Introducere La 15 aprilie 2007 s-au mplinit 300 de ani de la naterea marelui matematician elveian Leonhard Euler.

Ziua naterii lui - 15 aprilie 1707 - este o dat important n istoria umanitii i mplinirea a 300 de ani de la aceasta zi ne face s ne nclinm nc odat n faa coplesitoarei personaliti a lui Euler si ne ndeamn s ne gndim cu modestie si respect c istoria stiinei si culturii au fcut-o titanii. Euler era elveian. Aceast mic ar - Elveia - a dat omenirii cteva mari personaliti. Vom cita dintre acestea: dinastia de matematicieni si fizicieni Bernoulli, filozoful Jean-Jacques Rousseau, marele pedagog Jean Henri Pestalozzi. Elveia a mai dat lumii rigoarea si precizia simbolizate de inegalabilele ceasuri elveiene, precum si spiritul de onoare si fidelitate mpinse pan la sacrificiul suprem, simbolizate de garda elveian. Pentru noi, cei care lucrm n domeniul matematicii, Elveia l-a dat omenirii, mai presus de orice, pe Leonhard Euler. Cine nu a auzit de Euler? Ne-am ntalnit cu toii n liceu cu dreapta lui Euler, cu cercul lui Euler. Poate c nu am stiut, dar cteva simboluri curente au fost ncetenite n
I.

matematic de Euler: e, i, n, si f(x). Se spune despre Euler c a fost cel mai mare matematician al secolului al XVIII-lea. Desigur, acest gen de clasificri este ntotdeauna discutabil. Este ns sigur ca Euler este matematicianul cu cea mai ntins oper din istorie. Gustav Enestrom listeaz 850 de titluri de memorii ale lui Euler. Academia de tiinte a Elveiei a nfiinat n anul 1907 (cu prilejul bicentenarului nasterii) Comisia Euler, care avea ca sarcin publicarea ntregii opere a lui Euler, mpreun cu corespondena sa, manuscrisele sale si jurnalele sale. Aceast intreprindere a necesitat munca a sute de matematicieni si admiratori ai lui Euler din ntreaga lume. Publicarea operelor complete ale lui Euler a nceput n 1911 si a fost oprit nainte de a se putea publica totul. Publicarea a fost reluat acum civa ani si este, acum, aproape complet. Ediia (colecia) actual beneficiaza la fiecare volum de introduceri substaniale si date scrise de mari specialisti. Numrul de pagini al fiecrui volum variaz ntre 300 si 600. Pn n prezent au fost publicate circa 30000 de pagini. Colecia actual la care facem referire se numeste Opera Omnia (Opera ntreaga) si este divizat n 4 serii. Iat numele acestor serii: Series prima: Opera mathematica Series secunda: Opera mechanica et astronomica Series tertia: Opera physica. Miscellanea Series quarta A: Commercium epistolicum Series quarta B: Manuscripta Euler a reprezentat o piatr de hotar n dezvoltarea matematicii si a nvmntului matematic. Crtile sale, caracterizate prin simplitate, claritate si fora emoional de comunicare au reprezentat primele manuale n sensul

modern al cuvntului. Euler a devenit primul profesor al Europei nu numai n timpul su, ci si n secolul al XIX-lea. Gauss a spus: Studiul operelor lui Euler rmne cea mai bun instrucie n diferite ramuri ale matematicii si nu poate fi nlocuit cu nimic altceva. Putem vorbi de un fenomen Euler? Credem c da. Acest fenomen are urmtoarele componente: a) O cultur vast, cu tent clasicizant, incluznd cunoasterea multor limbi strine, printre care latina si greaca. Majoritatea operei lui Euler a fost scris n limba latina. b) O memorie fenomenal. Se pare c Euler reinea aproape totul. De exemplu, chiar la o vrst avansat, era capabil s recite n ntregime Eneida lui Virgiliu, n limba latin. c) O for de calcul uluitoare (fcea calcule mintale uriase fr greseal). Astronomul francez Francis Arago spunea: Euler calculeaz asa cum oamenii respir si vulturii zboar n vzduh. d) O capacitate extraordinar de concentrare. Atunci cnd medita asupra unui subiect, zgomotul si dezordinea dimprejur nu l deranjau deloc. Thiebault, colegul su de la Academia din Berlin, spunea: ,,Un copil pe genunchi, o pisic pe spinare - iat cum si scria el opera nemuritoare e) Capacitate de a munci n mod continuu si calm, f r ntrerupere, ca mod firesc de via. Toate aceste componente completeaz n mod armonios geniul matematic al acestui titan al gndirii. II. Viaa 1. Copilria, anii de formare Leonhard Euler s-a nscut la Basel (Bale), Elveia, n data de 15 aprilie 1707 si a murit la Sankt Petersburg (Rusia) n data de 18 septembrie 1783. A avut dou surori mai mici: Anna Maria si Maria Magdalena. Tatl su, Paul Euler, era pastor luteran, cu studii de teologie la Universitatea din Basel, dar si cu studii de matematic (audiase cursurile lui Jacob Bernoulli). De altfel, n vremea studeniei lor la Basel, Paul Euler si Johann Bernoulli au locuit n casa lui Jacob Bernoulli, care era si el fiu de pastor protestant. Johann Bernoulli avea s devin, dup moartea lui Newton, unul dintre cei mai importani matematicieni ai Europei, si avea s aib o influen decisiv asupra carierei lui Leonhard Euler. Cu aceast ocazie, menionm imensa importan pe care a avut-o dinastia Bernoulli asupra vieii si operei lui Euler. Daniel si Nicolaus, fii lui Johann Bernoulli, aveau s-i fie cei mai buni prieteni. Mama lui Euler, Margaretha Brucker era fiica unui pastor protestant. Evident, tnrul Euler a primit o educaie profund religioas si foarte solid, bazat pe studii clasice serioase. Aceast dubl trsatur a educaiei l-a marcat profund, definitiv, pe Euler, care a fost un cretin practicant, chiar teoretician al crestinismului si, de asemenea, un mare om de cultur, adept al clasicismului,

cu solide cunostine de teologie, medicin, astronomie, fizic si limbi strine. Cnd micul Euler a mplinit un an, familia s-a mutat n orasul Riehen, lang Basel, unde Euler si-a petrecut aproape toat copilria. Graie educaiei sale matematice, Paul Euler l-a putut introduce de timpuriu pe Leonhard n lumea miraculoas a matematicii, predndu-i n acelasi timp si elemente de baz ale altor discipline. Trebuie menionat ca Paul Euler si-a dorit cu ardoare ca fiul su s urmeze teologia si l-a ndrumat n acest sens, reusind ulterior s neleag c vocaia acestuia era matematica. A urmat plecarea tnrului Leonhard Euler la scoal, n orasul su natal, Basel. Aici el a locuit la bunica dinspre partea mamei. In scoala de la Basel se preda extrem de puin matematic (practic aproape deloc). In aceste condiii, Leonhard si-a potolit setea de matematic pe cont propriu, lund meditaii. La vrsta de 13 ani (1720) Leonhard Euler se nscrie la Universitatea din Basel cu scopul declarat de a se pregti pentru cariera teologic. In acest sens urma ca, n universitate, s primeasc mai nti o pregtire de baz teologic si filozofic, completat cu cunostine de limbi orientale si istorie. Foarte curnd, n timpul studeniei, Leonhard Euler si-a dat seama c adevrata sa vocaie este matematica. Acest fapt a fost recunoscut ime diat de Johann Bernoulli care, desi era foarte ocupat, i-a indicat crile pe care era necesar s le citeasc, l-a introdus n problemele moderne de cercetare matematic si l-a primit pentru sfaturi n ceea ce priveste obstacolele ntlnite. Citm din Euler: Dac ntlneam unele obstacole sau dificulti, mi s-a dat permisiunea s l vizitez de cate ori voiam n fiecare duminic dup amiaz si el mi explica cu mult amabilitate tot ceea ce eu nu puteam s neleg. In 1723, Leonhard Euler absolv facultatea la Basel, obtinnd titlul de Master n filozofie. In teza de master, Euler compar si pune n antitez ideile filozofice ale lui Descartes si Newton. In toamna lui 1723, Leonhard Euler, respectnd voina tatlui su, ncepe studiile de teologie la Universitatea din Basel. Studiile intense de teologie, limba greac, limba latin si ebraica necesare facultii de teologie l ndeprtau pe Euler de matematic. La rugmintea sa, Johann Bernoulli, care, dup cum am mai spus, era prieten cu tatl su, l-a convins pe acesta s l lase pe Euler s prseasc teologia si s studieze matematica. Euler reuseste s ncheie studiile de matematic la Universitatea din Basel n 1726. In acest rstimp, sub atenta ndrumare a lui Johann Bernoulli, Euler a citit un material enorm, incluznd lucrri ale unor coloi ai matematicii si mecanicii precum Descartes, Newton, Jacob Bernoulli, Taylor, Wallis, Galilei, Varignon. Deja n 1726, Euler scrisese o lucrare privind curbe izocrone n medii rezistente. In 1727 a publicat un articol despre traiectorii reciproce, pe care l-a trimis s concureze pentru marele premiu la un concurs al Academiei din Paris, dedicat modalitii optime de aranjare a catargelor pe un vapor. Premiul nt i la acest concurs l-a obinut Piere Bourguer, cel care, ulterior, avea s fie supranumit

tatl arhitecturii navale. Premiul al doilea a fost acordat lui Euler. De notat c Euler a obinut n cariera sa de 12 ori premiul Academiei din Paris. Tot n 1727, Euler si-a susinut teza de doctorat cu titlul ,,De sono (Despre acustic). Pe baza acestei teze, tnrul Euler (20 ani) a solicitat un post de profesor de fizic la Universitatea din Basel, post vacant prin decesul titularului, pe care nu l-a obinut. Unii spun c motivul major al respingerii ar fi fost tinereea solicitantului. 2. Prima perioada de la Sankt Petersburg In faa situaiei create prin neobinerea catedrei de la Basel, Euler a trebuit s ia o decizie hotrtoare pentru viitorul su. In acest sens, o ocazie neasteptat a aprut prin moartea, n urma unei apendicite, a prietenului s u Nicolaus Bernoulli II la Sankt Petersburg n iulie 1726, ceea ce a creat acolo un post liber la o catedr de aplicaii ale matematicii si mecanicii n fiziologie. Euler accept acest post n noiembrie 1726, punnd condiia s porneasc spre Rusia abia n primvara lui 1727. Motivele acestei amnari au fost duble: pe de o parte, Euler dorea s se pregateasc pentru noul post, care era foarte preten ios prin specificul su; pe de alt parte, Euler a sperat pn n ultimul moment s obin, totusi, postul de profesor la catedra de fizic a Universitii din Basel, pe care la dorit foarte mult. In acest sens, Euler a fcut o ultim ncercare, scriind un articol, devenit ulterior clasic, despre acustic. Totul a fost n zadar. S descriem puin contextul istoric al acestui moment din viaa lui Euler. In primul rnd trebuie spus c prietenii si Nicolaus si Daniel Bernoulli erau n Rusia din 1725, lucrnd ca profesori la Academia de tiine din Sankt Petersburg. In acel moment, Rusia era n epoca imediat urmtoare lui Petru cel Mare, despotul luminat care a domnit ntre anii 1682-1725 si a modernizat Rusia. El a fondat n anul 1703 orasul Sankt Petersburg (ulterior Leningrad si revenit astzi la denumirea inial de Sankt Petersburg). Petru cel Mare a adus n Rusia muli savanti ai epocii, punnd bazele culturii occidentale n Rusia. Urmnd ideile lui Leibniz, Petru cel Mare pregtea apariia primei instituii stiinifice a Rusiei: Academia de tiine din Sankt Petersburg. Moartea lui, survenit n 1725, a fcut ca vduva sa, mprteasa Ecaterina I, s aib onoarea de a deschide aceast Academie, continund politica cultural a soului su. Ecaterina I a domnit apoi singur ntre anii 1725-1727. La 5 aprilie 1727, sub domnia Ecaterinei I, Euler a plecat din Basel spre Sankt Petersburg. In vremea aceea, cltoriile nu erau deloc rapide. S-l urmm pe Euler n drumul su. Mai nti a cltorit cu vaporul pe Rin. Apoi a traversat statele germane cu un vagon de post. In fine, mbarcat la Lubeck, Euler ajunge pe vapor la Sankt Petersburg la data de 17 mai 1727. Din p cate, mprteasa Ecaterina I a murit la foarte scurt timp dup sosirea lui Euler la Sankt Petersburg. Aceast moarte nu a fost de bun augur pentru Academia de tiine din Sankt Petersburg, deoarece anturajul defunctei mprtese nu-i agrea prea mult pe savanii strini de la Academie. Din punct de vedere istoric, pentru Rusia a urmat o perioad tulbure. Pe tron

a fost urcat n 1727 Petru al Il-lea (n vrst de 11 ani) care a domnit (evident sub tutel) pn n 1730, cnd a murit n mod suspect. Ana Ivanovna, nepoata lui Petru cel Mare, i-a succedat la tron. Ea a guvernat Rusia pn la moarte, care a survenit n 1740. A fost urmat la tron de tnrul ar Ivan al Vl-lea, care a guvernat sub regena mamei sale Ana Leopoldovna numai un an. Ei au fost nlturai de la putere de fiica lui Petru cel Mare, Elisabeta Petrovna, care a domnit ntre anii 1741-1762. De menionat c Universitatea din Moscova a fost nfiinat n 1755, sub domnia ei. In 1762 a fost proclamat ar Petru al III-lea asasinat n acelasi an de soia sa, care avea s devin marea arin Ecaterina a II-a, conductoare de excepie a Rusiei pn n 1796. S revenim la Euler. La insistenele lui Daniel Bernoulli si Jakob Hermann, Euler a fost numit la departamentul de matematic si fizic si nu la departamentul de fiziologie, unde avusese prima numire. Trebuie s menionm c la Academia din Sankt Petersburg activau unii dintre cei mai strlucii matematicieni ai epocii: Daniel Bernoulli (bun prieten cu Euler, cu multe preocupri de matematic aplicat), geometrul Jakob Hermann (rud cu Euler), Christian Goldbach (specialist n mai multe ramuri ale matematicii, autor al faimoasei conjecturi care-i poart numele) si muli altii. De altfel, Academia era foarte elitist, avand un numar mic de studeni admisi, care erau de un nivel foarte ridicat. Dotarea bibliotecii era excepional, mare parte din cri fiind obinute din donaii ale curii imperiale. Aceste circumstane fceau ca sarcinile didactice ale numerosilor profesori ai Academiei s fie foarte reduse, ei putndu-se dedica n liniste cercetrii stiinifice n condiii materiale excepionale . La Sankt Petersburg, Euler a locuit mpreun cu prietenul sau Daniel Bernoulli, care nu s-a adaptat niciodat foarte bine la condiiile din Rusia. Spre deosebire de Daniel Bernoulli, Euler (care era un mare poliglot) a nvat foarte bine limba rus si s-a adaptat perfect Rusiei. Urmrind cariera lui Euler, l vedem devenind profesor de fizic la Academia de tiine n 1731. In 1733, Daniel Bernoulli prseste definitiv Rusia, nemulumit de intrigile continue si de ostilitatea cu care era privit de unii colegi si unii reprezentani ai autoritii statale. Postul de sef al departamentului de matematic devine, astfel, vacant si este ocupat de Euler. La 7 ianuarie 1734, Leonhard Euler se cstoreste cu Katharina Gsell, care era elveian, fiica pictorului Georg Gsell, profesor la Gimnaziul Academiei din Sankt Petersburg. Cu Katharina, Euler a avut 13 copii, dintre care au reusit s supravieuiasc peste perioada copilriei numai 5. Numai 3 dintre acestia i-au supravieuit. Unul singur - Johann Albrecht - a devenit matematician. Este poate, acum, momentul s spunem cteva cuvinte despre Euler - omul, despre calitile si cultura lui iesite din comun. Era un om deosebit, sociabil si optimist, n ciuda numeroaselor probleme de sntate pe care le-a avut. Total lipsit de arogan, desi constient de marea sa valoare, era de o politee

deosebit, cu maniere care trdau educaia aleas pe care o primise. A fost ntotdeauna generos cu ideile sale, mprtsind altor matematicieni multe din ideile si descoperirile lui, chiar nainte de a le publica. Nu a cutat niciodat s-si nsuseasc ideile sau descoperirile altora. Iat cum vorbea Euler despre faimoasa formul sumatorie care avea s poarte numele de formula Euler-MacLaurin: ,,Nu am niciun fel de dorin de a scdea cu ceva faima celebrului domn MacLaurin, deoarece domnia sa a descoperit aceeasi teorem de sumare naintea mea si prin urmare merit s fie numit prim descoperitor. Revenind la cariera stiinific a lui Euler, vom meniona faptul c a fondat revista Commentarii Academiae Scientiarum Imperiales Petropolitanae. De menionat c revista ar fi putut exista numai cu articolele lui Euler, care lucra ntr-un ritm incredibil. Din cauza muncii excesive, la 28 de ani (1735), Euler a suferit o congestie cerebral (unii autori acuz si condiiile climatice din Rusia, sau chiar o eventual cataract), pierzndu-si ochiul drept. ,,Voi avea mai puine distracii a exclamat savantul dup pierderea ochiului si a continuat s munceasc n acelasi ritm infernal, cu aceeasi pasiune, n ciuda sfaturilor medicilor, care i-au recomandat odihna. Menionm c unii biografi cred c munca excesiv pus n slujba cartografierii teritoriului Rusiei ar fi fost la originea pierderii ochiului. In anii 1738 si 1740 Euler a obinut Marele Premiu al Academiei din Paris, devenind una dintre cele mai importante figuri ale matematicii mondiale. Anii 1927-1741 (14 ani) au fost prima etap de sedere la Sankt Petersburg. 3. Etapa Berlin Ajungem n anul de graie 1741. La Berlin, pe tronul Prusiei, era regele Frederic al II-lea Cel Mare (supranumit uneori ,,Unicul). Putem spune cu tot curajul c el a reprezentat modelul de despot luminat. Protector al artelor si tiinelor, s-a nconjurat de unii dintre cei mai mari artisti si oameni de stiin ai Europei, pe care i primea adesea la minunatul castel de var Sans Souci. De asemenea, Frederic al II-lea a fost un mare strateg, castignd numeroase btlii. Aceste caliti au fost dublate de un foarte bun spirit administrativ. Desigur, i s-ar putea imputa vanitatea iesit din comun, precum si excesiva admiraie pentru limba si cultura francez. In acest sens este de remarcat faptul c Frederic al II-lea si-a scris ,,Memoriile n limba francez. In acest timp, n Rusia, situaia politic era tulbure. Incepuser s se manifeste sentimente de xenofobie, savanii strini de la Academia de tiine din Sankt Petersburg resimind o oarecare nesiguran. Moartea arinei Ana Ivanovna, n 1740 a sporit starea de incertitudine din ar. Consecvent cu politica sa de atragere a marilor figuri ale artei si stiinei, Frederic al II-lea l invit n mod imperativ pe Euler s vin la Berlin, n 1741. Euler accept invitaia, pleac din Sankt Petersburg la 19 iunie 1741 si ajunge la Berlin la 25 iulie 1741, unde este numit profesor la nou nfiinata Academie Prusian (viitoarea Academie din Berlin), stabilindu-se acolo cu ntreaga familie. Obine imediat poziia de director al departamentului de matematic. De remarcat c

presedinte al Academiei a fost numit mecanicianul francez Maupertuis, situat cu mult sub Euler n clasificarea neoficial a savanilor epocii. Cei doi au fost ns buni prieteni si Euler l-a nlocuit de multe ori de facto. Euler avea s rmn la Berlin 25 de ani, pn n 1766. Activitatea sa de la Berlin a fost prodigioas, am putea spune incredibil. Pe lng cercetrile de matematic, finalizate cu un numr fenomenal de articole (380) si cri, Euler a avut si alte numeroase activiti: a supervizat observatorul astronomic si gradina botanic; a supervizat problemele financiare ale Academiei; a nlesnit publicarea de calendare si hri geografice, din a cror vnzare s-au obinut venituri serioase pentru Academie; a conceput baza teoretic a corectrii nivelului apei n Canalul Finow; a supervizat munca la pompele si conductele sistemului hidraulic al castelului Sans Souci. Referitor la aceast ultim activitate, merit s amintim c Frederic al II-lea se plngea ntr-o scrisoare ctre Voltaire de prestaia lui Euler, care ar fi lucrat mai mult ca un geometru dect ca un inginer. S mai adugm la aceste activiti c Euler a fost consilier al guvernului pentru loteria de stat, asigurri, pensii si artilerie. A fost, poate, cel mai activ membru al comitetului stiinific al Academiei, ocup ndu-se de bibliotec si publicaiile stiinifice. Pe bun dreptate ne ntrebm cnd a mai putut Euler ca n aceasta perioad s produc 380 de articole de cercetare, precum si nenumrate cri n urmtoarele domenii: calcul variaional, calculul orbitelor planetelor, artilerie si balistic, construcie de nave, navigaie, miscarea lunii, calcul diferenial. O carte cu un caracter aparte este Scrisorile lui Euler asupra unor subiecte variate, adresate unei prinese germane (3 volume). In aceast carte, Euler, care fusese numit si tutore al prinesei de Anhalt -Dessau (nepoata regelui Frederic al II-lea) strnge circa 200 de scrisori ctre prines, n care expune n mod popular chestiuni privind matematica si fizica, dar si religia. De menionat c acest carte a cunoscut un succes enorm, fiind mai citit dect toate operele matematice ale lui Euler, n ntreaga Europ si n Statele Unite. Aceast carte ilustreaz pe deplin talentul inegalabil de mare comunicator al lui Euler. In acest rstimp, Euler a pstrat legturile cu Rusia, rmnnd membru al Academiei de tiine din Sankt Petersburg, creia i-a trimis spre publicare aproximativ jumtate din scrierile sale, fapt pentru care a primit n mod continuu pensie din partea sus-numitei Academii. Ne apropiem acum de sfrsitul perioadei berlineze din viata lui Euler. La acest sfrsit au contribuit doi factori: unul negativ si altul pozitiv. Factorul negativ, care trebuie menionat din motive de onestitate istoric, nu face cinste unei anumite mari personalitai din istoria culturii. Unul din cei mai admirai si iubii oameni de cultur adusi la curte de Frederic cel Mare era Voltaire, care exercita o poziie dominant, fiind un fel de favorit al monarhului. Intrigile lui Voltaire, combinate cu dispreul afiat de el fa de modul onest si direct de comportament al lui Euler, l-au afectat profund pe acesta.

Factorul pozitiv a fost reprezentat de dorina puternic a marii mprtese Ecaterina a II-a a Rusiei de a-l readuce pe Euler n Rusia, n cadrul eforturilor ei (ncununate, de altfel, de succes) de revenire la gloria anterioar a Academiei de tiine de la Sankt Petersburg. In acest sens, ambasadorul rus la Berlin a fost acreditat s accepte absolut toate condiiile impuse de Euler pentru ntoarcere. In 1766, Euler decide s prseasc Berlinul pentru a reveni la Sankt Petersburg. Frederic al II-lea a fost profund socat de aceast hotrre a lui Euler si, iniial, nu i-a permis s plece. In urma presiunilor formidabile exercitate de arin si n faa hotrrii neclintite a lui Euler, Frederic al II-lea a cedat si Euler a plecat spre Rusia n 1766, prin Polonia. In Polonia a fost primit cu mare fast si respect de regele Stanislas. Intoarcerea la Sankt Petersburg a fost un adevrat triumf. Menionm c succesorul lui Euler la Berlin a fost Lagrange. 4. A doua perioad la Sankt Petersburg, ultimii ani In 1766, la rentoarcerea n Rusia, Euler era n varst de 59 de ani. Avea s mai triasc acolo 17 ani, caracterizai de o productivitate extraordinar (aproape o jumtate a operei sale), dar marcai, din nefericire, de pierderea complet a vederii si de alte nenorociri. Munca istovitoare de zi cu zi i-a slbit si mai mult vederea, care era deja afectat. In urma operaiei nereusite de cataract, Euler orbeste n 1766. Geniul su a facut ca aceast tragedie s nu-i afecteze aproape deloc productivitatea matematic. Este momentul s reamintim ca Euler a fost unul din cei mai extraordinari calculatori ai tuturor timpurilor: era capabil s efectueze calcule uriase mintal, cu o rapiditate si o precizie incredibile. In plus, dup cum am spus, memoria sa era fabuloas. Combinnd toate aceste abiliti, Euler a continuat s creeze, ajutat de fiii sai Johann Albrecht Euler (care devenise n 1766 profesor la catedra de fizic a Academiei de tiine din Sankt Petersburg, fiind apoi numit si secretar al acesteia n 1769) si Cristoph Euler (militar de carier), precum si de matematicienii Krafft, Lexell si Fuss. Metoda de lucru era urmtoarea: Euler dicta (n special lui Johann Albrecht) si, n acelasi timp, purta discuii matematice cu asistenii si, pe care uneori i punea s i completeze calculele. Cu generozitate si onestitate, maestrul i-a rspltit pe discipoli pentru eforturile depuse n ajutorul su. De exemplu, Johann Albrecht, Kraft si Lexell au fost creditai ca autori ai unei lucrri de 775 de pagini privind micarea lunii. Dup pierderea complet a vederii, au urmat alte nenorociri. In 1771, un incendiu i-a distrus casa. Intervenia provideniala a artistului Peter Grimm din Basel l-a salvat pe Euler din mijlocul flcrilor. Au ars aproape toate crile din cas dar, n mod miraculos, au putut fi salvate manuscrisele lui Euler. In 1773, dup o cstorie care a durat 40 de ani, soia lui Euler, Katharina, trece n lumea drepilor. Rmas vaduv, Euler se recstoreste n 1776 cu sora

Katharinei, Abigail Gsell. Leonhard Euler a murit la 18 septembrie 1783 la vrsta de 76 de ani. Iat cum descrie istoricul rus al stiinelor A. P. Iukevici ultima zi din viaa lui Euler: ,, In data de 18 septembrie 1783 Euler si-a petrecut prima parte a zilei ca de obicei. A fcut lecia de matematic cu nepoii, a fcut cu creta, pe dou table, cteva calcule privind miscarea baloanelor, apoi a discutat cu Lexell si Fuss despre recent descoperita planeta Uranus. In jurul orei 5 dup amiaz a suferit o hemoragie cerebral si a mai apucat s murmure ,,Mor! nainte de a -si pierde cunostina. A murit n jurul orei 11 noaptea. Elogiul la moartea lui Euler a fost scris, din partea Academiei Franceze, de marchizul de Condorcet care a fost, ulterior, una din victimele terorii dezlnuite de revoluia francez. Euler este ngropat n celebra necropol Nevskii Lavra din Sankt Petersburg. Sarcofagul n care odihneste marele savant se gseste ntr-unul din locurile sfinte ale Rusiei, alturi de alte mari personaliti, precum Lomonosov. III. Opera Este foarte greu, dac nu imposibil, s cuprinzi ntr-o conferin datele eseniale privind geniala si imensa oper a lui Euler. Voi ncerca n cele ce urmeaz s m achit de aceast sarcin quasi-imposibil, cu riscurile inerente ale unei selecii eventual arbitrare si superficiale. Contribuia lui Euler la Analiza Matematic a fost decisiv. Putem spune c Analiza Matematic a nceput cu Euler. Euler a conceput analiza ca studiu al funciilor. Se stie c exist o disput istoric n ceea ce priveste primatul asupra introducerii analizei matematice ca disciplin, ntre scoala britanic (pentru care fondatorul analizei este Isaac Newton) si scoala german (pentru care fondatorul analizei este Gottfried Wilhelm Leibniz). Euler a reusit s contopeasc metoda fluxiunilor a lui Newton cu calculul diferenial al lui Leibniz. Carile de analiz al lui Euler, dintre care citm pe cele mai faimoase: ,,Introductio in analysis infinitorum (n care apare celebra formula ei + 1 = 0), ,,Institutiones calculi differentialis si ,,Institutiones calculi integralis au reprezentat mult vreme sursa unic si autorizat de nvare a analizei matematice. Euler s-a ocupat de derivatele pariale mixte, intuind comutativitatea lor (criteriile Young-Schwarz) si a descoperit criteriul ca o form diferenial s fie exact (n limbaj arhaic ,,s fie diferenial total). A studiat probleme de maxim si minim si a utilizat n mod constant regulile lui LHospital. Euler a introdus integralele care i poarta numele (integralele euleriene, adica funciile beta si gamma). Inspirat de o carte n dou volume a lui Fagnano, Euler s-a ocupat de

integralele eliptice (de altfel el a recunoscut mereu ntietatea lui Fagnano n acest domeniu) si a creat, practic, teoria funciilor algebrice. Euler a obtinut rezultate remarcabile n teoria fraciilor continue. Contribuia lui Euler la teoria ecuaiilor difereniale a fost covrsitoare. Ii datorm rezolvarea ecuaiilor difereniale liniare cu coeficieni constani, precum si rezolvarea ecuaiilor liniare de ordin 2 cu coeficieni variabili. De asemenea, Euler a introdus factorul integrant. In fine, Euler a avut si ideea metodei variaiei constantelor. Putem spune c Euler este fondatorul calculului variaional, el fiind cel care a dat celebrele ecuaii Euler-Lagrange (descoperite independent de Lagrange). In legtur cu geneza calculului variaional trebuie s menionm c ea este datorat faimoasei probleme a brahistrocronei, propus de Johann Bernoulli. Aceast problem a fost rezolvat de mai muli matematicieni (se pare c Newton a rezolvat-o n aproximativ dou ore). Euler a dat o teorie sistematic a rezolvrii acestui tip de probleme, fondnd, dup cum am spus, calculul variaional. (A se vedea cartea sa Methodus inveniendi lineas curvas). Ulterior, Lagrange a intervenit, scriindu-i lui Euler si introducnd derivata variaional si metoda multiplicatorilor care i poart numele. Euler a avut realizri remarcabile n geometrie (incluznd trigonometria). Nu vom vorbi despre asa-zisa geometrie elementar, unde ne-a lsat rezultate remarcabile - adevrate perle ale matematicii. Ne vom referi aici, n primul rnd la faptul ca Euler a introdus n mod riguros funciile trigonometrice, d nd si faimoasa formul eit = cos t + isin t. In al doilea rnd, Euler a nceput studiul teoriei suprafeelor, investignd, ntre altele, curbura lor. A introdus geodezicele. Multe din rezultatele sale nu au fost publicate si au fost redescoperite ulterior de Gauss. In fine, s nu uitm celebra formul pe care i-o datorm lui Euler privind legtura ntre numrul vrfurilor, muchiilor si feelor unui poliedru convex: V + F = M + 2. Ajungem si la teoria numerelor unde Euler ne-a lsat o multitudine de rezultate fundamentale. La Euler, teoria numerelor a fost strns mpletit cu Algebra, pentru care ne a lsat monogafia Anleitung zur Algebra, n dou volume. Aceast monografie a constituit, multa vreme, textul standard dup care se nva algebra. De remarcat c n acest manual, Euler a introdus multe probleme pe care le-a rezolvat atunci cnd nva algebra n primii ani, cu tatl su (informaie comunicat de prof. dr. D. Vaida). In sus-numita monografie figura si formula binomului lui Newton cu exponent real (seria binomial). Menionm c multe din rezultatele din teoria numerelor au fost obinute pornind de la discuiile avute de Euler cu colegul su Christian Goldbach de la Academia de tiine de la Sankt Petersburg. De exemplu, acesta l -a incitat pe Euler s se ocupe de conjectura lui Fermat privind faptul c numerele de forma 22" + 1 sunt prime. Euler a demonstrat falsitatea conjecturii artnd ca 232 + 1 se divide cu 641.

Mai menionm c multe rezultate ale lui Euler n teoria numerelor sunt inspirate de lucrrile lui Fermat. Anume, Euler a demonstrat sau a infirmat o mulime de rezultate ale lui Fermat adnotate de acesta pe o ediie francez a crii ,,Arithmetica a lui Diofant. Alte rezultate ale lui Euler n teoria numerelor se refer la numerele care se pot reprezenta ca sume a dou ptrate, legea reciprocittii ptratice (pe care doar a intuit-o, demonstraia fiind dat ulterior de Gauss), numere poligonale etc. Euler este si fondatorul teoriei grafurilor. Nasterea acestei discipline coincide cu rezolvarea de catre Euler a problemei celor sapte poduri din Konigsberg (orasul lui Immanuel Kant, astazi Kaliningrad, enclav rus). Problema era de a strbate cte o singur dat toate cele sapte poduri de pe rul Pregel care trece prin Konigsberg, cu ntoarcere n punctul de start. Euler a fost unul dintre cei mai mari mecanicieni din istorie (includem aici si mecanica cereasc). Cartea sa ,,Mechanica a dat un impuls hotrtor mecanicii. Fundamental n ceea ce priveste viziunea lui Euler asupra mecanicii, este faptul c, spre deosebire de predecesorii si, el a folosit, n mod constant, analiza matematic. In mecanica sistemelor rigide a determinat ecuaia general de miscare a unui corp n jurul unui punct fix. A dat ecuaia general de miscare a unui corp liber. A fundamentat teoretic principiul minimei aciuni al lui Maupertius. A dat ecuaiile generale de miscare n hidrodinamic (menionm c la data morii sale, Euler scria un tratat de hidromecanic.) S-a ocupat de hidrostatic, n legtur cu proiectarea navelor. In studiul miscrii unui punct material pe o suprafa el a folosit metoda geodezicelor. In cartea fundamental ,,Theoria motus corporum solidorum, Euler descompunea miscarea unui solid ntr-o miscare rectilinie si una de rotaie, introducnd cu aceast ocazie unghiurile care i poart numele. Lucrrile de mecanica fluidelor ale lui Euler sunt fundamentale (a dat ecuaia de continuitate, ecuaia de miscare a unui fluid nevscos incompresibil etc.). Metodele sale n acest domeniu erau uimitoare si mult superioare predecesorilor si Bernoulli, Clairaut si DAlembert. In astronomie (mecanica cereasc) Euler a obinut rezultate privind calculul orbitelor cometelor, calculul paralaxei Soarelui etc. (a se vedea c rile ,,Theoria Motus Lunaris si Theoria Motuum Planetarum et Cometarum). Rezultatele sale au fost folosite de Mayer pentru alctuirea unor tabele privind micarea Lunii. Euler ne-a lsat si un tratat de optic intitulat ,,Dioptrica (trei volume) , n care combate teoria corpuscular a luminii a lui Newton. Ca o curiozitate, menionm si un tratat de teoria muzicii, intitulat ,,Tentamen novae theoriae musicae (1739) n care Euler ncerca s fac

muzica (citm): ,,parte a matematicii si s deducem, ntr-un mod ordonat, din principii corecte, tot ceea ce face s se potriveasc si s se amestece tonurile n mod plcut. Din pcate, lucrarea era (iarsi citm) pentru muzicieni prea avansat n matematic si pentru matematicieni prea muzical. Nu putem ncheia aceste referiri la opera lui Euler fr s amintim scrierile sale cu caracter filozofic si religios. Euler, n armonie cu formaia sa, era profund credincios si poseda o bogat cultur filozofic. Ca orientare filozofico-crestin, Euler era un oponent al filozofiei monadelor, datorat lui Leibniz si discipolului su Christian Wolff. Ideile filozofico-religioase ale lui Euler apar n deja pomenita culegere Scrisori ctre o prines german.... , precum si n lucrarea Aprarea revelaiei divine mpotriva obieciilor libercugettorilor (Rettung der Gottlichen Offenbahrung gegen die Einwiirfe der Freigeister). Terminnd de prezentat opera lui Euler, este obligatoriu s adugam un fapt care ilustreaz deopotriv imensul volum de lucrri lsat de Euler si onestitatea sa si atasamentul fa de Academia de Stiine de la Sankt Petersburg. El s -a angajat s lase Academiei attea memorii ct s se poat publica n analele ei 20 de ani dup moartea sa. Dar Euler a dat mult mai mult dect a promis! Publicarea a putut continua 40 de ani dup moartea sa! IV. ncheiere Suntem la captul acestui lung expozeu despre viaa si opera genialului Leonhard Euler. Ne nclinm nfiorai n faa mreiei sale. Am vorbit despre un titan. Nu putem ncheia altfel dect citnd un alt titan Pierre-Simon Laplace: ,,Citii-l pe Euler, citii-l pe Euler! El este profesorul nostru, al tuturor!