de existentă
‚
REVISTĂ CULTURALĂ
Biblioteca
Județeană „V.A. URECHIA”
TRIMESTRIALĂ
editată de Biblioteca Judeţeană
„V.A. Urechia“ Galaţi
I
AX S
DAN PLĂEŞU
(
Dan Plaesu
- 120 de ani de la moarte - - 80 de ani de la naștere -
Studii:
Vasile Alexandrescu Urechia a beneficiat de o educație solidă, începându-și studiile în Piatra Studii:
Neamț, în casele boierului Dumitrache Stan, alături de tatăl lui A. D. Xenopol, apoi la pensionul privat Dan Plăeșu este absolvent al Facultății de Limba și Literatura Română,
al elvețianului Ballif de la Oșlobeni și la Școala Preparandă de la „Trei Ierarhi” Iași; beneficiază de burse Universitatea din București (1965) și al unor studii postuniversitare la Facultatea de
acordate de Academia Mihăileană din Iași (1844) și de „Societatea pentru ajutorarea tinerilor români Ziaristică din Bucureşti (1981-1982).
la învățătură” pentru studiile de la Paris (1855-1857), unde își va susține bacalaureatul în filosofie (18
aug. 1856), apoi se va înscrie la „Facultatea de Litere din Paris”, unde și-a susținut licența (1856-1857).
Activitate profesională:
Concomitent cu studiul la Facultatea de Litere din Paris, a mai frecventat și cursurile de filosofie,
literatură și drept ale Universității Sorbona din Paris. Dan Plăeșu este binecunoscut publicului prin activitatea ziaristică, desfășurată la
cotidianul local Viața nouă/Viața liberă, dar și în presa națională; a fost și director al
Teatrului Dramatic Galați pentru o scurtă perioadă de timp (1971-1972).
Activitate profesională:
A debutat literar cu versuri publicate în revista Ateneu (Bacău, 1966), în teatru, cu
Istoric, profesor, scriitor, animator al vieții culturale, senator, deputat, ministru al piesa „Semnat indescifrabil: Mitică”, montată la Teatrul Dramatic Galaţi (1979), iar în
Instrucțiunii Publice și fondator de bibliotecă publică – toate acestea constituie fațete ale volum, cu „Colecţionarul de excepţii”, fantezii satirice, Editura Junimea Iaşi (1983). Este
personalității lui Urechia. membru fondator şi preşedinte al Cenaclului Literar de Umor Verva (1977), membru
A fost profesor de literatură română și limba latină la Gimnaziul Central din Iași (1858), de
istorie universală și literatură la Universitatea din Iași (1858), de istorie și geografie la Școala Militară,
fondator al Cenaclului Galaţi al Uniunii Scriitorilor din România (1986) și al Filialei
profesor universitar la Catedra de Istoria Românilor și Literatură Română la Facultatea de Litere, Galați-Brăila a USR (2006), dar și colaborator al Salonului Literar Axis Libri al Bibliotecii
Universitatea București (31 iul. 1864-1901). Județene V.A. Urechia Galați și al Festivalului Internațional al Cărții Axis Libri.
Omul politic Urechia a fost deosebit de activ, fiind secretar al Cancelariei de Propagandă Activitatea sa publicistică este extrem de bogată, însemnând poezii, fabule, proze,
Unionistă, în perioada studiilor pariziene, ministru ad-interim al Departamentului Cultelor și inclusiv romane, piese de teatru, scenete, cronici literare şi dramatice, reportaje ș.a. și a fost
Instrucțiunii Publice, în guvernul Mihail Kogălniceanu (1859-1860), președinte al Comitetului de publicată de-a lungul timpului în: Viaţa Nouă şi suplimentul Dunărea Galaţi, revistele
Inspecțiune a Școalelor din Iași (1863), director general al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Flacăra, Convorbiri literare, Cronica (Iaşi), Urzica şi almanahul Perpetuum comic, Tomis
Publice (31 iul. 1864), deputat al județului Tutova (1866), deputat la Colegiul III de Covurlui, având (Constanţa) şi Pagini Dunărene, Înainte și Libertatea (Brăila), revistele Dominus, Dunărea
susținerea lui Mihail Kogălniceanu (din 1869), senator de Covurlui, ministru al Cultelor și de Jos, Antares, Axis Libri, Porto-Franco, toate din Galaţi, Contemporanul, Astra (Braşov),
Instrucțiunii Publice, în guvernul lui Dimitrie Brătianu (10 apr. 1881-31 iul. 1882), vicepreședinte la Oglinda literară (Focșani) ş.a., scheciuri, fabule şi piese de teatru la Radio Bucureşti, Radio
Senatului României (1901). Iaşi etc.
În domeniul cultural, V.A. Urechia s-a remarcat prin crearea sau patronarea unor instituții Începând cu anul 1983, a publicat o serie de cărți, iar cea mai recentă este
precum Societatea „Ateneul Român” din București (31 oct. 1865), al cărui președinte și
vicepreședinte i-a fost în mai multe rânduri, membru fondator al Societății Literare Române (1866),
„Garsoniera lu’ Ăl Bătrân” - șapte proze ciudate, Editura InfoRapArt, Galați (2021).
transformată în Societatea Academică Română (1867), care a devenit, mai târziu, Academia Română Lucrările sale dramatice au fost puse în scenă la teatre profesioniste: la Teatrul
(1879), al Universității, al Teatrului Național, inițiator și fondator al Societății de Cultură Dramatic Galaţi - Semnat indescifrabil: Mitică (1979), Octombrie cu ghiocei (1989), la Teatrul
Macedo-Române, ce avea ca scop răspândirea în școli a învățării în limba română pentru românii de Dramatic „Maria Filotti” Brăila - Pământul, după ora zece şi cinci (1981), Puncte cardinale –
peste Dunăre și din Balcani, întemeietor și președinte al Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor la Radio București (1981), reluată la Radio Iași (1982), iar la Cenaclul de dramaturgie al
Românilor (1893-1897), membru al Societății Etnografice din Paris ș.a. Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti şi revistei „Teatrul” - La început a fost peştele (1982), dar
În sfera editorială, s-a remarcat prin publicarea Anuarului General al Instrucțiunii Publice din și la teatre de amatori: Dreptul cel sacru al luptătorului (1983) - Uzina Aglomerare-Furnale,
România (1863-1864 și 1864-1865), a Buletinului Instrucțiunii publice, a volumului Voci latine. De la Combinatul Siderurgic Galaţi, Jocul sau Războiul nevestelor (1985) - ICPPAM Galaţi,
frați la frați, menit să atragă atenția opiniei internaționale cu privire la condamnarea memorandiștilor Muntele personal (2005), formaţia de teatru a Grupului Școlar „Radu Negru” Galaţi.
din Transilvania (1894). Albumul macedo-român (1880), un adevărat monument de cultură, pe care Dan Plăeșu are și piese publicate în reviste și antologii, dintre care menționăm:
l-a editat și prefațat și care a fost publicat sub patronajul Societății de Cultură Macedo-Române, i-a Sfârşitul lumii începe azi (fragment, Dominus, 2002), Măscărici în alb-negru şi oranj
avut printre colaboratori pe Victor Hugo, A. Ubicini, F. Mistral, Leon de Rosny, Edgar Quinet, V. (comedie, Dominus, 2006), Fericirea conjugală a cucului (integral, în foileton, revista
Alecsandri, Ion Creangă, A.D. Xenopol, B.P. Hasdeu ori Istoria românilor, operă monumentală, în 14
volume ș.a.
Dunărea de Jos, 2007-2008), La început a fost peştele, (comedie cu vieţuitoare, integral,
În memoria culturală a orașului Galați, a rămas prin generozitatea sa extraordinară – Antologia literaturii gălăţene contemporane, vol. 3, teatru, editată de Centrul Cultural
donându-și toată colecția sa de documente, strânsă de-a lungul vieții, însumând cca 3500 de volume, „Dunărea de Jos”, 2008), Cealaltă viaţă a Bărbatului haios (comedie, fragment, Antares,
pentru înființarea unei biblioteci publice (1889); în plus, a tipărit Catalogul colecțiilor bibliotecii, 2009), Garsoniera lui Dumnezeu (eseu dramatic, fragment, Porto Franco, 2011), Telenovele
aceasta fiind o inițiativă unică la acea dată, dar și prima publicație a unei biblioteci publice din cu milionari (comedie, fragment, antologia „Verva - 35”, 2012).
România – Buletinul Fundațiunii Urechia (1901). Activitatea i-a fost apreciată prin acordarea a mai multor premii: Premiul al II-lea
Prodigioasa sa activitate culturală a fost recunoscută prin acordarea a numeroase distincții, (fabule), Festivalul Umorului „Constantin Tănase” Vaslui (1980); menţiune la Concursul
printre care: Diploma de Onoare pentru „servicii aduse operei internaționale”, acordată de Congresul Naţional de Literatură Umoristică, Asociaţia Umoriştilor Români (1994); Ordinul
Internațional de Orientalistică (1873), „Marea medalie de bronz” a Institutului Etnografic din Paris Ziariştilor, clasa I, acordat de Uniunea Ziariştilor Profesionişti (2001); Premiul pentru proză
(1880), Ordinul „Coroana României”, în grad de „Mare ofițer”, conferit prin Decret Regal (1882), al Filialei Sud-Est a USR pentru romanul Vinovatele meandre, Editura Junimea, Iaşi, 2012,
Premiul „H. Rădulescu” al Academiei Române, pentru Istoria școalelor de la 1800-1864 (1890) și ar ş.a.
fi putut fi primul român laureat al Premiului Nobel pentru Pace.
Ioana Chicu, bibliotecar, Ioana Chicu, bibliotecar,
Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” Galaţi Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” Galaţi
Cuprins
3 Anotimpul pomilor „înfloriți” a doua oară
Dorina Bălan
Profesional
16
Florica Şerban Lansări de carte în mijloc de toamnă, la
Noaptea în Bibliotecă la Galați
Silvia Matei
24
Copilăria
25
Ianis Romanescu Primăvara
Oana Trandafir
Cronică
Literatură
31 Poeme
Anna Banasiak
33 Poeme
Alexandru Cazacu
35 Poeme
Raluca Mihai
37
Kabirii amazigh sau berberii din
nord-vestul Africii
41
Teodora Vasilache You know me too vell
Maria-Talida Izdrăilă
36 Creionul fermecat
Alexia Vlase
42 Poeme
Andrei Zbîrnea
43
Poeme
Vlad Muşat
56
Livia Ciupercă Unora le plac… Eros și Thanatos
Adi G. Secară
58 Epigrame
Vasile Manole
60 Epigrame
Ioan Fărcășanu
62 Epigrame
Ionel Jecu
63 Prozatorul, dramaturgul şi
jurnalistul Dan Plăeșu la 80 de ani
Ghiță Nazare
Restituiri
72
Năstase Marin Theodor Pallady, 150 de ani de la naștere
Radu Moțoc
89 Carte frumoasă,
cinste cui te-a scris!
Cătălina Popa 91 Biblioteca, oportunități
spre numeroase vieţi
Cecilia Manolescu
97
Filiala Galați a ABR Bibliotecile în comunitate și
proiectele lor
101
Mihaela Gudană Autori gălățeni și cărțile lor
Nicolae Leonte
Anotimpul pomilor
„înfloriți” a doua oară
decembrie 2021 3
Suntem convinși că, citindu-le cu grijă sau vizionându-le cu
atenție și însușindu-vă cunoștințele din tainele documentelor existente
în biblioteca noastră, le veți considera prietene, iar personajele vă vor
deveni atât de familiare că le veți primi în călduroasele voastre case ca
pe niște rude. Aceasta pentru că majoritatea dintre noi consideră că
sărbătorile de iarnă ne dau prilejul de a fi cu familia şi cu prietenii, cu alte
cuvinte de a ne reîntâlni cu cei dragi! Știți că și voi, asemenea pomilor,
puteți înflori în interior prin fiecare strop de cultură presărat? Și dacă
totul vă este oferit gratuit, luați-l ca pe un cadou care vine de la noi spre
binele vostru! Vi-l dăruim cu drag și rămânem în slujba voastră, dragi
cititori ai comunității gălățene!
La vreme de sărbătoare, timpul devine mai prietenos cu oamenii,
iar urările mai dense tocmai pentru a reflecta la naşterea lui Iisus Hristos
şi la rolul Său în salvarea omenirii. Fie ca cerul să-și arunce mantaua
poleită asupra pământului pentru ca acesta să-și îmbrace veșmintele alb-
strălucitoare și fie ca versurile lui Adrian Păunescu, la care vă îndemnăm
să reflectați și să le găsiți cel mai bun sens, să se-mplinească întocmai
pentru fiecare dintre voi:
„Dacă ninge cumplit
Peste-ntregul cuprins,
Este semn de belșug
Pentru fiece ins.
Dar și semn de-nfloriri
În grădini îngerești
Și că sunt de venit
Dinspre cer niște vești.
Este iarna de har
Când se-ntâmplă minuni.” (Dacă ninge)
Și, cum un nou an se apropie, dorim celor care ne citesc, celor
care ne-au acordat onoarea de a ne oferi interviuri, celor care au
acceptat provocarea de a publica în revista noastră, dar și celor care nu
ne urmăresc permanent și sunt totuși iubitori de cultură, multă sănătate
și recunoaștere profesională, bunăstare și gânduri imaculate ca floarea
pomilor ce „înfloresc” a doua oară!
Dorina Bălan,
redactor-șef al revistei „Axis Libri”
4 Axis Libri
rof esional
decembrie 2021 5
rof esional
(de ex. corespondența din donația Un moment important al relației
actriței Aristizza Romanescu, celor doi l-a reprezentat colaborarea
prietenă comună). Cu prilejul la Albumul macedo-român, apărut în
aniversării a 150 de ani de la nașterea 1880. În semn de prețuire, Urechia l-a
lui Alecsandri, Biblioteca a tipărit și inclus în culegere pe Alecsandri la loc
un catalog ce cuprinde 14 scrisori, 6 de frunte cu Papagalul simpatic21, un
manuscrise, 10 periodice în care a fragment de proză romantică, precum
publicat pe parcursul vieții, precum și cu Alexandru Makedon, care a fost
și 131 de lucrări tipărite până la data la origine un cântec popular cules de
realizării catalogului (1971) .
18
Alecu Russo, în jurul anului 1840.
Printre lucrările tipărite „Papagalul simpatic” reprezintă
regăsim ediții princeps a căror un fragment din nuvela romantică
valoare bibliofilă este potențată de „Margărita”, care a fost publicat
însemnările manuscrise operate postum în volumul de Opere complete,
pe text, cu probabilitate certă sau abia în 1904. Textul, la prima vedere,
relativă, de însuși V. Alecsandri. pare a fi de inspirație autobiografică,
Menționăm, aici, volumele „Un personajul principal, tânărul Alexis,
rămășag” (Iași, 1840) și „Poezii fiind surprins între tentația unei idile
populare ale românilor” (1866), Vasile Alecsandri [Fotografie] de salon și începutul unui stil de viață
acesta din urmă conținând portative / [Marie Szӧllӧsi]. Bucureşti: axat pe mirajul călătoriei. Urmărind
cu note muzicale în manuscris. Atelier Photografic și Artistic însă cu atenție memorialistica lui
Bruionul dramei „Ovidiu” , 19 Marie Szӧllӧsi, [188-?]. Urechia (v. Din tainele vieței. Amintiri
o variantă în patru acte, cu multe Cota BVAU: F I 102 contemporane), putem descoperi
corecturi și modificări pe text, stă drept mărturie oarecare similitudini cu un episod din biografia
despre munca laborioasă a stilistului și este, poate, cel acestuia. Mai concret, este vorba de primul episod
mai cercetat dintre manuscrisele menționate mai sus. romantic ratat care l-a ambiționat pe tânărul Vasile să-
Corespondența îi are ca destinatari pe și croiască drum în viață printre elitele intelectuale ale
Aristizza Romanescu, Mihail Kogălniceanu, V. vremii, atât din țară, dar mai ales din străinătate. V.
Pogor, S. Hociung și, desigur, V.A. Urechia. Dintre Goia a remarcat chiar și acest aspect care-i caracteriza
manuscrise, două aparțin domeniului beletristic, pe cei doi: „Urechia a fost toată viața un călător
scrise chiar de autor (drama „Ovidiu” și nuvela neobosit. Numai Alecsandri l-a depășit prin numărul
„Papagalul simpatic”), trei sunt traduceri în lb. de călătorii prin țară sau în străinătate. Pentru el
franceză ale lui A.C. Leautey ale poeziilor „Doina”, călătoria era un mijloc de a cunoaște oameni de
„Dorul româncei”, „Lăcrimioare”, iar unul este prestigiu care să-i servească neamul”22. Spre deosebire
partitura muzicală a lui Eduard Caudella pentru de Urechia, Alecsandri a cunoscut și călătoria ca
„Cântecul gintei latine”. experiență a exilului. Un semn de întrebare se ridică
Alecsandri i-a trimis lui Urechia un număr de asupra titlului acestui text din Albumul macedo-român;
11 scrisori. Dintre acestea, doar trei sunt prezente e posibil ca „Papagalul simpatic” să conțină o aluzie
în colecțiile Bibliotecii Județene „V.A. Urechia”. voalată la Urechia? Poate că părintele Coanei Chirița
După V. Goia, perioada corespondenței celor doi a dorit să-l încondeieze subtil pe Urechia în publicația
„coincide pentru Urechia cu alte două momente editată de el însuși? În acea perioadă, Urechia deținea
agitate din cariera sa: momentul apariției celor diverse funcții și se bucura de mult succes, inclusiv
mai multe drame și comedii, jucate la Teatrul în viața teatrală. Alecsandri a apelat mult la Urechia
Național din București, și cu anii ministeriatului la mai ales în perioada în care acesta a fost ministru al
învățământ și culte”20. Instrucțiunii Publice și Cultelor. Totodată, o seamă
18
Constanţa Bădic. Vasile Alecsandri : Catalogul 21
V. Alecsandri. Papagalul simpatic [Text manuscris].-
lucrărilor existente în Biblioteca „V.A. Urechia” [Carte tipărită] Mirceşti : [sn], 1880. Manuscrisul reproduce, cu unele
/ Întocmit de: C. Bădic şi S. Codreanu.- Galaţi : S.n., 1971. 63 schimbări, capitolele II și III din nuvela „Margărita” (scrisă
p., [9] f. facs. + [1] erată. Cota BVAU: F.G. II 36.114. în 1870, dar publicată postum). Manuscrisul a fost trimis de
19
V. Alecsandri. Ovidiu : Dramă în 4 acte și versuri . autor lui V.A. Urechia, care îl publică în 1880 la loc de cinste
Mirceşti : [S.n.], [1884]. Cota BVAU: Ms V 6. în „Albumul Macedo-român”. Cota BVAU: Ms II 115.
20
V. Goia, Op. cit., p. 141. 22
Ibidem, p. 79.
6 Axis Libri
de cunoștințe ale lui Alecsandri din străinătate, cum iunie, 1861), un stindard al românismului, Urechia a
ar fi Bonaparte Wise, Marco Antonio Canini, A. lansat un serial de comentarii asupra Rusaliilor.
Quintana23 au beneficiat de spijinul lui Urechia pentru În calitatea sa oficială de ministru, nu a pregetat
procurare de cărți, găzduire sau primire de decorație să facă demersurile necesare pentru a-l promova
„Bene merenti”. Se cunoaște faptul că o răbufnire pe ilustrul scriitor și diplomat: „Se știe că în 1878
resentimentară a lui Alecsandri a ieșit la iveală în 1887, premiul fu acordat lui Vasile Alecsandri. Numeroase
în urma farsei întinse colecționarului Urechia, în care scrisori am schimbat cu Roque-Ferrier în privința
o presupusă descoperire a monumentului funerar acestui concurs”28. Totodată, pe plan intern, îi
al poetului Ovidiu i-a fost comunicată ministrului acordă carismaticului înaintaș onorurile cuvenite:
Urechia prin intermediul unei telegrame trimisă din „Piesa care face însă mai mult zgomot în anul acesta
Murfatlar de Kogălniceanu și Papadopol-Calimach24. dramatic este Despot-Vodă a lui Vasile Alecsandri,
Întrucât Urechia a căzut în cursă, informându-și jucată în stagiunea 1879-1880. La ocaziunea
prietenii și ziarele din capitală despre descoperirea reprezentațiunei prime a acestei lucrări a marelui
„epocală”, Alecsandri și-a exprimat și el, cu aciditate, poet, cu care se deschide Teatrul Național, am bătut
satisfacția: „Am râs ca și voi de o mică medalie comemorativă
acest canard, bine inventat și în câteva exemplare, din care
cu dibăcie aruncat în public. E una de aur am oferit-o poetului
o bună lecție dată arheologilor și altele din bronz și de argint
iutețiți, care văd în orice litere le-am împărțit pe la amici29”. Cu
trunchiate un document istoric acest prilej a lecturat comedia sa,
de mare importanță”25. „Alecsandri la Mircești”. De data
În schimb, Urechia aceasta, Alecsandri i-a adresat o
a cultivat relația și, apoi, scrisoare de mulțumire (Ms II
cu recunoștință constantă, 190).
memoria bardului de la Mircești, Cel mai bine este
după cum reiese din fapte și sintetizată aprecierea lui Urechia
din memorialistica sa. Dincolo față de Alecsandri în următorul
de amiciții și animozități , 26
fragment: „Victor Hugo a aflat
Urechia a punctat de câte ori a un nou titlu pentru ultimele
avut ocazia ceea ce corespundea sale opere: Toute la lyre. Pot zice
programului cultural al eu despre Alecsandri: iaca toată
generațiilor acelor vremuri: lira românească!”30.
„Alecsandri a făcut mai mult La patru ani de la moartea
pentru a proba latinitatea acestuia, a ținut o conferință
Vasile Alecsandri către V.A. Urechia
noastră, colectând doinele, pentru strângerea de fonduri
[Scrisoare: fragment]. Mirceşti: [sn],
horele, baladele țăranului român, destinate realizării unui bust31.
1879. Cota BVAU: Ms II 190
decât toate certele noastre asupra La acea dată, la Galați funcționa
purismului limbii, asupra cuvintelor slavo-turco- deja de patru ani biblioteca fondată de Urechia
maghiare”27. În 1861, în periodicul Dacia (Iași, martie- în cadrul Liceului „Vasile Alecsandri”, lăcaș de
23
V. și scrisorile V. Alecsandri către V.A. Urechia, învățământ înființat tot la inițiativa sa, în 1867, și
Mircești, 1880. Cota Ms II 189 și Ms I 50. denumit astfel începând cu 1892.
24
Kogălniceanu Mihail către V.A. Urechia : Telegramă
[Text manuscris]. Cota BVAU: MS I 680.
25
V. Goia, Op. cit., p. 144.
26
În epocă se foloseau în discursuri publice și îndeosebi
28
Idem. Din tainele vieței... p. 311 V. și corespondența
în presă duelul polemic, șarjele, caricaturile și chiar „farsele” cu Alphonse Roque-Ferrier în: Catalogul manuscriselor și
intelectuale fie ca mijloace de expresie artistică originală sau scrisorilor din Biblioteca V.A. Urechia/Paul Păltănea. Galați,
propagandistică, fie ca mod de a focaliza atenția publică spre 1979. pp. 218-219.
o anumită zonă de interes. În această cheie se cuvine, mai
29
Ibidem, p. 361.
curând, a interpreta relațiile lui Urechia cu așa-ziși „adversari”
30
Ibidem, p. 439.
precum Maiorescu, Eminescu ș.a.
31
V. și Programul inaugurării monumentelor
27
V.A. Urechia. Răspunsul D-lui [...] la discursul de nemuritorilor bărbați: Vasile Alecsandri și Mihai Kogălniceanu.
recepțiune... În: Literatorul, an 4, 1883, nr. 5, p. 292. 8/20 octombrie 1895. 2 f. Cota BVAU: Ms. V 9.
decembrie 2021 7
rof esional
8 Axis Libri
Profesorul timid, pudic începe să nutrească, cu în streinătate aș putea aspira la mâna ei” (p. 47).
fiecare zi petrecută într-o anumită clasă, sentimente Răspunsul domnișoarei R a venit „de-abia” în
speciale față de una dintre elevele sale de la pension, duminica următoare, după ce timpul ce se scursese
așa cum mărturisește: „ochii mei se pironeau fără pentru îndrăgostit era un veac, dar așteptarea merită,
voie mai adesea asupra unei eleve între 14 și 15 ani, pentru că, pe lângă bilețel, primi și o strângere de
domnișoara R...” (p. 43), nepoata unui mare episcop, degete care l-a adus în extaz. Bilețelul, telegrafic
față de care simțămintele tânărului devin din ce în ce compus, pe care erau cuvintele „Lucrează, ajunge,
mai tulburătoare la vederea „divinului cap al tinerei te aștept!” (p. 48) a influențat și și-a pus amprenta
fecioare” (p. 44). Jocul ludic al celor doi se limita la o asupra vieții sale intelectuale, a devenirii viitoare a
„corespondență”, prin intermediul caietului dat spre marelui OM, așa cum avea să mărturisească peste
corectare profesorului de către elevă. „Când luam ani: „Pot zice că acelui bilețel datoresc toată existența
caietele elevilor cu compozițiunile să le îndrept și toată lucrarea mea de 50 de ani.[...] Binecuvântez
acasă, într-a lui R... găseam câte o floare și în corpul și astăzi pe scriitoarea acelui bilet care a rămas
compozițiunii câte o frază în care inima mea voia nedespărțit de mine în decursul vieței” (p. 48).
să găsească expresiunea unei simțiri În anul 1956, cu sprijinul
a tinerei fete pentru mine.[...] Mă Societății pentru Încurajarea
mărgineam să pun altă floare în Tinerilor la Învățătură merge la
locul celei ce găseam” (p. 43). Universitatea din Paris unde va
Cum prima iubire își pune studia literele ca, apoi, întorcându-
întotdeauna amprenta puternic se în țară să o poată lua de soție pe
asupra oricărei persoane, era firesc marea sa iubire.
ca și asupra tânărului Urechia să se Dezamăgirea în dragoste nu a
răsfrângă, inclusiv asupra scrierilor întârziat să apară. La aproximativ un
talentatului profesor: „Tot ce scriam an de la plecarea în Franța, sora sa
la jurnalele literare în acel timp era i-a făcut o vizită la pensionul unde
inspirat, fără voia ei, de dânsa” (p. 44). stătea, ținând în mână o scrisoare
Pe un caiet al domnișoarei de la mama lor. Nerăbdarea și
R..., la ultimele lucrări din an, teama că aceasta este bolnavă l-au
date pentru examene, Urechia făcut pe Vasile să smulgă din mâna
primește împărtășirea iubirii sale V.A. Urechia: În medalion surorii epistola. Ceea ce a citit era
„Vine vremea când fetele trebuie să [Grafică]. Paris: [sn], 1876 ceea ce nici nu a îndrăznit să-și
Cota BVAU F I 274
părăsească pe tata și pe mama. Aș imagineze vreodată: Domnișoara
vrea să zbor în lumea largă, sprijinită pe brațul unui R... se căsătorise cu un medic, venit de la studii din
amic. Vrei să fugim împreună?” (p. 45). străinătate. La aflarea veștii, așa cum ar fi resimțit
Convingerea că iubirea, deși platonică, îi este fiecare îndrăgostit, lumea s-a oprit în loc pentru că
împărtășită, îi dă de gândit îndrăgostitului Vasile, toate demersurile realizării sale, întreprinse până
care va încerca să-și depășească condiția socială: atunci, aveau menirea de a-și merita locul alături
„Vasăzică aș putea spera eu să mă iubească și să de familia frumoasei domnișoare R..., față de care
fac din ea soția mea adorată?... Ce-mi trebuie să nutrea cele mai profunde și sincere sentimente de
izbutesc?” (p. 46). Din acel moment tot ceea ce a iubire. Cu bilețelul ce conținea promisiunea tinerei
întreprins junele era spre a se face vizibil, prin la piept, purtat ca pe un talisman, într-un profund
scrieri, prin audierea oamenilor de vază spre a-și și motivat acces de furie, răbufnește, vorbind
înnobila mintea și astfel să-și poată deschidă porțile pentru sine: „Așa! Eram prea sărac ca să-ți fiu soț;
spre a merge la studii în străinătate pentru a avea prea neînsemnată ființă, ca să fiu admis la familia ta
o poziție socială care să-i permită cererea mâinii de episcopi...” (p. 89).
domnișoarei R... Dureroasa veste dezvoltă în mintea tânărului
Dorința de avea consimțământul persoanei rănit în orgoliul și amorul propriu sentimentul
iubite îl determină pe Vasile să o aștepte la biserica de „răzbunare dulce” - căsătoria cu prima partidă
de la Mitropolie într-o zi de mare sărbătoare – apărută în cale, ceea ce se va întâmpla în scurt timp.
Sfinții Apostoli Petru și Pavel – și, strecurându-i o
scrisoare în mână, îi cere să-i spună dacă „izbutind (Va urma)
decembrie 2021 9
rof esional
„sChOOL-RURAL – Școala de
vară pentru copiii din mediul
rural” – văzută prin
ochii copiilor
„sChOOL-RURAL – Școala de vară pentru copiii din mediul
rural”, proiect implementat de Biblioteca Județeană „V.A. Urechia”
Galați, care a obținut finanțare nerambursabilă în sesiunea II/2021
la aria tematică Educație prin cultură, din cadrul Administrației
Fondului Cultural Național (AFCN), s-a desfășurat pe parcursul a
cinci săptămâni pentru copiii din cinci comune gălățene: Drăgănești,
Măstăcani, Scânteiești, Valea Mărului și Vânători.
Beneficiarii, cei 75 de copii, cu vârsta cuprinsă între 10 și 14 ani,
din familii defavorizate, au participat la patru ateliere tematice (luni-
joi), comunicare nonverbală (MusicLab) – susținut de Ilioara Arbune,
creativitate (StoryLab) – susținut de animatorul socio-educativ Iulia-
Cristina Dajbog, literatură (ReadingLab) – susținut de scriitorul și
moderatorul Adi-George Secară, de teatru (TheatreLab) – susținut de
actrița Ana-Maria Sinescu.
Scopul principal al celor patru ateliere a fost de a le dezvolta
copiilor un mod constructiv și pozitiv de abordare a vieții, de a-i
încuraja să se exprime liber, într-un mod coerent, într-un cadru mai
puțin formal, dar expresiv.
În cadrul proiectului, participanții au vizitat Grădina Botanică,
Acvariile, expoziția de reptile vii, Observatorul Astronomic din
cadrul Complexului Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță”
și Orășelul Copiilor. Ziua de vineri, susținută financiar în totalitate de
Consiliul Județean Galați, a fost zi de vizită la Grădina Zoologică.
Școala de vară s-a încheiat pe 10 septembrie 2021, dar amintirile Bianca Mărgărit
copiilor vor rămâne întipărite în mintea acestora mult timp de acum asistent proiect, bibliotecar,
Biblioteca Județeană
înainte. Iată ce au declarat aceștia după încheierea proiectului: „V.A. Urechia”
„Mi-a plăcut totul, când am vizitat Grădina Botanică, Zoologică,
mai ales atunci când am văzut animalele. Mi-a plăcut mâncarea de la
restaurant și când am mers pe faleză și am mâncat înghețată” (Ghimpu
Nicoleta - Măstăcani).
*
„Mi-a plăcut că ne-am plimbat și a fost amuzant, cu activități
frumoase. Nu mi-a plăcut că s-a terminat prea repede și aș mai vrea
să mai facem excursii, dar mai lungi” (Mardare Denisa - Măstăcani).
10 Axis Libri
*
„Mi s-au părut foarte interesante acele
activități și îmi pare bine că am putut să particip”
(Ghimpu Diana-Gabriela - Măstăcani).
*
„Mie, sincer, chiar mi-a plăcut acea experiență
și mi-ar plăcea să o repet” (Antohi Andrei).
*
„A fost o săptămână foarte distractiva,
mi-am făcut prieteni noi” (Nechifor Marian -
Măstăcani).
*
„A fost o săptămână de neuitat! Sincer, nu
mă așteptam la așa ceva, dar m-a surprins. Mi-am
făcut prieteni noi și am ascultat și muzica noastră *
preferată în mașină.” (Nica Marian - Măstăcani). „La Școala de vară, m-am simțit ca-n tabără.
* Vizitele la Grădina Botanică au fost interesante,
,,Experiența oferită în cadrul proiectului frumoase, captivante. Am văzut flori de toate felurile,
«sChool-rural» a fost de departe cea mai copaci din țări străine, animale exotice: șerpi, broaște
interesantă de până acum. Am avut șansa de a otrăvitoare, broaște țestoase mici și mari, păsări
cunoaște oameni și locuri noi, care mi-au umplut minunate, pești colorați. Apoi, mi s-au arătat cristale,
sufletul cu bucurie și care mi-au deschis ochii pietre semipreţioase. Am dansat, făcând mișcare,
pentru a vedea cum este lumea cu adevărat’’ am făcut plimbări lungi. Am râs, am descoperit
(Palade Diana - Scânteiești). țări ca: Turcia și Japonia. Mi-am făcut noi prieteni.
* Mulțumesc tuturor acelora care au făcut posibil acest
,,A fost o săptămână extraordinară, care m-a lucru! (Cu respect, Ștefan! - Valea Mărului).
îmbogățit sufletește și în care m-am implicat cu *
mult drag. Nu pot decât să sper că voi avea șansa „A fost foarte frumos în tabără și aș mai
și pe viitor de a participa și la alte proiecte, la fel vrea să merg. Am fost fericit la fiecare activitate la
de plăcute cum a fost ,,sChool-rural” (Mîndrescu care am participat. Și mâncarea a fost excelentă.
Mădălina - Scânteiești). Vă mulțumesc frumos pentru tabără!” (Andrei –
* Drăgănești).
,,Pe parcursul activităților distractive și *
educative desfășurate, am învățat lucruri noi și „sChOOL-RURAL a fost pentru mine o ieșire,
utile. Mulţumesc tuturor îndrumătorilor, care o relaxare. Mi-au plăcut toate activitățile la care am
au fost drăguți și răbdători!” (Negraia Miruna - participat. Vreau să repetăm această experiență”
Scânteiești). (Mădălina – Drăgănești).
* *
,,M-am bucurat că am fost cu un grup de „sChOOL-RURAL a fost una dintre cele mai
copii uniți și isteți, cu care ne-am jucat, am cântat, frumoase trăiri ale mele. Au fost momente frumoase
am dansat și ne-am descoperit anumite talente de și distractive. Momentul preferat a fost când am
mici actori. Cel mai mult mi-a plăcut că am vizitat devenit mici actori” (Adriana – Drăgănești).
Biblioteca V.A. Urechia!“ (Amolioaiei Iustin Ștefan *
- Scânteiești). „Tabăra de vară sChOOL-RURAL a fost
* cea mai frumoasă tabără la care am participat.
,,Am avut posibilitatea de a ne cunoaște Am cunoscut oameni deosebiți, am acumulat
propriile abilități de dansatori, cântăreți, actori și de cunoștințe noi. Mulțumesc celor care au făcut
a ne relaxa și distra. A fost foarte frumos !‘’ (Basalic posibilă desfășurarea acestei tabere” (Andreea Secu
Cosmin - Scânteiești). - Drăgănești).
decembrie 2021 11
rof esional
Noaptea în Bibliotecă
la Galați
Împrumut la domiciliu pentru adulţi
Anca Georgescu
bibliotecar, Biblioteca
Județeană „V.A. Urechia”
12 Axis Libri
„Teatrul din Buzunar” Galaţi, Ansamblul „Doinița câteva titluri din această expoziţie: din domeniul
Covurluiului” și cu doamna psiholog Silvia Stamate, literaturii americane „Cartea vieţii”, scrisă de
participanții la eveniment au beneficiat de întâlniri Harkness Deborah, „Cartea înţelepciunii”, de Dalai
și activități deosebit de interesante care au făcut ca Lama, ce face parte din religia indiană, de la literatură
acest eveniment să se transforme într-un adevărat franceză un roman cu titlul „Cartea scurtă”, scris de
„maraton cultural” care a avut loc pe data de 1 Grégory Samak, din domeniul gastronomiei atât
octombrie, la Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” o „Carte de bucate”, scrisă de Sanda Marin, cât şi
din Galaţi. o „Carte de bucate ketogenice”, scrisă de Jimmy
Totul a fost organizat cu minuțiozitate: la Moore. Din domeniul cinematografiei a fost atent
intrare s-a aflat un pupitru, unde erau bibliotecare selectată și „Cartea premiilor Oscar”, scrisă de Ștefan
primitoare, îmbrăcate ca de sărbătoare, dând Oprea și Ana-Maria Rusu, iar pentru copii puteați
informații degajat, cu zâmbetul pe buze. regăsi „Cartea pericolelor pentru băieți”, de Conn
Tot la intrare, pe partea stângă, a fost și Hall Iggulden, care este, în același timp, un ghid
organizată expoziția „Hățișul cărților”, cu un decor practic, un roman de aventuri și o enciclopedie.
minunat, viu, format din conuri de brad, frunze şi Capitolele de cultură generală îi vor ajuta pe cititori
flori, care îți dădeau impresia că intri într-un micuț să înțeleagă fenomenele naturale și să cunoască
colț de rai, realizat manual de către colega noastră istoria lumii.
Larisa Cernat, care, cu mult drag, a ales cărți frumos Toamna este un anotimp ce reprezintă alte
ilustrate, având ca subiect anotimpurile. începuturi. Fie că vorbim de începutul școlilor, de a
Mergem mai departe şi descoperim o altă reîncepe un nou capitol din viață sau de a te bucura
expoziţie, având ca subiect principal cartea, care de un anotimp nou, toamna îți dă ocazia să te simți
poartă denumirea „Cartea cărţilor”. purificat.
Evenimentul cultural din această noapte Mergând mai departe, dăm de un decor mirific
magică a avut drept erou cartea, prin urmare, de toamnă, ce te îmbie la un ceai cald, o carte bună,
colega noastră pricepută, Aurelia Staicu a pregătit o canapea și o pătură groasă. Ornamentele alese
numeroase cărți, din toate domeniile. Amintim cu bun gust și rafinament, care îți aduc aminte de
decembrie 2021 13
acest anotimp, sunt superbe și au fost selectate cu de doamna profesoară Geanina Felea: Minidance
mare grijă de talentata noastră colegă Crina Flutur. (10-12 ani), Rytmic Dance (majorete), Shining Stars
Tot Crina a realizat și expoziția ce poartă (10-12 ani) și Princess (4-9 ani). Elevele acestui cerc,
denumirea de „Povești de toamnă la un ceai”, în care ne-au mai încântat cu grația și măiestria lor și
care a expus cărți ce au ca subiect ceaiul și toamna. la alte evenimente, au obținut numeroase premii:
Oaspeții care ne-au trecut pragul în această la Festivalul Concurs Național de Dans și Muzică
seară au avut acces în toate spațiile dedicate Ușoară „Flori în orașul florilor,” organizat de Palatul
publicului unde au fost așteptați de bibliotecari care Copiilor Timișoara, la Concursul Național de Dans
le-au povestit despre organizarea bibliotecii, despre „Steluțele Dansului”, care s-a desfășurat în perioada
profesia de bibliotecar și despre drumul pe care mai-iunie 2021, la Râmnicu Sărat, județul Buzău.
îl parcurge o carte din momentul în care intră în O altă activitate interesantă a fost și festivitatea
bibliotecă și până când ajunge în mâna cititorului. de premiere a tinerilor înscriși în programul de
Anul acesta, am inclus în program momente voluntariat al Bibliotecii Județene „V.A. Urechia”.
speciale. Pe cei mai tineri prieteni ai noștri i-am Anul acesta, aproximativ 200 de persoane s-au
întâmpinat cu cel mai citit roman al lui Éric- înscris pentru a face voluntariat la Bibliotecă.
În paralel cu toate aceste evenimente,
la Compartimentul Împrumut la Domiciliu
pentru Adulți, dna psiholog Silvia Stamate
a ținut un atelier de dezvoltare personală
pentru adolescenți. Elevii prezenți au fost
atât de încântați și absorbiți de lucrurile
noi pe care le-au aflat că au depășit cu mult
timpul dedicat acestui eveniment.
Surpriza serii a constituit-o prezența
îndrăgitului solist Hippie, Florin Chiriac,
care i-a încântat pe toți cei prezenți cu un
recital ce a cuprins piese mai vechi și mai
noi, în limba română și engleză. Cu vocea
sa caldă și cu glumele pe care le-a spus, i-a
încântat pe toți cei prezenți, atât copii, cât și
Emmanuel Schmitt, „Oscar și Tanti Roz”, într-un oameni mari.
spectacol frust, tulburător de emoționant, despre Așa cum am sperat, și în acest an, la „Noaptea
Oscar, un copil atins de o boală necruțătoare. Prin în Bibliotecă, la Galați” am avut un număr foarte
ochii lui, viața, moartea, divinitatea (re)capătă mare de vizitatori, noi și vechi, a căror prezență
lumina lor simplă și pură. O poveste despre un ne-a bucurat.
copil care îi scrie lui Dumnezeu, grijuliu
ghidat de figura duioasă a aparent
indestructibilei și invincibilei Tanti Roz.
În doar câteva rânduri sunt întrebări,
răspunsuri și soluții care ne strivesc sub
forța lor. Cum altfel să cauți și să găsești
adevăruri esențiale fără să simți până
în măduva oaselor atingerea lor? Dacă
am realiza că toți suntem aproape la fel
de fragili și în același timp tot atât de
puternici precum Oscar...
Această noapte magică a fost și
o seară dedicată dansului, în cadrul
căreia au fost invitate trupele de dans ale
Cercului de „Gimnastică ritmică” de la
Palatul Copiilor din Galați, coordonate
14 Axis Libri
rof esional
Noaptea în Bibliotecă
la Galați
ÎMPRUMUT PENTRU COPII
decembrie 2021 15
rof esional
16 Axis Libri
prezentarea volumului de poezie „Omul vag”,
semnat de scriitorul și poetul Andrei Velea. Membru
al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sud-Est,
începând cu decembrie 2012, posesor a numeroase
premii obținute la festivaluri de poezie, proză,
literatură, adună în paginile volumului Omul vag-
revizuit 2018, atât poezii din volumul de debut, cât
și poeme noi scrise în 2018. Despre autor și cărțile
sale, ne-au vorbit: Crina Mănăilă, elevă la Liceul
de Arte „Dimitrie Cuclin” și poeții Marius Grama,
Leonard Matei și Adrian George Secară.
Discuțiile despre carte și trăirile artistice ale
poetului s-au întins până târziu în noapte, fiind
încheiate cu o lungă sesiune de autografe și ședință
foto.
Și astfel s-a încheiat cea mai lungă noapte
a bibliotecilor și o altă ediție, zicem noi reușită, a
Nopții în Bibliotecă la Galați, ediția a XI-a, 1-2
octombrie 2021.
Şi pentru că activitatea Bibliotecii Județene
„V.A. Urechia” din Galați va continua pe parcursul
lunilor noiembrie și decembrie, vă invităm pe toţi
cei care iubiți cultura și cartea, să ne fiți alături la
întâlnirile culturale pe care le vom organiza. Vă
de liniște”, apărut la editura Polirom, în colecția aşteptăm!
EgoProză. În atmosfera primitoare creată de
organizatori și de prietenii care au venit să-l
susțină, autorul a fost încurajat să ne spună ce l-a
determinat să scrie, în general, și această carte, în
special. Introducerea pe firul narativ al povestirilor
a fost făcută de prof. Doru Căstăian, care ne-a
lansat și invitația la lectură. Evenimentul a fost unul
relaxat și relaxant, presărat cu numeroase momente
pline de umor, iar ședința de autografe a fost una
lungă, semn că interesul a fost stârnit și scopul de
incitare spre lectură atins.
Și dacă folosim drept concluzie afirmația
lui Victor Cobuz din Observatorul literar, putem
spune și noi că: „Exerciții de liniște confirmă că
Cezar Amariei a intrat în literatura română ca să
rămînă, fiind în posesia tuturor atributelor pentru a
deveni un prozator de cursă lungă. Este îmbucurător
faptul că prozatorul nu îngroașă rîndurile scriitorilor
care nu depășesc stadiul de tînără speranță. Pentru
mine personal, cartea aceasta a lui Cezar Amariei
este una dintre revelațiile anului”. (https://www.
observatorcultural.ro/articol/exercitii-implinite)
Maratonul lansărilor de carte din cea mai
lungă noapte a bibliotecilor a fost încheiat cu
decembrie 2021 17
rof esional
Cecilia Manolescu
bibliotecar, Biblioteca
Județeană „V.A. Urechia”
18 Axis Libri
în universul nelimitat al lecturii,
pentru a omagia CARTEA, cea mai
de preț comoară. Pe acorduri de
chitară s-au recitat versuri în limbile
franceză, engleză și română, iar noi
am fost părtași la acest moment
liric, pe care l-am trăit intens,
alături de minunații adolescenți și
de inimoasele cadre didactice.
O lecţie despre dragostea
faţă de carte, sensibilitate și emoţie,
ne-au oferit elevii Liceului Teoretic
așezate pe covor de emoții și de vise autumnale! „Emil Racoviță’’, coordonaţi cu multă căldură
Primii care au pătruns în Casa Cărților, bucurându- de către doamna profesor Mariana Constantin.
ne cu o magică incursiune în lumea poveștilor, au ,,Cărțile vacanței mari’’ au fost frumos prezentate
fost copiii de la Fundația ,,Familia’’ și adolescenții și ilustrate în postere minunate. Sub ochii noștri
de la Colegiul Național ,,Vasile Alecsandri’’, care au prins viață personaje diverse, care ne-au stârnit
prin proiectul educațional numit ,,CURCUBEUL’’ hazul, dar în egală măsură ne-au provocat să
au depănat firul magic al poveștilor, conduși cu medităm, să descoperim esența lucrurilor și să ne
voioșie de către doamnele profesor Mariana Anton lăsăm purtați de valori în tot ceea ce facem. Ne-am
și Ramona Boboc. Prin cântec, desen și exerciții bucurat să reunim aceste mărturii ale imaginației
de creativitate, s-a realizat o deplină fuziune între bogate într-o expoziție frumoasă.
bobocei și ingenioșii adolescenți. A fost o activitate Soarele șăgalnic al lui Brumărel le-a purtat
plină de zâmbete, de speranțe, de bucurii, la care pașii spre Filiala noastră și talentatelor eleve din
ni s-au alăturat oameni buni și darnici, pentru clasa a X-a B de la Colegiul Național ,,Costache
a bucura câteva suflețele pure. Astfel, ne-am Negri’’, coordonate cu dăruire de către doamna
amintit cu drag de vremea când, cu ochii măriţi de profesor Cătălina Benea, care au bătut la ușa
încântare, ascultam poveşti şi visam la o lume mai Toamnei. Împreună am frunzărit gândurile cărților,
bună, o lume doar a noastră. încântându-ne sufletele cu darurile colorate ale
Biblioteca este locul în care Educația își toamnei, adunate din preaplinul naturii unui
desăvârșește ascensiunea, în care se realizează o octombrie prietenos.
prețioasă îmbrățisare a lecturii, în care Cartea își Lumina de aur a toamnei a țesut, tot la noi,
cheamă cu blândețe apostolii cunoașterii pentru acorduri pastelate pe portativ, veselie și încântare.
a le deschide visteria visării infinite. Un astfel de Am fost purtați pe ritmuri muzicale autumnale de
demers au realizat și elevii clasei a IX-a, împreună către artiștii Școlii de Canto ,,Vital Music’’, conduși
cu doamnele profesoare Elvira Alexandrescu, sub bagheta magică a Super Profei de muzică Doina
Ilona Terescenco și Aurelia Caragea, de la Colegiul Cecoi. Se spune că muzica este cea mai puternică
Național ,,Costache Negri’’, care și-au dat întâlnire formă de magie. Chiar ne-am simțit fermecați în
decembrie 2021 19
atelierul muzical, iar sufletele ne-au vibrat de
emoție și bucurie!
O nouă întâlnire din cadrul proiectului
educațional ,,BilioȘezătoare’’, alături de
doamnele noastre cu mâini de aur, a creat
cititorilor o bună dispoziție și o redescoperire
a identității naționale. Proiectul nostru se
desfășoară săptămânal, iar în ediția din acest
an a evenimentului ,,Noaptea în Bibliotecă’’,
vizitatorii noștri au avut prilejul să asiste la
un atelier de măiestrie și să descopere tainele
creării simbolului național, IA. Portul popular
este moştenirea noastră cea mai de preţ, ne
individualizează ca neam, în peisajul cultural mediteraneene. A fost o sărbătoare a bucuriei, iar
universal, iar noi avem datoria să îl transmitem protagoniști au fost tinerii din Ansamblul Artistic
mai departe, din generație în generație. ,,Olympos’’, coordonați de Cristina și Alexandru
Se spune că frumosul definește arta, iar muzica Spiridon. Mulțumim pentru susținere și încurajări
și dansul sunt o înaltă expresie a noțiunii de frumos, doamnei Rodoclia Zamfiropol, președintele
o geometrie a simțurilor, o ecuație a sufletului pur, Comunității Elene.
o sărbătoare a libertății și a creativității. De aceea, Cu emoție, veselie și optimism, am marcat,
biblioteca noastră și-a dechis larg brațele pentru într-o notă colorată, Noaptea în Bibliotecă, ediția
a chema vraja tradițiilor și parfumul străvechi al a XI-a. Am constatat cu toții că această frumoasă
neamului, acest tezaur fiind oferit de adolescenții poveste s-a transformat într-o comunitate de
Ansamblului Folcloric ,,Doinița Covurluiului”, învățare, și de ce nu, o reală descoperire de
coordonați de prof. Mihaela și Ion Horujenco. talente. Am avut alături de noi oameni pasionați,
Alături de ei, am descoperit magia dansului și a entuziaști și empatici, care ne-au captivat atenția. Îi
portului național, expresie a simţirii româneşti. A îmbrățișăm pe toți copiii, adolescenții, profesorii și
fost o atmosferă de poveste, cu muzică, veselie și prietenii, atât de receptivi și perseverenți, care au
dansuri tradiționale românești, unde atât cei mici, contribuit la reușita unei Nopți de excepție.
cât și adulții, s-au bucurat de o seară minunată. Biblioteca noastră vă mulțumește tuturor
La final, am dansat pe ritmuri elene, am visat la pentru frumoasa colaborare, se simte onorată și
acele insule însorite, la plajele nesfârşite, la albastrul norocoasă că vă are alături!
electrizant al mării şi la mâncărurile delicioase A fost o Noapte de Poveste în Bibliotecă!!!
20 Axis Libri
rof esional
decembrie 2021 21
partenere, cu scopul de a reactiva şi pentru că este capabilă să transmită
de a stimula preocupărilor pentru emoții și ne ajută să empatizăm cu
lectură, atât lectura de plăcere, cât personajele din cărți. Ne-am luat
şi cea de studiu şi documentare în rămas bun cu promisiunea că ne
contextul concurenţei cu mediul vom revedea curând!
on-line. A patra activitate, intitulată
Prima activitate cuprinsă în ”Like & Share with me” s-a
programul evenimentului, intitulată desfășurat alături de elevii de la
„Lectura la adolescenți” a fost Liceul Tehnologic „Paul Dimo”
dedicată acestei categorii de vârstă de Galați și dna profesor Cătălina
la Liceul Tehnologic de Alimentație Radu. A fost o activitate de tip
și Turism „Dumitru Moțoc” Galați, dezbatere despre informațiile pe
îndrumați de dna profesor Elena care le dezvăluie despre noi simpla
Grigoraș. Ca bibliotecar, cu ani de apăsare a butoanelor like, share de
experiență în bibliotecă, pot afirma pe rețelele de socializare. Deseori
că lectura în viața adolescentului confundăm valoarea și adevărul cu
este primordială pentru că îl formează așa cum numărul aprecierilor, inimioarelor primite. Ne pasă
nimic altceva nu cred că reușește. Din păcate, tot mai de părerile celorlați? Am aflat păreri pro și contra
puțini adolescenți citesc lectură particulară în timpul despre cum ne influențează viața voit sau nevoit
lor liber. Unii din lipsa timpului, altora pentru că mediul virtual, rețelele de socializare... A fost o
nu le place această activitate, iar alții sunt atrași de activitate nemaipomenită, care cu siguranță o vom
calculator și nu de cărți. Împreună cu dna profesor desfășura cât mai des cu copiii, cu adolescenții...
am ascultat idei și opinii care au conturat această A cincea activitate, ca o surpriză, a fost
revedere, în care majoritatea adolescenților prezenți vizita la filială a elevilor de la Școala Gimnazială
au descoperit lectura la bibliotecă și au împrumutat „Sf. Dumitru” Galați împreună cu dna profesor
cărți. În consecință, scopul întâlnirii a fost atins: Mihaela Acatrinei. Au făcut cunoștință cu colecția
„Lectura lărgește orizonturile!” și serviciile filialei. Am vorbit despre rolul cititului
A doua activitate, intitulată „Cartea, cale la vârsta lor, care trebuie să fie cea mai frumoasă
spre cunoaștere” s-a concretizat în vizita altor și mai înălțătoare îndeletnicire. Lectura de plăcere
adolescenți de la Liceul Tehnologic de Alimentație aduce copiilor nu doar beneficii intelectuale, ci
și Turism „Dumitru Moțoc” Galați, îndrumați și emoționale. Lectura poate crește empatia și
de dna profesor Nicoleta DiGrandi. Pe măsură compasiunea copiilor, arătându-le perspective
ce viața adolescenților devine din ce în ce mai diferite asupra unei situații, dar poate și să scadă
digitală, cărțile, respectiv biblioteca, concurează cu nivelul de stres, fiind o modalitate de relaxare!
interesul convingător al social media, al jocurilor, Cititul de plăcere este unul dintre factorii care
al smartphone-urilor etc. Trebuie permanent prezic succesul în viață, alături de educație. Copiii
să găsim inspirație și strategii pentru a încuraja care citesc de plăcere tind să aibă ambiții mari și să
adolescenții să citească din plăcere, cu plăcere... Am reușească în viață. Iar modalitatea cea mai simplă
reușit cu certitudine în cadrul acestei activități acest prin care îi putem încuraja să citească este să-i
lucru! Dovadă fiind numărul mare de înscrieri la îndrumăm către BIBLIOTECĂ, să le oferim cărți,
bibliotecă și curiozitatea de a găsi cartea potrivită! despre subiectele care îi interesează, oferindu-le
A treia activitate, intitulată „Comoara din apoi ocazia să-și aleagă singuri și alte cărți.
bibliotecă descoperită de copii” am desfășurat-o A fost o zi plină, cu multă bucurie că am avut
împreună cu un grup de elevi de la Școala în bibliotecă OAMENI MINUNAȚI!
Gimnazială „Miron Costin” Galați, îndrumați de Accesați cu încredere pentru a ne
dna profesor Marilena Modiga și dna bibliotecar descoperi: pagina de facebook a filialei
Sosai Luminița. Comoara, formată și din colecția https://w w w.faceb o ok.com/BVAU-Fi lia l a-
de documente a filialei destinată copiilor, a fost nr2-Paul-P%C4%83lt%C4%83nea-
atent analizată de către aceștia, astfel încât am reușit Gala%C8%9Bi-537902519608781, precum și site-ul
să vorbim despre cărțile și personajele preferate, Bibliotecii Județene „V.A. Urechia” Galați www.
despre lectura care permite să trăim experiențe noi, bvau.ro.
22 Axis Libri
Condeiul fermecat
Ce e zâmbetul de seară?
Ce e anul fără vară?
Ce e lumea fără de care?
Zâmbetul n-are culoare?
E copilăria care
Ne aduce joc sub soare.
Ne aduce bucurii, zâmbete şi jucării.
Deci, să nu uităm să fim copii.
N.R. Premiul „Mihai Eminescu” - cel mai bun text liric
la concursul „Condeiul fermecat”.
Andreea Blagoci
elevă, Şcoala Gimnazială
„Sfântul Grigorie
Teologul”, Galați
decembrie 2021 23
Condeiul fermecat
Copilăria
Ianis Romanescu
elev, Şcoala Gimnazială
Nr. 16, Galați
24 Axis Libri
Condeiul fermecat
Primăvara
decembrie 2021 25
C
Călătorie în timp și în
spiritul uman
Exordiu la viețile și realizările a trei
mari personalități
26 Axis Libri
ce lucra la manuscrisele turcești de la Vatican. de sine, onestitate, calitate, producție, moralitate, artă,
Interferențele cultural-artistice pe care le cunoaște ca rațiune și știință, „Ahîlîkul” fiind un fel de precursor
nimeni altcineva din spațiul nostru cultural comun al Camerelor de Comerț moderne. Stabilind, se pare,
îi permite doamnei Gülten Abdula-Nazare să facă și reguli pentru administrația piețelor.
recomandări cu totul și cu totul speciale, care ne Aflăm de la Gülten Abdula-Nazare: „Reputația
fac să cunoaștem atât Turcia tradițională, cât și cea sa s-a răspândit în toată Anatolia, Rumelia, Bosnia și
conectată la specificul unei modernități inevitabile: la chiar Crimeea.
un moment dat ni se recomandă un compozitor turc Toți conducătorii care i-au urmat au primit
deosebit, Ahmed Adnan Saygun, cu al său Oratoriu denumirea de Ahî Baba. Această organizație a
Opus 26 dedicat lui și inspirat de Yunus Emre și devenit centrul spiritual al tăbăcarilor și meșterilor
opera sa, comentariile aparținând unui apreciat turci din perioada otomană.”
compozitor român contemporan, Mihai Alexandru, Se poate afirma că pune bazele învățământului
care face și el următoarele comparații: economic turc și din zonă: „Ahî Evren a organizat 32
Asemănarea între suportul oferit de Yunus de tipuri de ramuri comerciale, după profilul fiecărei
lui Saygun şi cel al lui Schiller pentru Beethoven se meserii... A identificat 740 de principii convenționale
bazează pe o aspiraţie comună, cu toată distanţa în pentru desfășurarea unei vieți profesionale corecte
spaţiu şi timp. La o traducere mai liberă, versurile lor dintre care 124 de principii esențiale trebuiau
ar suna la fel. respectate cu strictețe. S-a afirmat că organizația Ahî a
„Singurul duşman este cel lăuntric jucat un rol important chiar în structurarea instituțiilor
Deci să nu urâm niciodată pe nimeni, militare și administrative ale statului otoman și în
Să vedem că toţi suntem unul.” organizarea vieții sociale în cadrul societății otomane.
Una dintre îndatoririle lojilor și fundațiilor Ahî
Iisus din Nazaret ne-a spus acelaşi lucru. În era să ofere cazare gratuită și mâncare și băuturi timp
mai puţine cuvinte. Poate din cauza asta n-am înţeles. de trei zile călătorilor care erau în trecere. Protejarea
Yunus Emre a văzut că n-am înţeles şi a încercat să ne dervișilor, a celor slabi, a călătorilor, a străinilor și
demonstreze făcând risipă de elocinţă: a celor strămutați, adăpostirea lor erau considerate
„Din înaltul cerurilor cu Iisus, drept principalele îndatoriri ale organizațiilor Ahî.”
De pe culmea Sinaiului cu Moise,
Alături de suferindul Iov, *
Împreună cu iubitul Tău Mohamed
Îţi chem numele, Doamne”. Haci Bektaș Velî poate fi perceput ca un
Aşa ceva putea să scrie un musulman la ora adevărat personaj din poveștile unei Șeherezade de
când Europa creştină trimitea împotriva lui cruciade! origine turcă, multe povești și legende putând fi ale
unei alte culegeri denumite „1001 de zile și nopți
* turcești”. Partea din carte dedicată lui începe aproape
cu „A fost odată ca niciodată un prinț…”:
Bref, întrebat fiind „De ce Yunus Emre?”, „...s-a născut în orașul Nișabur Horasan în
istoricul de artă Burhan Toprak, citat în carte, ar fi anul 1281, unde a și crescut.
spus: „Era ca o voce care venea din mine; de aceea Cea mai distinctivă caracteristică menționată în
mi-a plăcut. Apoi, într-o zi, am aflat că toată lumea lucrarea Vilâyetname este descendența familiei sale
- învățată, neînvățată, șeic, necredincios și credincios din ramura celor douăsprezece imami, pe scurt, este
- din Azerbaidjan până în Balcani îl cunoaște pe descendent din ramura Profetului. Tatăl său, İbrâhîm-î
de rost pe acest mare poet, care a dominat inimile Sânî, coborât din ramura Imamului Mûsâ al-Kâzîm,
țărilor vorbitoare de turcă timp de șapte secole și nu era conducătorul Khorasanului. Prin urmare, Haci
am mai fost surprins.” Bektaș Velî era un prinț devenit, mai târziu, unul dintre
cele mai importante nume ale grupului cunoscut
* sub numele de Horasan Erenleri. Primii ani și-i
petrece sub îndrumarea profesorului Șeyh Lokman-î
În ceea ce-i privește pe ceilalți doi eroi ai unei Perende, cunoscut în lumea orientului pentru vastele
Epoci de Aur a spiritualității turce, în afara Turciei, Ahî sale cunoștințe în domeniul științelor orientului și
Evran este oarecum mai puțin cunoscut, fiind unul apusului, devenind elevul favorit al acestuia.
dintre sufiștii veniți în Anatolia din ținuturile Asiei Se spune că încă din vremea copilăriei, Seyyid
Centrale care a jucat un rol important în înființarea Muhammed bin İbrahim, care va primi mai târziu
și răspândirea ordinului și organizației Ahî, a cărei numele de Haci Bektaș Velî, era dăruit cu puteri
doctrină se baza pe frăție, generozitate, curaj, sacrificiu miraculoase.
decembrie 2021 27
Într-o zi, Lokman-î Perende a intrat în camera sau cuvinte, precum în cazul lui „hoșgörü” sau
lui Bektaș. Mare îi fu mirarea și surprinderea să vadă „gönül”, „himmet” sau „hikmet”:
camera inundată de o lumină nepământeană. De o „Noțiunea hoșgörü include în el înţelesul
parte și alta al micului învățăcel, Bektaș, se aflau două tuturor cuvintelor cum ar fi: bun, dulce, mângâietor,
personaj care citeau din cartea sfântă, Coranul.” emotiv, plăcut, cald. Prin hoşgörü se înţelege
Istoricește vorbind, adică științific, Haci Bektaș abordarea emoţională a valorilor care nu include
Velî este probabil cel mai important și din punct de justificarea, pe când toleranţa se bazează mai întâi
vedere politic: pe o abordare ştiinţifică şi raţională.”
„Atunci când vorbim despre Haci Bektaș Semnificația cuvântului gönül în poezia
Velî va trebui să analizăm prin prisma a trei lui Yunus Emre: „intraductibil atât pentru limba
elemente principale care ne vor ajuta să înțelegem română, dar și pentru alte limbi occidentale. În
personalitatea acestui derviș și filosof, fondator al aceste limbi cuvântul primește sinonimul «inimă».
Ordinului Bektașî: Același lucru se produce și cu traducerea cuvântului
Primul este Ordinul Bektașî și lucrările lui „hoșgörü”, așa cum şi cuvântul „dor” din limba
Bektaș, al doilea, relațiile cu ordinul Ahî la care a fost română nu poate fi tradus. Sensul real al cuvântul
afiliat, iar al treilea, Corpul Ienicerilor și relațiile sale gönül depășește cu mult sensul cuvântului inimă,
cu statul otoman. cuvânt care exprımă o parte anatomică. „Gönül”
Chiar dacă vom lua separat cele trei elemente, aparține doar lumii și culturii sufite, gândit ca un
vom observa că ele se întrepătrund constituind concept de utilizare în poezii și imnuri religioase.
fermentul noului stat înființat, Statul Otoman, Analistul istoric, Muammer Yîlmaz,
deoarece „ordinul Bektașî” înseamnă credință, referindu-se la acest cuvânt, scria: „Gönül este
comunitate, ordinul Ahî înseamnă viață socială și un ghid în atingerea adevărului; gönül este sursa
comerț, iar Casa Ienicerilor înseamnă politică.” înțelepciunii. Gönül (Inima spirituală) este o oglindă
Mai menționăm aici doar faptul că mișcarea de a manifestărilor lui Dumnezeu.”
credință instituționalizată sub numele de Bektașîsm „Himmet” ar însemna maturitate spirituală.
apare, de fapt, după moartea sa. Și că ordinul este În sufism, înseamnă cunoștințele spirituale primite
apreciat și prin faptul că acordă libertatea femeilor de de la învățătorul spiritual. Cu alte cuvinte, himmet
a participa la ceremoniile religioase, alături de bărbați este ajutorul spiritual pe care murșhidul îl oferă
și chiar de a se afla în fruntea lăcașurilor de derviși discipolului său.
(tekke, zawiye). Kadînciîk Ana sau Hatun Ana este Cuvântul hikmet în limba arabă înseamnă
cea care deschide ramura feminină a ordinului. „înțelepciune, dreptate, știință și ingeniozitate”.
În ceea ce privește particularitățile actuale Unul dintre semnificațiile înțelepciunii este de a
ale dogmei Bektașî, „trebuie precizat de la început găsi adevărul” (Çağırıcı, 1992, 40). Yunus tratează
că adepții ordinului Bektașî nu contrazic Islamul conceptul de înțelepciune în două moduri diferite.
ci trasează o linie de credință și filosofie bazată pe Primul se referă la studiul de cercetare și cunoașterea
Islam. (...) Există o serie de practici ale ordinului care tuturor ramurilor din domeniul științelor, iar al
stârnesc suspiciuni în imediata comunitate sunnită, doilea are sensul cunoașterii spirituale. Potrivit lui
precum: preferința pentru oficierea ceremoniilor pe Yunus, este necesară cunoașterea spirituală, pentru
timp de noapte, nerespectarea rugăciunii obligatorii a atinge absolutul.
și a postului din luna Ramadan, permiterea
consumului de alcool. Printre practicile religioase se *
numără comemorarea martiriului lui Husayn, fiul
lui ‘Alī și al Fatimei, lucru care presupune postul și Pe scurt, un nou ghid de călătorie… spirituală
doliul în primele zece zile ale lunii Muharram. Tot în istoria turcilor, marcă înregistrată Doamna
în legătură cu acest episod, rugăciunile adepților Profesor Gülten Abdula-Nazare! De la Galați,
Bektașî conțin blesteme la adresa celor doi califi primă sau ultimă (depinde de unghiul de abordare)
omayazi, Mu‘āwiya și Yazīd, care au ordonat uciderea „poartă” de intrare sau de ieșire în/din „Orientul
lui Husayn și a familiei lui, la Kerbala.” românesc” care este Dobrogea, „Orient înainte
Practic, prin concluziile doamnei profesor, cei de Orient”, o nouă „carte” (și cu semnificație de
trei sunt și întemeietori, dar și reformatori. scrisoare) adresată umanității și spiritului umanist-
universalist (deloc obligatoriu globalizant-
* globalizator), despre valori perene!
Printre rânduri, mai sunt de găsit meditații și
explicații asupra limbii turce, asupra unor expresii
28 Axis Libri
C
decembrie 2021 29
Ceea ce este foarte interesant la amintirile
Luminiței Potîrniche este faptul că, deși toate
sau majoritatea se petrec în comunism, accentul
nu cade, așa cum ne-am obișnuit, pe restricțiile,
lipsurile sau măsurile inumane impuse de mai marii
zilei în acea perioadă de tristă amintire, ci strict
pe dimensiunea umană a faptelor și întâmplărilor
evocate. Firește, aceasta nu trebuie înțeleasă prin
faptul că autoarea ar face parte cumva din tagma
nostalgicilor după comunism. Dimpotrivă, în nu
puține rânduri, aceasta expune, ce-i drept frugal,
și diverse aspecte ce i-au lăsat un gust amar: lipsa
alimentelor din magazine, prigonirea celor ce aveau
un oarecare statut financiar la venirea comuniștilor,
a așa-zișilor chiaburi, frica generată de Miliție și
Securitate, și multe altele, frugalitatea despre care
vorbeam explicându-se mai cu seamă prin dorința
de a nu mai retrăi, nici măcar la nivelul amintirilor
acele episoade nefericite, pe care însă le expune
strict pentru crearea contextului real al poveștilor
spuse, din care de altfel nu răzbate altceva decât
omenia protagoniștilor. Mesajul principal al
Luminiței Potîrniche acesta este: oamenii reușeau
să rămână oameni, cu toate lipsurile și restricțiile acolo. A lăsat și el în urmă Oltenia, ca spațiu obiectiv,
impuse de regimul acela criminal. dar a purtat-o în suflet. S-a moldovenizat doar prin
Un alt aspect inedit ce răzbate din tabletele alegerea locului în care și-a trăit câtă viață i-a dat
memorialistice ale poetei convertite temporal la Dumnezeu, până la sfârșit. Deși se spune despre olteni
proză, este cel legat de toleranța interetnică și inter- că sunt ambițioși, el a fost lipsit de acest hormon. Nu
religioasă, aceasta prezentând în tonuri foarte calde mi l-a transmis nici mie. A fost un om care și-a purtat
un model de conviețuire mai mult decât pașnică, valoarea cu discreție și demnitate, neostentativ. De la
de-a dreptul firească, între români, țigani, evrei, el am deprins dragostea de carte, dar nu și cea pentru
greci, și uneori francezi, între creștini ortodocși, diplome. De asemenea, abilitatea de a prețui omul
romano-catolici, iudei, și uneori atei, cu toții dincolo de ceea ce reprezintă el ca valoare atestată
înțelegând că mai presus de naționalitate sau religie de patalale și funcții. Lui îi datorez bătătura de la
stă omenia, care nu de puține ori îmbrăca chiar degetul mijlociu al mâinii drepte, cu care am trăit
haina curată a prieteniei. toată viața, începând cu clasele primare. Bătătură
Firește, cele mai emoționante memorii dintre de scris. Și mândria că sunt fiica unui om care dacă
cele ale Luminiței Potîrniche, rămân cele în care își avea două haine pe una o dădea unui sărac lipsit de
evocă părinții. Iar dacă figura mamei apare în mai ea, întâlnit pe stradă. Nu se aștepta ca acel om să-l
toate tabletele, aura sa fiind astfel ușor estompată răsplătească, să-i fie de folos pe viitor, să-i slujească
de repetitivitate, în cazul tatălui, cel nu atât de des sau să-i menajeze imaginea. Mi-e dor de jumătatea
invocat, lucrurile se schimbă, acesta beneficiind la oltenească a sângelui meu. Mi-e dor de o generozitate
un moment dat de o adevărată icoană zugrăvită de cu bun simț și omenie, chiar dacă pentru asta nu
fiica sa, la mulți ani după trecerea lui în lumea celor sunt conferite titluri de niciun fel și nu te pot ajuta
drepți, în tableta intitulată, Oltenia, jumătate din să crești în ochii analitici ai celorlalte hematii cinice”.
sângele meu: „Jumătatea mea de sânge care nu m-a Piața de păsări este un izvor aproape
dezamăgit niciodată, pentru că nu am cunoscut-o. nesecat de emoții, o sursă de hrană pentru cei mai
Nu mi-a spus niciodată să uit că fac parte din ea, melancolici dintre noi, este, nu în ultimul rând, așa
pentru că nu a știut niciodată că sunt. Tata s-a născut cum spune însăși autoarea, o arheologie a nostalgiei.
30 Axis Libri
P
O
E
Z
I
E
PoemE
Un jour inconnu
Un jour inconnu,
un jour prochain
je voudrais t`écouter comme l`âme perdu,
comme quelqu`un d`autre.
Anna Banasiak
poetă (Polonia) O zi necunoscută
O zi necunoscută,
ziua următoare
aș vrea să te ascult cu sufletul pierdut
ca un străin.
decembrie 2021 31
pe care încă nu le știu. Grief
Ca și când ar fi secretul creației.
Grief is something that never ends,
Momentul de care nu-mi amintesc a conversation with then, yesterday and tomorrow
odată ce ziua s-a dus which leads to a half-open room
când nu-mi era frică să plâng where everything remains the same,
atunci când cuvintele spuse prietenilor pierduți where nothing is changed
se dovedeau nemuritoare. apart from a lonely wanderer
Zilele acestea nu pot să moară, să se veștejească whose guardian angel was lost.
ca florile de altădată. Evading our shadows
We are trying to conquer our own lives.
Forgetting numerous episodes of the past,
Nous écrivions les lettres à Dieu as if it had been possible,
we are forced to surrender and pay homage to the
Nous écrivions les lettres à Dieu kingdom of sorrow.
pensant que nous comprennons le monde entier.
C`étaient les jours
quand nos pensées devaient être sauvages, Întristare
déchaînées comme si nous avions su tout
ce qu’on pouvait savoir. Întristarea e ceea ce nu se sfârșește niciodată.
Soudain, o conversație de ieri sau de mâine
quand nos histoires sont passés, care te duce spre o încăpere pe jumătate deschisă
pendant que nos lettres au Dieu absent în care totul rămâne cum a fost,
se sont montrés sans importance, unde nimic nu se schimbă
dans toute l`acceptions du terme, decât pentru un rătăcitor singuratic
ils doivent se faner al cărui înger păzitor s-a pierdut.
comme les restes de nos ancêtres. Evadând din umbrele noastre
Încercăm să ne cucerim viețile.
Uitând numeroase episoade ale trecutului,
Noi compuneam scrisorile pentru Dumnezeu ca și când asta ar fi posibil,
suntem forțați să ne predăm și să aducem laude
Noi compuneam scrisorile pentru Dumnezeu împărăției durerii.
crezând că înțelegem întreaga lume.
Erau zilele (Traducere în limba română
când gândurile noastre trebuie să fi fost sălbatice, de Mariana Tomozei Cocoș)
dezlănțuite, ca și când am fi știut
tot ce se putea ști.
Dintr-o dată,
Când povestirile noastre s-au sfârșit,
în timp ce scrisorile noastre spre un Dumnezeu
absent
s-au dovedit fără importanță,
cu adevărat,
ele se vor fi veștejit
ca și rămășițele strămoșilor noștri.
32 Axis Libri
P
O
E
Z
I
E
PoemE
O să fii tânăr
decembrie 2021 33
celui din urmă discipol care se leapădă odată cu tristețea interioarelor
de maestrul său un rezumat pentru toate punerilor în scenă
și cocoșii de tablă ai acoperișului din care o să lipsești
cântă răsuciți de briză precum pumnalul dintr-o rană adâncă
un requiem pentru plimbările de sâmbătă seara
cu presimțiri ale iernii de după iarnă
pe o stradă pustie și amară Totul se întoarce
cum sarea din mările
ce adună la țărm păsări învinse Să te ajungă din urmă propria ta respirație
și orele ce se întind cum gâtul de animal
sub lama cuțitului din abatoare
Un rezumat lângă bruma ce cade în fiecare dimineață
precum un doliu alb peste câmpie
Jocul delfinilor într-un acvariu imens când totul se întoarce
la sfârșitul sezonului odată cu amintirile la miezul nopții
pielea lor albă peste care odată cu tristețea omului sandwich odihnindu-se
lumina joacă un dans necunoscut pe pajiștea grădinii tăiată în două
dincolo de castanii desfrunziți de chioșul mucegăit al fanfarei
ai acestui Octombrie peste străzile desfundate ale Europei Centrale
ce-mi face inventatul unde iarba se înalţă
castelelor din Spania ca niște șerpi verzi la auzul unui flaut
Plânsul meu fără lacrimi când deasupra noastră o bilă metalică folosită la
dus între baionetele ficușilor ruginii demolări
acoperind resemnări și vitrine se legănă în strânsoarea cablurilor
revărsate în bulevarde iar troznetul ei asemeni celui făcut de harbujii
ce își aduc îngrozitor de bine aminte căzuți din pătule
trecerea noastră anunţă cum un prinţ moștenitor
O stare de spirit între nicăieri și nicicum voiajază mereu incognito la Sarajevo
ce se adună peste starea de fapt
DEEA, elevă, Colegiul Național „Costache Negri” Galați. Strigăt în surdină: grafică
34 Axis Libri
P
O
E
Z
I
E
PoemE
decembrie 2021 35
De bucurie că m-ai lăsat să îngheț pe balcon. E bizar să adăpostesc în mine un copac.
„Vii la un Quiche?” Cvasi nelumesc să știu că îmi vor crește cireșe în
„Degenerează, păpușel! Degenerează!” locul ochilor.
Dacă se va întâmpla să plâng vor cădea petale.
Cel mai bine mă pricep să renunț la lucruri. Eu nu cunosc alte nume de arbori.
Știu doar că un cireș sfios se ascunde înăuntru și se
Am curățat mărul așa cum m-a învățat bunicul, joacă de-a v-ați ascunselea.
Mi-am amintit toate locurile în care ne-am dezbrăcat. Cu mine.
Camerele de hotel,
zâmbetul de gâscă îndopată cu hormoni. Superputerea puștoaicelor de șaișpe ani e că se
Căsuța de pe Washington, 3. pot ascunde în corpuri de silfide.
Fac exerciții de renunțare la fumat de aproape trei
săptămâni. Carnea lor albă și fragedă încă nu a cunoscut
Ultima țigară mi-a ajuns până în stomac, efectele vergeturilor și a celulitei.
Am stins-o și am înghițit în sec. Au un timp infinit pentru a se mira de formele
“Do you wanna save a copy of your past?” fructelor de ambrozie,
Mi-a apărut un mesaj în fața ochilor după ce am Sau de a învăța că au nevoie de multă răbdare
aruncat pachetul. pentru a se face remarcate.
M-am gândit la momentele în care am mâncat De ele însele.
paste în bucătăria ta, La șaispe ani strângeam din dinți când traversam
Colanții de călărie, Bel-Art și femeia slabă. chiar și regulamentar.
Cel mai bine mă pricep să renunț la lucruri. Străzile orașului industrial adunau toți bărbații
Și la tine. care nu mai încăpeau pe ușa din dos.
Superputerea mea e că am uitat o bună parte din
În interiorul meu se înghesuie aproape timid un cireș. amintirile puștoaicei de șaișpe ani care-și punea la
cale planul de evadare pe Lună.
Petalele s-au lipit de spate-aripi pentru distanță.
Degetele mi-au devenit crengi și așteaptă
primăvara.
DEEA, elevă, Colegiul Național „Costache Negri” Galați. Gânduri hoinare: grafică
36 Axis Libri
P
O
E
Z
I
E
KABIRII AMAZIGH SAU BERBERII
DIN NORD-VESTUL AFRICII
decembrie 2021 37
Celei construite de Atlanți în Ceahlău. A izbucnit un strigăt mai înspăimântător
În 1550 î.Hr., faraonul Ahmose I, Decât urletul khabirilor, fiindcă fiecare
După un asediu prelungit Striga din tot sufletul ca să-şi uite frica …”
I-a alungat pe majoritate în Canaan, Kabirii, cunoscuți în scrierile sumeriene
Și un mic grup s-au deplasat în Libia. Sub numele de Kabili, au dat pe
Începând cu 1520 î.Hr., Regina emeș Puabii sau Șubad,
Egiptul a fost condus de Hiksoși Care a condus cetatea Ur din Ki-en-gi
Prin dinastiile a XV-a și a XVI-a, cu patru faraoni. Pe la anul 2.600 î.Hr.
Și totuși, timp de alte două veacuri Comparând fotografia bustului reginei Puabii
Egiptul a fost hărțuit de Hicsoșii care au locuit în Cu o femeie amazigh de astăzi din Maroc
deltă, Și fotografiile cântăreței de muzică populară
Până când, în 1320 î.Hr., Faraonul Horemheb Bănățeană Mariana Drăghicescu,
A început războiul împotriva triburilor migratoare Nu constatăm nicio deosebire
Cărora li s-au alăturat și triburile Khabirilor De fizionomie și îmbrăcăminte.
Instalate pe teritoriul actual al Israelului: Simboluri din negura vremii
„...Când pe pământ, umbrele soldaților Au fost duse în nordul Africii
Deveneau din ce în ce mai lungi, De către neamul carpatin amazigh,
Şi a început ploaia de săgeţi, Precum semnul zodiei peștilor
Care venea dinspre coline Care este cioplit tot mai des
Şi lovea destul de puternic în marginea drumului, Pe porțile de lemn din Maramureș,
Iar din când în când Astăzi constituind simbolul național
Câte un soldat scotea un urlet Al neamului amazigh
Şi-şi ducea mâna la umărul străpuns sau se prăbu- Unde este scris în alfabetul
şea. Specific cuvântul „amaziy” și steagul lor.
Dar Horemheb nu a oprit,
Dimpotrivă, a accelerat înaintarea.
Pe drum erau împrăştiate cadavrele ciopârţite ale
Khabirilor.
[…] Horemheb a dat semnalul de luptă,
Trâmbiţele au sunat şi trupa s-a aranjat pentru
atac.
Numărul de Khabiri din vale părea imens,
Iar răgetele şi ţipetele lor
Umpleau văzduhul ca talazurile mării.
Când se apropiau de noi,
Vârfurile lăncilor lor străluceau înspăimântător
În lumina crepusculară a amurgului. Horemheb a
strigat:
— Nu mai tremuraţi, căcăcioşilor mei dragi.
N-aveţi de ce să vă speriaţi,
Fiindcă armata Khabirilor nu-i prea mare.
Când au ajuns la o distanţă convenabilă
De armata egipteană, Khabirii
Au început să scoată strigătele lor războinice.
[…] Când a început ploaia de săgeţi,
Horemheb a strigat: - După mine, căcăcioşilor!
Şi, în acelaşi timp, din toate gâtlejurile
38 Axis Libri
P
O
E
Z
I
E
PoemE
decembrie 2021 39
Galben de gutui dezmiard-acoperişuri Suntem în liberă cădere;
Din cărămidă caldă, printre tufişuri. Ne-ar durea să recunoaștem,
Pestriţ şi încet mingea de foc se stinge Dar parcă ne face plăcere
Când linia orizontului atinge. Într-o colivie să ne zbatem…
Căutare
Şi se scaldă portocala-nflăcărată Nu v-a şuierat zefirul
În a lacului oglindă tremurată, Un ecou al vocii sale
Celălalt astru sublim sărutând, Ori din grădină trandafirul
În liniştea greierilor fuzionând. Nu v-a atins cu fragede petale
Aşa cum m-atingea privirea sa
A umbrelei negre pânză încrustată Ce-asupră-mi dragostea își revărsa?
Cu diamante de-o splendoare-ngheţată
Veghează peste stol de felinare În întuneric inima tresare
Ce păstrează taine de amorezare. Căutând ecouri dulci de şoapte
Pe funduri de pahare –
Cioburi pe cerul meu de noapte.
Agonie tăcută
N-aţi găsit întâmplător
Printre gratiile de gânduri grele O fărâmă gri de dor
Și lacrimile – șiruri de perle Prin cenuşile pierdute
Ce obrajii adesea-mi împodobesc – Ale flăcării născute
Inima pulsează cu disperare, Din durere şi dorinţe
Legată de ancora căzută-n mare; Prea târziu înnăbuşite?
Sperând ca visurile să nu-mi zdrobesc.
Și tot mai caută a răspunde
Candela din piept aprinsă a rămas, La-ntrebări ce n-au avut cutezare
Lăsând rațiunea într-un impas, Să treacă printre buzele-mi tremurânde,
Iar ceara se topește încetinit Nici cu ultima suflare.
Pătându-mi orgoliul nemilos.
Astfel lacrimi fierbinți au amorțit
Pe-un surâs de porțelan mincinos. Viteza timpului
40 Axis Libri
„Jurnal poetic” este un grup de pe Facebook care promovează literatura scrisă de tinerii J
talentați. De asemenea, periodic selectăm fragmente din cele mai reușite poeme postate și U
realizăm stickere (pe care le puteți găsi pe pagina Jurnal poetic - R
https://www.facebook.com/jurnalpoetic/) N
Alina Neculachi, responsabil rubrică, studentă, poetă A
L
P
O
E
you know me too well T
I
C
decembrie 2021 41
J
U
R
N
A
L
P
PoemE
O
E
T
I
C
(Ænima)
orchestra plutește galant toba se aude din instalația de sunet toba nu este
prezentă pe scenă alături de ceilalați muzicieni dirijorul coreean simte
constant nevoia unei băi de mulțime. concertul nu va începe niciodată în
gara filaret mi-aș fi dorit să nu-mi arunc perechea de converși uzată erau Andrei Zbîrnea
vișinii și cred că-mi veneau destul de bine. ai simțit vreodată bucurie atunci scriitor
când ți-ai ales de pe raft o pereche de teniși? chiar dacă știai că sunt cei mai
ieftini din bazar
ieri am vorbit despre stele sau poate că m-am gândit doar eu la stele cu toate
că nu obișnuiesc să fac asta oare în bergen stelele arată diferit sau cum ai
traduce madrugada în norvegiană. euthanasia roller coaster o formă de
terapie experimentală porumbeii nu vor deveni cobaii voștri porumbeii s-au
îndrăgostit prima dată în Bergen
42 Axis Libri
J
U
R
N
A
L
PoemE P
O
E
T
I
C
ștecăr
weekend plăcut
decembrie 2021 43
E
S
E
U
44 Axis Libri
Rostiți mereu: „se poate, am” Pentru lumea zeilor pe Han-Kurbustan-Tengere,
Apoi a privit în jos „Creează-te, pământ!”, a spus Iar pentru cel al iadului l-a numit pe Mangiz-
Și pe dată din mare Pământul a apărut. Tochiri-Tamu
Apoi a privit în sus Când s-a creat iadul Tanri s-a gândit și la un sigiliu
Și cerul să se facă a poruncit. cu numele Matman-Kara.
Dar Ülgen nu s-a oprit Mijlocul celor nouăzeci și nouă de lumi,
Și de pază trei pești să se facă a poruncit. Numele lui este Ezre-Kurbustan, Tengere și Lumea
Peștii au crescut mari și Lumea o sprijineau. cerului
Apoi doi pești a mai creat. Aici va domni mesagerul meu, a spus.
Unul nu s-a mișcat niciodată, pe undeva înghețat Belgein-Keratlu, Torino-Musikay Burkan.
a rămas. Locul Altın-Șarka,
Un altul, s-a întins pe pământ Toată lumea numește iadul, Tüpken-Kara-Tamu.
Cu capul întors spre nordul întunecos Unde l-am pus de la început să domnească,
Cel din mijloc avea deja capul orientat aproape de Pe unul dintre duhurile sfinte, pe Matman-Karakaci
apus Khan,
De-ar fi fost spre nord de tot, Cât privește Lumea noastră în
potopul ar fi înghițit pământul de care omul trăiește
tot. Este cea mai mică dintre toate
De aceea capul de un stâlp, în Numită Kara-Tengere,
lanțuri l-a legat Ocrotită de duhul sfânt marele
Ca nu cumva în mișcarea lui May-Tere.
Inundațiile să înghită pământul. Iadul Lumii e numit Kara-Terș,
Tanrî a pus pe Mandı-Șira să-l Condusă de cineva cu numele de
păzească Kerey-Han.
Și după caz capul peștelui să-l Să nu crezi că Lumea noastră este
rotească. unică în galaxie.
Dar într-una din zile pământul a Sunt 33 de Lumi ce se înalță în
fost invadat de ape cer.
căci capul peștelui se lăsase în Într-o zi, din nou, Tanri-Ülgen
jos. uitându-se fix la apa mării
După ce Lumea a fost creată, Zări brusc o bucată de pământ
Tanrı plutind pe apă.
S-a retras pe Muntele de Aur Pe bucata aceea era ceva cât un fir
pentru odihnă de păr,
Un munte înalt al cărui vârf se pierdea în cer, ce-l făcu să se întrebe:
dincolo de lună și soare. -Ce să fie oare? Să fie lucru sau ființă umană?
După ce în șase zile muncise și creease Lumea. Deodată acel lucru începu să ia forma unui om
Pe acest munte Ülgen își alesese loc de odihnă Care se înmulți. Așa au apărut oamenii din lut.
Doar o oră dorea în a șaptea zi de odihnă. Primul om s-a numit Erlik, iar Tanrî,
După ce a dormit o oră, Bay-Ülgen s-a trezit, Cel care-l crease pe om a dispărut.
A privit în jur, la ceea ce crease și fericit a fost de Erlik a pornit în căutarea Lui și l-a găsit.
propria-i creație Inima lui Tanrî ca și sufletul erau curate și pline de
diferită puțin de lumea noastră. slavă.
Luna și Soarele erau la locul lor. Văzându-l pe Erlik i-a spus:
Erau create nouă lumi separate, ba mai mult — Fii fratele meu mai mic!
și un iad era în plus. Erlik a primit imediat să-i fie frate,
Cea mai mare dintre lumi era Han-Kurbustan- Dar inima lui era plină de ambiții.
Tengere, După ce a fost creat, Erlik, a colindat și s-a distrat.
Diferită de toate celelalte lumi. Zilele au trecut și deodată s-a oprit.
Ülgen a trimis să aibă în grijă de această lume De ce să nu fiu mai măreț decât Tanri? S-a întrebat
Pe Khan Mangiz-Matmas-Burkan. Care e meritul lui să stea în înaltul Cerului?
decembrie 2021 45
Invidia și lăcomia începu să-i tulbure rațiunea lângă lacuri și râuri, peștele era simbolul fertilității,
Și încet-încet deveni gelos și dușmanul lui Tanrî. prosperității și abundenței. În primele secole creştine,
Vroia să fie și el privit cu slavă divină. de teama persecutorilor, adepţii lui Iisus Hristos
Începu să spună: foloseau diferite simboluri pentru a se recunoaşte între
De-aș putea crea și eu un om! ei. Purtau la gât peştişori din metal, din piatră sau
Oh, dac-aș putea crea o lume care să fie doar a mea! din sidef, pe care figura inscripţia ICHTHUS care în
Tot spunând așa, a început să cadă în capcana greacă înseamnă pește, iar inițialele formau propoziția,
proriului egou. „Iessous Christos Theou Uious Soter” - Iisus Hristos,
În timpul acesta Tanrî văzând că Erlik nu folosește Fiul ales al lui Dumnezeu (Galip Atasağin).
la nimic, Despre crearea Lumii și al primului om vom
Și Lumea se duce de râpă întâlni multe legende în diferite variante, dar care
A creat o făptură nouă, un viteaz pe nume Mandi- duc în aceleși punct comun. Într-o legendă a tătarilor
Șira culeasă de Lebed, pe care am întâlnit-o în cartea
Și i-a dat în grijă să ocrotească omenirea. „Mitologia turcă”, a profesorului turc Necati Gültepe,
Apoi Tanrî a mai creat 7 ființe cu oasele din trestie motivul creaționismului este prezentat astfel:
și carnea din lut „La începutul începuturilor, nu exista decât o
Cărora le-a suflat din sufletul lui în urechi și cei mare întindere de apă fără niciun petec de pământ
șapte au căpătat viață, deoparte și de alta. Atunci Tanrî (Dumnezeu) a
Apoi le-a suflat în nări și au căpătat minte trimis o lebădă albă să aducă în cioc o gușă plină
Omul sfânt Mandi-Șire trebuia să protejeze Omul, cu apă. Când lebăda a intrat în apă, ciocul ei a atins
Să-l țină în viață, să gonească dușmanii, o bucată de pământul care s-a lipit de cioc. Lebăda
Dar omul avea nevoie de cineva care să-l îndrume a scos capul din apă, a scuturat din cap și a azvârlit
Să-i arate un stil de viață ordonat, să se poată bucata de pământ lipită de cioc, care s-a rupt în bucăți
administra singur. și au început să plutească pe apă. Plutind, au început
Prin urmare Tanrî l-a creat pe May-Tere să crească și să se formeze suprafețe întinse de
Și i-a poruncit: „De acum încolo vei fi conducător, uscat. Tanrî a trimis o a doua pasăre să deniveleze cu
Vei fi Hanul omenirii!” ciocul pământul. Așa au apărut munți și văi, dealuri,
mlaștini și Pădurea Neagră. Acest ținut frumos nu
În legenda culeasă de Verbitskiy, se observă i-a fost pe plac Satanei. Tanrî s-a hotărât să creeze o
credința omului în singurul și supremul Creator ființă asemănătoare Lui. La început a creat o singură
pe care el îl numește Tanrî. Bay Ulgen joacă un rol persoană, un bărbat. Bărbatul a început să cutreiere
secundar, cel ce ajută pe Tanrî în munca Lui de creație. pământul în lung și în lat. Într-o zi, pe când dormea,
Este curios să găsim în această legendă și motivul Satana i-a atins pieptul și din coasta bărbatului a
peștelui pe care se sprijină Pământul. Sunt trei pești, căzut la pământ o bucată de os, care a început să
dar dintre ei unul este mai mare decât ceilalți doi, legat crească și să ia forma unei ființe, frumoasă la chip și
în lanțuri și capul îndreptat spre nord. Lanțurile și cel mlădioasă la trup. Așa apăru și prima femeie.”
trimis să-l păzească are grijă să nu i se clintească capul Interesant este faptul că tema acest uimit antic
din poziția fixată. Legenda mai vorbește și despre se regăsește în geneza celor trei religii monoteiste
crearea Lumii în șase zile, iar Muntele de Aur unde care arată că Adam și Eva sunt primii oameni creați
se află Tanri (Dumnezeu) este descris ca cerul cu de Dumnezeu și Eva este creată din coasta bărbatului.
treizeci și trei de etaje. Câtă similitudine cu legendele Această variatate de mituri vine să confirme
biblice ale religiilor monoteise apărute mult, mult încă odată, așa cum spunea și Mircea Eliade, ideea
mai târziu, dar și cu legendele altor culturi ale Lumii, că «Miturile formează o „poveste divină”. În acest
mai ales dacă ne gândim la motivul peștelui devenit sens, miturile sunt la fel de importante și necesare
unul din simbolurile horoscopului, dar și al religiei ca și religiile». În timp ce lumea este dominată de
creștine. În legenda creației din Altay, am văzut că știință, miturile vin spre oameni, încercând să-i
peștele este simbolizat ca o ființă care poartă lumea. facă să înțeleagă legătura între metafizică și lumea
Peștele, văzut ca un animal sacru în Siria antică, materială.
a devenit reprezentarea zeului Dagon, iar pentru N.R.: Fragment din volumul „Pământul,
chinezi simbolul belșugului. În mitologia budistă, muntele, peșterile și pietrele în cultura popoarelor de
unii zei sunt înfățișați pești. Pentru turci, locuitori de origine turcă”.
46 Axis Libri
E
S
E
U
ECATERINA (COCUȚA)
CONACHI-VOGORIDE (II)
decembrie 2021 47
după foarte puţină vreme, înlocuitorul de domn din Europei, problema Unirii Principatelor Române.
Moldova moare. În fugă mare, turcii l-au instalat în Era fructul emigraţiei române de la 1848. Şi pentru
această importantă demnitate pe Nicolae Vogoride. că această propagandă electorală era costisitoare,
Deciziile erau discreţionare pentru că principatele studentul I.C. Brătianu26 a vândut o moşie a soţiei
erau sub suzeranitate otomană. sale şi a asigurat fondurile necesare. Începând cu
Unirea, însă, „fierbea” peste tot, atât în 14 aprilie 1856, unioniştii au scos la Bruxelles, în
interior, cât şi în afara graniţelor. Impresionante limba franceză, revista „Steaua Dunării”27, care a
au fost mişcările unioniste ale studenţilor români apărut până la 1 mai 1858 şi a avut un rol foarte
de la Paris. Revistele România viitoare17 (1850) şi important în pregătirea Unirii.
Junimea română18 (1851) s-au afiliat la Comitetul Despre această publicație, Constantin
Central Democratic European cu sediul la Londra, Alexandru Rosetti scria că este mai mult decât un
care urmărea declanşarea unei noi revoluţii jurnal, este o operă vie de adevăr și patriotism, ea a
europene. Studenţii români, alături de care se luat cu curaj apărarea proiectului unirii celor două
afla şi Ecaterina Conachi, au trimis memorii lui principate într-un singur stat și a sacrelor principii
Napoleon al III-lea19 al Franţei şi lui Viscount ale revoluției28. Încet-încet, centrul luptei pentru
Palmerston19, premierul britanic, care i-au Unire se stabileşte în ţară, în special în Moldova,
ajutat să înfiinţeze la Paris un comitet cu deviza: pentru că numai aici a existat o puternică mişcare
,,Dreptate! Fraternitate! Unitate!”. Aşa i-a cunoscut antiunionistă. Au loc întruniri în marile oraşe, în
şi i-a îndrăgit împăratul pe români. Au reuşit, de cadrul cărora sunt combătuţi vehement separatiştii.
asemenea, să obţină sprijinul unor personalităţi Au apărut şi nişte paşi mici care aveau menirea
marcante, cum ar fi: Paul Bataillard20, Edgar să anunţe apropierea Unirii. În 1842, a existat un
Quinet21, Hippolyte Desprez22, Jules Michelet23, proiect de unificare a măsurilor şi greutăţilor în cele
Ledru Lorin24, Dudley Stuart, care au pledat în două principate.
presă sau în Parlament în favoarea românilor. Şi În septembrie 1845, a fost oficiată cununia
vienezii au pus umărul la împlinirea visului nostru religioasă a lui Gheorghe Bibescu, domnul Ţării
secular. Înainte de luptele de la Sevastopol, când Româneşti, la Focşani, lângă borna de hotar,
nu se ştia cine va învinge, la 26 martie 1855, la o naş de cununie fiind domnitorul Moldovei,
conferinţă preliminară de pace, baronul Francois Mihail Sturdza. La 1 ianuarie 1848, a intrat în
de Bourqueney25 a pus pentru prima data, în faţa vigoare o convenţie moldo-munteană prin care
17
„România viitoare” (1850) a fost revista revoluţionarilor a fost desfiinţată vama dintre cele două ţări,
români paşoptişti aflaţi în exil. A apărut un singur număr în singurul produs nescutit de taxă fiind sarea.
noiembrie 1850, la Paris. Printre colaboratori: Nicolae Bălcescu, Se impunea organizarea mişcării unioniste,
Dimitrie Bolintineanu, Constantin Alexandru Rosetti. întrucât se apropiau alegerile pentru Adunarea
18
„Junimea română”, revistă cu apariţie lunară în 1851,
ad-hoc. Se discuta tot mai insistent despre
la Paris, editată de societatea cu acelaşi nume. A susţinut
Unirea Principatelor. Unirea Principatelor sub un prinţ străin şi despre
19
Viscount Palmerston (1784-1865). Prim-ministru stabilirea unei capitale noi la intersecţia celor
al Angliei (1857-1865). Fiind aliat al Turciei, nu a sprijinit
mişcarea unionistă a românilor.
26
I.C. Brătianu (1821-1891), politician român
20
Paul Bataillard (1815-1872) Ziarist şi istoric francez, important în perioada anilor critici. Pamfletele sale politice
apreciat de Nicolae Iorga. scrise în limba franceză s-au bucurat de mult succes. A fost
21
Edgar Quinet (1803-1875). Reputat scriitor, istoric şi membru de onoare al Academiei Române. A avut mai multe
om politic francez. A fost profesorul tinerilor noştri unionişti. mandate de ministru şi prim-ministru. Fiul său, Ionel, a fost
Căsătorit cu Hermione, fiica scriitorului Gheorghe Asachi. de cinci ori prim-ministru.
22
Hippolyte Desprez (1821-1883). Ziaristă franceză
27
,,Steaua Dunării”, ziar unionist înfiinţat de Mihail
care a sprijinit idealul unionist al românilor. Kogălniceanu în 1855 la Iaşi. Întrucât a fost interzis, în 1856
23
Jules Michelet (1798-1874). Reputat istoric francez, unioniştii l-au transferat la Bruxelles. Aici au fost publicate,
reprezentant al istoriografiei romantice, doctor în istorie, în 1857, extrase din scrisorile primite de trădătorul Nicolae
profesor universitar. În anii 1840-1850 a atras la College de Vogoride.
France sute de studenţi români, pe care i-a încurajat să lupte
28
Constantin Alexandru Rosetti (1816-1885), om
pentru realizarea idealurilor naționale. politic, jurnalist, liderul mișcării revoluționare de la 1848,
24
Ledru Lorin (1801-1864) ziarist francez. militant pentru Unirea Principatelor, admirator al lui
25
Francois Bourqueney (1799-1869) diplomat şi om Alexandru Ioan Cuza și al revistei Steaua Dunării. Articol
politic francez. publicat în Românul, septembrie 1857, surse internet.
48 Axis Libri
două ţări. Theodor Balş29, pus de turci P
în scaunul de caimacam (locţiitor de R
domn) al Moldovei, a anulat libertatea O
presei, care fusese introdusă de Grigore Z
Vodă Ghica30, a instalat peste tot prefecţi
Ă
antiunionişti, a arestat pe boierii Nicolae
Holban şi Ion Voinov doar pentru că
purtau costume naţionale, a interzis
să se cânte şi să se joace Hora Unirii.
Victor Place31, care era potrivnic politicii
de presiuni şi ameninţări instaurată de
acesta, pledează pentru înlocuirea lui cu
o altă persoană sau mai degrabă, printr-o
căimăcămie formată din trei: Ştefan
Catargiu32, Vasile Sturdza33 şi Costache Intrarea în București a domnitorului Alexandru I. Cuza:
Negri34. Acesta din urmă era privit de (Fotografie după o stampă contemporană). [București]: [sn],
separatişti ca un instigator al opiniei [18--?]. Cota BVAU: F III 192
publice. El, de altfel, i-a şi înmânat un
memoriu contelui Alexander Walewski în care se a trebuit să le accepte. Ele și-au desfășurat activitatea
spunea: Noi nu voim, noi nu cerem alt lucru decât în centre urbane ca: Brăila, Buzău, Ploiești,
garanţia întregei libertăţi a voturilor noastre în Râmnicu-Vâlcea, Slatina. Venirea comisarilor din
alegeri şi independenţa dezbaterilor din Divanuri. partea Puterilor garante și mai ales abuzurile și
Căimăcămia Moldovei, aşa cum se comportă ea falsurile separatiste din Moldova au impresionat
astăzi, nu oferă aceste garanţii35. puternic mișcarea pentru Unire din cele două țări,
Au loc acţiuni în vederea boicotării alegerilor precum și conducerea unioniștilor, divizată până
pentru Adunarea ad-hoc. Eforturile românilor atunci în fracțiuni, în funcție de obiectivele interne
au stârnit admirația multor străini. T.W. Riker36, ale acestora. Vara anului 1857 a constituit însă piatra
de exemplu, scria: „Niciun popor nu a luptat mai de încercare a mișcării unioniste. Aceasta a reușit să
mult ca românii, pentru susținerea țelurilor sale domine Țara Românească, iar în Moldova a putut să
naționale”. Ca unioniștii moldoveni și cei munteni facă față cu multă eficiență grosolanului fals electoral
s-au pronunțat pentru o conlucrare strânsă a întregii al caimacamului Vogoride. Acum a fost momentul
mișcări unioniste. Paralel cu activitatea comitetelor culminant și decisiv al mișcării. Ea a provocat
electorale, s-au înființat cluburi pe care caimacamul emanciparea succesivă a tuturor provinciilor creștine
care aparțineau Turciei europene.
29
Theodor Balş (1805-1857). În calitate de caimacam
(locţiitor de domn), a desfiinţat toate instituţiile moderne şi
Adunările ad-hoc au fost tribunele de la
eficiente create de domnitorul Grigore Alexandru Ghica. A înălțimea cărora românii au putut să-și exprime
servit interesele turcilor. dorințele lor legitime și să ceară satisfacerea lor.
30
Grigore Vodă Ghica a fost domnitor, sub numele Ele au reprezentat dovada uriașei popularități a
de Grigore al V-lea (1849-1853) şi (1854-1856). Protector al cauzei Unirii și, totodată, a confirmat autoritatea
teatrului românesc. A organizat învăţământul şi agricultura, a
pe care o avea în epocă această mișcare. Ecaterina
reglementat relaţiile dintre boieri şi ţărani, a sprijinit Unirea.
31
Consulul Franţei la Iaşi. menţine relaţii foarte bune cu Vasile Alecsandri şi
32
Ştefan Catargiu (1789-1866), boier moldovean care a Mihail Kogălniceanu, apreciază mult programul
îndeplinit funcţia de caimacam (1858-1866) alături de alţi doi revistei „Steaua Dunării”, devenind, în felul
boieri. Deşi fusese unionist,a trecut de partea turcilor. acesta, adversara politică a soţului ei. Se distingea
33
Vasile Sturdza (1680-1732), boier moldovean unionist. printr-o mare şi însufleţită iubire de neam şi prin
34
Costache Negri a refuzat această funcţie.
35
Alexander Walewski (1810-1868), născut la
înflăcăratele-i convingeri unioniste. Întotdeauna l-a
Strasbourg (tatăl, Napoleon I, mama, contesa Walewski). considerat pe soţul ei străin neamului prin naştere,
Ministru al Afacerilor Externe al Franţei, senator. La educaţie, sentimente, limbă şi obiceiuri.
Congresul de Pace de la Paris a susţinut unirea românilor, dar
sub un principe străin. N.R.: Fragment din volumul V. Ghica, „Cocuța
36
Afirmaţia aparţine lui Mihail Kogălniceanu. Conachi - eseu despre eroina din umbră”.
decembrie 2021 49
T
E
A
T
R
U
MIRON BARNOVSKI
dramă în două acte
Actul Întâi
50 Axis Libri
sa. Cu toții... pregustând din această evlavioasă rugă!... limba și credința creștin-ortodoxă”! „Nu vă lăsați
S-apropie de el, un înaintaș al familiei, străbunul cumpărați cu tot aurul din lume, ca să nu pățiți,
Onufrei, fost dregător la Curtea lui Ștefan cel Mare, precum Iuda”!
bunicul Toma și părinții, postelnicul Dumitru și Elena, Răsună-ndepărtare un clopot sau toaca...
călugărița Elisabeta. Strămoșul Onufrei: Suntem mândri de tine.
Ai primit decapitarea cu demnitate.
Miron Barnovski (ridicând privirea spre Bunicul Toma: Jertfa ta fost-a exemplu
icoana Sfintei Ana): E drept, Măicuță, nicio pilduitor...
nelegiuire pământeană nu rămâne nepedepsită. Tatăl Dumitru: ... de a nu capitula în fața
Înțeleg abia acum!... dușmanului...
Strămoșul Onufrei: Dintre toți contemporanii Strămoșul Onufrei: ... și de a nu-ți părăsi
tăi, strănepoate, te-nțeleg. Ți-o spune deschis, credința străbună.
Onufrei, fost dregător la Curtea Măritului Ștefan, Mama Elena: Fii binecuvântat, fiule, în veci
ocrotitorul Moldovei și-al dreptei credințe. Fie de veci!
primită-n ceruri și pe pământ jertfa ta! Continuă corul de îngeri.
Bunicul Toma: Mă-nchin, cu evlavie, în fața
sfintelor icoane, nepoate, spunându-ți, asemenea Actul al doilea
străbunului Onufrei (arătând spre acesta) că nicio Scena 1
faptă nu rămâne nerăsplătită.
Postelnicul Dumitru: Da, fiule! Cam blând O scurtă pauză. Ușa bisericii se deschide...
tatăl meu, Toma. Dar Țara Moldovei nu poate Intră Marius, însoțit de trei copii.
uita – și ar fi drept să mărturisești, aici, deschis,
în fața Sfintei Icoane Sfânta Ana, Mama Măicuței Marius: Intrați, copii!...
Domnului, că, într-o anume împrejurare, ai Copiii, curioși, privesc de jur împrejur.
împovărat Țara Moldovei... Marius: Iată, ne aflăm în ctitoria domnitorului
Miron Barnovski (rămânând cu fruntea-n moldovean Miron Barnovski, din Iași.
pământ): Așa-i tată Dumitru. Te referi la acel Maria: Una dintre ctitoriile sale, nu?
„așezământ” care echivala cu „legarea de glie a Marius: Corect, pe una dintre ele ați și
țăranilor”?! Dar... vizitat-o...
Mama Elena: Da, fiule, fost-a atunci o mare Maria: Da, da. Mănăstirea Bârnova.
durere... mai ales... pentru cei neajutorați! Ionuț: Și nu mai întrerupe...
Miron Barnovski: Iartă-mă, mamă Elena! Gabriel: ... după cum ți-e obiceiul...
Mama Elena: Pentru a dobândi iertare în fața Marius: Lăsați-o! Nu mă supără intervențiile,
atâtor greșeli, săvârșite de copiii mei, știi prea bine, ci dimpotrivă... poate declanșa un surplus de
Fiule Miroane, m-am retras la mănăstire. O, fiule, informație... util vouă, dragii mei!
nu mie să-mi ceri iertare, ci Preacuratei Fecioare!... Ionuț: Maria iubește esența.
Negreșit, într-o zi... vei dobândi marea iertare! Și- Maria: E adevărat Ionuț, m-am documentat
atunci... cine știe... Sfântul Sinod... deja... dar, recunosc, mi-ar plăcea...
Strămoșul Onufrei: Avem încredințare, că ai Marius: Și dac-ar trebui, succint, să conturez
putea primi iertarea mult dorită... tabloul lui Miron Barnovski, cum l-ai contura?
Postelnicul Dumitru: Atunci, în vara lui 1633, Maria: Între domnitorii Țării Moldovei,
înscrisul din testamentul tău a cântărit mult, fiule! despre care știu câte ceva, Miron Barnovschi
Bunicul Toma: Da, nepoate: Testamentul. transpare ca un bărbat inteligent, ambițios, vertical
Miron Barnovski: Știind ce va urma, m-am și-un bun creștin.
adresat acelora care-mi vor urma la domnie... și Marius (întrebător): Chiar dacă nu toate
Țării întregi!... deciziile sale s-au dovedit benefice celor mulți și
S-aud – ca un ecou – frazele testamentului obidiți?!
domnesc! Maria: Mda!... Într-o domnie, ca acea din
Miron Barnovski (cu pauză): „Nu trădați plin Ev Mediu, era imposibilă perfecțiunea… Însă,
pe frații voștri”! „Nu prăduiți țara – după pofta la acest om domină multe alte calități, pe care nu
dușmanului”! „Nu întinați pământul strămoșesc, avem cum le ignora.
decembrie 2021 51
Marius: Corect!... Ionuț (vrând să-și noteze): Cum?
Maria: Stăpânea mai multe limbi străine, „Mutiorum...”?
printre care, turca și polona. De mare ajutor îi vor Marius: Notează, Ionuț, „Mutiorum magma”
fi pentru a urca pe scara ierarhică. Mi-am și notat în – sau – Mutius cel mare...
carnețelul meu, deja: ceașnic (1611), spătar (1515), Ionuț (notând în caiețelul său): ... „Mutius cel
staroste de Cernăuți (1616), pârcălab de Hotin mare...”
(1618-1621), mare hatman și portar al Sucevei, în Marius: ... coborâtor, din familia antică
timpul lui Radu Mihnea (1622-1626), și... „Mucia”, foarte apreciată de romani.
Ionuț (conchizând): ... și... în sfârșit, domnitor. Maria: Foarte interesant!
Băieții, aplauze. Ionuț: Iată cum, într-un manual de Istorie,
Marius: Excelent. Un ghid de nota „Zece”. aceste elemente ar trebui să fie însoțite de lecturi
Gabriel: Felicitări, Maria! suplimentare...
Maria: Mulțumesc, Gabriel! Cu recunoștință, Gabriel: ... sau de o bibliografie suplimentară...
Marius! Maria: Așa cum proceda Profesorul Oreste
Marius: M-ați convins, v-ați documentat, în Tafrali, de exemplu, pe vremea când era profesor la
prealabil. Academia Mihăileană din Iași...
Ionuț: E drept, știm câte ceva... Marius: Da, aveți perfectă dreptate! Din
Gabriel: Dar, Miron Barnovski a domnit în această ilustră ramură, Istoria a reținut, spre
două perioade... exemplu, numele faimosului Muciu Scevola,
Marius: Corect, în prima domnie, 13 ianuarie implicat, eroic, în războaiele romano-etrusce.
1626 – iulie 1629, în total, 42 de luni, iar în a doua Ionuț: Aceasta fiind cam prin secolul...
domnie, în 1633... Gabriel (către Marius): ... secolul VIII î.Hr., nu?!
Gabriel: ... doar... 3 luni... Marius (aprobator și zâmbind, mângâindu-l)
Ionuț: Deși a fost considerat un „făcător de Maria: Și uite-așa, se pare, vreun urmaș al
pace”, a reușit să-și atragă mulți dușmani, sfârșind... acestora...
dureros... Marius (râzând): Mda, Maria, un urmaș al
Maria: ... ca un martir... acestora se va fi strămutat în Orient și, uite-așa, de
Gabriel: ... la 2 iulie 1633! la ramura-mamă, „Mutius ex Romano” va răsări o
Marius: Admirabil! Cu așa prețuitori de alta, cea a Movileștilor!
trecut, Istoria Medievală a Românilor va avea Ionuț: Și-ar fi interesant să știm...
demni continuatori!... Gabriel: ... care ar fi unul dintre primii
Maria: Ei, nu chiar! Sunt multe detalii pe care Movilești... în Moldova...
nu le știm. Marius: Da, da... Se pare, un Movilă
Marius: De exemplu... Paharnicul... pe la 1490...
Ionuț: De ce i se zice și „Moghilă”?! Maria: Să fi fost... chiar în timpul domniei lui
Gabriel: Sau... „Movilă”. Ștefan cel Mare?!...
Marius: Cu plăcere vă voi prezenta, succint, Marius: Corect!...
așa cum îi place Mariei (cu un anumit ton), esența. Gabriel: Și-ajungem și la „aprodul” Movilă?..
Gabriel: Poate și o recomandare bibliografică... Marius (zâmbind): Bineînțeles!
Marius: Cu plăcere, Gabriel! Iată (ridică de pe Ionuț: Asta știu de la Istorie... Șcheia, 6 martie
o măsuță laterală un volum), Octav-George Lecca – 1486. Ștefan cel Mare... înfruntând pe Hroiot cel
„Familiile boierești române”, volum publicat, la 1899. tiran...
Ionuț: O clipă, Marius (fotografiază, cu Maria (teatral, recitând): „S-aprinsese-n luptă
telefonul, coperta volumului, pe care îl arată Marius). Hroiot cel tiran / Când s-abate calul marelui Ștefan,
Mulțumesc! Mi-am notat. / Purice-i oferă calul său îndată. / Domnul nu ajunge
Gabriel: Așadar... scara ridicată. / <Doamne! Moviliță mă voi face eu,
Marius: Un istoric medievalist polonez, / Ca să poți să-ncaleci după gâtul meu!> / Zice și se
Simon Okolski, scria în prima jumătate a secolului pleacă. Ștefan, fără muncă, / Prin mijlocu-acesta pe
al XVII-lea, în a sa „Orbis polonus”, că Movileștii ar fugar s-aruncă. / <Purice, sărace! De voi câștiga, /
fi „coborâtori” dintr-o faimoasă familie, „Mutiorum În movilă-naltă eu te voi schimba>!...”
magma”... Aplauze.
52 Axis Libri
Marius: Felicitări, cunoscători de nota „zece”! camătă. Soborul controla activitatea egumenului și a T
Ionuț (șugubăț): ... „Magna cum laude!” celorlalți superiori din mănăstire. E
Marius: Da, dar... lui Dimitrie Bolintineanu... Maria: Și cât a fost valabilă această nouă lege? A
Gabriel: ... și ceva mai târziu... și lui Constantin Marius: Până la moartea mitropolitului T
Negruzzi, datorăm poemul intitulat, tot „Aprodul Atanasie Crimca. Cam doi ani...
Purice”, din care s-ar cuveni să amintim pasajul:
R
Ionuț: Mai precis?
„Neamul lui Movilă-armașul multă vreme-a fost Marius: Adică, până la data de 19 ianuarie
U
vestit / Și pe tronul Moldovei mulți domni din el au 1629...
stătut / Dar din multele prefaceri ce pe țară au venit, Gabriel: Și-apoi?...
/ De abia acum mai este între nobili cunoscut”. Marius: După moartea mitropolitului,
Maria: Și, totuși, cum s-a ajuns la uneltiri atât uneltitorii au inventat domnitorului noi acuze...
de crunte la adresa domnitorului Miron Barnovski? Maria: Dar una dintre ele?!...
Marius: Ei, dragilor, ițele-s încurcate rău de Marius: Da, la 16 ianuarie 1628, domnitorul va
tot. emite un „așezământ” care echivala cu „legarea de
Ionuț (enigmatic): De mare taină, pare-se!… glie a țăranilor”. Mare durere pentru cei neajutorați.
Gabriel: Pe care arhivele le luminează, nu? Gabriel: O decizie nepopulară.
Marius: Negreșit. Marius: În schimb, pentru a-și răscumpăra
Maria: Te rugăm, explică-ne! Suntem destul de greșeala, domnitorul va consolida mai multe lăcașuri
mari… ca să înțelegem. de cult...
Ionuț: Ce mister a condus la moartea Ionuț: O, da, da! Vi le spun eu. Am notat, aici.
voievodului? Ascultați: Biserica Adormirea Maicii Domnului
Gabriel: Ce a săvârșit el atât de grav, încât să-și (1627) – aceasta unde ne aflăm acum, Mănăstirea
piardă capul?!… Bârnova (1629), Biserica Sf. Ioan din Iași (1635,
Marius: Vedeți voi, copii… unii moldoveni, isprăvită de Vasile Lupu), Mănăstirea Hangu (1629)
înstăriți deja, care se retrăgeau la mănăstire, nu – de pe Valea Bistriței-Neamț, Biserica Stavropighiei
puteau – sau nu vroiau – să se lepede de un obicei din Liov (1631), Mănăstirea Dragomirna (1609-
pământesc, anume, iubirea de arginți. 1627).
Gabriel: Deși călugăria impunea asceza… Maria: Și care a fost cea mai gravă acuzație
Marius: Ei bine, ei continuau și acolo, între dintre toate?
zidurile mănăstirii, să-și conserve averile sau chiar să Marius: Trădarea Porții Otomane.
dea bani cu camătă (precum călugărul Nicodim de Maria: A, da, vina că ar unelti cu Polonii!
la Schitul Mera, Vaslui, căruia, după moarte, i s-au Marius: Vedeți, știți deja o parte dintre
descoperit economiile dobândite prin camătă). motivele pentru care va fi chemat, urgent, la
Maria: Un mare păcat, nu?! Istambul.
Ionuț: Și-atunci?… Ionuț: Mi-am notat: 27 aprilie 1633.
Marius: Domnitorul, susținut de Mitropolitul Marius: Dar, realizând că sfârșitul este aproape,
Atanasie Crimca, a semnat, la 20 septembrie 1627, și-a redactat Testamentul.
o reglementare, prin care călugărilor li se interzicea Ionuț (citind din carnețelul său):
camăta. Constantinopol, 22 iunie 1633.
Gabriel: Bănuim, nemulțumiri… Maria: Decapitat fiind, la 2 iulie 1633.
Ionuț: Totuși, se impunea legea moralității, Gabriel: Și deși a cerut să fie înmormântat la
nu?! Mănăstirea Dragomirna, lăcaș finalizat în timpul
Marius: Dar și ceva mai mult… Această domniei sale, dorința nu-i va fi îndeplinită.
reformare a vieții clerului era benefică pentru Țara Ionuț: Iar trupul?...
Moldovei… Marius: Trupul îi va fi adus în țară de cel care
Maria: Adică?... îl va trăda, Vasile Lupu, fără a-i respecta dorința
Marius: Prin acest „Așezământ”, de la 20 testamentară.
septembrie 1626, călugării de la Athos sau de la Gabriel: Și mormântul său?...
Ierusalim nu mai aveau voie să mai vămuiască Marius: Posibil, aici, în acest sfânt locaș, sub
mănăstirile. Li se interzicea călugărilor să dețină vreo criptă, nevăzută decât de (arătând spre înalt)
averi personale, să facă negoț sau să dea bani cu soborul de îngeri… care-i veghează… somnul!...
decembrie 2021 53
Maria: Câtă dreptate, ai Doamne! Nimic nu Gabriel: Pentru a afla mai multe despre
rămâne neplătit în lumea asta! domnitorul martir ce ar trebui să mai citim?
Marius: Ce păcat! Scriu izvoarele istorice, Ana: Da, aș putea să vă recomand un studiu
că în primăvara anului 1633, Vodă Barnovski s-a minuțios, Aurel H. Golimas – Domnul Moldovei
bucurat de simpatia domnitorului muntean Matei Miron Moghilă Barnovschi. La tricentenarul morții sale
Basarab, dar nu a fost de-ajuns. Intrigile susținute (Iași, Institutul de Arte Grafice „Presa Bună”, 1933).
de Vasile Lupu, pe lângă sultanul Murad al IV- Maria: Ai spus „aș putea”, de ce?
lea, sunt mult mai insistente și, din nefericire, vor Ana: Recunosc, studiul este foarte bun. Îl
conduce la decapitarea sa. găsiți în orice bibliotecă, pentru că a fost reeditat
Ionuț: În istoria Țării Moldovei, data de 2 succesiv, dar…
iulie 1633 trebuie înscrisă – cu lacrimi de sânge! Ionuț: „Dar”? Ce-nseamnă acest „dar”?
Gabriel: De aceea, nu avem voie să uităm. Ana: Ei, dragilor, voi ați auzit de „Procesul
Miron Barnovski este primul voievod martir al comunismului”?
Țării Moldovei! Marius: Te rog, Ana, nu e momentul!
Maria: „Omul este mare, nu prin al său nume, Gabriel: Ba, noi dorim s-auzim…
/ Naștere, avere, ci prin fapte bune! ” Ionuț: E ceva important?
Ana: Din nefericire, da.
Scena 2 Maria: Grav?
Ana: Foarte grav.
Își face apariția o tânără. Marius: Ei, să auzim!
Ana: Aurel H. Golimas a absolvit Facultatea de
Ana (teatral): Cu preaplecată cucernicie, Litere la Iași, și a obținut, în 1943, doctoratul în Istorie.
/ mă adresez, / Vouă, sfântrăposaților / Domni și Marius: Foarte bine!
domnițe, / din vremea lui Miron Moghilă Barnovski, Ana: S-a specializat în Istorie Medievală…
/ cu Voia Domnului Slavoslovitor, / v-ați croit Ionuț: Explicabil, dacă a scris despre Miron
viața, / în culorile Evului Mediu, / slobozindu-vă-n Barnovski?!…
suflet, / ambiții care / nu s-au dovedit întotdeauna Maria: … pe baza atâtor documente
/ creștinești / (dacă greșesc, iertăciune!), / după- medievale…
al vostru sfârșit, provocat / prin trădare, otrăvire, Ana: A obținut și catedră la Universitatea din
decapitare… Craiova… Dar…
Gabriel: Nu te supăra, cine ești tu? Gabriel: „Dar”?!
Ana: Ana. Studentă la Istorie, Universitatea Ana: De-a lungul timpului, acest profesor s-a
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Revin, rareori, aici, implicat și în politică…
de fiecare dată, cu emoție. Ionuț: Ei?!...
Marius: Ești binevenită! Tocmai le explicam Marius: Nu e momentul!…
acestor tineri… câte ceva despre primul voievod Maria: Las-o să vorbească! Știm și noi câte ceva…
martir moldovean. Ana: Și… va oscila dinspre stânga spre dreapta.
Ana: Da, am auzit. Orice pagină de istorie este Așa că, pentru opțiunile sale… de dreapta… va fi
palpitantă… arestat… în 1949…
Marius: Aceasta, cu atât mai mult! Ionuț: Te pomenești că a ajuns și la Canal?
Ana: Cum altfel?! Doar e vorba despre un Gabriel: De ce tocmai la Canal?
martir… Ionuț: Pentru că acolo supliciul era mai mare…
Ionuț: Primul domnitor martir din Țara Ana: Exact. Dar, aici, cum-necum, va deveni
Moldovei! pontator și brigadier... peste deținuți.
Maria: Suntem copleșiți… de emoție! Ionuț: El însuși fiind deținut?
Maria: Aici, Mitropolitul Atanasie Crimca l-a Maria: Și trădând?!
binecuvântat pe domnitor, pe cei din familia sa, pe Ana: Din nefericire. Va avea un comportament
boierii slujitori ai țării… brutal față de deținuții preoți, mai ales în Lagărul de
Marius: Și, cu toții, sunt pomeniți la fiecare la Peninsula.
sfântă liturghie. Maria (înfiorându-se): Doamne!
Ionuț: Corect! Gabriel: Și după eliberare?
54 Axis Libri
Ionuț: Bine, merçi!... trădătorilor de Țară… T
Ana: În 1954, va obține catedră, iar la Gabriel: Gândind și la Miron Barnovski… E
bătrânețe, se va bucura de o pensie „specială” Ana: … și nu numai!... A
(accentuând cuvântul final). Maria: Ce lecție dureroasă de Istorie, Doamne! T
Maria: În timp ce alte suflete zac în gropi Ana: Merită să o împărtășiți și colegilor și
comune. prietenilor voștri!
R
Ionuț: Și… necunoscute. Gabriel: Negreșit!...
U
Ana: Regret, dragilor! Dar suntem într-un Ionuț: Vă mulțumim!
sfânt locaș și… Marius: Mi-a făcut plăcere să vă cunosc și să
Marius (hotărât): Da, ai dreptate. Aici, măcar vă destăinui câte ceva despre un domnitor care a
aici, să rostim Adevărul. lăsat posterității acest frumos lăcaș.
Ionuț: Un adevăr dureros… Maria: Cu plăcere, vom reveni!
Gabriel: Și… sângeros. Cu toții: Mulțumim. La revedere!
Maria: Se vede treaba, acest profesor –
– Sfârșit –
cercetător și-a însușit multe din comportamentul
SCHIȚĂ GENEALOGICĂ
Un înaintaș al familiei,
ONUFREI -
dregător la Curtea lui Ștefan cel Mare
↓
TOMA
bunicul,
conducătorul răscoalei contra lui Despot Vodă
↓
DUMITRU + ELENA
Tatăl, Mama, călugărită,
mare paharnic, postelnic Elisabeta
↓
MIRON
[precum și surorile sale:
Anița, Teodosia, Sârbca, Marica]
Explicații lămuritoare: Teodosia „hătmăneasa”, căsătorită cu Nicoriță Prăjescu, hatmanul, mare vornic al Țării
de Sus, la 1620, ctitor al Bisericii Nicoriță (Tătărași)-Iași; Sârbca/Scripca, căsătorită cu Gavrilaș Mareial, vornic
al Țării de Sus, la 1623; Mariica, căsătorită cu Miron Ciolpan Clucerul – și fiicele lor, Safta (căsătorită cu Costin
postelnicul, 1626) și Eftimia (căsătorită cu Toma Cantacuzino, hatman, la 1633, în timpul lui Vasile Lupu); Privind
această schiță genealogică, pe care am încropit-o după studiul lui Aurel H. Golimas (1933), mă gândesc cu amară
tristețe la destinul familiei Barnovski, incluzând aici rudele sale de sânge sau prin alianță.
Bibliografie: Paul din Alep – Jurnal de călătorie în Moldova și Valahia; Pr. Iconom V. Ursăcescu (1884-1949)
– Realități din trecutul nostru călugăresc (B.O.R., 1/1931, p. 36-41); Ion Minea – O inovație juridică a lui Miron
Barnovski (1932); Arhim. Efrem Enăcescu (1893-1968) – Privire generală asupra monahismului creștin (1933); Aurel
H. Golimas (1908-1995) – Domnul Moldovei Miron Moghilă Barnovschi. La tricentenarul morții sale (Iași, Institutul
de Arte Grafice „Presa Bună”, 1933); Marina Ileana Sabados – Un document cu portretul voievodului Miron Barnovski
(1986); Maria Magdalena Szèkely – Un document de la Miron Barnovski (2005); Șt. S. Gorovei – Miron Vodă Barnovski
(2014); Florin Marinescu – Documente inedite de la Miron Barnovski (2015).
decembrie 2021 55
T
E
A
T
R
U
Unora le plac… Eros
și Thanatos*
O adaptare liberă după scriitorul turc
Aziz Nesin
56 Axis Libri
rând): una rămasă văduvă după numai trei luni de
căsnicie (cu soțul făcut praf de o motocicletă cu
ataș; temporar suntem într-o vreme când se mai
scriu scrisori pe hârtie; această văduvă fiind o…
expertă a corespondenței erotice clasice, poate
mai având și aproximativ 27 de experiențe fizice),
cealaltă obligată, oare, să se căsătorească de la o
vârstă fragedă cu un ofițer înalt, și la propriu și
la figurat, dar care nu știa să înoate - de unde, în
timpul războiului, probabil mondial, unul „literar”,
dintre primul și cel de-al doilea, sic!, i se va trage și
moartea, după (tot) 27 de ani de căsătorie ș.a.m.d.
Comedia cifrelor rămâne să o savurați în
prima parte a dramatizării, ca și aceea a recunoașterii
vârstelor personajelor, pe care va trebui să le…
cinstiți sau să le necinstiți, conform replicilor: Mihail, prezentarea... uneltelor este demnă de
cert este că doamnele, învârtindu-se deloc isteric, orice film mut cu Charlie Chaplin sau Stan și Bran,
sau nu numai, în virtutea (o, da, virtutea) unei dar accentul pare să cadă pe latura sa umanistă-
legi gravitaționale a prieteniei în jurul vârstei de meșterească, ambiguitatea caracteristicilor
60 de ani ( strigă văduva funcționarului, în unele sale, unele posibil criminale, fiind eclipsată de
momente mai generăleasă decât generăleasa: Vârsta dezlănțuirea doamnelor, care îl împănează cu
unei femei se spune doar acolo unde trebuie: la viagra sau decasept, atenție, spoiler, Lăcomia fiind,
TRIBUNAL!), aflând de la radio, ca în filmele cu ca în multe cazuri, dăunătoare sănătății, simțirilor,
Tom și Jerry, că este liber un asasin de femei singure, angelilor radioși (adaptându-se textul, se citează
dar care le… „iubește” înainte de a le trimite la cele din Caragiale!), ca să nu mai spunem nimic de setea
veșnice, asasin care se dă drept funcționar la gaze, de happy end a unora!
încep să viseze că pot avea o ultimă noapte, zi, Bref, două gaițe (care pot fi prietene când nu
dimineață, clipă de amor! se declară… nesimțitoare), un fel de cuib de viespi
Desigur, Omul nostru preferă femeile la subsol, un trântor harnic, asasin sau nu, o fabulă
singure, ele ar trebui să se… despartă, dar dacă vor nu numai erotică (din nou despre noua veche
fi surprinse împreună, ar găsi o metodă de a ispiti, dezordine amoroasă a lumii!), o supă bună și un
de a convinge emisarul morții și al lui Eros de a fel doi ars, bună voie, bună voință, nostalgii, vechi
acționa cumva, poate cu o supă caldă, o sticlă de amoruri, frustrări, dorințe, regrete bine calculate,
ceva, o conversație spumoasă, inteligentă, o cafea, toate acestea într-o nouă comedie marca Dan
un ceai la samovar, poate niște viagra… Mirea!
Dincolo de regulile teatrului absurd, aici Revenind la Tony Curtis și Jack Lemmon,
se apelează la… absurdul ca firesc (în ritmurile interpretați de Carmen Albu și Isabela Oancea, sau
celebrului striptease din „Nouă luni și jumătate” - invers, vă garantez că sunt de neuitat! Dacă ar cânta,
o, unde ești tu, Kim Basinger sau măcar tu, Mickey cele două, la început la ukulele și la contrabas, jazz-
Rourke!), demonstrându-se că haina (de general, ul teatral ar fi… hot, chiar dacă asasinul ar putea
dar chiar și cizmele) chiar poate face pe om... iubit, spune, precum personajul Joe din „Unora le place
sau că te poți iubi fierbinte și... fetișist, fantasmele jazz-ul!” că preferă muzica clasică!
sunt strâns legate de mass media vremurilor
atemporale, asasinul este sau nu este ca… un virus, * Cronică la spectacolul „Dragostea ucide”,
dacă presa vrea să-l prezinte așa, o, doamnele chiar în regia lui Dan Mirea, din 15 noiembrie 2020, de
pot fi… diabolice, dar uită că mai pot acorda primul pe Terasa Bordeaux (Teatrul din Buzunar Galați;
ajutor și cu o respirație gură la gură, pentru că omul Distribuția: Văduva generalului - Isabela Oancea;
de la gaze chiar vine, este interpretat cu aplomb Văduva funcționarului - Carmen Albu; Omul de la gaze
de șahist prudent și conștiinciozitate de Anton - Anton Mihail. Text adaptat și dezvoltat de Dan Mirea
după „Haide, ucide-mă, Dragoste!” de Aziz Nesin.
decembrie 2021 57
E
P
I
G
R
A
M
E Epigrame
PARADOX PANDEMIC
Respectând etapele,
Încă mai nutrim speranţă
Să iubim aproapele,
Dar ţinându-l la distanţă.
CUGETÂND ADÂNC...
În prăpastie căzut,
Ghidul, foarte norocos,
Spune-n gând: N-aş fi crezut
Că-s aşa prăpăstios.
58 Axis Libri
POLIŢIŞTII ŞI GEOMETRIA Fericit vei fi cu asta,
Ce surprize-ţi face viaţa, Însă făr’ să ştie ea.
Nişte poliţişti selecţi
Mi-au cerut azi suprafaţa PROVERB APLICAT
Unui cerc larg... de suspecţi. Când „cel mai deştept cedează”
Gestul e de lăudat,
FRIGIDERUL (EMINESCIANĂ) Lui, vecina, minte trează,
În orice apartament Chiar din prima i-a cedat.
Nimenea nu te întrece
În a fi indiferent: MINCIUNA DESTĂINUINDU-SE
„Tu rămâi la toate rece”. Cu-adevărul mă încaier...
Iese des la suprafaţă,
FIDELITATE Gura ca să-şi ia de aer,
Bănuit că alta are, Doar aşa îmi face faţă.
Şmecher, fără de pereche,
Motivă cu detaşare: JUSTIŢIA SUFERINDĂ
- Alta n-am, că-i tot cea veche. Când m-am dus la judecată
Am văzut atunci Dreptatea,
UN OM PERFECT Cum era la ochi legată,
Asumându-şi libertăţi Căutându-şi sănătatea.
Ce-au produs în timp efecte,
De atâtea calităţi CUM SĂ (NU) ÎŢI GESTIONEZI BUGETUL
N-au mai încăput defecte. Iar trec absent pe la vitrine,
Tot fără bani în buzunar,
ÎN PAS CU MODA Cu soaţa, care se abţine…
Doamna până şi în pat Şi intră hotărâtă-n bar.
Tot cu moda cochetează:
Are-un soţ aşa stilat, ANTICORP UNIVERSAL
Cu oricine-l asortează. Are-o soacră-aşa de rea,
Nici Covidul n-o atacă,
NEÎNFRICATA El se ţine după ea,
O femeie nu se teme Pavăză mereu să-i facă.
Când iubeşte un bărbat
Şi nu-şi face ea probleme O LUPTĂ-I VIAŢA (COŞBUCIANĂ)
Dacă este însurat. C-un milionar fatal,
Două dive-nverşunate,
ROMÂNIA INFINITĂ Se tot luptă-n mod brutal
Dacă prindem tricolorul Să rămână-nsărcinate!
De Coloana lui Brâncuşi,
Îi vor da românii-onorul, ZEIŢA DREPTĂŢII
Multe secole de-acuşi. Cu balanţa-n mâna stângă
Şi cu sabia-n cea dreaptă,
VÂNĂTOARE ŞI PESCUIT (VARIANTA URBANĂ) Stă Justiţia şi-aşteaptă
Tinerii grozavi, prin cluburi, Să lovească tot pe lângă.
„Pescuiesc” în ape tulburi,
Iar când merg la „vânătoare” PANDEMIA ŞI BUNELE MANIERE
Trag cu toţii... la picioare. Până nu demult, fireşte,
Mâna dam prieteneşte,
(IN)FIDELITATE Dar acuma, cine poate,
Dacă îţi iubeşti nevasta Îşi dă coate.
Ca şi cum nu e a ta,
decembrie 2021 59
E
P
I
G
R
A
M
E Epigrame
Poetul neînțeles
Îi citești consternat
Moderna poezie
Și-apoi te-ntrebi mirat:
-Oare-n ce limbă scrie?...
Fabulistul
Iepuri, urși aduși pe scenă,
Cum te-ndeamnă fantezia;
Rămâne îns-o problemă:
— Unde ții menajeria?...
Criticul literar
A debutat cu poezie,
Cu proz-apoi, dramaturgie,
Dar criticat că n-avea har, Ioan Fărcășanu
epigramist
Astăzi e critic literar!...
60 Axis Libri
Metamorfoză O lacrimă se scurse şi-oraşu-a scufundat.
infractor, devenit scriitor în penitenciar
Dintr-un temut infractor
Iată, azi, e scriitor: Scriitorilor Nicolae Grigore
Șase cărți a tipărit Mărășanu și Viorel Coman din Brăila,
Pe niciuna n-a citit... autorii volumului „Locuirea în poezie”
Să locuiești în poezie
Nu e o simplă fantezie,
Alegerea titlului de carte Că scapi de soacră, fisc, chirii,
unii scriitori consideră că valoarea unei cărți constă De bănci, vecini și datorii...
și în titlul pe care îl are
— Volumul l-am terminat,
Textu-ntreg am lecturat, ScriItorului Daniel Corbu din Iaşi
Dar cel mai greu mi-e acum autorul cărţii „Ferestrele oarbe”
Un titlu „beton” să-i pun... De la fereastra unei case
Răzbat scâncete zgomotoase:
„Sunt oarbă, din suflet vă rog,
Supărarea unui scriitor Chemaţi-mi un oftalmolog!”
Pe la librărie ieri când am trecut,
Zării în vitrină cartea de debut;
Toate celelalte s-au vândut în pripă, Scriitoarei Ruxandra Anton, autoare a
A mea înc-așteaptă... public de elită. volumului de versuri „Lumile dispărute” în care una
din creaţii are titlul „Poezie strânsă cu uşa”
În lumile dispărute
Umoristul Sunt multe necunoscute;
Scriitori de anvergură, Totuşi e o tragedie
Cu o operă matură Să chinui o poezie.
Magistral e prin cuvinte:
Ce talent e și ce minte!...
Cărți multe-apar
Când o persoană scoate prima carte,
Se vede-n panteonul fără moarte;
Cărți multe-apar, că tot românul scrie;
Dar câte-s de valoare, nu se știe...
Scriitorului Aldyn
Alexander pentru cartea „Oraşe
întinse pe vârf de retină”
Am vizitat oraşul pe vârful de retină,
M-au încântat privelişti de-o măreţie plină;
Privind cu duioşie peisajul minunat
decembrie 2021 61
E
P
I
G
R
A
M
E Epigrame
LA UN GHIȘEU
De-o problemă vreau să scap,
Să nu rămân de căruță,
Însă n-am dat de un cap.
Am dat de o tărtăcuță!
LA O NUNTĂ
Dacă a fost invitat
Ca să ia o bucățică,
Un musafir a intrat
Și-o luă pe soacra mică.
UNUIA LA SERVICIU
Îl cerți că nu e stăpân,
Dar stă cu mâinile-n sân, Ionel Jecu
epigramist
El se simte ca atare
Și le bagă-n buzunare.
62 Axis Libri
I
N
T
E
R
PROZATORUL, DRAMATURGUL V
I
ȘI JURNALISTUL U
decembrie 2021 63
aleg romanul ca un alt posibil drum literar. Fiindcă cât de mult este transfigurată această realitate, aici
– iar aici răspund, poate cuiva care mi-a reproșat că intervin inspirația, abilitatea de creație. Sunt și opere
romanele mele nu au o linie filozofică – eu concep mari în care faptul real este abia retușat...
romanul drept o țesătură abilă de povești cu sens, Gh.N.: Aveți și o bogată experiență de
despre viață, evident; or, ducând spre exprimarea jurnalist. De asemenea, știu că sunteți un mare
unor înțelepciuni utile în educarea sufletului, consumator de presă. Sunt și motivele pentru
acest fel de roman este, în esență, și filozofic, chiar care vă rog să ne vorbiți ceva despre deontologia
dacă nu trimite direct și imediat la curente sau jurnalistului de astăzi.
concepții prinse ori desprinse din tratate. Iar acum, D.P.: Deontologia ziaristului... Depinde de
apropiindu-mă de întrebare, între cele două romane profesorii care l-au învățat presă, de propria pregătire
(„Veghea” și „Vinovatele meandre”) se mai află și în meserie, nu neapărat cea de jurnalist. Fiindcă așa
al treilea, „Lucrare de control la istorie”, apărut la cum sunt mari scriitori de profesie medici, să zic,
Cartea Românească, în septembrie 1989, carte care, pot fi și gazetari instruiți inițial în alt job, intrarea
din cauza evenimentelor de la finele acelui an, n-a în media fiind un plus la experiența de viață pe care
mai fost foarte vizibilă. Cum puțin vizibil a fost și un deja o au. Deoarece meseria de gazetar nu se poate
spectacol drag mie, „Octombrie cu ghiocei”, scos de practica onorabil fără a stăpâni un minimum de
Dramaticul gălățean în toamna lui 1989. Revenind cultură generală, fără a avea și ceva ani de viață în
la romane, e bine să se știe că personaje din „Lucrare spate. N-am nimic cu tinerii, dar așa cum scrisul
de control la istorie” se „căznesc” să supraviețuiască literar presupune oarecare experiență de viață, nici
în anii noștri, într-un roman, încă nepublicat, dar jurnalistica nu face excepție de la această regulă. Cât
terminat de vreo patru-cinci ani, intitulat „Dincolo despre unele norme etice care trebuie respectate,
de valuri”. dincolo de adevărul faptelor exprimate, ceea ce
Gh.N.: Într-o cronică la Vinovatele meandre, implică riguroasa lor verificare, din mai multe surse,
publicată de prof. dr. Gabriela Ciubotaru în revista eu aș include aici înainte de orice și respectul pentru
Școala gălățeană din octombrie 2013, romanul limba română. Trec peste faptul că există publicații și
era considerat o „Carte de învățătură”. Vă rog să scriitori (unii doctori în Litere!) care nu vor să scrie
identificați mesajul unei asemenea „sentințe”! cu „â” din a și sunt, eludând recomandările stabilite
D.P.: „Carte de învățătură”? De ce nu? de Academie – lucru cel puțin ciudat, dacă nu chiar
„Sentința” mă flatează. Orice scriere din care se poate obraznic – și m-aș referi la prea multele greșeli de
învăța ceva devine utilă oamenilor, capătă sensul gramatică și ortografie, găzduite de ziare/reviste cu
urmărit de autor. De altfel, doamna profesoară m-a pretenții sau de posturi TV cu fițe (audiență, adică).
surprins foarte plăcut prin acuitatea observației. Nu Iată un exemplu relativ recent: un post TV anunță
știu dacă am apucat să-i spun explicit asta. Dacă nu, o explozie la Petromidia, mai exact, spun ei, drept o
iată o fac acum. primă știre, explozia unor rezervoare de azot, urmată
Gh.N.: Creația dumneavoastră literară de incendiu. Panică! Este chemată să-și dea cu părerea
îmbracă forme de exprimare dintre cele mai diferite: o chimistă de marcă, iar doamna spune limpede că
roman, povestire, nuvelă, fabulă, eseu, teatru, poezie azotul nu arde. Asta se învață în școală. Acolo am
etc. Cum vă explicați această plurivalență creativă? aflat că atmosfera este compusă în proporție de
Este vorba de har, de muncă, de experiență? 78,9 la sută din azot. Dacă acest gaz ar fi inflamabil,
D.P.: Apropo de ceea ce numiți plurivalență orice chibrit aprins ar provoca un incendiu. Și acest
în exprimare, explicația e simplă. Și pornește tot de caz vorbește despre cultura generală a gazetarului.
la viață, de la faptul de viață de care scriitorul se tot În ceea ce privește deficiențele din scris ori din
lovește. Altfel zis, nu autorul alege calea de exprimare, exprimare, și ele țin de respectul minim acordat
ci întâmplarea, simpla poveste adevărată din viața- cititorului. Poate nu îl înjuri când îl obligi să-ți rabde
viață operează modalitatea de a ajunge înapoi la dezacordurile, dar sigur îi jignești inteligența, îl obligi
oameni, prin scris. Retur însoțit, firește, încărcat de să-și schimbe părerea despre jurnalism sau despre
un sens moral, de o învățătură, ca să folosesc vorba literatura exprimată agramat. Iar dacă tot vorbim de
de mai sus. Asta-i tot. Aici vorbele mari („har”, de deontologie, firesc ar fi ca la fiecare inadvertență de
pildă) nu cred că-și au locul. E vorba mai mult de o presă, ca să mă exprim elegant, să apară și cuvenitele
măiestrie, chiar meșteșug, pe care tot viața le creează, scuze adresate nu doar celui direct prejudiciat prin
de a face un lucru potrivit, o scriere oportună, în încălcarea sau trunchierea adevărului legat de faptul
cazul de față, din ceea ce găsești în jur, din materialele în care respectivul este subiect media, ci și cititorului,
ce-ți stau la dispoziție în viața înconjurătoare. Revin telespectatorului, nevoit să înghită respectiva
mereu la viață, fiindcă literatura este viață creată din „gulgută”. Deși prostia, sub orice formă s-ar exprima,
viață. Viață la puterea a doua, poate! Depinde doar nu se îndreaptă prin scuze.
64 Axis Libri
Gh.N.: Domnule Plăeșu, poete Ana Blandiana, cineva I
sunteți implicat puternic în a evocat prezența acesteia la N
viața culturală a orașului, Galați, prin anii ’80, alături de
sunteți ceea ce numim generic Romulus Rusan, la inaugurarea T
„om de cultură”. În această unui muzeu de etnografie, E
calitate, ce dimensiuni acordați absolut remarcabil, alcătuit cu R
fenomenului cultural gălățean? multă trudă de regretatul artist V
Cu ce se înscrie cultura Eugen Holban. Între timp s-a I
gălățeană în patrimoniul ales praful și de respectivul U
cultural național? Vă rog să și muzeu. Ceea ce răzbate în țară,
exemplificați! în plan cultural, dinspre Galați
D.P.: Nu vreau să-l este acum mult prea puțin. Nici
parafrazez pe Caragiale spunând înainte nu era, sigur, foarte bine.
că „fenomenul cultural gălățean” Dar între timp s-a schimbat un
este sublim, dar lipsește cu Dan Plăeșu regim, iar asta ar trebui să se
desăvârșire, fiindcă n-ar fi vadă. Nu se vede. Despre Galați
adevărat, dovadă fiind unele instituții și oamenii nu se mai amintește uneori nici măcar la buletinul
implicați în susținerea acestuia. Treaba ține de meteo, de pildă. Cât despre ecourile la manifestările
calitatea susținerii. Fiindcă, în anul de grație 2016, nu culturale locale, atâtea câte sunt, ce să mai vorbim?
mai avem muzeu de artă decât cu numele, de când a Puțin către deloc se aude în țară. Iar asta mai ales
fost evacuat din vechiul sediu (știu, restituit legal, prin eforturile singulare ale unuia sau altuia dintre
totuși...). Totuși, așteptăm cu entuziasm noul sediu artiștii sau scriitorii de aici.
modern. Nici muzeu de istorie nu prea mai avem, Gh.N.: De ceva timp, ați scos un nou volum
de când sediul de pe Maior Fotea (fostă Avântului) de teatru, comedii. Spuneți-ne și nouă Ce mai fac
a fost și el retrocedat proprietarului, deși casa cu sisifii?
pricina fusese consolidată și reamenajată la mijlocul D.P.: „Ce mai fac sisifii?” Nimic nou. Fac ce
anilor ’80 cu multă muncă și fonduri importante. Iar făceau și înainte, trudesc de pomană. Cartea a fost
totuși, așteptăm cu încredere reabilitarea clădiri din lansată, citită de cei care iubesc teatrul, ignorată de
Cuza-Vodă. Nici săli de cinema nu mai sunt, dacă alții care nu-l iubesc. Instituțiile (adică, teatrele) n-au
nu punem la socoteală transformarea sălii de la Casa dat năvală, se înțelege. Acum se poartă neasumarea
de cultură a sindicatelor în cinematograf. Teatrele răspunderii proprii, la teatre mă refer, decât dacă o
Dramatic „Fani Tardini” și de Păpuși au fost unite persoană importantă, nu știu cine, dar critic!, o face
și nimeni nu vrea să le mai dezlipească. Filarmonică în locul instituției. Adică, nu ajunge că autorul poate
am avut cândva, tare demult, nici bătrânii nu-și mai și-a bătut cuie în talpă zicând în text una-alta, treburi
amintesc de acea vreme. Sunt publicații precum cea nu foarte comode dacă sunt luate la cântărit, această
de față, „Axis Libri” (deși acum apare doar on-line), asumare de răspundere literară nu ajunge uneori.
sau „Dunărea de Jos”, „Școala gălățeană” cu editare Cam asta fac sisifii, așteaptă alte vremuri...
ritmică, asigurată de instituțiile ce le patronează. Gh.N.: Sunteți, fără îndoială, într-o relație
Există și vreo două reviste de cultură, literare, care directă cu învățământul și cultura, domenii aflate
apar, de regulă trimestrial; mai nou, din lipsă de într-o perpetuă reformă. Este și motivul pentru care
fonduri, ieșirea lor pe piață a întârziat mult; în plus, vă rog să formulați o opinie cu privire la ceea ce
aflu că autorii înșiși, cei care semnează în aceste s-a reformat în ultimii 30 de ani și ce mai trebuie
publicații, trebuie să achite și costurile tiparului. reformat în cele două domenii. Este și locul unor
Ce mai avem? Aceeași dezunire între scriitori, cum sugestii.
fuse pe vremuri. Poate la artiștii plastici e mai bine. D.P.: În învățământ poate sunt prea multe
Nu aduc aici în discuție reuniunile culturale de tot reforme. Oricum, mai nou întrezăresc un soi de
felul, unele, totuși, de nivel coborât, dar – nu-i așa? democratizare de import prin care elevii sunt invitați
– fiecare autor trebuie să se vadă lansat, aplaudat să aprecieze proprii profesori. O fi bine, o fi rău?
de neamuri și de prieteni... Astfel stând lucrurile, După anul 1989, se făceau și greve ale elevilor. Cu
cu ce să se înscrie Galațiul în patrimoniul cultural riscul de a părea rigid, cred că autoritatea la catedră
național? Dacă instituțiile de specialitate nu sunt a cadrului didactic trebuie susținută până în pânzele
puternic implicate, doar prin izbucnirile personale albe. Iar rostul examenelor înțeles și respectat.
ale vreunui artist local nu se face primăvară... Recent, Poate învățământul profesional ar trebui reanimat.
la festivitatea acordării Titlului de Doctor Honoris Meseria e brățară de aur, așa se zice, nu? Cât despre
Causa al Universității „Dunărea de Jos” remarcabilei reformarea culturii, aici e loc cât cuprinde. Este vorba
decembrie 2021 65
de sprijinul statului, al comunității locale. Păi, la ușa care l-au cârmuit până acum nu l-au sfințit ce-ar fi
unor comunități, șefii de reviste se mai duc încă, de făcut? E ușor de răspuns. Ne putem uita în jur
în genunchi, cu mâna întinsă ca să ceară fonduri. pentru a-i alege pe cei care pot s-o facă. Simplu. Dar
Fonduri pentru ce? Ca să ridice cultura și arta asta înseamnă implicarea fiecăruia. Fiindcă ulterior
Galațiului, prin semnăturile scriitorilor și artiștilor e lesne să constați lipsurile. Ele pornesc de la absența
locali, la un nivel care să bucure, să definească și implicării sau comiterea în dorul lelii a acestui act
competența respectivului consiliu ales, care să-l facă capital: așezarea omului potrivit la locul potrivit.
mare în țară prin iscusința cu care știe să folosească Gh.N.: În încheierea dialogului nostru,
vectorul cultură în propulsarea localității care l-a înainte de a vă mulțumi, v-aș întreba, pentru
ales. Sponsorizarea? Un șef de firmă care m-a cititorii revistei Axis Libri, ce aveți acum pe masa
sprijinit cândva cu o sumă minoră în apariția unui de lucru? Pe când să ne așteptăm la o nouă lansare
volum m-a rugat să nu-i trec numele în carte, pentru de carte? Dar proiecte de viitor?
a-i mulțumi, evident, deoarece ar putea veni și alții D.P.: Pe masa de lucru, cum se spune, am două
să-i ceară bani... L-am întrebat pe un coleg scriitor cărți terminate mai demult, romanul „Dincolo de
cum face de-și scoate o carte, ba chiar două pe an. valuri”, de care am amintit, și încă o carte de „proze
„Simplu, mi-a răspuns, un domn de la un consiliu îmi insolite”, îi voi spune, cred, „Vecinii din Universul
dă banii, tipăresc volumul, apoi mă duc la un prieten, Doi”. Pe amândouă le tot recitesc. Cred că în curând,
doi, directori de școli, unde-mi vând produsul, iar măcar unul dintre cele două manuscrise va pleca
cu sumele obținute îmi scot cărțile următoare.” spre tipar. Nu vă ascund nici faptul că, din cauza
Apropo, aud că este interzisă invitarea scriitorilor pătrunderii greoaie a cărții în rândul cititorilor,
în școli. Trebuie, probabil, să dea buzna autorul, să graba de a-i întâlni se tot amâna, pentru simplul fapt
se autoinvite. Și nici atunci nu e sigur că va căpăta că la capătul drumului constați că nu te mai așteaptă
permisiunea, deoarece s-ar putea să n-o primească. nimeni. Sau aproape nimeni. Exceptându-i pe
Nu este voie ca elevii să mai cumpere cărți de la prieteni și pe unii colegi de breaslă. Nici librării nu
autori. Apropo, nu este voie nici să se știe de către elevi prea mai sunt, iar pe cele care există încă le numeri
dacă vreun scriitor important, trecut la cele veșnice, pe degetele unei singure mâini și-ți mai rămân
a avut legături cu școala unde ei învață. Am sugerat degete disponibile. În plus, cărțile autorilor locali nu
unei bibliotecare de la o școală gimnazială să-i dea se mai caută, locuitorii urbei nu vor să mai știe de ei.
numele unei foste profesoare, importantă scriitoare Un scriitor ca mine care a gustat bucuria unor tiraje
a locului, bibliotecii de care se ocupă. Mi s-a părut consistente la primele cărți – 50 000 de exemplare la
că sugestia mea n-a impresionat-o nicicum. Ce-ar volumul de debut, „Colecționarul de excepții” (1983),
mai trebui făcut? Destule. Cum? Cu multă iubire a sau 30 000 la romanul „Veghea” (1985) – nu prea mai
oamenilor care se ocupă de cultură față de locul în vede sensul scrisului în cazul unor lucrări apărute
care trăiesc și față de cei care trudesc cu sufletul la în două, trei sute de exemplare. Poate și cărțile sunt
ridicarea acestei bucăți de pământ românesc către prea scumpe. Însă până unde se poate coborî prețul
neuitarea viitorimii. lor pentru a se acoperi costurile de tipar? Deunăzi
Gh.N.: Din păcate, Galațiul este pe toate „Jurnalul național” a oferit volume de Mircea Eliade,
planurile în cădere, economic, urbanistic, cultural, Zaharia Stancu ori Petru Popescu cu numai cinci lei!
sportiv. Apollo nu mai există, Textila/ Fusul nu mai La un Târg de carte organizat la Galați de Biblioteca
există, ISCL nu mai există, IMHG nu mai există, „V.A. Urechia” (au fost, parcă, 10 sau 11 ediții) – o
Avicola nu mai există, Aeroportul nu mai există lucrare culturală excelentă a Bibliotecii – s-au dat și
etc. Muzeele stau cu exponatele în cutii de carton, exemplare gratis. Dar asta-i viața și trebuie s-o trăim
pe holuri, o sală de expoziții nu avem, tot mai multe așa cum este. Cât despre treaba cu proiectele de
clădiri din fondul vechi sunt în ruină, sportul de viitor, întrebarea mă cam înfioară. Poate că în urmă
performanță există… dar lipsește cu desăvârșire. cu 25-30 de ani, aș fi putut răspunde mai amplu, dar
Cum comentați? atunci n-a fost nimeni curios să știe. Deocamdată,
D.P.: Da, Galațiul ultimilor 30 de ani este în funcție de anii disponibili, mă rezum la cele două
pustiit. Cel care a zis atunci, în anii ’90, că industria cărți amintite, poate și la alta de poezie, sau la un
acestei țări este „un morman de fiare vechi” încă volum de memorii legat de strada copilăriei mele
trăiește și, iată, și-a văzut visul cu ochii. Evident, din Galați, nu spun care, ori la textele dramatice încă
precum spuneam și mai sus, nici cultura nu se simte nepublicate. Ar urma și etc. În încheiere, mulțumesc
prea bine. Ce-ar fi de făcut? Să fie treziți din adormire Redacției revistei Axis Libri pentru că s-a gândit la
diriguitorii, cei care răspund de viața economică și mine și cu prilejul acestei aniversări.
culturală a țării și, implicit, a Galațiului. Se spune că Gh.N.: Vă mulțumesc!
omul sfințește locul. E adevărat. Iar dacă oamenii
66 Axis Libri
Restituiri
decembrie 2021 67
Restituiri
68 Axis Libri
Un adevărat susținător al științei de carte, Totodată, ultima donație a academicianului a
Urechia a luptat pentru o națiune educată și constat în numeroase titluri de cărți, printre care și
pentru propășirea românilor pe calea civilizației: cărți românești vechi, gravuri și stampe.
„Străbunii noștri ridicau biserici și înființau spitale. Așadar, s-au împlinit 187 de ani de la nașterea
Avem însă nevoie de biserică culturală în care și 120 de ani de la moartea (22 noiembrie 1901)
națiunea să-și îndrepte conștiința și să se lumineze; cărturarului Vasile Alexandrescu Urechia, omul
așa case, instituțiuni în care să-și vindece nu numai care încă din tinerețe și-a manifestat preocupările
corpul, dar și sufletul și să-și organizeze mintea, sunt pentru organizarea bibliotecilor. Acțiunile pe care
școalele, bibliotecile, muzeele de toată categoria.” le-a pus în mișcare au îmbogățit Galațiul cu lucrări
Un amănunt important în contribuția prețioase, dat fiind faptul că nu acest județ a fost
creșterii bibliotecii a fost vizita Regelui Carol I, orașul său natal, ci Piatra-Neamț.
însoțit de Dimitrie Sturdza, fiind întâmpinați de Datorită acestei personalități de seamă, care
Vasile Alexandrescu Urechia. Regele donează 24 a muncit cu sârg ani întregi pentru o Românie
de medalii și 52 de cărți tipărite între anii 1870- educată, noi vedem astăzi o cetate culturală care
1892, iar Sturdza 90 de monede, trimise la Galați s-a subdivizat și care își are mereu ușile deschise,
în 1894. Preocupat de funcționalitatea bibliotecii ajutând oamenii să nu semene numai grâu, ci și „o
publice, Urechia va edita și o revistă, Buletinul altă specie de sămânță: ideea...”
Fundațiunii Urechia. Bibliotecă - Pinacotecă –
Muzeu, prima publicație apărută sub egida unei Bibliografie:
biblioteci publice în România, în care se pot 1. https://www.bvau.ro/repere.php
descoperi începuturile abordărilor teoretice în 2. https://ro.wikipedia.org/wiki/V_A_Urechia
domeniul biblioteconomiei. 3. Bejan, Doina Marta, „Oameni, cărţi,
Deși constituirea colecțiilor Bibliotecii biblioteci”, BDD-V326 pdf. Provided by Diacronia.
publice din Galați poartă „pecetea” gândirii lui ro for IP 109.166.134.176
V.A. Urechia despre structura documentelor unei
biblioteci publice, nu s-a întocmit nici până astăzi
un catalog al bibliotecii personale a lui V.A. Urechia.
decembrie 2021 69
Restituiri
Un guliver cotidian -
140 de ani de la naștere
70 Axis Libri
său nemuritor, deşi, în viteza lor
nebună, bolizii străzii puteau turti
orice fel de bronz. Am avut un
sentiment de nemulţumire: Marele
poet, atât de mic? Şi… direct pe
stradă?... în aglomeraţie?... cu toţi
trecătorii?... Atunci mi-a venit
ideea să-l aduc la dimensiunile sale
cosmice şi am exclamat: jos pălăria
şi obiectivul fotografic în faţa
gigantului! Bacovia trebuia privit
numai dintr-un punct de vedere
admirativ. Am îngenuncheat
şoptind: ave maestre! Şi… l-am
fotografiat. Aşa am realizat
imaginea sa de uriaş, pe care am
intitulat-o chiar aşa: „Gigantul”.
Ulterior, peste ani, am aflat
o poveste cu statuia lui din Bacău.
Imediat după moarte, soţia sa a
comandat unui sculptor, prieten cu
poetul, o statuie care să-i eternizeze
măreţia. Sculptorul l-a făcut aşa
cum îl ştia el, amplasând statuia
direct pe trotuar, să se întâlnească
zilnic cu cetăţenii din „Bacovia”.
La vederea statuii, soţia poetului,
furioasă, s-a certat cu sculptorul,
considerând „opera” o blasfemie
a memoriei poetului. Femeia nu
un vals de voaluri albe”(Alb); „amurg de iarnă înţelesese nimic. De aceea am schimbat titlul
sumbru de metal/ câmpia albă un imens rotund” fotografiei în cel actual: „Un guliver cotidian”.
(Amug de iarnă); „trec singur spre seară pe ape- Ca să împac pe soţia poetului cu prietenul său,
ngheţate/ când fâlfâie pe lume violetul”(Plumb sculptorul. Pentru că Bacovia, ca şi alţi poeţi, a
de iarnă); „o pictură parfumată cu vibrări de fost un atlant întrupat într-un umil funcţionar al
violet”(Primăvara); şi „voi lua din cer/ ceea ce nu cărui spirit şi har nu pot fi măsurate cu metrul.
mai găsesc prin stele/ de când rătăcesc”(Vreodată); Aşezaţi cuminţi în rafturi de bibliotecă, aceşti
„adio, pică frunza/ şi-i galbenă ca tine”(Pastel). atlanţi nu ne cer decât o fărâmă de atenţie. Şi când
Mă opresc, ca nu cumva şuvoiul de „picături” să se le-o acordăm, generoşi, ei ne aşază la picioare
transforme într-un torent. un munte de înţelepciune şi frumuseţe. Numai o
Trebuie să mai subliniez cum se prezintă fărâmă de atenţie!... Smulsă din acel timp al nostru,
Bacovia, fără referinţele critice ale altora: „un suflet plin de internet şi filme cu ţaca-paca şi bum-bum.
delicat/ în goană de barbar”(Stanţă medie), sau Ia priviţi-i cum se roagă de noi în tăcere, ca să
„Bacovia/ Ţara/ când tace/ orice cuget…”(Stanţă ne ofere pe tavă sufletul lor cosmic, plin de har
la Bacovia). şi de iubire! Trebuie să-i înţelegem şi să credem
Cu mulţi ani mai târziu, vântul vieţii mi-a că aceşti uriaşi, hamali ai cuvintelor, truditori pe
purtat paşii prin oraşul lui Bacovia. Acolo… ogorul Limbii Române, reprezintă şi ei „Ţara din
surpriză! M-am întâlnit pe stradă cu marele poet. sufletul nostru”.
Cu capul plecat şi mâinile la spate, încerca să treacă
strada printr-un loc nepermis. Se baza pe bronzul
decembrie 2021 71
Restituiri
THEODOR PALLADY
150 DE ANI DE LA NAȘTERE
72 Axis Libri
Pe primul timbru, cu valoarea nominală de (Paris). Lucrarea face trecerea între naturile
2,20 lei este reprodus tabloul Natură statică cu statice și peisajele lui Pallady. Surprind florile
mască. Regăsim în naturile sale statice diferite așezate pe pervazul ferestrei deschise larg către
obiecte vizionate probabil în muzee din Extremul stradă, subtilitatea cromatică cu o dominantă
Orient, cum este masca din aceastră lucrare. caldă, trădează o influență post-impresionistă.
Pe cel de-al treilea timbru, cu valoarea
nominală de 9 lei, este reprezentată lucrarea
Natură statică. Preferințele lui Theodor Pallady
pentru compozițiile de interior vor duce la
apariția unor serii excepționale de naturi statice.
Cu o recuzită mereu diferită, formată din obiecte
ce se află în interiorul atelierelor sale, precum
vase cu flori, tablouri, cărți, cutii, ochelari, pipe,
statuiete sau fructe tăiate în felii (ca în cazul de
față), aranjate într-un echilibru atent stabilit de
artist.
decembrie 2021 73
Pe cele două plicuri „prima zi” a emisiunii
sunt ilustrate, două autoportrete ale pictorului.
Putem spune că
Romfilatelia a onorat cu
multă cinste aniversarea
celor 150 de ani de la
nașterea lui Theodor
Pallady, pentru care
merită toate felicitările.
74 Axis Libri
Restituiri
„FATA ÎN STRĂINĂTATE”
Thinelle Anys – o gălățeancă
vedetă la Paris
povestea unui interviu de acum... 89 de ani
decembrie 2021 75
Restituiri
Deși era un ziarist versat, trecut prin multe margine. Când a dat să răspundă, a sunat telefonul.
fără să dea înapoi, a fost intimidat pe dată de această De altfel, cât au stat acolo, telefonul nu a obosit
apariție tulburătoare. Sandu al nostru a închis ochii, sunând. Mai bine l-ar fi scos din priză. Dar Thynelle
a pus prima întrebare și povestea a început: nu refuza pe nimeni, era la fel de binevoitoare cu
— Îmi dau seama că, pentru a fi adulată fiecare persoană care o căuta.
de un public vesel, dar și devorator, cum este cel — Și ce i-ați spus lui Willy Fritsch?, întrebă
parizian, trebuie să fiți dotată cu frumusețe, dar Sandu la un moment dat, nerăbdător.
și cu perseverență, talent, inteligență vie... Așadar, — A, i-am spus că vreau să-i vorbesc într-o
cum ați reușit? Care e secretul dumneavoastră? chestiune extrem de imporantă, dar pentru asta aș
— Dragă domnule, în viața unei artiste de vrea să vin la el acasă... Mi-a spus că el nu primește
cinema, perseverența și șansa nu au un rol secundar. acasă străini pe care nu i-a văzut niciodată. Am
Eu am plecat din România cu o scrisoare de insistat. „Cel puțin sunteți frumoasă?”, m-a întrebat.
recomandare de la Erik Charell, directorul general al „Cred că da”, i-am răspuns. „Atunci puteți veni”.
studiourilor de filme „UFA”, dar dacă nu perseveram, Au râs amândoi, ea dând capul pe spate. Un
rămâneam cu scrisoarea în buzunar. M-am urcat fel de a se alinta. Era divină... Și a continuat:
în tren și am debarcat la Berlin. De acolo, m-am — A doua zi l-am găsit împreună cu
prezentat la Babelsberg, unde sunt niște studiouri logodnica și vechea lui colaboratoare, frumoasa
gigantice, lângă Berlin. Dar nu am fost primită. Sigur, Lilian Harwey, cu care jucase în multe filme. De
nu mă așteptam să reușesc din prima. M-am gândit curând, au fost parteneri în „Der Kongress Tantz”,
atunci să-i dau un telefon lui Willy Fritsch. Știi cine e în regia lui Charell. Willy era Țarul Alexandru I, vă
Willi Fritsch, nu? O „stea” de la „UFA”! amintiți? L-ați văzut?
— Îl cunoșteați? — Nu, că la noi...
— A, nu! Eram doar o admiratoare a lui. Un — Păcat. A făcut acolo un rol memorabil.
actor de cinema cunoscut, un bărbat frumos de Așadar, le-am arătat scrisoarea de recomandare de
care toate fetele eram îndrăgostite în secret... I-am la Charell și am devenit amici. Ei m-au ajutat. Pot să
telefonat și... afirm cu toată sinceritatea că datorez foarte mult, în
Aici, Thynelle făcu o pauză, cât să soarbă un cariera mea, acestor doi mari actori, Willy Fritsch și
strop din ceaiul aromat cu care îl servise și pe el, Lilian Harwey.
în ceștile acelea de porțelan roz cu fir de aur pe — Cum a fost primul dumneavoastră film?
76 Axis Libri
— Am debutat în „Căsătoria în trei”, unde — Cariera cinematografică e atât de
am avut un rol de frunte în trupa celor doi. De atrăgătoare?
altfel, a fost și ultimul film mut al casei „UFA”. Un — Este. Și nu e deloc ușoară. Vedeți, eu
mare succes am avut în filmul „Mein schatz hat eine muncesc colosal de mult. Uneori plec dimineața și
klarinette” - „Odorul meu are o clarinetă”. Au urmat mă întorc tocmai noaptea de la studio. Duc o viață
două filme românești „Ciuleandra” și „Fum”, ale regulată, fiindcă trebuie să dorm, să mă odihnesc
casei „Hunia Film” din Budapesta. Ambele filme au și să mă refac pentru a doua zi, când o iau de la
avut mare succes și eu am avut o mare satisfacție capăt. În afară de asta, pentru a-mi menține silueta,
să vin la București, unde publicul mi-a făcut o trebuie să urmez un regim alimentar special. Oricât
primire frumoasă. Cu această ocaziune am primit de obositoare pare a fi această viață, totuși eu o
și felicitările profesorului Nicolae Iorga. Asta m-a prefer unei vieți burgheze, lipsită de griji.
măgulit foarte mult. — Unde filmați în prezent?
Cu toată ascensiunea ei rapidă, Thinelle Anys — Acum filmez pentru casa „Paramount” la
era o ființă extrem de modestă. Fiecare succes al ei „Joinville-le Pont”, cel mai mare studio din Franța și
era povestit cu detașare, de parcă ar fi fost al altcuiva. unul din cele mai moderne și mai perfecționate din
Sandu trebuia să intervină mereu pentru a obține Europa. Filmul se va numi, în versiunea germană
mai multe amănunte legate de viața ei artistică. „Das Mädchen in der Fremde” – „Fata în străinătate”,
— Au urmat și alte succese, bănuiesc, nu-i În versiunea franceză, titlul nu a fost încă stabilit.
așa? Cu „Paramount” am un contract pe șase luni.
— O, da!... După ce am lucrat în „Der Kleine — Dar am auzit că sunteți și compozitoare.
Seitensprung” și în alte câteva filme, am fost solicitată Cum v-ați afirmat pe plan muzical?
de către firma „Paramount” să filmez la Paris și iată- — Da, chiar voiam să vă spun că am încheiat
mă ajunsă și în frumoasa capitală a Franței! un contract și cu casa de plăci „Odeon”, pentru care
Din nou a sunat telefonul și firul convorbirii voi cânta, între altele, și cântece românești.
cu reporterul nostru a fost tăiat. Sandu nu putea Dar telefonul sună iar... Nu a apucat să-i spună
ieși din încăpere, așa că a auzit tot. Dar nu a putut că a compus și cântat recent „Notre Tango d’amour”,
spune dacă din ce a auzit putea lega vreo idee. Era pe versuri de J. Beurville, o melodie romantică, așa
prea concentrat la ce urma să o întrebe și să noteze cum era moda vremii și cum îi era și stilul, de altfel.
în carnet. Când în sfârșit a pus receptorul platinat Dar câte au mai rămas de spus...
în furca lui de argint, a putut să-i pună următoarea Sandu se uită la ceas. Trecuseră două ore!
întrebare: Două ore răpite din programul ei prețios... Cu
— Am citit acum câtva timp, în ziarele toată bunăvoința Thinellei Anys pentru gălățeni și
berlineze, o chestiune referitoare la fiul pentru ziarul „Acțiunea”, discuția lor a trebuit să se
maharajahului de Haydrabath, în care se vorbea încheie aici. Ar fi sorbit și ultima picătură din ceaiul
măgulitor la adresa dumneavoastră. Este adevărat aromat, pe care i-l oferise ea cu atâta drăgălășenie,
că...? dar nu mai era timp. Ea chiar trebuia să plece. Au
Thinelle a surâs fermecător și a răspuns, fără ieșit împreună și a condus-o până în stradă, unde
să se emoționeze prea tare: o aștepta luxoasa-i mașină „Packard”, care avea să
— Da, este adevărat că prințul Shuyat, fiul o ducă la studio. Poate spre împlinirea visurilor ei
puternicului și multimilionarului Maharajah de de „Fată în străinătate” pe care nu a apucat să i le
Haydrabath m-a cerut în căsătorie. Ziarele berlineze împărtășească în totalitate.
au mers și mai departe, anunțând chiar logodna Interviul a fost publicat la Galați în zilele
mea cu acest prinț, ceea ce este inexact. de 13 și 14 aprilie 1932 și a făcut într-adevăr
— Ați putea să spuneți și publicului gălățean senzație. „Acțiunea” se dovedea un ziar de interes
pentru ce ați refuzat? internațional.
— Foarte simplu. Prințul, care e un om cult și Cât despre Sandu Negoescu, reporterul care
distins, nu-mi displăcea, dar îmi cerea să părăsesc a adus cu sine „senzaționalele” știri de la Paris, el
ecranul și să plec cu el în India, ceea ce... eu nu nu a încetat multă vreme să viseze la ceaiul aromat,
puteam accepta. Oricât de mult m-ar fi încântat din ceașca aceea de porțelan roz cu fir de aur pe
acest mariaj, nu pot să trăiesc fără artă, pe care o margine, în care au rămas ascunse atâtea încă
consider mai presus de toate bogățiile pământului. povești...
decembrie 2021 77
In Memoriam
Centenar Emilia Dumitrescu
Corneliu Stoica
scriitor, critic de artă
Emilia Dumitrescu
78 Axis Libri
Emilia Dumitrescu, Veneția, creion, acuarela, tuș, Emilia Dumitrescu,
1960, 47,5x32 cm (Alis) Pasăre
Steriadi. A fost membră a U.A.P.R. de la înfiinţarea Egipt, Alger, Congo, Angola, Mozambic (1987). A
acesteia (1950). A îndeplinit funcţia de secretar al participat, de asemenea, la expoziţiile internaţionale
Cenaclului U.A.P. Galaţi-Brăila (1964-1970) şi al de la Moscova (1958), Budapesta (1960), la a XXX-a
Cenaclului Brăila al U.A.P. (1970-1978). A debutat în ediţie a Bienalei de grafică de la Veneţia (1960), la
1946 la Salonul Oficial de la Bucureşti. expoziţiile internaţionale de gravură de la Tokio
În timpul vieţii şi-a organizat expoziţii (1964, 1969), Lugano (1964), Geneva (1965), Viena
personale la Bucureşti (1958, 1959, 1960, 1970, (1969), Entrevaux (1970).
1982), Constanţa (1982), Brăila (1983, 1984, 1988, În „Repertoriul graficii româneşti din secolul
1991, 1992, 1993) şi Galaţi (1991, 1993). A participat al XX-lea” (vol. II, Bucureşti, 1981), elaborat pe baza
la numeroase manifestări colective din ţară şi din colecţiei Cabinetului de stampe şi desene din cadrul
străinătate, expunând la Varşovia (1955), Belgrad, Muzeului Naţional de Artă din Bucureşti, Emilia
Budapesta, Riga (1959), Bratislava, Berlin, Praga, Dumitrescu figurează cu 81 de lucrări din perioada
Veneţia, Cairo, Alexandria, Moscova, Sofia (1960), 1954-1975, executate în acuarelă, guaşă, tempera, ulei
Havana (1962), Tel Aviv, Torino, Praga, Helsinki diluat pe hârtie, cărbune, pastel, creioane colorate,
(1969), Regensburg (1973), Palermo, Tokio (1972), linogravură, acvaforte, acvatinta, conté, tehnici mixte.
München (1973), Roma, Praga (1974), Ciudad de În 1968, a primit Medalia Meritul Cultural, clasa a
Mexico, Istanbul (1975), Berlin, Caracas, Moscova IV-a, iar prin Hotărârea Consiliului Local Municipal
(1977), Argentina, Peru, Venezuela (1978), E.P.D. Nr. 58 din 31 iulie 1995, pictoriţa a fost distinsă cu
Coreeană, Caracas, Montevideo (1979), Uruguay, titlul de Cetăţean de Onoare al Brăilei. Avea atunci
Peru, Ecuador (1980), Egipt, Maroc, Tunis (1981), 74 de ani. În 1998, a publicat la Editura „Istros”
Italia (1982), Praga, Bratislava (1983), Beijing, Maroc, cartea „Peisaj în Bălţile Brăilei”, iar în 2000 a făcut
Finlanda, Spania, Franţa (1984), Canada, Berlin, o importantă donaţie Primăriei şi Consiliului Local
Praga (1985), Berlin, Praga (1986), Maroc, Tunis, din Brăila, constând din obiecte de mobilier de epocă,
decembrie 2021 79
Emilia Dumitrescu, Aspect din Moscova, 1961, Emilia Dumitrescu, În portul Galați,
sepia, acuarela și pastel pe hârtie, Muzeului Brăilei u.p., 64,5 x 80 cm
icoane pe sticlă, ceramică şi peste 1500 de lucrări din de o frumuseţe sălbatică ale Deltei, imortalizând
creaţia sa (pictură, desene, acuarele, gravuri). Pentru imagini în faţa cărora fiinţa sa interioară a vibrat din
punerea în valoare a acestei donaţii, într-o clădire plin. Lumea porturilor dunărene, şantierele navale,
monument istoric, datând din 1912, aflată pe Strada munca de zi cu zi a pescarilor, dar şi peisajul de legendă
I.L. Caragiale nr. 3, a fost înfiinţată Galeria de Artă al Maramureşului şi atmosfera târgurilor vrâncene
„Emilia Dumitrescu”, inaugurată la 3 decembrie i-au furnizat un material extraordinar de bogat,
2000. Din păcate, în 2005, imobilul a fost revendicat, pe care l-a decantat, l-a trecut prin filtrul propriei
iar donaţia artistei şi-a găsit adăpost, nu așa cum își personalităţi şi l-a fixat în tablouri în ulei, acuarele,
dorea artista, la Muzeul Brăilei. A încetat din viaţă la lucrări de gravură (acvaforte, acvatinta, gravura
21 septembrie 2005, fiind înmormântată la Cimitirul cu acul, linogravură) şi desene care înnobilează
„Sf. Constantin” din Brăila. Postum, Secția de Artă a patrimoniul muzeelor şi colecţiile particulare. Opera
Muzeului Brăilei „Carol I” i-a organizat expozițiile: sa este impregnată de un lirism cald şi vibrant,
„Aur și cenușă” (2913), „Note de drum din Vrancea cromatica este întotdeauna vioaie, iar atunci când se
şi Maramureș” (iulie - august 2014), „Le grand tour exprimă doar în alb-negru, ea reuşeşte să transmită
– călătoriile de studiu ale unui artist român, 1959 – acea poezie inefabilă a peisajului danubian, mirajul
1961” (august - septembrie 2016), „De la pitoresc unei naturi seducătoare, aducătoare întotdeauna de
la hiperbolă. Priveliști dunărene în opera Emiliei mari bucurii şi satisfacţii sufleteşti. „Aparţin unui loc,
Dumitrescu, 1945 – 1961” (5 august – 1 0ctombrie spunea artista, în care Dunărea şi Bărăganul Brăilei
2017); „Orientul de acasă” (25 iulie – 2 septembrie vin de undeva, de departe, din sufletul celor care
2018); „Lucruri simple. Natura statică în pictura și au trudit în aceste nemărginite spaţii. Iată de ce am
grafica Emiliei Dumitrescu, 1960 – 1990” (15 iulie – căutat să-mi concentrez emoţia într-o metaforă a cărei
30 septembrie 2020); „Centenar Emilia Dumitrescu” forţă să exprime îngemănarea câmpiei cu fluviul într-
(15 iunie – 15 august 2021), toate deschise la Galeria un tot care să cuprindă orizontul deschis al câmpiei
de Artă „Gheorghe Naum”. şi curgerea senină, alteori dramatică, a undelor. Am
Avându-şi atelierul de creaţie o bună perioadă credinţa că în elanul şi dinamismul acestui spirit, în
de timp în Galaţi, oraşul de obârşie al părinţilor săi, privirea calmă a unei lumi specifice, am reuşit să aduc
apoi trăind, până la sfârşitul vieţii, în Brăila, Emilia ceva din permanenţa omenescului în faţa vieţii, a
Dumitrescu s-a manifestat atât în pictură, cât şi în naturii, a timpului”.
grafică (ambele practicate în diferite tehnici) ca o Fină observatoare a realităţii, Emilia
neîntrecută peisagistă. Ca viziune a rămas fidelă artei Dumitrescu a nemurit în lucrările sale şi lumea
interbelice, atât de fertilă în plastica românească. satului românesc, a găsit echivalenţe plastice la multe
A străbătut în tinereţe, în compania lui Gheorghe din scrierile lui Panait Istrati, a cultivat cu fervoare
Naum şi Mihail Gavrilov, plaiurile dunărene, bălţile motivul floral, s-a inspirat din arta populară și
încărcate de mister ale Brăilei, a cutreierat pe canalele etnografia unor zone din România. Din deplasările
80 Axis Libri
întreprinse în străinătate şi în ţară, artista s-a întors neîmplinirii visului vieţii sale, acela de a-şi şti opera
de fiecare dată cu o recoltă bogată de lucrări în genul adăpostită într-un muzeu în care, aşa cum însăşi
„notelor de călătorie”, unele făcând chiar obiectul afirma, „brăilenii de astăzi şi generaţiile care vor veni
unor expoziţii, cum au fost cele intitulate „Italia – să o păstreze şi să o preţuiască pentru împărăteasca
schiţe de călătorie”, „Note de drum din Bulgaria”, frumuseţe şi măreţie a naturii pe care o cuprinde”.
ambele deschise la Bucureşti, „Veneţia” (Galeria Emilia Dumitrescu s-a stins din viață la vârsta
de Artă Brăila), „Note de drum din Vrancea şi de 84 de ani, răpusă de o boală incurabilă. Ca pictoriță,
Maramureș” (Galeriile de Artă „Gheorghe Naum”). graficiană și nu în ultimul rând ca o împătimită
Acuitatea observaţiei, spontaneitatea, siguranţa colecționară de artă, ea a lăsat urmașilor o extrem de
desenului, ineditul citadin, capacitatea de a reda bogată și valoroasă moștenire artistică, aflată astăzi în
specificul locurilor vizitate sunt şi în cazul acestor muzee și colecții private, dar mai ales în patrimoniul
lucrări calităţi remarcabile, pe care pictoriţa şi Muzeului Brăilei „Carol I”. Muzeul de Artă Vizuală
graficiana le-a stăpânit într-un grad foarte înalt. din Galați i-a prezentat în ultimii ani lucrările pe care
… Am revăzut-o pe Emilia Dumitrescu după le are în colecțiile sale în expozițiile „Artiști gălățeni
foarte mulţi ani, mai precis în ziua de 2 noiembrie care au fost”, „Doamnele artei românești”, „Destine
2002. În compania pictorului Teodor Vişan am mers artistice”, „Grafică românească” și cel mai recent în
să vizităm Galeriile de Artă, care-i purtau numele, expoziția „In memoriam”, organizată cu prilejul
din strada I.L. Caragiale Nr. 3. Am fost încântat de aniversării a 70 de ani de existență a Filialei Galați a
ceea ce am văzut. La ieşirea din clădire, am întâlnit-o U.A.P.R.
în curte. Abia intrase pe poartă. Era însoțită de o Emilia Dumitrescu rămâne în istoria plaiurilor
domnișoară, despre care aveam să aflu că era asistent de la Dunărea de Jos și a artei românești ca o
social din partea Primăriei. Fizic, nu arăta deloc personalitate proeminentă, care a zugrăvit în pictură
bine. Expresia feţei era ca a unei persoane aflată și grafică frumusețea locurilor și oamenilor de pe
în suferinţă. Cu toate acestea, a putut totuşi să ne aceste meleaguri cu o forță realistă rar întâlnită,
împărtăşească satisfacţia pentru că îşi văzuse colecţia aducându-și din plin contribuția la sporirea zestrei
la care ţinea atât de mult instalată într-o clădire artistice a României.
devenită deja un obiectiv cultural important al Brăilei. Acum, la împlinirea a 100 de ani de la nașterea
Fiindcă îl cunoscuse în tinereţe pe Nicolae Mantu, ei, îi suntem recunoscători pentru moștenirea
am întrebat-o cum şi-l aminteşte. Mi-a răspuns artistică lăsată, moștenire care va dura în timp fiindcă
doar atât: „Un adevărat aristocrat. Şi la propriu şi la este creația unui artist care a slujit arta cu sinceritate,
figurat”. Apoi, în scurta discuţie pe care am avut-o, totală dăruire și responsabilitate, considerând că
şi-a exprimat regretul şi durerea pentru desecarea în „viața trebuie trăită în așa fel încât, atunci când te
timpul regimului comunist a bălţilor din Insula Mare retragi, să lași ceva durabil în urma ta”. Iar ea a lăsat o
a Brăilei şi transformarea acestora, prin îndiguire, în Operă inestimabilă.
zonă agricolă, precizând că ele vor trăi prin
lucrările ei de pictură şi grafică. „Dumnezeu
m-a ales pe mine să nemuresc aceste locuri,
spunea artista, iar spiritul lor respiră din plin
din creaţia mea”.
La despărţire, la solicitarea lui Teodor
Vişan, i-am făcut pictoriţei două fotografii,
din faţă şi profil, care i-au servit ulterior
pentru pictarea unui portret al acesteia,
portret pe care gălăţeanul l-a donat Secţiei
de Artă a Muzeului Brăilei „Carol I”. Păcat
că prin retrocedarea clădirii, Galeriile de
Artă „Emilia Dumitrescu”, inaugurate la 3
decembrie 2000, au fost desfiinţate în iunie
2005, cu puţin înainte de moartea artistei.
Bucuria ei a fost astfel năruită, încât a părăsit Emilia Dumitrescu, Obiecte din Vrancea 1965,
această lume cu o mare deziluzie și gândul pastel pe carton subțire (Muzeul Brăilei)
decembrie 2021 81
SALONUL DE TOAMNĂ - 2021
AL FILIALEI U.A.P.R. GALAȚI
Mariana
Tomozei Cocoș
critic de artă, pictor
82 Axis Libri
Salonul de toamnă, artistul ne invită în Barcelona O reală surpriză o constituie demersul lui
cu lucrarea „El Corazon nr. 14”, făcând una din Ionuț Mitrofan. Instalația sa „Pinned reflexion”
incursiunile lui pline de inventivitate în istorie și reușește să creeze plasticitate dintr-o neașteptată
în imaginar. Aș sublinia subtilitatea corelărilor și combinație de materiale și în același timp ne evocă
valențele expresive ale desenului său - intelectual și și lumea captivantă a lecturii, prin desenul rezultat
plastic în același timp. din configurarea lor.
Calitățile de excepție, recunoscute ale picturii Extrem de sugestiv, „Colțul de sat” al Simonei
lui David Sava se pot observa și în lucrarea expusă Pascale reunește calitățile esențiale ale picturii ei:
la Salonul de toamnă, lucrare intitulată cu simplitate armonie și expresivitate cromatică, combinate cu
„Compoziție - Flori”. Finețea și bogăția cromatică, capacitatea de a abstractiza imaginea, păstrând în
ritmul pensulației și al formelor în ansamblul același timp concretețea și afectivitatea atmosferei
compozițional conferă celor mai obișnuite motive specifice motivului înfățișat.
abordate de artist accente poetice care le scot din Ștefan Axente, pe care l-am remarcat adesea
banalul cotidian. pentru capacitatea de invenție compozițională,
reușește să configureze un mesaj de mare actualitate
prin mijloace pur plastice, sensibile, corelând un
spațiu apropiat, cotidian, cu sugestia spațiului
neliniștitor al lumii în care trăim. Intitulată cu amară
ironie „Planeta albastră”, lucrarea lui Ștefan Axente –
care este una dintre cele mai bune piese ale expoziției
- transmite cu multă artă această anxietate.
decembrie 2021 83
veniment
Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” a împlinit, în ziua de 11 noiembrie 2021, 131 de ani de la inaugurare,
fiind fondată datorită donației generosului om de cultură, politician, profesor universitar, istoric și bibliofil
– academicianul Vasile Alexandrescu Urechia. Cu acest prilej, întreaga săptămână a fost una aniversară, cu
numeroase evenimente, care s-au desfășurat atât fizic, cât și on-line, reunite sub genericul Zilele Bibliotecii
Județene „V.A. Urechia”.
S-au derulat lansări de carte, expoziții, proiecte culturale, activități de promovare, întâlniri profesionale
pe platformele Zoom și Google Meet, dar și activități inedite atât la sediul central al Bibliotecii, cât și la
filiale.
84 Axis Libri
latini, care au fost printre primii aduse societăților din zonă de
promotori ai lecturilor publice, prin vapoarele cu aburi („piroscafe”)
invitarea scriitoarei și jurnalistei a două companii austriece, „ruta
Katia Nanu (autoarea unor cărți navigabilă” fiind baza unui „Orient
bine primite de cititori și de critică, Express” avant la lettre sau, dacă
precum „Cineva albastru”, „Paso vreți, avant le train, trenul cu
doble” (unde literele par a fi roșii pricina având prima cursă prin
ca sângele uneia dintre personajele 1883. Acei oameni minunați și
feminine), „Registrul de gardă”, mașinile lor plutitoare au „facilitat
„Ușor cu democrația pe scări”, întâlnirea dintre români și lume și
„Cine a golit Prutul de pește”), care conectarea - economică, politică,
a prezentat iubitorilor de literatură dar și mentală - a Principatelor
fragmente din cartea aflată în la civilizația europeană, ca parte
curs de apariție, cu titlul (încă) a unei complexe infrastructuri de
provizoriu „Primăvara femeii în transport internațional, Dunărea
galben”. de Jos și piroscafele austriece ce navigau pe ea
În cadrul acestui eveniment a fost sărbătorit au favorizat formarea României moderne, la fel
scriitorul Dan Plăeșu, membru al Uniunii cum - conform lui Iorga, Brătianu și Papacostea
Scriitorilor din România, cu ocazia împlinirii a 80 - drumurile internaționale au contribuit la geneza
de ani. Au fost prezenți la eveniment președinta statelor medievale.” (p. 27)
Filialei Galați-Brăila a Uniunii Scriitorilor, poeta Așadar, apărând sub etichetarea colecției de
Florina Zaharia, alți scriitori, jurnaliști. „Istorie”, cartea este și de istorie, dar nu numai: stilul
Joi a fost zi plină. Era chiar Ziua de naștere a colocvial adoptat aici, spre deosebire de lucrările
Bibliotecii!!! Pe lângă lansarea numărului aniversar „clasice” de istorie (precum recentul volum de
al „Buletinului Fundației Urechia”, a fost vorba și la Brill, din 2020, „The European Commission
despre… „Primul… Orient-Express”! Mai exact, of the Danube, 1856-1948. An Experiment in
în timpul lansării cărții „O croazieră de la Viena International Administration”) îl transformă
la Constantinopol. Călători, spații, imagini. 1830- pe Constantin Ardeleanu într-un stilist, înrudit
1860”, Editura Humanitas, 2021, de Constantin cu Neagu Djuvara sau Lucian Boia, dacă vreți,
Ardeleanu, acesta a subliniat importanța Dunării în condimentându-și demersul, după cum observa
secolul al XIX-lea pentru dezvoltarea „principatelor la aceeași lansare Cristian Sandache, cu un subtil
dunărene”, fluviul devenind prima „autostradă”, umor englezesc, poate prin contagiunea cu operele
paralelismul asumat în continuare conducând multora dintre călătorii britanici care au călătorit
către ideea bine argumentată că, prin serviciile prin țările noastre și pe care C. Ardeleanu i-a
decembrie 2021 85
veniment
studiat. Printre altele, dacă tot este în trend, unul în acest an: poetul Yunus Emre, cărturarii Ahî
dintre cele șase capitole ale cărții este intitulat Evran și Haci Bektaş Velî. Scriitorul și directorul
„Călătorii și epidemii”! Celelate sunt „O croazieră Editurii InfoRapArt, domnul Petre Rău și-a lansat
printre civilizații”, „Un oraș plutitor”, „Între Orient volumele „Neostoitele izvoare” și „Matematica
și Rusia”, „Românii în Europa” și „Natură și în ochii poeților”, în fapt două antologii, prima
tehnologie în Clisura Dunării”. Așa cum sugerează constituind o culegere a celor mai de suflet poeme
și cuvântul „croazieră”, lectura este de plăcere și de dedicate localității natale, Nicorești, a doua fiind
informare, nostalgicii după lecturile lui Jules Verne, o antologie lirică internațională, unică pe această
de pildă, putând fi și ei captați. temă. Moderatori: Corina Dobre și Adi-G.Secară.
Spre seară s-a lansat o nouă carte de poezie a Tot vineri, dar la orele 14, o prietenă a
scriitorului Andrei Velea. Este vorba de „Imn tandru Galațiului, doamna Elisabeta Furtună, din Brăila,
pentru dragoste, libertate și distrugere", apărută pentru prima oară în instituția noastră, și-a prezentat
chiar luna aceasta la Ed. Vinea din București, cele mai recente cărți ale domniei sale, „Portret
redactor de carte fiind însuși poetul și directorul în oglinzi” și „Poeme în trei stihuri”, recitând și
86 Axis Libri
Activități pentru copii
În fiecare an, la începutul lunii noiembrie, facem o reconstituire a jocurilor de altădată, prin
Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” Galați îmbracă sensibilizarea bunicilor care să le povestească
straie de sărbătoare. Întreaga săptămână (8-14 nepoților jocurile copilăriei lor. Concurenții au
noiembrie 2021) a fost una aniversară, deoarece explicat printr-o înregistrare video câte un joc aflat
anul acesta s-au împlinit 131 de ani de la inaugurarea de la părinți sau bunici. Menționăm câteva dintre
Bibliotecii. acestea: Flori, fete sau băieți, Baba-Oarba, Podul de
Compartimentul Împrumut la Domiciliu piatră, Castelul 1, 2, 3, Țurca, Grădinarii și ciorile,
pentru Copii a contribuit la realizarea activităților Șotron, Bâja, Țară, țară vrem ostași!, Telefonul fără
culturale, reunite sub genericul Zilele Bibliotecii fir, Împărate-Împărate!, Țaca, Jocul cu moara și
Județene „V.A. Urechia” prin idei noi și proiecte multe alte jocuri interesante. Imaginația copiilor a
inedite pentru copii. constat în modul inedit de prezentare. Dacă cei mici
Concursul on-line, „Jocurile copilăriei, între erau la prima lor înregistrare video și emoțiile erau
amintire și practică”, se derulează în perioada 8-22 evidente, cei mai mari s-au folosit de programul
decembrie 2021, pe pagina de Facebook: Secția on-line VOKI și și-au creat propriul caracter
Copii–Clubul Curioșilor. Redescoperirea jocurilor animat VOKI. Înregistrările copiilor au fost trimise
copilăriei, cu implicarea directă a copiilor, cadrelor prin datele de contact menționate în Regulamentul
didactice, părinților și mai ales a bunicilor a concursului și au fost postate pe pagina de
constituit scopul acestui proiect. Ne-am dorit să Facebook: Sectia Copii–Clubul Curioșilor. I-am
încurajat să dea distribuire
la înregistrare pentru a
obține cât mai multe like-
uri. În data de 22 decembrie
2021, vom alege primele
3 jocuri cu cel mai mare
impact. Cei trei copii
câștigători vor participa la
activitățile de vacanță ale
Clubului Curioșilor în anul
2022, pentru prezentarea
jocurilor și punerea lor în
practică. Toți copiii vor fi
răsplătiți cu multe aplauze,
dulciuri și alte mici surprize.
Un alt proiect
interesant lansat cu prilejul
decembrie 2021 87
veniment
Zilelor Bibliotecii Județene „V.A. Urechia” a fost abilitățile de comunicare și interesul pentru lectură
proiectul on-line de învățare a limbii germane de la cea mai fragedă vârstă.
pentru preșcolari „Deutsch für die Kleinen – O altă activitate de interes a fost expoziția
Germana pentru cei mici”, pe pagina de Facebook: de desene intitulată „Cărțile copilăriei – inspirație
Sectia Copii-Clubul Curioșilor, derulat în perioada și imaginație!”, realizată cu sprijinul membrilor
8 noiembrie–24 decembrie 2021. În cadrul cercului de pictură de la Palatul Copiilor,
proiectului au fost prezentate on-line 21 de lecții coordonați de prof. Brumar Mihaela. Expoziția a
fost vizualizată în perioada 8-30 noiembrie 2021,
la sediul central, parter, holul principal. Elevii
participanți au vârsta cuprinsă între 7 și 16 ani,
fac parte din grupele de începători, avansați și de
performanță ale cercului de pictură. „Micii artiști
și-au propus o întâlnire a literaturii cu pictura,
convinși fiind că cititul, caligrafia, desenul, culoarea
creează împreună un vocabular bogat și variat care
stimulează exprimarea copiilor. Tinerele talente,
folosind simultan cele două limbaje literar și
vizual, conștientizează că între literatură și artele
plastice sunt conexiuni puternice. Cuvântul susține
imaginea, imaginea susține cuvântul și, în esență,
lectura imaginilor create de către copiii Palatului
presupune descifrarea idealurilor noastre umaniste”
– ne-a precizat doamna profesor Mihaela Brumar.
Tot de la doamna profesor am aflat că unii
dintre elevi au participat pentru prima dată la un
asemenea eveniment, iar alții s-au regăsit cu lucrări
plastice în cadrul expozițiilor de mai multe ori, de-a
lungul anilor. Copiii au venit la bibliotecă cu prietenii
și părinții pentru a-și admira frumoasele lucrări
expuse și bineînțeles pentru a împrumuta cărți.
de învățare a limbii germane și anexate înregistrări Activitățile Secției pentru Copii au fost de
audio pentru a înțelege mai bine pronunția. impact atât în mediul on-line, cât și fizic, ceea ce
Lecțiile au vizat noțiunile de bază, cum ar fi: ne-a bucurat foarte mult și ne-a stimulat să inițiem
salutul, numele, numerele, vârsta, școala, culorile, proiecte noi și interesante.
familia, denumirea fructelor și a legumelor,
anotimpurile etc. toate prezentate într-o formă
explicită și atractivă. Astfel, copiii doritori de
învățare a limbii germane au accesat pagina de
Facebook: Secția Copii-Clubul Curioșilor au
vizualizat lecțiile demonstrative, au dat like și
și-au exprimat impresiile și sugestiile pentru
alte lecții noi.
Tot cu prilejul Zilelor Bibliotecii au mai
fost propuse încă două proiecte, intitulate „Din
basmele și poveștile lumii în colecțiile Secției
pentru copii” și „Povești terapeutice pentru copii”.
Toate proiectele au avut ca scop promovarea
colecțiilor Secției pentru copii, prin atragerea
la lectură a celor mici. Ne dorim să le dezvoltăm Maricica Târâlă-Sava, responsabil Secția Copii
88 Axis Libri
Carte frumoasă,
cinste cui te-a scris!
Un soare sfios, dar vesel își trimitea razele Încă de dimineață, prin sălile bibliotecii,
jucăușe spre pământ într-o zi frumoasă de răsuna zarvă de copii. Elevi ai colegiului gălățean
noiembrie. Avea să fie părtaș la o mare sărbătoare, „Alexandru Ioan Cuza”, însoțiți de doamna lor
întocmai ca șezătorile de pe vremuri, tradiții ale învățătoare Doinița Miron, au venit să ureze „La
lui Brumar, înainte de a se intra în iarnă. Numai mulți ani!” și să ofere un cadou; și ce putea fi
că, de această dată, urmau a se toarce „file de mai potrivit decât o carte? Provocarea vacanței
carte”... aceeași din care, în fiecare an, se mai a fost ca fiecare învățăcel să își conceapă propria
parcurge o pagină de istorie a unui lăcaș de cultură carte, iar acum veneau să-și ia răsplata, care a
binecuvântat, Biblioteca Județeană „V.A. Urechia”. fost una binemeritată, căci emoțiile unei lansări
decembrie 2021 89
veniment
sunt copleșitoare, iar fluturii pe câte-o frunză,
primul autograf nu se uită când îşi desfăşoară
niciodată. trompa filiformă ca să
Povești, poezii, soarbă apă dintr-un bob
ghicitori, curiozități, de rouă. Când deschizi
toate acestea au alcătuit o carte, ea zboară. Şi tu
conținutul unor cărți odată cu ea, ca şi când
mai mari sau mai mici, ai călări pe gâtul cu
colorate sau cu imagini, pene fine al unui fluture
scrise cu litere de mână uriaş. Dar cartea nu are o
sau de tipar, respectând singură pereche de aripi,
pașii necesari până la ci sute, ca un semn că ea
creația finală. Dar ceea ce a contat cel mai mult a te poate duce nu doar din floare-n floare în această
fost determinarea celor mici, felul în care și-au pus lume glorioasă, ci în sute de lumi locuite. Unele
în valoare talentul și pasiunea pentru diverse sfere, dintre ele seamănă mult cu cea în care trăim, altele
de la epic și liric până la știință și cosmos. Fiecare sunt populate de fiinţe care nu ni se arată decât în
a povestit despre opera sa, cu alte cuvinte, propriul vise.”
început de critică literară, urmată de promisiunea Astfel, în zi aniversară, copii talentați și
de a concepe o mini bibliotecă în clasă, pentru ca dornici de cunoaștere au cutreierat printre cărți,
volumele să poată fi împrumutate și citite. expoziții, vitrine cu imagini și fotografii, călăuziți
Concluzia a aparținut doamnei învățătoare, cu blândețe de spiritul cărturarului V.A. Urechia,
care le-a explicat elevilor „care-i faza cu cititul” cel care a făcut posibilă înființarea acestui edificiu
împărtășindu-le mesajul scriitorului Mircea de cultură ce dăinuie de o sută treizeci și unu de ani
Cărtărescu: „Cărțile sunt asemenea unor fluturi. încoace.
De obicei stau cu aripile lipite, aşa cum se odihnesc
Cătălina Popa, bibliotecar
90 Axis Libri
Biblioteca, oportunități
spre numeroase vieţi
Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” Urechia”? Când i-au trecut prima dată pragul? Ce
Galați a sărbătorit de curând cei 131 de ani de la vârstă aveau? Dacă ei consideră că poate și această
inaugurare! Fondată de marele cărturar, scriitor, instituție a contribuit la educația lor, descoperirea
politician, profesor universitar, istoric și bibliofil cărții, bucuria lecturii? Când au împrumutat prima
– academicianul Vasile Alexandrescu Urechia, dată o carte? Și care a fost aceea? Pe lângă aceste
instituția a rămas până astăzi una dintre cele mai întrebări ce ne ajută să redescoperim Biblioteca
prestigioase biblioteci din România. Cu prilejul Județeană ,,V.A. Urechia”, i-am invitat la mărturisiri,
frumoasei aniversări, Filiala Nr. 1 „Costache Negri” în povești, dar și în imagini găsite în arhiva instituției
a organizat, în cinstea evenimentului, activități noastre. Creăm și noi astfel, acum, propria arhivă de
care pun în valoare rolul cultural al bibliotecii. Mai imagini și cuvinte, ce vor bucura în viitor generații
întâi, a fost propusă o invitație la lectură, printr-o de cititori. Ne simțim onorați că îndrăgita scriitoare
prezentare de carte on-line, ce a revelat faptul că Angela Baciu, o prietenă dragă a Bibliotecii, s-a
poveștile vor supraviețui mereu, pentru că sunt alăturat cu drag proiectului nostru. Redăm cu
înscrise parcă în matricea generală a umanității. mândrie, câteva petale de suflet ale cititorilor noștri:
Culegerea de povești și pilde asiatice, alese, traduse ,,Acest laborator de minți gălățean și-a pus
și prefațate de Ștefan Liiceanu, intitulată „Arcașul pecetea emoției spiritualității de plăcere de prin
fără arc”, a reușit să aducă tuturor un strop din 1983, când am depășit studiul de „obligație școlară”
înțelepciunea orientală și să creeze prilejul ideal și am prins gustul «răscolitului» prin manuscrisele
pentru o experiență de cunoaștere. Elevii clasei a eminesciene. Aici am întâlnit și admirat un bărbat
XI-a A de la Liceul de Transporturi Auto „Traian înalt și frumos, la propriu și la figurat, istoricul Paul
Vuia”, coordonați de doamna profesor Mihaela Păltănea. Peste anii ce s-au scurs am găsit sprijin
Melinte, au lecturat și comentat cele mai interesante spiritual pentru lucrări de licență, disertații de master,
povești ale înțelepciunii asiatice, convertite în și-acum „o vizitez” cu soția care-și finalizează lucrarea
adevărate lecții de viață. de doctorat. Iată cum am mers și mergem prin viață și
De asemenea, i-am bucurat pe cititorii noștri, cu Biblioteca Județeană «V.A. Urechia». Recunoștință
cu prilejul deosebitului eveniment, cu o amplă celor care au păstorit-o sau continuă să o dezvolte ca
expoziție de cărți, dedicată evenimentului, scoțând sprijin spiritual în timp, pentru generații și generații!
din cufărul cu amintiri informații prețioase despre Mulțumim celor care lucrați acolo și o îngrijiți să tot
fondatorul bibliotecii și despre evoluția acestei crească!” (Maricel Nicolae Lazăr, inspector)
instituții de pe tărâm gălățean. ,,De-a lungul existenței mele am făcut din
Acest eveniment al celebrării bibliotecii mersul la Biblioteca Județeană «V.A. Urechia» un
orașului nostru ne-a inspirat să lansăm și cea de-a mod de a fi în lume. Încă de la mijlocul anilor ’90
doua ediție a proiectului on-line „Biblioteca în veneam (mai ales în vacanțele de iarnă/ primăvară)
viața mea”. I-am provocat pe cititorii noștri fideli la sala de lectură pentru a consulta o culegere de Teste
să răspundă unor întrebări dedicate bibliotecii: Ce de limba franceză, de la Teora Accesul în bibliotecă
loc ocupă în viața lor, Biblioteca Județeană ,,V.A. purta însemnele unui drum inițiatic. Prima probă
decembrie 2021 91
veniment
era cea a garderobei. Trebuia să prinzi mai întâi ,,La bibliotecă iarna… era o poveste! Cum
un loc la garderobă. Coada te aștepta de la intrare. îți luai, în sfârșit, cu bucurie, jetonul ca să întri în
Răbdător te așezai la rând și încet-încet coborai apoi sălile «de sus», pline de minunății. Apoi, biblioteca
spre demisol (conform tiparului inițiatic Descensus ad a început să prindă glas. Am descoperit etajul întâi,
Inferos), unde te întâmpinau două doamne micuțe, unde toate poveștile lumii se adunaseră miraculos ca
blonde, ușor trupeșe care îți făceau rapid o evaluare, să-mi vorbească prin intermediul unor căști magice.
stabilindu-ți cu precizie gradul de noviciat. Nu știu de Împrumutam cărțile și apoi, sus, repede, pe scări
ce una dintre ele îmi părea că seamănă cu ursitoarele mă aștepta evadarea în alte tărâmuri. Pot descrie
din Frumoasa din pădurea adormită. Îți făceau poate, fiecare pas, fiecare masă, fiecare hârtiuță pe care o
fără să știe, odată cu numărul de la bagaje și o ursire. completam cu titlul poveștii visate, fiecare mufă în
Cu numărul de la garderobă în mână intrai triumfător care intra firul căștilor, primul sunet… La bibliotecă
în bibliotecă ca într-o pădure. Drumul până la sala de «am locuit» în perioada studenției, când toate cărțile
lectură (Anabasis) era presărat cu mici tentații: ghiduri de care aveam nevoie (azi atât de accesibile tuturor)
turistice, albume de artă, dicționare impunătoare, erau doar la sala de lectură. În timpul licenței, vreo
tomuri masive care tronau impunător pe rafturi, cărți două luni de zile, mergeam acasă doar să dorm. Îmi
nemuritoare atractiv expuse, o sală multimedia care începeam programul odată cu biblioteca, îl sfârșeam
de prin 2000 începuse să ofere acces odată cu ea. Câte opt ore pe zi, acolo
gratuit la internet. Așa începe relația eram, fișând, transcriind. Nu știu să fi
mea cu Biblioteca «V.A. Urechia», pe lipsit din viața bibliotecii și nici ea din
rafturile căreia am descoperit lumea viața mea, de la vârsta de șapte ani.
oamenilor și a ideilor. Prima revelație Am vrut să mă angajez la bibliotecă,
a fost integrala operei lui Octavian după ce am terminat facultatea.
Paler, când doamna prof. Geta Prada Iar apoi, fără să realizez măcar, am
ne-a adus într-o zi la oră un fragment trecut din postura de cititor fidel la
din ,,Rugați-vă să nu vă crească cea de colaborator. Pentru mine, a
aripi”, care m-a determinat să caut rămas vie și de neșters imaginea din
cartea, apoi opera integrală.” (prof. ochii copilului de șapte ani căruia i se
Mihaela Rusu) dezvăluie un tărâm magic, cu zâne,
,,Eu sunt gălățeancă prin în care totul e posibil prin simpla
adopție, deci «mi-am citit» copilăria întoarcere a unei pagini…” (Mihaela
și adolescența printre alte rafturi. Epure, prof. Liceul Teoretic
Când am pășit pentru prima dată în Dunărea)
biblioteca gălățeană am făcut-o sfios, ,,Fiecare bibliotecar este într-o
de parcă intram într-o universitate. Mă minunaseră oarecare măsura arhitect! Acesta își construiește
arhitectura și solemnitatea clădirii, deși în interior am colecția sub forma unui labirint, în interiorul căruia
găsit multă căldură. Da, a intra într-o universitate fiecare cititor își croiește un drum, se descoperă pe
era visul meu de atunci. Dar nu așa, oricum, ci în sine… și învață să trăiască! Da…, Da… literatura
«pantofi de studentă» (o, cât de greu și îndepărtat îmi tămăduiește sufletul! Umberto Eco spunea că
părea visul!). După ce mi-am primit încălțămintea, ,,Respectul față de cărți poate fi manifestat doar
am revenit văratică prin sesiuni și am trăit, de fiecare prin folosirea lor!” Vă mulțumesc, dragi gardieni ai
dată, un sentiment de bine și de forță intelectuală. Cea cărților! La mulți ani, Biblioteca Județeană «V.A.
mai dragă fotografie mentală din vremurile acelea e Urechia!» (Mădălina, notar)
simplă: o perdea mișcată de vânt, masa mea pentru ,,La mulți ani! Să oferiți mai departe petale de
lectură și conspecte (aveam o masă preferată)... o suflet, să aveți aceeași bucurie de a dărui copiilor nu
atmosferă ce-mi alimenta credința că și următorul doar un spațiu cultural, ci și infinite valori morale!
examen va trece cu bine. Fără a avea dimensiunile Mulțumim pentru căldura cu care ne-ați primit de
bibliotecii universitare din orașul în care studiam, fiecare dată și pentru minunatele proiecte pe care le
întotdeauna am găsit cărțile care mi-au trebuit, iar desfășurați!” (Ștefania Sandu, Şcoala Gimnazială
Biblioteca Județeană «V.A. Urechia» a fost, în perioada Ştefan cel Mare)
aceea, oaza mea de bucurie, motivație și reflecție.” ,,Cărți valoroase! Oameni cu dăruire care îți
(Cristina Butnaru-Sandache, prof. CNCN) devin prieteni! O instituție cu viziune modernă!
92 Axis Libri
Felicitări! Sunteți în sufletul nostru! La mulți ani în să recunosc că le voiam pe toate. După ce mi s-a
care să atrageți spre dragostea de carte generațiile explicat că nu e nevoie să iau toată biblioteca acasă,
noi!”. (Centa Solomon, prof. Liceul Teoretic ,,Emil am rămas cu 4 cărți, printre care țin minte că era și
Racoviţă”) o enciclopedie pe care nu voiam să o mai dau înapoi.
„La mulți ani! Biblioteca Județeană «V.A. Nu am pierdut niciodată legătura cu biblioteca,
Urechia» înseamnă pentru mine, primul permis de întrucât am continuat să particip la activități
bibliotecă, prima carte împrumutată, sute de ore precum Bookleta/ Uită o carte undeva!, care a pus
petrecute în sala de audiții, locul în care îmi petreceam zâmbete pe chipurile tuturor oamenilor cu care am
weekendurile împreună cu colegii din gimnaziu, locul interacționat. De asemenea, am participat cu plăcere
în care am văzut pentru prima dată un calculator.” și la clubul BiblioVACANȚA, unde ne-am jucat cu
(Alina Marilena Neacșu, prof. CEVM) limba engleză și am citit câteva povestioare minunate.
,,La mulți ani, oameni frumoși care sfințiți Tot aici am cunoscut-o și pe distinsa scriitoare Vera
harul cărților și acest lăcaș de cultură, de atâta Crăciun, ceea ce a fost o onoare pentru mine, având
vreme! În spațiul acesta, atât de cuminte și smerit, în vedere că astfel de evenimente nu se întâmplă
am trăit alături de elevii mei de la Școala Gimnazială în fiecare zi. Pentru mine, biblioteca a fost și va fi
Nr. 28, de colegi, de dna bibliotecar Victorita Tănase, întotdeauna un loc de trecere dintre realitate și cele
cele mai înalte trăiri și bucurii! Vă mulțumim, din mai frumoase vise, un loc în care, ca în «Biblioteca
adâncul inimii!” (Mirică Bobiț Luminița, prof. de la Miezul Nopții» de Matt Haig, pot lua o carte și
Şcoala Gimnazială Nr. 28) să pășesc într-un cu totul alt Univers, să devin o altă
,,131 de ani de cultură de Dunărea de Jos! La variantă a mea. La mulți ani și mulțumim pentru
mulți ani acestei instituții care prin oamenii valoroși tot ceea ce reprezentați pentru noi! (Teodora Filip,
a reușit să ducă mai departe visul marelui cărturar, studentă Limbi Străine, Universitatea București)
V.A. Urechia, de ridicare a societății prin cultură.” Dragii noștri, gândurile voastre ne-au întărit
(Alexandrescu Elvira, prof. CNCN) încă o dată imaginea unui parteneriat solid între
,,Îmi amintesc și acum de când am trecut prima comunitate și bibliotecă, reflectând dorința tuturor
dată pragul Bibliotecii Județene «V.A. Urechia», de a fi implicați în actul cultural al orașului de la
de mânuță cu mama mea și cât de fascinată eram Dunăre. Ați demonstrat mereu, prin apropierea
să am propriul meu permis, pe care îl am chiar și de bibliotecă, dorința de cunoaștere și continuă
acum în portofel, ca amintire. Căpșorul meu nu dezvoltare. Vă mulțumim vouă, dragi cititori și
putea să înțeleagă cum de există un astfel de loc, colaboratori, că țineți deschise porțile bibliotecii ce
de unde puteam lua orice cărți îmi doream, mi se ne oferă tuturor oportunități spre numeroase vieţi!
părea că trebuie să fie ceva magie la mijloc. Fiind La mulți ani BJVAU! Vivat, crescat, floreat!
atât de entuziasmată, mi-am ales 8 cărți, deși trebuie
Cecilia Manolescu, bibliotecar
decembrie 2021 93
veniment
Motto: Toți acei ce au acces la o bibliotecă, o memorie de profund impact, pentru care timpul
la cărți, sunt niște inși mai buni decât alții, mai se dovedește un portal transfigurator al universului
fortificați, iar durerile îi ating mai puțin și nefericirile semnificativ, minunat și etern.
trec mai repede. Pentru vizitatori și cititori s-au dat explicațiile
(Mircea Eliade) care punctau interesele lor firești, de curiozitate
explorativă. Am dorit să nu-i sufocăm cu informații
Cu prilejul sărbătorii Zilelor Bibliotecii în exces, ci să permitem ca doar latura stimulativă
Județene „V.A. Urechia”, la 131 de ani de la a curiozităților lor personale să fie încurajată
inaugurare, și la Filiala nr. 2 „Paul Păltănea” din după necesitățile de informare, unde fiecare își
Galați s-au desfășurat, în perioada 8-12 noiembrie poate recunoaște implicarea și punerea în valoare.
2021, o serie de evenimente culturale, fizice și on- Concepția comună este o angrenare armonioasă,
line în aceeași perspectivă, a spiritului viu al culturii convergentă acelor implicări manifeste ale
românești și gălățene. Acestea au avut scop comun oamenilor, dar numai dacă sunt exprimate de
informarea publicului despre tezaurul de cărți, aceștia. Pentru a acoperi golurile de informare
fotografii și documente, în format fizic și digital, inevitabile, ajutorul reciproc specific dintre noi
capabil a resuscita atât valorile Galațiului, cât și și consultarea referințelor de pe internet sunt
priza la valorile universale și de interes particular întotdeauna la dispoziția utilizatorilor și așa a fost și
viu pe care volumele existente, cu explicațiile ce le cu ocazia evenimentului aniversar Zilele Bibliotecii
însoțesc, o creează mereu vizitatorilor de aici. Județene „V.A. Urechia” Galați.
Expozițiile fizice și virtuale au amintit meritul Au avut loc și întâlniri profesionale on-line
extraordinar al fondatorului Vasile Alexandrescu în care s-au discutat problemele biblioteconomice
Urechia, întemeietorul Bibliotecii Județene din ale participanților pe fondul acestei boli la
Galați, de a pune în valoare pe termen lung toate scara mondială - Covid 19. S-a pus accent pe
atuurile colecțiilor sale, ale liniei de dezvoltare măsurile care ar putea să elibereze biblioteca de
bibliofilă vizionare și ale participărilor comune ale nefuncționalitățile ce-ar putea-o amenința ca,
oamenilor spre a se regăsi acasă în îmbrățișarea treptat, lucrurile să intre pe făgașul lor normal.
ființei istorice și culturale a acestor locuri. Realitatea Pentru Filiala Nr. 2 „Paul Păltănea” integrarea în
relațional-concretă și directă a fost și a rămas scopul de a conecta comunitatea din jurul ei, într-
de atunci laitmotivul întrunirilor celor ce i-au un mod cât mai favorabil acesteia, este consistența
păstrat spiritul generos, dincolo de individualitatea însăși a misiunii sale printre semeni.
personală. Cărți ale omului de cultură V.A. Urechia La mulți ani Bibliotecii Județene „V.A.
precum: Istoria românilor, Istoria secolelor, Din Urechia” Galați, la ceas aniversar!
tainele vieții. Amintiri contemporane (1840-1882)
și altele, scrise despre această personalitate, indică Cătălina Șoltuz,
responsabil Filiala Nr. 2 „Paul Păltănea”
94 Axis Libri
Întrunirea profesională a
Filialei Galați a Asociației
Bibliotecarilor din România
decembrie 2021 95
veniment
96 Axis Libri
Bibliotecile în comunitate și
proiectele lor
Eveniment profesional on-line susținut de Asociația
Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din
România - Filiala Galați
decembrie 2021 97
în totalitate prin organizarea a 4 ateliere cultural- de bibliotecă, ca modalităţi eficiente de instruire,
educative: MusicLab, StoryLab, ReadingLab, care combină rolul informativ al bibliotecilor cu
TheatreLab. A fost făcută o trecere în revistă a interactivitatea oferită de prezentările video pe
activităților desfășurate în cadrul fiecărui atelier, un fond sonor agreabil, bineînţeles cu respectarea
dar și impactul major la nivelul comunităților din cadrului legal al drepturilor de autor în ceea ce
mediul rural gălățean, bazat pe impresiile celor priveşte integralitatea şi elementele constitutive
implicați în proiect. folosite în conceperea şi realizarea acestora.
• Un an de bibliotecă ALTFEL - între on- • Clubul YoungKids în acțiune - activitățile,
line și tradițional. Prezentarea a fost făcută de reușitele și proiectele viitoare ale acestui club
doamna Cătălina Șoltuz, responsabil al Filialei Nr. dedicat copiilor au fost prezentate de către doamna
2 „Paul Păltănea” din cadrul Bibliotecii Județene Camelia Dănilă, bibliotecar la Biblioteca Comunală
„V.A. Urechia” Galați. S-a făcut referire la gama Smârdan, județul Galați, care a adus în atenția
largă de proiecte derulate de această filială împreună colegilor rolul bibliotecarul comunal în formarea și
cu instituții partenere din municipiul și județul educarea tinerei generații.
Galați, precum și din țară. Provocările aduse de • Completarea colecției bibliotecilor
situația sanitară în activitatea biblioteconomică comunale din Rezerva națională de publicații
și culturală au fost reliefate prin metode de bune a Bibliotecii Naționale a României - a fost
practici pentru a menține și a continua proiectele prezentată punctual pe site-ul Bibliotecii Naționale
propuse, precum și modalitățile de transpunere a României de către doamna Titina-Maricica
a activităților în mediul virtual, de identificare Dediu, șef interimar serviciu Dezvoltarea, evidența
a nevoilor de informare și de recreere a tuturor și prelucrarea colecțiilor, cu scopul de cunoaștere
utilizatorilor. A fost un an profesional ALTFEL în a acestei oportunități de către colegii bibliotecari
care, cu inventivitate și profesionalism, s-a reușit comunali.
desfășurarea mai multor activități minunate, de În finalul întâlnirii on-line, doamna Geta
neuitat! Eftimie, președinte al filialei Galați a ANBPR,
• La taifas cu fiii satului - prezentarea realizată a prezentat propunerile de proiecte care vor fi
de doamna Silvia Macovei, bibliotecar la Biblioteca derulate la nivel de filială.
Comunală „Prof. univ. dr. Marcel Crihană” din Întâlnirea virtuală a membrilor ANBPR -
Comuna Valea Mărului, județul Galați, a evidențiat Filiala Galați s-a încheiat cu mesajul de mulțumire
rolul bibliotecii comunale în mediul rural, dar și urările de bine ale președintelui filialei și ale
și posibilitatea de a dezvolta servicii noi și utile managerului bibliotecii județene.
membrilor comunei, folosind resursele digitale și Obiectivul acestui eveniment a fost
sprijinul bibliotecii județene. promovarea unui mediu de comunicare
• Memoria locală și asistență de specialitate profesională, printr-o dezbatere care a reunit
pentru utilizarea serviciilor on-line - a fost o bibliotecari din bibliotecile publice din județul
prezentare realizată de doamna Camelia-Elena Galați, membri ANBPR - Filiala Galați, cu scopul
Toporaș, șef serviciu Referințe, Biblioteca Județeană de a facilita schimbul de experiență, de cunoştinţe
„V.A. Urechia” Galați, care a explicat legătura şi informații pe tema serviciilor de bibliotecă în
între memoria locală și asistența de specialitate vreme de pandemie.
pentru utilizarea serviciilor on-line, precum și Evenimentul profesional Bibliotecile în
bune practici în extinderea serviciilor on-line comunitate și proiectele lor a fost popularizat on-
pentru toate categoriile de cetățeni și menținerea și line pe site-ul bibliotecii județene: https://www.
continuarea serviciilor fizice. bvau.ro/, pe pagina de facebook a Bibliotecii
• Contul meu de utilizator în catalogul Județene Galați: https://www.facebook.com/
Tinread al Bibliotecii Județene «V.A. Urechia» bibliotecagalati și pe pagina de facebook a Filialei
Galați: tutoriale utile a fost realizată de doamna Nr. 2 „Paul Păltănea”: https://www.facebook.com/
Ionica-Anca Georgescu, bibliotecar, serviciul Relații BVAU-Filiala-nr2-Paul-P%C4%83lt%C4%83nea-
cu Publicul, Împrumut la Domiciliu pentru Adulți, Gala%C8%9Bi-537902519608781.
Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” Galați și a avut
ca scop popularizarea tutorialelor în rândul colegilor Filiala Galați a Asociației Naționale a
bibliotecari și în rândul utilizatorilor serviciilor Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România
98 Axis Libri
veniment
Concert la Palat
decembrie 2021 99
În seara concertului, din grija domnului
primar, cu câteva ore înainte au fost aduse jardiniere
cu flori, brazi ornamentali. Apoi, au sosit mașinile
cu aparatura muzicală și musafiri, cu cei trei artiști
care aveau de susținut programul la pian și două
viori.
Venea răcoarea, scăzuse cu puțin temperatura
de peste zi și se apropia ora apusului. Invitații
începeau să vină, locurile se ocupau pe rând.
Lumea bună se arăta, veneau mașini și parcau în
fața curții. Printre cei sosiți erau și politicieni, chiar
și primarul orașului Tecuci alături de un senator
de Galați, veneau conducători de instituții bancare, Conacul Chrissoveloni
ori culturale, dar și funcționari ai primăriei din
comună. Se adunau oameni și emoții, dar și Totul a fost o încântare! Artiștii, două femei,
nerăbdare. Instrumentele fuseseră acordate din una dintre ele fiind din părinți muzicieni ruși,
timp, flori colorate fin înconjurau scena frumos. născută însă în Germania, au fost deosebit de
N-am știut cine era pe scaun, chiar lângă mine, ancorați în moment: Alissa Margulis, la vioară,
până când nu a fost prezentat. Era prințul Mihai Cristina Mihart, la pian și Răzvan Popovici,
Ghyka, pe care nu-l știam decât foarte puțin. Istoria care concertează în întreaga lume, ca membru a
din mintea mea mai păstra nume de domnitori, Ansamblului Raro, la violă. Este de menționat
printre care și pe cel al stră-străbunicului său. că toți artiștii prezenți au concertat de-a lungul
Dar la momentul de față... eram ușor depășită și carierei muzicale în întreaga lume, alături de alte
emoționată, când am aflat că stătea alături de mine nume celebre ale muzicii clasice.
pe scaun, dar mai ales când am vorbit cu Domnia La finalul concertului, când acordurile
Sa. Vă gândiți cum e să stai de vorbă cu un prinț? muzicale au rămas doar în mintea noastră, când
Plin de modestie și foarte prietenos, dar și curios, se apropia noaptea și luminile îmbrăcau terasa din
să afle mai multe despre familie și locuri, a acceptat fața palatului s-a făcut o degustare de vinuri Jidvei.
ca la terminarea concertului să-l conduc să viziteze Toată lumea a fost invitată să deguste din pahare
interiorul palatului. Povestea era la mine și urma elegante, cu picior, soiurile diverse ale vinurilor
să-i fie spusă pe măsură ce aveam să mergem spre care aveau să ungă cu licori magice momentele de
expoziția de fotografii și în camerele ce păstrau în încântare de după concert.
tăcere atâtea minunății vechi, știute doar în mică Am mers împreună cu prințul Ghyka să
parte. De-ar putea vorbi pereții, așa cum se întâmplă viziteze palatul, am făcut poze în balconul de
în basmele copilăriei! Dar ne-am oprit doar la cele unde Regina Maria admira pădurile. I-am spus
știute. prințului că Regina era încântată de liniștea de
Domnul Răzvan Popovici, violonistul aici și bunătatea doamnei Sybille Chrissoveloni, de
echipei, a deschis evenimentul, vorbind cald și generozitatea domnului Jean Chrissoveloni, știind
deschis, bucuros că se află la Ghidigeni, într-un că în vremea Primului Război Mondial în casa lui a
loc măreț precum acesta în care avea să cânte în fost făcut spital de campanie.
cadrul ultimului eveniment din acest turneu. A Am primit confirmarea ca la următoarea
prezentat programul care a cuprins opere ale unor activitate pe care îmi doresc să o realizez la toamnă,
compozitori iluștri: Wolfgang Amadeus Mozart într-o altă perioadă a anului, când o altă carte scrisă
(1756-1751) cu Trio Kegelstatt în mi-major, pentru familia Chrissoveloni va veni acasă, prințul
pentru vioară, violă și pian, K. 498, Edward Elgar Ghyka va fi prezent, alături de domnul Jeana
(1857-1934) cu Chanson de matin pentru violă și Chrissoveloni.
pian, Stan Golestan (1857-1956) Arioso e Allegro A fost un vis! Momente unice rămase în
de concert pentru violă și pian și George Enescu istorie, alături de alte amintiri de neuitat, marcând
(1881-1955) cu Andante molto espressivo din istoria locurilor noastre.
Sonata pentru Pian nr. 1 în fa diez minor, op. 24,
pentru pian solo.
FESTIVALUL INTERNAȚIONAL AL
AFORISMULUI
Tecuci, 2021, Ediția a v-a
Elena Ștefan
un nume în trecutul Bibliotecii
„V.A. Urechia” Galați
Prin anii ’80, colectivul Bibliotecii „V.A. colecțiilor bibliotecii și la promovarea acesteia în
Urechia” s-a îmbogățit cu o prezență discretă, urbea gălățeană. Printre realizările de seamă cu
o doamnă de înaltă ținută fizică și profesională, care a contribuit la ridicarea bibliotecii în rândul
doamna Elena Ștefan, profesor de limba română, bibliotecilor de seamă ale țării a fost alcătuirea
cadru didactic experimentat, care a ocupat catalogului alfabetic pe autori și titluri de anonime
funcția de șef al Secției Adulți în Biblioteca „V.A. și conceperea unui catalog pe subiecte utilizat în
Urechia” Galați. Demnă și generoasă, pregătită special de studenți.
impecabil profesional a condus ani de zile destinele Prezență discretă, cu un zâmbet aparte,
acestei secții. În colaborare cu întreg colectivul de delicată și mai ales inteligentă, doamna Ștefan
atunci: Oneț Valentina, Dumitrașcu Olga, Necula Elena a colaborat permanent cu directorul de la
Anișoara, Tolea Anuța, Iorga Dorina, Ciobanu acea vreme al Bibliotecii „V.A. Urechia”, domnul
Elena aducând un aport considerabil la dezvoltarea Oprea Nedelcu, care a considerat potrivit ca pentru
implicarea de care a dat dovadă să conducă Secția
Informare Bibliografică al cărui colectiv era alcătuit
din următorii bibliotecari: Păltănea Paul, Oneț
Valentina, Nadoleanu Gheorghe și Făgurel Veluța.
Sub atenta îndrumare a domniei sale, serviciul
s-a dezvoltat și a conlucrat în armonie cu celelalte
servicii din bibliotecă.
Printre preocupările pe care le-a avut s-au
aflat și scrierea următoarelor lucrări: Mihail
Sadoveanu: Catalogul edițiilor existente în Biblioteca
„V.A. Urechia” (manuscris dactilografiat), 1988; un
manuscris Al. Odobescu în colecțiile Bibliotecii
„V.A. Urechia” Galați.
A deținut și alte funcții publice, iar
comunitatea gălățeană a ales-o în funcția de
Președintă a Femeilor Ortodoxe din Galați cu o
activitate intensă și rezultate pe măsură. Doamna
Ștefan, un om între oameni, a plecat discret așa
cum a trăit.
Pioasă amintire și adânci plecăciuni fostei
mele profesoare de limba română din liceu care
peste ani mi-a devenit un bun mentor și coleg în
bibliotecă.
Elena Ștefan Florica Șerban, bibliotecar
Colaboratori
Arte plastice Corneliu Stoica
Mariana Tomozei Cocoş
Film Bogdan Silion
Teatru, muzică şi dans Nona Rapotan
Victor Cilincă
Proză şi reportaj literar Tudor Neacşu
Cezar Amariei
Poezie Leonard Matei
Ion Zimbru
Alina Neculachi
Cronică literară Dimitrie Anghel
Dan Plăeșu
Romeo Aurelian Ilie
Andrei Velea
Interviu, istorie Ghiță Nazare
Radu Moțoc
Studii și cercetări Eugen Holban
Maria Stanciu
Epigrame Vasile Manole
Ioan Fărcășanu
Ilustrația revistei a fost realizată cu fotocopii după documente din colecțiile Bibliotecii Județene „V.A. Urechia”,
precum și din arhivele personale ale autorilor articolelor. Responsabilitatea asupra conținutului opiniilor
exprimate în articole revine în exclusivitate semnatarilor acestora.
(
Dan Plaesu
- 120 de ani de la moarte - - 80 de ani de la naștere -
Studii:
Vasile Alexandrescu Urechia a beneficiat de o educație solidă, începându-și studiile în Piatra Studii:
Neamț, în casele boierului Dumitrache Stan, alături de tatăl lui A. D. Xenopol, apoi la pensionul privat Dan Plăeșu este absolvent al Facultății de Limba și Literatura Română,
al elvețianului Ballif de la Oșlobeni și la Școala Preparandă de la „Trei Ierarhi” Iași; beneficiază de burse Universitatea din București (1965) și al unor studii postuniversitare la Facultatea de
acordate de Academia Mihăileană din Iași (1844) și de „Societatea pentru ajutorarea tinerilor români Ziaristică din Bucureşti (1981-1982).
la învățătură” pentru studiile de la Paris (1855-1857), unde își va susține bacalaureatul în filosofie (18
aug. 1856), apoi se va înscrie la „Facultatea de Litere din Paris”, unde și-a susținut licența (1856-1857).
Activitate profesională:
Concomitent cu studiul la Facultatea de Litere din Paris, a mai frecventat și cursurile de filosofie,
literatură și drept ale Universității Sorbona din Paris. Dan Plăeșu este binecunoscut publicului prin activitatea ziaristică, desfășurată la
cotidianul local Viața nouă/Viața liberă, dar și în presa națională; a fost și director al
Teatrului Dramatic Galați pentru o scurtă perioadă de timp (1971-1972).
Activitate profesională:
A debutat literar cu versuri publicate în revista Ateneu (Bacău, 1966), în teatru, cu
Istoric, profesor, scriitor, animator al vieții culturale, senator, deputat, ministru al piesa „Semnat indescifrabil: Mitică”, montată la Teatrul Dramatic Galaţi (1979), iar în
Instrucțiunii Publice și fondator de bibliotecă publică – toate acestea constituie fațete ale volum, cu „Colecţionarul de excepţii”, fantezii satirice, Editura Junimea Iaşi (1983). Este
personalității lui Urechia. membru fondator şi preşedinte al Cenaclului Literar de Umor Verva (1977), membru
A fost profesor de literatură română și limba latină la Gimnaziul Central din Iași (1858), de
istorie universală și literatură la Universitatea din Iași (1858), de istorie și geografie la Școala Militară,
fondator al Cenaclului Galaţi al Uniunii Scriitorilor din România (1986) și al Filialei
profesor universitar la Catedra de Istoria Românilor și Literatură Română la Facultatea de Litere, Galați-Brăila a USR (2006), dar și colaborator al Salonului Literar Axis Libri al Bibliotecii
Universitatea București (31 iul. 1864-1901). Județene V.A. Urechia Galați și al Festivalului Internațional al Cărții Axis Libri.
Omul politic Urechia a fost deosebit de activ, fiind secretar al Cancelariei de Propagandă Activitatea sa publicistică este extrem de bogată, însemnând poezii, fabule, proze,
Unionistă, în perioada studiilor pariziene, ministru ad-interim al Departamentului Cultelor și inclusiv romane, piese de teatru, scenete, cronici literare şi dramatice, reportaje ș.a. și a fost
Instrucțiunii Publice, în guvernul Mihail Kogălniceanu (1859-1860), președinte al Comitetului de publicată de-a lungul timpului în: Viaţa Nouă şi suplimentul Dunărea Galaţi, revistele
Inspecțiune a Școalelor din Iași (1863), director general al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Flacăra, Convorbiri literare, Cronica (Iaşi), Urzica şi almanahul Perpetuum comic, Tomis
Publice (31 iul. 1864), deputat al județului Tutova (1866), deputat la Colegiul III de Covurlui, având (Constanţa) şi Pagini Dunărene, Înainte și Libertatea (Brăila), revistele Dominus, Dunărea
susținerea lui Mihail Kogălniceanu (din 1869), senator de Covurlui, ministru al Cultelor și de Jos, Antares, Axis Libri, Porto-Franco, toate din Galaţi, Contemporanul, Astra (Braşov),
Instrucțiunii Publice, în guvernul lui Dimitrie Brătianu (10 apr. 1881-31 iul. 1882), vicepreședinte la Oglinda literară (Focșani) ş.a., scheciuri, fabule şi piese de teatru la Radio Bucureşti, Radio
Senatului României (1901). Iaşi etc.
În domeniul cultural, V.A. Urechia s-a remarcat prin crearea sau patronarea unor instituții Începând cu anul 1983, a publicat o serie de cărți, iar cea mai recentă este
precum Societatea „Ateneul Român” din București (31 oct. 1865), al cărui președinte și
vicepreședinte i-a fost în mai multe rânduri, membru fondator al Societății Literare Române (1866),
„Garsoniera lu’ Ăl Bătrân” - șapte proze ciudate, Editura InfoRapArt, Galați (2021).
transformată în Societatea Academică Română (1867), care a devenit, mai târziu, Academia Română Lucrările sale dramatice au fost puse în scenă la teatre profesioniste: la Teatrul
(1879), al Universității, al Teatrului Național, inițiator și fondator al Societății de Cultură Dramatic Galaţi - Semnat indescifrabil: Mitică (1979), Octombrie cu ghiocei (1989), la Teatrul
Macedo-Române, ce avea ca scop răspândirea în școli a învățării în limba română pentru românii de Dramatic „Maria Filotti” Brăila - Pământul, după ora zece şi cinci (1981), Puncte cardinale –
peste Dunăre și din Balcani, întemeietor și președinte al Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor la Radio București (1981), reluată la Radio Iași (1982), iar la Cenaclul de dramaturgie al
Românilor (1893-1897), membru al Societății Etnografice din Paris ș.a. Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti şi revistei „Teatrul” - La început a fost peştele (1982), dar
În sfera editorială, s-a remarcat prin publicarea Anuarului General al Instrucțiunii Publice din și la teatre de amatori: Dreptul cel sacru al luptătorului (1983) - Uzina Aglomerare-Furnale,
România (1863-1864 și 1864-1865), a Buletinului Instrucțiunii publice, a volumului Voci latine. De la Combinatul Siderurgic Galaţi, Jocul sau Războiul nevestelor (1985) - ICPPAM Galaţi,
frați la frați, menit să atragă atenția opiniei internaționale cu privire la condamnarea memorandiștilor Muntele personal (2005), formaţia de teatru a Grupului Școlar „Radu Negru” Galaţi.
din Transilvania (1894). Albumul macedo-român (1880), un adevărat monument de cultură, pe care Dan Plăeșu are și piese publicate în reviste și antologii, dintre care menționăm:
l-a editat și prefațat și care a fost publicat sub patronajul Societății de Cultură Macedo-Române, i-a Sfârşitul lumii începe azi (fragment, Dominus, 2002), Măscărici în alb-negru şi oranj
avut printre colaboratori pe Victor Hugo, A. Ubicini, F. Mistral, Leon de Rosny, Edgar Quinet, V. (comedie, Dominus, 2006), Fericirea conjugală a cucului (integral, în foileton, revista
Alecsandri, Ion Creangă, A.D. Xenopol, B.P. Hasdeu ori Istoria românilor, operă monumentală, în 14
volume ș.a.
Dunărea de Jos, 2007-2008), La început a fost peştele, (comedie cu vieţuitoare, integral,
În memoria culturală a orașului Galați, a rămas prin generozitatea sa extraordinară – Antologia literaturii gălăţene contemporane, vol. 3, teatru, editată de Centrul Cultural
donându-și toată colecția sa de documente, strânsă de-a lungul vieții, însumând cca 3500 de volume, „Dunărea de Jos”, 2008), Cealaltă viaţă a Bărbatului haios (comedie, fragment, Antares,
pentru înființarea unei biblioteci publice (1889); în plus, a tipărit Catalogul colecțiilor bibliotecii, 2009), Garsoniera lui Dumnezeu (eseu dramatic, fragment, Porto Franco, 2011), Telenovele
aceasta fiind o inițiativă unică la acea dată, dar și prima publicație a unei biblioteci publice din cu milionari (comedie, fragment, antologia „Verva - 35”, 2012).
România – Buletinul Fundațiunii Urechia (1901). Activitatea i-a fost apreciată prin acordarea a mai multor premii: Premiul al II-lea
Prodigioasa sa activitate culturală a fost recunoscută prin acordarea a numeroase distincții, (fabule), Festivalul Umorului „Constantin Tănase” Vaslui (1980); menţiune la Concursul
printre care: Diploma de Onoare pentru „servicii aduse operei internaționale”, acordată de Congresul Naţional de Literatură Umoristică, Asociaţia Umoriştilor Români (1994); Ordinul
Internațional de Orientalistică (1873), „Marea medalie de bronz” a Institutului Etnografic din Paris Ziariştilor, clasa I, acordat de Uniunea Ziariştilor Profesionişti (2001); Premiul pentru proză
(1880), Ordinul „Coroana României”, în grad de „Mare ofițer”, conferit prin Decret Regal (1882), al Filialei Sud-Est a USR pentru romanul Vinovatele meandre, Editura Junimea, Iaşi, 2012,
Premiul „H. Rădulescu” al Academiei Române, pentru Istoria școalelor de la 1800-1864 (1890) și ar ş.a.
fi putut fi primul român laureat al Premiului Nobel pentru Pace.
Ioana Chicu, bibliotecar, Ioana Chicu, bibliotecar,
Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” Galaţi Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” Galaţi
31 0 de ani
de existentă
‚
REVISTĂ CULTURALĂ
Biblioteca
Județeană „V.A. URECHIA”
TRIMESTRIALĂ
editată de Biblioteca Judeţeană
„V.A. Urechia“ Galaţi
I
AX S
DAN PLĂEŞU