubului de vacanță Clubul
Curioșilor. La final, poeta Vera Crăciun a prezentat
un moment poetic, iar elevii Școlii Gimnaziale Nr.
1 Fîrțănești, Galați, coordonați de prof. Crihană
Agripina și Trupa „Blue Bandanas”, au susținut un
frumos program artistic.
Putem spune că a fost o vară bogată și fructuoasă
atât în activități, cât și în lecturi plăcute. Așa că,
dragi copii, părinți, bunici și stimate cadre didactice
și voluntari ai Bibliotecii, vă mulțumim că ați fost
a doua a întâlnirii, copii au învățat arta de a picta alături de noi în această vară fierbinte și vă așteptăm
împreună cu doamna prof. Miruna Drăgușin. cu drag și anul viitor!
O interesantă activitate a avut loc și pe data de
24 iulie 2019, când membrii Clubului Curioșilor au
participat la jocuri de dezvoltare personală
cu actrița Ramona Păuc de la Teatrul de
Păpuși „Gulliver”, Galați. Din programul
activităților derulate pe toată perioada
de vară mai menționăm: întâlnirea cu
mici și mari sportivi campioni, alături
de antrenorii lor, ora de șah susținută de
instructorul de șah Adrian Smărăndoiu
de la Clubul sportiv „Șah Club”, Galați,
un atelier de creativitate, în care copiii au
învățat tehnici de origami și quilling și
multe ale jocuri interactive și distractive.
La fiecare întâlnire, membrii clubului
au primit recomandări de lectură de
la bibliotecarii Secției pentru copii și,
10
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
biblio-breviar

O ALTFEL de vacanță
la bibliotecă!

P roiectele cultural-
educative și re­creative
concepute și implementate
veselie, bucurie, relaxare prin joc, ateliere de creație
care au stimulat și pus în valoare imaginația fiecărui
participant, dovadă fiind elementele de noutate
de-a lungul timpului de realizate de copii, care au transformat fiecare
Filiala nr. 2 ,,Paul Păltănea” activitate într-o experiență unică.
din cadrul Bibliotecii Astfel, fiecare atelier a fost dezvoltat și
Județene „V.A. Urechia”, adaptat tematic după nevoile și vârsta copiilor,
în colaborare cu Fundația urmărind dezvoltarea anumitor abilități, precum:
,,Andreiana Juventus”, imaginația, creativitatea, concentrarea, simțul
Cătălina Şoltuz au convins utilizatorii artistic, încrederea în forțele proprii și dezvoltarea
responsabil, Filiala Nr. 2 din partea de nord-vest a abilităților de comunicare cu cei din jur.
„Paul Păltănea” municipiului Galați și nu Anul 2013 a fost anul de debut al acestui program
numai, că atât biblioteca, cât de recreere care s-a dovedit ulterior o necesitate, dar
și bibliotecarii țin pasul cu schimbările majore ce au și o idee inedită, întrucât zona unde este amplasat
loc în societatea actuală. acest centru cultural nu oferă publicului tânăr
Prin activități diverse, evenimente și oportunități diversificate de recreere și informare.
manifestări culturale, Filiala nr. 2 ,,Paul Păltănea” Derularea acestui proiect pe perioada vacanţei
își face simțită prezența în comunitatea gălățeană a fost gândită, conturată şi aplicată, astfel încât
printr-o serie de proiecte educative și recreative, activităţile propuse să constituie o sursă de învăţare
destinate micilor utilizatori, dornici de petrecere şi descoperire a unor abilităţi şi talente în funcţie de
a timpului liber în mod plăcut, util și creativ în vârsta fiecărui participant.
acest cadru benefic socializării și informării sub Ţinând cont de nevoile extrem de variate ale
diverse forme. copiilor, biblioteca vine în ajutorul acestora cu un
„Vacanţa ALTFEL la bibliotecă!”, program spaţiu modern unde să poată socializa, să petreacă
educativ-recreativ iniţiat de timpul liber într-un mod
Filiala nr. 2 „Paul Păltănea”, plăcut prin joc, cunoaştere,
aflat la cea de-a VII-a ediţie, experiment şi dezvoltare
în acest an, s-a desfășurat în personală şi nu în ultimul
perioada 01 iulie - 30 august, rând să descopere biblioteca,
de luni până joi, între orele poartă către cunoaştere şi
09.00-13.00, la sediul filialei. dezvoltare personală.
Spre bucuria părinților și De ce a fost, este și va fi
îndeosebi a copiilor, Clubul nevoie de derularea acestui
de vacanță a devenit deja o proiect în spațiul bibliotecii?
tradiție, urmare a numărului Schimbările care au loc
semnificativ de participanți, în societatea actuală, dar și
fapt ce ne-a determinat să includem în acest cerințele tot mai variate ale utilizatorilor moderni
program, activități variate, concepute în funcție de obligă biblioteca, implicit bibliotecarul, spre noi
vârsta fiecărui copil. servicii, activități culturale și proiecte recreative,
Pe parcursul celor șase ani de activitate a filialei, menite să contribuie la dezvoltarea informațională a
participanții înscriși la Clubul de vacanță au avut utilizatorilor de toate vârstele din municipiul Galați,
parte de „ALTFEL de vacanțe”, dominate de dar și la petrecerea timpului liber într-un mod

11
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
biblio-breviar

plăcut și util. Scopurile urmărite, în acest context, la indicațiile părinților. Însă câți dintre copii cunosc
sunt următoarele: beneficiile sportului, spiritul de competiție aplicat
- atragerea de noi utilizatori către universul în mod corect și onest?
bibliotecii, al cărţilor şi familiarizarea acestora cu Pe lângă distracție și relaxare, copiii au avut
Filiala nr. 2 „Paul Păltănea”, cu colecţiile şi serviciile ocazia să descopere anumite pasiuni, să socializeze,
ei, precum şi cu celelalte locaţii ale bibliotecii să creeze relații de prietenie, să afle secretele unui
judeţene; sport sănătos, alături de profesioniști. Pe lângă toate
- asigurarea condiţiilor optime, pentru acestea, activitățile sportive incluse în cadrul clubului
desfăşurarea de activităţi cultural-educative şi de vacanță le-au oferit copiilor multă distracție, atât
recreative, gratuite, în cadrul filialei; în aer liber, cât și într-un spațiu adecvat, dotat cu
- cultivarea gustului pentru lectură, pentru echipamentele necesare desfășurării activităților
frumos, exersarea limbajului, a comportamentului şi propuse. Atelierul a fost coordonat în colaborare cu
a unui dialog pozitiv între elevi, elevi-părinţi, elevi- Clubul Sportiv Sakura Kiai Galaţi.
profesori şi nu în ultimul rând elevi-bibliotecari; Joc și joacă, laolaltă!
- dezvoltarea laturii sociale, morale şi artistice a Jocurile educative, atât cele practice, cât și
copiilor. cele online, sunt resursa principală de atragere a
Beneficiarii acestui program de vară au fost copiilor de toate vârstele în activități de învățare
copiii înscrişi la bibliotecă (fie la sediul central, fie prin joacă a anumitor lucruri, ce aduc un plus de
la filialele sale) care locuiesc în zona de nord-vest informare și îmbogățire a cunoștințelor din diferite
a municipiului, şi nu numai, maxim 20 de copii/ domenii. Cu ajutorul jocurilor educative, copiii
activitate, cu vârstă între 6-9 ani, respectiv 10-14 ani, au reușit să-și descopere și să-și dezvolte anumite
sub îndrumarea bibliotecarilor şi voluntarilor filialei. abilități și pasiuni.
Activitățile care s-au desfăşurat în cadrul De la jocurile în aer liber care oferă o
Clubului de vacanţă, ediția 2019, au fost noi, inedite, energie maximă şi o stare de bucurie precum
pline de surprize și voie bună. Printre acestea pot fi Țară, țară vrem ostași!, Șotron, Frunza, Telefonul
enumerate ateliere, precum: fără fir, Mima etc., copiii au descoperit jocurile
Creativitate, inventivitate și... magie! Minecraft, axate pe creativitate și construcție,
Întrucât imaginația copiilor nu are limite, iar permițând participanților să construiască, cu
ideile creative vin la pachet, putem să conturăm o ajutorul cuburilor texturate diferite lucruri și
poveste, a celor mai năstrușnici copii care vin să ne obiecte. Atelierul a fost coordonat în colaborare cu
demonstreze că își pot pune amprenta pe un lucru cadre didactice voluntare.
realizat de ei. Atelierele de creație desfășurate au Filiala nr. 2 ,,Paul Păltănea’’ - Bibliotecă
constituit adevărate provocări pentru participanți, Municipală contribuie în mare măsură la educaţia
care au avut ocazia să își pună în valoare talentele copiilor, tinerilor, dar şi adulţilor prin proiecte
artistice, într-un mod inventiv, util și distractiv. culturale, educative și recreative ce le oferă prilejul
Atelierele au cuprins o serie de activități practice de a descoperi o altfel de bibliotecă, privit ca un
menite să dezvolte îndemânarea, imaginația precum spațiu de informare plăcut, util și educativ.
și învățarea diferitelor tehnici de lucru. Nu au lipsit Clubul de vacanţă „Vacanţa ALTFEL la
activitățile de pictură, desen, modelaj, magie, dar bibliotecă!” a venit și în acest an cu noi provocări
și activități în care copiii au realizat diverse obiecte adresate cu precădere copiilor, care cu siguranță
din plastic, textile, hârtie, având la bază ideea de au avut parte de experiențe distractive, în care
reciclare. Temele propuse au avut diferite grade de imaginația și creativitatea au fost cuvintele de ordine
dificultate, iar modalitățile de lucru au fost adaptate din cadrul atelierelor și nu numai.
în funcție de vârsta fiecărui copil. Prin aplicarea şi continuarea acestui program
Mișcarea înseamnă viață, sportul înseamnă recreativ, în fiecare an, ne propunem o diversificare
sănătate! a serviciilor oferite copiilor, astfel încât biblioteca
În zilele noastre nu mai este o noutate sau un să devină un loc de „cultivare” a gustului pentru
secret că mișcarea și sportul dezvoltă trupul și lectură, un loc al stimulării creativităţii şi socializării,
mintea într-un fel armonios. Copiii sunt foarte activi, dar şi locul ideal de a petrece momente plăcute într-
cei mai mulți dintre ei practică un sport preferat sau un spaţiu modern şi valoros cultural.

12
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
biblio-breviar

Clubul de vacanță
BUCURIA

C lubul de vacanță
BUCURIA
un program de educaţie
este
În consecință, obiectivele noastre sunt:
încurajarea și conștientizarea rolului cititului în
plan personal și social; educarea copiilor, într-un
nonformală, axat pe mediu atrăgător şi prietenos, prin lectură, activități
lectură, pe descoperirea și cultural-educative și ateliere interactive; petrecerea
dezvoltarea potențialului timpului liber îmbinând plăcutul cu utilul.
copiilor, precum și o Copiilor le place la Clubul de vacanță și, după
alternativă atractivă pentru cum ne-au mărturisit, de abia așteaptă zilele de
petrecerea timpului liber. marți și joi ale săptămânii pentru că și-au făcut
Se desfășoară la Filiala prieteni noi și împreună citim cu glas tare din cărțile
nr. 5 „Hortensia Papadat- pe care le-au ales prin vot, spunem sau citim glume,
Bengescu” a Bibliotecii anecdote, ghicitori, povestim ce fapte bune am făcut
Violeta Opaiț
responsabil, Filiala Nr. „V.A. Urechia”, de două ori în ziua respectivă, cântăm, învățăm lucruri noi la
5 „Hortensia Papadat- pe săptămână, în zilele de atelierele interactive de Bune maniere, de Istorie, de
Bengescu”- Bibliotecă marți și joi , între orele 11.00 Cunoaștere de sine și dezvoltare personală. Copiii
municipală
și 13.00, în perioada 18 iunie își descoperă hobby-urile, le manifestă, își dezvoltă
– 30 august 2019. încrederea în propriile capacităţi, le crește stima de
De ce să avem un club de vacanță? sine, învață să comunice între ei, își dezvoltă spiritul
Studiile efectuate pe parcursul ultimilor 3 ani în de echipă. Și noi suntem bucuroși și mulțumiți
România au dovedit faptul că mai mult de jumătate pentru că putem contribui cu resursele noastre
dintre români nu au citit nicio carte în 2018, doar spirituale și materiale la creșterea gradului de
3% citind mai mult de 10 cărți. (Mediafax – 2018). satisfacție al oamenilor din comunitate, Biblioteca
Aproximativ 42% dintre elevii români fiind un centru de
cu vârste cuprinse între 14 și 17 ani sunt educație și loisir. A
analfabeți funcțional și doar 8 din 100 fost o vară cu multe
dintre aceștia citesc și alte lecturi în afară bucurii!
de cele din bibliografia școlară. (Mediafax –
2016, 2017, 2018).

13
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
biblio-breviar

Filiala nr. 4 „Grigore Vieru”


10 ani de activitate
în slujba comunității cititorilor

F iliala nr. 4 „Grigore


Vieru” a
inaugurată în 15 iunie 2009,
fost
născut pe 14 februarie 1935 în localitatea Pererâta,
județul interbelic Hotin, Regatul României, în
familia lui Pavel şi Eudochia Vieru, născută Didic,
cu prilejul comemorării decedat în urma unui tragic accident în 18 ianuarie
poetului național Mihai 2009 la Chișinău.
Eminescu, în prezența Bardul Grigore Vieru s-a implicat în Mişcarea
oficialităților locale precum de Eliberare Naţională din Basarabia postbelică
și a unui numeros public. și renaşterea culturii române, oficializarea limbii
Evenimentul a fost marcat române şi revenirea la alfabetul latin, la prima Mare
Celozena Volovăț printr-un program cultural Adunare Naţională din 27 august 1989. A pledat
responsabil, Filiala nr. 4 ce a reunit scriitori gălățeni, pentru oficializarea limbii române și revenirea la
„Grigore Vieru” profesori, elevi şi bibliotecari alfabetul latin. În urma demersurilor susținute
care, împreună, au evocat alături de oamenii de cultură din Basarabia, la 15
personalitățile şi operele celor doi poeți, Mihai iunie 1989, a apărut primul număr în grafie latină al
Eminescu și Grigore Vieru, contribuția adusă săptămânalului „Literatura şi Arta”.
pentru reîntregirea și trăinicia poporului român în Filiala nr. 4 „Grigore Vieru” este amplasată într-o
vatra noastră strămoşească, România Mare. locație inedită, Gara CFR Călători Galați, etajul
Filiala a fost deschisă în urma demersurilor 1, unde întâmpină cititorii cu o colecție bogată de
directorului Bibliotecii Județene „V.A. Urechia”, documente de bibliotecă și accesul la informații și
prof. dr Zanfir Ilie, prin Proiectul său managerial baze de date oferite prin Internet la calculatoare
privind dezvoltarea de filiale în cartierele gălățene moderne.
aprobat de Consiliul Județean Galați. În cei 10 ani de activitate, 15 iunie 2009 – 15
Biblioteca este un monument viu închinat iunie 2019 biblioteca a desfășurat pe lângă serviciile
memoriei poetului basarabean Grigore Vieru, de bibliotecă pentru public și numeroase activități

14
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
biblio-breviar
Împreună cu Liceul Tehnologic
de Marină, reprezentat de prof.
Adriana-Nicoleta Ilie şi bibliotecar
Ionica Călin am organizat activități
culturale cu elevi basarabeni care
studiază în Galați

Am realizat proiecte de educație


culturale de promovare a nonformală împreună cu
valorilor culturii scrise și a Colegiul Național „Al.
colecțiilor de bibliotecă, a I. Cuza” - prof. Oana
culturii gălățene. Damian, prof. Violeta
Am derulat numeroase Stanciu și bibliotecar Livia
proiecte cultural-edu­ Enea.
cative în parteneriat cu În perioada vacanțelor
școli și licee din orașul de vară am organizat
Galați și din localități ale pentru copiii din
județului Galați, ne-am comunitățile defavorizate
implicat și implementat din cartierul Valea
proiecte culturale și orașului, în colaborare
de voluntariat la nivel cu Fundația Cuvântul
național. Întrupat, Centrul de zi La
vale, activități de educație nonformală
prin jocuri și lecturi active.
În spațiul socio-cultural am
organizat vernisarea de expoziții
tematice, concursuri și dezbateri pe
teme de interes pentru tineret, am
vernisat nenumărate expoziții prin care
am promovat cultura gălățeană.
Activitățile și evenimentele noastre
au fost prezentate în presă, social media
precum și publicațiile profesionale
ale Bibliotecii (Axis Libri, Asociația,
Buletinul Fundației Urechia). Am
fost invitați să împărtășim rezultatele
proiectelor de lectură activă în
comunități defavorizate, la conferințele
organizate de asociațiile profesionale ale
bibliotecarilor ANBPR și ABR.

15
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Salonul Literar AXIS LIBRI

Salonul literar Axis Libri


la sfârșitul sezonului de primăvară 2019

Î n acest an, sesiunea


de primăvară
continuat cu ediția de
a
contributors.ro, bookhub.ro, scrisulfacebine.ro,
edupedu.ro, republica.ro, sucitoruldeminti.ro.
Întrebat fiind, într-unul din interviurile sale, despre
salon literar din 4 aprilie, munca de la catedră, „educatorul de oameni”, Doru
avându-l ca invitat special Căstăian, afirma că este „genul de om exact cum aș
pe profesorul și scriitorul vrea să îi văd pe ei devenind la final. Să fiu uman,
Doru Căstăian. Prelegerea cald, serios, interesat de ce fac. Să fiu un soi de
sa a avut ca punct de pornire exemplu viu că se poate.”
prezentarea cărților lunii: Având ca punct de plecare al discuțiilor din
Silvia Matei „Compromisul: O istorie această seară de aprilie, cele trei cărți propuse
șef serviciu, Săli de lectură, politică și filozofică”, autor spre prezentare, participanții la acest salon au
Biblioteca „V.A. Urechia” Alin Fumurescu; „Cum să asistat la o prelegere interesantă, dar și incitantă
te inventezi. Viața secretă despre compromis, despre dragoste și Dumnezeu.
din creierul adolescenților”, autor Sarah-Jayne Schimbul de idei dintre Doru Căstăian și prof. Ghiță
Blakemore și „Dumnezeu după metafizică. O teologie Nazare sau Gabriel Gherbăluță a pornit, inevitabil,
estetică”, autor John Panteleimon Manoussakis. de la compromisul național, ajungându-se până la
Și pentru că seara se anunța încă de la început compromisul făcut adeseori în dragoste, dar și la cel
interesantă, momentul făcut în relația dintre elev și
artistic prezentat de elevii profesor sau cel dintre părinți
secției de artă vocală și copii. Și pentru că totul în
din cadrul Liceului de viață e legat de compromis
Arte „Dimitrie Cuclin” și temele abordate ne-ar
și coordonați de prof. fi dus cu discuțiile până
Ștefania Stamate au târziu în noapte, epigramele
încântat auditoriul scriitorilor Vasile Manole,
prezent în număr Ionel Jecu și Ioan Fărcășanu
mare în sala „Mihai au pus punct discuțiilor, au
Eminescu”. Moderatorii destins atmosfera, lăsând loc
acestei ediții de salon, altor interpretări și
Geta Eftimie, directorul adjunct al teme de meditație
Bibliotecii și A.G. Secară, scriitor, pentru fiecare
ne-au introdus în atmosferă printr-o dintre cei prezenți
scurtă prezentare biobibliografică a în această seară
invitatului special. Doru Căstăian, de joi la Salonul
profesor de filosofie la Liceul de literar.
Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați În ediția de
și profesor „Merito” în 2018, joi 11 aprilie,
binecunoscut traducător, publicist invitați de marcă
și animator cultural, a publicat în ai Salonului literar
2018, la editura Ratio et Revelatio au fost jurnalistul
din Oradea, volumul „Cum şi de ce (mai) educăm”. și scriitorul Victor Cilincă, preotul Eugen Drăgoi și
Doru Căstăian este de asemenea autor al mai multor profesorii de istorie Ghiță Nazare și Sorin Langu.
texte despre educaţie pentru diferite platforme: Titlurile cărților anunțate a fi lansate în cadrul

16
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Salonul Literar AXIS LIBRI
acestui eveniment ne-au dus rapid cu gândul că „Tinerii și viitorul”, îndrumați de prof. Ștefania
vom avea parte de o seară cu multă istorie, istorie Tristiana Cojocaru.
locală, dar și națională. Volumele lansate au fost:: Și, ca de fiecare dată, seara s-a încheiat cu
„Saga neștiută a Galaților. 1917-1918”, autor Victor momentul umoristic susținut de epigramiștii:
Cilincă, „Catedrala Dunării de Jos” și „Amintiri Vasile Manole, Ioan Fărcășanu, Ionel Jecu și Teodor
din viața marelui episcop Buhăescu.
Melchisedec”, ediții îngrijite Ediția din 18 aprilie
de preot Eugen Drăgoi și poate fi declarată din start
„Drumul înfăptuirii Marii „seara brăileană” a acestui
Uniri: Culegere de articole”, sezon, Salonul literar Axis
coordonatori: Ghiță Nazare Libri al bibliotecii gălățene
și Sorin Langu. Deschiderea fiind gazda scriitorilor
serii a fost făcută cu un scurt prieteni, veniți din orașul
moment coral susținut de vecin, Brăila. Invitații
corul Seminarului Teologic noștri din această seară au
„Sfântul Apostol Andrei“ fost scriitorii: Viviana Ioan
condus de arhid. prof. și romanul său sensual
Adrian Marin. „Traveling”, Petru Pintilie cu monografia romanțată
„Brăila”, îngrijită de Viorel Coman, și Valentin
Popa cu studiul său de geografie culturală „Eliade și
brăilenii”. Așa cum ne-au obișnuit, organizatorii au
pregătit în deschidere un moment artistic susținut
de elevi ai clasei a XI-a A din cadrul Liceului de
Arte „Dimitrie Cuclin”, coordonați de prof. Daniela
Lăcrămioara Nistor care au interpretat un fragment
din piesa „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian.
După scurta prezentare biobibliografică făcută
autorilor de către dna Geta Eftimie, directorul
adjunct al Bibliotecii și moderator al serii alături de
scriitorul A.G. Secară, au fost prezentate recenziile
Moderatorii serii au fost Geta Eftimie, directorul „cronicarilor” Bibliotecii, Nicoleta Mazilu, Cecilia
adjunct al Bibliotecii și A.G. Secară, scriitor. Aceștia Manolescu și Tena Bezman. În desfășurătorul
ne-au făcut scurte prezentări biobibliografice ale deja cunoscut al saloanelor literare, autorii au fost
autorilor și ne-au introdus în tematica serii prin invitați să-și prezinte operele, trăirile și sentimentele
recenziile bibliotecarelor Denisa Albescu, Elena stârnite prin scrierile lor, aparent diferite, dar legate
Magadan, Violeta Moraru și Leonica Roman. printr-un fir comun, cel al locurilor natale, Brăila.
Autorii au fost invitați să-și prezinte operele literare,
aceștia fiind susținuți și apreciați și de alți invitați
din sală precum Camelia Nenu, inspector școlar de
specialitate sau ing. Radu Moțoc.
„Saga neștiută a Galaților 1917-1918”, cartea
semnată de Victor Cilincă și prezentată în această
seară de salon literar, este o carte despre „onoarea
Galațiului la Centenar” și prezintă o serie de povești
adevărate, crude, tulburătoare, eroice, dar și mai
puțin cunoscute. Cartea este dedicată, după cum
afirmă autorul, „celor 10 eroi gălățeni care au căzut,
în ianuarie 1918, pentru apărarea Galațiului, a
țării și a Europei”. În susținerea povestirilor, Victor
Cilincă ne-a invitat să asistăm și la un scurt moment După o scurtă pauză în derularea edițiilor
artistic desfășurat de tineri voluntari din Asociația saloanelor literare de joi (datorată sărbătorilor
17
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Salonul Literar AXIS LIBRI
Pascale și de 1 Mai), acestei întâlniri au fost
Salonul literar Axis Libri cunoscutul eminescolog
și-a reluat activitatea Nicolae Georgescu,
într-o zi de sărbătoare criticul literar Viorel
europeană, joi, 9 mai, Coman și scriitoarea
când ne-am întâlnit cu Doina Rizea, directoarea
o pleiadă de 5 autori editurii „Floare albastră”.
gălățeni și 7 cărți lansate. A fost o seară
În această seară, dedicată marelui poet
invitați ai salonului Mihai Eminescu, o seară
literar au fost scriitorii de poezie și muzică,
Vasile Ghica cu volumul ambientul muzical fiind
biografic „Ecaterina/ asigurat de elevii Liceului
Cocuța Conachi-Vogoride”, Constantin Oancă cu de Arte „Dimitrie Cuclin” (Cristian Duminică,
volumele „Și a fost o dimineață...: Bucurii simple” Angelo Andrei Stanciu și Robert Sebastian Lazăr)
și „Mihai Eminescu și Nichita Stănescu”, Marin coordonați de prof. Manuela Călărași.
Oanea cu volumul de povestiri Hoinar printre Și așa cum ne-am obișnuit, seara s-a încheiat
amintiri, Grigore Postelnicu cu romanul Discordia cu binecunoscutul moment umoristic susținut de
și Ioan Toderiță cu romanul „Amintiri la capăt de epigramiștii Vasile Manole, Ioan Fărcășanu și Ionel
vis: Fântâni în arhetipuri” și volumul de versuri Jecu și ședința de poze și autografe.
„Perpetuu-antrop”. După un maraton cultural-artistic de aproape 4
Recenziile cărților lansate au fost prezentate de (patru) luni, iată-ne ajunși la finalul unui sezon plin
bibliotecarii Dorina Bălan, Otilia Badea, Violeta de evenimente, surprize și schimbări. Mulțumim
Opaiț, Andreea Iorga, Camelia Labeș și Andrei participanților fideli sau celor în devenire că au fost

Parapiru. Au urmat prezentările autorilor, care alături de noi în acest sezon și vă lansăm invitația
au alternat cu momente artistice în interpretarea călduroasă de a fi din nou alături la noi, la alte
profesorului și scriitorului Marin Oanea și provocări, în sezonul de toamnă 2019!
momentele umoristice create de epigramiștii „de
serviciu” Vasile Manole, Ioan Fărcășanu, Ionel Jecu
și Teodor Buhăescu.
Seara s-a încheiat cu oferirea diplomelor de
participare scriitorilor lansați și cu mult așteptata
sesiune de autografe.
Pe 16 mai a avut loc ultima ediție din acest sezon
a Salonului literar Axis Libri care l-a avut ca invitat
pe editorul Aurel Ștefanachi, director al Editurii
Tipo Moldova din Iași și noua sa colecție editorială:
Mihai Eminescu în 200 de ediții. Invitații speciali ai

18
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Grossu, Silvia. Mitropolitul Gurie - operă zidită


în destinul Basarabiei
Chișinău: Epigraf, 2016

V olumul îngrijit
și coordonat de
Silvia Grossu se referă la
basarabene. Realizările cărturărești și nu numai
ale Mitropolitului ajung astfel pentru prima oară
reunite între coperțile aceluiași volum. Perspectiva
cadrul istoric, istoriografic obișnuită asupra Rusiei apare destul de modificată
și religios al creștinismului față de percepția de pericol, larg răspândită în
din Basarabia, iar publicul românesc. Imperiul țarist este prezentat
autoarea acestei compilări ca protector al ortodoxiei din cele mai răsăritene
a documentelor de ținuturi românești atunci când guvernele ce se
o asemenea natură succed aici își permit să devină abuzive pe linia
întreprinde o amănunțită autorității spirituale sau a patrimoniului eclesiastic.
cercetare în domeniile Vastitatea operei acestui înalt prelat lasă loc,
Andrei Parapiru vizate, tinzând spre totuși, cu generozitate continuării de către noile
bibliotecar, Biblioteca exhaustiv. Mitropolitul generații a mișcării de ridicare a ortodoxismului
„V.A. Urechia”
Gurie este urmărit în românesc pe teritoriul național. Polivalența
prodigiosul său efort revitalizator, promotor al Mitropolitului Gurie este evidentă și pe plan
ortodoxiei basarabene, de substanță profund pedagogic, nu doar pe cel religios sau teologic,
românească, într-o neobosită expansiune de urmărind dezvoltarea învățământului primar din
cărturar apărător al spiritualității României. Printre rezonanța transformării vieții, într-o adevărată
lucrările sale cele mai importante se pot considera: Evanghelie a națiunii. Bine ilustrată în privința
Istoria Mânăstirii Noul Neamț, Câteva extrase din acestei deschideri, lucrarea păstrează un caracter
arhive despre școlile bisericești din Basarabia, înaintea lămuritor fără precedent, în folosul unui plus decisiv
anexării ei de către Rusia, Starea clerului în Basarabia de relevanță adresată explicit cititorului neavizat.
în timpul Mitropolitului Bănulescu-Bodoni,
Cugetări despre călugărie, Sfântul Ioan Botezătorul,
Rugăciunile și lămurirea lor, Despre cinstirea sfintelor
icoane, Cartea pastorală, Bucoavna ș.a. În tabloul de
epocă dintre jumătatea secolului al 19-lea și prima
parte a secolului al 20-lea, monografia extinsă a
Silviei Grossu își realizează pe deplin scopul propus,
clar configurat prin propriile sale cuvinte: Procesul
de reconsiderare și revalorificare a unor domenii
vitale ale dimensiunii noastre identitare, reluat de
la declararea independenței statului nostru, este
preconizat ca o pavăză în calea uitării. Uitării de
valori, care este extrem de periculoasă, deoarece lasă
loc pentru dominarea valorilor false și a nonvalorilor.
Cartea se compune din mai multe părți
bine delimitate prin tematica lor, deși puternic
conexate între ele, legate de viața, activitatea
și opera Mitropolitului Gurie. Dezideratul
restaurator al Silviei Grossu urmărește misiunea
de credință a acestei proeminente personalități

19
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Ilie, Zanfir. Studenție eternă în Micul Paris


Galați: Axis Libri, 2019

V olumul „Studenție
eternă în Micul
Paris”, scris cu nostalgie
Intrând ca într-o catedrală în Facultatea de
Litere a Universității din București, filmul admiterii
îi invadează amintirile cu omul rămas reper ca
și emoție de către omul personalitate și modestie - Ovid S. Crohmălniceanu
de litere Zanfir Ilie, - șeful comisiei de examinare, care reușește să
înmuindu-și condeiul spulbere emoția tânărului printr-o formulă magică:
în valurile pătimașe ale „Hai, colega, curaj!”. Pentru cine îl cunoaște pe
fluviului ce ne străjuiește Omul cu adevărat Om din Ilie Zanfir înțelege gestul
de secole, pare să marcheze cât o mie de cuvinte făcut mai târziu de către acesta,
o posibilă cotitură în ceea pe propria cheltuială – „o placă comemorativă de
ce priveşte viața omului cu marmură pe care, în prezența unor oficialități și a
Dorina Bălan sevă dunăreană. Această celor mai inimoși scriitori din Galați”, a așezat-o pe
șef birou, Catalogarea afirmație are la bază faptul zidul casei unde s-a născut criticul și istoricul literar
colecțiilor. Control de
autoritate,
că astăzi, copilul său care, printr-o singură frază, a reușit să-l remonteze
Biblioteca „V.A. Urechia” întru cultură, Festivalul pe studentul în devenire.
Internațional de Carte Axis Indubitabil, cine a trecut prin studenție,
Libri își primește tatăl spiritual într-o nouă calitate retrăiește, citind, viața de student care este cea mai
- cea de invitat, de invitat de onoare. frumoasă și mai importantă etapă din parcursul
Înzestrat cu un bogat simț al umorului, șăgalnic unui om, fiind plină de evenimente diverse, cel mai
prin definiție și beneficiind de marea admirație și mare pas - acela de a lua hotărâri pe cont propriu,
nu numai a soției domniei sale, hotărăște din senin de a merge spre necunoscut, părăsind, totodată,
să realizeze un periplu prin anii studenției și o aripile protectoare ale familiei și trecând pe mâna
surprinde, invitând-o pe doamna șlefuitorilor de diamante în ale
Ilie ca la o oarecare promenadă... profesiei, cum sunt în cazul de
la pas „amândoi de mână, ca doi față: Eugen Simion sau Maya
studenți” prin anii tinereții, ani Simionescu – nume a căror
care au hotărât profesia ambilor pronunțare te determină să te
subiecți ai lucrării de memorii a ridici în picioare.
autorului. O lucrare inedită ca prezentare
Pentru străjerul Cetății cărții pentru că nu ne găsim în fața
gălățene, la a cărei cârmă a stat unui simplu gen al literaturii
timp de peste un deceniu, dr. autobiografice, ci în specia de
prof. Zanfir Ilie, și pentru soția memorii, căci în periplul său,
sa, distinsa doamna Ilie, studenția locurile străbătute sunt redate cu
a reprezentat o punte, construită propria istorie, cercetată cu sârg
cu pași mărunți, dar siguri, spre de către vrednicul de admirat
culmile unde au ajuns numai prin scriitor, Zanfir Ilie, care ne
studiu și dedicare și pe ale căror transpune prin condeiul său vrăjit
urme s-au întors după ani, 40 la în mirificul București de acum și
număr, „într-un alt timp, ca într-o de altădată printr-o documentare
lume paralelă în care propriile minuțioasă, cu o scriitură care
(...) ființe să se poată regăsi, curge ca o apă lină prin sufletul
mai puternice, mai înțelepte și mai apropiate ca cititorului, lăsând mirosul diafan al tinereții și
niciodată”. frumuseții timpului, timpurilor.
20
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Christi, Aura. Din infern, cu dragoste


București: Ideea Europeană, 2017

D eși
obișnuit
ne-am

întâlnirile noastre cu
ca
unde „e bine, e cald, miroase a hârtie și a gutuie
răscoaptă” și „ai șansa de a citi într-o liniște divină
din fabuloasa carte a universului”.
scriitoarea Aura Christi Născută, crescută „din suferință, muzică și cărți”
să fie mijlocite de poezie, și formată în Basarabia aflată sub ocupație sovietică,
iată că autoarea își Aura Christi gândește și creează în cele două culturi:
lansează un volum de română și rusă, însă iubește doar românește, și acest
proză sugestiv intitulat lucru se vede pe tot parcursul volumului de proză
„Din infern, cu dragoste”. unde pentru România folosește cu dragoste cuvintele:
În cele 576 de pagini care „țara mea”. De 25 de ani, prin revista Contemporanul,
conțin 46 de eseuri, sunt unde scrie publicistică literară de un radicalism
Catrina Căluian conturate cu măiestrie în asumat, duce un război literar pentru promovarea
bibliotecar, Biblioteca stil publicistic și literar în România a literaturii naționale reprezentată atât
„V.A. Urechia”
realitățile timpurilor de clasicii români, „exponenți identitari de vârf ai
noastre dramatice, dar și frumoase atunci când sunt României”, dar și de scriitorii contemporani de certă
trăite dintr-o perspectivă spirituală. Nonconformistă valoare care, din păcate, nu-și găsesc locul în „noua
din fire, autoarea așază sub semnul „normalității” tablă de valori acceptate”, pentru a susține și a apăra
curajul literar de a spune lucrurilor pe nume. „valorile fondatoare ale României”, conștientă fiind
Astfel se arată indignată, dar în același timp și de faptul că cel mai greu lucru este să rămâi un bun
îngrijorată, de societatea românească care are ca scriitor în condiții ostile culturii.
fațadă democrația și ca fond „dictatura în toată Din proza autobiografică, scrisă cu o dezarmantă
regula”, de criza receptării care a dat naștere crizei sinceritate, ni se dezvăluie omul-scriitor purtat
de modele, de cultura română, o realitate dramatică, de vocația sa, care a trecut peste multe „hopuri
în care scriitorii incomozi cu statut de „leproși existențiale” cu o „rară sete de viață”, un om care vede
culturali” sunt îngropați în tăcere, iar literatura este întruchiparea perfecțiunii în sunetul clopotelor
transformată într-o afacere, de neînțelesul „război mânăstirilor vechi și prăjitura favorită a copilăriei
de gherilă” dus împotriva valorilor naționale ale și adolescenței, un om echilibrat și liber pentru
României și implicit a propriei identități în ultimii 28 care scrisul rămâne, în esență, manifestarea nevoii
de ani, de supraviețuirea și astăzi a homo sovieticus, de a iubi și de a fi iubită într-o lume care seamănă
de încurajarea anticulturii, marginalizarea valorilor tot mai mult cu un infern, un scriitor modest care
și lipsa reperelor, de dictatura libertății absolute, și-a asumat promovarea literaturii române peste
eliminarea excelenței din toate domeniile științei hotare și totodată postura de scriitor incomod în
și culturii, de implementarea unui capitalism fără țara sa, deoarece crede în „misia națiunii române
Dumnezeu. Cu dibăcie și eleganță literară, scriitoarea și a literaturii acestui neam” care a supraviețuit de
creează un echilibru între frumosul și urâtul cotidian, secole ca popor unitar, în același loc, doar printr-o
alternând proza publicistică cu cea literară în care credință puternică și neclintită.
vorbește despre valorile reale: credința, identitatea, În aceste zile, când mai tot omul contemporan
istoria, limba, tradiția, unitatea culturală și națională, se află într-o goană nebună pentru agonisirea celor
despre „viațamoartea” tratate ca „pe o mare unitate”, trecătoare ale lumii acesteia, scriitoarea cu nume
două realități care „se hrănesc una din cealaltă” și literar luminos, Aura Christi, își îndeamnă cititorii să
despre regăsirea de sine și cunoașterea „omului din trateze „viața ca pe un dar care se face o singură dată”
om” prin călătorii spirituale în inima ființei, „locul și să se bucure de tot ce li se întâmplă pentru că viața
unde se întâmplă lucrurile cu adevărat importante”, este „clipă de clipă, uimitor, neverosimil de frumoasă”!

21
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Ene, Alexandru. Ecoul amintirilor


Brăila: Editura Lucas, 2019

D omnul Alexan­
dru Ene este
o prezență discretă
natal, locuitorii, părinții, dascălii, școala și locul de
joacă numit „maidanul”.
„Sătucul meu din Bărăgan,
în peisajul literaturii Cu oameni buni și gospodari
române contemporane Ești pentru mine ca un mac în lan,
și aceasta doar pentru că Ești cântecul tradiției cu lăutari!”
dumnealui este un om Apoi ne povestește diferite întâmplări din
sensibil, foarte reținut, copilăria și adolescența sa: „După vacanța de
modest în viața de zi cu vară când nu puteam să mă satur de joacă, a
zi. venit toamna și din nou trebuia să merg la școală.
Cartea cu titlul „Ecoul Dar în vacanță am trecut printr-o altă serie de
Anca Stan amintirilor”, apărută aventuri. În primul rând m-am accidentat la cap
bibliotecar, Biblioteca
„V.A. Urechia” la Editura Lucas din foarte grav. Cum s-a întâmplat: într-o zi mă aflam
Brăila în anul 2019, este în curte la Fănel Mănăilă, împreună cu Tibileață,
alcătuită din 78 de povestiri care aparțin genului cu Andruș și cu Gigel, nepotul lui Fănel, venit în
memorialistic justificat de prezentarea la persoana vacanță de la Buzău. Cu toții am căzut de acord să
I a narațiunii. ne jucăm de-a ascunselea pe la șurele cu nutreț,
Personajul principal al cărții este însuși autorul, (care nu erau puține), în acea curte. Eu, când am
Alexandru Ene, fiu al satului Plăsoiu din comuna vrut să mă ascund într-o șură de paie, din fugă
Vișani, județul Brăila. m-am lovit cu capul de un stâlp cu cuie mari pe
„Ecoul amintirilor” ne oferă o relatare detaliată el, pe care-l pusese nea Anton tatăl lui Fănel să
a primilor ani de viață și a adolescenței sale, cu sprijine căpița aceea buclucașă. M-am înfipt cu
amănunte privind peisajul social al universului capul într-un cui, văicărindu-mă și cerând ajutor.
copilăriei, descriind relațiile dintre eroul principal Am rămas cu capul înfipt în acel cui, în vreme
și diversele persoane cu care interacționează și ce sângele șiroia pe față. Abia târziu au realizat
care își lasă amprenta lor pozitivă sau negativă, ceilalți copii ce mi se întâmplase și au intervenit,
contribuind astfel la maturizarea autorului de la o smulgându-mă din cuiul cu pricina.”
vârstă fragedă în satul Plăsoiu. Autorul folosește mai mult monologul pentru a
„Ecoul amintirilor” s-a născut din dragostea exprima cugetările și sentimentele sale. Textul este
autorului față de satul natal, dragoste izvorâtă din remarcabil prin utilizarea unui vocabular presărat
dorința de a revedea un loc iubit și drag. cu mult umor, caracteristic țăranului român.
„Pe malul Buzăului învolburat Descrierea universului copilăriei ca realitate, cât
Unde se-ntind câmpii mănoase, și accentul pus pe tradiție, sunt în strânsă legătură
Se vede-n zare un micuț sat cu satul său natal și cu regiunea înconjurătoare.
Cu pitoreștile lui case. Apreciez că volumul „Ecoul amintirilor” este
o lucrare extrem de sensibilă, deplină și valoroasă
Aici eu m-am născut, în același timp, fapt pentru care îl așteptăm
Aici mi-am legănat copilăria cu nerăbdare pe domnul Alexandru Ene și cu
Și-am colindat neabătut următorul volum. Îl felicit și îl asigur de întreaga
Simțind sub tălpi cum fremăta câmpia.” noastră prețuire!
Povestirile nu sunt așezate la întâmplare, ci
autorul a urmărit cu prioritate să evidențieze satul

22
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Guriță, Doina. Lacrimi de sticlă


Iași: Timpul, 2019

D octor în științe
economice
(marketing), doamna
flegmatic taumaturg” (Am adunat din vreme
timp), „Vorbim despre viitor/ iar viitorul nu există”
(Vorbim despre viitor), „Trecutul care fuge” (Trecutul
Doina Guriță debutează care fuge), „Una câte una, zilele se scurg/…/ Una
editorial în anul 2018, câte una, zilele se cern/…/ Una câte una zilele
cu lucrarea Gânduri pleacă/…/ Una câte una zilele dispar” (Una câte
din Abis, apărută la una) „Cuvintele nerostite/ au luat timpul de mână”
Iași, la editura StudIS, (Cuvinte nerostite), „Într-un popas, la capăt de
aceasta fiind prima sa timp/…/ Am evadat și-am zăbovit la celălalt capăt
carte de poezii în care de timp”, (Enigma), „Se duce/ Un trecut ce urmează”
„își prezintă trăirile și (Nu cred), „Nu mai am timp, de-atâta veșnicie” (Lui
Leonica Roman suferințele vieții de zi cu Cezar Ivănescu).
bibliotecar, Biblioteca zi”, așa cum menționa Timpul este un element important din viața
„V.A. Urechia”
jurnalistul ieșean Dan noastră și contează enorm de mult cum îl petrecem.
Teodorescu. Ar trebui să luăm în considerare îndemnurile din
Poeta Doina Guriță se ghidează după motoul: poezia Degeaba: „În graba noastră prin viață/ Uităm
„Poezia este lacrima sufletului sculptată prin cuvânt să ne uităm în jur/ Să privim frumosul ce ne trece
și dăruită necondiționat oamenilor!” prin față,/ Să admirăm o floare,/ Să mângâiem un
Buchetul de versuri Lacrimi de sticlă reprezintă suflet nefericit/ Ah! cât iubesc oamenii…/ Degeaba
cel de-al treilea volum de poezie ieșit de sub lumina ne grăbim,/ Degeaba regretăm,/ Degeaba căutăm,/
tiparului sub semnătura poetei Doina Guriță. Degeaba așteptăm/ Dacă uităm/ Să ne bucurăm de
Lucrarea se deschide cu prefața Prin vămile Prezent/ și să ne iubim.”
tristeții spre paradisul morții în care criticul Ioan
Holban menționează printre altele faptul că
sentimentul religios „transpus subtil în poeme”
„nu transferă formulele de amvon și nici tonalitatea
psalmilor sau troparelor”, ci „se asociază paradigmei
eminesciene”, oferind „vârful valoric al poeziei
Doinei Guriță”. Volumul continuă cu o pagină de
Metafore de însoțire ale poetului Horia Zilieru.
Între copertele cărții sunt zugrăvite 64 de poeme,
cel de-al optulea fiind cel care dă titlul volumului.
Poemele sunt presărate cu sfaturi creștine: „De
vrei fericirea,/ poart-o mereu în gând” (Poartă
fericirea în gând), „Cu un surâs discret/ zâmbește
zilei de mâine/ Nu lăsa tristețea să îți învăluiască/
Simțurile” (Zâmbește), „Nu te dezbrăca de speranță,/
Nu o agăța în cui!” (Nu cred), „Doar, cu speranță,/
dragoste și iertare/ vom găsi/ Veșnicia.” (Să ne
inunde lumina).
Timpul capătă diverse valențe: „Simțeam cum
timpul se comprimă” (Izvorul din deal), „Un vis
viitor al unui trecut amânat” (Nădejdea), „Timpul,

23
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Antoche, Sibiana Mirela. Clipe și îngeri


Brăila: Editura Lucas, 2018

P rintr-o puternică
resuscitare a sen­
sibilității neoclasice,
pentru valorile permanente, căpătate în creație din
această moștenire:
„Eminescu-i poezia scrisă-n dragul nostru cânt,
poeta Sibiana Mirela Eminescu-i cerul, glia, dor de neamul nostru
Antoche propune sfânt.’’
volumul de față Clipe și Cartea Clipe și îngeri a Sibianei Mirela Antoche
Îngeri, ca pe o continuare este o reîncântare a stilului neoclasic de nuanță
specifică liricii feminine romantică, favorizat și de Mihai Eminescu,
din România. Ideatica cel onorat, direct sau indirect prin toate aceste
din armonia ei își trăiește versuri. Fascinația limbajului eliberator e tot așa de
viața la impact de prezent mișcătoare, precum tratarea temelor preferate.
Elena Magadan cu ființa ce-o receptează. În cele din urmă, însă, armonia se transformă la
bibliotecar, Biblioteca Pe această linie, alte impactul cu viața reală a lectorului, odată ce acesta
„V.A. Urechia”
creații, în versuri ale se lasă absorbit în noul univers, al noii plăceri de a
artistei sunt: Viața în doi, 2016; Stropi de rouă, 2017; fi.
Buchetul de iubire, 2018; Anotimpuri pastelate, 2018.
Volumul Sibianei Mirela Antoche, Clipe și
îngeri, reconsideră fericit structurile armonioase ale
stilului clasic, respectând prozodia și muzicalitatea.
Titlul se referă la atmosfera puternic spiritualizată a
inspirației poetice ce se reflectă în abudența figurilor
de stil.
În poezia la fel intitulată, ca lucrarea însăși,
nesațul unei asemenea vieți iradiază într-o grație
ludică, eliberată de constrângerile realului îngust:
„Fluturi mari de credință prin al soarelui foc
De-a cruța din al vremii mădular de plângeri
Juruiesc lăcomia de-a mă prinde în joc
Veșnicia de patimi, de clipe și îngeri!’’
Tematica volumului este diversificată, în funcție
de marile dimensiuni ce atrag, prin gravitația lor,
atenția sensibilă a poetei. Recunoașterea apoteotică
a valorii eminesciene e una dintre aceste dimensiuni,
pe lângă expresia iubirii, experiența religioasă
sublimată, natura transfigurată, spectacolul
supranaturalului estetic, ireductibilitatea ființei
umane, mai ales a celei dragi ș.a.m.d.
Volumul este totuși consacrat lui Mihai
Eminescu și-o dovedește chiar prin cvasirepetarea
numelui marelui poet, din versurile denumite
Eminescu… totala recunoștință a tot ce-i românesc,

24
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Popescu, Veronica. Din nicăieri te aștept


Galați: InfoRapArt, 2018

V eronica Popescu,
o poetă
marcă, ale cărei poezii
de
„Degeaba sunt eu Veronica și tu, Mihai te
cheamă/ Căci nu trăim ca ei povestea, mai mult,
chiar îmi e teamă/ Că eu sunt cea care te-așteaptă
ne-au pătruns în suflet sub plopii ce-i privesc/ Și nu-mi împărtășești iubirea
și în care ne-am regăsit, și numai eu iubesc./”
ne oferă o bucurie prin Autoarea versifică cu ușurință pe diverse teme:
publicarea unui nou - dragostea („Te rog în astă seară, nu pleca acasă!/
volum de versuri, la Afară-i vânt și ploaia bate-n geam” – versuri din
editura InfoRapArt, poezia „Nu mai pleca”);
intitulat „Din nicăieri te - condiția femeii („Meriți să ți se aducă mărire
aștept...”, apărut în anul și cu slavă/ Ție, cea mai minunată din tot ce-i
Raluca Bîgu 2018. pământesc” – versuri din poezia „Femeie”);
bibliotecar, Biblioteca La o primă lectură a - credința („Să mă asculți tu Doamne în vreme
„V.A. Urechia”
volumului, remarcăm că de răstriște/ Când nimănui nu-i pasă și nimeni nu
acesta cuprinde 67 de poezii în care autoarea atinge m-ascultă” – versuri din poezia „Ruga”);
în primul rând o temă sensibilă – dragostea, dar nu - trecerea timpului („Tu nu mai vezi cum păsările
numai. zboară/ Nici florile ce pun la căpătâi” – versuri din
Volumul de versuri „Din nicăieri te aștept...” poezia „Aicea timpul trece”);
începe cu poezia „Femeia”, în care Veronica Popescu - sau natura („Te-ai dezbrăcat de haină, natură
punctează semnificația femeii prin versurile cele minunată/ Și coapsele se văd, în vântul toamnei
mai potrivite: reci” – versuri din poezia „Natură minunată”).
„Ție, cea mai minunată din tot ce-i pământesc/ O poezie care se distinge e chiar cea care dă titlul
Și pentru că tu naști, tot neamul omenesc!/ volumului „Din nicăieri te aștept” și din care reiese
Ce îi dai lumii sensul și viața pe pământ/ motivul așteptării. Poeta este ambițioasă, vrând să
Asemeni unui înger pe pământ.” afle toată lumea de iubirea ei:
Majoritatea poeziilor se învârt în jurul iubirii „Aș vrea să fiu cu tine, ca tine să fiu stea/
sau așteptării iubirii să se întoarcă, după ce s-a Și-n universul mare, pe bolta înstelată/
consumat și s-a dus departe, cuprinzând, astfel, Cu stele luminoase, să scriu iubirea mea/
trăiri pe care le poate experimenta un om în acest Să știe tot pământul și galaxia toată.”
sens, cum ar fi: dorul, plecarea, singurătatea, Pe parcursul călătoriei sale, în căutarea păcii
despărțirea, lupta cu timpul, lacrima, așteptarea și interioare, Veronica Popescu își găsește alinarea în
altele. amintirile de acasă:
Atracția pentru modelul suprem al poeziei „S-ascult iară doina, cântec din caval/
românești „Mihai și Veronica”, mai ales a prototipului Cu piciorul gol, să calc iarba deasă,/
romancierului perfect, a determinat-o pe Veronica Prin pădurea verde, să merg iar pe deal,/
Popescu să scrie o poezie cu același titlu și să își Să îmi găsesc pacea, să fiu iar acasă!” – versuri
dorească a fi o altă Veronica, iar el, bineînțeles, din poezia „Du-mă, du-mă pasăre în zbor”!
Mihai. Chiar dacă există o potrivire a prenumelor, Felicitări autoarei pentru versurile frumoase și
cel al marii iubiri a lui Eminescu, cu cel al autoarei, așteptăm să ne încânte cu un nou volum de versuri
aceasta ne dezvăluie prin cuvintele sufletului, că nu în curând.
trăiesc ca ei povestea lor:
25
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Salonul Literar AXIS LIBRI: Recenzii

Valegvi, Valeriu. Eva printre degete


București: Detectiv literar, 2018

D omnul Valeriu
Valegvi, scriitor
prolific, de altfel, după
tată, de bunic, de individ ajuns la senectute. (p. 50
– Scrisoare, p. 61. - Te părăsește timpul....), prin
onirism (p. 33 – Povestea poveștilor), în și prin
cum am mai avut ocazii poezie. Gramatica, sintaxa, punctuația, în acest
să sesizăm, încântă circuit al simțirii, nu-și mai au rostul, fapt pentru
cititorii cu un alt volum care sunt abolite. Simplitatea pare și este mult mai
ce îi dezvăluie, încă o sugestivă.
dată, latura profundă, Poetul Valeriu Valegvi, prin particularitățile
sensibilă și, nu în ultimul textuale încifrate liricii sale, nu numai că face opere,
rând, stilul scriitoricesc, Face Lumi, asemenea, poate, simbolisticii presupuse
plin de talent aparte. de prenumele Eva.
Florica Șerban Autorul se tratează Dintre teme și direcții, atragem atenția asupra
bibliotecar, Biblioteca
„V.A. Urechia” de „Eva printre degete”, condiției femeii, a bărbatului, a omului, în general,
lucrare ce adună poezii, asupra temporalității.
apărută în colecția „Clynamen” a Editurii Detectiv Autorul Valeriu Valegvi pare a jongla cu o
Literar, în toamna anului 2018. aparentă ușurință cu marile texte ale lumii după
Volumul uimește asemenea motoului la care cum se observă în poezii ca: p. 38 - Nu ne mai
autorul apelează, aparținându-i lui Eugéne Ionesco: încăpeau nici cuvintele/ Ce muzici din adânc–
„Uimirea este starea de spirit în care o anumită 1001 nopți, p. 48 – Peștele cel Mare - Iona, p. 50
conștiință este sfărâmată, în care o altă conștiință – Scrisoare... Biblia ș.a.
apare ori este pe cale de a apărea sau n-a apărut încă.” Volumul cuprinde și texte lirice ce sunt însoțite
Textele, într-adevăr, surprind prin ingenuozitate a de varianta în lumba engleză, ca: A patra scrisoare,
viziunii, prin complexitate, prin sondarea visului Veghe, Fără cusur, Rucsacul doldora de poeme,
și a visării, prin subiectivitatea viziunii și, totodată, Să-nconjori roata, Marșul nocturn al mugurilor,
prin universalitatea acestora. ș.a..., probabil, domnul Valeriu Valegvi, dorind a
Structurat în trei părți (Când credeam că am sublinia nuanțe semantice (de sens) și fonetice (de
scăpat-o pe Eva – Șapte scrisori către Oana, sunet) pe care le considera mai rezonante și mai
În transa uimirii și Te părăsește timpul – Din aproape de lectorii zilelor noastre. Pe lângă valențele
ultimele poeme înainte de după) „păzit” de o prefață metaforice, poate ce ating ușor sfera religioasă,
și de o postfață elogioase, semnate de scriitorul autorul vizează, după cum am menționat anterior,
Daniel Corbu, respectiv de către poetul Firiță Carp, și prezentul imediat (p. 34 – Te părăsește timpul)
volumul debutează cu o lirică epistolară adresată, „Te părăsește timpul
adresată cui?!... Aplicând o grilă autobiografică nu-i poți pune piedică
care aici nu face decât să știrbească din farmecul Dar odată și odată și el
volumului, ne-am putea întreba cine este Oana, O să fie răpus de timpul lui.
destinatara scrisorilor. Cu toate acestea, interogația Hienele o să-i vină de hac
se impune a rămâne suspendată, căci... instanța și-atunci să vezi
auctorială se dorește și trebuie să se distingă. nici o mie de mii de cuvinte
Poetul ni se arată într-o varietate surprinzătoare nu vor decide pe unde
de ipostaze: de copil (p. 60 – Nu-i lipsește nimic armiile timpului vor trece.”
mamei), a se vedea spiritul ludic al unor creații În încheiere, doresc autorului putere de creație
precum (p. 28 – Dorință, p. 68, Pe drumul în continuare, iar pe cititori îi invit la lectură.
dimineților), în cea din urmă, observându-se
potențarea valorii stilistice a sunetelor, de iubit, de
26
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
România. galațiul citește

Colecţia „Biblioteca pentru toţi”


în Editura Librăriei Leon Alcalay (II)

N u sunt neglijaţi nici


scriitorii clasici din
Anglia, Germania, Spania,
- Ion Bianu, Momente culturale. (217)
- Nicolae Iorga, Oameni şi fapte din trecutul
românesc. (220)
Rusia. - Rădulescu-Motru, Ştiinţă şi energie. (241)
Un loc aparte în această - Flammarion Camille, Fenomenele
colecţie este rezervat spiritismului. (269)
unor lucrări cu caracter - Ferière, Darwinismul. (340)
enciclopedic precum: - Flammarion Camille, Ce este cerul? (357-
- Wilkius, Antichitatea 359)
romană. Obiceiuri, Ori­ - Dimitrie Onciul, Din istoria României. (361-
Radu Moțoc ginea societăţii (14) 362)
inginer, publicist - Din biografiile oame­ - Mic Atlas de zoologie. (367-372)
nilor celebri. Cu gravuri - P. Ispirescu, Isprăvile şi viaţa lui Mihai
(26) Viteazul, cu o prefaţă de Odobescu.(388)
- Mahaffy, Antichitatea greacă. Cu 20 gravuri. - N. Bălcescu, Puterea armată la Români şi
(27) Mişcarea Românilor din Ardeal, 1846. (393)
- Pecaut şi Beaude, Convorbiri despre artă. - Mihai Kogălniceanu, Dezrobirea ţiganilor.
(50, 56) Ştergerea privilegiilor boiereşti. Emanciparea
- Minunile Universului. Istoria naturală. (67, ţăranilor. (394)1.
68, 69) Din această complexitate de teme abordate,
- G.T. Buzoianu, Egiptul. Cugetări asupra precum lucrări literare, istorice, discursuri,
popoarelor vechi. (72) dicţionare, filozofie, legende, cod civil etc.,
- Gh. Adamescu, Din biografiile scriitorilor semnalăm o lucrare specială pentru această perioadă
români. (85) de sfârşitul secolului al XIX-lea, care a fost publicată
- G.T. Buzoianu, Berberii – Hesperidele. (87) în Biblioteca pentru toţi la poziţia 139. Este vorba de
- Gastineau, Geniile ştiinţei şi industriei. (91) Poezii populare din Basarabia, intitulate Suspine şi
- Mic vocabular militar, româno – francezo – care au fost îngrijite de G. Madan2.
ruso - turc. (105-106) Un volum interesant şi deosebit de util şi
- Müller, Animale celebre. (108) în prezent, de peste 300 pagini (nr. 387), care
- Gloriile muzicii. Cu portrete. (110) caracteriza atmosfera şi preocupările societăţii
- Morand, Introducere la studiile ştiinţei româneşti din perioada respectivă, se referă la „Cum
fizice. (112-113) trebuie să se poarte omul în toate ocaziile vieţii”.
- M. Blok, Mamele celebre. (123) Cu alte cuvinte, Buna cuviinţă pe care autoarea
- Lubboc, Întrebuinţarea vieţii. (124) G. Adina o prefaţează cu următoarele îndemnuri
- Hamangiu. Codul civil adnotat. (128-137, adresate cititorului: „Viaţa cere multe. Ca să reuşeşti
139-148) trebuie să ştii să te porţi. Câţi trec pe lângă fericire şi,
- Hamangiu, Legea judecăţii de pace adnotat. pentru că au părut stângaci, lipsiţi de educaţie, viaţa
(149-151) i-a aruncat din drumul înflorit pe care fiecare vrea
- Zaloni, Despre fanarioţi. (152-155) să meargă. Să ştii să te porţi, iată ştiinţa mare a vieţii.
- Ploetz – Leist, Mic dicţionar francez – Poţi să ai toate calităţile sufleteşti şi ale inteligenţei,
român. (166-178) ele nu vor preţui nimic dacă nu se vor înfăţişa sub
- Calligari D., Dicţionar englez – român. aspectul celei mai perfecte bune cuviinţe. Aceasta
(204-215) în primul rând se învaţă. Prejudecăţile sociale şi

27
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
România. galațiul citește
uzanţa au introdus o mulţime de reguli, fără de care sau caută a se
eşti pierdut. Oricât le-ai şti, trebuie să-ţi le aminteşti pune în contact
din când în când şi să le controlezi, dacă n-au fost sufletesc cu marii
schimbate”3. noştri scriitori
Din aceiaşi categorie de educaţie face parte şi naţionali, ale
volumul intitulat „Arta de a vorbi în societate căror opere s-au
şi la diferite ocazii” (nr. 865-866). Din capitolele publicat ori
cele mai interesante, am putea cita: debuturile în se vor publica
arta vorbirii, glasul oratorului, rostirea, articulaţia, aproape toate în
dicţia, punctuaţia, toate în timpul şi după discurs4. Biblioteca pentru
Semnalăm şi alte volumele, cu tematici care toţi”6.
preocupau societatea românească la vremea Din păcate,
Sigla Librăriei Leon Alcalay, varianta I
respectivă: editura nu
- Educaţia fetelor, autor Fenelon. (nr. 948- obişnuia să con­semneze anul apariţiei şi din acest
949) motiv este dificil a departaja cu exactitate trecerea
- Higiena sufletului, autor Feuchtersleben. (nr. firească de la o editură la alta. Un alt motiv care
764-765 bis.) îngreunează această delimitare o constituie
- Secretul scrisului. Cum şi ce să scrii mai reeditările care nu sunt consemnate totdeauna cu
marilor şi mai micilor tăi în toate împrejurările acelaşi număr urmat de „bis”, cum se practică în
vieţii. (nr. 1123-1126) unele cazuri la această colecţie. Totuşi, printr-o
- Despre educaţie. Regulile cele mai însemnate analiză efectuată pe un număr restrâns de volume
ale artei pedagogice5. (aflate în biblioteca personală), putem identifica
trei edituri care au preluat succesiv această
IV. Evoluţia în timp a colecţiei „Biblioteca colecţie.
pentru toţi”.
După un debut spectaculos în anul 1895, editura IV-a. Prima care a şi iniţiat colecţia Biblioteca
Librăriei Leon Alcalay din Bucureşti „mărturiseşte” pentru toţi este Editura Librăriei Leon Alcalay
cu mândrie succesul acestei colecţii pe care o din Bucureşti, care a editat un număr de volume
îmbogăţeşte săptămânal. Dar să vedem acest estimate la un număr de 893 volume. La această
text publicat în numărul 292: delimitare s-a ţinut cont şi de
„Sprijinită de numeroşii săi cititori preţul imprimat pe volum, care
şi încurajată de toţi oamenii de era fixat la 30 bani.
bine care apreciază înalta ei menire Dar să analizăm coperta, care
culturală, Biblioteca pentru toţi sugerează un mesaj cultural în
îşi urmează drumul ce şi-a croit concordanţă cu politica editurii.
şi continuă a publica săptămânal Imaginea ne sugerează un „Arc de
opere literare, ştiinţifice, pedagogice triumf ”, care în partea superioară
şi de popularizare, scrise de cei mai are amplasat un buchet de lauri
de seamă scriitori români şi străini. înfăşurat cu o eşarfă pe care stă
Prin varietatea lucrărilor scris mare „BIBLIOTECA”. Tot
publicate şi prin ieftinătatea la partea superioară, pe traversa
volumelor sale, biblioteca aceasta monumentală, sunt amplasate
a izbutit să-şi câştige, an de an, sub formă de raft de bibliotecă un
pături tot mai largi de cititori, aşa număr de 15 cărţi.
încât astăzi ea se găseşte introdusă Pe aceste cărţi stă scris cu
în toate clasele sociale. Toţi o cerneală neagră „PENTRU TOŢI”.
citesc: de la şcolarul care buchiseşte Pe colţuri, amplasate în partea
încântat poveştile şi istorioarele superioară a coloanelor laterale,
pentru copii, până la omul cult, care sunt două făclii aprinse. Ambele
reciteşte în traducere românească Editurii Librăriei Leon Alcalay, au flăcările îndreptate nefiresc,
vreo celebră operă literară străină, varianta II spre interior. În interiorul acestei
28
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
România. galațiul citește
arcade, în partea stângă, există un raft suspendat introdusă în acest cadru neinspirat, fiind alăturată
care susţine patru cărţi. unui creion care nu utilizează cerneală;
La partea inferioară, pe un suport care sugerează - masa este susţinută de două picioare care
o masă de scris pe toată lungimea arcadei, stau sugerează că sunt mult mai înalte pentru a da
rezemate în stânga trei cărţi, iar pe masă, o carte posibilitatea unei poziţii comode de scris.
deschisă pe care stă scris Litere, Ştiinţă, Artă. Din aceste două tipuri de coperţi descrise, se
Sub carte, se poate observa o peniţă de scris sub poate trage concluzia că, la această Editură a Librăriei
formă de pană. Masa de scris este susţinută lateral Leon Alcalay, au fost practicate două coperţi, dar este
de două picioare scurte. În interiorul volumului, pe dificil de a fi departajate, singurele elemente comune
pagina de titlu, apare sigla editurii stilizată, care are sunt preţul practicat de 30 bani şi editorul.
ca element filigranat litera A.
Acest aranjament al copertei se regăseşte la
numerele: 152-155, 415-416, 570, 660, 697, 893.
Aici, se poate
constata o eroare de
numerotare, care nu
precizează la 152-
155 faptul că este o
reeditare care ar fi
trebuit semnalată cu
„bis”. De fapt, aceste
trei volume sunt
reeditate în anul
1909, aşa cum este
Sigla Editurii Librăriei Leon
menţionat chiar pe
Alcalay, varianta II
coperta interioară.
Toate aceste elemente care compun coperta sunt
importante, pentru că, în timp, ele suferă modificări
pe care le vom semnala ca elemente de departajare
ale etapelor de editare.
Credem că iniţial această copertă avea unele
elemente modificate, care reflectau un anumit
grad de preţiozitate. Aceste elemente, care sunt
imprimate pe coperta numerelor 248, 537-538, 802,
Editura Librăriei „Universala” Alcalay & Co.
sunt următoarele:
- făcliile sunt stinse; Note:
- numărul cărţilor, din raftul superior, este de 1. Ibidem, pp. 166-174
24 volume; 2. Ibidem, p. 169.
- coloanele sunt desenate diferit, având şi o 3. I. Turghenef, Op. cit., p. 105.
grosime puţin mărită; 4. Dostoiewski, Suflet de copil, colecţia „Biblioteca
- pe masa de scris există o carte închisă pe pentru toţi”, Ed. Librăria „Universala” Alcalay & Co.
care stă scris Artă, Literatură, Ştiinţă; Bucureşti, nr. 509-510, p. 173.
- sub carte, într-o poziţie asemănătoare cu 5. Tudor Vianu, Trei critici literari (T. Maiorescu,
pana de scris, este amplasat de data aceasta un creion M. Dragomirescu, E. Lovinescu), Colecţia „Biblioteca
cu secţiune hexagonală, pe care stă scris KOH- pentru toţi”, Editura „Biblioteca pentru toţi”
I-NOOR, urmat de un semn care simbolizează Bucureşti, nr. 1550, p. 2.
mineritul şi în final M30; 6. Emil Gârleanu, Odată! Amintiri, Schiţe şi
- în partea dreaptă a mesei este reprezentată Nuvele, Colecţia „Biblioteca pentru toţi”, Editura
o sticluţă de cerneală cu dop, pe care stă scris: Librăriei Leon Alcalay, Bucureşti, nr. 292, p. 2.
Cerneală Reform Günther Wagner, cerneala este
(Va urma)
29
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Salonul Literar AXIS LIBRI: epigrame

Consecvenţă
În stare de ebrietate
Adorm la bar şi uit de toate,
Dar mă trezesc într-un târziu
Tot faţă-n faţă c-un rachiu.

Din politică
Meseria nu-i vrăjeală,
Vasile Manole Te va face om bogat
epigramist Dacă ai puţină şcoală
Şi măcar un plagiat.

Flirt între cofetari Depanator cosmic


Cu vecina de la patru Pământul nu rămâne-n pană
Zilnic ne-mpărţim bezele, El nu se-opreşte niciodată,
Dar eu cred că joacă teatru, Că Luna e aşa umană
Prea miros a... minciunele. Şi-n permanenţă îi dă roată.

La medicul cardiolog Născut în zodia Leului


E atât de generos... Şi-a făcut un obicei
Îţi consultă miocardul, Făr’ să ştie soaţa lui...
Făr’ a fi pretenţios: Când e vorba de femei,
Îi dai PIN-ul, îi dai cardul. El vrea „partea leului”.

Regret optimist Unui umorist


De multe ori îmi pare rău, Când în vorbe pui umor,
Că nu am fost eu soţul tău, Dacă e de calitate,
Dar ce noroc avui cu tine, Şi-l distribui tuturor
Că m-ai ales amant pe mine. Râsu-i o... formalitate.

La o lansare de carte La al treilea mariaj


Cărţile le-a dat cadou, Duce-o viaţa „paralelă”
Interesul să-l stârnească Cu a doua lui soţie...
Şi să aib-un vag ecou, Prima i-a rămas fidelă,
Barem titlul să-l citească. Se-ntâlnesc la berărie.

Jurnaliştii Autocaracterizare
Lumea meditând se-ntreabă: Am fost un om aşa cinstit...
Dacă nu era cuvântul, Când cu amicii mă-ntâlneam,
Să le dea şi lor de treabă, Oricât voiam ca să evit,
Mulţi şomeri avea pământul! Mereu cinsteam.

Alertă meteo Relaţii transumane


Praful ăsta african Dacă eşti om cu relaţii
Ce la noi n-a prea rămas, Poţi obţine orice vrei,
Pare-a fi columbian, Că acum se fac mutaţii...
Că prea mulţi l-au tras pe nas. Mulţi bărbaţi devin femei.

30
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Salonul Literar AXIS LIBRI: epigrame

Cu cât ne-ndepărtăm mai mult în timp,


Cu-atât se-nalță Zeul din Olimp;
Iar steaua lui nicicând n-o să apună
Cât timp noi vom vorbi limba română.

Scriitorului Valeriu Valegvi, autorul volumului


„Eva printre degete”
Orice Evă la-nceput de drum
Te copleșește cu al ei parfum,
Dar odat-îndrăgostit de ea
Te joacă pe degete cum vrea...
Ioan Fărcășanu
epigramist
Grupului de scriitori din Brăila: Dumitru Anghel,
Virgil Andronescu, Valentina Balaban și Lucia
Scriitoarei Gulșah Süder Uzunmehmetoglu Pătrașcu, cu ocazia prezentării ultimilor creații
autoarea cărții „Femeile cu miros de flori” literare, în cadrul Salonului literar Axis Libri, din
O fată când e domnișoară Galați, în ziua de 28 martie 2019
Miroase-a flori de primăvară; Brăila și Galați – orașe-n floare
După ce-a devenit soție Se mândresc cu scriitori de valoare;
Miroase a bucătărie... Totuși există aici și un „așa dar”:
Galațiul e centru universitar...
În lumea noastră aiurită,
După ce fata se mărită De secole Brăila și Galați
Și-apar probleme-n căsnicie, S-uniți de Dunăre ca niște frați;
Soțul ia drumul haiduciei... Cu-a lor vocație spirituală
Îmbogățesc cultura națională.
Doamnei Viviana Ioan din Brăila, autoarea cărții
„Traveling – roman senzual”
Citind titlul cărții am rămas surprins; Festivalul Internațional de Carte Galați – 2019
Pronunți „senzual” și te vezi „aprins”; Cândva „orașul roșu” poreclit,
Cred că erotismu-i bine definit: Azi Centrul de Cultur-a devenit;
Asta doar din titlu, cartea n-am citit ... Și faima sa iat-a ajuns departe
Prin Festivalul anual de carte...
Scriitorului Vasile Ghica din Tecuci, autorul
volumului „Ecaterina (Cocuța) Conachi Vogoride”
Cocuța – nume de păpușă – Salonul Literar Axis Libri Galați
Prin faptele de glorie, E-o oază de cultură literară;
A deschis spre orizont o ușă E-un unicat în acest colț de țară,
Și-a intrat în istorie... Unde-și prezintă operele scriitorii
Și dau piept cu critica și cu cititorii...
Domnului Aurel Ștefanachi director al Editurii
Tipo Moldova din Iași cu ocazia prezentării
celei a 200-a ediție a operei lui Mihai Eminescu Revista culturală Axis Libri
„Omagierea poetului Mihai Eminescu” Că-i un album de artă îți pare la-nceput;
În scurta viață n-a avut un trai tihnit; Creații de valoare găsești în conținut;
Nici azi denigratorii nu s-au potolit: C-o grafică aparte și plină de culoare,
Că „nu-i corect politic” ne-amețesc E-o perlă a cetății și-a spiritului floare...
Fiindc-a iubit poporul românesc...

31
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Salonul Literar AXIS LIBRI: epigrame
Dar nereguli sunt oleacă,
Vrem ca cei ce-o dau în bară
Mersul mai bun să îl facă
Într-un oraș, într-o gară…

Rondelul feței
Mereu pe om îl trădează
De e trist sau bucuros,
Când la bogății visează
De urcă sau cade jos.
Ionel Jecu Când îl impresionează
scriitor Un lucru ce-i valoros
Pe om fața îl trădează
Rondelul săpunului De e trist sau bucuros
E tare bun la spălat De-aceea-n viață contează
Cu arome și parfum Chipul să-l ai luminos
Când de ceva ești pătat Chiar dacă griji te presează
Ori când vii de la un drum. Fă-te că ești bucuros
Murdării a curățat Și fața nu te trădează.
Poți spune că nu-i oricum,
Că este bun la spălat În primăvară
Cu aromă și parfum. Cum mă simt încă zglobiu
Dar unii l-au ignorat. Un fluture aș vrea să fiu
Igiena lor e-un fum Și cât e ziua de mare
Care s-a evaporat Eu să zbor din floare-n floare.
Și nu-i bine că acum
Este săpun de spălat. Aparatul de radio
L-am închis, c-ascult frecvent
Rondelul unui om de cultură Fără să plătesc curent
El este om de cultură Două posturi – „hăis” și „cea” –
Și de muncă iubitor. Nevasta și soacră-mea.
Nu dorește aventură,
Dar ce face-i uimitor. Se spune că...
Totul e în stare pură, Bărbații ce nu vorbesc
La ce face are spor După o vreme slăbesc.
Căci este om de cultură, Bun exemplu de la ei
Ce face e uimitor. Pot lua multe femei.
Aici e o-ncurcătură:
El este agricultor Culinară
Și face agricultură Despre Cartea de bucate
Rar și de cărți cititor, Cu soața am stat de vorbă
Dar este om de cultură. Văzând că le știu pe toate
M-a pus să gătesc o ciorbă.
Rondelul unei gări
Într-un oraș, într-o gară Zicală
Multe trenuri vin și pleacă, „De-ar ști omul ce-ar păți,
Unii urcă sau coboară Dinainte s-ar păzi!”
Iar mulți vin ca să petreacă. Își aminti târziu asta
De e ziuă, de e seară, Un tip ce-l lovi nevasta.
Chiar și noaptea pot să treacă,
Într-un oraș, într-o gară Soțul zice soaței bolnave:
Multe trenuri vin și pleacă. – Să mergem prin magazin
Acum nu-i picăm cu ceară, Poate că îți face bine!
32
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Salonul Literar AXIS LIBRI: epigrame
– Da, zice ea bucuroasă, Doamnei Aura Christi la cartea: „Ostrovul învierii”
Deja mă simt sănătoasă!... În viață
O iubire de trăim
Când sunt necazuri Și-i simțim dulceața mierii
La necazurile toate, Ostrov putem s-o numim.
Preadistinsa mea soție, Dar, Ostrovul învierii.
Să le facă față poate
Că mi le pasează mie. Domnului Cezar Amariei, autorul cărții „Zilele
noastre mărunte”
Un soț La vârsta a treia
Întruna dânsul creează În oglindă m-am văzut
Versuri dulci doar pentru soață. Observ firele cărunte,
Aceasta îl premiază Ce repede au trecut
Trimițându-l des la piață. „Zilele noastre mărunte!”

Una e, alta e!... Domnului director Zanfir Ilie, autorul cărții


Una e atunci când spui: „Wuhan – Viteza clipei”
„Uite-o pe nevasta lui!” Remarcă
Alta e când spui așa: Domn’ director e om bun,
„Uite-o pe nevastă-mea!” Acesta îmi este crezul,
Însă astăzi pot să spun
Când eram tânăr Că o face pe chinezul.
Nu mă-mpăcam cu ideea
Mai presus că e femeia Apariția unei cărți noi
Dar de când sunt însurat Este cum ar fi o pâine
M-am împăcat. Plină cu arome fine
Scoasă proaspăt din cuptor
Soțiile De brutarul autor.
Unele nu-s deloc calme
Despre soți spun vorbe grele Domnului Constantin Costache, la cartea
Că-n loc să le țină-n palme „Dragoste deșertică”
Aceștia beau cu ele. Sfat
Un bătrân mi-a spus azi: – Taică,
Clarvăzătorul Ce-o s-auzi e lucru cert:
În fiecare iezișoară De te-nsori c-o arăboaică
Vede-o viitoare capră Dragostea e în deșert.
Și-n fiecare fetișoară
Vede-o viitoare soacră. Domnului Ioan Dan Pintilie, la cartea „Natura –
triumful imanenței”
La cartea „Robotul chinezesc”, autori Ma Na și Omul
Wang Horgperg Deși mereu a luptat
Cu o chinezoaică Ca să aibă de-ale gurii,
Am vrut cândva să mă însor, Nu-i el cel ce-a câștigat,
Neînțelegând că o ador, Este triumful naturii.
Eu m-am retras să nu stârnesc
Cumva vreun robot chinezesc. Domnului Marius Chiru la cartea „Morgen”
Morgen
Vocea chinejilor „Morgen” mie parcă-mi spune
Vocea lor parcă-i de foc, Că răsare, nu apune.
Iar a noastră parcă-i fiartă, Așa e mereu în viață
N-aș avea curaj deloc Răsăritu-i dimineață.
Să mă iau cu ei la ceartă.

33
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Galeria de artă

Noi pagini ale unei monografii vizuale


Expoziția „Pro Boholț”, ediția a VII-a, 2018

T abăra de creație Gheorghe Miron la vernisaj, „măiestria artistică a


„Pro Boholț”, inițiată celor mai în vârstă să fie împărtășită celor tineri”.
în 2012 de inginerul- Lucrările de pictură, grafică și sculptură
colecționar Vasile Joantă realizate, care mai întâi au fost expuse la Muzeul
în satul natal (Boholț, Țării Făgărașului „Valer Literat” din orașul Făgăraș,
comuna Beclean, județul au putut fi vizionate acum și de iubitorii de frumos
Brașov) cu scopul de a din orașul nostru în expoziția deschisă în Sala „Ioan
realiza lucrări în vederea Simion Mărculescu” a Muzeului de Artă Vizuală.
înființării unui muzeu de Sunt lucrări executate într-o varietate de tehnici: ulei
Corneliu Stoica artă contemporană în casa pe pânză, pastel, acuarelă, grafit pe hârtie, pix, tuș,
scriitor, critic de artă părintească, a continuat sepia, linogravură, acvaforte, acvatinta. Ele dau și
în 2018 cu ediția a VII-a, particularitatea ediției din 2018 a taberei, în cadrul
organizată într-o formă deosebită față de edițiile căreia preponderența a fost deținută de grafică.
anterioare, inedită chiar. Facem această precizare, Prezent pentru a treia oară la Boholț, Cornel
deoarece alături de artiștii profesioniști Cornel Corcăcel (n. 17 septembrie 1972, Negrești, Vaslui),
Corcăcel, Lucian Prună și Liviu-Adrian Sandu, profesor la Liceul de Artă „Dimitrie Cuclin”, asistent
membri ai Societății Artiștilor Figurativi din universitar, din 2018, la Facultatea de Arte din
România, au fost invitați Irina Șelaru și Sebastian cadrul Universității „Dunărea de Jos” și doctorand
Ștefan, studenți la Universitatea de Artă și Design din același an la Școala Doctorală a Universității de
din Cluj-Napoca, precum și elevele Denisa Ionela Arte „George Enescu” din Iași, este semnatarul a
Andreiu (clasa a VII-a, Școala Gimnazială Nr. 3 nouă lucrări, realizate în pastel pe hârtie, tuș, grafit,
„Alexandru D. Ghica” din sepia și gravură. Cunoscut
satul Căciulați, comuna ca un veritabil portretist,
Moara Vlăsiei, Ilfov), el atrage atenția și în
Olimpia Corcăcel (clasa această expoziție prin felul
a VIII-a, Liceul Teoretic cum a imortalizat chipul
„Emil Racoviță” Galați) și unor bătrâni ai satului
Smaranda Mănduc (clasa în tablourile „Emilia din
a VII-a, Colegiul Național Boholț”, „Poarta sufletului”,
„Radu Negru”, Făgăraș, „Umbra timpului” și „E.
Brașov). Așadar, participanți Hașu – martiră”. Artistul
cu vârste cuprinse între 13 este un fin observator al
– 50 de ani. De asemenea, Vernisaj ființei umane, studiază cu
pentru prima oară s-au executat în tabără lucrări atenție personajele, știe să pătrundă în forumul lor
în tehnica gravurii și în pix pe hârtie. Rațiunea interior și să concentreze în expresia figurii acestora
organizatorului a fost aceea de a da posibilitatea trăsături morale precum suferința, îngândurarea,
efectuării unui schimb de experiență fructuos între seninătatea și bucuria unei vieții trăită în cuplu,
generații, de a-i obișnui și pe cei care bat la porțile dârzenia, sensibilitatea sau robustețea și curățenia
artei cu atmosfera taberelor de creație, de a participa sufletească. Portretele sale sunt realizate cu
direct la documentarea la fața locului și la discuțiile minuțiozitate, cu elemente de detalii care scapă
asupra modalităților de abordare plastică a celor adesea ochiului. Sunt chipuri de țărani ardeleni
văzute sau, așa cum menționa pictorul-muzeograf autentici, obișnuiți cu munca câmpului, pe fața

34
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
galeria de artă
cărora timpul și-a lăsat pe deplin amprentele, uneori căror materialitate sau transparență este bine pusă
îmbrăcați în portul popular specific zonei, alteori în valoare, sunt conturate în spirit hiperrealist,
doar în veșminte destinate treburilor gospodărești. cromatica este vie, cu străluciri de smalț.
În peisajele prezentate, Cornel Corcăcel a Sculptorul Liviu-Adrian Sandu (n. 3 ianuarie
reținut aspecte în centrul cărora se află biserica 1968, Galați), lector universitar la Facultatea de Arte
din sat și casele din jurul acesteia („Turlă din din cadrul Universității „Dunărea de Jos”, membru
Boholț”, „Dătătoarea de viață”) sau, folosindu-se din 2013 al Societății Sculptorilor Portretiști
de expresivitatea culorilor, a surprins momentul Figurativi din Americi, secțiunea Internațional,
înserării la Boholț („Spectacolul inițiator și fondator în 2016 al
serii”) și opoziția dintre ceea ce Societății Artiștilor Figurativi din
este vechi și nou în sat („Contrastul România, din motive de ordin
timpului”), totul învăluit în culori tehnic nu a reușit să finalizeze
închise, armonizate cu pete de alb și compoziția alegorică „La început a
griuri colorate. Remarcabilă este și fost Cuvântul”, concepută pentru a
natura statică cu mere intitulată „Roșu fi executată în tehnica teracotei și
de Boholț”, o compoziție echilibrat dedicată omagierii dascălilor satului
paginată, de o mare forță realistă. și Școlii din Boholț, instituție care în
Bucureșteanul Lucian Prună (n. 2015 a aniversat împlinirea a 250 de
15 februarie 1990, Drăgănești, Olt), ani de existență. El este însă prezent
absolvent al Facultății de Teologie în expoziție cu tabloul „Uliță la
Ortodoxă din București, Secția Artă Boholț”, în care a înfățișat o imagine
Sacră – Restaurare, beneficiar în 2015 a centrului acestui sat. Casele, cu
a unui stagiu de studii la Academia de Cornel Corcăcel, Emilia din Boholț, acoperișuri țuguiate, învelite cu
Artă din Florența (Italia), participant pastel pe hartie olane roșii, sunt așezate de o parte

Lucian Prună, Parfum oranj Liviu-Adrian Sandu, Ulița din Boholț


și la ediția din 2017 a taberei de la Boholț, figurează și de alta a drumului, care la un moment dat
în expoziție cu cinci uleiuri pe pânză, toate șerpuiește la stânga, lăsând ca în fundal să se vadă
reprezentând naturi statice, unele purtând titluri coama unui deal acoperit cu vegetație abundentă.
metaforice: „Parfum oranj”, „Gusturi românești”, „În Liviu-Adrian Sandu dovedește că nu este numai
tihnă”, „Cloșca cu pui” și „Natură moartă cu lămâi”. un foarte bun mânuitor al dălții și ciocanului, un
Recuzita utilizată este compusă din vase din sticlă modelator desăvârșit al lutului, ci și un pictor de
și din ceramică (unele având motive ornamentale factură realistă, capabil să creeze lucrări care să
simple), fructe, legume, cărți vechi bisericești, emoționeze și să facă sufletul să vibreze, ipostază
ștergare și obiecte de uz în bucătărie. Compozițiile deloc singulară, întrucât artistul a mai expus pictură
nu sunt încărcate, elementele sunt astfel ordonate și în cadrul unor manifestări ale Filialei Galați a
pe suportul de pânză încât să creeze o perspectivă U.A.P.R.
spațială în adâncime și o atmosferă de liniște și pace Studenții Irina Șelaru (n. 26 mai 1997, Galați)
adâncă, de cămin armonios. Formele obiectelor, a și Sebastian Ștefan (n. 11 decembrie 1998, Galați),
35
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Galeria de artă
absolvenți ai Liceului de Artă „La bunici”, „Drumul copacilor”);
„Dimitrie Cuclin”, studiază ambii la Olimpia Corcăcel a lucrat în acuarelă
Universitatea de Artă și Design din („Venirea ploii”, „Casă la intrarea în
Cluj-Napoca, secția Grafică, Irina în sat”) și grafit („Galopul”); în aceleași
anul III, Sebastian în anul II. Ei au în tehnici a desenat și Smaranda
palmaresul lor multe participări la Mănduc („Mere din grădină”, „Casă
expoziții de grup și premii obținute veche”, „Bătrâna satului”). Candoarea
la concursuri și olimpiade naționale și prospețimea vârstei se simt în felul
de Arte Vizuale. Irina a beneficiat în cum și-au ales motivele figurate în
perioada 2018–2019 și de o bursă de creațiile lor, în linia desenului, ca
studii prin programul „Erasmus +” și în coloristica din care poezia nu
la Universitatea Granada din Spania. lipsește. Suntem siguri că prezența
Tablourile lor din actuala expoziție lor în tabără a fost de bun augur, că au
lasă să se vadă că ei se exprimă cu Irina Șelaru, Mama Doina avut multe de învățat și că vor căuta
claritate și că sunt stăpâni pe mijloacele tehnicilor cu mai multă stăruință să pătrundă în tainele artei.
în care și-au realizat lucrările, Irina folosind pixul Catalogul expoziției a apărut în excelente condiții
pe hârtie, acuarela și uleiul pe pânză, iar Sebastian grafice, este tipărit pe hârtie cretată și cuprinde
– gravura în acvaforte și linogravura. Irina Șelaru informații biografice despre participanți, portrete ale
a fost inspirată de șurile vechi, aflate multe pe acestora, imagini din timpul activităților desfășurate
cale de dispariție („Trecător”), de casele și porțile în tabără și reproduceri după aproape toate lucrările
gospodăriilor țărănești („Drumuri spre casă”, „Mai realizate. Prelucrarea imaginilor, concepția,
mult decât pare”), dar și de femeile satului. Dacă realizarea coperților și machetarea catalogului
lucrarea „Harnica” (pix pe hârtie) ipostaziază o aparțin sculptorului Liviu Adrian Sandu, care
bătrână mergând, ținând în mâna dreaptă o pălărie semnează și un admirabil text („Tot ce-i românesc nu
de paie, cu bor mare și panglică la mijloc, specifică piere”) în care se referă îndeosebi la importanța pe
portului din Țara Făgărașului, „Mama Doina” aduce care Tabăra de Creație de la Boholț a avut-o în viața
în prim plan portretul unei femei de vârsta a treia, organizatorului și finanțatorului ei, inginerul Vasile
a cărei cămașă și ilic sunt reprezentative pentru Joantă, a locuitorilor satului, dar mai cu seamă a
portul popular de aici. Irina este o bună desenatoare, artiștilor prezenți la cele șapte ediții de până acum.
linia ei este viguroasă, iar cromatica aparține unui Cât despre câștigul tuturor celor trei categorii de
registru de culori sobre. Sebastian Ștefan este participanți, sculptorul a ținut să evidențieze „relația
autorul a patru peisaje („Uliță la Boholț I și II”, de colaborare dintre elevi, studenți și artiști, aceștia
„Biserica din Boholț”, „La Cetate”) și a compoziției din urmă angajându-se în dialoguri constructive,
„Năluca”. Peisajele sunt de largă respirație, cu secondate de mici demonstrații menite să aducă
desfășurări spațiale ample, deși ca suprafață sunt de clarificări de ordin tehnic sau compozițional”. Ceea ce
mici dimensiuni. „La Cetate” este un omagiu grafic nu poate decât să bucure, iar lucrările din expoziție
adus Cetății Făgărașului, cunoscută ca existând de confirmă pe deplin.
la începutul secolului al XIV-lea, care de-a lungul
timpului a avut diferite destinații, iar în prezent fiind
sediul Muzeului Țării Făgărașului „Valer Literat” și
al Bibliotecii Municipale.
Cele trei eleve, Ionela Denisa Andreiu (n. 4
noiembrie 2005, București), Olimpia Corcăcel (n.
1 septembrie 2004, Galați) și Smaranda Mănduc
(n. 17 noiembrie 2005, Făgăraș), deși sunt încă la
ciclul gimnazial, ele sunt posesoarele unor reale
aptitudini pentru arta plastică și dacă acestea vor
fi cultivate prin studii sistematice, de specialitate,
vor putea îmbrățișa în viitor cariera de artist plastic.
Lucrările semnate de Denisa Ionela Andreiu sunt
Ionela Denisa Andreiu, Curte din Boholț
realizate în grafit pe hârtie („Curte din Boholț”,
36
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
galeria de artă

Salonul de vară 2019


al Filialei Uap Galați

S alonul de vară 2019


al Filialei UAP Galați
oferă un bogat evantai
Astfel, Eduard Costandache, a cărui coerență și
profunzime a căutărilor în domeniul structurilor
spațiale am avut ocazia să le remarc de-a lungul
stilistic și în acest an. Se anilor, expune o inventivă compoziție în inox.
poate spune că dubla Lucrarea sa, „Patruped duocefal”, prin curbele
orientare spre tendințe elansate, suple, ocupând spațiul cu eleganță, dar și
înnoitoare sau spre repere cu un firesc al organicității ce rupe simetriile, este
ale trecutului, constituie o prezență ținând atât de soliditatea structurilor
o permanență a Filialei
noastre. Întâlnim numeroase
Mariana Tomozei deschideri către orizonturi
Cocoș
critic de artă de înțelegere actuală,
contemporană, a mesajului
estetic; destul de important este și segmentul atașat
de postimpresionism sau de anumite tendințe
abstracte. Pe de altă parte, un alt segment bine
definit își manifestă opțiunea pentru un stil minuțios
descriptiv, ceva între academism și un realism ușor
idealizat.
Mă voi opri la căteva dintre împlinirile acestui
salon.
O lucrare de mici dimensiuni, dar de o forță
plastică deosebită, este cea a Lilianei Negoescu,
intitulată „Templu - Reconfigurări”, etalând
pe suprafața compoziției, într-o bine gândită
intersectare de planuri, o îndrăzneață trecere între
real și imaginar.
Cu dezinvoltura cunoscută în a aprofunda
valențele artistice ale acuarelei, Jana Andreescu
prezintă în „Interferențele” ei, nu o simplă natură
statică, ci un adevărat univers cu conotații
simbolistice complexe.
Compoziția Corneliei Burlacu dezvoltă, în
finețea valorațiilor și a complicatelor perspective,
un ambient nu lipsit de o notă suprarealistă. David
Sava se distinge prin expresivitatea cromatică, în
timp ce Gheorghe Andreescu configurează unul
dintre imaginarele sale peisaje, iar Ioan Tudor ne
reține privirea prin forța gestualismului.
S-a individualizat în ultimii ani, în cadrul Filialei
UAP Galați, un grup de tineri creatori ale căror
demersuri au o semnificație specială din punct de
vedere a actualității limbajului plastic. Eduard Costandache, Patruped duocefal

37
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Salonul Literar AXIS LIBRI: epigrame
arhitecturale, cât și de lumea vie, a plantelor sau a părtași la mistere ale visului („Treapta subiectului”).
umanului; realizată cu sensibilitate, ea are în același Artista are capacitatea de a crea prin scenografiile
timp o trimitere în zona psihicului sau, mai bine concepute, dar mai ales prin calitățile cromatice ale
spus, semnalează impalpabila, dar existenta relație lucrării o atmosferă onirică ciudată, stranie, dar în
între componenta fizică și cea psihică. aceeași măsură atrăgătoare.
Cristiana Culiță își continuă investigațiile O metaforă a „Micului prinț”, a lumii sale stelare
și afective în același timp, este sculptura lui
Valentin Popa, „Dor de evadare”. Artistul
configurează, în stilul lui bine definit, acel
joc între plinuri și goluri, sugerând un fel de
victorie a fragilității poetice asupra forțelor
telurice.
În ansamblul expozițional se
individualizează și lucrarea ușor barocă în
ritmurile ei dinamice, o reușită a sculpturii
lui Lucian Jitariuc („Fluture”). După cum
merită o atenție deosebită compoziția
sensibilă și plină de expresivitate al Mihaelei
Brumar sau „Căutările” lui Tudor Șerban,
unul dintre cei mai buni desenatori ai filialei
UAP din Galați.

Andreea Ionașcu, Treapta subiectului

Cristiana Culiță, Proces

artistice în ceea ce ea numește


„efectul psihologic al culorii”, dar
și în raportul subtil dintre formă și
culoare, între minimal perceptibilele,
dar importante deviații de la simetrie,
care evocă în ansamblul numit
„Proces” o interiorizare, o regăsire a
sinelui într-o pauză, într-un efort de
detașare de bombardamentul cotidian
de informații; mi se pare important
faptul că lucrarea face parte dintr-o
suită mai amplă și unitară stilistic,
ceea ce denotă maturitate ca tip de
elaborare a mesajului plastic.
O altă reprezentantă a tinerei
generații, Andreea Ionașcu,
imaginează o lume mirifică, parțial
basm, parțial joc, într-o compoziție
ce cucerește în special prin subtilități
cromatice reci, dar luminoase,
printr-o lumină difuză ce ne face

38
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Localia

Înființarea Episcopiei de Ismail sub denumirea


Eparhia Dunărei de Jos (VI)
1.8. Salarizarea 4. Ștefan Ursachi – Cântărețu I-iu = 100 lei;
personalului bisericesc al 5. Pavăl Balmuș - Cântărețu II a = 66,262/3;
Eparhiei Dunării de Jos 6. Vasile Popoviciu – Paraclisiarc (paraclisier)
= 50 lei.2
După secularizarea Un stat de prezență pentru funcționarii din
averilor bisericești, sala­ Protoieria Districtului Covurlui pentru trimestrul
rizarea clerului era IV al anului 1864, adică pentru trei luni cumulat,
o responsabilitate a semnat de protoiereul Ioan Severin, conține
Guvernului prin Ministerul următoarele date:
Drd pr. Neculai Cultelor și Instrucțiunei 1. Icom.(Iconom) Grigori Paladi – Proestosu
Sava Publice. (protosinghel) = 300 lei;
Am găsit corespondențe, 2. Preot M. Dragomir – Idemu = 300 lei;
între diverși clerici superiori ai așezămintelor 3. Icon. A. Iftimi – Idemu = 300 lei.3
bisericești și Ministerul Cultelor și Instrucțiunei Pe protoiereul Ioan Severin l-am găsit pe
Publice, prin care se solicitau plățile restante ale statul de prezență a întregului an 1864, a Bisericii
salariilor cuvenite pentru clerici și neclerici din Mavramol din Galați, împreună cu ceilalți slujitori,
subordinea acestora. după funcțiile lor, astfel:
Menționez că aceste corespondențe, la care fac 1. Icon. I. Severinu – Superioru = 4.500 lei
mai sus referire, le-am descoperit în dosarele cu (375 lei/lună);
documente aparținătoare ținutului Covurlui, una 2. Icon. Ghe. Theodorescu – Superioru = 4500
dintre zonele păstorite de Episcopia Dunării de Jos. lei (375 lei/lună);
Aș dori să arăt că în statele de salarii trimise către 3. Ionu Lefteru – Preotu = 1000 lei (100 lei/
Ministerul Cultelor și Instrucțiunei Publice, sunt lună);
însemnate funcțiile publice, de la simplu slujitor 4. Ionu Thoma – Idem = 1000 lei (100 lei/lună);
bisericesc, la protoiereu și arhiereu. 5. Ștefanu Paladi – Idem = 1000 lei (100 lei/
Voi reda câteva dintre statele de salarii mai lună);
reprezentative și am să încerc să aduc transformarea 6. Calistratu – Diaconu = 1800 lei (150 lei/
monetară la cursul zilei pentru a face o comparație lună);
cu valoarea salarizării clerului din acea perioadă, cu 7. Spiridonie Popoviciu – Cântărețiu = 1800
cel din prezent. lei (150 lei/lună);
Salariile aflate pe statul de prezență pentru 8. Ștefanu Corciovă – Idem cântăr. = 1200 lei
luna decembrie a anului 1864, pentru următoarele (100 lei/lună);
persoane și funcții avute fiecare, astfel: 9. Ioanu Dimitriu – Idem (Au fost și profesoru)
1. Arhiereulu Melchisedecu – Locot. Episcopu = 1200 lei (100 lei/lună);
= 2500 lei; 10. Gheorghie Păunu – Paracliseriu = 600 lei
2. Vasilie Mandinesculu – Directore = 700 lei; (50 lei/lună);
3. Ierod. Benedictu Cyrilu – Diaconu = 300 11. Ionu Nicolau – Idem paraclis. = 600 lei (50
lei.1 lei/lună);
Salariile avute la decembrie 1864 a slujitorilor 12. Costachi Grigoriu – Paracliseriu = 600 lei
Bisericii Sfinții Voievozi din Galați: (50 lei/lună);
1. Leon Login – Îngrijitoru (preot paroh) = 13. Gheorghe Sandu – Idem paraclis. = 600 lei
150 lei; (50 lei/lună);
2. Dimitrie Muntenu – Preotu = 150 lei; 14. Costandinu Bularda – Servitoriu = 400 lei
3. Teodosie Chebacu – Ierodiacon = 150 lei; (33 lei și 30 parale/lună).4

39
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Localia
Salariile menționate mai sus, după felul funcțiilor Dacă ținem cont că Banca Comercială Română
avute în cadrul slujirilor bisericești, sunt exprimate vinde Ducații de aur austrieci care au o puritate de
la valoarea cursului din anul 1864. 986% și greutăție de 3,49 g (cu prețul de 543 lei)
În Dosarul 199/1859 al Ministerului Cultelor și și 13,96 g (2.195 lei)5, putem face calculul pentru
Instrucțiunei Publice, aflat la Arhivele Naționale raportarea la valoarea leului din zilele noastre, astfel:
din București, la pagina cu numărul 3, se află 22 galbeni x 543 lei = 11.943 lei – cursul din
Adresa cu nr. 3191/1859 a ministrului de finanțe zilele noastre;
către ministrul cultelor și instrucțiunei publice 11.943 lei / 686,40 lei = 17,4 ori, este valoarea
prin care îl informează cu privire la atenția către mai mare față de anul 1864, în acest caz al diurnei
„Înaltulu decretu alu M. Salle Domnului No. 363 acordate arhiereilor.
dată la București în 2 septembrie 1859... se aprobă Continuând jocul matematic asupra salariilor,
priimirea în cassele publice a tutuloru moneteloru prin împărțirea sumelor cuvenite la valuta de
pe prețurile adoptate...” pe care îl trimite în copie referință, adică galbenul austriac, obținem:
și în care se menționează faptul că Domnul solicită Salariul arhiereului/lună – 2500lei (în anul
efectuarea unei lucrări științifice asupra ratelor de 1864) / 31,20lei (rata de schimb galben austriac-leu
schimb valutar, iar până la definitivarea lucrării 1864) = 80 galbeni x 543 lei (curs BCR în anul 2014)
se arată modalitatea evaluării prețurilor valutelor = 43.440lei (în 2018), iar dacă rezultatul obținut îl
structurate după componența metalelor prețioase, transformăm în moneda euro, avem: 43.440lei /
așa: 4.6646 (curs de schimb euro-leu la 17.03.2018)6 =
„Monete de auru 9.313 euro.
galbenu austriacu: lei 31 parale 20 - trei zeci și Cu toate că obținem o așa mare valoare, totuși
unu pr. doe zeci. nu este una realistă, deoarece salarizarea clerului se
lira sterlingă: lei 67 - sesse zeci și septe. face în baza Legii nr. 153/2017 privind salarizarea
lyra turquescă: lei 60 parale 30 – sesse deci pr. personalului plătit din fonduri publice, publicată în
trei zeci. Monitorul Oficial nr. 492/2017, în vigoare de la 1
R. Imperialu Russu: lei 54 - cinci zeci si patru. iulie 2017, Anexa nr. 3 – culte.
Napoleon de 20 franci: lei 54 - cinci zeci si patru.
Monete de argintulu Note:
Zuanzigulu vechiu: lei 2 pr. 10 - duoi pr. zece. 1. Arhivele Naţionale Bucureşti, Fondul
Idem nuou: lei 2 pr. 10 - duoi pr. zece. Ministerul Cultelor şi Instrucțiunei Publice, Dosar
fiorinulu nuou: lei 6 pr. 12 – sesse pr. duoe spre 876/1864, Pentru banii ce se eliberă Episcopiei
zece. Dunărei de Jos, pag. 7.
½ idem idem: lei 3 pr. 6 – trei pr. sesse. 2. Arhivele Naţionale Bucureşti, Fondul
¼ idem idem: lei 1 pr. 23 – unu pr. doue zeci și Ministerul Cultelor şi Instrucțiunei Publice, Dosar
trei. 575/1864, Pentru Biserica Sfinții Voievozi din
5 franci: lei 13 pr. 20 – trei spre zece pr. doue zeci. Galați, plata lefurilor amploiaților și Cheltuielile
Rubla: lei 10 pr. 20 – zece pr. doue zeci. bisericei, pag. 17.
Talerulu de 6 zuanzigulu: lei 13 pr. 20 – trei spre 3. Arhivele Naţionale Bucureşti, Fondul
zece pr. doue zeci. Ministerul Cultelor şi Instrucțiunei Publice,
Icosarulu turcescu: lei 12 - doi spre zece.” Dosar 609/1864, Pentru Protopopiile Districtului
Am trecut intenționat documentul în care sunt Covurlui, pag. 24.
trecute ratele de schimb valutar, însă am să mă 4. Arhivele Naţionale Bucureşti, Fondul
opresc asupra unui singur curs de schimb, anume Ministerul Cultelor şi Instrucțiunei Publice, Dosar
galbenul austriac/leu, deoarece mai sus am prezentat 552/1864, Pentru Mrea Mavromolu, plata lefurilor
și o diurnă asigurată arhiereilor care s-au deplasat funcțonarilor și cheltuielile mărunte pe anul 1864,
la Ismail cu ocazia ceremoniei de deschidere a pag. 25.
Episcopiei Dunărei de Jos, diurnă care a fost plătită 5. https://media.imopedia.ro/stiri-imobiliare/
în galbeni în sumă de 22. investitii-bcr-monede-aur-22380.html.
Făcând un calcul matematic, 22 galbeni x 31,20 6. https://www.cursbnr.ro/.
lei (rata de schimb) = 686,40 lei reprezenta diurna
pentru un arhiereu.
40
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Localia

Cetatea Tirighina-Bărboși și mormântul lui


Innocens, restaurate din fonduri europene

„P unerea în va­
loare a sitului
arheologic Tirighina -
descoperită în Bulgaria. În vechime, Castrul de la
Tirighina-Bărboși asigura legătura între Moesia
Inferioară și partea de nord-est a Daciei Romane,
Bărboşi” este unul dintre „urmând linia Siretului, a Trotușului și a Oituzului,
cele mai importante până la așezarea Brețcu, în Transilvania”.
proiecte, pe care și Așezarea de la Bărboși a fost - până în feudalismul
le-a propus Primăria târziu - cap de pod și cu o altă vestită cetate din
Municipiului Galați. Dobrogea - Dinogeția - aflată astăzi pe teritoriul
După ani de așteptare județului Tulcea. Reiese că punctul de legătură de la
în paragină, vechiul sit Tirighina-Bărboși era cunoscut înainte de cucerirea
Maria Stanciu arheologic, de cultură și romană și el era la îndemâna locuitorilor daci, dar și
jurnalist civilizație daco-romană, a negustorilor greci.
a primit girul Uniunii Săpăturile arheologice din ultima jumătate de
Europene pentru a fi restaurat. În acest scop, veac au confirmat faptul că vechea cetate dacă -
a fost atrasă la Galați o finanțare în valoare de „davă”- a avut o viață social-economică și militară
15.416.890,99 lei, prin Programul Operațional deosebite. Așezarea nu și-a pierdut din importanță
Regional 2014-2020. nici în vremea Imperiului Roman de Răsărit, de la
„Cu această sumă vom reda viață sitului care comunitatea gălățeană, și nu numai, păstrează
arheologic Tirighina-Bărboși din marginea drept moștenire un „castrum-casttelum”. Vechiul
municipiului Galați, care era într-un mare anonimat. sit arheologic, în parte, a fost scos, la lumină de
Restaurarea și conservarea sitului Tirighina-Bărboși arheologi între anii 1976 și 1979, sub conducerea
se va face, potrivit proiectului, în doi ani de la istoricului I.T. Dragomir. În anul 2017, cercetările
semnarea contractului de finanțare, după care va fi pentru restaurarea sitului de la Bărboși-Tirighina
repus în circuitul turistic”, ne-a spus
domnul Ionuț Pucheanu, primarul
municipiului Galați.
Castrul roman Tirighina-Bărboși
este situat la periferia municipiului
Galați și este declarat monument de
patrimoniu de categoria A, potrivit
Ordinului Ministrului Culturii nr.
2361/2010. Acest centru poartă încă
urmele vechii „dave” dacice, dar
și ale „castrului” roman, ridicat pe
vechea „davă”, după cucerirea Daciei
de către romani, între anii 101-102 și
105-106.
Despre importanța economică și
cultural-spirituală a vechii așezări
daco-romane aflăm și din Diploma
militară, din anul 140 după Hristos,
41
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Localia
au fost reluate, sub conducerea profesorului dr. că „după situl arheologic de la Sarmizegetusa, cel
Florin Topeleanu. de la Bărboși-Tirighina este cel mai important
În urma cercetărilor din anii 1976-1979, ca descoperire arheologică, relevanţă şi potenţial
realizate de Muzeul Județean de Istorie Galați, în turistic din țara noastră”.
colaborare cu Institutul de Istorie și Arheologie „A. Dar, acest spațiu din marginea Galaților
D. Xenopol” – București, la Bărboși, au fost scoase are și o însemnătate de referință pentru istoria
la lumină șaisprezece morminte romane, între creștinismului românesc, și nu numai. Pe aici și-a
care, cel cu numărul șapte este „cel mai valoros purtat pașii Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul
mormânt, judecat atât din punct de vedere al Galaților (din 1992) și al românilor (din 1997) care
bogatului său inventar, cât mai ales al ritului său a propovăduit cuvântul Evangheliei prin părțile
de înhumare”, observa istoricul și arheologul Ion noastre, încă din primul veac creștin. Istoricul Mircea
T. Dragomir, fost director al Muzeului Județean de Păcurariu ne înștiințează că Apostolul Andrei a fost
Istorie – Galați, și cel căruia îi datorăm cunoașterea însoțit în misiunea sa în Scythia Minor (Dobrogea
și aprofundarea acestei istorii. și Cadrilaterul) și de Sfântul Apostol Filip. Despre
În mormântul daco-roman paleocreștin, cu acest moment, în veacul al XVIII, Meier - un călător
numărul șapte, a fost descoperit trupul întreg al (colonel, după Bogdan P. Hașdeu) rus prin părțile
primului creștin de pe întreg teritoriul românesc, de sud ale Moldovei - relata, că la Șerbești, așezare
pe nume „Innocens”, datat cronologic cu monede din apropierea Tirighinei-Bărboși, exista „cea
romane de la Claudiu al dentâi biserică creștină”
II-lea Goticul (268-270), închinată Sfântului
precum și alte obiecte de Apostol Andrei. Această
rit funerar daco-roman. informație a fost preluată
Cel mai important de scriitorul și etnologul
artefact este o fibulă gălățean Tudor Pamfile
de argint, găsită în și publicată în volumul
mormântul șapte, care Sărbătorile la români.
are încrustat numele Recenta finanțare
Innocens, numele celui europeană a Primăriei
care odihnea în acest Galați, legată de
mormânt. Innocens așezarea Tirighina-
înseamnă «cel nevinovat» Bărboși este deosebit de
și desemna persoana importantă. Ea vizează
care se pregătea să fie botezată în Biserica Primară nu doar cercetarea, ci și „conservarea, protecția
Creștină. Se crede că „Nevinovatul” era un general și valorificarea patrimoniului natural și cultural”,
al Armatei Imperiului Roman de Răsărit. În același istoric și arheologic din județul Galați, odinioară,
mormânt, s-au mai găsit, între altele, un pahar parte a limesului de nord al fostului Imperiu Roman
„asemănător cu cel de la Apahida și căţuia dacică, de Răsărit. Proiectul are în vedere și îmbunătățirea
elemente care atestă vechile practici de înmormântare mediului urban și integrarea, în circuitul turistic,
ale comunităţii daco‑romane, abia în formare, în a sitului daco-roman de la intrarea în municipiul
veacul III creştin. Întărește acest fapt, modul în care Galați, cum vii dinspre Tecuci. Pe lângă conservarea
au fost aşezate mâinile lui Innocens, se presupune că vestigiului, va fi construit un muzeu care va pune
erau încrucişate pe piept - una dintre ele fiind căzută în valoare bogăția de artefacte scoase la iveală de
de pe piept, din motive de degradare a trupului arheologi, atât între anii 1973-1976, cât și din 2017
după moarte. Apoi, orientarea celui mort cu faţa și până în prezent, de actuala echipă de arheologi și
spre răsărit este un alt element că „Nevinovatul” - istorici.
„Innocens” - era creștin, în Biserica Primară. De mai bine de o lună, Primăria Galați a
În anul 2017, când s-a pus problema reluării atribuit lucrările de cercetare arheologică Muzeului
cercetărilor la castrul Bărboși–Tirighina, sub de Istorie „Paul Păltănea” din Galați, valoarea
îndrumarea profesorului dr. Florin Topoleanu și a contractului fiind estimată la 400.860 lei, fără TVA.
istoricilor și arheologilor de la Muzeul Județean de Proiectul va fi finalizat spre finele anului 2020.
Istorie „Paul Păltănea” din Galați, acesta a constatat
42
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Localia

Morile pe plute – mori umblătoare

N u se ştie cam în
ce epocă au fost
instalate primele mori
moldovean: „A se strânge dajdea morilor pe tombuze
(pe plute - n.n.) câte se vor afla în apa Prutului, a
Şiretului şi a Nistrului (...)” (N. Iorga, Studii şi
umblătoare1 pe albiile documente, privind istoria României, vol. IV,
râurilor ce brăzdează ori Bucureşti, 1904, p. 221). Nota respectivă atestă deci
mărginesc Moldova de prezenţa morilor pe cele trei mari ape ale Moldovei.
sud-est şi nici măcar câte Nu se ştie precis câte erau.
au fost. Cea mai veche Referindu-se la astfel de instalaţii tehnice, Cornel
atestare găsită de noi a Irimie nota: „Morile pe vase situate pe cursurile
unor astfel de instalaţii Oltului, Someşului iar în trecut pe Siret şi pe Dunăre,
Eugen Holban tehnice apare pe albia mai erau reprezentate în 1957 de 35 de exemplare.”
etnolog
Bârladului, în anul 1649, (Cornel Irimie, Anchetă statistică în legătură cu
când Matei Basarab v.v. reţeaua de instalaţii tehnice, în „Cibinium”, Sibiu,
Moldovei „cumpără şi dăruieşte mănăstirii satul 1967-1968, p. 423.).
Urseşti cu mori umblătoare pe Bârlad” (CDM II, În hărţile care însoţesc acest studiu, în cuprinsul
1649, 8 octombrie, Iaşi). judeţului Galaţi se află un singur simbol, plasat pe
Pe albia Prutului, deşi apar atestări ale unor mori albia Bârladului, cam prin zona Tecuci – Tutova,
de apă, menţiunea, „mori (sau moară) umblătoare” fapt ce nu mai lasă nici o îndoială referitoare la
lipseşte. prezenţa morilor umblătoare şi pe Bârlad.
Ceea ce contrariază, la o primă analiză, este Nici pentru segmentul uşor arcuit al Dunării,
faptul că nici urmele celuilalt tip de moară, bazat care se reazemă pe un petec de loess covurluian nu
tot pe forţa hidraulică, nu apare într-o frecvenţă apar menţiuni referitoare la existenţa acestui tip de
semnificativă. Astfel, pe cursul inferior al Prutului, moară.
din dreptul comunei Rânzeşti – fostul judeţ Tutova În Arhiva Inspectoratului General al Navigaţiei
– şi până la vărsarea râului în Dunăre, apar doar şi Porturilor (I.G.N.P.) sunt semnalate mori în alte
vreo câteva toponime care atestă prezenţa morilor zone, bunăoară: în Ostrov – un grup de patru mori
de apă. Este vorba, desigur, de urmele celuilalt tip periclitau navigaţia – proprietarii fiind somaţi să
de moară de apă ce se fixa definitiv într-un spaţiu le mute în altă parte (I.G.N.P., D. 2/1902, f. 19).
de pe albia râului. De asemenea, un proprietar cere permisiunea de
Dacă în cazul morilor de vânt şi a morilor de apă – a muta o moară de la Vidin la Hârşova, ceea ce
obişnuite, „clasice” – toponimia a jucat dintotdeauna demonstrează marea posibilitate de deplasare a
un rol important în stabilirea numărului de acestui tip de moară (I.G.N.P., D. 3/1903, f. 36).
instalaţii care au existat cândva, morile umblătoare Morile de apă amplasate pe albia Prutului în
nu au lăsat urme în memoria locului, deoarece nu secolul al XIX-lea au fost în cea mai mare parte mori
au fost lăsate niciodată prea mult în acelaşi spaţiu. umblătoare şi au fost desfiinţate în a doua jumătate
Logic, chiar şi absenţa toponimelor care ar fi relevat a acestui secol. În art. 16 din Convenţia încheiată
prezenţa morilor obişnuite presupune sau chiar la 3–5 decembrie 1866 între guvernele României,
atestă existenţa morilor umblătoare, presupunere Austro-Ungariei şi Rusiei, privind navigaţia pe
confirmată şi de unele documentele istorice şi de Prut, se interzicea construirea oricărui obstacol care
arhivă. ar fi periclitat buna desfăşurare a navigaţiei, iar cele
Una dintre semnalări apare şi în condica lui existente să fie demolate.
Constantin Mavrocordat pe 1741–1742, unde (Problema regularizării albiei Prutului în
este notată următoarea poruncă a domnitorului vederea navigaţiei a fost pusă ceva mai înainte, de

43
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Localia
Regulamentul Organic). Interesant în acest caz este o oarecare înţelegere – amânându-se termenul
faptul că oficialităţile nu pun problema asigurării demolărilor, nu am găsit în adrese modul în care
măcinatului pentru comunităţile săteşti cărora li se s-a rezolvat totuşi, până la urmă, problema
demolau morile de pe Prut. Să fi existat oare în aceste măcinatului în satele afectate. Acest lucru s-ar
comunităţi alte mori – de vânt sau de apă – capabile putea explica şi prin faptul că, bunăoară, mai
să satisfacă necesarul de făină al populaţiei? Din existau şi alte tipuri de mori în spaţiul respectiv –
păcate însă, dosarul cu reclamaţiile proprietarilor, adică de vânt ori mori instalate pe mici pârâiaşe;
cărora li s-au demolat morile de pe Prut şi în care iar dacă nu existau sau existau în număr mic, au
se puteau găsi şi eventuale măsuri sau recomandări, fost construite altele probabil într-un timp scurt,
lipsește. Arhiva judeţului Covurlui, dintr-o anume chiar cu banii primiţi de la stat ca despăgubiri
perioadă de timp, a fost arsă de un prefect care pentru morile demolate.
nu putea suporta prezenţa documentelor vechi în La insistenţa Ministerului de Externe, prefectul de
arhiva Prefecturii. Covurlui răspunde prin telegrama 19966 că pe râul
În ceea ce priveşte obstacolele care ar fi putut Prut, „în parcursul acestui judeţ nu se mai află nici o
periclita navigaţia pe Prut sunt citate în primul rând moară, fiind desfiinţate de mai mulţi ani”. Ordinele
morile umblătoare a căror iezături „se prelungesc Ministerului de Interne „pentru desfiinţarea morilor
până în mijlocul albiei”. Roţile folosite pentru irigat, se află din 1861, la care se găsesc şi reclamaţii din
deşi reprezentau şi ele obstacole periculoase pe şenal, partea proprietarilor morilor” (A.N.G., 2/1871-1879,
au fost parţial tolerate
(A.N.G., 2/1871- 1879, f.
128 CMP).
După cum reiese din
unele documente aflate
în dosarele comisiei
mixte a Prutului,
construirea morilor
umblătoare nu era prea
scumpă: „(...) materialele
morii, în afară de pietre,
costă, de la 25 la 30 de
galbeni” (2/1871-1879, f.
128 CMP).
Instalaţia consta Moară pe plute
dintr-o plută ancorată
provizoriu pe talweg. Curgând cu o anume viteză, f. 133 CMP). Din păcate, aşa cum am spus şi mai
apa râului lovea paletele unei roţi pe care o punea în sus, acest dosar nu mai poate fi găsit şi, de asemenea
mişcare. Paletele erau asemănătoare zbaturilor unui nu poate fi găsit niciun tabel, nicio situaţie din care
vapor, zbaturi care nu funcţionau însă în registrul să reiasă numărul morilor umblătoare de pe Prut,
motor (puse în mişcare de o sursă de energie din înainte de a începe demolarea sau chiar în timpul
interiorul plutei), ci în registrul generator, puse în demolării lor. Dispunem însă de date referitoare
mişcare de cursul de apă, sursă de energie exterioară la numărul celor care mai existau însă pe cursul
plutei, pentru a obţine funcţionarea morii. superior al Prutului, în anul 1871. Cunoscând aceste
Proprietarii instalau morile pe talweg, pentru a cifre, ne putem face o idee aproximativă asupra a
utiliza un curent de apă cu o viteză cât mai mare, iar ceea ce a fost şi pe cursul inferior al Prutului, adică
pentru a obţine randamentul maxim, mai adăugau în porţiunea ce mărgineşte judeţul Covurlui. Astfel:
şi difuzoare de curent sub forma unor diguri Iaşi, 26 de mori; Ştefăneşti, 23 de mori; judeţul
improvizate. Dorohoi, 81 de mori. (A.N.G., 2/ 1871-1879, f.127,
Deşi, după cum reiese din marea cantitate 130, 132, CMP).
de corespondenţă care a circulat între Comisia În anul 1904, în Iaşi mai exista o moară – la
Mixtă a Prutului şi Ministerul de Externe sau de Bivolari – iar în Botoşani, 10 mori. (A.N.G.,
Interne şi prefecturile afectate – s-a manifestat 23/1904, f. 72).

44
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Localia
Am citat datele statistice de pe tot cursul râului pentru navigaţie a fost desfiinţarea acestor
Prutului, deşi cea mai mare parte sunt din afara mori.
zonei noastre, pentru a ne da seama cu aproximaţie, Referitor la locul ideal de amplasare temporară,
cam ce număr de mori ar fi putut exista şi pe cursul precum şi la practica deplasării morilor dintr-un loc
inferior al Prutului, înainte de a fi demolate. în altul, următorul fragment, extras dintr-o adresă
Că au existat mori umblătoare şi în albia trimisă către I.C. Brătianu, la data de 27 iulie 1904,
Prutului din zona noastră, ne-o demonstrează este edificator: „(...) în adevăr, lărgimea Prutului şi
adresa nr. 8050/ianuarie 1875, trimisă de Prefectura mai cu seamă aceea a şenalului navigabil este prea
de Covurlui către Ministerul de Externe ca răspuns mică pentru a mai permite funcţionarea de mori şi
la telegrama acestuia, nr. 19966 (citată şi mai sus) cum aceste mori se înfig tocmai în trecătorile cele mai
prin care se cerea desfiinţarea tuturor morilor de pe strâmte, acolo unde curentul este mai tare, ca să le
cursul Prutului şi în care se spune că pe râul Prut, în pună bine în mişcare, ele devin adevărate stăvilare
parcursul acestui judeţ nu se mai află nici o moară, şi obstacole foarte temute de bastimentele plutitoare.
fiind desfiinţate de mai mulţi ani. Răspunsul trimis Mai cu seamă când apele sunt scăzute, ca în est timp
de prefectul de Cahul ministrului de externe, prin de pildă, morarii construiesc dige alături de morile
adresa nr. 9250 f.l. f.z., face cunoscut că în judeţul lor, pentru a concentra şi mai mult curentul apei.
respectiv n-au existat mori de apă, ci numai mori de Aceste dige se împotmolesc adeseori şi împiedică
vânt. (A.N.G., 2/1871-1879, f. 133 CMP). Aceasta, astfel desfăşurarea navigaţiei pe râu. Când moara
în contradicţie cu ceea ce era pe cursul superior este schimbată din loc, ceea ce se întâmplă adeseori,
al Prutului, în judeţul Dorohoi, bunăoară, unde, aceste dige rămân pe loc, moara îşi construieşte
în scrisoarea prefectului din 4 ianuarie 1874 se alte dige şi în acest mod, kilometri întregi din albia
spune că „mult mai multe mori sunt construite de Prutului sunt astupate de resturi de dige” (A.N.G.,
basarabeni, că iezăturile lor se prelungesc până în 24/1904/. 60 CMP.).
mijlocul Prutului”. În iernile foarte geroase, când apa îngheţa,
În legătură cu vechimea morilor, în aceeaşi adresă morile de apă nu mai funcţionau o vreme şi atunci
se menţionează că din cele 81 de mori existente în oamenii apelau la morile de vânt sau, după cum ne-a
judeţul Dorohoi, doar câteva sunt construite după spus moş Radu Bercan din satul Şiviţa - comuna
1868. Restul au fost făcute înainte. Tot în legătură Tuluceşti (inf. din anul 1978) „vara mergeam la
cu vechimea morilor, reiese din tabelele trimise că moară, la gârlă, iarna când îngheţa apa dădeam
cele 23 de mori din plasa Ştefăneşti erau făcute între boabele la râşniţă”. Dar, după cum ne-a spus tot el,
anii 1860-1874 (A.N.G., 2/1871- 1879, f. 131 CMP). „cu peşte de la undiţă şi cu mălai de la râşniţă, nu te
Observăm deci că puţine mori erau foarte vechi, că mai vezi niciodată sătul!”
la foarte puţine din ele data construirii coboară sub Gluma lui moş Radu Bercan - 94 de ani - este
1850. Să fi avut oare acest tip de moară o viaţă chiar numai pe jumătate glumă. Măcinatul boabelor de
atât de scurtă? cereale era totuşi o problemă dificilă în trecut, mai
Mai este posibil ca vârsta declarată a morilor să ales iarna.
nu fie cea adevărată şi asta ar putea fi în legătură În anul 1856, februarie 6, Alexandru Ioan Cuza
cu despăgubirile care se puneau din partea statului, face cunoscut Sfatului administrativ că populaţia
ca o compensaţie, în urma demolărilor. Logic, o duce lipsă de pâine, deşi târgul este plin de grâu. „Şi
moară mai veche era evaluată la o sumă ceva mai această lipsă provine din pricina puţinelor mori ce
mică decât una nouă. sunt şi care iarna mai nici nu macină”. În continuare,
Din tabelele şi adresele trimise de prefecturile viitorul domn cere îngăduinţa de a instala o moară
celor trei judeţe am aflat şi felul de proprietate de vapori în târgul Galaţi. (Tezaur doc. gălăţean,
asupra morilor. Astfel, în plasa Ştefăneşti, un singur Bucureşti; 1988, p. 129).
proprietar – boier, se pare – avea trei mori; un altul
avea două mori. Restul aveau doar câte o moară.
După cum reiese din unele adrese – şi după cum Note:
este şi logic – morile umblătoare se amplasau acolo 1. Precizăm că am menţionat doar aproximativ
unde albia râului era strâmtă, pentru a folosi mai jumătate din ele, adică pe cele din partea românească
bine debitul de apă. De asemenea, primul lucru care a Moldovei de atunci.
s-a impus în momentul hotărârii de a pregăti albia

45
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Localia

Înființarea societății comerciale ,,Crucea de Aur”


la Galați (1877-1878)

I storia bancară își are


originile încă din
perioada antică, atunci
societăți3. Din păcate, în numărul din 31 ianuarie
1878, eram informați de absența acestor membri la
mai sus-numita întrunire, astfel încât, pe data de 4
când apar primele societăți februarie 1878, acționarii erau invitați, cu insistență,
ce acordau împrumuturi de către vice-președintele societății, M. Bahaciu, să
în grâne comercianților. își aleagă casierul4. Din datele corelate observăm că
Treptat-treptat, a apărut această societate are o activitate profitabilă. Astfel,
o activitate relativ după 4 luni de activitate eram informați că profitul
cămătărească în cadrul acestei case atinsese suma de 1,437 lei și 57 de
Imperiului Roman, pentru bani, după ce, la înființare, avusese doar un capital
Dr. Ana-Maria Cheșcu ca, în perioada medievală, de 10 lei, iar în mai 1878, aceeași societate, avea
cercetător independent
să avem primele instituții un profit de 14,897 de lei și 52 de bani. Membrii
de credit. În spațiul românesc, banul a fost un lux societății erau aleși prin vot și aveau un mandat
uzitat mai mult de către cercurile nobiliare, nu de bine delimitat. La 3 luni de la înființare, acționarii
către populația săracă, astfel încât primele instituții erau înștiințați de finalizarea mandatului casierului,
bancare apar relativ târziu, spre deosebire de de către secretarul N.I. Petrescu. Din relatări, aflăm
occidentul Europei. că această societate își continua activitatea, cu mare
La Galați, centru negustoresc, necesitatea unei succes, astfel că, la un de la înființare, pe data de
activități bancare a fost o realitate intrinsecă, ce s-a 14 septembrie 1878, acționarii erau invitați la
impus, prin însăși spiritul negustoresc al orașului, Catedrala „Sf. Nicolae”, pentru oficierea unei slujbe
precum și prin prezența străinilor în acest spațiu. inaugurale5. Acestea fiind spuse, putem afirma, fără
Prin urmare, apariția societății de credit ,,Crucea îndoială, că Galațiul deținea un fond muncitoresc și
de Aur”, aici, e lesne de înțeles. În rândurile ce negustoresc de bună calitate, din moment ce existau
urmează, vom prezenta câteva amănunte despre societăți de credit, burse de cereale, societăți axate
aceasta, pe baza informațiilor găsite în paginile exclusiv pe bani. Rămâne de văzut, în alte numere,
ziarului Vocea Covurluiului1. Astfel, în numărul din în ce mod a evoluat activitatea bancară din orașul
15 ianuarie 1878, suntem informați de organizarea nostru, în deceniile următoare.
unei întruniri făcute de către membrii unei societăți
financiare de la Galați, întrunire ce avea loc la școala Note:
publică nr. 1 din oraș, cu scopul de a alege adunarea 1. Vocea Covurlului, an 1878.
generală, biroul și consiliul de administrație2. La 2. Ibidem, 15. 01. 1878.
28 ianuarie, același an, aflăm că această instituție 3. Ibidem, 25.01.1878.
își alesese un casier, în persoana dlui Calciurescu, 4. Ibidem, 4.02. 1878.
persoană care trebuia acceptată de membrii acestei 5. Ibidem, 2 iulie 1878.

46
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
personalia

Kaspar Hauser la Galați

Bogdan-Alexandru Tom și Jim din „Duhul din lampă”, aducând


Stănescu, Copilăria lui aminte de salingerianul Teddy, din „Nouă povestiri”,
Kaspar Hauser, Polirom, Laura, fetița norvegiană de nouă ani, cu sindromul
2017 Down, din „Knossos”, textul și lawrencedurrellian,
dar și antidurrellian, din final, poate cel mai teribil
În ziua de 26 mai 1828, pariu literar al cărții, o carte scrisă și pe frunzele
în orașul Nürnberg apare ca de smochin, nu ale unui smochin oarecare, ci ale
din senin un adolescent, de aceluia despre care se presupune că ar fi fost pomul
16 ani, supranumit de către cunoașterii binelui și răului, amintit și într-o aluzie
unii l’orphelin de l’Europe... la un poem al lui Edward Hirsch (p. 233)...
A.G. Secară Originea sa, într-un fel și Dincolo de faptul că literatura poate fi pentru
bibliotecar, Fundația moartea sa, vor rămâne Bogdan-Alexandru Stănescu Labirint, dar în care se
Andreiana Juventus
învăluite de mister: este țese-proiectează „eleganță, tradiție, puritate” (p. 82),
asasinat la numai 21 de ani, tot de un necunoscut, dar și disperare lucidă, toate opuse „literaturii lipsite
dacă este să cităm ceea ce scrie pe obeliscul ridicat de imaginație, săracă, scrâșnită și plină de clișee” a
la locul crimei, în parcul castelului Ansbach - Hic multora dintre „contemporani”, pseudo-literatură
occultus occulto occisus est. de fapt, amintită la p. 239, cartea nu este numai un
Adolescentul era Kaspar Hauser, care va deveni omagiu adus memoriei lui Kaspar Hauser, simbol
un fel de legendă, dar și un simbol, nu numai al și al, dacă vreți, poporului român, apărut din senin
copilului crescut de „lupi”, aici lupii fiind cei din pe străzile Occidentului, popor mutilat de către
dictonul latin homo homini lupus. La promovarea accesele de nebunie ale Istoriei...
romanului s-a pus oarecum accent pe „motivul În lumina aceluiași text „Knossos”, în căutarea
literar al copilului crescut” de către alte animale, dar mitologiei personale, pardon, a firului Ariadnei,
savoarea întregului este dată abia după ce termini și cartea poate fi dedicată și Pasiphaei, „regina Cretei,
ultimul text, unde spiritului unui Pasolini, amintit fiică a Soarelui, mama Ariadnei și a Fedrei, arhetipul
la pagina 214, i se face, într-un fel, dreptate. femeii nefericite, îndrăgostită de taurul alb dăruit
Nominalizat acum la Premiul Uniunii de Poseidon lui Minos (...) ființa cea mai tragică
Europene pentru Literatură (EUPL) pentru anul din mitologia greacă, victima pasiunii ei nefirești,
2019, împreună cu Tudor Ganea, pentru „Porci”, mama monștrilor”, p. 234, mama tuturor monștrilor
din partea României calificându-se în concurs care au apărut mai apoi în istoria Europei (a nu se
și Augustin Cupșa, cu „Așa să crească iarba pe confunda cei doi tauri: cel în care se preschimbase
noi”, Bucureşti (Humanitas), Alina Pavelescu, Zeus, când o răpește pe Europa, cu cel de care
„Sindromul Stavroghin”, Bucureşti (Humanitas) este îndrăgostită Pasiphae! Totuși, Minos este
și Tatiana Țibuleac, „Grădina de sticlă”, Chișinău rodul iubirii dintre Europa și Zeus!), monștri ai
(Cartier), romanul care s-a construit din proze condiției umane cu bot și apucături de lup, care îi
scurte Copilăria lui Kaspar Hauser ține și de fac educația... și sentimentală lui Bobiță al nostru,
copilărie, dar sunt și texte care nu mai au de-a face personajul principal, care crește în „cel mai trist
cu copilăria personajului Bobiță, decât în măsura oraș din lume” (p. 155), Bucureștiul, în „cea mai
în care, să spunem, aduce aminte și de aforismul bună dintre toate lumile posibile” (p. 157 și 168)...
aproximativ avertisment care spune să nu te Saga și de familie, sau de căutare continuă a unei
maturizezi deoarece este o capcană, deși copiii familii... funcționale, a unei atmosfere de familie,
vor mai fi personaje și în acele texte care cuprind figura Tătuțului (tată adoptiv) fiind poate cea mai
aspecte ale vieții maturului sau studentului, marcantă, Cartea, tușând și o anume estetică a
adolescentului întârziat. mizeriei (în sens... vitalist amintită la p. 150), are o

47
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
personalia
anumită „cutremurare”, înrudită cu „strălucirea” lui pasager al tramvaielor ceauşiste, explorator al
King, limpezind, într-un fel, într-o anumită scenă (p. vechilor crematorii şi al şantierelor din Berceni,
245), începutul unei ere și în ceea ce privește istoria este şi unul dedicat Bucureştiului, surprins în
culturală și literară, dincolo de agonia nesfârșită a perioada sa de trecere de la socialismul luminos
post-modernismului. la democraţia originală. Dar cea mai importantă
Suntem la începutul epocii de după căderea... rămîne explorarea memoriei într-o proză ce se
Turnurilor Gemene, încă încercăm să ne dezmeticim, hrăneşte din materia vîscoasă a melancoliei.”
demonii istoriei par iarăși să forfotească, Bogdan- Nu sunt uitați nici niște ani... de ucenicie
Alexandru Stănescu demonstrează clar că literatura literară, unde se schițează, poate, și o artă poetică:
mai poate avea sânge-n ce vreți dumneavoastră, „..publicasem niște poeme destul de slabe, încărcate
mai poate avea cruzimea necesară pentru a învinge de metafore, și căutam o cale mai directă, mai puțin
lupii, falșii lupi, monștrii, se mai poate vrea să se literară de a comunica starea aceea de disperare ce
iubească (sunt pagini superbe despre căutarea iubirii, mă însoțea de la trezire până la somnul pe care-l
și prin relatarea unor povești de iubire, cu personaje amânam pe cât posibil.” (p. 149)
feminine de neuitat, precum Irina, Tania, Alina; să nu Cu literatura pre literatură călcând, Bogdan-
uităm nici de Mamă!! Dacă la E. Hirsch se vorbește Alexandru Stănescu, cunoscând gustul autentic al...
de tema imposibilității credinței religioase, poate la chemării străbunilor sau sângele real care ar trebui
B.A.S., în această carte este vorba de imposibilitatea să curgă prin tiparnițe și pagini, (re)descoperă
credinței în iubirea perfectă, îmbinată cu o predică Calea, Adevărul, Viața, poate scrie, fără a ne adânci
nedogmatică asupra nenumăratelor feluri în care în labirintul dintre narator și scriitor: „Mă țineam
pierdem inocența și apoi o regretăm, vezi și p. 111), departe de cercurile de tineri scriitori, pentru că
deși ne împărțim din ce în ce mai mult clipele și cu citeam în ochii lor aceeași sete de sânge pe care o
virtualul, a se citi și „Ninge în Tyria”, politicul ne poate aveau în copilărie șefii de trib de la scara blocului,
angaja („Playing it hard” - este relatată implicarea gata oricând să omoare pentru a urca în ierarhia
într-o campanie electorală, asemănătoare, prin umor, haitei. Mă feream din instinct de animalele prinse
care există și el în carte, cu aceea descrisă de A. Velea în circuitul competiției, de cei care se hrănesc din
în romanul „#Agora”), dar Dualitatea, mai ales în propriul succes ca niște vulpi prinse-n capcană,
ceea ce privește pe cei care iubesc literatura, o trăiesc, care-și rod laba pentru a scăpa. Mirosul sângelui
este normală... reușește să le șteargă orice automatism cultural...
Pe coperta a IV-a se poate citi: „Roman de Supraviețuirea în ierarhia literară nu mi se părea
maturizare, roman al deformării, 12 povestiri cu atunci departe de cea a Bercenilor copilăriei mele,
acelaşi narator, toate aceste variante sînt corecte şi, doar că acum mi se dădea șansa de a sta departe, nu
în acelaşi timp, departe de a descrie cu exactitate trebuia să trec printre ei pentru a-mi afișa penajul
Copilăria lui Kaspar Hauser... Romanul lui Bobiţă, colorat.” (p. 151)

Bogdan-Alexandru Stănescu (n. 1979) este scriitor, eseist, traducător, editor, preşedintele Festivalului Internaţional de
Literatură de la Bucureşti (FILB). A debutat cu cronică literară în revista Luceafărul (1999), pe când era junior editor al 
Ziarului de Duminică. A publicat proză scurtă în majoritatea antologiilor „Prima mea…” de la Editura ART. În 2010, a publicat,
împreună cu Vasile Ernu, volumul Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc (Polirom), iar în 2012 a debutat ca
poet, cu volumul Apoi, după bătălie, ne-am tras sufletul (Cartea Românească), nominalizat la premiile revistei Observator
cultural şi la premiile Radio România Cultural pe anul 2012. În 2013, a publicat la Editura ART volumul Enter Ghost. Scrisori
imaginare către Osip Mandelştam, iar în 2014, cel de-al doilea volum de poeme, anaBASis (Cartea Românească), nominalizat
la premiile Radio România Cultural. Din 2012, este doctor în literatură, cu teza Emil Botta: Ars moriendi. A tradus din
Alberto Manguel, James Joyce, Tennessee Williams, William Faulkner, Sandra Newman, Edward Hirsch şi Paul Auster.
Premiul Uniunii Europene pentru Literatură se acordă anual, începând din anul 2009, tinerilor scriitori contemporani
din literaturile emergente (ţările sunt selectate prin rotație pentru participarea în competiția EUPL). Premiul este coordonat
de un consorțiu format din: European and International Booksellers Federation (EIBF), European Writers’ Council (EWC) și
Federation of European Publishers (FEP). Consorțiul înființează jurii naționale care au rolul de a nominaliza autorii propuși
pentru premiere. Membrii juriilor sunt nominalizați de organizațiile naționale membre ale consorțiului EUPL din fiecare
dintre țările participante.
Trei scriitori români au fost recompensați până în prezent cu acest premiu: Claudiu Mihail Florian (2016) pentru Vîrstele
jocului. Strada Cetăţii (Polirom), Ioana Pârvulescu (2013) pentru Viaţa începe vineri (Humanitas) și Răzvan Rădulescu
(2010) pentru Teodosie cel Mic (Polirom).

48
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Reflecții dialogice

Invitatul ediției, Livia Ciupercă,


profesor, eseist, editor, istoric și critic literar
Interviu

L ivia Ciupercă, reputat istoric și critic literar, eseist, poet și editor, profesor
de înaltă ținută profesională, s-a născut în județul nostru, la Berești, în anul
1947. Este autoarea unei impresionante opere de restituire pentru contemporaneitate
a multor personalități covurluiene - prelați, demnitari, cadre didactice, scriitori,
publiciști, oameni de știință și de cultură, periodice ale vremurilor trecute etc. Astfel,
Livia Ciupercă și-a concentrat preocupările științifice pentru punerea în valoare a
unor personalități precum: Alexandru Papadopol-Calimach, Calistrat Hogaș, Ion
Petrovici, Tudor Pamfile, Constantin C. Buzdugan, Cornelia Buzdugan-Hașeganu,
Alexandru Lascarov-Moldoveanu, Paul Bujor, Gheorghe Bujoreanu, B. Iordan etc.
De asemenea, ne-a adus în prim plan periodice gălățene, de la cele apărute în secolul
al XIX-lea până la cele de azi, dintre care amintim: Zburătorul, Revista Dunării,
Ghiţă Nazare Concordia, Galații, Vocea Covurluiului, Poșta, Amicul pedagogiei, Biserica și Școala,
profesor, publicist Catedra, Orizonturi, Dunărea, Pagini dunărene, Incandescențe, Viața nouă, Viața
liberă, Școala gălățeană etc.
Filolog de profesie, absolventă a Universității București, Livia Ciupercă este membră a Uniunii Scriitorilor şi
a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, a unor organizații și asociații profesionale. A debutat publicistic
în anul 1982, iar editorial în anul 1996. Este autoarea a zeci de lucrări științifice și a sute de studii și articole
de specialitate și de metodică didactică, de istorie și critică literară. Pentru bogata sa activitate publicistică și
editorială, Livia Ciupercă este răsplătită cu zeci de premii și diplome de excelență.

Ghiță Nazare: Doamna Ciupercă, aveți o parte dintre profesorii mei de Limba şi Literatura
biobibliografie impresionantă. Cum au fost posibile Română, cu precădere: prof. Theodor Creangă – din
asemenea rezultate? Destăinuiți-ne ceva din regimul și anii de gimnaziu; prof. univ. dr. Constantin Parfene
ritmul dumneavoastră de muncă. (1929-2003) şi prof. Harry Zuppermann (m. 1997) –
Livia Ciupercă: Sunteţi prea din anii de liceu; prof. univ. dr. Nicolae
amabil, dar, să nu vă fie cu supărare, Manolescu sau prof. univ. dr. Eugen
exageraţi! Deloc „impresionantă”, Simion – coordonatorul lucrării mele
având în vedere anii care şi-au revărsat de licenţă! Despre acești eminenţi
marama asupra fiinţei mele. Fără dascăli aş putea scrie o carte… Inima-
vorbe mari! Nu le merit! Întotdeauna mi lăcrimează gândind la frumuseţea
mi-am cunoscut limitele. Însă nu am de caracter a dlui Creangă – cel de la
lăsat niciodată timpul să se risipească, care am învăţat „abc”-ul Gramaticii,
călăuzindu-mă după principiul rostit, posibil imbol de a-i călca pe urme! Dar
cândva, de filosoful Constantin Noica Domnul Harry Zuppermann? La 45
– „Nulla dies sine laetitia”. de ani de la absolvirea liceului… Eram
Gh.N.: Dar să o luăm cu începutul. pe Edgar Quinet… chiar la intrarea în
Ce vă mai amintiți din anii de școală, Universitate, grăbită, cu privirea înspre
despre colegi, despre profesori, despre Livia Ciupercă înainte (semn bun?!), mă simt privită.
primele întâlniri cu cartea? Oprire bruscă. Cine credeţi că era la
L.C.: Pentru fiecare dintre noi, cu certitudine, doi paşi de mine? Dl. Harry Zuppermann. Superbul
„începutul” se conservă în ierbarul imaginarului nostru, nostru fost Profesor de Liceu. La fel de vertical, sobru,
cu o doză de afecţiune – pentru colegi, iar în ceea ce mă distant – şi totuşi, un gentleman. Cu acelaşi timbru
priveşte, un buchet de flori de „nu-mă-uita”, pentru o apăsat, uşor cantant, disipit în nimicnicia prăfuită a

49
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Reflecții dialogice
mediului (nu-i nimic exagerat), rosteşte: „D-ş. Ciu- aduceri aminte. Vă rog, să comentați realismul sau
per-că?!” Cu vocea stinsă şi sugrumată de emoţie, ficțiunea unei asemenea atitudini.
de surpriză, de uimire, dar şi de plăcerea revederii, L.C.: E adevărat, ne place să poetizăm trecutul,
răspund: „Domnule Profesor, ce plăcereee!...” posibil, din dorinţa de a ne considera, neapărat, unici.
O plăcere nesperată, deşi n-ar fi trebuit să mă Am convingerea, Domnul ne hărăzeşte parcursul
mire. Locul Domniei-sale a fost – ar fi trebuit să existenţial – cu suficiente povârnişuri, fulgere şi
fie, dintotdeauna – în inima Capitalei… Cum de tunete. Nici nu s-ar putea altfel. Doar soare şi cer
s-a rătăcit (în anii adolescenţei mele) într-o urbe senin?! Imposibil! Personal, am învins neprevăzutul
moldavă… Domnul le ştie! Dar, poate, n-aş mai – nu neapărat cu mult calm, dar, în mod cert, cu
fi avut marea şansă… să-i cunosc severitatea şi nădejde şi credinţă. Îmi place să păstrez în memorie
piscul de cunoştinţe, impresionant! Şi-atunci tot ce-mi este de folos – şi şterg cu buretele tot
avut-am parte de câteva sfaturi de neuitat! ceea ce m-ar putea afecta. Între realitate şi ficţiune,
Începuturile, stimate domnule profesor Ghiţă postez raţionalul. Doar astfel vom înflori – frumos şi
Nazare, îşi păstrează parfumul lor. Neîntinat! Se armonios.
poate uita vreodată acea senzaţie a trecutului meu Gh.N.: În context, nu de puține ori presa noastră
de licean?! În banca întâi. Pe mijloc. Când doream taxează cu necruțare multe aspecte din viața
să răspund la vreo întrebare, Dl. Profesor îmi școlii: slaba pregătire a prea multor elevi/ studenți,
atingea cu degetul arătător creasta frunţii şi-apoi abandonul școlar, lipsa de interes a multor elevi și
îmi rostea numele. Era cea mai pură atingere, gest părinți față de școală, incoerențe privind planurile,
de afecţiune, al omului de la care – în cei doi ani programele și manualele școlare, gravele carențe din
de liceu – manualul era fondul, dar baza o forma educația elevilor/ studenților, a tinerilor. Exagerează
suma relatărilor Domniei sale, zbor necurmat presa sau școala nu mai are propriile instrumente
(depăşind mult programa acelui timp-netimp) pentru evitarea situațiilor respective?
prin oaza Istoriei literaturii române (interbelice, L.C.: Nu vreau să fiu dură, nu vreau să mă
cu precădere)! socotească cineva atotştiitoarea, dar în Învăţământ se
Gh.N.: Cum ați transformat dragostea de carte, cuvine să rămână DOAR cei care simt că au chemare.
de istorie, de literatură într-o profesiune de credință a Asemenea, şi-n fruntea Ministerului de profil şi
întregii vieți? a Inspectoratelor şcolare. De acolo începe totul.
L.C.: Simplu. Nesperat de simplu. Prin prezenţa la Organizarea. S-ar impune reîntoarcerea la metodele
catedră a unor dascăli geniali. implementate de „Şcoala
Şi-acum, după mai bine de un haretiană”! Gimnazişti, liceeni,
secol de la plecarea sufletului studenţi nepregătiţi vor deveni
său spre zările nemuririi, falşi absolvenţi cu diplomă,
nu-l pot uita pe Dl. Profesor masterat, doctorat etc. Fără a
Constantin Parfene. Da, intra în alte detalii. Cine are
peste ani, ne vom regăsi la urechi de auzit… să ia aminte!
Iaşi. Domnia sa – profesor- Gh.N.: Doamna Ciupercă,
examinator la examenele, să schimbăm registrul tematic
periodice, de „perfecţionare”, 5 octombrie 2002. Casa Corpului Didactic Iaşi. al discuției noastre. Sunteți
Prof. univ. dr. Constantin Parfene prezintă lucrarea
adevărate examene, cu bilete, Alternative didactice... (Ed. „Spiru Haret”). În prim- un reper în istoria și critica
note, medii… Ehehei!... Ce plan, prof. Mihaela Vlioncu şi... autoarele cărţii. literară din România, cărțile
timpuri! Mai târziu, fost-a dumneavoastră excelând prin
pentru mine, prefaţatorul unei lucrări de metodică restituirea pentru contemporaneitate a multor valori
sau prezent cu studenţii – la orele de practică ale științei, didacticii, literaturii, ale culturii românești,
pedagogică… Dar şi invitat de onoare la prezentarea în general, ale celei gălățene, în special. De unde
vreunei cărţi, precum în imaginea alăturată. Prin asemenea preocupare în acest sens?
anii 2000, am fost invitată în mijlocul familiei L.C.: Spuneam, zilele trecute, la Festivalul
Domniei sale – pentru a depăna amintiri şi a vorbi Internaţional al Cărţii „AXIS LIBRI”, Galaţi, 7 iunie
despre manuscrisele care… Domnul ştie! – odihnesc 2019, că – nu de puţine ori – am fost întrebată (deloc
neajutorate… de atâta timp!... ironic!) de ce mă preocupă scriitorii covurluieni, aflaţi
Gh.N.: De la înălțimea unei bogate experiențe de pe treapta uitării iremediabile. E adevărat, o mare
viață și de creație, vă rog să „judecați” zicerea multor parte din rodul muncii mele de istoric şi critic literar
vârstnici că „pe vremea noastră…”, după care urmează, este dăruită acestei vechi provincii de la Dunărea de
în contrast cu timpurile noastre, numai frumoase Jos, de unde-mi trag şi eu rădăcinile. Şi nu simt defel
50
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Reflecții dialogice
adâncire în magma inferiorităţii, Așa cum se procedează cu revista
prin libera mea alegere, deoarece „Şcoala gălăţeană”, pentru care
fiecare provincie îndeplineşte o aveți și sprijinul Inspectoratului
funcţie morală, iar fiecare scriitor Școlar Județean Galați. O
– definit iresponsabil (îmi asum colaborare fructuoasă, meritorie.
afirmaţia) – mediocru este un fals. Într-un mod asemănător ar trebui
Şi răspunsul meu îl întăresc cu să se întâmple și în cazul celorlalte
o afirmaţie a unui înţelept, mult reviste. Colaborare cu Bibliotecile
încercatul Nicolae Steinhardt. Județene din țară și cu alte foruri
Aşadar, spun tare şi răspicat: fiecare de cultură municipale și județene.
scriitor reprezintă o bună parte a Aș îndrăzni să spun că unora dintre
domeniului sufletesc din care și-a De la stânga la dreapta: Dan Plăeșu, revistele nominalizate de Dvs.
hrănit copilăria, adolescenţa şi Coriolan Păunescu, Livia Ciupercă, le lipsește promovarea. Sugerez
maturitatea. Am (avem) obligaţia Corneliu Goldu, Corneliu Panaite, site-urile UZPR și AGENȚIA DE
să ne cunoaştem TOŢI înaintaşii – Apostol Gurău CARTE, cel puțin. Asemenea,
socotiţi ei mici, mediocri sau reprezentativi – pentru „Viaţa liberă” ar putea avea o rubrică – lunară –
că sinuozitatea evoluţiei fiecăruia dintre ei a evoluat pentru promovarea amintitelor publicaţii.
(într-un timp anume) spre împlinirea intelectuală a Gh.N.: Axis Libri a devenit un brand al culturii
epocii respective. De la fiecare avem a învăţa ceva. gălățene. Revista, Editura, Salonul literar, Librăria,
De la fiecare. Festivalul International de Carte poartă același nume,
Gh.N.: Veniți deseori la Galați, la diferite Axis Libri, toate sub cupola Bibliotecii Publice „V.A.
manifestări culturale, literare (lansări de carte, Urechia”. De fapt, și discuția noastră va fi consemnată
festivaluri, simpozioane etc.). Aveți aici multe în revista Axis Libri. Cum se văd din țară, de la Iași,
cunoștințe, mulți prieteni. Ca urmare, în cunoștință de aceste fapte literare din urbea Galațiului?
cauză, vă rog să faceți câteva considerații referitoare L.C.: Slăbuţ. Şi e mare păcat. Galaţiul (nu poate) ci
la viața literară din Galați (autori/ scriitori, opere, chiar este un model pentru multe oraşe din ţară. De
manifestări culturale etc.). altfel, scriitorii şi editurile ieşene vă vizitează destul
L.C.: Revin mereu în Oraşul de la Dunăre cu de des. Ce dovedeşte aceasta? Un plus pentru Galaţi.
aceeaşi plăcere, pentru că AICI atmosfera este Gh.N.: Extinzând aria discuției noastre, vă
caldă, primitoare, prietenoasă. Îmi doresc să fiu rog să creionați câteva dintre trăsăturile definitorii
purtător de Istorie în acest Oraş – fost – PORTO ale literaturii românești postdecembriste. Există o
FRANCO, în acest Oraş, unde Dl. Zanfir Ilie a zidit o literatură de provincie și o alta de centru, de capitală?
CĂRĂMIDĂ la edificiul numit Biblioteca Judeţeană L.C.: E falsă afirmaţia. Există persoane care, voit,
„V.A.Urechia” din Galaţi. În această instituţie unde, lasă în umbră Provincia. Există (cu regret o spun)
periodic, scriitori şi iubitori de literatură (de cultură, grupuri şi grupuleţe de interese. Ceea ce mă doare
în general) devin o frumoasă familie. În această este depărtarea de substanţa morală a unor scrieri
instituţie, unde personalul (în mare majoritate, literare. Aici e marea durere. Tocmai de aceea pledez
doamne bibliotecare), fiecare, cu o responsabilitate pentru revigorarea scriitorilor interbelici, care s-ar
precisă, dă dovadă de profesionalism. Aici îmi place cuveni să redevină model pentru tinerii noştri
să vorbesc auditoriului despre figuri reprezentative creatori.
ale fostei aşezări covurluiene. Cu precădere. Gh.N.: Doamna Ciupercă, în finalul dialogului
Gh.N.: Apar la Galați câteva apreciate reviste de nostru, pentru consistența căruia vă mulțumesc,
cultură și de educație: Antares, Axis Libri, Dunărea vă rog să vă referiți la proiectele dumneavoastră pe
de Jos, Boema, Porto Franco, Școala gălățeană etc. La termen scurt și mediu. Când urmează să ne invitați la
majoritatea dintre acestea colaborați și dumneavoastră. lansarea unei noi cărți semnată Livia Ciupercă?
Deși cu multe sacrificii revistele respective există, au L.C.: Cu regret, nu-mi place să-mi dezvălui
deja o tradiție. Considerați că acestea sunt rodul unui proiectele. Să nu credeţi că sunt superstiţioasă.
mediu cultural oportun sau rezultatul entuziasmului Însă, îmi plac surprizele. Dacă devin, cu adevărat
unor oameni pasionați? surprize. Oricum, vă mulţumesc, respectuos, pentru
L.C.: Răspunsul înfloreşte în chiar întrebarea amabilitatea de a mă fi luat partener de dialog –
Dvs. O revistă nefinanţată nu trăieşte oricât drag pentru cititorii revistei „AXIS LIBRI”, revistă pe care
şi bună-voinţă ar avea cineva. În interbelic, existau o apreciez şi căreia-i doresc recunoaştere naţională şi
„proprietari”, iar lupta cea mare era găsirea de abonaţi. internaţională. O merită pe deplin!

51
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Cutia de rezonanță

Faţa nevăzută a vieţii în azil (IV)

P e 30 decembrie
m-a ţinut de vorbă
Darius până la 3 dimineaţa
Eu îţi completez în fişe şi registru starea
pacienţilor, eu îţi fac programările în agendă şi tot
eu ţi le onorez, eu îți fac pontajul, iar tu uiţi uneori.
pe whatsapp. I-am spus Şi uiţi că nu sunt un robot.
că nu mai rezist şi m-a O zi aici ar trebui să aibă 40 de ore şi eu am reuşit
întrebat dacă mă defineşte să o comprim în 24, iar tu continui să îţi reverşi
statutul de dezertoare. Nu, asupra mea fluviul de neîmpliniri.
nu mă defineşte, dar ştiu să Tu ai decis să devii doar un medic de ţară şi să
pun şi viaţa mea mai presus îngrijeşti doar săraci, să umbli în bocanci, neras,
de fericirea altora. Sunt cu pulovere aspre din lână netoarsă şi să te tunzi o
Marcela Barbu mamă şi am mamă. Am şi singură dată pe an.
publicistă eu obligaţiile mele. Apoi nu înţelegi de ce nu eşti iubit şi înţeles şi de
Când am revenit în ce nu se potriveşte Vivaldi cu viaţa de la ţară, de la
Galaţi, era ca şi cum m-aş fi întors din junglă. Prea confluenţa Munteniei cu Oltenia.
mulţi oameni, prea multă viaţă, maşini… Prea mult Nici eu nu te pot iubi, Darius, nu mă pot obişnui
pentru două luni de izolare. cu tine şi cu viaţa asta alături de tine, nu vreau să
Probabil nu ştiam să mă port, nu ştiam să mă mă irosesc ca tine.
mai port. — Nu îţi permit, Bebe!
Am intrat în mall şi am ieşit în 10 minute. Eram — Atunci nu încerca să mă transformi în ceea
în pragul unui atac de panică. ce eşti tu. Suntem diferiţi şi avem cu totul alte
Lumea venea spre mine ameţitor şi ameninţător, motivaţii.
iar eu nu eram pregatită pentru aglomeraţie, pentru Stătea în picioare în pragul uşii cabinetului
socializare. medical, iar minunaţii lui ochi albaştri contrastând
Darius era conştient că mi se întâmpla asta şi cu pielea smeadă, dar ieşind în evidenţă şi din
ştia foarte bine de ce. pricina părului des, creţ şi cărunt, dar şi a obrazului
Ar fi vrut să îmi cunoască cele mai intime secrete, neras, scânteiau.
tot ce mă caracteriza. Psihic, fizionomic, fiziologic, Ciudat, era unul din momentele când îl plăceam
anatomic. pe Darius, îmi plăcea masculinitatea lui.
Eram preocuparea lui permanentă. Îmi plăcea şi când ne abandonam amândoi
Îl enervam când îi răspundeam tăios ce simt sau în moliciunea canapelei crem din sufrageria
ce cred despre el ca şi medic, dar ca şi bărbat. pavilionului central şi când discuţiile despre
Aşa cum s-a întâmplat când i-am spus că vreau pacienţi se împleteau cu discuţiile despre noi,
să fug şi să mă ascund de el şi voi reuşi să o fac despre trăirile şi dorinţele noastre până foarte
pentru totdeauna. târziu în noapte.
— Darius, câteodată te urăsc şi te urăsc când mă Safta trăgea cu urechea şi ca un paianjen pervers
nedreptăţesti sau te răţoieşti la mine. ţesea poveşti cu intrigi şi minciuni pe care apoi
Ştii ce am făcut în acea duminică la prânz când le împărtăşea Aniţei de la bucătărie şi patroanei
ţipai la telefon? Am îndepărtat telefonul de ureche. căreia îi plăcea să scormonească adeseori în vieţile
Îl ţineam în mână şi am întins mâna cât puteam de particulare ale angajaţilor.
tare. Nu doream să te aud, dar nici nu îmi permiteam Oricum, ochiul şi urechea acestei femei de o
să îţi închid. Era modul meu de a te ignora. forţă atipică oamenilor se îndreptau spre mine şi
— Bebe, nu îţi permit, nu îţi permit să faci asta. spre Darius din două unghiuri opuse ale sufrageriei,
— Tu esti cel care greşeşte faţă de mine şi eu te unghiuri în care erau amplasate camerele de luat
apar Darius, dar tu nu vezi sau poate nu simţi. vederi.
52
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Cutia de rezonanță
Se lingea pe buzele-i cărnoase când îl vedea pe Am consemnat în fişă vizita lui la ele. O minciună
Darius, un bărbat încă tânăr la cei 46 de ani, mustind care a atârnat greu pe umerii şi conştiinţa mea.
de virilitate şi sănătate, în trupul său robust. Când eram dublată, mai dormeam o jumătate de
Era o femeie de aproape 61 de ani care reuşea ora în plus dimineaţa.
întotdeauna să uimească. Aşa era şi în acea zi. Mariana cobora la cabinet la
A venit în cabinet să îmi ceară absorbante. 7.30, iar eu la 8.00.
Aveam la dormitor, dar în cabinet era un pachet La 7.40, intra în fuga în dormitor peste mine
cu absorbante pentru femeile cu incontinenţă Mariana.
urinară. Am întrebat-o de ce îi trebuie. Nu ajunsese — Vino, vino repede, am găsit-o moartă pe
la menopauză, aşa cum nici în părul său lung şi doamna Săndina.
des care i se revărsa în valuri mari de culoarea — Care Săndina? Erau două cu acelaşi nume. La
mahonului nu existau decât câteva fire albe, aproape cea care trăia, ar fi fost foarte greu să dau familiei o
insesizabile. asemenea veste.
Era uimitoare această evreică plină de viaţă, de — Cea de lângă doamna Arbelgeff.
energie şi de sănătate. Era pe acelaşi nivel cu dormitorul nostru.
Avea patru copii, dar regreta că se mulţumise Treceam prin faţa uşii ei ori de câte ori mergeam la
doar cu patru. dormitor. Ferestrele erau orientate către scară.
Încă nu se dădea în lături de la a mai da naştere Am îmbrăcat repede halatul de baie peste pijama.
unui copil. Pe coridor era şi Cristian, roşu la faţă şi alertat.
Era conştientă că acea legătură care apăruse A deschis uşa şi a intrat primul. Femeia era cu faţa
între mine şi Darius era benefică pentru cămin si în sus, cu gâtul puţin strâmb, ochii îi erau închişi, dar
afacerile ei, dar îl dorea pe Darius în aşternuturile gura deschisă. Probabil murise strigând pe cineva.
ei şi a reuşit să îl aibă. I-am zis lui Cristian să îi inchidă gura. Era rigidă.
Când în drumul spre Bucureşti sau venind de Echilibrul meu interior deja precar era total
la Bucureşti spre cămin a început să facă popasuri distrus.
lungi şi dese în casa lui Darius, comportamentul lui Mariana ieşea din tură a doua zi dar, fiind
Darius faţă de mine s-a rigidizat. sâmbătă şi sărbătoarea „Sf. Andrei” dorea să plece
Nici el nu mai era confidentul meu, nu mai în acea zi cu părinţii ei la o petrecere la Bucureşti.
credeam în el. Puţin după orele prânzului, aş fi rămas cu
Cu o seară înainte de a muri „tanti Săndina”, adevărat singură. Era cumplit cu atât mai mult cu
trebuia să mergem să o vedem. cât eu eram asistenta şefă şi pe umerii mei cădeau
Ea şi doamna Arbelgeff erau colege de cameră, toate îndatoririle.
iar starea lor de sănătate era critică. Din punct de vedere legal, nu eram îndreptăţită
Ambele cu neoplasm în fază terminală, cu să declar decesul. Nici măcar nu aveam dreptul să
dureri, cu disconfort, cu gemete, colege de suferinţă pronunţ acest cuvânt.
incapabile să comunice una cu alta. I-am dat telefon patroanei şi apoi managerului.
Pe la 17.30 le văzusem pe amândouă. Stare Pentru ei erau lucruri banale, fireşti. Cadavrul
generală alterată, dar stabile, afebrile, tensiune rămânea câteva ore în pat cum a fost găsit, iar apoi
arterială normală. era mutat într-o altă cameră, evident de locuit în
Am tratat escara Săndinei care, dintr-un crater, care venea medicul legist şi făcea ce era de făcut,
ajunsese cât o fistulă. apoi urma să fie spălată, îmbrăcată şi dusă la o
Pentru prima dată, a cooperat cu mine. M-a capelă sau direct la cimitir.
ascultat. Am rugat-o să nu plângă şi să nu geamă şi Am coborât la mine în cabinet şi am scris repede un
a tăcut, a fost atât de liniştită. raport către conducere şi Darius în care am menţionat
Pentru prima dată, ne-a fost mai bine că la ora 7.40, când am intrat în camera ei, anunţată de
amândurora la toaletarea escarei şi schimbarea Mariana, bătrâna nu mai prezenta semne vitale, era
pansamentului. rece, rigidă, tegumente palide uşor vineţii.
Era vineri şi era zi de consultaţii pentru Darius. Se pare că decesul avusese loc cu mai multe ore în
Nu am mai fost la cele două paciente care erau urmă, dar, deşi am încercat să anchetez, îngrijitorul
prioritare. Darius a considerat că informaţiile mele care supraveghea pe parcursul nopţii şi ar fi trebuit
care au fost obiective îi erau de ajuns. să meargă pe la fiecare pacient din oră în oră, nu
53
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Cutia de rezonanță
a vrut să recunoască ora ultimei vizite şi la ora 6 era un cadavru în aşteptarea legistului şi a celor de
a ieşit din serviciu fără să predea situaţia detaliat la servicii funerare.
conform regulamentului de ordine interioară. Între cele două ore de gimnastică, mi-a ieşit in
Mariana şi Cristian, fiind angrenaţi în relaţii, ea cale Sebastian.
casatorită, el într-o coabitare consensuală, stăteau şi Este unul din bărbaţii de care nu m-aş putea
stau în continuare la cămin în primul rând pentru a ascunde niciodată.
se bucura de dragostea lor. Un bărbat de 67 ani cu aerul şi fizicul unui
Făceau dragoste pe furate, făceau dragoste bărbat de 45 de ani. Cald, blând, manierat, un
oricând, în orice colţ şi oricât de puţin. bărbat care te privea în ochi, dar îţi citea muzica de
Între două cuie bătute de el, între două tratamente pe portativul sufletului.
administrate de ea. Era un om de afaceri prosper din Bucureşti
Asta se întâmplase în acea dimineaţă. Au vrut dar nu genul „patron de boutique”, nici genul de
să facă dragoste înainte ca activitatea în cămin să se „găinar” sau care să umble după „tunuri”.
intensifice. Sebastian pleca cu săptămânile prin marile oraşe
Era ideal la etaj în camera unor muribunde ale lumii, avea acţiuni la mai multe firme cu renume
care nu ar fi putut să îi vadă bine şi nici nu erau din România.
considerate ca având discernământ, din cauza Eleganţa potrivită fiecărui moment îl evidenţia
vârstei şi tratamentului care li se administra. pe Sebastian. Atât la propriu, cât şi la figurat se
S-au aşezat pe pat lângă cadavrul care pentru poate spune că Sebastian e genul de bărbat care se
prima dată nu ţipa, nu gemea, nu protesta. poartă cu mănuşi.
În mod obişnuit, ea zăcea cu faţa în sus, avea o Provenea dintr-o familie de ardeleni serioşi, în
escară de circa 7-8 cm pătraţi în zona lombară, o care valorile morale şi educaţia au fost litere de lege.
escară infectată pe care reuşisem să o tratez până Oriunde ar fi apărut Sebastian, era un conte.
a ajuns cât o fistulă, şi parcă mă durea sufletul de Ca oameni, ne iubeam enorm. Eram dependenţi
ciudă că Darius nu apucase să vadă cum am reuşit unul de altul, amândoi de mama lui care de dragul
să o vindec. meu s-a ridicat din pat la 95 de ani şi jumătate şi a
Striga permanent, în permanenţă solicita învăţat să joace baschet cu mine.
ajutorul. Nu avea puterea de a acţiona butonul Mama lui era cealaltă Săndină.
de panică şi bănuiesc că nimeni, niciodată, nu i-a Sebastian era atent la detalii. Când părul meu
spus unde era amplasat. Se afla deja în anticamera datorită, luminii şi-a schimbat puţin nuanţa, m-a
morţii. întrebat când am reuşit să îmi vopsesc părul. Aşa
„—Fetiţo!”, „Florico!” sau „Doamnă asistentă!” cum a observat şi când mi-am schimbat şamponul.
erau strigătele permanente ale femeii. Citea în gesturile mele, citea în privirile mele,
Problemele din cămin mă împiedicau să răspund citea în culoarea hainelor mele.
permanent chemărilor ei, iar dacă eu nu reuşeam — Marci, ce se întâmplă? Azi nu eşti tu. Ştii cât
restul lumii o ignora complet. te iubesc şi cât contează starea ta pentru mine.
Femeia nu avea tratament psihiatric şi era Nu aş vrea ca mama să te preceapă cum eşti
perfect lucidă. acum.
Zilnic, la ora 14 îi administram un comprimat Cu tandreţe, Sebastian a cuprins faţa mea între
de Aspenter. palmele lui calde şi fine. M-a privit în ochi.
Când au început să facă dragoste, lui Cristian i-a — Marci, ai sufletul atât de greu. Ai obosit, draga
atras atenţia liniştea aparentă şi rigiditatea batranei. mea.
— Mariana, i-a, uită-te puţin la doamna Săndina. Deşi îmi este greu să nu te ştiu aici, trebuie să
Au verificat rigiditatea ei şi și-au dat seamă că fac pleci câteva zile acasă să te odihneşti.
dragoste în pat alături de un mort. Asta i-a speriat Eram perfect de acord cu el.
cumplit. Regulamentul de ordine interioară mă împiedica
Din clipa aceea, cei doi au ieşit complet din să vorbesc cu aparţinătorii. Cu atât mai mult, să
ecuaţie şi am rămas eu. corespondăm la telefon.
Am administrat medicaţiile şi mi-am ţinut orele Călcam regulamentul şi nu regretam. Eram
de gimnastică şi recuperare veselă şi vioaie cum fericită şi mă simţeam ocrotită cu chipul revărsat
mi-a impus conducerea, chiar dacă deasupra mea între palmele lui Sebastian.
54
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Cutia de rezonanță
În timp ce scriu, simt că Sebastian se îndreaptă Îmi făceam de lucru la cabinet, sperând să scap
spre Bucureşti, în maşina sa argintie şi elegantă, de orice lucru neplăcut.
îmbrăcat cu puloverul lui roşu de caşmir fin şi Relu, managerul căminului, a intrat în cabinet şi
cu mănuşi din piele de căprioară. A fost în vizită mi-a spus:
la mama sa şi s-au bucurat împreună de 2 ore de — Mergi cu dosarul sus la cameră. Ai de răspuns
intimitate sorbind din cafeluţa lor, aşa cum au facut la nişte întrebări. Ştiu cât de greu îţi este, dar doar
întreaga existenţă. tu eşti cea care trebuie să o facă.
Doar că acum cafeluţa mamei e doar orz prăjit Deşi dosarul era subţire şi uşor, a fost cel mai
solubil. greu lucru pe care l-am ţinut vreodată în mână. Un
Sebastian a apucat să îmi spună că atunci când dosar din plastic cu coperţi negre. Ultima dovadă a
decid să merg câteva zile acasă să îl anunţ şi va veni existenţei acelei femei.
să mă ia şi să mă ducă la Gara de Nord. În capul scărilor, mă aştepta patroana.
Trebuia să simuleze o vizită matinală la mama — Ai fost aseară cu Darius la ea?
sa şi lăsând să pară a fi o coincidenţă, să ieşim Înseamna că Darius nu apucase să vorbească cu
împreună pe poartă, deşi orice intrare şi ieşire era ea. Darius avea telefonul stricat.
monitorizată şi raportată patroanei. — Da. Era ok.
Ca să nu spun ceea ce nu trebuia, m-am scuzat şi Am minţit în primul rând în favoarea lui Darius
am alergat spre cabinet. şi trebuia să îl informez că am făcut-o, dar cum?
Sebastian ştia multe răspunsuri, iar eu eram — Fiul doamnei întreaba dacă a murit cu
conştientă. lumânare. E bine pentru noi dacă spunem că da. Ar
Zâmbeam amar şi mă gândeam la cadavrul aprecia mai mult implicarea noastră.
abandonat într-o cameră şi la ancheta în care — E o minciună periculoasă şi gravă pentru un
trebuia să fiu implicată. creştin ortodox. Dacă pentru dumneavoastră nu
Telefonul a sunat, accelerand bătăile inimii mele. contează acest lucru pentru noi e foarte important.
Era portarul. Nu pot minţi.
— Doamnă, a venit maşina de la servicii funerare. — Unde duci dosarul?
Când am ieşit la alee, maşina morbidă era acolo — L-a solicitat legistul.
cu un sicriu semideschis din pricina vitezei mari cu — Dosarul are voie să ajungă doar la Darius.
care a rulat. Medicul legist a ieşit din cameră. Avea mânecile
Un sicriu lacom care urma să găzduiască veşnic cămăşii suflecate, iar pe una din mâini purta o
trupul mutilat de boală şi de viaţă al Săndinei. mănuşă din cauciuc.
Le-am spus că maşina nu trebuie să rămână pe —Doamnă, puteţi intra cu dosarul?
aleea centrală pentru a nu fi văzută de bătrâni şi de M-am lipit de perete, conştientă de paloarea
familiile acestora. mea şi de atacul de panică prin treceam.
Era ora 12 şi bătrânii priveau la televizor în sala Patroana mi-a spus să îl sun imediat pe Darius.
de mese. Abia am apucat să aud vocea lui Darius, când
Am urcat scările, conducând medicul la camera mi-a smuls telefonul din mână.
în care de cel puţin 7-8 ore zăcea fără viaţă tanti — Darius, medicul legist are voie să se uite în
Săndina. dosarul nostru?
Medicul, un bărbat scund, elegant, sigur pe el şi — Da. Am vorbit cu fiul doamnei. E o moarte
pe mişcările sale, îmi impunea respect, dar îmi crea pur naturală. Dosarul va rămâne la fiul doamnei
repulsie. după ce se uită medicul pe el. Amyra, vreau să
Toate aceste lucruri se întâmplau în acel moment vorbesc şi eu cu legistul.
sub privirea demnă şi resemnată a doamnei Mâna legistului pur şi simplu a înhăţat telefonul
Arbelgeff care îşi aştepta şi ruga sfârşitul. meu şi a dispărut închizând uşa în spatele lui.
Era dură şi puternică. Refuzase împărtăşania Conversaţia a durat 2-3 minute, dar pentru mine
preotului înainte de Crăciun, aşa cum refuzase a fost o veşnicie.
prezenţa preotului şi afirmase cu hotărâre că vrea Când mi-a întins telefonul, nu am îndrăznit
să fie incinerată. să îl iau. L-a luat Amyra. A reajuns în mâna mea,
A urcat şi şoferul maşinii, iar eu am coborât. dupa ce ea l-a şters foarte bine cu alcool sanitar în
Evitam să asist la ceea ce urma să se întâmple. cabinetul medical. (Va urma)
55
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Cutia de rezonanță

După căderea băncilor (III)

P rivii uluită spre


mătușa Nadia,
dar nu putui să-i susțin
de cultură, un șoarece de bibliotecă în adevăratul
sens al cuvântului. În această calitate a ajutat
mulți oameni de știință și artiști săraci, o trăsătură
privirea, simțind că obrajii pe care eu am moștenit-o cu vârf și îndesat.
îmi ard ca focul. Lăsai Citea în neștire, pândind cu răbdare momentul
ochii în farfurie ca un prielnic pentru punerea pe hârtie a propriilor
copil prins cu mâța în sac, invenții și descoperiri. Probabil ar fi ajuns un
neștiind ce să fac sau cum nou Mendeleev dacă nu-l împușcau soldații roșii
să neg că aș fi spus așa ceva. chiar în biblioteca în care se refugiase. Acesta este
Nu știam dacă gândisem tatăl meu, director de ziar înainte de 1917, care a
sau rostisem cu voce tare murit de inimă rea în exil, încercând să procure
Grigore Postelnicu acele gânduri, dându-mă mijloacele pentru mama și pentru mine. Ah,
scriitor singură în vileag. În orice ce soartă de martir a avut! Așadar nici vorbă de
caz nu-mi trecuse prin filozofi, mai spuse ea, suspinând și ștergându-și
cap expresia „cariatide butucănoase”! Mai mult ca cu o batistă argintie o lacrimă apărută în colțul
sigur mătușa Nadia mă urmărise cu atenție prin ochiului. Ci de înaintași apropiați, care au avut
intermediul camerei de luat vederi și a înțeles sau cultul valorii, al responsabilității, spre deosebire de
mai degrabă a intuit ce gândeam după cum am plebea fără carte și fără orizont. Iată-l pe Andrei
reacționat sau pur și simplu după exclamațiile mele. Ivanovici Leskov, carismaticul meu văr după
— Cariatidele sunt minunate, excelență, reușii mama, care prin încercarea de coagulare a forțelor
eu să spun pentru a drege mohorul, iar statuile opoziției și prin felul de-a scrie se anunța un
sunt impresionante cu aerul lor de filozofi antici. adevărat Turgheniev al timpurilor moderne. Din
Probabil e vorba de Platon, Aristotel, Socrate și păcate n-a mai apucat să ajungă în floarea vârstei
toată pleiada care a urmat. Am rostit totul clar și și a creativității, fiind găsit la Zurich într-o baltă
precis, devenind probabil foarte palidă de data de sânge, mai mult ca sigur ucis de mâna lungă a
asta. Bătrâna aristocrată mă privi cu asprime un lui Beria. Of, Andrușa, Andrușa, prima mea mare
timp, apoi se ridică în baston și se apropie de prima dragoste, n-am să te uit niciodată… Ah, Pavlușka,
statuie. ajută-mă să mă așez. Tu nu ești Pavlușka, iar eu am
— După cum v-am explicat anul trecut, eu trăiesc spus Pavlușka, făcu ea cu asprime spre Dave, care
în America de la vârsta de șase anișori. America e sărise să o ajute. România a schimbat iar macazul
țara unde mi-am făcut averea materială. Avuția mea și a intrat în Uniunea Europeană, întorcând cu
spirituală vine totuși din marea Rusie. Prima statuie nonșalanță spatele marelui popor rus, nu-i așa?
de aici îl reprezintă pe Nicolae, cel ucis de bolșevici. spuse cu asprime, adresându-se lui Dave, de parcă
Mai sunt câțiva, unchi, veri, care au fost miniștri, el era vinovat pentru schimbarea de macaz a
consilieri, oameni de vază la curtea Țarului. Toți României.
munceau pe brânci și nu precupețeau niciun efort — Așa este, excelență, făcu scurt Dave, plecând
pentru binele țării. Deci nu-i vorba nici de Platon, capul.
nici de Aristotel, dragii mei nepoți și nepoate! — Retrag un plic sau două, excelență?
— Retrag un plic sau două pentru Mauritania, — Aha, o țărișoară cu ifose, țipă ea fără să-l mai
excelență? audă pe majordom. O astfel de țărișoară, care a avut
— Deocamdată niciunul, Pavlușka! Toți au pierit insolența să atace pravoslavnicul popor rus alături
în vâlvătaia revoluției sau au luat drumul exilului. de naziștii germani nu se dezminte niciodată, în
Acesta este fratele bunicului meu după mama, ciuda avertismentelor.
marele prinț Ivan Constantinovici Iakovlev, care — O greșeală plătită scump de bietul popor
a fost, după cum îmi spunea mama, un mare om român, excelență.

56
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Cutia de rezonanță
Nu am putut să mai rabd duritatea cu care era pe nimeni cu privirea, căci ținea ochii țintă în
tratat Dave, dialogul absurd și răuvoitor și graba lui direcția statuilor.) Bineînțeles că suferința e de cele
Pavlușka de-a retrage plicuri pentru Mauritania! mai multe ori nedreaptă. (Aici se ridică în baston și
Am tușit ca să nu mă înăbuș de furie, mi-am dres se îndreptă spre țarul Nicolae, în fața căruia făcu o
glasul și am demarat cu mare consum de energie plecăciune și suspină îndelung.) Dar dacă vecinul
nervoasă: Uniunea Sovietică a atacat prima în 1940, își lasă gospodăria în părăsire, nu trimite copii la
excelență, smulgând din trupul țării printr-un școală (ceea ce, fie vorba între noi, umple lumea
ultimatum mișelesc Basarabia, Bucovina și Ținutul de mătrășiți și oropsiți ai vieții) și în plus își bate
Herței, am spus eu cu năduf, trântind cu zgomot nevasta ori de câte ori se îmbată criță, se cheamă
cuțitul și furculița pe masă. că sărim gardul pentru a lua cu japca? Poporul rus
— Rusia stăpânea aceste ținuturi din 1812, după a sărit mereu gardul ca să fie bine, adică pentru o
o înțelegere cu Napoleon. misiune civilizatoare. Căci el știe mai mult intuitiv ce
— Băștinașii stăpâneau aceste pământuri de mii planuri are Dumnezeu cu mătrășiții și oropsiții vieții.
de ani, excelență. Preaînaltul n-a mai suportat să ne vadă țopăind cât
— Rusia a primit aceste teritorii în urma unor e ziulica de mare din creangă în creangă, iar iarna
războaie plătite cu sânge de marele popor rus. Mi să ne vadă îngrămădindu-ne claie peste grămadă
se pare o nedelicatețe să uităm acest lucru și să prin peșteri. Fapt pentru care s-a hotărât să împingă
bocănim cu tacâmurile. lumea înainte. Voi ce credeați, că Dumnezeu coboară
— Excelență, izvinite minea, e vorba de o pe un covor roșu cu pene de struț la pălărie ca să fie
neînțelegere, am încercat eu să-mi înghit nodul recunoscut și urmat de toți gură-cască de pe uliți? El
care mi se așezase în gât. Mă simțeam din ce în acționează prin impulsuri… Cum să explic eu ca să
ce mai umilită de turnura discuției și de faptul că înțelegeți… Un fel de bobârnace date lumii, dar ceea
bătrâna aristocrată nu mi se adresa direct, ci prin ce eu numesc bobârnac este de fapt acel vizionar, care
intermediul lui Dave. Să zicem că a fost o înțelegere iluminat de voința Domnului, ne arată calea. Așa
cu Napoleon! Poftim! Dar s-au cerut prin ultimatum lucrează Dumnezeu. Din păcate, marele nostru țar
și ținuturi care n-au fost niciodată în componența Nicolae nu a fost lăsat să-și ducă la bun sfârșit sarcina
Rusiei înainte de 1940, înghițite totuși hulpav de civilizatoare pe care Dumnezeu în bunătatea Sa i-o
Colosul de la Răsărit. Totul în urma unei alianțe încredințase. (Iarăși făcu o plecăciune și suspină
cu aceiași naziști germani în timp ce românii se îndelung.) Dave, la următoarea întrunire te-aș ruga
străduiau cum-necum să reziste în fața lui Hitler. să nu mai vii împreună cu soția din România! O fi
Pe urmă iar am simțit pișcătura lui Dave și m-am ea freelancer pentru numeroase edituri, dar esența
așezat cu nasul în farfurie, strângând din pumni influenței rusești civilizatoare asupra lumii, după
pe sub masă. Toți mă priveau cu uimire mută și cum văd, nu a priceput-o.
așteptau să vadă ce se întâmplă. — Retrag un plic sau două pentru liceul din
— Să-mi fie cu iertare, excelență, am continuat Mauritania, excelență? exclamă impasibil Pavlușka.
eu surprinzând o licărire de interes și înțelegere — Deocamdată numai unul, Pavlușka.
în ochii cumnatului Jeremy. Se pierde totuși din Dave rămase mut și nu-i venea să-și creadă
vedere soarta atâtor basarabeni și bucovineni urechilor. Am înțeles, excelență, spuse într-un târziu
cotropiți, deportați, deznaționalizați prin teroare și plin de amărăciune și lăsă capul în farfurie. Iarăși
sânge. Pentru cineva care provine exact din această simții un nod în gât și abia reușii să-mi stăpânesc
zonă nu mai e vorba de nedelicatețe, ci de multă și lacrimile. Nu știu ce era mai dureros pentru mine,
nedreaptă suferință, excelență. Căci una-i să-ți verși lipsa mea de tact, (era oare vorba de lipsă de
sângele sărind gardul ca să iei cu japca de la vecin tact?), nedreptatea bătrânei sau supunerea plină de
și alta-i să-ți dai sângele apărându-ți familia și ce-i servilism cu care Dave acceptase să-i facă pe plac.
al tău. — Nu vorbi neîntrebată, îmi șopti Dave,
— Concepții cam simpliste, antice și de demult, încercând să mă tempereze, și mai ales nu-ți arăta
care vin spre noi ca un foc din preistorie. Urmând sentimentele. Nimic nu face o impresie mai proastă
dâra de cenușă ne-am întoarce, dragii mei, cu ca spălarea rufelor în public. Fără efuziuni, Laura,
siguranță la buza peșterilor unde hibernau strămoșii înțelege naibii odată!
noștri. (Îmi răspundea mie bineînțeles, dar nu — Lucrurile nu stau chiar așa, am ridicat eu
catadicsea să privească spre mine. De fapt nu onora glasul, privind țintă în ochii bătrânei, cu curajul
57
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Cutia de rezonanță
celui care nu mai are nimic de pierdut. Îmi place decretat NEP-ul, pricepând în sfârșit că economicul e
să cred că marele popor rus e un popor mărinimos esența politicului. Apoi, cu modestie, Dave ne atrase
și cu frica lui Dumnezeu. Îmi închipui că, dacă a atenția că nu vrea să abuzeze de timpul excelenței
sărit gardul, a făcut-o numai când a fost manipulat. sale, ținându-ne o expunere despre ce a însemnat
Eram hotărâtă să spun tot ce aveam pe suflet, ceea Iluminismul Scoțian în filozofie, gândirea politică,
ce mă făcea să ignor semnele prin care Dave mai administrarea comunităților și în organizarea
încerca să mă tempereze. Mă dezlănțuisem și puțin statelor. Și totuși făcu această expunere, întinzând
îmi mai păsa acum de părerile bătrânei aristocrate la maximum nervii celor prezenți, profitând că toți
și de averea ei. Nu mai voiam să mă opresc până ascultau în tăcere și lăsau să se creadă că sunt foarte
nu puneam lucrurile la punct, căci ideea de înger interesați de marele economist scoțian Adam Smith.
salvator mi se părea o iluzie mai găunoasă ca oricând. Eu una eram obișnuită cu expunerile lui Dave și
(Cine mai văzuse oare înger salvator care să se ridice știam cât de mult se străduia la întruniri informale
împotriva celor oropsiți, sprijinind ideea de împilare să împingă discuția spre zonele economice, lucru
și jaf?) Cine suntem noi, excelență?, am rostit eu pe care cei mai mulți îl găseau nespus de plictisitor.
clar, încercând să mă mențin în limitele calmului. În sfârșit, Dave sesiză momentul de monotonie
Cine suntem noi să știm gândurile și planurile lui maximă și schimbă ritmul expunerii prin câteva
Dumnezeu? Uneori cunoaștem momente de cruntă întrebări așa zis retorice. Era partea care, după
dezamăgire, excelență, pentru că Preaînaltul nu știe cum se vedea de la o poștă, îi dădea cele mai mari
să se facă înțeles și se supără din te miri ce. Deci satisfacții. Bineînțeles, nu exista niciun pericol ca
nu-i vorba deloc să coboare sub formă de papagal cineva să încerce să dea vreun răspuns în marele
roșu, cu pene de struţ ca să fie observat și urmat salon cu statui și cariatide, preocupați fiind de
de mulțimea de gură-cască. Din păcate, excelență, propriile gânduri și de farfuriile pe care Pavlușka
în ultimul timp Dumnezeul ăsta al nostru e cu le aducea cu neabătută regularitate. Ajunseserăm
totul și cu totul absent. În special în momentele de deja la omleta din ouă de prepeliță. Mă simțeam
cumpănă și de durere își întoarce fața de la noi. Dar mai flămândă ca la început, dar nu-mi mai ardea de
ce mă îngrijorează pe mine cel mai mult nu-i că a nimic și privind la farfuria enormă și la cele două,
ajuns nepăsător la suferința lumii, ci că, neputând trei ouă cât unghia, am scos un imens suspin de
să-i facă pe cei drepți să fie puternici, excelență, resemnare.
îi lasă pe cei puternici să aibă mereu dreptate. Mă — Se spune despre părinții fondatori că au fost
iertați, excelență, nu vreau să monopolizez discuția, mari vizionari, nu-i așa? perora Dave. Dar cât
dar vă sunt recunoscătoare că mi-ați dat voie să mă de mari au fost ei la urma urmelor? Nu-i cumva
exprim și ați avut bunăvoința să mă ascultați. momentul să mai reducem din proporții, căci
— Excelență, dumneavoastră știți ca nimeni marii noștri vizionari au luat totul mură-n gură de
altul să puneți punctul pe i, sări Dave să-i dea la Adam Smith? Nu cumva adevăratul fondator al
dreptate mătușii sale, ignorând cele spuse de mine și națiunii americane a fost marele vizionar din nord?
nelăsându-i pe ceilalți să aprofundeze vorbele mele Altminteri de unde ideea separării puterilor în
despre cei drepți și cei puternici. Eu unul cred cu stat, de unde ideea de contract social între popor
tărie că e nevoie de bobârnace care să fie date lumii, și guvernanți, de unde ideea că obligațiile statului
cum să nu, cine ar putea să susțină altceva? Un astfel trebuie să fie trei mari și late: apărarea ordinii și a
de bobârnac a fost vizionarul prin excelență, care țării, educarea generațiilor viitoare și asigurarea
vine din întunecatul nord și a arătat ca nimeni altul unei justiții independente, garantul unui nivel
încotro să se îndrepte omenirea. Acest vizionar a de dreptate acceptabil în societate. Căci fără o
fost Adam Smith, marele economist scoțian. minima nădejde de dreptate socială omenirea n-ar
— Bravo, David, spuse mătușa, care era ochi și supraviețui, chiar dacă ar fi îndopată doar cu ouă
urechi, poți să dezvolți un pic ideea de-a ști în viață de prepeliță ca acestea, care sunt minunate. Aici mă
să pui punctul pe i? privi insistent ca și cum mă ruga totuși să mănânc
Cum să nu, Dave abia aștepta să ne vorbească de și-și lipi piciorul de al meu în sensul că nimic nu-i
bani, de bursă, de afaceri și de tot felul de aspecte pierdut încă definitiv.
economice ale vieții. Nu uită bineînțeles să dea și Mă oprii din oftat și luai în mână bucățica de pâine
citatul din Lenin, vizionarul iubit și ascultat de cei pe care erau înșirate câteva icre negre. Cuvintele lui
din Est, care, constrâns de realitățile revoluționare, a despre nădejdea în dreptate erau balsam pentru
58
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Cutia de rezonanță
biata mea inimă! Privii cu recunoștință spre scumpul Așa se edifică sub ochii noștri noul rai construit
meu Dave, care se pricepea ca nimeni altul să dea nu în ceruri, ci chiar aici, pe pământ. Și care se va
Cezarului ce-i al Cezarului și lui Dumnezeu ce-i împlini nu la sfântul așteaptă, ci începând chiar din
al lui Dumnezeu. Aș fi vrut să cer din nou iertare momentul când ne încolonăm toți ca la comandă.
bătrânei aristocrate, să-i vorbesc de situația noastră Astfel, după ce renunță fiecare la tot ce e al său,
disperată de oameni care-au rămas pe drumuri, dar să aștepte în liniște și supunere ca reprezentanții
Dave îmi ghici intenția și mi-o luă înainte. poporului, desemnați și aleși de un comitet de
— Să ne iertați, excelență, făcu el cu mare oameni înțelepți, să se îngrijească de nevoile fiecărui
emoție în glas, că în situația grea în care suntem, individ. Și dacă a fost posibil o dată să-l faci pe om
ne cramponăm de idei care pot părea uneori ușor să-ți cedeze de bunăvoie o portocală din coșul lui,
învechite. Dar arătați-mi pe cel care mai stă astăzi de ce să nu îndrăznești să-i ceri toate portocalele în
alături de cel oropsit, de cel întristat și părăsit, de cel schimbul unei viitoare lumi mai bune? Davai ceas,
care moare cu dreptatea în brațe, iar eu îl voi purta davai moșie, davai și hazaika mie. Harașo tovărășie!
în inimă toată viața. America a devenit modelul Așa ceva nu e posibil printre alte viețuitoare de
necontestat al lumii încercând din răsputeri pe fața pământului. Spune-i unui cimpanzeu să-ți
să asigure un minim nivel de justiție socială și dea portocala fiindcă tu îi arăți deasupra unui nor
morală. Fără să neglijeze totuși motorul economic, o ființă puternică, dreaptă, care o să țină cont și-i
garantarea și apărarea proprietății și spiritul de va da înzecit în ceruri, mai târziu, când va muri.
initiativă antreprenorial, după cum a lăsat cu limbă Cimpanzeul nu te va crede și nici într-un caz nu-ți
de moarte marele vizionar din Nord. (Mă tem că va da portocala. De hazaika lui nici vorbă, chiar dacă
nu-și va duce ideea pân la capăt și va vira iar spre are un adevărat harem. Omul e singura ființă care
economie! Poftim, iar vorbește de marele economist crede și-ți va ceda portocala, poate chiar tot coșul
Adam Smith!) cu portocale. Omul e prin urmare așa de credul,
— Adam Smith își tipărește scrierile, dar ele nu așa ușor de dus cu zăhărelul? Dave ajunsese din
au prea mare ecou în Europa, iar în Europa Centrală nou la partea lui preferată cu întrebări retorice și își
și de Est, scrierile sale rămân practic necunoscute. plimba ochii pe deasupra capetelor celor prezenți,
În schimb au mare trecere la publicul de peste dominându-i.
ocean, iar pentru elita americană, proaspăt devenită — Cu zăhărelul nu, dar cu preșul și hazaika la
conducătoarea coloniilor independente, ele devin iarbă verde da, se auzi iar o voce de copil.
literă de lege. Așa a fost America îndreptată într-o — E vorba de credulitate, naivitate nătângă?
anumită direcție, rupându-se de trecut și lăsând în continuă Dave, ignorând ideea de preș, hazaikă
urmă Europa. Nu peste multe decenii apare celălalt și de iarbă. Sau e vorba de cu totul altceva, mai
mare vizionar, pe care Europa îl îmbrățișează cu profund, mai greu de înțeles? Rusia a evoluat așa
mare înfocare. Mai ales Europa Centrală și de Est. cum a evoluat, iar America a evoluat așa cum a
În frunte cu Rusia. E vorba, excelență, de Marx. Un evoluat. Lumea a primit un bobârnac, de fapt două
adevărat bobârnac dat acelei părți de lume. care s-au numit bobârnacul Adam Smith pentru
— Ce bobârnac, se auzi o fetiță chicotind, e vorba America și bobârnacul Karl Marx pentru Rusia și
de un adevărat șut în fund. Europa de Est. Ce a urmat cunoaștem cu toții din
— Se poate spune și așa, continuă netulburat cărți, excelență: unii cu folosul, ceilalți cu ponosul.
Dave, deși expresia mi se pare cam tare. Marx nu- Bine că trăim pe aceste meleaguri binecuvântate
și prea menționează înaintașul vizionar, dar scrie de Dumnezeu, în țara tuturor posibilităților. Cât
cu gândul la el, și nu are plăcere mai mare decât despre cei care s-au învățat să fie umiliți și obidiți,
a demonta piesă cu piesă sistemul economic al n-au decât să rabde cnutul și cizma împilării pe
lui Adam Smith pentru a construi un alt sistem, o gâtul lor în continuare. Deși, omenește vorbind, ar
lume nouă, mai dreaptă mai bună, fără drepturi și fi de dorit să se ridice toți ca unul pentru a înlătura
privilegii din naștere, fără exploatare, unde vom coruptul strat al cleptocraților obsedați de putere și
fi toți egali și vom trăi ca frații. În mare e același bani, urmând exemplul pe care America îl dă de mai
sistem, dar așezat cu susul în jos. Proprietatea nu bine de două sute de ani, prin asigurarea nădejdii
mai e sfântă, ci izvorul tuturor relelor din lume, că măcar un minim standard de dreptate și justiție
iar sfinți sunt cei care renunță de bunăvoie la ea. socială se înfăptuiește.

59
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Cutia de rezonanță

Cerullean blue, puțin ratat din fabricație

P e Isabelle o chema
chiar așa, cu doi
de „l”, și nu Isabela, cum
Pe lângă dublul „l” din nume și culoarea ochilor
greu de dibuit, Isabelle avea acum o problemă mare.
Se trezise peste noapte, în țara uneia Lu, dracu’ știa
îi spuneau greșit de o cine mai era și asta, auzise de la locuitori, că ar fi
viață alții, spre marea ei vreo prințesă, dar Isabelle renega absolut instinctiv
disperare. orice formă de monarhie.
Isabelle nu avusese În acea zi, de fapt Isabellei i se întâmplase că
nimic deosebit, până la îi căzuse cu tronc Victor, dacă nu care cumva,
vârsta despre care scriu eu ghidându-se după continuitatea simptomelor, nu se
acum, în-afară de o gripă și cam îndrăgostise de el. Isabelle și Lu erau două
foarte grea, una japoneză, paralele, egale, inegale, nu contează, ideea era că
Stela Iorga care era mai să o trimită Isabelle se trezise întrebându-se într-o zi, netam-
scriitoare pe altă lume, dar de care nisam, ce e cu ăla, Victor, și tot gândindu-se la el,
scăpase cu bine, laolaltă chiar își călcă pe inimă și îl sună, cu toate că băiatul
cu un număr foarte mare de oameni, de pe planeta îi dăduse, finuț, numai numărul de mobil, să îi mai
Pământ. tempereze din elanul cu care-l felicitase, după ce
Isabelle știa că are un nume de prințesă, datorită citise prima lui carte.
dublului „l”, care putea suna și ca un clopoțel, dar De fapt, aici Isabelle avea o coincidentia
tot așa de bine putea induce în eroare, deoarece oppositorum, deoarece pe contabila-șefă din ea
Isabelle, ca om, nu arăta ca o Isabelle prințesă, ci o trăsnise plăcerea estetică a lecturii așa de tare,
mai întâi ca om. încât putea confunda una cu alta, ori, și mai rău, pe
Nimic deosebit nu era de găsit la ea, mădularele ambele cu un sentiment pe nume iubire.
toate își aveau rostul și erau la locul lor, în-afară de La așa nume frumos și culoare a ochilor greu
ochii ei albaștri, a căror culoare era imposibil de de prins în doar câteva cuvinte, Isabelle era
definit în câteva cuvinte. Ochii Isabellei erau un numai contabilă, mult departe de orice poezie a
albastru de o nuanță cam deschisă. Dar nici nu prea numelui ei și departe de tot de ideea de dragoste
deschisă, încât să fie apoși și inexpresivi, ca de gâscă. la prima vedere cu un scriitor, care își pusese
Dar nici de una mai închisă, aproape de aceea care îți viața pe hârtie într-un moment de nebunie,
atrage atenția cu apele lor de safir. Culoarea ochilor ei așa cum fac toți scriitorii de altfel și-i dăruise,
era ceva între și între, mai mult ca o a treia, despre care puțin condescendent, domnișoarei Isabelle, un
mereu se vorbea foarte greu, fiindcă Isabelle „scotea” exemplar din cartea lui, exact când mai era în
nuanța aceea, când era foarte flămândă, ori când era perioada când mai putea scrie despre fosta lui
foarte emoționată. Cum în prima ipostază era puțin viață de marinar.
greu de văzut culoarea de toți, în a doua era un pic și Isabelle, ca orice femeie iubitoare de frumos,
mai greu, fiindcă se știe bine că oamenilor nu le place dar în sensul cel mai delicat al expresiei, simțise că
chiar orice, prin aceasta Isabelle nedeosebindu-se cu leșină de emoție, când Victor îi scrisese dedicația pe
nimic de restul femeilor din lume. A treia nuanță însă, carte, el cu mintea cam aiurea, de fapt și de drept cu
de care se vorbea foarte rar, ori deloc, era un albastru mintea exact la subiectul ultimului reportaj, care ar
senin, ca un cerullean blue, puțin ratat din fabricație. fi putut ieși foarte bine dacă…
Când devenea posesoarea acelei culori, Isabelle Isabelle își aducea aminte acum, în Țara lui Lu, că
devenea și ea interesantă foc, deoarece culoarea nu i se cășunase pe bietul scriitor cu nimic, așa cum
începea să se „asorteze” în sfârșit, cu numele ei cu nu i se cășunase până atunci nici pe alții până la el și
doi de „l” și cu o latură a personalității ei, cuprinsă plecase acasă, doar foarte emoționată de atmosfera
undeva între foame și emoție. lansării de carte și nimic mai mult.
60
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Cutia de rezonanță
Beleaua începuse din seara, când, după ce și-a peste noapte „fan” al lui, ceea ce nu era deloc departe
pus ochelarii de lectură și a început să citească de adevăr.
aventurile lui Victor, a simțit că i se ridică părul Nu era chiar cel mai fericit început să încerci să
pe ceafă, ca atunci când pisica maică-si se urca din te apropii de un artist, spunând asemenea tâmpenie,
greșeală pe ea, în absența stăpânei, cu care de fapt dar Isabelle avea o voce cam înecată și o dăduse
era foarte rareori confundată. Isabelle avu deodată puțin în culoarea aceea deosebită a ochilor ei, care
sentimentul, citind rândurile scrise de dl. Victor, că putea reține un pic atenția unui marinar trecut prin
i s-a urcat o mâță caldă și cumsecade – cum o fi o așa ciur și dârmon ca Victor, așa că acesta își păstră
pisică „cumsecade?”, își aduce aminte că s-a întrebat o părere bună despre capacitățile ei intelectuale, dar
Isabelle la ceasul acela de noapte – exact pe ceafă, rezervând totuși un semn de întrebare.
dar o mâță a ei, de parcă de ani de zile îi era locul Până să îl sune mai trecuse ceva timp, fiindcă
acolo și acum și-l găsise, ori re-găsise, nici ea nu Isabelle era o contabilă cu mult bun-simț și nu
putea identifica prea clar sentimentul. Fiind obosită numai: mai fusese la lansări de carte, mai palpitase
și neapucând să termine cartea, Isabelle o închise, alături de personajele romanelor scriitorilor, i se
lăsând pe seara următoare oceanul și Africa, despre mai năzărise că face un cóup de foudre pentru
care scrie dl. Victor, și senzația de pisică pe gât vreunul, dar o dată cu stingerea lămpii de noapte, se
dispăru încetul, cu încetul. stingea și interesul pentru ei ca oameni și rămâneau
A doua seară reluă lectura, își puse ochelarii și îl în mintea ascuțită de lecturi greu accesibile, numai
urmări pe Victor în călătoria lui pe oceanul de sub personajele acestora, mai mult sau mai puțin bine
cerul lui african. Acum Isabelle nu mai înțelegea realizate.
chiar nimic din rânduri, nu fiindcă nu erau ochelarii De fapt a convins-o să dea telefon doar prezența
buni, ci doar fiindcă pisica aceea mare și cumsecade pisicii, care torcea lăfăită cam demultișor pe ceafa ei,
i se instalase iar pe ceafă și torcea, torcea, băgând-o mai exact de când cu prima carte a lui Victor, căruia
pe Isabelle în toate răcorile, de excitație. Cu fiecare deja îi și spunea pe numele mic, așa că la telefon
rând pe care-l citea din carte, se apropia din ce în se auzi cu stupoare că cere cu Victor, sărind peste
ce mai mult de dl. Victor, despre care nu știa mai numele lui de familie, cum ar fi impus uzanțele.
nimic, mai puțin o fotografie micuță, nereușită din Noroc că omul nu era idiot deloc și nu se șifonă,
ziar, în care individul avea barbă și care îl făcea de ba chiar o și invită să-i spună numai Victor, așa cum
nerecunoscut în realitate. În realitate chiar avusese îi spunea toată redacția. Aici Victor a mințit puțin,
probleme cu identificarea autorului, la a cărui lansare să o menajeze, fiindcă toți din redacție îi spuneau
de carte participase, din marea ei dragoste pentru de fapt Victoraș, iar Isabelle a mințit și ea mai mult,
frumos și când îl văzuse pășind în față modest și fiindcă de când cu pisoiul pe ceafă și ea tot Victoraș
cam bondoc, ba chiar și cu fața aceea rotofeie, de îi spunea. Noroc de buna ei creștere și de reflexele
tătic cu patru copii, ținându-și cumințel degetele de create de-a lungul timpului, că dacă ar fi auzit
la o mână, cu degetele de la cealaltă mână și ea cu Victor că femeia aceea îi spunea „Victoraș”, după ce
degete scurte și bondoace, chiar că simțise că este se declarase „fan” al lui, e drept zâmbind și ea de
puțin deziluzionată, cu toate că Isabelle era o șefă- caraghioslâcul apelativului, ar fi inventat un pretext
contabilă fără prejudecăți și cu prea mare dragoste și evita cu siguranță întâlnirea.
de oameni, în general, ca să ia seama la asemenea Întâlnirea lor a fost extrem de plată, ca toate
mici detalii. momentele pe care le aștepți mult și le visezi
Dar citind cartea lui, femeia și le reamintea acum frumos. Mai întâi că Isabelle s-a întâlnit cu un fost
pe toate, cu pisica aceea uriașă și blândă pe ceafă, și vecin de al ei, care când dă de ea vorbește de-l uită
din ce torcea creatura mai molcom, din aia Isabelle Dumnezeu, pe lângă care are și un „rrr” vibrant, cu
simțea că dau toate năbădăile în ea. Pur și simplu îi care cam scuipă. Altminteri e băiat cumsecade, dar
veni în toiul nopții să îl sune pe om și să îl întrebe, ce se ține ca rrrâia de tine și te acroșează exact când nu
face? Dar, cum era o persoană bine-crescută, Isabelle e momentul, mai ales că acum i-a crescut și inestetic
firește că nu a făcut acest gest necugetat decât mai o burtă, de zici că va făta un băiat și i s-a cam lăsat
târziu, când și-a permis, profitând de întâlnirea lor sarcina în jos.
accidentală pe stradă, să-i ceară permisiunea de a-l Victoraș a apărut cam târziu după gustul Isabellei
suna vreodată, mărturisindu-i cu umor, că devenise și din direcția fix opusă din care-l aștepta ea să vină.

61
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Cutia de rezonanță
Florrrin îl cunoștea pe Victorraș, cu care s-a așezat care dădea pe datorie la artiștii de cuvânt, fum
la vorbă, pe Isabelle o cam luase frigul și știa că se de-l tăiai cu cuțitul, o femeie îndrăgostită lulea, cu
indispune invariabil, dacă îi îngheață mâinile, ori șal de cașmir pe după umeri, cochetând cu unul,
picioarele, dar într-un final și-au putut lua o direcție care părea a fi nou în slujba de soț - Victoraș i-a și
amândoi: Isabelle întrebându-se ce dracu’ căuta ea confirmat Isabellei intuiția ei feminină : ăia doi se
în ceață la ora aceea, iar Victoraș, dacă cucoana are ceruseră chiar de Înviere, când îi lăsase patronul
bani să-și plătească consumația, că el era puțin lefter pe cei mai de-ai casei singuri în birt, și cei doi
și înainte de salariul de bugetar. au profitat de situație și acum sunt căsătoriți -, o
Poate că totul s-ar fi terminat fără atâta tăvăleală garoafă albă, sterilă, într-o baltă de bere, un grup
prin nu știu ce Țară a lui madam aia, Lu, dacă de rockeri frondeuri, mult în urma modei din
Victoraș nu i-ar fi oferit galant brațul, să nu alunece Occident, cu lobii urechilor full de cerceluși, care-i
pe bucățile de gheață, care se ițeau viclean, de unde făceau să pară de fapt și mai tineri decât erau deja,
nu te aștepți, de sub zăpadă. un calorifer care se cam plimba pe sub mese, să
Isabelle se dezechilibrase deja de câteva ori, așa încălzească picioarele clienților, multe pahare,
că numai la gândul că ar putea veni tumba în sus, multe sticle și nu la urmă deloc, numai ochii lui
își strecură mâna sub cotul lui Victoraș, ziaristul Victor, verzi, foarte mari, foarte migdalați și foarte
pe care-l știa tot orașul și simți cum i se înmoaie frumoși. Cruzi. Nu de un verde crud, ci de om care
deodată genunchii de fericire: motanul acela uriaș, văzuse moartea de prea multe ori și de bărbat bine
mă rog, măricel, dar spre foarte mare, mai corect, exersat în artele amorului de orice fel, care știe că
era iar pe gâtul ei și torcea de mama focului, cât îl femeile așa ca Isabelle sunt frumoase numai, dar
ținea ea de braț pe Victor. că ele creează complicații, despre care nici nu-și
Isabelle înghiți cu greu saliva lipsă și încercă tot aducea aminte de când nu mai scrisese.
soiul de metode să nu se gândească la motan. Că nu Cât timp s-a vorbit, Isabelle l-a urmărit cu atenție
e, că nu a mai avut contact sexual cam demultișor pe Victor ăla, care-i pusese netam-nisam motanul
și de aceea hormonii, că acela…, o fi la fel?, că i-au pe ceafă și s-a uitat adânc în el. În el a găsit fiecare
sărit mințile din loc și a dat în obsesie pe bietul om, rând pe care îl scrisese cu cea mai mare onestitate,
că de fapt îi plăcuse stilul lui, că tot mai are gripă într-adevăr, precum și ceva de care ea era străină și
japoneză și sechele, că orice, numai că nu era în la care nu putea ajunge, nu fiindcă Victoraș i-ar fi
Țara lui Lu, nu. interzis, ci fiindcă nu era ea pregătită.
Victoraș, la rândul lui, simțise că femeia se „Ceva”-ul acela pe care nu-l putuse identifica, în
cam înmuiase la brațul lui și nu se gândea decât la pofida faptului că simțurile ei înregistrau absolut
bărulețul unde urma să o depună, să nu cadă aia totul, l-a găsit întâmplător în o altă carte a lui. Acolo
pe stradă – nu știi cu ce isterice te întâlnești astăzi! a re-găsit fără de greș până și mersul lui aparent
-, nu mai conta cine plătește, numai să nu simtă greoi, puțin șchiopătat de un picior, dar totuși
dogoarea aceea nefirească venind dinspre ea, spre el, făcând priză puternic cu pământul, mers de om greu
luându-l total nepregătit și înainte de salariu : dacă de dat la o parte din viață, iar de dezechilibrat încă
avea nevoie de asistență medicală, de unde bani? și mai greu, blândețea aparentă a motanului, care-i
Dar, uite, că ar fi ieșit un reportaj bunișor, numai torcea pe ceafă și, mai ales, Țara lui Lu. Isabelle nu
să nu fi fost el la mijloc. Dacă i s-ar fi întâmplat asta voise să ajungă în nicio țară, a niciunei Lu. Pe ea nu
lui Trifonie, colegul lui care mergea de parcă nu știi o interesa altă femeie nicidecum, că era de orientare
când urcă și când coboară, totul ar fi avut chiar și sexuală normală, așa că Lu asta îi încurca planurile
sens. Lui însă, nu. rău. Nu voise nici urmă de motan cuibărit pe ceafă,
Cu cuvântul din poveste, înainte mult nu mai mai ales că ea iubea strict câinii și nu dihăniile
este, căci Isabelle a suportat cu stoicism motanul alea pisicoase, care se alintă pe lângă picioarele cui
de pe ceafă, Victoraș căldura care venea de la cot le dă de mâncare primul. Aflase chiar că Victoraș
în sus, către umărul lui înțepenit de la o altercație, avea o pisică, „un motan?”, și se blocase așa de tare,
de pe vremea când era marinar, și când au ajuns că holbase puțin ochii la el, până îi ieșise culoarea
la bar au văzut, pe lângă cele ce au discutat, de aceea greu de definit, care îl avertizase pe Victor, că
care niciunul nu-și aduce aminte vreodată ce : un Isabelle se apropie foarte repede de el, chiar și prin
mops deștept, care bea bere la halbă, un barman încheietura cotului, nu avea importanță, încă nu.

62
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Cutia de rezonanță
Dar Isabelle era deja prizoniera lui Lu, căreia Isabelle era cam pe la mijlocul Țării lui Lu, când
Victor îi dedicase cea mai bună carte a lui. L-ar fi Victor i-a spus toate acestea, poate că i-a spus și
rugat sa-i dea și ei o șansă, dar era prea orgolioasă. mai multe, dar ea le-a ținut minte numai pe ele.
Seara, când recitea povestirile ei favorite, cu S-a uitat în oglindă, așa cum a zis el și a văzut, într-
motanul blând torcând la maximum, îl invita în adevăr, că acolo o inventa un filosof grec, lângă care
gând să se întâlnească iar, dar Victor nu venise mai era unul care alerga degeaba după una, Lu, ea,
niciodată, nici măcar de chichirez, să vadă ce Isabelle se făcea că era în urma lui și tot înaintea lui
motan produseseră rândurile lui de marinar ajungea, suficient de înainte, să îl aștepte într-o zi
șchiopătând ca pe uscat, dar mergând înfipt ca la ușa lui reală, din cartierul vecin cu al ei, în care,
pe punte. Isabelle renunțase la Victor, dar nu și la contrar statisticilor, cei doi nu copilăriseră fără să
motan și din ziua de când a început să îi dea de știe unul de altul, ca mai târziu să se întâlnească
mâncare, a intrat în Țara lui Lu. și să se iubească, uite că nu. Îl va aștepta la ușa lui
Povestea se apropie de sfârșit și va avea happy- reală, într-o seară a oricărui anotimp, când el o va
end. găsi acolo, venind de la serviciu și, după ce își va
Isabelle nu o va accepta pe Lu, aia, de prințesă ascunde cu bună-cuviință uimirea, o va întreba ce
și nici nu va voi să facă vreodată cunoștință cu ea. face?
Isabelle va hrăni motanul lui Victor, căruia nu-i Iar atunci Isabelle, îi va lua din mână cheile de la
mai spune nici în gând Victoraș, până la adânci ușă, o va deschide, îl va pofti cu un gest maiestuos
bătrânețe. Sau, cine știe? înăuntru și îi va spune:
Victoraș se va întâlni însă cu Isabelle, în Țara lui — Bine ai venit în Împărăția mea, supus Victor,
Lu, și-i va spune, uitându-se în ochii ei, de culoarea al meu. Eu, Prințesa Isabelle, care am sărutat atâtea
a treia, greu de definit: dihănii să te transform în prinț, de la o vârstă m-am
— Nu vezi ce urâtă ești? Ți-a crescut o carapace plictisit și am început să sărut pe săritelea, îmi
groasă pe spate. Ești greoaie, abia scoți capul să recunosc greșeala, că te-am omis Prințule Broscoi
vezi lumea și atunci îl miști dizgrațios, stânga, și am devenit și eu o broască, la rândul meu, numai
dreapta, parcă tot ferindu-te să nu îți dea careva bună pentru speculații filosofice.
una cu ghioaga în cap. Pui greu pas, cu pas, nu ai Și ea îl va săruta, înainte ca Victor, scriitorul, să
témpo în mișcare, nu ai „zvâc”, cum spunem noi, își revină din uluire și să se întrebe, dacă femeia nu
bărbații, și stilul acesta amfibie al tău este departe e chiar o sărită periculoasă. Isabelle se va apropia
de a fi sexy și inviting, pentru un bărbat de apă ca fără prea mari fasoane de Victor și de ifosele lui de
mine. marinar, îl va săruta cu gingășie, dar fix pe gură,
— Uită-te la tine, Isabelle, cu ochi albaștri, pe tine iar Victor se va transforma repede din Victor, în
nu te voi inventa eu, Victor, marinar, îndrăgostit de Victoraș, apoi iar în Victor și cam la sfârșit, într-un
una, Lu, căreia i-am dedicat cea mai bună carte a mare pisoi cumsecade și hazos, aproape de statura
mea de scriitor provincial, ci unul Ahile cel iute de lui, cu un zâmbet numai zahar pe sub mustățile
picior, care te va prinde într-un paradox, despre lungi, de motan corcit în rasă cu vreo rătăcită
care vor vorbi toți învățații, mai puțin eu, căci eu o siameză, cu ochii verzi, pe care motan, amândoi
vreau pe Lu a mea, nu o femeie mai iute ca Ahile, pe suflecându-și mânecile straielor de mătase, îl
care nu am chef să îl cunosc deloc și o filozofie de vor hrăni cuviincios până la adânci bătrânețe,
care sunt sătul. urmând ca în fiecare seară, la culcare, Isabelle să
— Nu sunt rău, dar tu ești doar o țestoasă, care repete până la sfârșitul veacurilor, ceea ce spun
s-a întâmplat să cadă cu carapacea în sus, din cauza toate nevestele „Dragă, nu mai ai de gând să te
lui Lu, asta, a mea. Te-am întâlnit, când nu puteai culci o dată, că îmi bate lumina aia fix în ochi?”,
să te redresezi. În rest, tu întotdeauna vei fi cea mai iar Victoraș va închide veșnic cu un oftat mașina
iute de picior, iar eu o voi iubi pe Lu, a mea. de scris și se va transforma într-un motan mare,
— O femeie, dacă nu este inventată de un bărbat, blând și hazos, cuibărindu-se lângă Prințesa lui,
nu există, Isabelle, să știi. Eu, Victor, nu vreau să te Isabelle, să doarmă torcând fericit cu ea în brațe,
inventez pe tine, chiar dacă am ascultat împreună până la adânci bătrânețe, ba chiar și mai mult dacă
„Taraful de la 10 Prăjini” și am văzut că l-ai înțeles. se poate.
Eu o aștept pe Lu.

63
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Cutia de rezonanță

Mă iartă, mamă!
Moto: Uneori, dragii noştri blajini se întorc la noi cu mâinile întinse,
cerându-ne o fărâmă de Neuitare.
Numai aceasta le-astâmpără foamea pe lungul drum al Nemuririi.

M ama nu mi-a
spus niciodată că
mă iubeşte şi nici nu m-a
Dacă o supăram prea tare cu ceva, se repezea la
mine cu pumnii strânşi, şuierând: „Mă, te omor,
mă! Cu mâinile mele te omor!” Şi iar încercam
alintat cu acele diminutive să-mi imaginez: cum e când te omoară mama cu
drăgălaşe. Nu m-a sărutat, mâinile ei? Mă străduiam să nu o mai supăr şi, uite-
nu m-a mângâiat. Dar aşa, n-am aflat niciodată cum e.
eu… totdeauna am Târziu, când m-am făcut mare, am întrebat-o:
simţit dragostea ei. Toate „De ce nu mi-ai băşicat niciodată fundul, mamă?
problemele existenţiale şi Sau… măcar o dată, să mă fi omorât cu mâinile
nevoile mele elementare de tale.” A zâmbit trist, dând din mână, parcă alungând
Năstase Marin copil, mi le rezolva mama, astfel de gânduri: „dacă ai fost ascultător, mă!”
scriitor
fără să-i cer, fără să mă rog Acum, stau şi mă-ntreb: chiar am fost aşa de
de ea sau de altcineva. Şi mi ascultător? Şi imediat mi-am adus aminte de o fază
se părea că aşa e firesc, aşa e normal. De aceea, în cu o încăpăţânare stupidă, care ar fi făcut să crape
copilărie, eu n-am cunoscut anormalul copilului de invidie orice măgar sau catâr ce se respectă.
orfan, sau cu mamă vitregă, ori mamă anormală. Cred că aveam vreo trei sau patru anişori. Era o
Nu voi da o definiţie a mamei anormale, pentru că zi frumoasă, cu soare blând şi pomi înfloriţi. Tinerii
nu am cunoscut-o. „Normalul” meu, totdeauna mi mei părinţi, săraci, dar voioşi şi fericiţi, doreau să
l-a asigurat biata mama, cu priceperea şi efortul ei, se plimbe la Piatra, satul natal al mamei. Să viziteze
drămuite în puţinul timp, sfâşiat de atâtea treburi rudele, pe care nu le mai văzuseră de când făcuseră
şi griji. Dar le făcea pe toate, fără nici un ajutor din nunta. De, voiau şi ei să se laude, că au o căsnicie
partea cuiva, pentru că era energică şi destoinică. fericită, cu doi copii frumoşi şi sănătoşi, dar, mai
Toate femeile ştiu ce-nseamnă grija casei, a ales, cuminţi şi ascultători. Că aşa sunt tinerii
bărbatului şi a copiilor, pe lângă muncile necesare părinţi care se iubesc. Tata făcuse rost de la un vecin
subzistenţei, care le rup o halcă substanţială de timp. de un car cu boi şi trebăluia prin curte cu pregătirea
Nu avea un anume serviciu cu program fix. Alături de plecare. În acest timp, mama se chinuia în casă
de tata, ea se ocupa cu maşinile agricole (dărac de cu „primenirea” noastră. Reuşise s-o amăgească
lână şi bumbac, maşină de egrenat bumbac, maşină pe soru-mea, dar cu mine nu i-a mers. Degeaba se
de decorticat ricin, trioare de selecţionat grâul, ruga de mine cu hăinuţa-n mâini. Botos, o refuzam
başca lucrările agricole pe patru hectare şi o vie de ţinând strâns mâinile pe piept. Mormăiam într-
25 de ari. Iar printre toate astea… eu şi copilăria mea una: da, de ce să mă-mbrac? Cu vocea blândă,
fericită. Când am crescut mai mărişor, mă punea să aproape plângând, mama mi-a explicat: s-o vedem
fac unele mici treburi. Instructajul era ultrascurt: pe ma’marea, măă! Că n-ai văzut-o niciodată! Am
mă, ia fii atent!... Dacă vedea că n-am făcut, sau am răspuns ţâfnos: şi ce dacă! Da’, se ruga mama de
făcut prost, observaţia era tot scurtă: vrei să-ţi băşic mine, eu n-am văzut-o de multă vreme, măă! Şi ce
fundul? Iar eu… mă chinuiam să-mi imaginez: cum dacă! răspundeam impasibil.
este când ai fundul băşicat? Dar mă străduiam să fac — Hai, mă, că e frumos la Piatra! mă îmbia blând,
mereu aşa cum trebuie şi nu aflam niciodată chestia ca un iscusit agent de turism. Ai să vezi acolo… Şi
asta. mi-a înşirat toate minunăţiile pe care am să le văd pe
64
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Cutia de rezonanță
acel tărâm de basm: căţei, pisoi, mânji şi iezi jucăuşi, Au reluat rugăminţile cu promisiunile, că…ce-
găini moţate şi bibilici, ăhăă! Ascultam grav, cu am să văd eu la Piatra…şi, ce-o să mi se dea acolo…
ochii holbaţi. Nu văzusem niciodată bibilici şi am Văzând că-mi cresc acţiunile, am tăiat aerul cu
întrebat-o cu vocea sugrumată: chiar şi bibilici? Da, mâna: dacă am spus că nu merg, nu merg! Ce nu-
şi bibilici! a răspuns voioasă mama, cu un licăr de nţelegeţi, mă? Fermitatea mea a pus capac răbdării
speranţă în ochi. Am răspuns calm şi răspicat: nu lui tata, care m-a pocnit fulgerător peste botul ăla
merg! Neajutorată, a-nceput să plângă: nu ţi-e milă hotărât, de mi-a dat sângele pe nas. Mama iar a ţipat
de mine, mă? Cu un cinism, demn de cel mai sadic şi m-a luat în braţe: nuu! lasă-l! Tata m-a lăsat, că
criminal, i-am răspuns nepăsător: de ce să-mi fie? aşa sunt bărbaţii iubitori: îşi ascultă nevestele. Dar
Mama a-nceput să plângă cu hohote, când a intrat mi-a şoptit mieros: nu-i aşa că acum vrei?
tata, care a ţipat: Cu botul plin de sânge, i-am răspuns tăios: nu
— Ce-i bâlciul ăsta? Îmbracă-te, mă, imediat, că ţi-am spus, mă, că nu vreau? Abia atunci a explodat.
acu’ te… Palmele grele ale lui tata au început să lipăie în neştire
— Să nu dai! a ţipat mama, apărându-mă cu pe trupuşorul meu cel gingaş, care mustea de atâta
braţele. Bietul tata… a ezitat, iar eu am prins curaj: încăpăţânare. În final, m-a aruncat în car, ca pe un
nu v-am spus, mă, că nu merg cu voi? N-aveţi decât! buştean noduros ce nu se lăsa despicat, în bocetele
— Şi ce faci singur în casă? m-a întrebat tata mamei şi ale soru-mii. Le-a spus şi lor, scurt: hai şi
foarte calm. voi! În car! Comandă executată în viteză. Tata a dat
— Treaba mea! bice boilor şi a mers pe jos o bună bucată de drum.

65
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Cutia de rezonanță
Apoi a oprit boii şi s-a adresat blând celor din car: — Bă, ştiţi ceva? Eu nu mai cred în Dumnezeu,
toată lumea liniştită? pentru că… nu există Dumnezeu.
— Toată! a îngăimat mama. Au încremenit toţi, cu îmbucătura-n gât.
Suit în car, tata mi-a arătat peisajul câmpului, — Cum aşa? a-ntrebat palid tata.
tulburător de frumos, cu valurile verzi de grâu, abia — Uite-aşa! am răspuns eu, cu deşteptăciunea
crescut de-o palmă, dar care se unduia la alintarea şiroind pe nas, pe gură, chiar şi prin urechi. Am citit
vântului. Apoi, cum cântă ciocârliile, înălţându-se câteva cărţi despre materie. Ăhăă! Dac-aţi şti voi
în albastrul imens al cerului şi pomii înfloriţi din câte cărţi am citit! Romanul „Aşa s-a călit oţelul”,
depărtări, ca nişte fantome de zăpadă. Cu gura Istoria partidului bolşevic. Da’ câte cărţi am citit
căscată, scăpam din când în când câte un „ăă!”. Şi le eu…
făceam pe mama şi pe soru-mea să râdă cu hohote. — Te-ai deşteptat, carevasăzică! a murmurat tata,
A fost cea mai fericită excursie din viaţa mea, în lăsând lingura-n farfurie. Mama nu a spus nimic.
acel car plin cu veselie şi râsete. Da, mamă, ai avut S-a sculat de la masă… În focărie aveam o nuia
dreptate, am fost un copil foarte ascultător! după uşă, cu care băteam covoarele. A intrat în casă
Acum, când mi-am amintit de faza asta, l-am cu ea şi s-a năpustit asupra mea… Dădea cu sete.
chemat la ordin pe dumnealui, EU-l meu. Am Aşa cum o ştiam de la prăşit la vie, când dădea cu
rămas uluit când l-am văzut cum arată: ca un copil. sapa ca să stârpească pirul şi pălămida. Nu scotea o
L-am întrebat mirat: vorbă, doar icnea. Dar şi eu m-am ţinut tare. După
— Bine, bă, au trecut atâţia ani peste noi şi tu fiecare lovitură scoteam doar un „ă!”, scurt. Tata s-a
n-ai crescut deloc? speriat şi a strigat: Ce-ai, fă? Ai înnebunit?
— Da’, ce, tu ai mai crescut? mi-a întors întrebarea, — Nu eu, mă, ăsta a înnebunit! Eu l-am făcut
ca un obraznic ce este. Vă-nchipuiţi că-mi venea creştin şi cărţile otrăvite l-au făcut diavol. Gâfâind,
să-l articulez cu un dos de palmă peste nasul acela m-a întrebat: acum, crezi în Dumnezeu, mă?
ridicat pe sus… Dar, mi-a fost milă de el, că era prea — De ce să cred, dacă nu există?
mic. Am schimbat vorba: A-ncetat să mă mai bată. A aruncat nuiaua şi s-a
— De ce i-ai supărat, mă, pe tata şi pe mama? A dus în camera alăturată. Am crăpat uşa să văd ce
răspuns mirat: eu, mă? Când i-am supărat? face. Plângea şi se ruga la icoană, unde Mântuitorul
— Oho, de câte ori (a făcut ochii mari). Ai uitat se ruga în grădina Ghetsemani. O vreme nu mi-a
excursia de la Piatra?...Faza cu…Mormăie cu mai vorbit, dar mi-a dat să mănânc, rufe şi haine
ochii-n pământ: daa!... mi-aduc aminte… curate. Cred că mă iertase şi aştepta ca Domnul
— De ce, mă, de ce? Hristos să-i împlinească ruga. A fost răbdătoare, că,
— Aşa… ca să-ntrebe proştii. până la urmă, i-a îndeplinit-o.
Ei, spuneţi şi dumneavoastră, nu merita cârpit? — La faza asta, nu mă mai chemi, mă? Am
L-am iertat. Că a rămas tot mic. Dar, eu?... Eu tresărit. Cu mâinile în buzunare, pişicherul meu de
m-am făcut mare după atâţia ani trăiţi?.. I-am cerut, EU îmi râdea-n nas: he, he, he, te credeai marele
oare, vreodată, iertare mamei, atunci când am deştept, că ai citit şi tu vreo trei cărţi proaste. Adică,
supărat-o?... Când am supărat-o? Că nu mi-a spus erai băiat mare, de! Ia să-mi faci pantofii cu cremă!
niciodată. Nici atunci când spunea că mă omoară Nu l-am mai cârpit, pentru că ştiam că mama
cu mâinile ei. Doar ofta şi ţinea supărările în ea. Şi m-a iubit întotdeauna. Nimeni nu ştie cât îşi iubesc
atunci se ducea la focărie, aprindea focul pe vatră şi mamele, băieţii!...
rămânea cu privirile agăţate de rotocoalele de fum Când am terminat facultatea, am trecut pe-acasă
care se ridicau spre horn. Aşa am surprins-o odată şi le-am spus că plec cu serviciul la Galaţi.
şi am întrebat-o: la ce priveşti, mamă? — Aşa departe? a oftat mama. Şi noi… când te
— Ei, na, a zâmbit ea, la fumul ăsta, care se duce mai vedem?
şi nu ştiu und’ se duce! Avea ochii umezi… — Fii fără grijă, i-am spus nepăsător, o să vin şi
Dar odată, a răbufnit… Era prin anul 50 al pe-acasă. Din când în când.
secolului trecut. Mă făcusem un adolescent, de! A oftat din nou, privind în gol: din când în când…
Citisem câteva cărţi comuniste şi începusem să cred din când în când… Am liniştit-o, spunându-i că am
că sunt deştept. La masă, gura mea se trezeşte că găsit o fată frumoasă „din părţile alea”, căreia i-am
vorbeşte, fără nicio comandă de la creier: promis că mă-nsor cu ea. Aşa, da! s-a înseninat.
66
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Cutia de rezonanță
După ce am ajuns la Galaţi şi am văzut câte fete După trei luni, soră-mea îmi dădea telefoane
frumoase erau la în treprinderea unde lucram, am disperate: vino repede că mama moare! Are dureri
cam uitat de promisiunile făcute „fetei frumoase” cumplite. Era sfârşit de an, cu inventare şi lucrări
din Bucureşti, în ultimul an de facultate. Adică… de închidere, când lucram până noaptea târziu.
am amânat cererea-n căsătorie, gândindu-mă să mă Directorul îmi spusese că nu mă poate învoi, până
mai bucur de plăcerile tinereţii. Dar m-am pomenit nu terminăm lucrările. Am dat telefon să mai aştepte
cu scrisoare de la mama: ce faci, mă, cu fata aia, nu cu moartea. Şi soru-mea i-a spus să mai amâne.
te mai însori? I-am răspuns în doi peri: o să mă-nsor — Bine, mai aştept…dar să vină. Nu pot muri
eu! Am primit un răspuns rapid: auzi, tu? Eu te-am până nu vine, chiar dacă mă chinuie durerile.
făcut un om, mă, nu o tinichea! Dacă i-ai promis Trebuie să-l văd… Să-i văd… După câteva zile: dă-i,
că te-nsori cu ea, apoi, nu mai amăgi fata, însoară- fa, telefon, că nu mai pot să-l aştept! Să lase treburile
te cu ea imediat! Atârnăule! Mereu ai atârnat, când şi să vină, că mor fără să-l mai văd.
trebuia să faci ceva. Însoară-te, că!... M-a amuzat I-am spus soru-mi că plec a doua zi. Bine, s-a
teribil. Nu-mi mai spunea că mă omoară. De, acum liniştit ea, da’ să se grăbească, să mă mai apuce, că
eram mare! Însă, chestia cu „atârnatul”… cam avea s-ar putea să plec fără să-l mai văd. A doua zi, sufletul
dreptate. Aşa am fost mereu. Totdeauna am lăsat ei deja îşi făcuse bagajele, chiar de dimineaţă şi se
pe grăbitul timp să-mi tragă preşul vieţii de sub grăbea ca să părăsească trupul cel chinuit de boală
picioare. şi golit de putere. Sufla din greu. Chinurile o sfâşiau:
Când m-am dus acasă cu mireasa, a chemat-o ia vezi, fa, de ce nu vine ? Mai dă un telefon!
deoparte şi a-ntrebat-o: ai, fa? Îţi place de băiatul Se prefăcea că dă telefon. O minţea: trebuie să
meu? Îmi place, mămico! Da’, el te iubeşte? Mă pice din moment în moment. Mai ai răbdare!
iubeşte! Şi eu îl iubesc. Aşa! Să vă iubiţi, mamă! — Bine!... Respira din greu… din ce în ce mai
Mereu să vă iubiţi! greu... Întreba din minut în minut:
De atunci, soţia mea nu a avut niciodată soacră, — N-a venit, fă, ăla? Uită-te pe drum, poate
ci o a doua mamă, simţindu-se iubită de ea, ca şi se vede! Când a auzit câinele lătrând şi gălăgie la
mine. Deşi, nu i-a spus niciodată că o iubeşte. poartă, chipul i s-a înseninat. Sosise sora mea şi
Împlinise doar 73 de ani când s-a îmbolnăvit cumnatul de la Bucureşti. Când i-a văzut, atât a mai
de cancer. Aflase chiar în luna când trebuia să facă spus: şi… ăla?
nunta primul ei nepot de la Bucureşti. Doctorul — Vine cu trenul, mămico. Mai aşteaptă!
îi spusese să facă imediat operaţie. Ea ne-a spus: În acel moment a dat ochii peste cap şi mâinile
lasă!... după nuntă, să nu-i stric fericirea. Dar era i-au căzut moi. Sufletul i-a părăsit trupul, obosit de
prea târziu când s-a internat. Am alergat într-un atâta aşteptare şi iubire zadarnică. Toţi din familie
suflet la Bucureşti. Am stat de vorbă cu ea până la m-au certat că am chinuit-o cu întârzâierea mea.
miezul nopţii. Calmă, mi-a spus că nu mai scapă. I-am privit chipul liniştit, cu ochii închişi şi mâinile
Mi-a derulat tot filmul vieţii ei, cu momente mai pe piept. Dar îi simţeam privirea plină de reproş:
mult triste, deşi mi-a spus, zâmbind senin: ştii ce, Atârnăule, tot moşmondit ai rămas! Îmi venea să
mă? eu am fost fericită în viaţa asta. N-am realizat urlu ca un lup căzut în capcană: iartă-mă, mamă!
prea multe, dar am fost fericită cu tac’-to…V-am Mă iartă, mămicuţa mea!... Ăst-am fost, ăst-am
făcut pe voi… Am făcut şi o casă frumoasă…dar rămas!
au venit comuniştii şi ne-au stricat rostu’…ne- De multe ori când mă duc la biserică şi încerc
au sărăcit… ne-au chinuit… dar până la urmă, să aprind o lumânare pentru ea, flacăra se agită la
v-aţi făcut şi voi un rost… vă iubiţi, aveţi şi voi cea mai mică adiere. Semn că e supărată pe mine
copii… asta e important. Însă… viaţa asta e aşa de şi mă respinge. Simt că mă podidesc lacrimile, dar
scurtăă… E, asta e! Toţi murim. Acu’, o să mă duc mă abţin cât pot. Este lume-n jurul meu. Atunci
şi eu… ţip în gând, să se-audă până-n străfundul cerului:
A doua zi dimineaţă, doctorul mi-a spus că mă iartă, mamăă! Şi iubeşte-mă aşa cum m-ai iubit
s-ar putea să n-o opereze: pe lângă cancer, mama toată viaţa ta, chiar dacă te-am necăjit de atâtea ori!
dumitale suferă şi cu inima. Nu cred că rezistă. Flacăra se linişteşte, semn că mama a primit lumina
— Mai bine, mi-a spus cu un calm dezarmant, sufletului meu. Şi m-a iertat. Ea mă iubeşte şi Acolo,
hai acasă! Barem mor pe patul şi pe perna mea. pentru că tot copilul ei am rămas.
67
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Cutia de rezonanță

O clipă de lac

C hiar plecăm la
pescuit! Intru pe
bac cu nervii încordaţi.
pentru o ţuică adevărată. O boare de mulţumire se
aşază peste noi doi, cei interesaţi.
— Nu mâncaţi ceva?... întrebă neinspirat
Până mă poziţionează la cumnăţica.
locul meu mă trec toate — Încetează, zic, nu avem timp. Pentru noi
năduşelile. Sfârşitul lui fiecare minut contează. Manda, tu nu înţelegi care-i
iulie este nefericita noastră magia pescuitului! Să simţi un peşte vibrând în
perioadă de escapadă. undiţă merită tot sacrificiul!
În fiecare an două zile — Bine, vă aştept la ora unu cu masa pusă.
de pescuit la Băltenii de Ne schimbăm în grabă pe unde apucăm. Eu am
Sus, unde fratele meu nimerit în bucătăria laterală. În timpul „travaliului”
Viorel Crăciun şi-a amenajat o căsuţă, a caut disperat unde Radu ţine sticluţe stinghere cu
scriitor
devenit o rutină. ţuică. Cu o mână trag pantalonii de camuflaj pe
Nu ne pupăm în bot ultimul crac, iar cu cealaltă… camuflez uşa şi trag
să nu ne stricăm botul, dar ceva intim ne leagă cu nesaţ două - chiar patru - înghiţituri de parcă
misterios. ar veni sfârşitul lumii. Ochii ieşiţi din orbite ca
După o acostare cu zgâlţâituri cânt hazliu: „Tu, doi melci se lipesc de lentilele ochelarilor. Sunt
Zaclău, tu, Zaclău”, iată c-am venit! strigat insistent din curte, dar nu mai am aer să
— Încetează. răspund. Căldura prostească îmi încetineşte orice
— Mamă, am trecut Dunărea. raţionament. Frăţiorul se uită hazliu la noi. Îmi dă
— Doar n-ai trecut… Rubiconul! cheia bărcii, ramele şi indicaţiile pe care nu le mai
— Au, ce clasică eşti. ascult. În vânzoleala asta nebună nici nu ştiu când
— Am o stare de stres ce nu-mi dă pace. Ne-am am plecat spre lac.
umplut de undiţe, cisme şi mii de alte daravele c-am Am în cârcă două rame grele, un bol cu momeală
sufocat ditamai break-ul… dar groaza de a atinge şi apă. Apa am încercat s-o înlocuiesc cu bere. Am
nămolul nu m-a părăsit. Te rog doar atât: orice dar pierdut la vot.
fără nămol! Mergem uşor, că mergem la vale. Nevastă-mea ţine
Mai trag din muci şi mă înscriu la o viteză câteva undiţe răjghinate de umple tot drumul. În
constantă în traficul deja aglomerat. Raiul visat faţa lotcii Lenuş scapă beţele din mână. Până la barcă
aseară se înpotmoleşte în „fixaţia” nevestei. Boală sunt doi metri de nămol. Arunc tot harnaşamentul
grea! în barcă şi o descui de la gardul de nuiele. Mă întorc
Drumul spre Tulcea nu-mi provoacă nicio la… uscat să transport consoarta. Pregătise câteva
nedumerire. Îl ştiu pe de rost. De la Isaccea au scâncete, dar o apuc scurt de fese şi cu ea în cârcă,
început telefoanele. gemând uşor, o transfer în barcă.
— Venim, venim, nu scăpaţi de noi! Din tinereţe am învăţat să trag la rame. Mă
E doar un telefon de control. deplasez uşor. Pentru că nu aveam mult timp
Trec de Tulcea, acest oraş încâlcit şi opresc hotărâm să staţionăm lângă un stufăriş apropiat şi
la capătul lui - dinspre deltă. Cutiuţele de râme să ne legăm barca din ambele părţi.
proaspăt cumpărate le dosesc la umbra puţină care Căldura vine nebună. Toate mişcările încetinesc.
o mai găsesc în maşină. Au trecut doar câteva minute şi am rupt undiţa cea
Am ajuns! Pupări cu chiote. Radu, fratelo, îmi ia mai bună agăţând-o sub o frunză de nufăr. Din
din bagaje cu ochii „mânjiţi” de semnul întrebării. apa asta clocită deja nu poţi scoate decât câţiva
Dau din cap scurt spre dreapta. Rânjeşte pozitiv. centimetri de solzi lipiţi la un cap ce pare a fi de
Am trecut pe la Niculiţelu, conform înţelegerii, peşte.

68
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Cutia de rezonanță
— Hai să mergem, nu se poate
respira.
— Ce ai cucoană, eu am venit
să admir lacul. Ne întoarcem la
ora stabilită.
— Tu nu vezi că nu mai ai cu
ce pescui?
— Inprovizez eu ceva. Sper că
nu vrei apă.
— Chiar vreau.
— Am uitat sticla la soare, mai
are puţin şi fierbe. Tu pescuieşte,
firfirici cum sunt, că la anul nu ştii
dacă mai vezi nuferi.
Aşează undiţa uşor în interiorul
bărcii. Semn rău!
— Am ceva să-ţi spun.
— Tu pustie, pe căldura asta!
— Viorel, să nu mai faci figura
de anul trecut cu vecinul Vania. — Unde ai văzut tu lipovean cu simţul umorului?
Mai clocit decât apa din bidon, mă revolt Încerc să improvizez o undiţă din bucăţi.
nedumerit. În spatele gardului dinspre Dunăre, Borboane de sudoare picură din nas pe genunchii
Radu are un vecin - Vania. Lipovean clasic, să zic goi. Întind vârful undiţei spre Lenuş să-mi lege
aşa, cu părul şaten pârlit de soare, calm la vorbă şi cârligul. Vede mai bine.
la gesturi. Privesc fără reacţie ţânţarul aşezat pe picior. Suge
Aproape regulat când are musafiri frate-miu dobitocul până la neputinţă. Umflat, de abia îşi mai
apare peste gard cu o pungă de plastic ponosită ţine echilibrul. Suflu uşor peste el şi cade ca un
plină de caraşi proaspeţi. Ştie că de aici îşi ia zilnic bolovan în apa sălcie din fundul bărcii.
porţia de ţuică, combustibilul tuturor pescarilor. — Boul bălţii, zic încet doar pentru mine.
O căţea jegărită, neagră, cu o pată albă în bot are — După cum planifici partidele de pescuit...
cuşca lipită de gardul despărţitor. Mirosurile de la — Vorbeam de gândacul ăla negru care ţi-a in­
grătarul limitrof o înnebunesc. Chiţăie rotind lanţul trat în cismă.
în jurul gâtului până la sufocare. Nevasta lui Vania, Pun o ultimă râmă. Moleşit de căldură mâinile
zbârcită şi cocoşată la nici patruzeci de ani fuge prin nu mă mai ajută şi nimeresc în stufărişul din faţă.
toată curtea cu şi fără folos, clănţănind bezmetic Trag în stânga şi dreapta. Cârligul se propteşte mai
pentru orice lucru care nu-i convine. Când începe abitir. O smulg supărat pe soartă cu toată puterea.
„repertoriul” căţeaua o acompaniază instantaneu cu Am rămas cu băţul gol înjurând lipoveneşte. Singura
lătrături scurte şi ascuţite. pe care o ştiu pe ruseşte.
Lipoveanul, cu vocea lui de bas, întrerupe — Hai să mergem!
„circul” din curte cu un sever: „Taci dracului din — Ce ai madam, nu mai am undiţă dar mi-a
gură”! Liniştea se aşează pe tăpşan. Cinci minute. rămas lacul. Aici e atâta linişte. Închid ochii şi parcă
— Care figură, mamă? intru în transă. Vântul uşor mişcă plăci de argint
— Când stăteai la masă pe veranda, tu, cu berea-n pe suprafaţa apei ca pe nişte licurici de ziuă. Un
freză, strigai spre gardul vecin formula magică pentru răţoi colorat împinge cu ciocul agresiv consoarta
linişte. în stufăriş. Nu se aştepta să aibă martori. Broscoiul
— Ai văzut, întâi a tăcut căţeaua şi apoi cealaltă! care mi-a urmărit în ultima vreme pluta roşie e
— Mă laşi, vecinul când te-a văzut azi - ca speriat acum satisfăcut. Ţine în gură o libelulă expandată.
de bombe- l-a chemat la gard pe frate-tu şi l-a rugat Ochii bulbucaţi indică tuturor că pe acest lac el este
să nu mai intervii că deja a trecut la lucruri mai şeful. Cu ultimul băţ fără fir îi trag una-n cap.
grave. Ultima soluţie a rămas… bătaia. — Hai să mergem că te-ai tâmpit de tot!

69
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Cutia de rezonanță
— N-a venit încă ora, păpuşa lu’ tata. Trag cu ultima suflare de vâsla care ne lipeşte la
Mirat, o privesc cum îşi strânge undiţa şi o aşază gardul de nuiele. Faţă de dimineaţă uscatul a mai
în barcă. cucerit patru, cinci metri. Crucită, Lenuş nu mai are
— Dacă tot mai e ceva timp să mai discutăm de nici o reacţie.
una, de alta. — Natura a hotărât! încerc să-i explic unei
— De alta, că o ţii una şi bună cu băutura. „mumii” fără piramidă.
— Acasă n-ai timp să mă asculţi şi fugi la celălalt Mă uit nefericit la distanţa până la mal, dar
televizor. În maşină n-am voie că încurc circulaţia. îmi revin primul. Pun cizmele verzi în picioare
Aici e locul cel mai potrivit! şi reduc lamentaţiile nevestei care indică, fără
Mă ridic în picioare să mă desmorţesc un pic. glas, cu mâna spre locul uscat. Sar din barcă şi-i
Nu trece dracului nimeni să-l salut; să-i fac o bezea. ordon sever să se agaţe în spinarea mea. Stă în
Natura a intrat în moarte clinică, dar nevastă-mea expectativă. Îşi pune cizmuliţele roz-bonbon cu o
mai are putere să vorbească. încetineală revoltătoare. Îmi vine să vomit numai
— Te rog să nu mai bei atâta bere până la miezul cât le văd. Aştept „povara”. Glodul mai are câţiva
nopţii. centimetri să-mi inunde cismele. S-a urcat în sfârşit
— Ne vedem şi noi o dată pe an... în spatele meu. Era mai „pufoasă” acum câţiva ani.
— Când vin aici, în cele două zile, nu dorm decăt Instantaneu m-am afundat încă zece centimetri.
câteva minute. Râd ca o vită. Scufundarea continuă. Barca nu mai e
— Pentru un pescuit frumos se fac sacrificii... atât de aproape să las „bagajul”. Simţind panica din
— Stăm în aceeaşi cameră de opt ani. Te scoli glasul meu, Lenuş cere disperată s-o întorc. Fac o
din oră în oră să te duci la budă. Aprinde naibii piruietă conform instrucţiunilor. Mă strânge de gât
lumina că mereu te împiedici de dulap de i-ai luat ca pe ultimul colac de salvare. Sufocat, cad pe spate
smalţul. cu „marfă” cu tot. Trei secunde de linişte totală.
— Ce vrei, mamă, gură mare „versus” vezică Eliberat de povară am un foarte scurt moment de
mică! satisfacţie. Foarte scurt. Am zis să râd ca în copilărie
— Băi omule, de opt ani n-ai învăţat că uşa se când ceva ni se întâmpla neobişnuit. Mi-a trecut.
deschide spre interior? S-a desprins mai repede din mocirlă ca mine. Cu
— Cum nu. cismele ei, tot roz, a reuşit să ajungă la drumul cu
— Atunci de ce împingi încontinuu în cealaltă macadam. Eu am renunţat la cisme, undiţe, peşti
parte. din barcă, să-i iau urma. Apuc să iau cele două
— Din cauză de urgenţă! În cele din urmă îmi rame şi cheia bărcii prinsă într-o plută rotundă de
aduc aminte. setcă. Cu picioarele acum goale sufăr îngrozitor.
— După ce-ai sculat şi orătăniile vecinilor. Pietricele ascuţite îmi sfâşie tălpile. Am s-o ajung
— Mai ai ceva de reproşat? într-un târziu. Lutul din spatele ei, din păr până la
— Nu mai pot să dorm. Mă uit după tine unde tălpi, începe să se usuce. O strig să se oprească să
vrei să ajungi. ne mai aranjăm. Crăcănat peste grohotişul colţuros
— Păi ce, nu-mi ştii destinaţia? încerc să ţin ritmul. În nădragii îmbibaţi cu noroi
— Ba da, dar nu foloseşti cărarea dreaptă de care-mi stau să cadă transpir abundent. Vulcani
beton până la wc. noroioşi în miniatură plesnesc scandalos unde nu
— Merg după urechea internă. Drumul drept mă trebuie.Trecători locali întorc capul zâmbind. După
ameţeşte! eforturi disperate o ajung la poartă. Oricum nu ştia
Îşi lasă mâinile în poală sfârşită de toropeală. s-o deschidă. M-am apropiat de ea şi ne-am privit
După o pauză lungă scot „marmelada” dintre noi şi în ochi. „N-o să facem din asta o tragedie” i-am
fără s-o gâdil sub bărbie, o întreb: transmis sever din priviri. Am intrat după sforţări
— Dar vine o vreme când dormi şi tu, mami. chinuitoare ale balamalelor grele şi ruginite. După
— Vine pe naiba! La trei şi ceva încep guguştiucii. doi paşi s-a oprit să priceapă unde poate descărca
La patru e ora cocoşilor. Gâştele lui Vania fac „blestemăţia” de pe ea. Variante puţine.
rondul grădinii impulsionate de căţeaua aia zdrelită. Cumnăţica Manda întoarce ultima porţie de
Zgomotul se transmite peste drum. Cârduri de curci friptură pe grătar şi fără să ne privească strigă
cloncăne până în zori... cristalin:
— Gata, e timpul să plecăm. — Ei, cum a fost?!
70
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Cutia de rezonanță

Poeme

Partea nevăzută Fără de hotare


În vale Că de nu s-ar afla
o adunare de bolovani nu s-ar povesti
mai la vale ce a fost cine să creadă
un flăcău cu ispita-n brațe ce a urmat nu te privește
dincolo hăt de vale se făcea cum o apă mare
holograma visului roade pe la subțiori
pe acel fecior din stâncă
Mușcata ce a fost cine să nu creadă
Mușcata din fereastră de nu s-ar povesti
Valeriu Valegvi e pe placul ce a urmat doar te privește
poet amiezilor colcăind și de nu s-ar mai afla
în trup survol despre acea apă
peste zile și nopți. fără de hotare
rătăcește
chipul vârstei de aur
prin venele constrânse Doar muzici
să dea piept cu sângele. Doar muzici nalte
capătul e departe dinspre mările din sud
ecourile scad și cum alergi pe întinderea lor
în apropierea morții nu știi să răspunzi
(într-o zloată atâtor răsărituri
de zgomote contempli mai vine o maree din spate
locul nașterii) amiezi amiezi

71
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Cutia de rezonanță
precum o invazie de răzvrătirea celui
de lăcuste dezorientate uitat printre contemporani
(o neșansă pentru ochii
asurziți din loc în loc
Printre rânduri de avalanșa dimineților).
Printre rânduri doar printre rânduri peisaje invocate adesea
ale asfințitului eresuri și câte în respirația unui yoghin
și mai câte nonsensuri alese și tu cu nerăbdarea de a nu uita
pe sprânceană tot aduni mai mult decât o albină
flăcău tomnatic
lăsați-l în seama noastră ciripesc
păsări vesel pe la colțuri E toamnă
nu-l atingeți nici măcar Devii pe zi ce trece
cu ironia unei nopți șoptește o pasăre cu zborul întors
convins şi ultimul cerșetor spre înăuntru
din pustiitul oraș te uimesc
plăsmuirile clipei
din viitorul învecinat
Duce-m-aș prin preeriile memoriei
Câte oare se vor mai naște faci un gest
în bătaia crivățului? de lehamite
mai mult decât șoimul și bătăile din aripi ale șoimului
îmi place al tău trup cum se-adună
să-l cutreier în trena simțurilor. într-un cerc magic
cine-mi spune dacă odată și odată și sângele
vremurile se vor toarce fără cusur? cum se-ngroașă
mai puțin decât toaca în venele comunicante
înverzită-n dimineți e toamnă toamnă toamnă
zâmbetul tău îmi zice
să nu mă duc în cele șapte zări. pentru totdeauna?
duce-m-aș cu spor

Cuvinte în zadar
Senectutea liniștii Ingrat
Să fi încercat e cel care moare
a zâmbi urii înainte să meargă desculț
ce fumegă între noi pe versanții imaginari dar
să fi spus și cel care râde
drum bun după toate regulile
câinelui din tine haiduciei printre eresuri ehei
aburii proiectelor ingrat
împleticitu-mi-au mersul e cel care așteaptă
pe drumul desfundat de ploi cu emoțiile-n gât
te-am urmărit atent până către foarte târziu
să nu risipești ceva nașterea primului poem
din senectutea liniștii

Respirația unui yoghin


Dacă peisajele aspirate de ochi
nu s-ar molipsi
72
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Cutia de rezonanță

Poeme
CHEMARE NOSTALGIE

Trec anii fără să se- E noapte-acum şi dorul mă cuprinde,


ntoarcă, Singurătatea îmi şopteşte-ncetişor,
Trec luni în şir, trec nopţi Tu eşti departe, dar te văd oriunde,
şi zile, Şi-aş vrea să vii, să ma săruţi cu dor.
Îngândurat şi singur sunt
de parcă Se-aud acorduri de chitară,
M-am exilat printre Ce mă-nfioară ca mai ieri,
aceste file. Tu îmi revii în gândul meu
Victor Dumitriu Ca-n serile cu primăveri.
poet Pentru tine exist şi pentru
al tău chip, Nu mai respect a versului cadenţă,
Plin de mistere şi de gânduri tăinuite, Tu mă-nţelegi chiar dacă mai greşesc,
Mă nasc din nou şi parcă mă-nfirip, E şi firesc, e doar adolescenţă,
Când te revăd în clipe fericite. Ce mult, ce mult te preţuiesc!

Ciudaţi suntem şi nu-mi pot explica, Mă uimeşte trecutul cu-atâtea frumuseţi,


Cum pot să sper de-atât-amar de vreme, Mă regăsesc nostalgic prin cetate,
De ce m-alungi din calea ta Încerc să fur condeiul olimpilor poeţi,
Şi nu-mi laşi inima să te mai cheme? Şi să îmi fac din orice om un frate.
20 iulie 1990, Galați
Compun acum, gândindu-mă la tine,
Tu eşti departe şi poate vei fi mereu,
IUBIRE Te voi păstra cu grijă, bine
În tainiţele sufletului meu.
IUBIRE, tu eşti zbor de vis, 30 iunie 1989, Buzău
Pe aripi de speranţă şi credinţă,
Tu calea eşti spre paradis,
Tu eşti virtute şi voinţă. MĂRTURISIRE

IUBIRE, nestemată sfântă, În noianul de griji care mă înconjoară,


Tu luminezi suflarea toată, Cu glasul stins, pe-un pergament şi cu o pană,
Şi farmecul tău mă încântă, Voi încerca acum, întâia oară
Făcându-mi viaţa mai curată. Să meditez la cuvântul  « mamă ».

IUBIRE, eşti parfum divin, Mă fură gândul redeşteptând o amintire,


Trimis în sufletul ce plânge, Pe unde spirituale, în ceasuri de amurg,
Tu lupţi mereu cu al meu chin Învie glasul mamei prin versuri de iubire,
Şi-mi cureţi rana inimii de sânge. Dar gura mi-e-ncleştată şi lacrimile curg.

IUBIRE, sora mea cea bună, Tot ce-ai făcut cu dragoste fierbinte,
Izvor de bunătate şi iertare, De mic copil când somnul mi-l vegheai,
Primeşte-mă în seri cu lună Când îmi spuneai să fiu băiat cuminte
Şi paşii du-mi pe-a Ta cărare. Şi doar pe ochi din când în când mă sărutai.
13 martie 1991, Galați
73
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Cutia de rezonanță
Cum pot să uit când tu m-ai învăţat, Îşi pune costumul de gală
Să stau ca tine în genunchi, smerit, Şi-ncepe iubirea eternă.
Cu mâinile împreunate să mă rog curat, 30 martie 1991
Să mă închin pios spre răsărit?
DORINȚĂ
Şi-acum cu dor îmi amintesc,
De chipul tău de zâmbet plin, Aş vrea să mă topesc de fericire-n ochii tăi
Eu doar pe tine te iubesc, Şi-o coroniţă să-ţi împletesc din florile de mai,
Şi cu recunoştinţă-n faţa ta mă-nclin. Pe-un câmp de fete plin şi de flăcăi
Aş vrea sărutul crud şi dulce să mi-l dai.
Mi-e inima plină de iubirea ta, mamă
Şi mă întreb mai sincer ca oricând, Aş vrea să ne ascundem prin păduri virgine,
Cu mâna dreaptă pe-a sufletului rană: Privighetoarea şi greierele să ţină loc de ceteraşi,
Ce mângâiere să-ţi aduc acum când plâng? Iar eu voi plânge fericit că sunt cu tine,
Şi-n jurul nostru fi-vor mii de îngeraşi.
O lacrimă, un zâmbet, o speranţă,
Un suflet mare pentru mine eşti, Păzi-vor ei pe veci iubirea-mi sfântă,
Tu ai ceva divin vibrând cu rezonanţă, Seara-n amurg sub cerul infinit,
În universul liturghiilor cereşti. Inima mea în vers doar pentru tine cântă,
O serenadă lină fără de sfârşit.
Pentru mine rămâi mai mult decât un sfânt, 24 septembrie 1990, Galați
Şi îţi voi preţui iubirea-n chip sublim,
Un vers stângaci şi-un dulce cânt, ŞOAPTE
În semn de mulţumire acum eu îţi închin.
14 februarie 1989, Buzău Vorbim atât de oficial
Ca la o bancă de schimb,
Când tu-mi aduci numai impresii,
ADEVĂRATA IUBIRE Iar eu tăcut în jurul tău mă plimb.

Într-o sală superbă Fac paşi neliniştiţi în jur,


Din Teatrul Foarte Mic Sunt sobru, parcă, sau doar par,
Se dă o luptă acerbă, Tu vii cu sufletul plin de căldură
Ori viaţă, ori nimic. Din noaptea lumii fără de hotar.

Un singur trist actor Accept să fiu cu tine,


Străbate-ntreaga piesă, Să te-nsoţesc oriunde spui,
În sală-i doar un spectator, Dar sunt atât de rece,
Un dulce zâmbet de prinţesă. Mă simt al nimănui.
31 martie 1991, București
Actoru-şi maschează tristeţea,
E dramă în sufletul lui, ACROSTIH
Îşi caută iar tinereţea,
Pierdută în actul întâi. Mirific vis de dor idilic mă cuprinde,
Intrus mă simt acum în lumea ta de vis,
Priveşte în jur, marţial, Hoinar printre destine, pe aripe de vânt,
Se face că-i sobru şi rău, Alerg grăbit la tine cu sufletul deschis.
Dar fata-i citeşte-n final Eşti steaua mea polară şi-n versuri vreau să-ţi
Iubirea din sufletul său. cânt,
La țărmul mării însorite de valuri secondat,
E clipa de luptă finală. Aş vrea iubirea să mi-o dai printr-un sărut de
Coboară uşor de pe scenă, neuitat.
74
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Cutia de rezonanță

Poeme
Vis descendent pe ochii unui om.
Mai greu de pătruns aievea erau
Coboram în spirală zece Logica, Morala, Sinteza, Dihotomia
trepte, la stânga, Că toate se sfârșesc, sfârșind anatomia.
numai zece trepte. Mă
întâlneam cu un popă... În piață cumpăr castraveți, viață fără sentimente
O fi de la Biserica Sfântu’ murături, înjurături, griji și nevoi
Nicolae, ori poame aromate în ierbi violente
de la spital, îmi spun. Și, Și, pretutindeni, diviziunea unului în doi
urmărind spirala Învățam pe drumul dintre rău și bine
în pământ mă scufundam Cum se străbate cartea, rezemat de tine:
Ioan Toderiță într-un butoi pe loc, ori la pas
scriitor
cu săpun, în lumea de apoi. Desigur, ca-n Horațiu: Aurea mediocritas.
Când pasul al nouăsprezecelea sfârșea treapta
douăzeci, un bătrân cerșetor, cerșea în dreapta.
Acolo unde spirala făcea umbră și piatra mucegai, Noapte de vară
cu fața la soare, cu fruntea în rai.
Dați-mi... păr, pâine, dați-mi... Satana cu voi! Îmbrăcat de concert cu mine iar petrec
...cerșetorul stând ,,fix” Mâna Maicii Domnului evlavioasă,
pe lumea din ,,piață”, ca un obelisc. Presară ninsori de petale pe casă,
Am auzit cum fărâma de pâine uscată Și se destramă inima în trupul întreg.
din mâna mea i-a căzut rostogolindu-se pe fiecare
treaptă: Nu mă vrea! Nu mă vrea!
Aveam să întâlnesc și o bătrână, la mijlocul scării Neadormiții scriu poeme sonore...
Și un milițian într-o cămașă Greierul descântă cetatea sublimă...
de cioban, care-mi strigă: În cântec sfârșește și-ncepe o rimă,
— De unde vii, mă? Iar ceasul petrece destoinice ore.
— De la școală, încercai să mă apăr de o confuzie
eventuală
Nu se poate, n-ai uniformă și nici ecuson Inima recită sonete de Shakespeare
și nici insignă de utecist. Păi, nu vezi, dorm! Și mintea deșiră absurd joc secund. Trupul
de preț se răstoarnă, slăvind echivocul
Neliniști de strajă în ,,creste agreste” se-nșir.
De aur este calea de mijloc

Învățam, stând în picioare, la geam Spectacol de gală pe-ntinderi oculte


Vedeam din când în când grădina neudată Din cer se coboară o stea să asculte,
a soarelui tolănit pe maidan infima vioară, cu glas ancestral,
Și, o parte necunoscută, din câte ne arată a ,,gâzei” ascunse în ierbi de opal.
bătrânul lucifer, în materia creată.

Apoi săream, prin închipuire, un gard Tata și mama


în galaxie. Dovadă că citeam
Fizica. În care n-ai nevoie decât de — Tu nu știi să vorbești! Tu vorbești urât!
creion și hârtie, ca să spargi o lentilă Așa, cum ți-a dat Dumnezeu pofta de mâncare,

75
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Cutia de rezonanță
pofta de băutură. Dar ei voiau să năvălească-n ei.
Scuipi vorbele din gură
și atât. Ni se anunță o penurie de păcură
Nu rumegi întâi învățăturile ascunse... la nivel planetar. Nu-mi fac griji, să-nceapă...
Nu guști otrava și mierea celor nespuse... Mașina mea se hrănește cu apă.
Nu le amesteci în cuvinte,
care să te pomenească de-acu’ înainte... Un câine latră în bătătură
la un vecin, rătăcit în ea, de aseară...
Așa se sfădea tata cu mama, vă jur. Greu se separă omul de fiară.
Apoi, din șicană în șicană, din cusur în cusur,
se împăcau dormind pe prispă, sub Calea Lactee Cartea își deschide o altă fereastră
ca-ntr-o placentă maternă, pangee Ca să privească în noi infinit...
Tata uita ,,cuțitele” mamei, undeva, Viața-numai-are o margine de-mplinit.
în cana cu vin și în piept,
răbdându-și menirea de a fi bărbat,
certat pe nedrept. Mașini futuriste
Și făcea din sine, necuvântând, un sfânt
ce a vorbit, cândva, prea mult, în gând. Calculatoare și alte mașini futuriste
viața ne umple în... scumpe

Sfertul de ceas Slujba mea de ,,trecere”, ținută de un capelan


într-o capelă de termopan
În cincisprezecimea ceasului-panoplie elogia în esență
s-a-ntâmplat să ningă cu veșnicie o inimă de om flavescentă
Îmi cerșesc ființa dintr-un bob de ghindă
și din lăcrimarea clipei în oglindă.
Petrecem în cabarete nopțile-n delir
Se enumeră, cu râvnă, pe sine, ignorând obârșia celor vii
sfertul de ceas circumzecime: mâncând din mâna unui fachir
Unde, când, pe cine, care? împrumutându-ne conjuncția ,,și”.
De ce? Cum?, cuvinte bizare...
Nu știe electronul desprins de atom
La ce-ți trebuie alfabetul ce-l știi că sârma din sârmă avea o hibă:
când toate-s scrise în ziua dintâi? magnetul ce transformă unda...
Și o parte neconvingătoare, însemnată, a vorbei simfonie, o va împlini hibridă
În ultima scrisoare recomandată. Mă-ntind în cântecul de chitară pe moarte
Inima să-mi bată în note picurate.
Dovediți de mâna care i-a atins
în circumzecimea ceasului de piatră
Vinovați de viață poleită-n vis Iarba celestă
Par a fi și alții, nenăscuți vreodată.
Migrau ierbile pe pământ:
Tai fărâma timpului în două iarba bălții, în baltă
E ora șapte, șapte treizeci iarba văzduhului, în văzduh
Întregul se divide în mii de poteci ierbile trupului, în trup
Iar partea din parte e veșnică, nouă. iarba cuvântului, în cuvânt
iarba ispitei, de a fi iubit
iarba păcatului neîmplinit
Silogisme iarba din tristețea ce-n viață ne ține
iarba născătoare de rușine
Oameni buni! Avem destulă pâine iarba din fapta necugetată
pe ziua de azi. Nu vă-nghesuiți, fără temei... iarba afrodisiacă.
76
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Cutia de rezonanță
Cânepă, cucută, ambrozie, mac Chiar și în pădure stă atentă pe noi
opiu și heroină în vrac O mitralieră din ultimul război
iarba panaceu Au acolo ascunsă cât pentru încă două
iarba înțelepciunii - eu războaie mondiale, spuse tata, călcând în rouă...
Calu’ își paște ochiul din iarbă
să vadă ce este
dincolo de descălecatul lui în grabă Scrisoare
câmpiile ierboase celeste
Și omul, ființă pribeagă Uite noi, iubite Manole,
prin dracilă și măcieși suie în afară de vacă și doi boi,
pe frunți de stele bătute în cuie nu mai putem ține nimic.
zăplazul în ceruri să dreagă. Andone a vândut la târgul de joi
cățeaua cu tot cu potăi
ca să-și cumpere un alambic
Jertfit jovial că n-avea cum să-și fiarbă durerea din piept
că n-avea în ce să-și fiarbă supărarea
Jertfit jovial în hăuri jidovine și o parte din vremea rea
El din cer, pe pământ, se întorcea acasă. vinul stat din fiert.
Uitase un sărut pe masă O! nu-i ușor să fii în viață
și inima-și uitase în obștime. în iarna asta, fără fâneață!
Apoi, mama, se uită în ochii lui
Privirea nu învățase linia dreaptă cam tulburi pe dinafară și șui
ocolea omul și floarea șerpuit Ei care cândva erau de culoare albastră
ca un șarpe viclean încolăcit Azi, n-aveau curajul să o privească…
pe tulpina amurgului de piatră. Uite, unchiul tău face pomeni cu găleata
Mai mult pentru cei vii. Pentru cei morți
Suflete de câine, suflete de pisică le azvârlea în cimitir: Mă, voi ați fost tonți
lătrau și mieunau ce lume fericită, de ați plecat în noaptea când vă înșela nevasta?
în locuința de vară a unui om pe moarte
a unei gestații, mereu vegetate.
Conștiința timpului trecut
Exuberanță..., demult,
Inima mă urmărește, ca tata, în câmp Apa era la mare preț, acolo în cer,
să-mi știe calul trupului slobod Și turta de făină de la o moară din...
în feeria de gheață a polului nord. îmi îmblânzeau setea și foamea dinăuntru
pentru a trăi încă un pas în mister.

Spaimă, la vie În liniștea foșnitoare a sufletelor-toate


un ceas se zbătea departe-aproape
Așa, cu ochi albaștri ca sineala Într-o inimă smulsă dintr-un timp...
era tata un uriaș, înspăimântat de mama se desena, cu un compas, portretul lui Dumnezeu.
care avea ochi căprui
și părul ca pana corbului, Mi-am ferit ochii de ghilotina soarelui din nuc
sprâncene drepte și groase de țărancă și urechile de necuviințele timpului trecut
și fără… de fecioară și maică. ,,Stai înăuntru!” auzeam șoapta-sfat a furtunii
Doar era o Basalâc din Babadag ce se pornise în mine de la începutul lunii.
Și creștea copii ca pe omul drag
Rușii, rușii-s de vină! Încet, încet ne iau tot! Un uriaș zdrobea în palmă, un bob de poamă,
Nu vezi cum ne păzesc la capăt de vie pentru a se vindeca de strănut și... toană
din patul postului de pândă ca o năsălie Că marea izbândă a cerului e apa
Stând pe rând cu binoclu la ochi din care se hrănește nesfârșitul și viața.
Să ne vadă cum ne descântăm de deochi
77
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Cutia de rezonanță

Poeme
greta oto nu avea copii pentru că îi aminteau de puii de leu
greta oto nu a fost femeie poate că nici pe ea nu se mai avea
nu a fost nici măcar ultima dată când am văzut-o
un alt concept de fizică îşi îmbrățişa hidro-delirul
cuantică luase forma apei
deşi ştim cu toții şi vorbea despre ea la persoana a iii-a
că era plină 
de singurătăți şi noyade
singularități ți-am zis 
că apa va profana 
Raluca-Maria Panait greta oto ținea la piept fiecare umbră fără contur 
elevă, Liceul Teoretic puii de leu şi nu m-ai crezut
,,Mihai Viteazul”, Caracal şi se temea
că îi va răni uită-te în jur 
nu la fel de mult nu-ți spun nimic 
cum se temea toți oamenii ăştia 
de eleroanele din ’72 care trec pe lângă noi 
prin noi 
greta ota ştia să-i coasă unui suflet căutând fiecare 
nasturii căzuți perfuzii 
ştia să gătească să calce şi să facă curat brichete 
dar nu ştia cum să facă toate astea şi carioci
pentru un copil
de fapt nu ştia nimic despre copii mie da 
aşa că îi lua şi pe ei îmi spun că 
îi punea la piept luna nu are cordon ombilical 
lângă puii de leu şi nisipul 
şi le cânta tuturor nu poate ascuți suficiente stele 
până adormeau îmbrățişați cât să primim toți 
un botez
greta oto ştia structura chimică a paracetamolului
ştia cum să amestece pastilele cu vodka  uită-te acum la mine 
ştia să împletească funii nu vezi 
ştia să taie vene că timpul meu respiră gazul sylviei 
dar nu ştia să taie sau să împletească inimi că îmi bat liniștea în cuie 
şi o atârn de pereți 
greta oto era o insomnie de sticlă ca pe un şarpe ce a muşcat 
şi umbla doar în cămaşă de forță din mărul putrezit

ultima dată când am văzut-o fiecare fum 


îşi îmbrățişa transparența fiecare noapte spoită sub retină 
undeva în apropierea digului taie cablurile 
şi cred că în îmbrățişarea aia dintre tine şi lumânare
ar fi încăput dintre mine şi pod
toți copiii şi puii de leu
dar cum ziceam sunt o arteră sângerândă 
greta oto sub cuțitele digului 
era plină de singurătăți şi singularități şi se închid spitalele 
nu avea prieteni pentru că îi aminteau se termină țigările 
de eleroanele din ’72 îngerii îşi vor înapoi 
cariocile
78
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Cutia de rezonanță
suntem singurele flăcări ce respiră zăpadă la tine în inimă nu mirosea nici a sânge nici a poezie
când m-ai întrebat  doar a iarbă crudă şi a ploaie de primăvară
cum aş vrea să mor iarna asta  am închis ochii şi am adormit lângă o respirație 
credeam că o să urmeze  care îmi lipea somnul de venele tale
nişte nopți la fel de previzibile  când m-am trezit balconul era deasupra cerului
ca o migrenă  cerul era deasupra ta
şi nu ți-am răspuns tu erai deasupra poeziile mele nou-născute 
care plângeau în continuare
de atunci şi așteptau să fie șterse de sânge
luna îşi tot sparge gheața  iar eu eram
între măsele  undeva
o scuipă în insomnii albastre dincolo de albastru
iar frigul devine de tine
un cuvânt topit pe retină şi de mine
respirasem atât de mult tu
dimineața  încât îl confundasem cu acel mâine
mă găseşti cu o jumătate de inimă  care m-a aruncat de la balcon
uitată în scrumieră 
un fel de fulg cu marginile arse  novocaină
şi-mi spui că ți-ai face injecții cu zâmbetele mele  când ne-am cunoscut 
ca să păstrezi mereu în vene  toți oamenii erau frații 
amintirea fumului câinelui orb
care mușcă din lună
dar eu nu îți spun niciodată  pentru că nopțile îi atârnă 
că nu mai ştiu să respir  prea greu sub pleoape
nici măcar când se crapă buzele stelelor 
că desenul nostru cu țurțuri  sufletele noastre
are cinci puncte cardinale  erau singurele care funcționau 
iar ultimul este o constelație de semne întrebătoare pe o doză infinită
de novocaină
probabil fumez prea multă zăpadă 
dacă mi se pare că doar la polul stâng  ți-am spus atunci
al eternității  uite
vei aprinde o ninsoare caldă am un strigăt albastru
închis în piept
deasupra în interiorul
eram hotărâtă să îmi arunc nopțile de la balcon unei bucăți de şrapnel
dar ai venit tu şi te-ai apucat să îmi povestești  uneori îl vopsesc 
de ce albastrul este un mâine care a respirat prea cu nuanțe invizibile
mult cer cu poezii
nu aveai nimic cu tine în afară de un zâmbet şi un dar după apare amorțirea
bisturiu  se deschide cutia pandorei
le-ai folosit pe amândouă ca să mă diseci ușa verde, 46 de ani
în toate modurile posibile şi imposibile hades mă întreabă 
la final aveam în interiorul inimii o sală de dacă mi-e frică
așteptare  de întunericul lui
din care se auzeau doar plânsetele unor poezii nou- şi o iau razna
născute
tu le ştergeai de sânge şi mi le puneai în brațe  mă strâng umbrele de gât 
eu plângeam când le vedeam  îmi număr pastilele cu pumnul
şi îți spuneam să le arunci de la balcon alerg pe deasupra apelor
odată am vrut să merg şi eu în interiorul inimii tale fără să mă înec 
am luat cu mine doar un zâmbet şi un bisturiu  văd tipi de peste 60
le-am folosit pe amândouă ca să te disec care se masturbează 
în toate modurile posibile şi imposibile în fața manechinelor

79
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Cutia de rezonanță
din magazine se face şi praf, şi blesteme
şi toate astea sunt şi vopsea pentru foarfeci
ca înțepătura unei albine pentru că nu ți-am scris niciodată ție
în locul unde te-ai tăiat înainte  deși ți-ai imprimat trupul
de 100 de ori peste fiecare cuvânt pe care îl voi rosti vreodată 
înțelegi? am scris mereu
pentru mine şi pentru sufletul meu
după asta ca o fantomă 
câinele orb a înghițit toată luna care se întoarce din morți 
şi-a lăsat un dinte pe cer pentru a-şi privi asasinul în ochi
oamenii nu au mai fost niciodată  cu diferența că
frații lui eu nu am părăsit niciodată
le-au crescut nopți sub pleoape  locul crimei
au continuat să creadă
că luna apare când sufletele nu
își înfig seringa pentru anestezie De când te-ai aplecat
în ochi peste vară
şi ai înfipt țăruși 
iar tu ai fost singurul care a știut  în nopțile impare,
că luna & câinele & oamenii  existența mea
erau toți silabe este 
din întrebarea despărțirea în silabe
la care nu mi-ai mai răspuns  a poemului despre tine
niciodată pe care nu apuc
niciodată
same old story să îl scriu până la capăt,
am strâns în poemul ăsta  pentru că
toate verile pun mereu
care s-au legănat  gânguritul pruncilor
între coastele mele şi puroiul 
fără să le pot atinge în același sac incolor,
toate supradozele înnod
paharele cu alcool şi mă aștept 
țigările, urletele ca nimeni să nu îl desfacă,
cuvintele psihiatrilor dar tu
care spun aștepți de fiecare dată
că rămânem blocați  undeva la marginea minții mele, 
la vârsta traumelor noastre îmi speli cămășile de forță
cărțile de psihologie  şi când încerc 
care nu consideră persoane să mă aplec peste sufletul tău,
bebelușii şi bolnavii psihic să-ți înfig silabe
le-am scuturat de naftalină în anii pari,
şi ți le-am înfipt în spate desfaci nodurile
iar în loc de cuie cu un singur cuvânt,
am bătut lacrimi şi atacuri de panică cel pe care nu ți l-am zis niciodată
doar ca să știi  şi-mi legi fiecare silabă
şi să nu mă mai întrebi niciodată  cu faşe de tifon.
de ce
pentru că
identitatea e o pânză de păianjen 
în care sunt agățați
N.R.: Raluca-Maria Panait a obținut Marele Premiu la Concursul
toți oamenii mici
de creație literară „Scriitori de ieri, de azi și de mâine”, ed. a XI-a,
care se joacă de-a oamenii mari din cadrul Festivalului Internațional al Cărții „Axis Libri”, Galați, 5-9
pentru că iunie 2019.
sângele se face apă

80
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Cutia de rezonanță

Poeme
Ardere
Îmi ard genele Noapte fără stele
O sută de lacrimi de graffiti E noapte fără stele
Şi încă mii de drumuri spre Mă izgoneşte întunericul...
iris...
Alerg pe câmpuri
Distrug miracole, Îngheţ focuri
Atârn vise. Merg pe frânghie
Stau în umbre, Leg şireturi.
Pierd gânduri scumpe.
Petra Mirică-Bobiț Aud lupii
elevă, Școala Gimnazială
Nr. 28, Galați Trag sfori, Sparg pahare
Inventez păcate. Fug de lume
Arunc cu zarul, Calc în altare.
Paralel cu fapte.
Stau sub lună
Pierd iubirea Ard memoriale
Câştig veşnicia... Cânt cu chitara
Visuri minimale.
Modern
Ştiu atât de multe Atârn de cruce
Metafore cosmice, Las ochiul să se culce.
Când în autobuz
Stau Rugăminte
Cu genunchii împreunaţi Nu mai aştepta
Şi la căşti În nicăieri,
Îi aud Căci eu te aştept
Numai pe criticii mei. La frontiera
Flori ofilite Dintre apus şi răsărit.
Lângă cărţile mele
Fără titlu. Te aştept
Flori ofilite Ca pe un refren,
Lângă măştile prietenilor mei. Notele mele preferate
Îmi strâng visele Dormitând
În cufăraşul de pe jos. În linia ta melodică.
Ele se fac
Din ce în ce mai mici Încă te aştept
Cu fiecare lacrimă. Într-un catren
Am umplut Ascunsă în câteva cuvinte
Norii cuvintelor Pe care
Cu cerneală albă Numai tu le înţelegi.
Să nu vadă nimeni
Albul adevărat.
Uneori
N.R.: Petra Mirică-Bobiț a obținut „Premiul pentru stil” la
Îmi strâng sufletul în păduri, Concursul de creație literară „Scriitori de ieri, de azi și de mâine”, ed.
Alteori a XI-a, din cadrul Festivalului Internațional al Cărții „Axis Libri”,
Cânt tonuri de violet. Galați, 5-9 iunie 2019.

81
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Cutia de rezonanță

O poveste ce o ia mereu de la capăt


C e înseamnă
știi? Ce înseamnă
să cunoști? Cum devii
să printre puținele ce te înalță, dar îți arată că există
și posibilitatea de a cădea, deoarece în viață după
un mare câștig, în loc să „ne umflăm în pene”, ar
atotștiitor? Să știi înseamnă trebui să ne gândim că putem oricând să eșuăm, și
în primul rând să înțelegi. după ce am căzut, o trambunină ne ridică iar, atât
Să cunoști un lucru măreț de tare pe cât ne dorim să creștem, pentru că odată
înseamnă înainte de toate cu voința, la un moment dat, va apărea și reușita.
să te cunoști pe tine însuți Astfel, trambulina, din locuri atât de cunoscute,
și tot ce este simplu pentru semnifică cunoașterea ce te înalță, dar te poate și
Marina Irina Suvac că din „simplu” s-a născut coborî, dacă nu știi cu cine să o folosești. Deci, la
elevă, Colegiul Național „complicat”. urma urmei, cartea este o trambulină de undeva,
„Vasile Alecsandri”, Sunt multe feluri de a te dar, nu de oriunde.
Galați cunoaște, de a-ți cunoaște Am spus că o simplă carte are o mare legătură cu
sinele interior, dar există doar un mod prin care și înțelegerea și cunoașterea, deci nu poate fi un obiect
el să te cunoască pe tine. Exteriorul se leagă ușor de de oriunde. Cunoașterea reprezintă un centru, un
interior, dar interiorul se unește cu exteriorul doar nucleu, prin urmare și cartea este unul. O sursă a
prin magia lecturii, prin cultura inspirată de niște puterii supreme trebuie să facă parte dintr-un loc
pagini prăfuite și poate chiar uitate. suprem, un loc imens, ca lumea, și cum este vorba
Am auzit des ideea că fiecare om este unic, dar despre o trambulină, aceasta trebuie să fie într-un
s-a gândit cineva că orice formă a materiei este spectacol, spectacolul lumii.
unică? De aici apare întrebarea: „De ce cartea are Acum încep să mă întreb dacă spectacolul lumii
acest dar?”. merită cartea și cunoașterea, și înțeleg cât este de
Ea, nu povestea ascunsă, creează o legătură, special acest spectacol. Lumea reprezintă o nesfârșită
o „unire” între trup și suflet. Cartea este singurul poveste, una mare ce cuprinde multe altele mici, dar
obiect capabil să perceapă ambele lumi, cea nimeni nu le poate ști pe toate fără să fie legate între
ficțională și cea reală și să le îmbine într-o operă ele. Pentru aceasta există și un spectacol, pentru a
artistică; acesta fiind unul dintre motivele pentru lega micile povestioare într-una mare, unită, într-o
care în unele culturi se întâlnește asocierea „carte carte a vieții pe care să nu o poți lăsa din mână până
– cheie”. nu o termini.
Cred că acum se înțelege mult mai bine legătura Acum am ajuns la final și am uitat de unde am
dintre carte și cunoaștere. Ea este dată de dorința pornit, pentru că așa cum ar spune matematicienii,
oamenilor de a se cunoaște. Poate nu toată lumea povestea mea nu este formată din semne de rezultă,
vrea să citească și poate nu toți simt nevoia să-și ci din semne de echivalent. Cred că ați observat că o
deschidă sufletul în fața propriei persoane, dar cred carte poate însemna cunoaștere, cunoașterea să fie
că majoritatea vrem să cunoaștem, deci trebuie să de fapt doar o trambulină, și totuși ceva complicat,
urmăm acești pași. Poate nu mă credeți pe cuvânt, trambulina sa fie spectacolul lumii, și în final
că totul a început cu o carte, pentru că abilitatea de spectacolul lumii să fie chiar cartea de la care am
a cunoaște oferă informații în toate domeniile, dar plecat.
îmi pot demonstra teoria. Această istorisire este, cum ar spune fizicienii,
Cu toții vrem cunoaștere, ceva greu de dobândit, un circut electric închis, dar este în același timp și
dar știe cineva ce este cunoașterea? Să cunoști o compunere, deci o poveste fără sfârșit, iar eu pot
reprezintă a înțelege, dar cunoașterea însăși... „încheia” doar spunând: „Cartea este o trambulină
Ea este mult mai mult decât putem crede sau în spectacolul lumii!”.
decât o poate defini dicționarul, însă în cuvinte N.R.: Marina Irina Suvac a obținut „Premiul pentru originalitate”
simple este doar o „trambulină”. Înainte de adevărata la Concursul de creație literară „Scriitori de ieri, de azi și de mâine”,
semnificație, eu am scris „doar”, ceea ce este prea ed. a XI-a, din cadrul Festivalului Internațional al Cărții „Axis Libri”,
puțin spus pentru o trambulină. Acest obiect este Galați, 5-9 iunie 2019.

82
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Cutia de rezonanță

Un suflet și o viață
T răia odată o fată
minunată numită
Rachelle. Era interesată foarte
picături de rouă din diminețile în care visa să ajungă
o mare creatoare de modă... Fața ei roșie și senină se
înveseli și o privi cu admirație pe doamna care îi oferea
mult de modă și era visătoare o nouă viață...
ca o corabie pierdută în largul Apoi, ea urmă să meargă la Paris alături de doamna
mării... Locuia în podul Wormwood pentru a crea modelele de haine la care
facultății Academy True și nu visase toată copilăria sa.
avea un trai îndestulat, dar știa Cariera ei a început cu o simplă rochie de dantelă,
să se bucure de fiecare clipă pe apoi, urmară niște pantaloni Lowen Gray. Și tot așa,
care i-o oferea viața. Asculta totul continuă și Rachelle deveni faimoasă.
trilurile păsărelelor care se Mai târziu, au apărut, însă, și problemele... Doamna
Maria Victoria Chifu
elevă, Școala Gimnazială adăposteau la fereastra sa, Wormwood nu mai era acolo să o sprijine, trebuia să
Nr. 28, Galați cânta îngerește alături de ele, confecționeze hainele în cel mai scurt timp; deși era
alerga desculță prin ploaie, se bogată și avea toată aparatura la îndemână, nu reușea
rostogolea prin iarba înrourată și verde ca smaraldul, îi să țină pasul cu acele comenzi.
ajuta, cât putea ea, pe cei nevoiași, știa să alunge tristețea Și mai târziu, apărură probleme de sănătate...
de pe chipurile celor năpăstuiți cu surâsul său bălai... Până într-o zi, când a simțit momentul să spună stop!
Părinții ei muriseră pe când era foarte mică. Din Deja avea probleme foarte mari ce nu mai puteau fi
momentul acela, a trebuit să se descurce singură. Fiind rezolvate... S-a întors în America, la vechea ei viață. A
mare iubitoare de haine și cunoscătoare a tuturor vorbit cu domnul Dragoni și a lăsat-o să se reîntoarcă la
noutăților în domeniul modei, știa tot Wall Street-ul, pe studii și să stea în continuare în podul facultații. Nimeni
care îl colinda în fiecare după-amiază în căutarea unor nu mai știa ce se întâmplă cu Rachelle, doar doamna
modele noi, pe care avea posibilitatea doar să le admire, Wormwood mai știa de ea și era dezamăgită... Deja
să le privească, cu multă curiozitate, cu nasul lipit de profesoara venise personal să îi spună aceste lucruri:
geamul rece al vitrinei. Aceasta era marea ei plăcere: să — Ar trebui să te întorci la cariera ta din Paris! spuse
se plimbe pe străzile pline de magazine luxoase și să le ea îmbufnată.
admire cu răsuflarea tăiată... Aștepta mereu schimbarea — Da, ce aș putea spune, e drept să te distrugi pentru
manechinelor din vitrine și știa cu exactitate momentul bani și carieră! răspunde Rachelle calmă.
când acestea purtau un nou veșmânt... — Ce vrei să zici prin asta?
Trecu mai mult timp și a reușit să o contacteze — Păi neavând niciun avantaj spiritual, nu știu
o profesoară de la facultate care se ocupa de haine dacă asta mă încântă... a fost visul meu... s-a realizat
moderne. A anunțat-o profesorul Dragoni să se datorită dumneavoastră... dar cel mai important, în
prezinte în biroul lui. Acolo, o aștepta, nerăbdătoare, această viață, este să te bucuri de ea... Nu-i de ajuns să
doamna Wormwood, profesoara care avea o renumită fii cel mai bun... trebuie să ai mereu timpul necesar să
casă de modă. Crezând că a greșit cu ceva, Rachelle se respiri mireasma florilor de tei, să alergi prin grădinile
îndreptă rușinată către biroul domnului profesor. După înrourate, să zâmbești sincer fiecărei raze de soare și să
ce ajunse acolo, se simți și mai rușinată dând ochi în iubești... Aceasta-i viața care îmi place mie, doamnă
ochi cu profesoara de care știa că este renumită pentru Wormwood... Și cu bucurie în suflet vă spun că mă
realizările ei în domeniul modei. opresc puțin din drumul meu să mai pot asculta, ca în
— Am auzit că îți plac hainele, am dreptate? îi spune trecut, foșnetul firav al firelor de iarbă, să mă las alintată
doamna Wormwood. de trilurile păsărelelor de la fereastra mea, să iubesc
— Da… aveți dreptate! răspunse rușinată Rachelle. lumea cu tot universul ei deschis spre cer...
Doamna Wormwood îi întinse brațul plin de haine Doamna Wormwood o privi impresionată și îi
moderne și frumoase cum Rachelle nici nu visa să aibă șterse lacrimile mari de pe obraz știind că acestea sunt
vreodată. de bucurie... Înțelesese acum și ea sensul vieții...
— Uite, acestea sunt pentru tine! îi spune ea. Știu
prin ce treci, și eu am trecut prin asta odată, așa că
te-aș ruga să vii cu mine să urmezi cariera pe care știu N.R.: Maria Victoria Chifu a obținut Premiul Revistei „Axis Libri”
la Concursul de creație literară „Scriitori de ieri, de azi și de mâine”,
că ți-o dorești demult! i-a spus doamna Wormwood. ed. a XI-a, din cadrul Festivalului Internațional al Cărții „Axis Libri”,
— Da!!! exclamă Rachelle, cu bucurie. Și ochii Galați, 5-9 iunie 2019.
micuței se umplură de lacrimi mari și rotunde ca niște
83
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Cutia de rezonanță

O stea căzătoare și o dorință...

A cum ceva vreme,


s-a născut un copil
cosmic sau cum îmi place
firișoare fine era într-adevăr lucrarea zeilor. Din
ei puteai deduce uimirea, inocența, curiozitatea,
entuziasmul și dramul de nebunie ce-l alcătuiau.
mie să spun, o stea a fugit Pentru prima dată, era cu adevărat liber.
din cer, dornică să înțeleagă Toată tensiunea ce-i apăsa umerii a dispărut cu o
ce e cu toată agitația aceasta pocnitură din deget, toată frica ce-i invadase trupul
numită omenire. Prin s-a disipat. Singur, cum era în mijlocul pădurii,
urmare, s-a născut un băiat într-o lume complet străină, s-a simțit mai fericit
numit Sirius, care strălucea și mai încrezător ca oricând. Drumul său inițiatic
atât de tare, încât nu aveai a început, un călător singuratic mereu pe drumuri,
Ligia Valentina Cehan cum să nu-l observi. Puteai nelegat de sentimente pătimașe și interzise ca iubirea
elevă, Liceul Teoretic
„Emil Racoviță”, Galați adulmeca parfumul puterii și dorința, ce avea un singur țel: să se găsească pe
sale și, atunci când te aflai sine. Avea să o ia de la început pentru că în sfârșit i
în preajmă, energia statică se condensa atât de se oferise o șansă. Avea să părăsească trecutul fară să
intens, că parcă o aud cum îmi pârâie în urechi. întoarcă privirea, lăsând în urmă tot, de la amintiri,
Știți care este ironia vieții? Am impresia că-l cunosc visuri și temeri, până la lacrimi, iubiri neîmpărtășite
de o viață. Este un sentiment ciudat, familiar. Ați și durere. Avea să dea totul uitării, să le arunce în
simțit vreodată că pur și simplu sunteți conectați cu colțurile cele mai întunecate și neumblate ale minții,
cineva? Înălțător sentiment ce mă întoarce în timp, unde vor rămâne veșnic adormite, acoperite de praf.
la haosul primordial, la origini. Sunt de părere că A petrecut noaptea în pădure pentru a nu da
exista trei tipuri de origini: cea religioasă, în care nimic de bănuit, urmând ca, în zori, să se confrunte
suntem creațiile lui Dumnezeu, strămoșii lui Adam cu orice avea umanitatea să-i ofere. Se întinse sub
și ai Evei, cea științifică, fiind creată prin intermediul un copac sub care se simțea protejat și somnul l-a
exploziei Bing Bang și a evoluției maimuțelor, așa cuprins aproape imediat. Când se iveau timide
cum explica bătrânul Darwin și ultima, dar nu primele raze ale dimineții, Sirius fu trezit de o
cea din urmă, originea stelară. Se spune că din împunsătură. Clipi des, crezând că visase, când
Constelația Orion apar aceste stele căzătoare, dar urmă încă una. Deschise ochii larg de această
ele nu reprezintă altceva decât nașterea acestor dată și lumina soarelui îi răni puternic ochii. Ce
copii cosmici care au rolul să schimbe lumea până ironie să nu se gândească în ce manieră avea să-l
se întorc acasă, căci da, se întorc la locul lor în cer, afecteze toată viața petrecută în întuneric! Strânse
vegheați de lună, lasând loc unei alte stele tinere și ochii puternic și, fară permisiunea sa, lacrimile
curajoase să se pogoare în infernul oamenilor. au început să-i curgă șuvoi pe obrajii săi palizi. Pe
Așa se face că într-o seară răcoroasă de vară, cine crezuse el că păcălește? Voise să fie stăpânul
pe la sfârșitul lui august, tânărul Sirius a venit pe propriului destin, rupându-se de tot ceea ce știa
Pământ. La prima vedere nu ai fi observat nimic și, fară să-și dea seama, se aruncase în hăul infinit
ieșit din comun. Era doar un adolescent slăbuț, cu al singurătății. Cum stătea așa singur, plângând
o înălțime medie, cu părul de culoarea ciocolatei cu mâinile la ochi și îmbrăcat într-o robă neagră,
cu lapte și cârlionțat. La o privire mai atentă, ai fi ponosită, Perseus, stăpânul bățului ce provocase
început să sesizezi anomaliile. Ochii îl trădau cel mai împunsăturile îl privea pe sub ochelarii săi fumurii,
tare. Ochii săi erau cutremurători, intenși și puteai confuz și intrigat.
citi vâlvătaiele focului ce se ascundeau în spatele — Ce ești tu? Vreun soi de strigoi?
lor. Culoarea ochilor săi ilustra o întreagă paletă de — Nu, nici pe departe, zise Sirius încercând să
maroniuri, de la caramel până la ciocolata amăruie, schițeze un zâmbet slab. Doar că… nu mă așteptam
dar auriul, auriul ce înconjura maiestuos pupila în să fie așa puternic soarele. În poveștile spuse de

84
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Cutia de rezonanță

poporul meu când eram copil îl prezentau slab, lumina unei stele, dar coborând aici descoperă cu
îngâmfat… uimire că oamenii sunt creaturi curioase și curajoase
— Poftim, ține ochelarii să te poți holba cât care știu să-și asume riscul și mai mult decât orice
dorești la dușmanul tău, soarele… Cine știe, poate sunt capabile de empatie, iubire și bunătate, ceea
faceți și un concurs de clipit. Și ce-i cu uniforma ce o stea nu a oferit niciodată. Constată că oamenii
asta parcă scoasă din romanele ,,Harry Potter’’? Ai nu i-au fost niciodată inferiori, ci poate chiar
fugit de undeva? Ar trebui să mă tem pentru viața într-o nuanță subtilă superiori. Sirius se simțea
mea în preajma ta? rosti Perseus. Glumele și ironia deznădăjduit, pierdut și învins. Ochii săi aurii în
erau mecanismul său de apărare în lupta cu viața. care înainte traduceai ușor curajul și încăpățânarea,
Ascundea orice întrezărire de vulnerabilitate cu acum erau șterși, devenind gri și parcă învăluiți în
sarcasm. ceață.
Îi înmână ochelarii și acum că își recăpătase În mijlocul uraganului de gânduri în care
vederea, Sirius se trezi holbându-se la un tânăr pătrunse, uitase complet de Perseus care îl studia în
înalt, cam de aceeași vârstă cu el, blond și cu ochii detaliu, încercând să-i deslușească toate secretele.
albaștri ce puteau fi reci precum oceanul înghețat — Poți să locuiești cu mine până te pui pe
sau deschiși și blânzi asemenea cerului pe timp de picioare, dar să știi că tot va trebui să stabilim niște
vară. Degaja superioritate și puteai traduce aroganța reguli! spuse Perseus, afișând un zâmbet leneș, dar
ce părea să-i fie trăsătura definitorie de caracter. provocator. Roba trebuie să dispară. Plânsul de
— Îți mulțumesc din suflet, spuse Sirius. Și nu, nu milă, de asemenea. Ai venit aici pentru libertate și ai
este nevoie să te temi de mine. Mi-ai arătat bunătate primit-o. Că nu a fost ce te-ai așteptat tu să fie, asta e
și nu voi uita asta, dar oricum nu am venit aici să altceva, deși, să-ți mărturisesc, libertatea nu există.
fac rău nimănui. Îmi doresc doar să trăiesc pașnic în În numele libertății au început atâtea războaie
lumea voastră. Toți oamenii sunt așa, asemeni ție? și demnitatea sa a fost apărată cu sânge, dar să fim
— Adică mă întrebi dacă toți oamenii hoinăresc sinceri: am luptat, am ucis și am suferit pentru o
din zori prin pădure, sperând să dea peste tot felul iluzie timp de secole. Libertatea absolută nu există.
de creaturi?! Nu, cred că sunt doar eu, deși nu m-aș Totul este limitat. Ia, de exemplu, oceanul care se
numi chiar om în toată regula, dar tu, tu ce ești mai consideră nemărginit, dar are totuși limite, țărmuri.
exact? Nu reușesc să-ți identific energia. Gândurile tale, de asemenea sunt limitate. Mintea
— Pot spune același lucru. Eu sunt o stea ce am ta este constrânsă de mediul în care trăiești și de
decis să mă rup de familia mea și legile semenilor persoanele pe care le ții aproape, de tradițiile pe care
mei. Care este numele tău? le respecți, de cărțile pe care le citești și de muzica
— Perseus. pe care o asculți.
Se așternu liniștea. Dar nu era acea liniște — Pari să posezi informații ispititoare și marcante
apăsătoare și supărătoare… era acea liniște pe care o despre trecut care au lăsat urme. Ți-au găsit căile
simți atunci când ești în siguranță… e liniștea aceea neștiute ale inimii și le-au incendiat, lăsând să
când simți că ești exact unde trebuie, alături de cine supraviețuiască doar căile regale ale rațiunii. Câți
trebuie. Este momentul întâlnirii dintre coincidență ani ai, Perseus și ce ești tu?
care ar spune ,,Oh, ia uite peste cine am dat’’ și — Mai în vârstă decât par! Și ce sunt eu nu este
soarta care ar flirta ,,Te rog, asta a fost menit să se treaba ta. Acum ia, zi-mi, vrei ajutorul meu sau nu,
întâmple’’. că nu am toată ziua la dispoziție?
— Ai unde să stai? Sau plănuiești să rămâi în Și fară alte cuvinte, Sirius se ridică și plecară
pădure? împreună spre casa misteriosului Perseus. Tot
— Nu am absolut niciun plan. Cred… nu știu ce drumul nu se putea gândi decât la faptul că nu putea
cred. înțelege de ce are așa multă încredere într-un străin.
Căderea din cer a fost tulburătoare și revelatoare. Chiar nu învățase nimic din greșelile trecutului?
Acasă fusese învățat că oamenii sunt mici păpuși ce Dar era ceva cu acest băiat, ceva ce nu putea deduce
trebuie învățate cum să se comporte. Erau descriși acum, dar simțea că timpul îl vă demasca. Cam după
firavi, naivi și deloc inteligenți în timp ce ei, copiii treizeci de minute de mers, Sirius se regăsi privind o
cosmici, aveau datoria să le fie călăuză în întuneric. căsuță modestă, în inima pădurii.
Nimic nu este considerat mai puternic în cer decât — Am ajuns, bun venit în nouă ta casă!

85
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Cutia de rezonanță
Intrând cu pași timizi în bucătăria minusculă, să lămurim și povestea noastră. Noi suntem
dar totuși foarte curată, găsi o fată ce spăla vasele. niște creaturi pe jumătate oameni și pe jumătate
— Ah, ea este sora mea, Amelia. Amelia, el este divinități. Purtăm numele de nefilimi, dacă asta
Sirius și va locui cu noi pentru o vreme. îți sună cunoscut. Mama noastră, Diana, a fost
Tânăra îl privi întrebătoare, îl cercetă din creștet o simplă muritoare de rând, dar tatăl nostru a
până în tălpi și pufni nemulțumită: fost un înger. Cred că a fost menționat și în Biblie
— Perseus, am mai discutat, nu ne permitem o dată, Samuel. S-au iubit, dar iubirea lor a fost
să facem acte de caritate. Ne-a luat ani să facem interzisă și privită ca o monstruozitate deoarece
acest loc nedetectabil și tu parcă îți dorești să-l pui aparțineau lumilor diferite, incompatibile. Au fugit,
în pericol la fiecare două secunde! Ești incredibil! s-au ascuns, dorindu-și cu disperare libertatea să
Tinere domn, spuse întorcându-se brusc la Sirius, iubească. Noi am fost rodul pasiunii lor, pentru care
nu știu ce ți-a spus fratele meu, dar nu te putem ajuta. și-au consumat sufletul, dar asemenea unei țigări
Îmi pare r…, dar nu-și termină fraza. Mai inspiră de proastă calitate s-a terminat prea repede și s-au
încă o dată adânc, după care în ochii săi albaștri, înecat. Au fost capturați și pedepsiți. Torturați, apoi
identici cu cei ai lui Perseus, se citi groază… Ce... ce uciși în chinuri. Noi am fost aruncați în râu și lăsați să
anume ești tu? Nu ești din neamul nostru, dar nici ne înecam, ei crezând că nu am căpătat nicio putere
om nu ești. Porți o mască! de la tatăl nostru. Am reușit să ajugem în viață la mal,
— Draga mea, pot spune același lucruri și despre unde un bătrânel căuta nuferi. Suferința, traumele și
tine. Te ascunzi în spatele unor ziduri clădite din durerea prin care a trecut fiecare a creat inevitabil
secrete. Nu știu de ce anume te temi, dar pot vedea o conexiune între noi și omul Acela. Mathew ne-a
cu ochiul liber că îți omoară spiritul. Simt că vrei devenit tată. Fiind totuși un simplu muritor, boala
să fii liberă, să iubești și să mergi oriunde dorești, l-a răpus rapid, lăsându-ne singuri să ne ascundem
dar ești nevoită să te ascunzi și să înduri suferințe și să purtăm povara dragostei adevărate pe umerii
și sacrificii. În această privință pot spune că ne noștri. Ne-am promis să începem o revoltă, pentru
asemănăm. Libertatea este ceea ce-mi doresc și părinții noștri, pentru toți cei asemeni lor, pentru
eu. De aceea, am fugit, am decăzut din locul meu iubire, pentru libertate... dar nu putem de unii
din cer și am luat înfățișarea acestui tânăr. Sunt o singuri. Avem nevoie de ajutor. Și aici intri tu. Noi
stea, familie îmi este Constelația Orion, născătoare te putem ajuta, dar trebuie să ne ajuți și tu pe noi!
de copii cosmici, dar simt că destinul meu nu este — EU???
doar acela de a le oferi îndrăgostiților lumină în — EL?! Doar nu crezi că el… dar nu, este
noapte și în suflet, căci în acest mod aș rămâne imposibil!
veșnic în întunericul care m-ar devora. Dacă nu — Ce anume ?!! Ce nu sunt eu? Să mă lămurească
sunt indiscret, acum pot ști și ce sunteți voi… și mai și pe mine cineva! aproape că țipă Sirius confuz.
mult, de ce doriți să mă ajutați? — Este o profeție, începu Amelia… care spune
— Păi, noi… că Alesul va reuși să facă dreptate pentru nefilimi
— NU! PERSEUS! AMINTEȘTE-ȚI PRIMA și pentru toate creaturile ce au fost nevoite să se
REGULĂ: SĂ NU AI ÎNCREDERE ÎN NIMENI! A ascundă de brutalii îngeri.
venit aici și ne-a spus o poveste frumoasă. De unde Cuvintele Ameliei păreau doar simple vorbe în
știm că putem avea încredere în el? O stea? Pfu, vânt, dar se pare că l-au inspirat pe tânărul nostru
acesta e doar un mit, o minciună! Sirius. Le-a privit ca pe un semn. Poate că aceasta e
— Amelia, calmează-te… și noi tot un mit menirea sa. Poate acesta a fost motivul căderii sale,
suntem pentru ceilalți, dar totuși existăm, trăim motivul pentru care deținea blestemăția asta de
această viață mizerabilă. Noi măcar ne avem unul putere… poate… spera el… acesta este scopul său,
pe altul, dar el… el este singur, nu poți să-l lași așa. menirea sa. Era posibil ca drumul său spre adevăr,
Știu că ți-e teamă… și mie îmi este, dar simt că călătoria sa spre descoperirea sinelui să se arate așa
putem avea încredere în el și plus… nu ne-ar strica repede?...
o mână de ajutor în gospodărie.
— Of, fie, dar la cea mai mică îndoială, nu am să N.R.: Ligia Valentina Cehan a obținut „Premiul pentru
originalitate” la Concursul de creație literară „Scriitori de ieri, de azi
ezit să-ți rup gâtul, să știi. și de mâine”, ed. a XI-a, din cadrul Festivalului Internațional al Cărții
—Acum, dacă a terminat toată  lumea cu „Axis Libri”, Galați, 5-9 iunie 2019.
amenințările, spuse Perseus pe un ton cald, hai
86
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Confluențe culturale

Expresii celebre

„Săgeata lui Tell“


„La flèche de Guillaume Tell“
„(Wilhelm) Tell’s arrow“

D rama „Wilhelm Tell”


(1804), de Friedrich
von Schiller (1759‑1805),
oamenii pârcălabului, însă este de părere că „un
om e sigur numai cu el însuşi” şi de aceea nu se
alătură cauzei generale, când aceasta este în faza
este inspirată dintr‑o pagină de plan tainic, argumentând: „Eu nu sunt om să
memorabilă a istoriei chibzuiesc prea mult;/ Dar dacă vreţi pe unul bun
Elveţiei. Acţiunea piesei la fapte,/ Chemaţi‑mă, şi‑atunci am să răspund.”
are loc în anul 1315, vreme El este convins că Gessler îi va ocoli, pentru că îl
când comunitatea helvetică surprinsese într‑un moment de mare slăbiciune
Theodor Parapiru înfruntă agresiunea tiranică însă Hedwig, soţia sa, este de părere că, tocmai din
profesor, scriitor a casei de Habsburg, această cauză, pârcălabul nu‑l va cruţ cruţa când va
conduse de Albrecht, rege greşi. Şi acest fapt se întâmplă.
al Austriei şi împărat al Germaniei. Fără a fi văzut Trecând prin Altdorf, Tell nu respectă penibilul
vreodată ţara‑scenă a acţiunii, Schiller îi scrie drama ritual impus de Gessler şi este arestat. În schimbul
naţională, surprinzând admirabil spiritul oamenilor eliberării, guvernatorul are ideea diabolică de a‑i
de aici şi descriind emoţionant peisajul natural. propune să probeze dibăcia sa legendară de arcaş,
Guvernatorul imperial Gessler, pârcălab al străpungând un măr aşezat pe creştetul fiului său,
cantoanelor Schuytz şi Uri, impune o măsură de Walther, de la optzeci de paşi. În repetate rânduri, Tell
despot oriental. El îşi aşază pălăria în vârful unei refuză, asistenţa protestează, imploră, dar satrapul
prăjini, având pretenţia să fie onorată de elveţieni ca rămâne pe poziţie: „În ţinte‑obişnuite nimeresc/ Şi
o înaltă oficialitate, sub ameninţarea unor pedepse alţii; însă meşter e acela/ Ce‑şi dovedeşte oriunde
foarte grave, cuvenite pentru crima de les‑majestate. meşteşugul,/ Fără să‑i tremure vreodată mâna.” (op.
„Crainicul: …Şi‑aşa vă porunceşte pârcălabul/ cit.). Sub semnul unei stări tensionale paroxistice,
Ca pălăriei voi să‑i daţi aceeaşi/ Cinstire ca şi lui. Tell trece de această încercare teribilă, stârnind
Să‑ngenuncheaţi/ Descoperiţi în faţă‑i. În ăst fel/ Îşi admiraţia tuturor. Un personaj spune profetic:
va cunoaşte regele supuşii./ Cine‑o călca porunca „Despre arcaşu Tell s‑o povesti,/ Cât or fi munţii
va cădea,/ Cu‑averea lui cu tot, ca şerb la rege.” noştri în picioare.” Guvernatorul îi cere să explice
(Fr. Schiller, Wilhelm Tell). Insolenţa ocupantului de ce pregătise a doua săgeată. Răspunsul este
se vrea umilitoare, reuşind numai să solidarizeze edificator pentru personalitatea eroului: „Tell: De‑aş
pe adversari şi să‑i pregătească pentru acţiunea de fi lovit copilul cu săgeata/ Dintâi, v‑aşi fi străpuns
eliberare: Leuthold (un mercenar, străjer, n.n.): „Vin cu cea de‑a doua./ Şi zău n‑aş fi greşit a doua ţintă!”.
doar golani să scoată cuşme rupte:/ Se vede bine că‑şi Lovind mărul de pe capul copilului său, viteazul
bat joc de noi./ Iar cine‑i cumsecade, înconjoară/ arcaş intră în istoria patriei sale şi a luptei pentru
Mai iute locul tot, decât să facă/ O temenea în faţa libertate.
pălăriei.” (op. cit.). „Săgeata lui Tell” semnifică mijlocul prin
Wilhelm Tell este un dulgher iscusit şi arcaş care se realizează o performanţă extraordinară,
vestit. Printr‑un act de mare curaj, el salvează datorită unor calităţi personale admirabile.
viaţa lui Baumgarten, un patriot urmărit de

87
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Scena și ecranul

Cinema

O capodoperă uitată

M
„Taras
ai puțin reușita
superproducție
Bulba”, 2009
bipedă; treptat, pilozitatea i se reduce şi aparent
devine o fiinţă umană. Eforturile lui Bormenthal de
a-i inculca un vocabular îngrijit, dublat de maniere
(distrusă în parte de alese, sunt însă sortite eşecului, pornirile animalice
intoleranța pe care o şi caracterul josnic dovedindu-se a fi înnăscute şi
degajă, în parte de coloana dominante. Doctorul Preobrajenski văzându-şi mica
sonoră total nepotrivită) sa lume dată peste cap (apartamentul său populat de
l-a adus din nou în atenția apropiaţi decenţi reprezintă o oază de normalitate
publicului pe Vladimir în tulburele ocean bolşevic) îşi face mereu procese
Bortko, regizor rus de mare de conştiinţă vizavi de făptura pe care a umanizat-o.
clasă. Din garda veche, O scenă memorabilă este cea în care bipedul Şarik
școlit în anii ’70 la Kiev, îşi revendică dreptul la cetăţenie, drept distinctiv
Adrian Buzdugan este autorul miniseriilor pentru o persoană, el doreşte să se numească
scriitor „Idiotul”, 2003 (ce a reușit Poligraf Poligrafovici Şarikov (o altă ironie a lui
să pună în umbră teatrala Bulgakov, Şarik însemnând Copilul Domnului).
ecranizare a lui Piriev din ’58) şi a „Maestrului şi De la consideraţiunile lui Şarik privind oamenii
Margareta”, 2005 (teleserie care s-a bucurat de un şi precaritatea traiului său printre ei, trecând prin
real succes și la noi!). peripeţiile acestui câine vagabond metamorfozat
Celebrul regizor (alături de Pavel în omul nou sovietic şi până la
Ciukrai și Pavel Lunghin, printre finalul neaşteptat, avem de-a face
puținii care mai reușesc să pună în cu un discurs coerent (în dulcele
valoare marile opere ale literaturii stil clasic), cu o istorisire fantastică
ruse) a realizat în 1988 o peliculă captivantă plină de înţelesuri
de excepţie, „Собачье сердце” şi subînţelesuri. De-a dreptul
(„Inimă de câine”). Impecabila savuroase sunt şi intervenţiile
ecranizare a romanului omonim Comitetului de bloc condus de
scris de Mihail Bulgakov atrage Preşedintele Schwonder.
atenția nu doar prin cadrele fără Și „Inimă de câine” este doar
cusur (în sepia) ori interpretarea una din zecile de capodopere ale
actoricească remarcabilă, ci și prin cinematografiei ruse, capodopere
faptul că reprezintă o deosebit ce zac uitate sub vraful de DVD-
de actuală punere sub semnul uri cu pseudoartă venită de peste
întrebării a capacităţilor creatoare ocean…
ale oamenilor de ştiinţă! Ca o curiozitate, romanul lui
În Moscova anilor ’20, eminentul Bulgakov a fost dramatizat şi pe
doctor Filip Filipovici Preobrajenski scena Naţionalului bucureştean
(Evgheni Evstigneev) având ca asistent pe mai tânărul (2005), avându-i în rolurile principale pe Victor
său coleg Bormenthal (Vladimir Tolokonikov) Rebengiuc (Profesorul Preobrajenski), Marius
transplantează o hipofiză umană unui câine. Manole (Şarik) şi Şerban Ionescu (Schwonder), iar
Într-un fel, rezultatele experimentului depăşesc ca regizor pe cunoscutul Iuri Kordonski.
aşteptările, câinele se metamorfozează într-o fiinţă

88
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Eveniment

Festivalul Internațional al Cărții „Axis Libri”


Ediția a XI-a, 5-9 iunie 2019

Î n perioada 5-9 iunie 2019, Biblioteca Judeţeană


„V.A. Urechia” Galați şi Consiliul Judeţean
Galaţi, cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei
Galaţi, Cristian Căldăraru, directorul Bibliotecii
„Panait Istrati” din Brăila, Dragoş Neagu, oaspeţi
din Republica Moldova, Cătălin Negoiţă de la
Municipiului Galaţi, al Fundaţiei Andreiana Direcţia Judeţeană pentru Cultură, noua directoare
Juventus, al partenerilor, precum și al mass-mediei a Bibliotecii „V.A. Urechia”, Corina Emanuela Dobre,
locale și naționale, în colaborare cu: Centrul directorul adjunct al acestei instituţii, Geta Eftimie
Cultural „Dunărea de Jos”, Direcția Județeană şi alte personalităţi, prezentator fiind jurnalista şi
pentru Cultură, Inspectoratul Şcolar, Palatul scriitoarea Angela Ribinciuc.
Copiilor, Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Programul Festivalului a oferit participanților,
Leonard”, Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Teatrul printre altele, şi două lansări speciale de carte, ale
de Păpuşi „Gulliver”, Universitatea „Dunărea de Jos”, unor volume nominalizate la Premiile Uniunii
Universitatea „Danubius”, Muzeul Istoriei, Culturii şi Europene pentru Literatură, „Sindromul Stavroghin”
Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos, Muzeul de Alina Pavelescu şi „Copilăria lui Kaspar Hauser”
de Istorie „Paul Păltănea”, Complexul Muzeal de de Bogdan-Alexandru Stănescu, ateliere de creaţie
Științele Naturii „Răsvan Angheluță”, Muzeul de şi concursuri cu premii pentru copii şi tineret,
Artă Vizuală, Casa de alte zeci de lansări de
Cultură a Sindicatelor, carte, fiind invitaţi
Casa de Cultură a din Franţa, Republica
Studenţilor și cu alte Turcia, Republica
instituții de cultură Moldova, Australia,
și de învățământ spectacole, un concert
gălățean – a organizat al formaţiei Kalofonis,
şi a desfăşurat a XI-a una dintre puţinele
ediţie a Festivalului formaţii româneşti
Internațional al specializate în muzica
Cărții AXIS LIBRI veche românească şi
– ediție dedicată nu numai, un moment
Anului Cărţii, adresat special al Grupului de
iubitorilor de carte și
lectură, atât cititori, cât şi creatori, editori şi
difuzori.
Dedicat tuturor, evenimentul a avut loc, ca
de obicei, pe Aleea „Axis Libri” (Zona „P”-
urilor spre Elice), unde s-a realizat un complex
expozițional cu aproximativ 40 de standuri
mobile outdoor, cuprinzând produsele
editurilor româneşti şi străine prezente,
deschiderea oficială fiind miercuri, 5 iunie
2019, orele 11:00, printre cei prezenţi aflându-
se preşedintele C.J. Galaţi, Costel Fotea, Marius
Humelnicu, din partea Primăriei Galaţi,
directorul Muzeului de Istorie „Paul Păltănea”

89
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Eveniment
copii „Voces”, care a cucerit de curând, la San Remo, Sâmbătă a fost ziua editurilor Humanitas
„Delfinul de Argint”, recitaluri de poezie, alte genuri şi Eikon: Sindromul Stavroghin, autor Alina
de muzică, tombolă și alte surprize. Pavelescu. Invitaţi: Doru Căstăian şi A.G. Secară;
Nu a lipsit nici „Carnavalul cărţii pentru copii”, Colecţia Jurnale şi Memorii (ediţii îngrijite de
ajuns la ediţia a XXXIX-a, Personajele la rampă, Alina Pavelescu și de Georgeta Filitti): Nebiruita
prima zi fiind rezervată în proporţie serioasă flacără a vieţii. Amintiri, 1867-1952, autor Anna
micilor cititori, Victoriei Furcoiu, din Braşov, Kretzulescu-Lahovary; Memoriile unui pașoptist-
alăturându-i-se scriitoarele gălăţene Olimpia Sava model. Amintiri politice şi diplomatice: 1848-1903,
şi Cezarina Adamescu. Momentul liric brăilean autor Iancu Bălăceanu, traducător Georgeta Filitti
a permis reîntâlnirea cu scriitorii Sibiana Mirela (colecţia Memorii/Jurnale). Invitat special: Cătălin
Antoche, Valentina Balaban, Virgil Andronescu şi Negoiţă, care a prezentat în aceeaşi zi şi o culegere
Alexandru Ene. de articole ştiinţifice - Mediamorfoze 4: Și presa a
Editura Detectiv Literar, care a fost una dintre creat România..., apărută la Editura Tritonic.
editurile vedetă ale acestei ediţii, a avut în prima De la Eikon a sosit directorul editurii,
zi lansările cărţilor lui Florin Dochia, 36 de zile Valentin Ajder, însoţit de Vianu Mureşan, printre
cu Lilith şi Noptalgii, în zilele următoare având numeroasele cărţi prezentate fiind şi cea a gălăţencei
printre invitaţi pe Firiţă Carp, deloc întâmplător Stela Iorga, „Poveşti mici pentru oameni mari”.
chiar directorul editurii, Valeriu Valegvi, Luiza Doi autori Nemira, aflaţi în turneu, au fost „prinşi”
Cala, Daniel Dincă, Iulian Moreanu, Mioara Bahna, în programul Festivalului într-o seară specială, fiind
Florentina Loredana Dalian, Grigore Postelnicu. prezentă şi o coordonatoarea de colecţie, Eli Bădică;
Moderator neobosit: Dorel Vidraşcu! Marian Coman şi Horea Sibişteanu, cu două cărţi
Printre oaspeţii obişnuiţi au mai fost Carmen remarcabile: Omuleţul din perete, respectiv Fetiş.
Muşat Coman, Ion Muscalu, Gheorghe Marcu, Editura Muzeului de Istorie Galați a fost prezentă
Luminiţa Potîrniche, Ionel Jecu, Vasile Manole, cu două lansări: Notes sur la guerre roumaine (1916-
Valentin Popa, de la Muzeul de Istorie Brăila, 1917): Însemnări despre războiul românesc (1916-
gălăţeanul nostru profesor Merito, Doru Căstăian, 1917), autor Nicolae Petrescu Comnen şi Galați în
cu două lansări: Despre ce ne desparte și ce ne apropie, cărți poștale ilustrate = Galati in illustrated postcards,
2019; Cum și de ce (mai) educăm, 2018, ambele autori: Laurențiu Drăgușin, Neculai Miloșovici, Ilie
la editura orădeană Ratio & Revelatio, Filomena Negrea, Iulian Panait, Florențiu-Valentin Tanascov,
Corbu şi Daniel Corbu, ultimii doi, cu Editura prezentator fiind directorul instituţiei, Cristian
Princeps Multimedia, fiind printre recordmanii Căldăraru.
care au fost la toate ediţiile Valul Tritonic a fost cu o
Festivalului! premieră mondială, Block 46,
Pentru prima oară autoarea, Johana Gustawsson,
(a fost) Editura Gri, cu fiind şi ea prezentă la lansare,
Viorel Ilişoi în vervă, cu o dar şi cu Femeia din portbagaj,
lectură publică de neuitat autori Lucian Dragoș Bogdan și
din povestirile sale „din Jacky Schwartzmann, precum
copilărie” şi cu o lansare şi cu alte surprize, prezentate
a „celor mai frumoase de către Bogdan Hrib.
reportaje” ale lui.
Editura Polirom a fost
deosebit de activă, prin următoarele lansări: Zilele
noastre mărunte, autor Cezar Amariei. Invitaţi:
Viorel Ilişoi, Doru Căstăian, A.G. Secară; Copilăria
lui Kaspar Hauser, autor Bogdan-Alexandru
Stănescu, invitaţi: Cezar Amariei şi A.G. Secară;
Roata plăcerilor. De ce n-au iubit unii înţelepţi
cărţile?, autor Valeriu Gherghel. Moderatori: Nona
Rapotan, jurnalist cultural, editor coordonator
Bookhub şi Doru Căstăian.
90
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Eveniment
Momente deosebite au fost cele ale lansării Cenaclul Noduri și Semne a participat la fiestă
revistei Argo, primul număr printat, (redactori cu o lectură publică și prezentări de carte ale unor
Codrin Vasiloancă, Cristian Florea, Bogdan Silion), membri: În fața tirului, autor Dorian Stoilescu;
ale cărţii Scrisul ca formă de Tăcere, de foarte tânăra Ultimul amant al Mariei Tănase, autor Gabriel
Petra-Ana Mirică Bobiț, prelegerea asupra istoriei Gherbăluţă.
liricii turcești, susţinută de Gülten Abdula Nazare, Momentul literar tecucean a cuprins următoarele
preşedinte al Filialei Galaţi a Uniunii Democrate lansări: Strada cu lavandă, autor Mihaela Gudană,
Turce din România. Gălăţeanca devenită şi ieşeancă, Editura Ștef, Iași, 2019; Natalia Negru. Dispuneri
Livia Ciupercă, a venit cu B. Jordan: monografie, ocazionale, Editura StudIS, 2019 şi Secvențe de
fiind însoţită de o poetă promiţătoare, Doina Guriţă, filozofie românească, Editura Ideea Europeană,
care a lansat la… Dunăre Lacrimi de sticlă. Alidada, București, 2018, autor Ionel Necula; Ecaterina
autor Violeta Craiu, cartea de poezie drumărească, Cocuța Conachi-Vogoride, autor V. Ghica, Editura
a fost lansată cu invitaţii a.g. secară şi Valeriu StudIS, Iași, 2018; Photoaphorismes, autori: V.
Valegvi. Special a fost şi momentul lansării a două Ghica, Bruno Tofanno, Editura Nobo, Paris, 2018.
antologii bilingve, Delegaţia Română a Asociaţiei Grup Editorial Art a lansat: Aventurile Piratului
Rencontres Européennes–Europoésie Paris - Negrăita Ket, autor Alis Popa.
frumuseţe a vântului - Antologie de poezie franceză Editura Carminis: Timpul din adâncuri, album
contemporană, Galați, 2018; Tombe en celebrant la de pictură, autor Mihai Coţovanu. Invitaţi: Carmen
Paix - Anthologie de poesie roumaine contemporaine, Iordăchescu şi Alina Iordăchescu.
Edition Thierry Sajat, Paris, 2018. Coordonator Oana Nu a lipsit nici tradiţionalul concurs literar
Dugan. Invitat Victor Cilincă. Oaspeţii
de dincolo de Prut au punctat în program
astfel: noutăţi ale editurii Epigraf: Artiști
notorii ai scenei lirice naționale: soprana
Anastasia Dicescu, autori: Victor Ghilaș,
Aurelian Dănilă. Au prezentat dr. hab.
Victor Ghilaș și dr. hab. Aurelian Dănilă.
Invitat Manuela Popescu, strănepoata
Anastasiei Dicescu; Folclor muzical din
nordul Republicii Moldova: repertoriul
violonistic, autor Nicolae Slabari, doctor
în studiul artelor și culturologie; Arta
decorativă din RSS Moldovenească,
autor Constantin Spînu. A prezentat dr.
hab. Victor Ghilaș. Mitropolitul Gurie.
Procesul și apărarea mea. Denunțarea
complotului Apocaliptic, coordonatoarea ediției Scriitori de ieri, de azi şi de mâine, coordonat de
Silvia Grossu. Au prezentat Silvia Grossu, doctor către Letiţia Buruiană.
conferențiar, Departamentul Comunicare și Teoria Ziua de duminică a fost rezervată gălăţenilor, cu
Informării, Facultatea Jurnalism și Științe ale următorul program:
Comunicării, Universitatea de Stat a Moldovei, alături O istorie a evreilor din Galați. File de cronică de
de Igor Grosu, strănepotul Mitropolitului Gurie. la începuturi până la marea emigrare, 2 vol., autori
Editura Cetatea de Scaun a lansat: Sub povara Lucian Zeev Herșcovici, Violeta Ionescu, Editura
marilor decizii. România și geopolitica Marilor Hasefer. Invitat a fost Dan Plăeşu, iar moderator,
Puteri 1941-1945, ediția a 3-a, coord. Constantin Geta Eftimie.
Corneanu; Sovietland. Utopia eșuată, Sovietland. Universităţile gălăţene şi scriitorii. Galaţi
Țara Gulagului, autor Antoaneta Olteanu; Între Hitler University Press de la Universitatea Dunărea de
și Stalin. Instrucționiștii ucraineni, autor Alexander Jos: noutăţi editoriale prezentate de prof. dr. Elena
Gogun. Invitat a fost Constantin Corneanu. Editura Mereuţă şi Mioara Voncilă. Cenaclul Universităţii
Multicart, printre altele: Vibrația, calea către sine, Danubius: invitaţi scriitorii şi profesorii George Lateş
autor Ioana Orleanu. şi Coriolan Păunescu. Prezentarea cărţilor Planetă
91
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Eveniment
liberă şi sumbră, Ed. InfoRapArt şi Iar tu stai blând Cupa amicală de șah a Festivalului „Axis Libri”
şi drept, Ed. Universităţii Danubius, autor Coriolan (în organizarea Clubului de șah al Palatului Copiilor
Păunescu Galați, prof. Lucian Jugaru) s-a organizat şi ea în
Cărţi şi publicaţii ale editurilor instituţiilor premieră, în continuarea unui alt concurs, devenit
de sub egida Consiliului Judeţean Galaţi:
Centrul Cultural Dunărea de Jos Galaţi;
Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi;
Muzeul de Artă Vizuală Galaţi; Complexul
Muzeal de Științele Naturii „Răsvan
Angheluţă” Galați.
Editura Axis Libri: Oameni în memoria
Galațiului, Aniversări 2018-2019. Anuarul
ştiinţific al Bibliotecii „V.A. Urechia” din Galaţi
(nr. 5/2018), Buletinul Fundaţiei Urechia (nr.
19/2018), Revista „Axis Libri” (nr. 43/2019),
Album centenar. Au prezentat: Camelia
Toporaş, Violeta Moraru, Dorina Bălan,
Camelia Bejenaru. Studii și articole – Istorie,
educație, cultură, nr. 4/2019, Editura Axis
Libri. Coord: Ghiță Nazare și Sorin Langu, sub şi el tradiţional, la care se speră că se va reveni în
egida Asociației Profesionale Școala Gălățeană ediţiile următoare.
(ultima publicaţie s-a lansat sâmbătă). Expozițiile din timpul Festivalului nu au
Studenție eternă în micul Paris, autor Zanfir lipsit nici ele, prin strădania bibliotecarelor şi a
Ilie, Galaţi, Axis Libri, 2019; Error: neoevanghelii, colaboratorilor:
parabole, romane, autor Theodor Parapiru, Călăraşi, La târg, pe Aleea Domnească:
Senior, 2018. Invitaţi Ion Manea şi a.g. secară. Suveniruri Dunărene – expoziţie organizată de
Dintre momentele artistice amintim cele Promo Cart Design Galați;
susţinute de: Flori printre cărți - expoziţie florală „Flori printre
Ansamblul artistic Doiniţa Covurluiului, cărți” organizată de Complexul Muzeal de Științele
instructor prof. I. Horujenco. Naturii „Răsvan Angheluţă” Galați;
Ansamblul artistic Olympos al Comunităţii Elene Copiii de altădată - expoziție de fotografie,
Galaţi, preşedinte Rodoclia Zamfiropol. Coregrafi: realizată din fondul Colecțiilor speciale de la
Cristina şi Alexandru Spiridon. Biblioteca Județeană „V.A Urechia”;
Moment artistic realizat de Palatul Copiilor Crâmpeie din viaţă - expoziție de fotografie,
Galați, director Barbu Charlotte. Formația Fluierașii realizată din fondul Colecțiilor speciale de la
(prof. Ștefan Negură); Muzică ușoară și populară Biblioteca Județeană „V.A Urechia”.
(prof. Eliza și George Niță). La Filiala Nr. 1 „Costache Negri”:
Moment teatral susţinut de copiii de la Dor de copilărie! - expoziție cu desene realizate
Palatul Copiilor. Trupa profesorului Elena Creț, de elevii Liceului de Arte „Dimitrie Cuclin”.
dramatizări după Dl. Goe, Bubico și Portretul La Filiala Nr. 2 „Paul Păltănea”:
colegei de bancă. Gheorghe Lazăr (5 iun. 1779 - 17 sept. 1823)
De la San Remo la… Axis Libri!!! Moment pedagog, teolog și traducător român, fondatorul
artistic cu grupul muzical Voces, premiat cu învățământului în limba română din Țara
Delfinul de Argint la San Remo 2019 (îndrumător Românească: 240 de ani de la naștere.
prof. Monica Măciuceanu), Ansamblul folcloric La Filiala Nr. 4 „Grigore Vieru”:
Doina Covurluiului de la Centrul Cultural Dunărea Scriitori gălățeni contemporani în colecțiile
de Jos. bibliotecii - expoziţie de documente de bibliotecă.
Muzică de promenadă interpretată de Fanfara
Valurile Dunării de la Centrul Cultural Dunărea de
Jos.
Redacţia „Axis Libri”

92
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Eveniment

Laureații Concursului de creație literară și eseistică


„Scriitori de ieri, de azi și de mâine”, ed. a XI-a, 2019

D esfășurat ca în fiecare an, în buna tradiție a


Bibliotecii Județene „V.A. Urechia”, în cadrul
Festivalului Național al Cărții „Axis Libri”, 5-9 iunie
Suvac, 12 ani, Colegiul Național „Vasile Alecsandri”,
Galați
• Premiul pentru compunere/eseu – Ioana Sava,
2019, concursul de creație literară și eseistică s-a 12 ani, Colegiul Național „Al. I. Cuza”, Galați și
bucurat de atenția condeierilor din grupurile ținte Mihaela Cimpoca, 13 ani, Colegiul Național „Al. I.
vizate, adică tinerii până în 21 ani și copii cu vârste Cuza”, Galați
cuprinse între 8-14 ani. În acest an, la Secțiunea I, • Mențiuni – Maria Chiru, 8 ani, Școala Nr. 26,
concurenții au participat, conform regulamentului, Galați; Diana Movilă, 14 ani, Școala „Miron Costin”,
cu creaţii literare originale aparținând diferitelor Galați și Alexia Costache, 12 ani, Școala Nr. 1,
specii și genuri: poezie (cu o subcategorie specială - Grivița, Galați.
„poezii cu formă fixă”), proză, teatru. La Secțiunea a
II-a, au realizat compuneri/eseu pe tema „Cartea - o Premianții Categoriai a II-a de vârstă (15-21 ani):
trambulină în spectacolul lumii”, pentru a marca Anul • Marele Premiu – Raluca-Maria Panait, 17 ani,
Cărții în România. O altă categorie de eseuri s-a axat Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”, Caracal, Olt;
pe tema „Români în Europa”, în scopul evidențierii • Premiul „V.A. Urechia” (eseu) – Vasile-Rareș
personalităților române din diaspora (scriitori, artiști, Prodescu, 17 ani, Liceul „C-tin Brâncoveanu”,
inventatori etc.) care s-au remarcat prin contribuțiile Horezu (Vâlcea) și Ionuț Răducan, 19 ani, Seminarul
aduse culturii mondiale. Din juriu au făcut parte: Teologic „Sf. Apostol Andrei”, Galați;
Viorica Isaia – profesoară, Luminița Potîrniche – • Premiul „Mnemosyne” (eseu) – Maria Dimofte,
poetă, Denisa Lepădatu - elevă, scriitoare, Tudor Colegiul Național „Al. I. Cuza”, Galați și Alexandra
Neacșu – jurnalist și scriitor, Petre Rău - scriitor Mihailopol, 15 ani, Colegiul Național „Vasile
și editor, director al Revistei „Boema”. Din partea Alecsandri”, Galați;
instituției organizatoare, coordonatorul concursului • Premiul pentru originalitate – Ligia Valentina
a fost prof. Letiția Buruiană. Textele premiate vor fi Cehan, 18 ani, Liceul Teoretic „Emil Racoviță”, Galați
publicate selectiv în revistele „Axis Libri” și „Boema”. și Loredana Alexandra Agapi, 15 ani, Colegiul
Lista câștigătorilor, imaginile și impresiile de la Național „Vasile Alecsandri”, Galați;
Festivitatea de premiere, care a avut loc în data de 9 • Premiul Revistei „Axis Libri” - Elena Ana-Maria
iunie 2019, ora 10:30, pot fi consultate și la pagina: Andrei, 15 ani, Liceul Tehnologic „Anghel Saligny”,
https://www.facebook.com/concursbvau/ Galați și Ioana-Ștefania Neagu, 17 ani, Colegiul
Național „Vasile Alecsandri”, Galați;
Premianții Categoriei I de vârstă (8 – 14 ani): • Premiul Revistei „Boema” - Simona-Ștefania
• Premiul Revistei „Axis Libri” - Horia David Panait, 16 ani, Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”,
Munteanu, 14 ani, Colegiul Național Iași; Maria Caracal (Olt) și Diana Hamza, 18 ani, Liceul Teoretic
Chifu, 8 ani, Școala Nr. 28, Galați „Emil Racoviță”, Galați;
• Premiul Revistei „Boema” – Andreea Laura • Mențiuni pentru creație literară – Denisa Teodora
Antohi, 14 ani, Colegiul Național „Vasile Alecsandri”, Șmil, 15 ani, Colegiul Național „Vasile Alecsandri”,
Galați Galați, Diana Gabriela Pasat, 15 ani, Liceul Teoretic
• Premiul „Euterpe” (poezie cu formă fixă) – „Mircea Eliade”, Galați, Miruna Surugiu, 15 ani,
Luminița Murguleț, 10 ani, Școala Gimnazială Colegiul Național „Vasile Alecsandri”, Galați, Denisa
„Dimitrie Sturdza”, Tecuci Dorosan, 17 ani, Liceul Economic „Virgil Madgearu”,
• Premiul pentru stil – Ana-Maria Hogea, 11 Galați, Monica Fătu, 16 ani, Colegiul Național „Al. I.
ani, Colegiul Național „Vasile Alecsandri”, Galați; Cuza”, Galați;
Petra Mirică-Bobiț, 13 ani, Școala Nr. 28, Galați și • Mențiuni pentru eseu – Diana Țăruș, 20 ani,
Alexandra Moldovan, 12 ani, Școala Gimnazială Nr. Facultatea de Științe Juridice, Universitatea Dunărea
1, Bistrița de Jos, Galați și Alexandra Hulubei, 16 ani, Liceul
• Premiul pentru originalitate – Elena Angelina Teoretic „Emil Racoviță”, Galați.
Terchi, 12 ani, Scoala „St. O. Iosif ”, Tecuci și Marina Felicitări laureaților și tuturor participanților!
Redacţia „Axis Libri”

93
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Eveniment

Cartea Festivalului „Axis Libri”


Ediţia a XI-a, 5-9 iunie 2019
Impresii
Cartea ne deschide o lume a imaginației și a cunoașterii, Mulțumesc din suflet Bibliotecii „V.A. Urechia” Galați
este ghidul nostru în necunoscut, ne eliberează și ne face și tuturor organizatorilor!
mai puternici. Vă mulțumesc!
Acest festival unește două lumi a cititorilor și a celor Valentina Balaban
care hrănesc această pasiune pentru lectură.
Felicit din toată inima organizatorii acestui festival al

cărții! Am participat și în acest an la acest important târg de
Costel Fotea carte 2019 „Axis Libri”.
Aștept cu bucurie și ca în fiecare an, de fiecare dată
• scriitorii brăileni au fost la înălțime, onorând frumoasa
Mă bucur împreună cu cititorii din Galați, pentru invitație!
împlinirea ediției a XI-a a Festivalului Internațional al Felicitări organizatorilor, felicitări participanților și
Cărții „Axis Libri”. tuturor scriitorilor prezenți!
Felicitări organizatorilor și vizitatorilor. Mulțumim și așteptăm viitoarele invitații!
Eugenia Bejan, Lucia Pătrașcu
director adjunct – Biblioteca Națională pentru Copii •
„Ion Creangă” Chișinău
Nuclee aforistice: „Intrăm în viață orizontal și în
• aceeași poziție plecăm din ea. Ideal ar fi să trăim vertical:
La mulți ani! Verticala unește cele două orizonturi.”
Festivalul „Axis Libri”, festivalul internațional este un Virgil Andronescu
model de succes al Bibliotecii Județene „V.A. Urechia”. 5 iunie 2019
Mulțumiri prietenului și colegului Ilie Zanfir pentru
promovarea acestui festival și pentru întreaga sa activitate!

Succes noii echipe, pentru că doar în echipă poți atinge Pentru minunata „întâmplare” care este de ani buni
perfecțiunea! „Axis Libri” un dar de poezie: „tu ești aripa de lumină a
Să îndemnăm copiii spre citit pentru că doar așa vor zborului care sunt!”
cunoaște tainele vieții!... Cu aleasă considerație, Florin Dochia
Cu stimă și respect,
City manager Municipiul Galați Festivalul „Axis Libri” îmi dă în fiecare an ocazia de
Marius Humelnicu a fi simultan în cele două locuri care mă pot face fericit:
(vremelnic în această postură) printre cărți și acasă. Îi urez viață lungă, să crească și să
devină tot mai frumos și mai cu rost.
• Felicitări și la mai mare!
Mă simt deosebit de onorată să particip la Festivalul Prof. Doru Căstăian
Internațional al Cărții „Axis Libri”. Reprezint Biblioteca
Națională a Republicii Moldova prin care menționăm •
că promovarea cărții și lecturii prin diverse mijloace Festivalul național și internațional „Axis Libri” s-a
contribuie la dezvoltarea comunităților și accesul la născut din generozitatea, talentul și spiritul de inițiativă
cunoașterea prin lectură și deschide noi orizonturi. al domnului (director) Zanfir Ilie căruia îi adresez calde
Ecaterina Dimitrie, mulțumiri pentru acest demers patriotic, mândrie a
șef secție - Biblioteca Națională a Republicii Moldova culturii gălățene și nu numai!
Îi doresc acestui festival viață lungă, să trăiască cât
O inițiativă admirabilă, va trăi Galațiul. Să strălucească la butoniera Galațiului
Felicitări tuturor! nostru și să-i mărească prestigiul cultural.
Cezarina Adamescu La mulți ani, Festival „Axis Libri”, „La mulți ani
• Galați!”
Cezar Amariei
Mulțumesc gazdei noastre, Biblioteca „V.A. Urechia” 6 iunie 2019
Galați, doamnei director adjunct Geta Eftimie, domnului
critic literar Adi Secară, doamnelor bibliotecare pentru •
cronicile deosebite realizate la volumele mele. Un festival tare ca fierul în orașul oțelului, „spațiu
Mult succes și aștept cu plăcere invitația de anul viitor! al oțelarilor”, o întoarcere repetată la lectură, cea care
Sibiana Mirela Antoche forjează minți.
94
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Eveniment
Voi reveni cu drag, mai ales că am mulți cititori în Din nou și din nou la Festivalul Internațional de carte
Galați. „Axis Libri” de la Galați.
Viorel Ilișoi Iată, începe o nouă decadă a acestui proiect cultural al
6 iunie 2019 Bibliotecii „V.A. Urechia” de la Galați.
• Felicitări tuturor colegilor din clanul Bibliotecii și mult
succes managerului Corina Dobre!
„Axis Libri” - Să trăiești ani mulți, să-ți reverși Cristian Căldăraru
beneficiile estetice asupra tuturor participanților, spre 6 iunie 2019
bucuria publicului avizat pe care l-am întâlnit aici!
Felicitări și multe valoroase ediții! •
Luiza Cala, Fiind un împătimit al cărților mă bucură foarte mult
6 iunie 2019, Galați când ajung la un festival care celebrează cultura și cărțile,
în special cum este și acesta.
• La cât mai multe ediții și cititori!
...„Axis Libri”: un festival frumos și generos, care ar Cu mult drag, Ciprian Brașoveanu
putea fi spectaculos și chiar generator de polemică, un 6 iunie 2019
festival de referință.
Succes! •
Codrin Vasiloancă Ca în fiecare an am avut parte de un Festival „Axis
Libri” care mi-a prilejuit bucurii și reîntâlniri fericite. Mă
• bucur că trăiesc în Galați!
În condițiile în care acest târg de carte ar putea atrage Mult succes și pe mai departe, dragi organizatori!
mai multe edituri de prestigiu, ar putea pune Galațiul pe Luminița Potârniche
harta României la acest capitol. Este nevoie de oameni
implicați, de management, de viziune, spațiul în care se •
desfășoară fiind inspirațional. Colaborarea cu Biblioteca „V.A. Urechia” și cu festivalul
Urări de succes! de carte „Axis Libri” mi-a oferit moral prilejul de a mă
Cristian Florea simți onorată ca om și autor de carte. Tot ce doresc e
ca acest festival și târg de carte, care din an în an crește
• în număr de autori prezenți și al editurilor prestigioase
Am multe amintiri frumoase de la acest târg. Și din țară și străinătate, să devină o tradiție în cultura
întâlnirile semnificative cu oameni frumoși și deștepți gălățeană. Mult noroc și împliniri organizatorilor!
mă fac să cred că acest festival reușește să își atingă Fiți fericiți iubiți scriitori și poeți!
scopul: să pună Galațiul pe harta culturală a României. Abdula Nazare, Gülten
Doresc să crească în valoare și în număr de edituri
prezente la acest festival, pe măsura ambițiilor celor •
care-l realizează. O alee cu tei transformată în bucurie, lumină și
Succes! dragoste de carte și frumos!
Bogdan Silion Vă mulțumesc pentru dragul vostru și pentru oaza de
normalitate într-o lume nebună!
• Carmen Mușat Coman
O reală plăcere să mă aflu la acest festival în calitate 7 iunie 2019
de traducător pentru prima oară în viață. Mă bucură
profund să văd oameni care țin vie literatura și chiar •
însăși cartea. În orașul de la „Dunărea de Jos”, într-o zi însorită
La cât mai multe ediții și să ne revedem curând! – ca sufletul nostru avid de frumos, de rememorare
Claudia Dionisie a unor timpuri care nu sunt de poveste, ci de evocare
memorialistică. Vă felicităm și vă dorim frumoase
• realizări ale Festivalului!
A gigantic „Thank you” for inviting me here to talk Livia Ciupercă
about my first novel „Block 46 ”. It was such an honour to
share the path and the stories that led me to make it.

I hope to visit you again very soon. Merci! În acestă zi minunată încărcată de emoție și mare
Johana Gustawsson bucurie am lansat volumul de poezii „Lacrimi de sticlă”,
6 iunie 2019 lângă oameni frumoși ca florile și buni ca apa de izvor.
Felicitări tuturor și succes Festivalului!
• Doina Guriță
Un Festival Internațional al Cărții în care „cuvântul
plutește și inimile se deschid în lumina gândului”. •
Cu prețuire, Vera Crăciun Mulțumiri Bibliotecii Județene (cu spirit „național”
06 iunie 2019 extrem de pregnant) pentru ideea de „Cultură” dusă pe
culmi înalte!

95
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Eveniment
Mulțumiri Festivalului Internațional al Cărții „Axis Cea mai frumoasă lansare a lui Kaspar de pe ambele
Libri” pentru rampa de lansare a atâtor și atâtor scriitori, maluri ale Dunării!
mai mult sau mai puțin „în toată puterea cuvântului.” Bogdan Alexandru Stănescu
Vivat! Crescat! Floreat!
Oana Dugan •
7 iunie 2019 Să tot revii acasă cu asemenea prilejuri. Vivat Axis
• Libri!
Nona Rapotan
Cu ocazia lansării antologiilor centenare publicate 7 iunie 2019
în cadrul Anotimpului Franța – România de Delegația
Română ARE EUROPOESIE, PARIS aducem sincere

mulțumiri organizatorilor Festivalului Internațional al După 34 de ani, emoționat de revederea orașului și a
Cărții „Axis Libri”, ed. a XI-a pentru buna organizare oamenilor minunați.
a evenimentului și posibilitatea de a promova cartea Valeriu Gherghel
editată în stânga Prutului. Sentimentele noastre 7 iunie 2019
de recunoștință, succes în continuare și viață lungă •
Festivalului.
Dr. hab. Victor Ghilaș Biblioteca „V.A. Urechia” face parte din viața mea, o
Chișinău, Institutul Patrimoniului Cultural parte din viața noastră, a gălățenilor. E o carte de vizită
7 iunie 2019 culturală, plină de emoție!
Langu Sorin
• 8 iunie 2019
Mă simt profund onorată de a fi invitată în cadrul
festivalului de carte „Axis Libri” - este o ocazie •
minunată atât pentru cunoscători, cât și pentru Cu mulțumiri pentru prima mea prezentare la un
căutători, de a găsi răspunsuri și sensuri – culturale, festival de carte.
spirituale, umane. Dorian Stoilescu
Mulțumesc organizatorilor pentru sprijin, pentru 8 iunie 2019
căldura primirii, pentru susținerea umană și căldura
întâmpinării! •
Fiind aici prima mea lansare, emoțiile mi-au putut Dragă Corina,
fi demolate doar de prietenia dnei Geta și a dlui Secară, E un festival frumos,
cărora le mulțumesc pentru „ochiul critic” plăcut și Dar poate fi genial!!!
prietenos. Îți doresc să schimbi
La mulți ani înainte! Ceea ce nu merge
Ioana Orleanu, autor „Vibrația – Și să câștige cultura
Calea către sine”, Ed. Prestige Cu prietenie,
Andrei Velea

Sunt profund onorat de prezența mea la Galați, la •
acest târg de carte, de atmosfera și de bucuria dialogului Din Basarabia venim, cu dor, cu drag de frați...
cu cititorii care iubesc istoria! Vă mulțumim din suflet pentru buna găzduire, pentru
Felicitări organizatorilor și mult succes în edițiile calda primire...
viitoare! Venim an de an la acest minunat târg, cu lansări
Constantin Corneanu de carte, cu prezentări de activități culturale pentru că
Galați, 7 iunie 2019 în acest circuit al neuitării trebuie mult efort ca să ne
• menținem, mai ales în timpurile grele pentru cultură, a
unui consumerism exacerbat.
Ca în fiecare an, de un timp încoace, Biblioteca Silvia Grosu
„V.A. Urechia” organizează târgul de carte „Axis Libri”. 8 iunie 2019
Interesantă mi s-a părut organizarea acestui festival, •
faptul că există un public fidel ce urmărește cu atenție
prezentările. Moment minunat, tei înfloriți, oameni aleși, suflete
Valentin Popa calde.
Galați, 7 iunie 2019 Mihaela Gudană
• •
Excelentă realizare. Felicitări fondatorilor acestui Târg de Carte, cel mai
Triumful cărții pe malul Dunării. funcțional din țară!
Felicitări! Felicitări și continuatorilor care au preluat cu succes
Nicolae Bacalbașa ștafeta!
Vasile Ghica

96
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Eveniment
Găsesc extraordinară ideea ca oamenii ce ies să se A fost o compatibilitate perfectă între „Festival” și
plimbe pe aceste alei îmbătați de aromele tari ale teilor, „Vreme”. Bogăția Programului Festivalului și Vremea
să găsească pe mese/tarabe cărți noi, autori de care poate excelentă au asigurat succesul deplin al manifestărilor.
nu au auzit încă, iar pe unii chiar să-i poată întâlni în Felicitări organizatorilor, felicitări colaboratorilor,
persoană și să schimbe cu ei o vorbă. felicitări tuturor participanților!
Mult succes și ediții din ce în ce mai bune! Cu considerație, Ghiță Nazare
Vianu Mureșan 8 iunie 2019
9 iunie 2019 •
• Axis Libri 2019 – Târg de carte, dar mai ales loc de
Doamnei Dobre Corina întâlnire și de împărtășire a ideilor, opiniilor.
Propunere Se vinde cartea, azi? Se cumpără? Se citește? Nu știu.
Oricărui bun cetățean, Știu doar că se scrie... Cunosc scriitori care nu se opresc,
Ca în inimi să-i rămână, indiferent de situație, pentru că iubesc cartea și au făcut
Festivalul gălățean, din aceasta un mod de a fi.
Să dureze-o săptămână. Felicitări tuturor celor care au muncit pentru a
Vasile Manole organiza un asemena eveniment de anvergură la Galați!
9 iunie 2019 Cu dragoste pentru bibliotecă și pentru toți slujbașii ei,
Violeta Ionescu


Galați, a doua zi după Înălțarea Domnului.
La Festivalul „Axis Libri”, pe esplanada dinspre Festivalul/Sărbătoare a Cărții „Ex Libri” [sic!] își
Dunăre, cu flori de tei și mișcarea lor, cu emoții și gânduri urmează cursul firesc, an de an, în același iunie al florilor
– gânduri despre toți scriitorii ce-și prezintă cărțile, despre de tei. Universitatea „Danubius” onorează festivalul cu
discursurile de poezia română și de-aiurea, despre noi regularitate și multă prețuire. Ne onorează invitațiile și le
înșine cu devenire. onorăm cu toată prețuirea posibilă!
Venim aici în fiecare an cu o neviclenită bucurie. La multe, cât mai multe ediții festivaliere!
Galațiul e un oraș în care cartea își află locul printre George Lateș
cititori. Afluența lor în cele cinci zile ale târgului e o 9 iunie 2019
dovadă și o altă emoție.
Urăm ediții nenumărate Festivalului, iar •
organizatorilor (care au un mod specific de a ne primi și Toată stima și prețuirea noastră pentru strădania de
onora), sănătate și noi forțe culturale. a oferi, iubitorilor de literatură, de carte frumoasă, un
Daniel Corbu nou festival internațional „Axis Libri” care reflectă pulsul
Galați, 8 iunie 2019 scrisului românesc în urbea noastră dunăreană.
Mulțumirile noastre!
• Coriolan Păunescu
Timpul din adâncuri. 9 iunie 2019
Un spațiu natural sub lumina clară a soarelui așa cum
în antichitate în Grecia se făceau legi sub cerul senin, încât

legile să fie drepte. Un număr cu semnificații puternice - 11. Și a 11-a ediție
Acest timp în care a fost prezentat albumul sub bolta a acestei minunate și folositoare manifestări culturale pe
senină, alături de poeta Angela Ribinciuc, doamna care Biblioteca „V.A. Urechia” din Galați reușește să o
Carmen Iordăchescu și doamna dir. Geta Eftimie, a fost organizeze pentru lumea literelor gălățene și nu numai.
un moment adânc sub vibrația artistică naturală. Atmosfera literelor, ideilor, poeziilor și a cercetărilor pe
Mulțumesc că am avut privilegiul de a fi la târgul de care organizatorii le promovează cu succes, susținând
carte la Galați! dialogul cultural atât de necesar pentru ca o comunitate
Mihai Coţovanu precum Galațiul să supraviețuiască „vremurilor” și să
8 iunie 2019 proiecteze viitorul orașului de la Dunăre.
Cu mulțumiri pentru găzduirea Editurii Universității
• „Dunărea de Jos” la tribuna festivalului,
Cu mulțumiri și adâncă prețuire... Nu, nu este bine. Ion Cordoneanu, Galați, 2019.
Oameni frumoși, vă mulțumesc pentru tot ceea ce
faceți, vă admir tenacitatea și perseverența și vă prețuiesc P.S. L-am evocat pe profesorul Sergiu Tofan, cel care
sincer! i-a „moșit” pe mulți dintre tinerii de carte și știință care
Nu-mi plac cuvintele mari și frazele pompoase, așa că astăzi reprezintă vocile generațiilor în Galați și în țară,
vă spun doar atât: YOU ROCK!!! „bătrânul” socratic care ajunsese, până într-o zi de 9 iunie,
Celei mai tari echipe, cu mulțumiri pentru Biblioteca să respire prin cărți și idei și care mi-a lăsat reprezentarea
Județeană V.A Urechia. „utilității” cărților scrise și alese cu grija celui care abia
Cu drag, intra în viață.
Oana Arion

97
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI
Sumar

Cuprins

2019 - Anul Cărţii în România Coperta 2


2019 - Anul omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari)
și Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al
traducătorilor de cărți bisericești în Patriarhia Română Coperta 2

Editorial
Toamna – început sau sfârșit? 1

biblio-breviar
Letiţia Buruiană - Floarea darurilor – Fiore di virtù 2
Camelia Bejenaru - O istorie a popoarelor nordice din secolul al XVI-lea. Magnus, Olaus.
Historiae de gentibus septentrionalibus 5
andreea Iorga - De Ziua Iei s-a deschis Biblioteca Estivală 7
Maricica Târâlă-Sava - Clubul de Vacanță „Clubul Curioșilor”, ediția a IX-a 9
Cătălina Șoltuz - O ALTFEL de vacanță la bibliotecă! 11
Violeta Opaiț - Clubul de vacanță BUCURIA 13
Celozena Volovăț - Filiala nr. 4 „Grigore Vieru” - 10 ani de activitate în slujba
comunității cititorilor 14

SALONUL LITERAR „AXIS LIBRI”


Silvia Matei - Salonul literar Axis Libri la sfârșitul sezonului de primăvară 2019 16

SALONUL LITERAR „AXIS LIBRI”: RECENZII


Andrei Parapiru - Grossu, Silvia. Mitropolitul Gurie - operă zidită în destinul Basarabiei
Chișinău: Epigraf, 2016 19
Dorina Bălan - Ilie, Zanfir. Studenție eternă în Micul Paris. Galați: Axis Libri, 2019 20
Catrina Căluian - Christi, Aura. Din infern, cu dragoste
București: Ideea Europeană, 2017 21
Anca Stan - Ene, Alexandru. Ecoul amintirilor. Brăila: Editura Lucas, 2019 22
Leonica Roman - Guriță, Doina. Lacrimi de sticlă. Iași: Timpul, 2019 23
Elena Magadan - Antoche, Sibiana Mirela. Clipe și îngeri. Brăila: Editura Lucas, 2018 24
Raluca Bîgu - Popescu, Veronica. Din nicăieri te aștept. Galați: InfoRapArt, 2018 25
Florica Șerban - Valegvi, Valeriu. Eva printre degete. București: Detectiv literar, 2018 26

România. Galațiul citește


Radu Moțoc - Colecţia „Biblioteca pentru toţi” în Editura Librăriei Leon Alcalay (II) 27

SALONUL LITERAR „AXIS LIBRI”: EPIGRAME


VASILE MANOLE 30
Ioan fărcăşanu 31
Ionel Jecu 32

GALERIA DE ARTĂ
Corneliu Stoica - Noi pagini ale unei monografii vizuale. Expoziția „Pro Boholț”,
ediția a VII-a, 2018 34
Mariana Tomozei Cocoş - Salonul de vară 2019 al Filialei uap Galați 37

98
AXIS LIBRI An XII, nr. 44, septembrie 2019
Sumar

LOCALIA
Neculai Sava - Înființarea Episcopiei de Ismail sub denumirea Eparhia Dunărei de Jos (VI) 39
Maria Stanciu - Cetatea Tirighina-Bărboși și mormântul lui Innocens,
restaurate din fonduri europene 41
Eugen Holban - Morile pe plute – mori umblătoare 43
Ana-Maria Cheșcu - Înființarea societății comerciale ,,Crucea de Aur”
la Galați (1877-1878) 46

Personalia

a.g. secară - Kaspar Hauser la Galați 47

Reflecţii dialogice
Ghiță Nazare - Invitatul ediției, Livia Ciupercă, profesor, eseist, editor, istoric
și critic literar 49

Cutia de rezonanţă
MarcelA Barbu - Faţa nevăzută a vieţii în azil (IV) 52
Grigore postelnicu - După căderea băncilor (III) 56
Stela Iorga - Cerullean blue, puțin ratat din fabricație 60
Năstase Marin - Mă iartă, mamă! 64
Viorel Crăciun - O clipă de lac 68
Valeriu Valegvi - Poeme 71
Victor Dumitriu - Poeme 73
Ioan Toderiță - Poeme 75
Raluca-Maria Panait - Poeme 78
Petra Mirică-Bobiț - Poeme 81
Marina Irina Suvac - O poveste ce o ia mereu de la capăt 82
Maria Victoria Chifu - Un suflet și o viață 83
Ligia Valentina Cehan - O stea căzătoare și o dorință... 84

Confluențe culturale
Theodor Parapiru - „Săgeata lui Tell“ / „La flèche de Guillaume Tell“ /
„(Wilhelm) Tell’s arrow“ 87

scena şi ecranul
Adrian Buzdugan - O capodoperă uitată 88

Eveniment
Festivalul Internațional al Cărții „Axis Libri”, ediția a XI-a, 5-9 iunie 2019 89
Laureații Concursului de creație literară și eseistică „Scriitori de ieri, de azi și de mâine”,
ed. a XI-a, 2019 93
Cartea Festivalului „Axis Libri”, ediţia a XI-a, 5-9 iunie 2019. Impresii 94

99
An XII, nr. 44, septembrie 2019 AXIS LIBRI

Editura „AXIS LIBRI”


a Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” Galaţi
semnalează următoarele apariții:
2017
Bucătăreasa și prezumția de nevinovăție, Vol. II, Aripi de gând... : Antologie de proză scurtă și
Torna, Torna, Fratre! / Grigore Postelnicu eseuri / Colegiul Național „Costache Negri”
Ceremonii în travesti / Gheorghe Gurău Galați
Magia pietrei / Petru Todoran Dumnezeu, Diavolul, Îngerii și creația lor - Omul /
Cartea copilăriei / Petru Todoran Sam D. Oprea
Gardienii: Adevărul / Raluca Daniela Răghină O viață într-o carte / Dumitru Tiutiuca
Emigranţii / Costel Crângan Pro Boholț ediția a V-a
Sidex, o viață de om, vol. 1: Mărirea / Petru Oameni de lângă noi - O istorie a vieții sanitar
Todoran medicale din Vrancea și Ținutul Putnei (1800-
Sidex, o viață de om, vol. 2: Pe val / Petru 1960) / Cezar Cherciu
Todoran Mihai Eminescu - gândirea religioasă arheică /
Sidex, o viață de om, vol. 3: La vale în goana după Dumitru Tiutiuca
profit / Petru Todoran Destine artistice / Corneliu Stoica
Oameni în memoria Galațiului: Aniversări 2016
Cine a golit Prutul de pește / Katia Nanu
2018
Oameni în memoria Galațiului: Aniversări 2017 Elemente de geriatrie / Aurelia Romila
Povestea Unirii / Viorel Baciu Umorul salută poezia / Anton Stanciu
Înscrisuri pe un bob de rouă / Gheorghe Gurău Insomnii pentru weekend / Dumitru Tiutiuca
Galațiul, acum și pururea! / Zanfir Ilie Prea târziu, în iarnă / Constantin Vremuleţ
Raftul cu prieteni / Ion Manea Sclavii iluziilor / Gheorghe Marcu

N.R.: În numărul următor, vom prezenta informații privind manifestările culturale prilejuite de
evenimentele „Noaptea în Bibliotecă la Galați” și Zilele Bibliotecii.

Publicație editată și realizată cu sprijinul financiar


al Consiliului Judeţean.

Lucrarea de artă grafică de pe coperta I a fost realizată de artistul


Gheorghe Andreescu.

Director fondator: ZANFIR ILIE


Redactor-șef: Dorina Bălan Revista Axis Libri este membră ARPE
Secretar general de redacţie: A.G. Secară
Redactori: Silvia Matei, Camelia Toporaş, Violeta Moraru, (Asociația Revistelor, Publicațiilor şi
Catrina Căluian, Ioana-Monica Chicu, Letiția Buruiană Editurilor).
Corectură: Violeta Moraru, Dorina Bălan
Tehnoredactare: Sorina Radu
Ilustraţia revistei a fost realizată după colecţiile
Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” Galaţi.
Adresa: Galaţi, str. Mihai Bravu, nr. 16.
Tel: 0236/411037, Fax: 0236/311060 Responsabilitatea asupra conținutului intelectual
E-mail: axislibri@gmail.com
Web: http://www.bvau.ro/axislibri/ al articolelor aparține în exclusivitate autorilor.
ISSN: 1844-9603

100